Morcelo Penesj&.

frru r r

2

, r:' !:Tfr:i:

' ,.t.4. rj ' t

in j. l n:l

.tii

v

FA;@

\

*n/ rI ' r .

.s i'-r u)

"st4

=*-**:

..-,t

-"i:;Je.

'":

,{ri<)

_ta

f

8v'

SR

II|ARCETA PENE$

4nn$

o

ur

eHD

H

tR

o

o

n

ReM

o44H

g

eMe a

+s

txffiFIsAkfriH

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale aPENE$, MARCELAlnvitim si citim / Marcela Peneg.- Ed. a 2-a. rev.-Bucuregti : Aramis Print, 2008ISBN 978-973-679-581-7

372.41:135.1

Redactor: Alina Nicolae PedeaDTP: Elena MarinISBN 978-973-679-58t-7Copyright @ 2008 Aramis Print s.r.l. toate drepturile rezervateAramis Print s.r.l. . Redacfia gi sediul social:B-dul Metelurgiei m. 46-56, cod 041833, sector 4,Bucureqti, O.P. 82 - C.P.38tel: (02 l) 46 1.08 .10/ l4l 15 ; fax: (02 1)461.08.09/1 9E-mail: offi ce@edituraaramis.ro: qffrgs@megapress.roDepartamentul desfacere: tel: (021) 46L.08.08/12/13/l6ifa* (021) 461.08.09/ 19; E-mail: desfacere@edituraaramis.ro

Tipdrit la MEGApress holdings s.a.

t*h

Sunila'vwd,t --*' -

t 2a// rlrtaa

/"dpl",rv.

,,'lh.ue,lar9enp*

AAa - .ooo

@oa'oa

?o

.$ *fr, e,f i - r r r

OA

A'ra

f,ro

Frs

em e*_--_*LlTlo - oo

, , , ,

l l

Ma- oo - ao

o.m

ma-ma

t'--

- lTlo - oo

wol1lo - or

Ma'to - a

n:{t ,...,.,,1' ,

u - .o - aoo

Iu-ru

A'u -rr mu- r f

OA

U'ro

.$ #* w xR-S{ U\

@n

h?o

A -na

No-na

u-nauna

s * i l

€l - oU'na

ma -nU 'aoNo'.u

u-nuunu

A FR q$r{

unnu

t ! \':r:!*€

7

Na -na

ff'' 0

ffi\."/

T

I Il -oolo

AImainai

auiauia

i 'n i ' l r lo

amaual

::>'" *>'" Mi<ca/

f - r i -on r? -mi- oh

OA

fferrtr

me -re

nu-mema-meeaeuei

Eu amEu iau

s 4 ilr r r

og -rg

Ni-naE-mateiaal

ne-neE-nemeameumai

un

6w

t Ana ia un/=

/ ei""F

Fr ' r${ U\:-:ft$q

I

G'oi- .e E -ne

r rU -h€

OA

Hfi

,Ra -.uma-remu-re

ra-mara-na

Marinalr ina e

?I-rGi

Ma-ri-aMa-ri-na

Ma-ri-a-naMa-rin

fa -oo -o Rer

ar-maa-ra-ma

ma-ra-maI-ri-na

e mare.mai mare.

Ana are mere.Mara are mure.

oar

spi l ,w,0Axt-S4

oo

o-rao-re

o-rarmo-rar

l t (

un om l? "*.'.* ,'t*,,'

FEne e mannar./ t .Anna ra un orar.Ea e mare.

I-onI-oa-na

oa-namoa-ra

ounou

norom

oana are o Q:i

Irina are un ou.E un ou mare.Oana are un an.

11

O- nu

S'f* i l ,w,0AFR.S{ U\

O-ni-caCo-co

An-caCri-na

Go - nar

Io-ni-caA-u-ri-ca

ca-naca-ra-mea

Co-ri-naA-u-ri-ca

raccor

s*hw0AxRStl

l- comut mill atru am o II e cu mac. I lcaramea.-_-.,

-\

"i-Ri,

12

Go-Go

U\

v

Av

a

a-raca-ra

na-rera-re

Ni-cdmi-cd

ma-ra-mi\tcoa-ma

o-uano-ud

canlco-corl

-S * i l , e,0 A xR'$ Q U\* ' ' f

rvo cana mar

- la meaeste noud.

*

IL rwla- le- le

Li-naLi-li-ca

la-leali-l i-ac

Ne-luLi-cd

Ca-linI-li-e

Laura are lalele.

Nela are l i l iac.

Ileana are un crin.

Ilie are un mdr.

|-u - ca

l inlan

loclac

ffiLaura

wNela

ftffi

ru,

Etl

Ileana

' -%3.$ f i l , W 0 A FR S

$%e ce

Ce-li-nare-cece-re

La MarcelaRamona e la Marcela. Ea cere

o cand cu ceai.Marcela ia ceainicul. Ceaiul este rece.

-ri5$fli j

15

cerc

Mar-celMar-ce-la

Mir-ceaceai

S #fr , W 0 i [ Fr -$.{ tj +

tTta-tata-re

tre-cetro-ti-ne-td

trentre-nultre-nu-luitre-nu-ri-lor

trac - tortu-neltoc-mai

car-tecar-ton

Trenul

E ora noud. Tocmai trece trenul.Trenul e mare.Ticu, Anton, Marieta, Otilia au trotineteCatdlin are un tren mic.

Ta-nutoctun

trentort

* '" '16 S #:& f f i &

u-lu-lu-t

l&

nelne-lulne-lu-luine-lu-ri-lor

tutututu

FE" S;{ t j { t

SSsa-reSi-mo-na

so-rasom-nul

SorinEste sear5. Sorin are o carte noud

cu animale. Toate animalele suntinteresante.

Ursul este mare.mure. Cumdtra este

Sorin seculcd la ora noud.

sacsa-ni-esd-nii

as-cultcoa-se

So-r i -naSo-rinsd-nd-ta-te

s5-tulas-cul-td-tor

El are multealSturi.

,s *h w,0 a FR.w$ Q U\f i , t

$pa-nape-ne

pe-narpa-ce

Pas-cupic-tu-rd

pi-un

par-cdper-ne

Pe-treca-prd

pomparc

P5-una-pucpa-puc

po-paspe-pe-ne

cum-pd-rd-turitrom-pe-td

La cumpirituri

Petre a mers cu Pascu la cumpdrdturi.Petre a cumpdrat patine. Pascu acerut o trompetd.

Apare Paulina. Ea cumpdri o stropitoare.

.$*^w0 AxrS{ U\

IVV

El valuni .

Vom petrece momente minunate.

vd-rulE-va

vala-ve-re

nouavion nou

Noud

va - porvi-nevi-neri

vo-lanvi-o-re-le

Va- le-r i -aa-vi-ona-vi-a-tor

vi-o-letvi-oa-rd

El vine vinerila noi o lund.

Vdrul meuViorel este vdrul meu.

cu avionul. Viorel va staEl va avea un concert.

Valentin este tatdl lui.

. l

noua nolelice noud avioane noi

ne place vioara cea noui.

,$f i l ,&0 AFr-${ U\t ,n

Gihcl

Gtu - perclve-ct-naci-ne-va

Ci -pr i -e-li-ceci-ri-pit

macicinci

anci-timci-ndm

cir-cu-ldm a-icimun-cim a-rici

Gine?Ursul cduta mure. Cine.Ciocdnitoarea ciocine Cine.pnn copas.Cecilia cumpdrd nuci.Lucia. . . . . .

Cine.Cine

ctoccio-ci-necio-cd-ni-toa-re

cr-neci-ne-maci-ne-va

f r f & 0 A Ft Szf U\

dar Do-ri-nadar-nic Di-di-na

dor-nic Do-reldoar-me Dor-na

Rile lepurile

Du-nd-rea

doc-tordu-ce

a-du-cecon-du-ce

ffi-*L

dar

Iepuril6 doarme.Deodatd, aude ceva. Se saltd pe

doud picioare. Apoi dispare pe deal.Era doar o adiere.Iepurild se sperie repede.

aduc

l:.. .,$l; 21T W ,R ,u: dl} u:t+ l: :; ,i

,L%;!'/,dMl

gco - lar $an - dru

gco-lari o-ra$ gi-rea-tagco-la-rii ro$-ca-td ie-gi-regti-e mo-gii Noi gtim.go-ri-cei co-co-gii Tu gtii.

RogcataAseard a venit Rogcata, sd mai ia ceva de prin sat.Ea se uita atentd spre curtea pdsdrilor.

Deodatd a iegit Ursei.Rogcata a dispdrutrepede.

Cine este Ursei?Cine este Rogcala?Ce vrea sd ia din curte Rogcata?

coco9co-co-gii

m(-m

afia-I

soo

FTAw

pulpu-ii nt l

)nle-

tl

e

fA 0 U\

,\

I,\

Iim-pi-rat

i-na-in-te in-cdin-ce-pe in-cd-pe-re

in-deam-nd in-ca-pein-da-td in-cer-ca-re

Garnavalulindati incepe carnavalul clasei

noastre.Marin are un costum de pirat.Pe scend apare Cosmin. El este

costumat in marinar.Copii i sunt veseli. Se aude o

trompetd. Este semnalul Tnceperiicarnavalului.

Copii i aplaudd.Stanca std in castan ca Stan.

l l vdd.il spun.

El incearcd.Noi incepem.

s* i lw0 AFr$e t i "h*m

,l.

a^,l,

A

Suntem la stAnd. Oile pasc in apropiere. CAiniilatrd. Se apropie cineva.

Vine Coman. El aducepAine caldd.

Vasile cdntd la nai.CAini i gi oi le se adund

mai aproape de stdnd.intunericul se lasd incet.

tsre$i24

ro-manro-man-ca

ro-mA-nescro-mA-neg-te

std-ndstAn-cd

'J l l 'O

ma-nan-camdn-ca-re

c6-te-vaintdi

KO-mam6-ndpAi-ne

mdi-necdi-ne

La stind

cAn-tdin-cAn-td

cr-necdi-ne

-if\l ,luT /l,$ #L & 0 A Fr U\

bar-c6bar-biban-cdbla-ndber'bec

ba' lonbor-canBar-buB6-lanBranBa-dea

regti

bu-cu-rt-ebu-nd-ta-tebe-re-tdal-bas-trito-bo-9ar

Bomboanele

Barbu a cumpirat bomboane' Bomboanele

sunt colorate'-"'garOu incePe sd minAnce'"ol'"o"ii1gi oa i"uma ci mai intai

trebuia sa ii serveaicd pe prietenii sii'" 1;;l;lmParte bomboane lui

s"?i""lrui Eanica 9i Danielei'-

-CoPiii se simt bine'

*/6 w 0 Jt FR l${.,,!:']$!e!

t l \ * ruR

r

Bu 'Gu'

fi^_mw

b r c n

b c n

b e t n

jJju-cd-ri-eju-cd-rii

vA-j6-iev6-j6-itoa-re

Satul meuJianu a venit la noi.Satul nostru se intinde pe malul Jiului.Sdtenii sunt oameni vrednici gi ospitalieri.Duminica se adund voiogi la joc ai la cdntat. Unii au

costume populare

Vino, loane, la joc$i nu te ldsa deloc!

Ji -a-nuim-bu-jo-ratin-gri-jo-rat

in-cu-ra-jata-ju-toa-re

jo - ben

Jiujoi

Jocjos

*hw0 AFRSQ U\

ho-rdhartd

hai-ndhar-nic

hai -Ho-ri-aHugi

ho-ta-reho-tar

Ho-r i -ahotd-rdtne-hotd-rdt

hol-ddhu-sd

na

W La Humulegti

Cine nu gtie de intdmplarea cu ciregelesau de teiul cu pricina?

De la Humulegti ne vin povegtile. Aici acopildrit un mare povestitor romdn. Mama saera harnicd gi priceputd.

intdmpldrile petrecute prin aceste locuriminunate sunt adunate in cartea Amintiridincopildrie.

s 9l d 0 A FR $.t U\ rz

$g

gdndgdn-dac

gAn-sacgdr-ld

gal-bengd-tit

gd-sitgrd-bit

De ce era supdrat gdnsacul?Ce au hotdrdt gdgtele?

-br i -G- lo

Ga-bri-elA-ga-ta

lor-gaga-rd

Povestea gagtelorUn gdnsac avea nigte PaPuci rogii.

Tare mult se mai mdndrea cu papucii lui.Dar nu gtiu cum se intdmPlS cd

gdnsacul nostru igi pierdu papuciiin apd.Gdgtele au hotdrAt sd il ajute sd ii

caute.$i acum ele intreabd in jur dacd nu gtie

cineva unde sunt papucii gdnsacului.

gu-tu- ie Ga - bri

s f ;f {& 0 A xt 'e$ 4 tJ\

eGeGe-luGetaGeor-ge

Legenda spune .. .Legenda spune cd, demult, Gelu,

voinicul cel netemdtor de dugmani, aluptat vitejegte cu oastea sa pentruapdrarea pdmdntului strdmogesc.

Mai spune legenda cd Gelu, rdnit inluptd, a cerut calului, bunul sdu tovardg,

sd ii sape un mormdnt ldngd apd.Curajosul romAn nu a vrut sd cadd in mdinile

dugmanilor.

gemgera-ger

Geor - ge

gean-tdgea-man-tanle-gen-dd

strdmogstrdmogistrdmogegte

votntcvoinicivoinicegte

.9 f A &, 0 A xr.$4 t l \* rn"* ' '

tin - ti

ta-rd[5-ranti-ne

li-ri-acli-cuJu-gu-lea

Ji -cura-tdcea-td[dn-[ar

JiriacTiriac este singur acasd. Acum igi

scrie temele.in cur6nd vor veni gi pdrinlii de la

lucru. liriac le dd vegti bune.Mama se bucurd de purtarea

copilului.Tatdl lui Jiriac este invdldtor.

liriac inva[d bine pentru a deveniinvdtdtor, ca gi tatdl sdu.

Cine are carte are parte.

igi

la

zi-lezo-re-lezo-ri-leza-hdr

ZoicaZorile cum se arat6,

Ia copila o gdleatd,

Udd brazda 9i grebleazd,

Jucdriile aqaz6,Duce la Pdsdri m6ncarea,Mdturi iute cdrarea,Coase nasturii ce Picd,igi ajuta sora micd.Treburi multe-s e-he-he!

$i la gcoald Prima e.

har-nicihar-ni-cii

zam-bi - le

zorzarzidzar-vd

cea harnici

bunibu-nii

Zo-i-ca

Zo-i-caZa-ha-ri-avi-tea-zulzi-da-rul

enl

' Omul muncitor de Pdine

nas-turinas-tu-rii

nu duce dor!;.*ry*t

31o *L w,0 / t Fe '$ 4 U\u

-rtr

-GJ f'' ! t tv

[ \ I t IgrGi-gelGeor-gi-cd

Gi-naGi-gi

GiIn-gr-nerar-gint

ar-gin-tatma-gic

gim-nas- lmergimer-ge

gim-nas-ti-cdlun'gi-me

Oragul GiurgiuGigel viziteazd impreund cu

Angela gicu Gina oragulGiurgiu.Ei gtiu cd acest orag este port la

Dundre.Copiii merg cu nerdbdare in port.

Ei se plimbd cu vaporul. Valurile sunt albastre-argintii. Totiasculti un cAntec lin despre valurile Dundrii.

Cine viziteazi oragul Giurgiu?Ce viziteazd copiii?

*ofA w0 AxR'e$4 U\

che Cheche-ieja-chetd

pa-chetbu-chet

Cos-ta-chepe-re-che

u-re-cheve-che

La Cheia

chemchea-md

che-narin-che-ie

Enache se simteEligi petrece cu

Enache a venit cu pdrinfii insta[iunea Cheia. Aici locuiesc buniciisdi.

Casa bunicilor este veche gi plinade povegti. Tn apropiere incepepddurea. Adeseori Enache merge cubuniculdupd ciuperci.

Nu departe este cabana MunteleRogu.

bine la bunici .pldcere vacanfele aici.

, ;egt t r

s* i l ,w0 AFr$4 t l \* 'u

CI

floflu

rl-turi

Flo-rinFlo-ri-ca

flu - ier

fi-ind-cdaf i

sd fiidoi f i i

mai piardd vremea.

Unde se duce Florin?Ce vede el?Cefacfurnicile?

Nu ldsa sd treacd timPul

#i l ' w 0 A FR

fiufi i-i

fii-caA-fu-mafi

df,

fdrd folos! \^, -_\t . r u\

Furnici leFlorin se duce la bunica' Nu se grdbegte

deloc. Ldngd potecd se vede un muguroi cu

furnici. Se opregte 9i le privegte.

Furnicile nu stau deloc. Card mereu mdncare

pentru puiilor. La iarndvoravea ce mdnca'

Bdiatul porneqte voinicegte la drum, fdrd sd

chi GhiochiChi-ra

Chi-ri-acPa-ras-chi-va

Chiar astdzi Chiru gi Paraschiv mergla teatrul de pdpugi.

Sala este plind. Cortina se ridicd gispectacolul incepe.

Pdpuga Chimi[6 stdrnegte rdsul. Areun chipiu galben gi un papion cu buline.Chipul lui este hazliu.

Timpul trece foarte repede.Spectacolul se incheie in cdntec de chitard.

Paza bund trece primejdia rea!

&n

chiarChi-ri-cd

Chi-mi-[achi-ta-ra

La teatru

ro-chi - tein-chi-dedes-chi-de

Chi-ruu-rechi

t i r'.:isgdI

35$f i la,0AFR$4 UE

xi-lo-fonXe-ni-a

A-le-xeA-le-xan-dru

pixe-xer-ci-tiie-xem-ple

ex-po-zi-ti-eRo-xa-na

Rexcom-plex

plxfix

i 'ln excursie

E sdmbdtS. Plecdm cu intreaga clasdin excursie la Sinaia. Doamnainvdfdtoare e cu noi.

Sosegte autocarul. Ne urcdm inordine gi ocupdm locurile. Pornim.Alexandru c6ntd la muziculd. Ceilalli

colegi cdntd gi ei. Ne simtim tare bine. Drumul continud.Se zdresc munlii uriagi. in curdnd ajungem la Sinaia.

Vom vizita castelul Peleg gi vom urca apoi cutelecabina.Nu vom uita aceastd zi.

$'#A &0 AFRSa U\

IlrF:

aGheor-gheAn-ghe-li-na

An-ghelgher-ghef

La masd

dhe- r r r rJ

- r -

r -

Gheghemghe-me

gheteghe-[ug

E ora prdnzului. Gheorghe vine de la gcoaldgiigi ocupd repede locul la masd.

ii este foame gi este nerdbddtor sd mdndnce.Mama ilintreabd Tnsd dacd mdinile ii suntcurate.

Gheorghe aleargd spre robinet. il deschide giprivegte cum apa curge ugor printre degete.

Tnchide repede robinetul gi gata.Mama il privege dojenitor.De ce oare?

Curdtenia este mama sandtdtii!

Gheor - ghe

ghea-fdin-ghe[

in-ghe-tatddez-ghe-fatd

ghe - te

.S '#r t , &,0 A FR S{ ru-ry 37* ' 'i;

ghiGhi

ghin-ddghi-du9

ne-ghi-ndghi-citori

Poate fi un goricel,insd are aripioare,

Suntem la gezdtoare. Cdntdm, glumim,

spunem povegti, poezii gi ghicitori. E multdveselie. Nici mdinile nu stau degeaba:impletesc, cos, indoaie, decupeazd, l ipesc.Gherghina coase frumos la gherghef.

- Sd facem un concurs de ghicitori!propune ea.

Cele mai multe ghicitori le-a gtiut Arghir. Una dintre ele ne-apldcut foarte mult.

1ghi - veci

ghim-pein-ghit

ghi-ni-ontri-unghi

La gezitoare

Ghi - IeAr-ghirGher-ghi-na

ghidNe-ghi-ni-!5

Zboard noaptea-n chip gi felPurtdnd numele de floare.

s* i l ,&0AFrSatJ*

&KK

ki-lo-gramki-lo-gra-me

ki - lo-me-truki-lo-me-truki-lo-me-tri

La piati

Ku-kika-kiMi-ki

Astdzimerg cu mama la piald.Vom face cumpdrdturi.in piald este multd larmd. Vdnzdtoriiigi

strigd mdrfurile. Cumpdrdtorii intreabdde prefuri.

Cumpdrdm doud kilograme de ceapd,trei kilograme de cartofigi un kilogram derogii.

Apoicumpdrdm un kilogram de piersicigidoud ki lograme decap$unr.

O ajut pe mama sd ducd acasd cumpdrdturile. Drept rdsplatd,mama imi va pregdti o tartd cu fructe.

Cdte kilograme de legume au cumpdrat?Cdte kilograme de fructe au cumpdrat?

Faptele bune gi respectul infrumuseteazd viata.

Rominia

Patria noastrd se numegte

Romdnia. Noi, oameniicare trdim

pe acest pdmdnt, suntem romdni.

Cu totii vorbim cu drag graiul

dulce romdnesc.Patria noastrd este frumoasd gi

bogatd. Romdnii igi iubesc mult

lara.Drapelul patriei are trei culori:

rogu, galben gi albastru.To[i suntem mdndride tara noastrd.

r:Ei.l:

40

. Alcdtuili propozili i folosind cuvintele de maijos.

. Completafi folosind cuvinte potrivite.

fara noastrd se numegteNoisuntemDrapelul are treiculori.

fara noastrd este ................... gi

'S S;& * I 3s sR tz$ q-s*

yYPrietenii mei

William este prietenul meu. Ellocuiegte in New York, un mare ora$din Statele Unite aleAmericii.

Amdndoi ii indrdgim pe MickeyMouse, Tom giJerry.

Care sunt personajele de desen animat pe care leindrdgegtitu?

Scrie[i corect urmdtoarele nume: Vasile Alecsandri,Constantin Brdncugi, Mihail Kogdlniceanu, AlexandruMacedonski, Costache Negruzzi, Anton Pann, VasilePdruan. EmilGdrleanu.

wattkilowatt

YorkNew York

aeaer

aerodromaerisi

QuintusQuebec

oozoologicd

alcoolzootehnie

il

fiintdgtiintd

fiindcd

oepoet

poeziepoezii

eealeeideecreez

s #-L w, 0 / t FR'$ q U\uoi- '

\,

EA,\

AA

t fF,\

AhH oi i '# i i

*+z*,S*fr , f f i ,0 t IFRS{ U\

(

r

e mM SnN floO

ffi'sS trgg & tT

tT %uu tvv- - - l f , t twuudrxx yYffzZ

. j ; " ! f l

U\na3I

Cearta literelorLiterele trdiesc in pace 9i bund Tntelegere. Numai odatd,

demult, nu gtiu ce le-a apucat de au inceput gdlceava. Se

cionddneau, infepdndu-se una pe alta 9i lduddndu-se

fiecare.- Eu, Tncepu A, sunt cea mai

important6. Cu mine incePe

alfabetul. Mise cuvine resPect.

- Ba eu! se grdbi sd intre in

vorbd litera C. Eu inceP cuvdntul

,,casd". Ce poate fi mai frumos gi

mai trainic decdt o casd?- Dar eu, zice M, eu, care incep cuvAntul ,,mama"? Nu

gasili cd eu ag fi mai importantd decdt voi?

- Ei bine! Dar de mine ce ziceti? se amestecd

atunci in vorbi gi litera N. Cuvdntul ,,noi"inseamnd unire gi putere. Pdivedefi? Nu-iacesta

lucrul cel mai insemnat? Ce s-ar face oamenii dezbinafi,

dacd n-ar cunoagte acest cuvdnt?

NiS(

"csip

tl

I

- Cred cd vd ingelali cu

Cine e cel mai mdrefRecunoagtefi, desigur, cu

Soarele e neintrecut.

toate, spune grav S.gi mai strdlucitor?toate, cd e Soarele.

#i l ,w0 AFRSa tJ\

- Gata, ajunge, necugetatelor, le-a spus mustrdtorAlfabetul.Nici,,Soarele" nu se scrie numaicu litera,,S", nici,,mama" nu sescrie numai cu litera,,m", nici ,,casa" nu se scrie numai cu litera,,c" gi nici cuvdntul ,,noi", cel ce inseamnd unire, nu se scrie cu osingurd literi. Unite scrieti atdt de frumos cuvintele, poeziile gipovegtile agteptate de copii! Toate suntefi foarte importante.

Aga, literele au deslugit adevdrul gi, de atunci, toatetrdiesc Tn bund infelegere 9i armonie.

Unirea face puterea.

Ib

s* i l ,e.0AFrS4 U\uof

II

$coala

$coala noastrd din rdscruci,

Cu grddind 9i cu nuci,Cu un cuib de barzd sus ;Cdt un soare in aPus,

$i cu zestrein ferestreDe mugcate-nFrunzd late;

$coala noastrdPaznic areUn ploP lungPdnd la soare

$i un teiii cdntS-n Prag,Vin coPiii-aici de drag.

. Citegte gi potrivegte dupd model'

ScrieDescrieinscrieTranscriePrescrie

noastre

un animal.temele.un text.o retetS.la gcoald.

s f :& ffi # i& ffi t"'L hie

tt

I

Golegi buni

Alexandru gi Vlad sunt colegide clasd.

Stau impreund in bancd,merg impreund acasd gi lagcoald, iar dupd lectii, se joacdtot impreund. Nimeni nu-i poatedespdrfi.

Numai iatd ce, pr intr-ointdmplare nefericitd, Vlad igifractureazd mdna.

Ce necaz! O lund de zile va fi nevoit sd stea acasd. Olund de zile nu-i deloc pulin. Vlad e foarte necdjit.

DarAlexandru gtie ce are de fdcut. Ti duce zilnic lecfiile,il ajutd sd le inteleagd, ii aduce vegti din clasd, ii spuneglume si-l inveseleascd.

- CAnd ai un prieten bun, treci mai ugor peste necaz,spune Vlad privind recunoscdtor spre Alexandru, tocmaicdnd acesta ii adusese un joc inventat anume pentru el.

Alexandru Tl bate pe umdr ugor gi cu dragoste.- Sunt sigur cd 9i tu aifi fdcut la fel, prietene!

Prietenul la nevoie se cunoagte.

tmtll

47.9* i l ,w0 AxR$4 U\n

Puiulde ciprioari

Buniculeste pddurar.intr-o zi ne-a adus un Pui

mic Ai pldpdnd de cdPrioard.L-am gdsit singur in

pidure. Cu sigurantd cd s-aint6mplat ceva cu mama lui.E fl5mdnd gitremurd tot.

- il vom Tngriji, am sdrit eucu fratele meu.

Aga a gifost. I-am ficut culcug de dormit, l-am hrdnit cu

lapte gi l-am invdfatsi zburde.Puiul cregtea vdzAnd cu ochii.Mergeam adeseori in pddure. Se indepdrta de noi,

cerceta pddurea gideodatd apdreain spatele nostru.Ce mult il iubeam! ii mang6iam bldnita cafenie, iar el igi

intindea gdtul subfire, privindu-nein ochi'Uneori il vedeam indlfdnd capul, privind 9i ascultdnd

pddurea.- Ti-e dor de ai tii? ilintrebam, infelegdndu-i intristarea.

$i uite aga, intr-o zi a [69nit din curte, a sdrit portita

grddiniigi, in salturi lungi, s-a pierdutin pddure'

- Nu fil itrigti, a spus bunicul. Pddurea este casa lui'

48* offr ,&0AFRS4U\

Ascuf itoarea-elefantVlddut are o ascutitoare foarte

frumoasd. Este un mic elefant colorat.i . . .ln recreatie iese la joacd cu

ascutitoarea in buzunar. Tn toiuljocului ascutitoarea ii cade.

Cdtdlin o vede gi o ridicd repede.Ce mult ii place! Ce-ar fi sd oopreascd pentru el?

Vldduf se joaci mai departe cu Viorel.Dupd pauzd, vin toti in clasd. Abia acum igi aduce el

aminte de asculitoare. Cautd giincepe sd pl6ngd.Supdratfoc, Vldduf dd vina pe Viorel.- Tu mi-ai luat-o! Cu tine m-am jucat. Dd-mi ascuti-

toarea! Dd-mi-o, n-auzi?Zadarnic incearcd Viorel o explicafie, nimeni nu-l

ascultd.Copiiistrigd:-Hoful!Hotul!Cdtdlin nu mai poate rezista. Scoate ascutitoarea din

buzunar gi pornegte spre banca lui Vlddut. Ochii iijoacd inlacrimi gi glasul Ti tremurd:

- Iartd-md, Vlddut! Poftim ascufitoarea. Eu sunt de vind.Ji-acdzutin pauzd...

In clasd cade brusc o perdea de linigte.- Cred, rupe Vlddut tdcerea, cd am6ndoi trebuie sd ne

cerem iertare de la Viorel.Intrd doamna invdf5toare. Prin fereastra deschis#

pdtrunde o adiere ugoard gi binefdcdtoare.Lecfia incepe.

Cinstea gi omenia sunt surori bune.

s9ta-0AERt. t U\ iof '

Ghiocelul

Baba larna nu se indurd incd sdplece de la noi. E frig, dar soarele igi

face loc printre norii de cenugd 9itrimite cdteva raze timPurii.

Este sfdrgit de februarie.Pete mari de zdPadd acoPerd

ograda. De sub ele, firicele subliri de

apd igi cautd loc prin pdmdntul umedginegru.

Dar iatd un ghiocel!Aiegit, aga, ca obucurie in calea mea 9i nu gtiu dacdaceastd suavd floricicd este aici cuadevdrat sau e doar un fulg de zdpaddprins Tntr-un ac de iarbd.

Degetele mele il mdngdie ugor 9inumai gdndul de a-l punein palmele mamei md face sd-l

desprind de acolo, din pdmdntul care l-a ndscut'

Alergin casd.- Mamd, vine Primdvara!$i, in palmele ei aspre de muncd, eu pun cea mai

gingagd floare, cu care numai sufletul ei se aseamdnd'

#rf &0 AFrS/t U\

I

ii

Pomigorul

La coltul gcolii, pe undedrumul md duce cdtrecasd, se afld un pomigor.De cdfiva ani buni se luptdsd seTnalfe giabia-abia, cumare greutate gi-a ridicatcdteva rdmurele.

Vin gcolarii cu larmdmare gi, din toli calitrec peaici, se gdsegte cdte unulsd se agate de bietulpomigor: unii rup frunzele,alfiicdte o rdmuricd (uite-aga, degeaba), uniise aleargd gise lin de el, il apleacd, ilzgdrie.

Doamne, cdte nu pdtegte bietul de el!in primdvara aceasta i-am sdpat o micd grddinild in jur,

l-am vdruit gi Tl ud mereu impreund cu prietenul meu, Alex.Ce frumos se rotunjegte coroana! Pe zice trece devine

tot mai viguros. Md opresc zilnic in preajma lui, i i m6ngditulpina netedd gi frunzele rotunde.

Tn urma mea aud fognetul luisubfire gi mdtdsos ca nigtevorbe...

,.'*-f51s ptr w 0 A Fr S 4 U\1

Mai e t imp!

Vasilicd a venit cam de multicel de lagcoald. Se invdrtegte, se sucegte, Tgigdsegte de joaci, dar de leclii nu zicenimic.

Mama lui, care trebdluiegte prin casd,ilstrigd:

-Vasilicd, lectiile!- Mai e timp! zice Vasile. lat6, soarele

E SUS.

Mama se ia cu treaba, Vasile cu jocul.

intr-un timp, aceasta strigd iar:-Vasilicd, lectiile!- Maiet imp!Soarele n-a aPusincd.Se apropie seara. O mulfime de treburi

sunt pe capul mamei. Aleargi in sus gi-n jos fird vreun

ajutor.Vasilicd, in graba cea mai mare, igitermind lectiile.

- Mamd, mamd, c6nd mdncdm? latd, e noaptede-acum!- Mai e timp! ii rdspunde mama, vdzdndu-gi de treburi

maideparte.

Nu ldsa pe mdine ce Po[i face azil

* i r*Sf; f W0 AFRt{ U\

la

9i,a

t ,

e

Bunicul

A venit bunicul iardCu povegtiin fapt de seard.

Stdm ugor pe scduneleCum std luna-n rdmurele.

$i ne alergdm, apoi,Printre stele amdndoi.

Ia bunicul Carul-Mare$i se duce peste zare.

Ia bunicul Carul-Mic,Iatd. nu mai e nimic!

. Alcdtu iegte propozili i despre bu n ic folosi nd cuvi ntele date.nn . barbd

. povegti

. plimbare

. bunica

?.. Incercuiegte cuvinteleunui bunic.

'bun. neastdmpdrat. bldnd

. ascult

. iubegte

. nepotul

. daruri

care exprimd insugiri potrivite

. darnic

. neascultdtor

. infelept

FF s.{';qml

53:.'*

,o ' fLf f , 0a xJA

a Doi mincinogi '/ - . t t

{E;t

---

- -\ -vt - -t Doi mincinogi s-au intdlnit la un drum. Unul dintre ei

zise:- Prietene, vezitu turnul acela inalt din depdrtare?-i lved, eigi?- Dar vezi tu tocmai Tn vdrful turnului cum umbld un

goricel?- Ce vorbS-i asta? Eu abia vdd turnul gitu-mi pomenegti

de un goricel? Nu-l vdd, dar sd gtii cd, in schimb, il aud

foarte bine cum umbld Tn tropot de parcd ar bubui o tobd 9iar avea gi un cloPot de gdt.

- Te cred..., ii rdspu nse prieten ul, vdzdnd u-se infu ndat'

' Povestirife care urmeazd sunt prelucreri din Povestea vorbri, de Anton Pann'

s 9t c 0 A Fr t . l U\

Vulpea cea vicleani

O vulpe tot dddea iama pe la cotelul gdinilor.Azi aga, mdine aga, s-a luat gospodarul de gdnduri. $i s-a

pus la pdnda.Cdnd s-a innoptat bine, vulpea pAg-paS se apropie de

cotet gi, nici una, nici alta, gdsegte o deschizdturd pe unde sestrecoard Tnduntru.

Gospodarul sare in linigte, acoperd gaura gi incepe sd-gistrige vecinii:

- Ioane! Vasile! Gheorghe! Venifi, bd, cd am prins vulpeala gdini.

Oameniiau alergatcu furcile, ca s-o prindd pe hoald.Deschide omul ugor uga, se uitd, darvulpea nu-i.- Mei, a naibiitreabd gi asta, iatd, vulpea n-a iegit, dar nu-i

niciin cote!. Mare minune!Deschid oamenii uga mai bine gi dau sd intre induntru.

Cdnd colo, ce crezi? Vulpea se urcase in cuibarul gdinilor,gedea acolo colac, nemigcatd, una cu paiele, doar coada i sevedea.

Oamenii au tdbdrdt pe ea giastfel au scdpat bietele gdini,cdte mai rdmdseserd. devizitele cumetri[ei.

of i l ,w0 AxtS4 U\uuu*

56

Gei noui lenegi

Demult, cdndva, un impdrat curios a vrut sd cunoascdpe cei mai lenegi supugi ai sdi. De aceea, a dat poruncd

sd fie adugiintr-un loc, undeva la marginea cetdtii lui'Au stat acolo cei noud lenegi un timp, primind

mdncarea de la palat.intr-o zi, impdratul igi intrebd slujitorii despre ei'- Zac toatd ziua, Mdria-Ta, mdn6ncd mdncarea

rdsturnafi 9i le e lene, cd abia deschid gura.S-a dus Tmpdratul la ei gi s-a ingrozit, privindu-i din

uge.A dat poruncd sd se dea foc Tncdperii, spre a-i vedea

fugind mdcar la vederea fldcdrilor. De unde, niciunul nu

s-a migcat.- Foc! legiti cd ardeti, a strigat un slujitor pus de

Tmpdrat.Atunci unul dintre lenegi, abia deschizdnd gura, i-a zis

larl

- Nu... ti-e lene... sd vorbegti?

$i aga s-au prdpddit lenegii, azdnd de vii odatd culenea lor.

Lenea e cucoand mare, care n-are de mdncare'

sgLw0AEtSaU\

Cucul gi pupdza

O pupdzd molatd gifrumoasd in pene, guno-indu-gi cuibul, il ldsd giplecd in altd parte sd-gifacd un cuib nou.

- Ce faci aici, soro? Ti zice cucul.- Un cuib, nu se vede?- Ba se vede, dar parcd ai mai fdcut, in primdvard, unul?-Am fdcut unul gi incd unul 9i. . . degeaba: nu se mai

poate sta in ele de necurdtenie.- Dar, spune-mi, insistd cucul, ndravul a rimas in acele

cuiburi sau il aduci cu tine? Cd dacd vei veni cu ndrav cutot, degeaba ili este lucrul. il vei umple gi pe acesta, ca gipe celelalte, gi nu vei avea parte de el. invald maiintdi sd telepezi de ndrav gi apoi te apucd de treabd.

Pupdza se intoarse cu spatele cdtre cuc, rotindu-gicreasta cea molatd.

Ndravul din fire n-are lecuire.

s*Lw0AFR$4U\n"-

Gucul gi privighetoareain zori, mica privighetoare cenugie igi

Tnalld trilurile subtiriCuculfurios Ti strigd:

inceteazd odatd! M-ai ametit cupitigditurile tale. Nu vreau sd te mai ascult.Dacd vrei sd cAnti, ascultd maiintAi la mine.invald din glasul meu frumos 9i nu mai cAntapdnd nu veiinlelege!

Supdratd, privighetoarea incercd sd seapere, dar cucul nu 9i nu, cd el c6ntd cuadevdrat, iar privighetoarea scoate numainigte ,,piuituri" 9i ,,ciripituri" pentru caretrebu ie sd-gi ceard iertare.

Tn cele din urmd s-au hotdrdt sd ajungd lajudecatd.

- Bine, dar cine sd ne judece? a intrebat privighetoarea. Cine

oare se pricepe cel mai bine la cdntec?- Cine? Uite, chiar el, cel ce se vede

pisc6nd, cu urechile mari gi cu desagii inspate.

Zis 9i fdcut. Au zburat la judecdtor,spundndu-i sd asculte gi sd aleagd.

A ascultat mdgarul cu gura cdscatd, cuurechile pe spate gia hotdrdt:

- Cucul este cAgtigdtorul. El cAntd derdsund locul.

s9t r0AERt.r U\

l$ l

cutlt.re.ta

ie

)uai.e

la

e

en

I ,

Sdrmana privighetoare s-a simtit dintr-odatd fdrd niciun rostpe pdmdnt.

Dar ciobanul, care ascultase cdntecele lor gi auzisehotdrdrea mdgarului, i-a spus privighetoareisd-ic6nte lui maideparte, cu glasul ei dulce, mdngdietor.

9i privighetoarea i-a cAntat ciobanului gi ciobanul aascultat-o vrdjit.

,$ * i l W 0 A Fk t 4 t ! \nuf

Cel mai puternicCdpetenia goarecilor, Marele Guzgan, atdt se mdrise de

nu-imaiajungea nimeninicicu prdj ina la nas.

$i chemd el, cdnd veni vremea insuratului, pe cei maibdtrdni dintre goareci pentru a afla din ce neam sd-gi aleagdsofia. Nicinu se maigdndea la neamulluigoricesc.

Bdtrdnii intelepti au hotdrdt cd cel maiputernic Ai strdlucitor este Soarele gi la els-arcuveni sd meargd pentru a-i cere fata, ce, cusigurantd, este la fel de strdlucitoare ca gipdrintele sdu.

$i-a luat Marele Guzgan ogtirea numeroasd gi ajungdndla Soare gi-a rostitdorinla.

- E drept cd sunt cel mai mare gi cel mai strdlucitor, a zisSoarele, dar uite cd gi pe mine md poate intuneca Norul.Cum apare imi ia lumina indatd.

Auzind Marea Cdpetenie acestea, nu maizdbovi la Soare gi indatd plecd cu dorinta giintreaga goricime cdtre Nor.

Norul i-a rdspuns:- E drept cd eu pot intuneca Mdreful Soare,

dar gi pe mine md subliazd 9i md imprdgtie Vdntul. El e maiputernic decdt mine.

A plecat, gi de aceastd datd, Marele Guzgan cdtrecetdtile Vdntului.

S1

ul

V(

rT

r\Fej?l

ede

maiaga

mais-ar,culg i

ind

- Aga este, sunt puternic, a spus Vdntul, imprdgtii norii,smulg copacii, inldtur tot din calea mea, dar uite, este acolo,undeva in depdrtare, o cetate veche, veche, ca lumea deveche. Pe ea n-am reugits-o urnesc. Ea e mai puternicd decdtmine.

Pleacd cdpetenia rozdtoarelor cucenugiile-iogtiri cdtre Cetatea cea uitatd devreme.

'"t - Indltatd Cetate, sunt Marele gi Temutul

n Guzgan. Vreau sd md insor gi caut fatacelui mai puternic. Vdntul mi-a spus cd egti

neclintitd.-Are dreptate Vdntul, a rdspuns Cetatea. Nu

m-a invins nicicdnd. Dar numai cd, de la o vreme,rod la temelia mea miide goareci, care gi-au fdcutlungi galerii gi cred cd md vor dovedi.

Auzind toate acestea, goarecele igi zise cu furie, dar gi cumdndrie:

- Cum, toatd umblarea mea a fost zadarnicd? $i eu caream fdcut plecdciuni Soarelui, Norului, V6ntului, Cetdfii! Ceprost am fost, gdndindu-md sd nu iau fatd din neamul meu!Iatd cd goarecii sunt neamul cel mai puternic pe pdmdnt!

A ajuns de unde a plecat!

ztsrul.

nar9i

re,tai

I,Sf , f c0AFRt.r U\ iu '

Lupul, fapul gi varza

Un fdran a plecat la tdrg ludnd cu el, spre vdnzare, un lup, un

tap gi ovarzd.Vrdnd sd treacd un rdu mare, gade gi se socotegte:- Pe toate nu le pot trece deodatd, nici chiar cdte doud nu

voi izbuti, apa fiind prea latd. Dacd voi trece intdi lupul, fapul imiva strica varza. Dacd voi trece varza,lupul va m6nca [apul.

Se munci omul cu gdndul gi porni la treabd.Trecu maiintdifapul.- Pdnd aici totul a fost bine. Acu, dacd voi trece varza, tapul

o va mdnca indatd, dacd voi trece lupul, zilele lapului se vorsfdrgi. Vai, vai, ce marfd nepotrivitd!

Dar nevoia teinvafd.Lud fdranul lupul, il ldsa pe mal gi aduse fapulinapoi. Ldsd

fapul 9i lud varza, pe care o aduse ldngd lup. Apoi duse, insfdrgit, gilapul ldngd cei doi.

r\|*w':

$Sft l$0AFR.$4 U\

Bitrdnul gi mogtenitorul

Un tatd avea opt feciori. Inaintede a muri, bdtrdnul gi-a chematfecior i igi le-a spus:

- Tot ce-i al meu numai unuialas. Dupd moartea bdtrdnului auinceput certurile intre feciori: acelacd lui i se cuvine totul, celdlalt cdde ce nu lui, 9i uite aga au ajuns lajudecatd.

Judecdtorul i-a ascultat gi agdndit: ,,Aicie lucru ascuns".

Le-a spus sd vie a doua zipregdtificu bdtele.

A doua zi s-au dus la mormdntul bdtrdnului, l-audezgropat gi judecdtorul le-a spus feciorilor sd-lloveascd cu bdtele, intrebdndu-l: ,,Taicd, cine emogtenitorul?"

Feciorii au fdcut intocmai. Numai unul singur pldngeadeoparte.

- Cum sd dau in tatdl meu!? a rdspuns acesta.- Ajunge! Nu mai lovifi! a zis judecdtorul. Mortul a

vorbit. Acesta este fiul iubit. Acesta este mogtenitorul.

s*Aw,0AFt$a rueuu,

Mogul cocogul9l

$i era un mog,

$i-avea un cocog.Ah, ce mai cocog!Cum c6nta la mog!- Ia c6ntd, cocogule!Sdi de joacd, mogule!

$i era o vulpe,

$i-a mdncat cocogul,Ah, ce mai cocog!Cum cdnta la mog!- Ia cdntd, cocogule!Sdi de joacd, mogule!

$i era un cdine,

$i-a m6ncat pe vulPe,Vulpea pe cocog,Ah, ce mai cocog!Cum cAnta la mog!- Ia cdntd, cocogule!Sii de joacd, mogule!

$i era un lup,

$i-a mdncat pe cdine,Cdinele pe vulpe,Vulpea pe cocog.Ah, ce mai cocog!Cum cdnta la mog!- Ia cdntd, cocogule!Sdi de joacd, mogule!

s *:f {u & A Fr $ 4 U\

]

Iti

$i era un urs,$i-a mdncat pe lup,$i lupul pe cdine,Cdinele pe vulpe,Vulpea pe cocog,Ah, ce mai cocog!Cum cdnta la mo9!- Ia cdntd, cocogule!Sdi de joacd, mogule!

$i era un par,

$i-a ucis pe urs,$i ursul pe lup,$i lupul pe cdine,Cdinele pe vulpe,Vulpea pe cocog.Ah, ce mai cocog!

Cum cdnta la mog!- Ia cAntd, cocogule!Sdi de joacd, mogule!

$i era un foc,$i a ars pe par,

$i parul pe urs,$i ursul pe lup,$i lupul pe cdineCdinele pe vulpe,Vulpea pe cocog.Ah, ce mai cocog!Cum cAnta la mog!- Ia cdntd, cocogule!Sai de joacd, mogule!

.9 $i l @, 0 A FR't 4 U\guJ*

TtI

l

fYxs€.i:r:

66

Blana ursului

"\1, e #

Un vdndtor, umbldnd dupd vdnat prin pddure, numaicezdregte un urs. ,,Bine cd-igtiu locul. Adoua oard nu-mi

scap5".Peste cOteva zile seintdlnegte vdndtorul nostru cu uncojocar.-$tiiceva, frdfioare?Am o bland mare gifrumoasd devdnzare.- De lup sau de vulpe?- De urs giincd ce urs...Ti pldtegte cojocarul arvund, beau alddmagul, dar cAnd

ilintrebd unde e blana, vdndtorul rdspunde:- in pddure. Dar nu te teme, omule! Chiar mdine voi

vdna ursul. ii gtiu bine locul. Ba te poftesc Ai pe dumneatasd mdinsotegti.

. f ' f ; f S S J& FR $4 t, \

A doua zi plecard cei doi in pddure: vdndtorul merge giigiface planul cum sd tragd ca sd nu strice blana.

Dar, iatd, ursul vine intr-adevdr, trosnind crengile,indreptat chiar cdtre ei.

Cojocarul apucd de se urcd in cel mai apropiat copac.Vdndtorul tremura ca varga. Trage, dar nu nimeregte.

Ursul se apropie. Atunci vdndtorul se trdntegte la pdmdnt,lindndu-gi rdsuflarea, aga cum gtia din auzite cd ursul nuse atinge de mortdciuni.

Ursul se trdntegte peste vdndtor. il ascultd la ureche gi,neauzindu-i rdsuflarea, pleacd in pddure, ldsdndu-l inplata lui.

Vdndtorulse scoald galben ca mort. Din pom, cojocarulil intreabd:

- Mdifrdjioare, ursul ce vorbe !i-a spus la ureche?- Mi-a spus, zice vdndtorul jumdtate mort, sd nu mai

vdnd niciodatd blana ursuluidin pddure.

Vulpea-n crdng 9i blana-n tdrg!

s $. i l w, 0 A FR r$ 4 U\*uf

IPlanul s imigiuluiUn simigiu se intorcea la orag de prin

' : -

- : '*

* '*

* schimb oud. $icum ducea elaga tava cu oud& R"L \'*' E *' pe cap, incepu sd socoteascd' ,,Dacd oudle* _'

'ct" i. * q,

\+ar

"'t *-"t ^.- va scoate cinci sute de pui, puii se vor face\: af;( ;

o" r{L ij-; " -rT *.,r _ --: gdini care vor da numai intr-o singurd zi cinci

*-. $y 's '- sute de oud' Din aceste oud, o parte voi vinde

j",, .i qu|.. ,4 * pentru a scoate ceva perelute' iar cinci sute*{ i:."4e

*i* :*# de odini. devenite cinci sute de clogti, vor'!r '.'r' \ sr. -'-

kj. ,,*kej. )t '"'ff de qdini, devenite cinci sute de clogti, vor;

t . n9r . ' - --^ r l

i."g putea scoate cdte doudzecide puifiecare'"

r i 1 - O, ho, ho! C6!i puisd fie cu tolii? Chiart ? ' r ! - - ! .

fi

a;*.- ' f "osutddesute!Hai t ,scapdesdrdcie!str igd

t ;" . t , - * s imigiul .,' '- i

t i -

Darcdnd zice,,hait" uitddegreutate' sareca un

,, a tap gi scapd tabla de pe cap' Oudle toate sunt

S zu, ryUttld ei planurile simisiuluiterminate'

.- ..L-.*zl

^ rf =. s qlt Vorba ceea:16. ^d

'N4Ec E.l \tt"

' Multi' mariplanurisocotesc'-

-i\ tl, a

_ S t s &t Dar nimic nu isprdvesc.

Vld 8t*E

s f :f s 0 A F! t,$ lt U\

1n

intd

rlenile

rcilete0r. t t

ar1it

tnnt

Bogatul inecatUn om tare bogat, dar zgdrcit, trecea odatd pe puntea unui

rdu mare.Nu gtiu cum s-aimpiedicatgia cdzutdreptin valuri.-Ajutor! Md Tnec! Mor! strigd elingrozit.Un pescar, auzind strigdtele, s-a aruncat degrabd in rdu

inotdnd iute spre omulin primejdie.Cdnd ajunge l6ngd el, pescarul incercd sd-i dea curaj,

strigdnd:- Dd-mi mdna! intinde-o mai in grabd, sd te pot scdpa.

Auzind zgdrcitul, dintre valuri, cuvdntul ,,dd-mi", s-a infuriatgrozav.

- Nu-t idau nimic! maistr igd elgise cufunddin addnc.

Adeseori ldcomia pierde pe om!

,s* i l ,w0 AFR$4 tJ\*un

Nepotul imPrumutatUn om cinstit gi cumpdtat avea un nepot sdrac, ce veni

intr-o zilael.- Unchiule, sunt un om priceput, ag face negustorie,

dar n-am gi eu bani cu ce sd incep. Ajutd-md, rogu-te, cucinci sute de lei gi-[ivoiinapoia datoriapand la ultimul bdnu[, cam intr-ojumdtate de an.

Unchiul s-a indurat de nePot gi i-a

- Uite, u"ri o"t#eea din cui? Ce agonisesc pun Tnea. Cautd acolo, numdrd gi cdli gdsegti aitdi sd fie.

Nepotul a dat oala jos, a numdrat 9i a gdsit tocmai cdfii-au trebuit.

,s #A & I A rFt ry.{ U\

/enl

rne,

,cu)riatr-o

A plecat, s-a apucat de negof, a cdgtigat bani, sorocul atrecut, darelnu gi-ainapoiatdator ia. Unchiulnu i-a zis nimic.

De la un timp, treburile mergdndu-i prost, s-a dus din nou launchi dupd imprumut, crezdnd cd acesta a uitat de ceea ce eliidatora.

- Unchiule, aga 9i aga, ajutS-md cd doar la dumneata imi enddejdea.

Unchiul, prefdcdndu-se cd a uitat de datorie, i i aratd din nouoala, spundndu-i ca gi prima datd cd acolo strdnge banii gi sdia c6[igdsegte.

Bucuros, nepotul dd oala jos, cautd, cautd, dar nimic.Unchiule bun, dar nu-i nimicin oald.Ti rdspunde atunci unchiul:- Dartu, de cdnd ai luat, ai mai pusinapoi ca sd fie?

t-a

t rn

;6!i

ru\ 3"s*t la*0AFR$4

Ala-bala-portocalaAla-bala-portocalaIegi, bdditd,La portifdCd te-agteaptd Talion,Talion, feciorde domn,Cu tichieDefrdnghie,Cu pand de cioc6rlie,Cu cdrula Radului,Cu biciulcumnatului,in mij loculsatului.

Clan[-zbant!Doroban[!Cioc-boc!Trecila loc!

s#tc0AERr!.1 U\

Gilitorul gi stejarulUn cSldtor, obosit de

drum, s-a agezat sd seodihneascd la umbra unuistejar.

Dar iatd cdvdzu aldturio bostdndrie. Se duseomul nostru, lud unpepene gi veni de-l mdncdla umbrd, sub stejar.

Dupd ce s-a sdturat,intinzdndu-se la odihnd,privea aga, in sus, la pom.Zdr ind ghinda pr intrefrunze, igizise:

- Mei, ce nepotrivire! Cum a rdnduit Dumnezeu agalucrurile, ca intr-un copac aga mare gi puternic sd creascd unfruct atdt de mic, iar la un vrej slab, intins pe pdmdnt, sdcreascd un rod aga mare gigros?

Pe cdnd gdndea el astfel, numai iaca, se trezegte cd-icadeo ghindd drept pe nas.

Frecdnd u-gi nasu I rogu, zice m ustrdtor cdldtoru | :- Ce prost am mai socotit! Dacd mi-ar fi cdzut un pepene

din cel mare, atunci cu sigurantd nu mi-ag maifi gdsit leacul.

873I

t

I

s*fr ,o,0AFRS4 U\

Lupul gi ndravul sduUn lup bdtrdn, care a fdcut destule la viala

lui, s-a gdndit a se pocdiincercdnd sd fie deajutor omului, pentru iertarea pdcatelor.

Astfel, schimbdndu-gi numele in cdine,se duse la un cioban, la stdnd, spre a pdzioi le de lupi.

Nu trecu multd vreme gi iata cd intr-o zi, pe cAnd gedeaintins pe iarba verde, o dulce mioard se apropie pdscdnd labotul lu i .

Lupul, ha[! Uitdnd cd se schimbase in cdine, a inhSfatmioara 9ia mdncat-o pe loc.

Ciobanul, ddnd de el asupra faptei, l-a intrebat:- Ce-aifdcut, cdine bdtrdn 9i spurcat?Lupulincepu sd indruge verzi gi uscate: cd a adormit, cd

oaia l-a mugcat de coadd gi nu l-a ldsat delocin pace, cd elnecdjit rdu a trdntit-o gi aceasta a gimurit aga, dintr-odatd. Unde s-oascundd, spre a nu fiinvinovalit penedrept? Avdrdt-o in burtd.

Darciobanulnu glumi.Ddndu-i una-l adormi.

Lupul igi schimbd pdrul, dar ndravul ba!

.S '#A&0AFRS4 TJ\

Gopacul dovleacul9r

aa

Pe lAngd un copac mare'

rdsdri, din intAmPlare' un vrej

de dovleac, ce crescu 9i se

i*int" in lung giin lat Pe bietul

copac, incAt ramurile ii acoperl'

VdzAndu-se la indl l ime'

dovleacul grdi cu disPre! cdtre

copac:- De cdlianite strdduiegtitu

si creqti 9i egti mai mic decdt

mine, ce-am crescut numai o

varS! Dac-ai fi crescut 9i tu ca

mine, ajungeai acum la stele'

CoPaculcu minte i-a risPuns:

-Te fdlegti acum' fiindcd n-a datincd bruma' dar cAnd va

fi zbPadd,ai sd fii Pe jos' grdmadS'

.$ *L 6 8 JtErS4 U\ i '

lt

>ael

R

I

Carul frdntUn om, venind spre casd cu carulincdrcat cu lemne, nu

gtiu cum se face cd, dintr-odatd, il vdzu frdnt Tn drum. Seapucd omul ca gi altd datd gi repard carul cu pricina. Apoiplecd spre casd.

Copilul sdu, care vdzuse carul stricat, igiintrebd tatdl:- Darcineitidrese carul, tatd?- Eu, fdtul meu, cine altul?- Darcine te-a invdtat acest lucru?- Nevoia, copilul meu.-$iunde gade nevoia, tatd?- in pddure, rdspunse tat5l gi pleci la treburile sale.

Copilul crescu giincepu sd meargd, de-acum, gielcu carulla pddure.

Tntr-o zi, ddnd peste un loc rdu, frdnse carulTn drum.- Hei, hei, acu-i acu!Fluierd, se-nvdrti, ce sd facd?Dar numai ce-gi aduse aminte de vorbele tatSlui sdu gi

atunciincepu a striga cdt putea de tare:- Nevoie! Nevoie! Vino de md Tnvatd cum sd repar carul.Strigd pdna rdgugi, dar nevoia nu apdru de nicdieri. Se

apropie seara gi elvdzu cd strigdin zadar.

ffnw.::,..

Atunci incepu singur, ugor, ugor' 9i fdcu treaba pdni la

urmd.Acasd, tatil sdu, vdzAnd carul dres' ii zise:

- Aga-i cd a fostintocmai cum !i-am spus eu?

- ruuf spuse bdiatul tare supdrat' Am strigat nevoia' dar

ea n-a venit sd md invele'

- Ba chiar nevoia a fost cea care te-a invdtat' dragul meu'

aga sd gtii; de n-ar fi fost ea, n-ai fi invdlat sd faci singur

acest lucru'Bdiatul, deslugind t6lcul lucrurilor' n-a maifost supdrat'

s * i l , t *0AFRS4 U\ l ' lI

Doui capreDoud capre se int6lnird pe o punte ingustd.-Vreau sd trecAifd bine de md lasd!spune una din ele.- Ba, fd tu bine 9i md lasd pe mine!- Eu am pus prima piciorulpe punte.- Ba eu trebuie sd trec, fiindcd sunt mai bdtrdnd. Apoi se

izbescin coarne.Numai cdnd au cdzut amdndoud balddbdc in apd, au

infeles pu rtarea lor cea nesocotitd.infeleptul gtie sd ocoleascd 96lceava.

Rostegte repede, dar clar!

Caprd, caprd,E ger mare;Crapd oudle-nCuibare!

Caprd, caprd,Gospodind,Crapd oudle-nGrddind!

.s*t \ ,&0 AFR.$4 U\

Vacantade Marcela Peneg

Vacanfa-i fi r d i ntr-o povesteCu soare agdtatin mdr,CAnd pe amiazd, intr-adevdr,Cdld u ra-m pdrdteasd este.

Adoarme apain cdmpieAlbastrd ca un cerdin carte;Viseazd frunzele departeCuloarea seriiardmie.

Furnicile mdrunte cardCSldura-n muguroi la ele,lar, de pe-o creangd, pdsdreleSpun gdzelorcd este vard.

i . ,In cuib cresc puii randunicii.E bine gi-mpdcare este.Vacantd - fir dintr-o poveste -Pornit din caierul bunicii.

s9' l G0AFRt. f U\ l 'n

Cuprins

u,um,Ma,A

n,i , le,Er,Ro,oc,ca,Al ,L

ghi ,Ghi ' . . . .38t<, r . . . . . . . .39Rom6nia . . . .40wW,qQ,YY ' . " . '41Alfabetul ' ' . '42Ceartal i terelor ' ' ' ' '44$coalanoastrd ." . .46Colegi buni . . " ' . ' .47PuiufdecdPrioard . ' . ' . . " 48Asculitoarea-elefant. . ' . . ' . 49Ghiocelul . . .50Pomigorul . ' .51Mai et imp! . . ' - ' ' . '52Bunicul . . . . .53Doi mincinogi . . . ' . '54Vulpea cea vic leane. ' . . . . ' 55Ceinoudlenegi . . . . .56Cuculgi puPdza ' . "57Cuculgi privighetoarea' . . ' ' 58Cel mai puternic . . ' .60Lupul, lapulgi va"za. ' ' ' ' - '62Bdtrdnul gi mogtenitorul . . . . 63Mogulgicocogul ' ' . .64Blahaursului . . . . ' . .66Planul s imigiului ' . ' .68Bogatul inecat . . . . .69Nepotulimprumutat . . . . . . . 70Ala-bala-Portocala . ' . ' - . ' .72Cdldtorul 9i stejarul . . " " ' .73Lupul9i n i ravulsdu. . ' . " '74Copacul g i dovleacul ' . . ' . . 75Carul f rAnt. " ' . " . '76Doudcapre . ' . " . "78Vacanla. " . '79

567

1011121314

.$fAo,0AxRS4U\

'$.{.l'il,l,,iitlff iii**r*'*.=rr'tt;:2i"':i:i?:TJ"l''*'Tl:.1

a l l-a

. Abecedar,-O\ga Piriiata

caietu\ e\evu\ut

. Abecedar .- caietut

Mariana Rusu

Abecedar - caietu\

Mariana Rusu

e\evu\ui, Partea \ . ' .. .;ur,,.;1j.'''. . . . ' ' . .

e\evu\ui, Partea

, . ' " , . . : . " : : i .

a l l -a : . i -