Consiliere Psihologica - Interviul

2012 CONSILIERE PSIHOLOGICA

INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL [ ]Definirea clara a problemei clientului ♦ Elaborarea unor alternative posibile de solutii ♦

Alegerea unei alternative si implementarea ei in practica

INTERVIUL: PASI ORIENTATIVI Page 1

1 INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL

INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL

Consilierul trebuie sa urmeze urmatoarea schema in cursul procesului de acordare a sprijinului

psihologic:

1. Definirea clara a problemei clientului

2. Elaborarea unor alternative posibile de solutii

3. Alegerea unei alternative si implementarea ei in practica

Conform lui Bramer (1973), procesul de consiliera terapeutica trebuie sa urmeze urmatorii pasi:

1. [RELATIONARE] STABILIREA UNEI RELATII APROPIATE CU CLIENTUL SI IMPLICAREA

ACESTUIA IN PROCESUL DE REZOLVAREA A PROPIILOR SALE PROBLEME. Persoanele care

solicita ajutorul trebuie sa fie cu adevarat interesate de acest demers si sa fie convinse de faptul ca ei

au forta de a lua decizii care le pot influenta in mod serios existent.

Legatura es te caracteristica esentiala a oricarei relatii. Relatiile de consiliere sunt legaturile umane dintre consilieri si client,

atat cele concrete, cat si cele din mintea fiecaruia . Ambii participant formeaza si reformeaza in mod constant conceptii

mentale unul cu privire la celalalt. Avem trei conditi i fundamentale a le relati i lor de cons i l iere: intelegerea empatica

(ascultare si observare, rezonare, discriminare, comunicare si verificarea intelegerii ), privirea pozitiva neconditionata (a.

nivelul privirii: sentimente pozitive; b. neconditionalitatea privirii: acceptarea lipsita de judecata a experientei si

autodezvaluirii realitatii subiective a clientului) s i congruenta (a. dimensiune interioara: consilierii sunt capabili sa-si

constientizeze in mod correct gandurile, sentimentele si experientele seminificative; b. dimensiune exterioara: consilierii

interactioneaza cu clientii ca persoane reale – autenticitate, onestitate, sinceritate).

Relatia dintre consilier s i client este una de colaborare, fapt ce implica cooperarea cl ientului cu cons i l ierul pentru ca se

s imte inteles de catre acesta si, in cadrul limitarilor contextului in care se inta lnesc, s imt un fel de legatura emotionala

pozi tiva cu acesta. De asemenea, acestea presupun ca cei doi lucreaza pentru atingerea unor scopuri comune.

*

[R: Cons ilierii trebuie sa se calmeze si sa isi pregateasca spatiul de consiliere. O faza preliminara a relationari i es te faza

introducerii, al carei scop poate fi descris ca intalnire, salut s i asezarea pe scaun. Principal alegere la inceputul unei sesiuni

este daca sa lasi clientul sa-si spuna povestea si apoi sa structurezi natura contactului sau invers . Ascultarea activa es te

esentiala pentru a creea un spatiu emotional s igur pentru cl ient. Daca exista mai mult decat o problema, cons i l ieri i pot

rezuma s i identi fica di feri tele probleme s i i i pot intreba pe cl ient pe care dintre ele doresc sa le abordeze. ]

A. ASCULTAREA ACTIVA: a auzi inseamna capacitatea de a fi constient s i de a receptiona sunete. A asculta impl ica nu

numai receptionarea sunetelor, ci si, intelegerea in mod corect a intelesului lor. Aceasta impune auzirea s i memorarea

cuvintelor, sensibilitatea la indicii vocali, observarea limbajului corporal si luarea in considereare a contextului personal s i

socia l de comunicare. Ascultarea activa impune intelegerea adecvata a comunicarii vorbitorilor, dar si aratarea acestui

lucru. Astfel impl ica faptul de a fi abi l i tat atat in receptionare, cat s i in emiterea de comunicare.

B. RESPECT SI ACCEPTARE: inseamna abilitatea de a ne uita la altii asa cum sunt si a le pretui individualitatea unica.

Respectul inseamna s i faptul de a le permite a l tor persoane sa creasca s i sa se dezvolte in propri i lor termeni , fara

exploatare ci control .

C. INTELEGEREA CADRULUI INTERN DE REFERINTA A CLIENTULUI: inseamna privirea din perspectiva clientului. Abi litatea

de a asculta si a intelege clientii se bazeaza pe constientizarea diferentei dintre ‘eu’ si ‘tu’, prin patrunderea in cadrul intern

de referinta mai degraba decat ramanerea in propriul cadru extern de referinta . [Vezi caseta 1.1] Consilierii pot arata ca au

luat in considerare cadrul intern de referinta al clientului, incepandu-si raspunsul cu ‘tu’.

D. FII DISPONIBIL: un mod s implu de a arata disponibilitatea este acela de a merge in mojlocul oamenilor s i de a vorbi cu

acestia .



E. ADOPTA O POSTURA RELAXATA SI DESCHISA: o postura relaxata, care sa nu fie molatica sau greoaie, contribuie la

mesajul conform caruia consilierul este receptiv. In cazul in care consilierii sunt tens ionati sau incordati , cl ienti i lor ar

putea s imti in mod constient sau intui tiv ca acestia sunt mult prea ocupati de propri i le probleme sau de lucruri

neterminate, pentru a fi deplin accesibili. Consilierii s i clientii trebuie sa adopte o postura deschisa care sa le permita sa se

vada unul pe celalalt. Recomandare: umarul stang al consilierului sa fie opus umarului drept al clientulu; o alta optiune este

de a sta sezat un pic rasucit, intr-un unghi ascutit fata de client. Posturi le in ogl inda indica exis tenta unei legaturi .

F. INCLINA-TE USOR INAINTE: daca se sta prea mult inclinat inainte, clientii pot experimenta aceasta ca pe o invadarea a

spatiului lor personal. Totusi, in momente de autodezvaluiri intime, o plecare evidenta inainte poate construi un raport.

In cazul in care consilierii se lasa prea mult pe spate, clientii pot vedea aceasta postura ca pe un semn de distantare. La

inceputul sedintei, o aplecare inainte poate incuraja clientii.

G. FOLOSESTE O PRIVIRE POTRIVITA SI CONTACTUL VIZUAL: abilitatile care tin de privire indica interesul consilierului si ii

ofera posibilitatea de a primi mesaje faciale importante. Fixarea cu privi rea poate sa le ofere consilieri lor indici i privind

momentul in care se pot opri din ascultare si pot incepe sa raspunda. Exista un nivel de echilibru pentru contactul vizual ce

depinde de gradele de anxietate, de cat de dezvoltata este relatia s i de gradul de atractie impl icat. O privire insistenta

poate ameninta clientii, pentru ca ar putea sa se simta dominat sau ar putea sa creada ca cealalta persoana vede prin ei.

Privirile in jos sau in alte parti pot fi percepute ca semne ale lipsei de interes sau ale unei conditii tensionate.

H. EXPIMA EXPRESII FACIALE POTRIVITE: mare parte din informatia facial este exprimata prin gura si sprancene. O

expresie prietenoasa, relaxata, inclunzand un zambet, dovedeste in mod obisnuit interes. Cand cl ientul vorbeste, expresii le

faciale ale consilierului trebuie sa arate ca este conectat la ceea ce spune, indicand astfel ca le intlege sentimentele.

I . FOLOSESTE GESTURI POTRIVITE: aprobarea din cap este cel mai comun gest in ascultare, atunci cand este de mica

amploare, sugerand o atentie continua, iar atunci cand are o amploare mai mare sau este repetitic, indicand acordul.

Aprobarea din cap poate fi vazuta de client ca recompensa, pentru ca acestia sa continue sa vorbeasca. Insa dezapronarea

selective din cap poate reprezenta un mod foarte puternic de a controla clientii , acceptarea neconditionata devenind

acceptare conditionata. Consilieri pot raspunde cu gesture ale bratelor sau a le maini lor pentru a -s i dovedi atentia s i

interesul fata de client, insa este de evitat folos i rea in exces a miscari i bratelor. Gesturi negative ce dovedesc lipsa de

atentie si descurajeaza clientii de la o comunicare clara includ: jucatul nervos cu pixuri sau creioane, impreunarea degetelor

de la maini, faptul de a bate ri tmul cu degetele, de a se juca distrat cu parul, de a-si tine mana peste gura, de a se trage de

lobul urechi i s i de a se scarpinat.

J. FOLOSESTE ATINGEREA IN MOD CUMPATAT: trebuie sa fie efectuata cu mare grija astfel incat sa nu fie perceputa ca o

invadare nedorita a spatiului personal. Demonstratiile consilierului privind grija pot include atingerea mainilor unui client,

a bratelor, umerilor si a partii superioare a spatelui. Intensitatea si durata atingerii trebuie sa fie sufiecente pentru a s tabil i

contactul si, in acelasi timp, a evita disconfortul si orice fel de indiciu care ar sugera interesul sexual. Ca litatea de ascultare

active include intelegerea mesajelor cu privi re la l imitele s i dezi rabi l i tatea atingeri i .

K. FII ATENT LA SPATIUL PERSONAL SI LA INALTIME: ascultarea activa implica respectarea spatiului personal al clientilor.

Poate ca o distanta fizica considerate a fi confortabila pentru consilieri si client este de aproximativ un metru si jumatate

intre capete. In cazul in care consilierii sunt fizic prea departe, cl ientii vor fi nevoiti sa vorbeasca mai tare s i ar putea sa -I

perceapa pe acestia sic a fiind distanti emotional. Inaltimea cea mai potrivita pentru conversatiile din cadrul consilierii este

aceea cand capetele ambelor persoane se afla la acelasi nivel. Acei cons i l ieri care s tau pe scaune mai ina l te s i mai

sofis ticate decat cl ienti i lor pot sa le induca acestora un sentiment de inferiori tate.

L. ACORDA ATENTIE VESTIMENTATIEI SI INGRIJIRII PEROANALE: hainele transmit mesaje si pot influenta in ce masura si

din ce punct de vedere se pot dezvalui clientii. Aceste mesaje includ: pozitia sociala si ocupationala, identitate de sex-rol ,

etnia, gradul de conformitate cu normele grupului, gradul de rebeliune s i cat de extravertiti sau introvertiti sunt. In timp ce-

s i mentin individual i tatea, este necesar ca persoa nele care acorda spri jin sa se imbrace potrivi t cl ientele i .

*

M. INCUVIINTAREA DE A VORBI: sunt afirmatii scurte, care invita clientul sa-si spuna povestile si care indica faptul ca

persoanele care acorda sprijin sunt pregatite sa sculte. Remarci de deschidere precum “Cu ce pot sa va fiu de ajutor?” sau

“Ce pot face pentru dumneavoastra?” pot fi nepotrivite, sugerandu-le cl ientilor ca depind de resursele cons i l ieri lor mai

degraba decat de dezvoltarea propriilor resurse. Mesajele corporale si vocale ale consilieri lor sunt foarte importante in



indicarea faptului ca acestia sunt persoane cu care se poate vorbi si in care poti avea incredere. Consilieri trebuie sa creeze

un climat sigur din punct de vedere emotional. Faptul de a vorbi clar si relativ rar ar putea sa ajute la creearea unui cadru

calm. [Vezi caseta 1.2]

N. TEHNICI DE STRUCTURARE: structurarea presupune explicarea procesului de consiliere clientilor. Consilierii comunica

structurat prin mesaje corporale si vocale, precum si prin mesaje verbale. Este probabil cel mai bine ca s tructurarea sa

a iba loc in doua afirmatii, o afirmatie de deschidere si o afirmatie ulterioara, mai degraba decat sa se faca totul inca de l a

inceput. Daca persoanele care acorda sprijin ofera intreaga explicatie de la inceput, ar putea sa esueze in a le raspunde

cl ientilor care doresc o relaxare emotionala si sunt nerabdatori sa isi impartaseasca informati i le. In structurarea in doua

partii, afirmatiile de deschidere ofera prima ocazie de structurare. In acest caz conslierii pot stabili limite privind timpul si le

pot da clientilor incuviintarea de a vorbi [1.M]. Dupa ce consilierii si-au folosit tehnicile de ascultarea activa [1.A] pentru a-i

ajuta pe client sa spuna de ce au venit, ei pot rezuma [6.B] punctele importante si pot verifica acuratetea rezumatelor lor.

Apoi, consilierii explica simplu si concis restul procesului de consiliere.

Prima afirmatie este atunci cand clientul are in mod clar doar o singura problema de baza, iar a doua afirmatie, a tunci cand

cl ientul s-a prezentat cu mai mult de o problema. Daca nu a fost creata inca o s i tuatie speci fica , a fi rmatia ul terioara a

cons ilierului ii cere cleintului sa identifice o s ituatie din cadrul unei zone de probleme de baza, pentru a lucra impreuna pe

ea. Structurarea poate intari relatia de colaborare prin stabilirea unor planuri de actiune sau obiective ale procesului de

consiliere, precum si obtinerea acordului privind modul in care sa aleaga o situatie particulara, care este importanta pentru

ei, pe care sa lucreze. Daca fac afirmatii de s tructurare intr-un mod confortabil si increzator, majori tatea cl ienti lor vor fi

ferici ti sa lucreze in interiorul cadrului sugerat. [Vezi caseta 1.3]

2. IDENTIFICAREA si CLARIFICAREA PROBLEMEI si STABILIREA OBIECTIVELOR psihoterapiei.

Definirea comportamentului problema: a) elaborarea definitiilor alternative – diferite de

cele oferite de client; b) selectarea unei definitii de lucru.

A. ADRESAREA INTREBARILOR: cons ilierii ar trebui sa se infraneze din tendinta de a chestiona prea mult s i de a asculta

prea putin. In cazul in care creeaza climate sigure din punct de vedere emotional, clientii vor revela mai multe informatii

si mai profunde, uneori nefiind neaparat nevoie sa li se puna intrebari. Cl ientii resimt intrebarile ca fiind intruzive atunci

cand este vorba de probleme persoanle sensibile, provocand rezistenta s i furie. Chiar s i in cazul in care clientii par supus i ,

cons ilierii le pot incuraja dependenta mai degraba decat sa i i ajute sa isi assume responsabilitatea vietii lor. Fara a devein

prea organizati, clientul si consilierul se angajeaza intr-un process de chestionare sistematica privind aspectele unei s ituatii,

insa numarul de intrebari sa nu ajunga la punctual in care consilierul sa-l controleze sau sa-l lipseasca de putere pe cl ient.

Atunci cand vine vorba de adresarea intrebarilor, consilierii ar trebui sa foloseasca mesaje vocale potrivite din punctual de

vedere al volumului, articulatiei, inaltimii, enfazei si ratei vorbirii. Cl ientii se pot s imti coples i ti daca vocea care le pune

intrebari este puternica sau s tridenta. Mesajele corporale ale consilierului ar trebui sa dovedeasca in mod clar atentie si

interes in ceea ce priveste raspunsurile clientilor. In cazul in care consilieri i folosesc doar putin contactul vi zual s i au o

postura corporala rigida, clientii ar putea sa se s imta mai putin incl inati sa raspunda in mod adecvat intrebari lor.

a) Intrebari despre sentimente si reactii fizice: atunci cand consilierii nu pot presupune un inteles comun, este

nevoie sa isi clafirice etichetele pe care cleintii le ataseaza sentimentelor. De exemplu, intrebarile ulterioare adresate unui

client care spune “Sunt foarte deprimat” ar fi: “Atunci cand spui ca esti deprimat, ce vrei sa spui ?” sau “Atunci cand spui ca

esti deprimat, care sunt sentimentele specifice si reactiile fizice?” sau “Te simti deprimat. Spune -mi mai multe despre acest

sentiment.” Apoi , consilierul poate colabora cu clientul pentru a identifica sentimentele si reactiile fizice relevante. Uneori,

consilierii pot sa verifice in mod direct sentimentele sau reactiile fizice specifice: de exemplu, “Uneori ai idei suicidare? ” sau

“Cum stai cu apetitul?” [Vezi caseta 2.1]

b) Intrebari privind modul de gandire: o modalitate de adresare a intrebarilor referitoare la modul de gandire este

denumita ‘Gandire cu voce tare’. Gandirea cu voce tare implica incurajarea clientilor de a gandi cu voce tare referitor la

anumite situatii specifice. De exemplu, clientilor l i se poate cere sa ii plimbe pe consilieri, cu incetinitorul, prin gandurile s i

sentimentele lor referitoare la anumite experiente evocatoare de anxietate. Uneori, consilierii pot accesa gandirea de la

nivelul sentimentelor: de exemplu, “Ce ganduri au precedat sau au insotit acele sentimente?”. Alteori, consilierii pot alege

sa acceseze gandirea prin comportamentul unui client sau prin comportamentul altei persoane: de exempli, “Cand ai facut

acel lucru, la ce te gandeai?” sau “Atunci cand el/ea a spus acel lucru, la ce te gandeai (/ce ti-a trecut prin mite)?”.



Consilierii pot sa adreseze si intrebari ulterioare, cum ar fi: “Mai erau si alte ganduri sau imagini?”. Un a l t mod de a privi

gandurile este prin prisma puterii acestora, etichetandu-le ca reci, ca lde sau fierbinti. In mod special, clientii sunt spri jini ti

in cautarea gandurilor fierbinti, care pot declansa sentimente nedorite si comunicari de tip nedorit. Consilieri i i i pot a juta

pe cl ienti sa inteleaga modul in care pot gandi mai profund, trecand dincolo de fapte, pentru a ca uta interpretari le s i

perceptiile, avand in vedere faptul ca informatiile pe care le ofera au intelesuri personale s i/sau s imbol ice pentru ei .

Intrebari ilustrative: “Ma intreb care este intelesul __________ pentru tine?”, “Ce faci cu asta?” si “De ce este __________

atat de important pentru tine?”. [Vezi caseta 2.2]

c) Intrebari privind comunicarile si actiunile: au scopul de a extrage anumite detalii despre modul in care clientii se

comporta. Adesea, ceea ce spun cl ienti i es te vag, ei avand nevoie de spri jin pentru a devein mai clari . O intrebare

ulterioara, concentrate pe comunicari si actiuni, este “Arata-mi”. Cl ientii pot fi invitati sa ilustreze mesajele verbale, vocale

s i corporale pe care le-au folosit fie singuri, fie intr-un joc de rol, impreuna cu persoana care acorda spri jin. Jocul de rol

ofera posibilitatea explorarii pattern-urilor de comunicare care se extind dincolo de un raspuns ini tia l la ‘arata -mi’,

concentrate de pe o singura unitate de interactiune. Consilierii pot chiar sa inregistreze jocurile de rol si sa le arate din nou

cl ientilor, pentru a ilustra anumite aspecte s i pentru a dezvolta abi l i tatea cl ienti lor de a se observa pe ei ins is i .

e) Impletirea ascultarii active cu intrebari: consilierii isi pot domoli in mare masura ritmul de adresare a intrebarilor,

evitand senzatia de interogare, daca se opresc pentru a vedea daca respectivii client doresc sa continuea sa raspunda si

apoi sa reflecteze la fiecare raspuns. Impletirea cu ascultarea activa are avantajul de a ne asigura ca persoanele de suport

veri fica acuratetea intelegeri i lor. Urmatoarea intrebare poate sa decurga din ultimul raspuns (evocand sentimental de

colaborare) al clientilor si sa ii incurajeze pe acestia sa construiasca mai departe pornind de aici. La s fars i tul adresari i

intrebarilor de clarificare a situatiei-problema, persoanele care acorda sprijin pot rezuma principalele puncte si pot verifica

impreuna cu cl ienti i acuratetea s i completi tudinea rezumatelor lor. [Vezi caseta 2.3]

3. DETERMINAREA si ANALIZAREA ALTERNATIVELOR posibile de solutionare a problemei.

Focalizarea demersului terapeutic si de consiliere: alegerea unui anumit tip de definire a

problemei si incepe sa lucreze asupra acestuia impreuna cu clientul. Trebuie evitata

indecizia asupra alegerii unei probleme si trecerea oscilanta de la un subiect la altul.

4. [INTELEGERE] CULEGEREA DE INFORMATII relevante.

[I: Principala sarcina este de a clarifica s i extinde intelegerea privind situatia-problema aleasa. Descrierea intregi i s i tuati i

intr-un climat emotional suportiv le poate dezlega gandurile, ii poate lamuri si incuraja sa creada ca ar putea fi capabi l i sa

faca fata mai bine. Zonele in care consil ieri i pot adresa intrebari include gandurile, sentimentele s i reactiile fizice a le

cl ientilor si modul in care au i ncercat sa gestioneze situatiile respective in trecut. Consilierii cauta sa clari fice intelegerea

cl ientilor referitoare la astfel de s ituatii. La finalul stadiului intelegerii, consilierii pot rezuma toate punctele importante s i sa

verifice impreuna cu clientii acuratetea acestora s i daca acestia doresc sa modifice, sa adauge sa u sa renunte la ceva.]

5. ANALIZAREA IMPLICATIILOR CARE DECURG DIN INFORMATIILE CULESE SI A

CONSECINTELOR care deriva din diverse alternative posibile.

Activitate creatoare: a) ii raspunde in mod flexibil clientului, evitand raspunsurile

standardizate; b) se bazeaza pe diferite teorii pentru a elabora noi posibilitati de actiune ,

evitand aplicarea aceluias set de tehnice indiferent de problema; c) face apel la tehnici

creative pentru a stimula clientul.

6. CLARIFICAREA IN PRIVINTA SISTEMELOR DE VALORI CARE STAU LA BAZA OPTIUNILOR

PERSONALE. Clientii trebuie sa stie precis ce doresc, cat si ordintea in care doresc sa-si atinga



obiectivele. Consilierul trebuie sa-l ghideze pe client sa-si exploreze interesele, abilitatile,

competentele, conditiile familiale, expectatiile sociale si elementele caracteristice realitatii externe.

A. PARAFRAZAREA SI REFLECTAREA SENTIMENTELOR: implica a le da inapoi clientilor ceea ce tocmai acestia au

comunicat, oferind astfel gratificatii clientilor ca sa continue. Mai mult decat atat, experientele le pot parea clientilor mult

mai reale daca le verbalizeaza decat daca se gandesc la ele, si chiar si mai reale atunci cand le aud verbal izate din nou de

catre consilier. In plus, verbalizand ceea ce clientul comunica, cons i l ierul s i cl ientul se pot angaja intr-un process de

explorare s i intelegere mai corecta a intelesului spuselor cl ientului .

a) Tehnici de parafrazare: o parafrazare exprima intlesul comunicarii unui client sau al unei serii de mesaje prin

cuvinte diferite. Evi tand repetarea excesiva, consilierul se poate folos i de aceasta pentru a patrunde sensul idei lor

impartasite de client. Parafrazarea implica recompensarea cel putin a esentei mesajului clientului din cadrul sau intern de

referinta, folosind cumpatat cuvintele acestora intr-un l imbaj apropiat celui lor. [Vezi caseta 6.1] O buna parafrazare poate

oferi reflectii in oglinda, care sunt mai clare si uneori mai succinte decat exprimarile origina le. Indiciu: incetinirea ritmului

conversatiei ofera mai mult timp de gandire.

b) Tehnici de reflectare a sentimentelor: [Vezi caseta 6.2] majoritatea raspunsurilor care reflecta sentimente sunt

parafrazari care accentueaza continutul emotional al mesajelor clientilor.

… I . IDENTIFICAREA SENTIMENTELOR: uneori clientii spun ‘simt’ atunci cand vor sa spuna ‘cred’, astfel distinctia

dintre ganduri si sentimente devine importanta.

Moduri de identificare a sentimentelor:

[1] MESAJE CORPORALE: cons ilierii pot culege multe informati i despre ceea ce s imte cl ientul pur s i s implu

ui tandu-se la el . Uneori, clientii trimit mesaje mixte, mesajele corporale fiind mai importante decat cele

verbale.

[2] MESAJE VOCALE: multe dintre mesajele privind intensitatea sentimentelor clientilor sunt exprimate prin

gradul accentului vocal pe care il pun pe acestea. De exemplu, clientii care nu sunt in contact cu capacitatea lor

de a simti pot comunica folosind o voce mai degraba slaba sau distanta.

[3] CUVINTE SI FRAZE pentru exprimarea sentimentelor: un mod bun, dar nu infailibil, de a descoperi ceea ce

simte clientul este de a asculta cuvintele si frazele folosite pentru exprimarea sentimentelor. Cuvintele pentru

exprimarea sentimentelor pot fi: fericit, trist, singur, anxios, deprimat. Frazele exprimand sentimentele sunt

grupari de cuvinte care descriu sentimente.

[4] CUVINTE EXPRIMAND REACTII FIZICE: clientii pot descrie reactiile fizice prin cuvinte cum ar fi: incordat,

oboist, batai ale inimii si durere de cap.

[5] EXPRESII EXPRIMAND SENTIMENTE: sunt expresii de fiecare zi sau turnuri de fraza folosite pentru a

comunica sentimente. Foarte adesea, astfel de expresii sunt exprimate prin imagini vizuale, dar intelesul lor este

atat de clar, incat un consilier nu are nevoie sa evoce imagini pentru a intelege mesajul . De exemplu, “sunt in al

noualea cer” este o expresie car exprima sentimente care descriu emotia fericirii.

[6] IMAGISTICA SENTIMENTELOR: cl ientii pot sa foloseasca in mod intentionat imagini vizuale pentru a evoca s i

comunica sentimente. Imaginea vizuala ofera un cadru pentru intelegerea continutului sentimentelor din

mesajele lor. De exemplu, pentru a descrie si ilustra jena, clientii pot folosi imagini ca, de exemplu, “Imi venea sa

ma ascund intr-un colt” sau “Imi venea sa fug afara din camera”.

… I I . REFLECTAREA SENTIMENTELOR: un sfat simplu pentru reflectarea sentimentelor este de a incepe raspunsurile

cu pronumele personal ‘tu’, ‘ca si cum’ am fi in cadrul intern de referinta al clientului. Uneori ‘esti ’ es te de a juns : de

exemplu, “Esti incantat” in loc de “Te simti incantat”. Chiar mai bine este sa parafrazam si sa gasim cuvinte diferi te pentru

a descrie sentimentele cl ienti lor.

Atunci cand este posibil, consilierii ar trebui sa incerce sa-i comunice inapoi cl ientului sentimentul principal. Des ii clientii ar

putea sa nu inceapa intotdeauna cu sentimentul de baza, ei ar putea sa se simta mai bine inteles i daca persoanele care

acorda sprijin le reflecta sentimentele de baza la inceputul raspunsului lor. Cons i l ieri i ar trebui sa incerce sa reflecte

puterea sentimentelor. Cuvintele se pot grupa in jurul aceleias i teme, caz in care poti a lege sa reflectezi esenta

sentimentului. Al teori, cl ientii pot verbaliza grade diferite a le unor sentimente mixte, vari ind de la opozi ti i s imple, la



combinatii complexe. Reflectarea sentimentelor implica ajutarea cl ientilor sa a leaga cuvinte care exprima sentimente s i

care au rezonanta pentru ei. Uneori, consilierii pot reflecta sentimentele sau motivele cl ienti lor. Un mod s implu de a

rea liza acest lucru este de a face afirmatii de tipul “Simtiti … deoarece …”, care ogl indesc cadrul lor intern de referinta .

Aceasta nu inseamna ca persoanele care acorda spri jin fac o interpretare sau ofera o expl icatie din propri i le lor

perspective. Este crucial ca ele sa verifice corectitudinea reflecti i lor sentimentelor, prin, spre exemplu, folosirea unor

inflexiuni mai ridicate ale vocii spre sfarsitul raspunsurilor lor, sau intreband direct: de exemplu, “Am inteles bine?”.

Consilierii pot sa faca inclusiv comentarii de tipul “Cred ca te aud spunand (exprimarea sentimentului ezitant) …” sau “Vreau

sa inteleg ce simti, dar inca nu imi este pe deplin clar”. O alta optiune este de a reflecta un mesaj mixt: de exemplu, “Pe de o

parte spui ca nu te deranjeaza, dar pe de alta parte pari trist”. Dupa o pauza, consilierul poate adauga: “Ma intreb daca pur

si simplu nu iti pui o masca de om curajos?”.

Un aspect important in reflectarea sentimentelor este de a intelege daca si in ce masura cl ienti i au ins ight -uri despre ei

ins isi, de exemplu daca i si accepta rusinea, mania , durerea sau tradarea. Urmarind fluxul s i refluxul sentimentelor,

cons ilierii sunt nevoiti sa fie sensibili la cantitatea de realitate la care pot face fata l ienti i la un moment dat, in cadru l

cons i l ieri i .

c) Mici recompense verbale: acestea sunt exprimari scurte, care surprind interesul consilierului, desemnate sa

incurajeze clientii sa continue sa vorbeasca. Cons ilierii pot folosi mici recompense verbale in sens bun sau in sens rau. Pe

de o parte, ei pot recompense cl ientii pentru ca si-au impartasi si au explorat cadrele de referinta interne. Pe de alta parte,

folosirea micilor recompense verbale poate incerca in mod subtil sau brut sa modeleze ceea ce spun clientii. (Exemple mici

de recompense verbale: “Ihi”, “Te rog continua”, “Spune-mi mai multe despre asta”, “Continua”, “Inteleg”, “Ah? ”, “Apoi…”,

“Te aud”, “Sigur, “Intr-adevar”, “Si…, “Deci…”, “Chiar asa”, “Exact”, “Da”.)

d) Intrebari cu final deschis: consilierii pot folosi intrebari cu final deschis, astfel incat sa-i ajute pe client sa-si

elaboreze cadrele interne de referinta. Acest fel de intrebari le permit clientilor sa-si impartaseasca perspectivele interne,

fara sa-si reduca optiunile. De asemenea, sunt folositoare in clarificarea scopului sedintei. Intrebari cu final deschis includ:

“Imi poti vorbi despre asta?”, “Poti elabora, te rog?” si intrebarea mai putin deschisa: “Ce simti cu privire la asta?”

[Intrebare cu final deschis: Cum ti-a fost; Intrebari inchise: Ai avut o zi buna sau rea?/ Te-a suparat faptul acesta?]. Des i

reduc optiuni le vorbitori lor, intrebari le inchise pot fi esentia le pentru colectarea informati i lor.

B. TEHNICI DE REZUMARE: rezumatele sunt afirmatii scurte ale consilierului cu privire la extrase mai lungi din sedintele

de consiliere. Rezumatele strang laolalta, clarifica su reflecta parti diferite ale unei serii de declaratii ale clientului, din

timpul unei unitatii de discutie, de la sfarsitul unei unitati de discutie sau la inceputul ori la sfarsitul sedintelor de

consiliere. Atunci cand este posibil, rezumatele servesc scopului de a impinge sedinta mai departe. Astfel de rezumate le

pot ogl indi cl ientilor portiuni din ceea ce au spus , pot veri fica s i clari fica intelegerea, pot identi fica teme, zone a le

problemelor si situatii-problema. In cazul in care cl ientii au vorbit un timp destul de indelungat, consilierii pot rezuma cele

spuse, pentru a-si stabili prezenta si pentru a face ca respectiva conversatie sa fie mai mult un dialog. In cazul in care clientii

i s i spun povestile foarte repede, consilierii pot oferi rezumate intr-un ritm mai lent, pentru a-i calma pe clienti. Atunci cand

cl ientii spun de ca au venit sa solicite a jutor, consilierii se pot folosi de rezumate care reflecta unitati intregi de comunicare.

Astfel de rezumate leaga sentimentele si continutul de baza de ceea ce spun clientii. Rezumatele privind reflectiile de baza

au o functie de punte pentru cl ient, care le permite sa continue acelasi subiect sau sa treaca la a l tul . Alte functii includ

asigurarea ca persoanele care acorda sprijin asculta corect, gratificarea clientilor si clarificarea intelegerii celor doua parti.

O a l ta tehnica de rezumare folositoare pentru incepatori in consiliere este capacitatea de a oferi o privi re de ansamblu

asupra unor diferite tipuri de problem. Sa ne imaginam ca un client vine sa solicite consiliere si incepe sa descrie un numar

de problem di feri te. Rezumatele privind identificarea zonei problemei le pot oferi clientilor afirmatii mai clare decat au

reusit ei sa genereze. Mai mult decat atat, ofera o baza pentru a le cere clientilor sa faca o lista de prioritati privind fi e

importanta fiecarei problem, fie pe cea care doresc sa sa concentreze mai intai.

7. REEXAMINAREA OBIECTIVELOR, SOLUTIILOR ALTERNATIVE, A RISCURILOR SI

CONSECINTELOR ACESTORA.

8. [SCHIMBARE] DECIZIA CU PRIVIRE LA UNA DIN ALTERNATIVE SI FORMULAREA UNUI PLAN

DE ACTIUNE PENTRU A ATINGE OBIECTIVUL PROPUS.



Procesul decizional: a) directioneaza clientul sa adopte solutii creative, evitand elaborarea

unei singure solutii; b) focalizeaza demersul terapeutic conform unui model bazat pe teoria

deciziei, fara a-l interoga inutil pe client, indepartandu-se astfel de la luarea unei decizii.

Rezolvarea problemei: a) elaboreaza multiple solutii din cadrul carora clientul are

posibilitatea sa aleaga, astfel incat sa evite lipsa unei solutii sau a unei singure solutii; b)

elaboreaza un plan concret de actiuni, fara a-l lasa pe client sa se descurce singur in ceea ce

priveste implementarea solutiei; c) elaboreaza problema inainte de a furniza solutia, fara a

se repezi la solutii imediate neanalizand adecvat problema.

[S: Principala sarcina este schimbarea clientilor, astfel incat acestia sa gestioneze situatiile-problema mai eficient decat in

trecut. Cons i l ieri i s i cl ienti i fixeaza obiective, dezvolta s i implementeaza strategii, avand in vedere modul in care

schimbarile folositoare pot fi mentinute. Cons ilierii i i asista pe client sa-si clarifice scopurile pentru s ituatiile-problema, sa

genereze s i sa exploreze optiunile, in vederea atingerii lor s i dezvoltarii s i implementarii planuri lor de actiune. ]

9. GENERALIZAREA celor invatate impreuna cu terapeutul la noi situatii de viata.

Factorii conjuncturali: a) defineste problema tinand seama atat de factorii personali cat si

de cei conjuncturali, respingand ideea conform careia problema este doar individuala; b)

tine seama de prejudecatiile sociale.

10. TESTAREA PLANULUI ELABORAT pe baza unor reevaluari periodice realizate pe baza noilor

informatii acumulate si tinand seama de posibilele modificari ale imprejurarilor externe.

Modificari posibile: a) lucreaza asupra subiectului, evitand sa lucreze doar asupra

individului; b) lucreaza pentru a modifica unele conditii de mediu.

Modalitatea efectiva de lucru: a) modifica sistemul teoretic pe care se bazeaza in functie

de situatie, respingand o conceptie teoretica unica; b) alege un set adecvat de tehnici de

lucru, evitand alegerea unui set standard de tehnici; c) genereaza noi perspective asupra

problemei; d) initiaza discutii deschise, evitandu-le pe cele rigide.

*

Stilul decizional: trebuie sa fie vigilent, evitand aderenta non-conflictuala, bazata pe

schimbare non-conflictuala, defensiv-evitanta sau hipervigilenta.

***

INDICATII

Prima regula a oricarui interviu de consiliere psihologica consta in a preciza exact, impreuna cu

clientul, despre ce anume se va discuta in timpul sedintei de psihoterapie. Astfel, definirea clara a

problemei clientului si analizarea eficienta a acesteia fara a oscila intre temele expuse sunt

cruciale. Pe baza informatiilor furnizate de client, terapeutul consilier trebuie, in primul rand, sa

redefineasca problema si sa ofere o alternativa de solutie. De regula clientul isi pastreaza

problema la un nivel superficial, dupa care, terapeutul elaboreaza noi alternative de definire a

respectivei problem si decid care va fi definitia pe care o vor utiliza, de comun acord in cadrul

demersului terapeutic viitor. Aceasta abordare are un caracter sistematic. Clientii se adreseaza de

regula consilierului pentru ca au un conflict decizional si traiesc un sentiment de blocare la nivelul



gandurilor, sentimentelor si comportamentului. Ei au nevoie sa li se ofere o noua perspectiva, sa

fie ajutati sa sparga vechiile tipare rigide ale comportamentului dezadaptiv si sa ia noi

decizii pentru a-si solution problemele.

Modelul de consiliere bazat pe teoria deciziei are avantajul ca ofera clientului mai multe

alternative de rezolvare, pune accentual pe realizarea unui consens intre client si consilier si in

acelasi timp directioneaza si focalizeaza interviurile.

Lewis si Lewis (1977) sunt de parere ca prima decizie pe care trebuie s-o adopte consilierul

terapeut este daca problema care apare poate fi rezolvata prin intermediul unor modificari in

strucutura clientului sau prin intermediul unor modificari ale mediului.

ANEXE

CASETA 1.1 Raspunsuri ale consilierilor din cadrele interne si externe de referinta

Raspunsuri din cadrul extern de referinta:

Ei bine, e foarte interesant.

Eu as fi reactionat a l tfel in acea s i tuatie.

Pur s i s implu nu poti sa a i incredere in barbati/femei .

Cred ca a i fi putut s -o faci daca a i fi incercat cu adevarat.

Pari sa te enervezi prea usor.

Raspunsuri din cadrul intern de referinta:

Esti foarte ferici t cu noi i ta i colegi de lucru.

Te s imti enervat pentru faptul de a fi reactionat a l tfel .

Ai sentimente amestecate cu privire la moartea bunicii ta le. Te simti treist pentru ca nu mai este, dar s i el iberat

pentru ca nu mai sufera.

Te s imti inspaimantat cand el/ea tipa la tine.

Esti ingri jorat ca a i putea pica testul pentru obtinerea carnetului de sofer.

CASETA 1.2 Exemple de incuviintari de a vorbi

Cadre formale

Spune-mi , te rog, de ce a i venit.

Spune-mi , te rog, ce te aduce a ici .

Spune-mi , te rog, ce te preocupa.

Spune-mi , te rog, care este problema.

Te rog sa imi faci un rezumat.

De unde a i dori sa incepi?

Ai fost trimis de catre ______________. Cum i ti percepi s i tuatia?

Cadre informale

Ai ceva anume in minte?

Sunt disponibi l daca vrei sa vorbesti .

Pari tri s t astazi (spus s impatetic).

Comentarii ulterioare, de ‘incalzire’



Este destul de greu sa incepi .

Nu te grabi .

Incepe atunci cand te s imti pregati t.

Uneori consilierii pot avea nevoie sa completeze cerintele organizatorice referitoare la colectarea unor informatii de baza, inainte de a le da

clientilor incuviintarea de a vorbi. Insa clientii in criza au nevoie de confort psihologic inainte de completarea formularelor.

CASETA 1.3 Exemple de afirmatii de structurare

Prima afirmatie sau afirmatia de structurare initiala

Avem aproximativ 45 de minute impreuna, te rog sa imi spui de ce a i venit.

A doua afi rmatie pos ibi la de s tructurare

(a) O singura problema

Mi-am facut o idee in ceea ce priveste motivul pentru care ai venit. Acum, de vreme ce timpul este l imitat, ma intreb daca

putem selecta impreuna o situatie specifica in cadrul problemei tale (si speci ficati ) pe care putem lucra . Te voi a juta sa

intelegi s i tuatia pe de -a intregul s i apoi putem examina s trategi i de a o gestiona mai bine. Este in regula?

(b) Mai mult de o problema

Dupa ce au fost rezumate di feri te probleme, cons i l ierul spune:

Pe care dintre aceste problem ai dori sa te concentrezi? (Clientul isi exprima alegerea.) Bun. Acum ma intreb daca putem

identifica o s ituatie specifica din cadrul acestei probleme, pe care este important sa o gestionezi mai bine. Apoi putem

explora aceasta s i tuatie in profunzime s i sa gas im strategi i pentru a o rezolva. Este in regula pentru tine?

CASETA 2.1 Exemple de intrebari care se concentreaza asupra sentimentelor si reactiilor fizice

Cand a i inceput sa te s imti astfel?

Spune-mi mai multe despre acest sentiment.

Descrie-mi cum experimenteaza corpul tau acest sentiment.

Ai vre-o imagine vizuala care sa capteze acest sentiment?

In ce s tare era i atunci s i in ce s tare esti as tazi?

Mai sunt s i a l te sentimente care insotesc sau s tau la baza acelui sentiment?

Cum te s imti a ici s i acum?

Cat de pers is tent este sentimentul ?

Pe o sca la de la 0 la 10 [sau de la 0 la 100], cat de puternic este sentimentul?

CASETA 2.2 Exemple de intrebari care se concentreaza pe gandire

Ce ganduri a i avut ina inte de/in timpul/dupa s i tuatia respectiva?

Ce i ti trecea prin mi nte chiar ina inte sa incepi sa s imti acest lucru?

Ce fel de imagini i ti vin in minte in s i tuatia respectiva?

Intra cu incetini torul in ganduri le ta le din s i tuatia respectiva .

Cat de frecvent a i aceste ganduri?

Atunci cand el/ea a actionat astfel , la ce te -a i gandit?

Care dintre aceste ganduri este gandul fierbinte?

La ce crezi ca se gandea el/ea?

De ce i ti es te frica?

Pe ce resurse sau puncte tari te poti baza in s i tuatia respectiva?

Ce aminti ri i ti s tarneste aceasta s i tuatie?

Mai erau s i a l te ganduri sau imagini?

In plus, consilierii pot adresa intrebari specifice cu privire la limbajul intern, reguli si perceptii.



CASETA 2.3 Impletirea ascultarii active cu intrebari

Situatia-problema

Debbie, o functionara de banca de 27 de ani , se prezinta la un cons i l ier pentru ca nu se intelege cu colegi i ei .

Impletirea ascultarii active cu intrebari

Debbie: Sunt foarte ingri jorata pentru ca nu ma inteleg bine cu colegi i mei , functionari de banca.

Consilierul: Es ti preocupata de aceste relati i de la locul de munca. Poti sa imi spui mai multe despre asta?

Debbie: Da, suntem sase cuntionari in banca, doar ca cei la l ti par sa fie prieteni .

Consilierul: Cei la l ti se inteleg bine, dar cum se poarta aces tia cu tine?

Debbie: Nu sunt rautacios i in fata , dar evi ta sa imi vorbeasca.

Consilierul: Asadar, mai curand te s imti exclusa. Te -am inteles corect?

Debbie: Da.

Consilierul: Tu cum te porti fata de ei?

Debbie: Mai curand tind sa ma retin decat sa incerc sa vorbesc cu ei . Cumva imi este teama de ei .

CASETA 6.1 Exemple de parafrazare

Lesbiana catre consilier pentru femei

Lesbiana: Incerc continuu sa nu ma deranjeze, dar inca ma deranjeaza.

Consilier pentru femei: In cuda tuturor eforturi lor ta le, nu reusesti sa nu i ti mai pese.

Elev catre profesor

Elev: Chiar fac tot ce pot sa ma inteleg cu ei .

Profesor: Incerci foarte mult sa fi i prietenos cu ei .

CASETA 6.2 Exemple de reflectare a sentimentelor

Cuvinte pentru exprimarea sentimentelor

Client: Sunt incantat.

Consilier: Es ti cuprins de emotie.

Fraze pentru reflectarea sentimentelor

Client: Simt ca m-a lasat cu buza umflata .

Consilier: Te s imti foarte dezamagit de ea.

Reflectarea reactiilor fizice

In acest caz, daca reactia fizica este literalmente numita, est ecazul sa o repetati, pentru a arata ca a fost inregistrata i n mod

clar. Al tfel puteti lua in cons iderare parafraza rea

Client A: Incep sa transpir.

Consilier: Incepi sa transpiri .

Client B: Simt ca am fluturas i in s tomac.

Consilier: Simti tens iune in s tomac.

Cautarea sentimentelor care rezoneaza

Client: Nu sunt sigur cum sa descriu ce simt despre ea… poate e vorba de furie… suparare, nu, nu, despre asta este

vorba… tulburare…

Consilier: Ranit, anxios , confuz… atinge vre -o coarda sens ibi la vreunul dintre aceste cuvinte?

Reflectarea sentimentelor si motivelor

Client: Inca sunt deranjat atunci cand ma gandesc la faptul ca ea nu spune adevarul .

Consilier: Simti inca furie pentru ca banuiesti ca ea te minte.



NOTES

Consiliere Psihologica - Interviul

Documents

Transcript of Consiliere Psihologica - Interviul