Caracterizarea Psihologica a Prescolarului

8/20/2019 Caracterizarea Psihologica a Prescolarului

1/10

Facultatea de Psihologie i tiin ele Educa ieiș Ș ț ț

Departamenul de pregătire a personalului didactic

Modulul psihopedagogic I

PROFILUL PSIHOLOGI!L "!RS#EI PRESOL!RE

! DOU! OPIL!RIE $de la % la & ani'

OORDO(!#OR

O(F) U(I")DR

E(!HE RODI! !(DID!#

(EHIFOR $SURDU' MO(I!

CONSTAN AȚ

2015-2016


2/10

I)*) PRE+E(#!RE GE(ER!L!

Copilul prescolar ia contact mai strans cu mediul de gradinita, diferit de cel familial, si

traverseaa o!servativ mediul social "strada, magainele, mi#loacele comune de transport$%

Cele trei componente ale mediului solicita copilului a#ustari ale comportamentului la

sistemele nuantat diferite de cerinte, in conditii de tutela, protectie si afectiune diferite, si

creeaa si o mai mare sesiare a diversitatii lumii si vietii, o mai densa si comple&a antrenare

a deciiilor, curioitatii, emotiilor si cunoasterii in situatii numeroase inedite% Astfel

devoltandu-se !aele personalitatii copilului si capacitatile de cunoastere, comunicare,

e&presia si emanciparea personalitatii% Se devolta, de asemenea, capacitatile de proiectare

in conte&tul evenimentelor prin care trece copilul% Capacitatile de cunoastere devin comple&e,

sunt insa specific impregnate de caracteristicile varstelor, si concomitent cu devoltarea lor,

se devolta repreentarile%

'luiditatea acestui plan de produse psi(icealimenteaa imaginatia, comportamentele si

strategiile mintale care sunt incarcate de o sim!olistica ampla si o emotionalitate comple&a%

Tipul fundamental de activitate este #ocul, care repreinta o decentrare a psi(icului de

pe activitatea de percepere pe activitatea de implantatie in viata cultural-sociala, prin

sim!oliari ample si comple&e% Tipul de relatii se nuanteaa si se diversifica, amplificandu-

se conduitele din conte&tul colectivelor de copii% Are loc concomitent si diferentierea

conduitelor fata de persoane de diferite varste si ocupatii, aflate in am!ianta cultural-sociala a

copilului%

)evoltarea fiica este evidenta, de la * la 6 ani are loc cresterea de la apro&imativ +2 cm la116 cm ca statura, si o crestere de la circa 1 g la 22 de g ponderal% )e asemenea, are loc o

sc(im!are si devoltare a structurii musc(ilor, descreste ponderea tesutului adipos, pielea

devine mai elastica, mai densa si mai putin fria!ila, procesul de osificare este intens la nivelul

epifielor oaselor lungi, a celor toracice, claviculare, dantura proviorie incepe sa se

deterioree si mugurii danturii definitive se intaresc% Organismul "in intregime$ devine mai

elastic, miscarile mai suple si sigure% .ersista o oarecare irita!ilitate a cailor rino-faringiene si

implicit o sensi!ilitate fata de !olile copilariei, plus o usoara contractare de gripe si%

Continua devoltarea diferentierilor fine in antrenarea functionala a structurilor

scoartei cere!rale, anga#area moaicala fina a onelor vor!irii si a dominatiei asimetrice a

uneia dintre cele doua emisfere "de o!icei, stanga$, fapt ce determina caracterul de dreptaci,stangaci sau am!ide&tru a manualitatii copilului% )evoltarea !ioc(imismului intern devine

mai comple&a si impregnanta de (ormonii tiroidieni si cei ai timusului "glanda cresterii$%

Comportamentele alimentare se culturalieaa intens% Se stie ca alimentarea nu este

numai un act de satisfacere a unei tre!uinte vitale de intretinere a organismului% Alimentatia

este impregnata de o serie de ritualuri si s-au diferentiat in mesele principale ale ilei, micul

de#un, pranul si cina, iar pentru copil un plus de doua gustari% Consistenta si orele acestor

mese se afla in plina transformare su! influenta regimului de viata modern% Cea mai evidenta

sc(im!are consta in cresterea consistentei micului de#un si a cinei, si diminuarea consistentei

si duratei mesei de la mi#locul ilei ca si iesirea desertului din regimul de aliment premial%


3/10

)in punctul de vedere al modului cum se realieaa alimentati, interesanta este asearea si

tinuta la masa, utiliarea tacamurilor, pa(arului si a altor ustensile "solnita, servetelele etc%$%

.erioada prescolara este dominata de intensificarea consolidarii deprinderilor legate de folo-

sirea acestor ustensile "latura instrumentala a alimentarii$% Spre sfarsitul perioadei prescolare,

aceste deprinderi sunt evidente%

Tot in procesul alimentatiei e&ista un al doilea cerc de conduite, cel al reactiilor

cultural-sociale privind modul de a se servi, de a cere, de a multumi, tinuta la masa,

relationarea cu ceilalti% Atentia la cerintele acestora% Acestea iradiaa si in alte one ale

conduitelor civiliate, fiind intretinute apoi de cele din urma%

/n perioada prescolara, latura instrumentala a alimentatiei trece in fae progresive

comple&e% a * ani, copilul reuseste sa manance cu furculita !ucati de carne ce i-au fost taiate

in preala!il% /ntre si 6 ani isi insuseste conduitele de utiliare adecvata a furculitei, lingurii

si linguritei, pa(arului cu apa, a servetului, solnitei etc% Copilul trece la o alimentatie

comple&a% a ani, preferintele alimentare devin mai selective%

Ne-adaptarea culturala alimentara se e&prima prin carente in constituirea deprinderilor

curente implicate in alimentatie in sensul celor mai sus descrise% anuirea grosolana si stanga

ce a tacamurilor, ori ignorarea lor, nefolosirea servetelelor, imprastierea de alimente,

murdarirea fetei de masa, tendinta de a nu tine seama de ceilalti in timpul mesei etc%, fac parte

din insemnele inadaptarii cultural-alimentare%

a acestea se adauga mica psi(opatologie alimentara - unele reactii nevrotice sau

unele reactii e&cesive ca voma, degustul, o!sesiile alimentare "de dulciuri$ sau refuul lor,

stocarea in gura de !oluri alimentare ce nu pot ing(itite etc%

/ntre si 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de mancare, adesea

determinata de monotonia regimului alimentar sau de tensiuni afective%

.rogresele similare se manifesta si in domeniul culturaliarii legate de im!racare,

igiena si toaleta% /m!racarea implica numeroase deprinderi, dar si competente implicate in

deciia de a alege im!racamintea in functie de o serie de factori seonieri sau ai ilei "im-

!racamintea de i si im!racamintea de noapte$% a * ani, copilul este dependent de adult pe

acest plan% a 6 ani, el dispune de numeroase deprinderi legate de im!racare%

O pro!lema interesanta prin latura psi(ologica pe care o implica este aceea a

continutului !uunarelor copiilor, copilul de *- ani avand !uunarele relativ goale, insa spre5 ani, incep sa cuprinda dulciuri si am!ala#e de dulciuri, spre 6 ani unele o!iecte mici, dopuri,

!aloane, pietricele colorate, capse si c(iar cio!uri de sticla colorata%

/giena alimentara, de spalare a mainilor inainte de orice masa si dupa orice viita la

toaleta, spalarea o!raului, a urec(ilor, a gatului, !aia, taierea ung(iilor, pieptanarea parului,

spalarea dintilor, c 2i3e onduita la toaleta, folosirea (artiei igienice, a #etului de apa etc%

precum si folosirea de lotiuni, folosirea !atistei etc% oglindesc gradul de devoltare a

deprinderilor igienice, dar si interesele copilului care contri!uie la formarea imaginii de sine%

Si pe acest plan e&ista diferente mari intre copii4 unii se ingri#esc e&cesiv sau prelungit,

deoarece transforma momentele de ingri#ire in #oc in sc(im!, altora le este teama de apa sau

raman indiferenti fata de murdarie% /n genere, pana la 6 ani copiii reusesc sa stie sa se spele


4/10

pe dinti si sa o faca ilnic% /n ma#oritatea caurilor, ei devin sensi!ili la curatenie, iar fetitele

manifesta adeseori forme evidente de coc(etarie%

.rin toate cele descrise mai sus, copilul isi insuseste elementele de !aa ale fondului

de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii cei 3 ani de acasa% 7&presia isi

mentine sensul, dar anii nu mai sunt 3, ci 6, si su!stanta conduitelor la care se refera nu semai do!andeste numai in familie, ci si in gradinita%

/n perioada prescolara, copilul accepta mai greu sa mearga la culcare, spectacolul

relationarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adultii "adultrism$ ca si placerea #ocului fiind de

mare atractie% .rotestul fata de mersul la culcare poate fi ver!al, evaiv sau categoric, de

tergiversare, incarcat de tot felul de tranactii, ca si de necesitatea de a avea un fetis, preenta

unei persoane, a unei surse de lumina, cu liniste totala sau cu muica etc%

7&ista diferente mari intre copii in ceea ce priveste adormirea, modul de a dormi "acoperit,

descoperit, linistit, !uciumat$, treirea "prelungita, imediata$, dispoitia "linistit, tacut, vesel,

rasfatat, plangacios$%

Asadar, pana la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire de deprinderi e&primate

prin conduite alimentare, vestimentare si igienice etc% /mportanta lor este mare si creeaa

personalitatii un suport de adaptare ce are ecouri profunde ordonatoare generale, creand si un

suport de responsa!ilitate pentru propria persoana si de autonomie reala, dar si de contri!utie

la structura constiintei de sine, a eu-lui corporal%


5/10

I),) !R!#ERIS#II PSIHIE GE(ER!LE

Aceasta este una din perioadele de intensa devoltare psi(ica deoarece presiuneastructurilor sociale, culturale, a!sor!tia copilului in institutiile prescolare solicita toate

posi!ilitatile lui de adaptare, diferentele de cerinte din gradinita si din familie solicitand o mai

mare varietate de conduite, iar contradictiile dintre solicitarile e&terne si posi!ilitatile interne

devin astfel mai active, acestea constituind puncte de plecare pentru devoltarea e&ploiva a

comportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a castigarii de modalitati diverse de

activitati, a do!andirii de a!ilitati inscrise in programele gradinitelor% /n aceste conditii,

comunicativitatea si socia!ilitatea copilului cresc%

)evine activa contradictia dintre cerintele interne, dorintele, aspiratiile, interesele

copilului si posi!ilitatile de a fi satisfacute% Copilul parcurge contradictii legate de

modalitatile mai simple si primitive de satisfacere a tre!uintelor si cerintelor implicate in

tre!uintele noi si in modalitatile mai comple&e si civiliate de a fi satisfacute%

Copilul descopera faptul ca imaginar poate sa se transpuna in orice situatie, fie ea si

fantastica, pe cand in realitate situatiile de viata sunt foarte restranse si !anale ca semnificatie%

egata de aceasta contradictie se devolta dorinta de a crea, de a sc(im!a, de a se im!ogati si

de a trai din plin%

.erioada prescolara poate fi impartita in trei su!-perioade4 aceea a prescolarului mic

"*- ani$, a prescolarului mi#lociu "-5 ani$ si a prescolarului mare "5-6 ani$%

.erioada prescolara mica se caracterieaa printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor

si a aptitudinilor marunte implicate in satisfacerea placerii de e&plorare a mediului% )e la un

relativ ec(ili!ru la * ani, are loc o trecere spre o oarecare insta!ilitate, o oarecare e&pansiune

ce e&prima o mare decentrare de pe o!iectele concrete si manipularea lor pe integrarea

o!iectelor in strategii mai largi de utiliare in care li se confera functii sim!olice% /ntegrarea

in gradinita se face cu oarecare dificultate la aceasta varsta, data fiind dependenta mare a

copilului prescolar mic fata de mama sa si de am!ianta familiala%

/nsta!ilitatea psi(omotorie, an&ietatea crescuta in situatii de desprindere de mediul

familial contri!uie la adaptarea dificila a copilului la conditiile de gradinita% Adaptarea este cu

atat mai dificila, cu cat copilul nu stie inca sa se e&prime destul de clar si nu intelege prea !ine ce i se spune% a acestea se adauga inconsistenta unor limite clare intre realitatea

personala su!iectiva si realitatea o!iectiva, favoriand dilatarea si inundarea realitatii

o!iective de realitatea su!iectiva, fenomen pe care 8ean .iaget l-a denumit 9egocentrism9%

.erioada prescolara mica este vadit de trecere de la centrarea activitatii organismului

pe satisfacerea necesitatilor imediate, adeseori dominant !iologice spre activitati in care devin

mai complicate modalitatile de satisfacere a unor tre!uinte psi(ologice% .rescolarul mic este

insta!il, foarte impresiona!il, plange raand si trece usor de la o dispoitie la alta% )urerea sa

ca si !ucuria sunt e&ploive, totale%

Spre ani, copilul devine mai puternic, dar si mai neindemanatic iar miscarile saledevin mai !rutale


6/10

/n perioada prescolara mi#locie, copilul traverseaa un usor puseu de crestere% .e plan

psi(ologic se intensifica devoltarea lim!a#ului "intre * si 5 ani se castiga cam 50 cuvinte pe

luna$% 7ste evidenta devoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realieaa in planul

deprinderilor alimentare, de im!racare, igienice% Se intensifica devoltarea constiintei de sine,

fapt ce se e&prima prin cresterea opoa!ilitatii, a !ravadei, a dorintei de a atrage atentia asu-

pra sa% 8ocul devine o activitate de !aa incarcata de caracteristici active de manipulare ae&perientei de viata, a o!servatiilor a emotiilor, a actiunilor si a conduitelor ce se ve(iculeaa

in am!ianta sa%

:eceptivitatea copilului fata de (a!itusurile conservate de familie si apoi de gradinita

creste- copilul isi insuseste regulile specifice implicate in convietuirea din aceste colective%

Copilul devine mai sensi!il la semnificatia evenimentelor% Conduitele lui devin mai nuantate

si incorporeaa mai numeroase reactii si adresari reverentioase, dar creste si fragilitatea sa

afectiva% /i plac povestile, preinta interes pentru carti cu imagini, pentru desen, modela#,

#ocuri cu cu!uri, teatru de papusi ori de marionete, T;%, desene animate etc%

.rescolarul mare "5-6 ani$ manifesta o mai mare forta, agilitate, inteligenta, reticentein situatii usor peni!ile% Campul atentiei este dominat de o intelegere mai profunda a

situatiilor%

7&ista si in aceasta perioada o opoitie fata de adult ce se manifesta spontan, urmata

de dorinte vadite de reconciliere% a unii copii, acestea sunt oprimate in comportament, dar

alimentate su!constient% Se manifesta in conduitele alimentare si pun in evidenta

suscepti!ilitatile nesatisfacute% 7ste caracteristica prescolarului mare adaptarea conduitelor de

diferite persoane, de caracteristicile acestora in cele doua medii concurente, familia si

gradinita% /n acest sens, copilul poate fi acasa destins, disponi!il, iar in gradinita, rasfatat,

nervos, si invers, fapt ce pune de asemenea pro!leme legate de dificultatile sale de adaptare,

manifestate prin aceste mari distante psi(ologice de conduita in cele doua medii%

Adeseori, in timpul in care copilul are conduite incarcate de negativism e&ista

persoane devaloriate psi(ic pentru el - sau persoane cu care nu sta!ileste relatii firesti

datorita unor !ara#e psi(ice "din teama, din antipatie, din nesiguranta$% Concomitent se

e&prima cerinta activa a copilului de a fi de folos adultilor% Atentia mare fata de acestia se

e&prima evident prin imitatia discreta, contagiuni "inclusiv de dispoitie afectiva$ etc% /n

perioada prescolara mare, activitatea creatoare este evidenta, cu tendinte de diferentiere%

)esenul, muica, cola#ele, constructia, moaicul intereseaa foarte mult copiii%

Capacitatea de invatare devine activa si este du!lata de interese de cunoastere careincorporeaa si forme, mai evoluate de sim!oliare in care actioneaa integratori ver!ali%

/n gradinita copilul traverseaa programe educative diverse care-i maresc

sensi!ilitatea intelectual-o!servativa, il a!iliteaa cu manualitati tot mai comple&e, uneori il

pun in contact cu elemente ale sim!otisticii artistice% /maginatia utilieaa pro!a!ilul fantastic

si mai putin in viata de fiecare i ramanand activa insa in #oc%

Sim!olistica infantila este impregnata, de un decala# intre devoltarea afectivitatii fata de cea

intelectuala% /n acest sens, e&ista o varsta a sim!olului mimat intre si 6 ani si o faa a

identificarii de sim!ol intre 5 si 6 ani% /n orice ca, dominatia planului imaginativ este

evidenta ca suport al devoltarii sim!olistice ludice, dar si a unei anumite coloraturi auniversului mental al copilului%


7/10

I)%) DE+"OL#!RE! PSIHI! OG(I#I"!

/ntregul plan perceptiv se su!ordoneaa actiunilor de decodificare a semnificatiilor,

care incep sa se constientiee% Actiunile perceptive se incarca cu intentii si capata directie,focaliare si functii de intretinere si satisfacere a intentiilor% /n aceste conditii, perceptia

devine o!servatie perceptiva ce serveste invatarii in larga masura% /n ansam!lu, satisfacerea

tre!uintelor !iologice devine dependenta de tre!uintele psi(ologice care se devolta si se

dilata, fiind intretinute de curioitate, care capata un statut similar cu cel al #ocului%

Senatiile si perceptiile furnieaa materia prima e&trem de importanta pentru planul

mintal si al actiunilor desfasurarii in mediul incon#urator si in cel cultural%

Copilul prescolar incepe sa cunoasca interiorul si e&teriorul locuintei si al gradinitei,

strada pe care merge spre gradinita, sau eventual magainul alimentar% /ncepe sa cunoasca

denumirea mo!ilierului, camerele, particularitatile acestora, poate identifica locul a diferite

o!iecte% Curioitatea copilului e&ploreaa caracteristicile fiecarui mem!ru al familiei,

identitatea acestora, comportarea, iar cunoasterea persoanelor din gradinita se realieaa ca o

identificare a lor% Copilul incepe sa fie interesat de conditiile de viata, de activitatile si

profesiunile umane de !aa, ca si de !unurile implicate in aceste activitati% umea uneltelor

incepe sa fie cunoscuta4 !icicleta, motocicleta, automo!ilul, trolei!uul, tramvaiul, camionul,

trenul, vaporul, !arca, avionul etc% /ncep sa fie cunoscute semnele de circulatie, pentru

pietoni, semafoarele colorate% Se

construiesc cunostinte cu privire la oras si sat si se fac

avansuri importante in ceea ce priveste cunoasterea naturii4 plantele si viata lor, partile lor,

animalele% /ncep sa se consolidee generaliari cantitative, logica practica a relatiilor4

marimea "lung, lat, inalt$, cantitatea "mult, putin, foarte putin, deloc$, spatiale "langa, pe, su!,aproape, departe$, ecuatia temporala si spatiala, parte-intreg "putin, tot, nimic, mai mult, mai

putin, amandoi, sfert, #umatate, inca unul$, succesiunea si simultaneitatea "acum, dupa aceea,

intai, dupa, deodata$, comparatia "la fel, tot atat$% .erceptia de spatiu si timp incepe sa devina

operativa%

a copiii or!i si am!liopi perceptia si logica spatiala preinta caracteristici care arata

ca in formarea lor au un rol important coordonarea miscarilor de pipaire% a copiii cu

tul!urari evidente de lim!a#, planul relationarilor este mai putin devoltat, procesul de

decentrare mai lent% :epreentarile sunt incarcate de impresii concrete%

Transformari calitative importante permit sa creasca gradul de intelegere%:epreentarile sunt de mai multe feluri4 repreentari privind o!iecte vaute, evenimente

traite, dar si repreentari ale evenimentelor evocate care circula li!er dinspre adult si dinspre

viata culturala% Astfel, au loc com!inatii de reerve de e&periente acceptate care sunt

repreentari ale imaginatiei si se construiesc in situatii ce necesita completari pentru a fi

intelese aspectele noi, in situatii in care este solicitata anticiparea sau in situatii de constructii

mentale fantastice%


8/10

)eose!it de activa se manifesta dupa ani, capacitatea de memorare% )atorita

vor!irii, memoria capata caracteristici psi(ice si sociale importante% 7a este mai activa in #oc,

copilul intuind cerinta fi&arii si pastrarii sarcinilor care i se traseaa% Copilul invata poeii si

le reproduce cu placere, insa are unele aspecte in care se evidentiaa o oarecare rigiditate4

copilul nu poate continua recitarea unei poeii daca este intrerupt, tre!uie sa reproduca poeia

in intregime%

7videnta este implicatia memoriei ca proces de fi&are, pastrare, recunoastere si

reproducere in fi&area de conduite care redau pe cele ale celor din #ur% /mitatia pe acest plan

se asociaa cu o!servatia, fapt ce creeaa pana la urma numeroase asemanari intre stilul

conduitelor celor din aceeasi familie%

.rescolarul uita repede fiindca fi&area este fluctuanta si adeseori superficiala% Campul,

inca relativ restrans al capacitatilor de percepere si implicit de fi&are, confera pastrarii si

reproducerii caracteristici fragmentare% :ecunoasterea este in plina devoltare ca insusire

individuala, manifestandu-se tot mai pregnant ca un fel de sira a spinarii pentru activitatea

psi(ica%

Atentia voluntara este alimentata de inflatia mare a dorintelor si intentiilor si

necesitatea de a le finalia% 8ocul este, de asemenea, un teren de antrenare a atentiei, de

focaliare, concentrare, ca si de devoltare e&tensiva a atentiei, de distri!uire, de largire a

anga#arii psi(ice% Concentrarea creste de la 5-3 minute "la prescolarul mic$, la 12-1 minute

la prescolarii mi#locii si 20-25 minute la cei mari - in situatii o!isnuite, si c(iar 5-50 minute

in #oc - in auditia de povesti, teatru de copii, etc%

/ntreaga devoltare a inteligentei intra intr-o noua etapa, parcurge o etapa de

inventivitate ce pregateste gandirea operativa comple&a% .rogrese importante face notiunea

de conservare% O serie de e&perimente cu pa(are de aceeasi marime, umplute cu

margelute ori cu lic(id colorat, dintre care unul se pastreaa ca ecran de referinta, iar din

celelalte se transfera continutul in pa(are de diferite forme si marimi, pune copilului

pro!leme dificile% Copilul de * ani si c(iar cel de -5 ani are tendinta de a considera cantitatea

de margele ori lic(idul colorat ca fiind inegale, daca vasul in care s-a facut simultan mutarea

este mai inalt sau evident mai plat, fapt ce modifica foarte mult 9nivelul9% Aceasta inseamna

ca nu este inca ela!orata deplin notiunea de conservare%

/n dinamica devoltarii gandirii, corectia, dar si eroarea pe aceste planuri se datoreaa

perceptiei si repreentarilor care opereaa inca lacunar% Totusi, aceste sc(eme de evaluare

logica se formeaa% Spre 6 ani copilul evalueaa cu mai multa corectitudine o!iectele de ladistanta ca fiind mici sau mari, late sau inguste% )upa 5 ani si marimea persoanelor este

evaluata relativ mai !ine de la distanta%

:elatia cauala pune in evidenta o serie de particularitati in caul unor e&periente

privind plutirea o!iectelor, prescolarul de -5 ani asociaa marimea cu greutatea% a 5=6 ani

copilul, desi spontan, poate opera cu relatia marime - greutate, anticipeaa corect in

numeroase situatii% .rin intermediul intuirii relatiilor, se constituie intuitii articulate si ceva

mai reversi!ile prin intermediul carora se pregateste operatia mintala ca reactie fata de

operatii concrete, creandu-se un alt raport intre aparenta si esenta% Oricum, pana la 6 ani

gandirea do!andeste o operativitate generala "nespecifica$ relativ comple&a cu o oarecare

vitea ce

pune in evidenta constituirea unor operatori de !aa pe acest plan, figurile logice%


9/10

area frecventa a intre!arii 9de ce >9, la ani, constituie un indiciu pentru marea foame de

realitate si de sesiare de relatii a gandirii copilului prescolar%

/nterogatia isi sc(im!a directia in functie de densitatea si saturatia culturala a mediului si in

functie de caracteristicile de 9disonanta cognitiva9 cu care se confrunta copilul, ori acest

fenomen nu este negli#a!il%

/n genere, inteligenta copilului trateaa numeroasele impresii si repreentari,

acumulate si pe cale de acumulare, prin modalitati si strategii formate intre timp, dar si prin

incercare si eroare% Accesul la cultura ofera insa o redusa e&perienta intelectuala, ce se

asimileaa ca atare odata cu faptele, situatiile, activitatile, prin care se solicita antrenarea

inteligentei% /ntarirea suplimentara, prin 9succes9, 9reusita9, 9reultate !une9 sau 9reultate

sla!e9, 9proaste9 etc% constituie terenul de validare practica atat a cunostintelor cat si a

strategiilor prin care se do!andesc sau se utilieaa cunostintele%

.erioada prescolara este o perioada de mari ac(iitii culturale, de intensa asimilare

intelectuala, de largire a intelegerii si a posi!ilitatilor gandirii de a a!orda situatii, repere, eve-nimente% 7a se caracterieaa prin faptul ca inteligenta depaseste animismul primar,

sincretismul simplist, investigatia interogativa cu privire la e&istenta, deplasandu-se spre si

aspecte tot mai largi si mai distantate de 9acum9 si 9aici9% 'unctiile mintale isi amplifica

fortele, directia, eficienta, dar si structura datorita devoltarii capacitatilor sim!olistice%


10/10

I)-) PSIHO#ER!PI! OPILULUI SI DESE(ELE

orgenstern "1+*3$ considera ca in momentele dificile ale vietii sale, copilulevadeaa intr-o lume imaginara in care nimic nu il mai impiedica sa isi realiee dorintele%

anifestarile vii!ile ale acestei fugi din realitate sunt #ocurile, povestile si desenele% /n

creatiile sale originale, copilul e&prima prin sim!oluri esecurile, conflictele ideo-afective,

dorintele sale% 7l cauta sa se ec(ili!ree si gaseste o eli!erare de tensiunile afective prin

creatiile sale% Toata aceasta activitate catarctica se desfasoara pe plan inconstient%

Caracterizarea Psihologica a Prescolarului

Documents

Transcript of Caracterizarea Psihologica a Prescolarului