1.Procesul de evaluare psihologica -clasificari si delimitari conceptuale -etape ale procesului 2.Metode de evaluare Testarea psihologica -definitii si clasificari ale testelor psihologice -proprietati psihometrice ale testelor psihologice -calculul scorului si intreruperea rezultatelor -construirea testelor psihologice -construirea bateriilor de teste si validarea acestora Interviul diagnosticul ,clinic ( structurat si nestructurat ) Observatia comportamentala , aspect de evaluare a comportamentului Screaning si evaluare in afectiuni neuropsihologice -evaluarea functionarii intelectuale -evaluarea personalitatii si a unor aspect psipatologice -evaluarea in context educationale , organizationale , medicale -evaluarea in context interculturale -evaluarea computerizata -raportul psihologic Definirea conceptelor disciplinei Operarea cu notiunile specifice disciplinei in diferite cadre teoretice si context aplicative. Cunoasterea fundamentelor teoretice ale metodelor si procedurilor de evaluare. Cunoasterea oportunitatii utilizarii diferitelor metode si tehnici in diagnoza si predictia psihologica. Cunoasterea criteriilor de evaluare a metodelor de evaluare psihologica Cunoasterea riscurilor utilizarii instrumentelor de evaluare in fundamentarea deciziei psihologice ( problematica falsului negativ si pozitiv ) fals pozitiv => o persoana afiseaza o caracteristica pe care in realitate nu o are . Intelegerea necesitatii evaluarii prin mai multe metode si procedure selectate in functie de scopul evaluarii. Explicarea caracteristicilor psihometrice ale procedurilor de evaluare psihologica. Explicarea specificului evaluarii in diferite contexte de practica psihologica. Explicarea avantajelor si riscurilor evaluarii computerizate . Interpretarea cantitativa ( interpretarea calitativa a datelor in procesul de evaluare ) Explicarea relativitatii masurarii psihologice

-1Utilizarea procedurilor de colectare a datelor adecvat obiectivelor evaluarii , Utilizarea procedurii de interpretare a datelor in accord cu scopul evaluarii Formularea deciziei diagnostice , elaborarea raportului de evaluare psihologica . 1.Psihologia evaluarii este un camp al stiintelor comportamentale orientat asupra metodelor care permit identificarea similaritatilor si disimilaritatilor intre diferite personae in raport cu caracteristicile si capacitatile psihologice ale acestora. 2. Evaluarea psihologica nu este aceasi cu testarea psihologica - care reprezinta doar una din metodele de culegere a informatiei in procesul de evaluare psihologica chiar daca este una din metodele de baza . Evaluarea reprezinta o examinare comprehensive intreprinsa cu scopul de a raspunde unui intrebari specific referitoare la : a) b) c) d) e) Functionarea psihologica a evaluatului intr-un interval de timp specificat Prezicerea functionarii evaluatului in viitor ( diagnoza si prognoza ) Evaluarea psihologica decurge ca un process desfasurat in 3 stadii Colectarea informatiilor sau imputul informational Colectarea acelor date care sunt pertinente pentru a raspunde scopului evaluarii intr-o maniera utila.

STADIUL 1. acest stadiu incepe cu formularea scopului in raport cu care se face evaluarea , o stabilire clara a scopului ajuta evaluatorul sa selectioneze pertinent acele testes i metode de colectare a datelor care pot genera concluzii si recomandari utile . In privinta formularii scopului trebuie mentionat ca acesta trebuie sa atat clar cat si psihologic relevant. STADIUL 2. Evaluarea informatiei culese din stadiul 1 Acest lucru presupune interpretarea datelor anterior culese intr-o maniera care sa permita descrierea corecta si precisa a caracteristicilor psihologice si tendintelor comportamentale ale evaluatului . STADIUL 3. Autput evaluative de iesire presupune utilizarea descrierilor din faza a -2-a pentru a formula concluzii si recomandari utile in raport cu scopul evaluarii . Situatia 1. Scop neclar formulat necesita solicitarea unor informatii suplimentare din partea institutiei care formuleaza cererea de evaluare . Situatia 2 Cereri clar formulate dar nerelevante din punct de vedere psihologic , in acest caz este necesara o reformulare conceptuala in termini psihologici a scopului evaluarii - 2-

Situatia 3 Scopuri clar formulate si relevante psihologic dar care privesc paternuri complexes au multideterminate de comportament. 3.CONCEPTE MULTIFATETATE Selectarea testelor ,sursele de informare utilizate in evaluarea psihologica pot fi : -teste psihologice standardizate -Raspunsuri obtinute in cadrul interviurilor structurate si nestructurate -date obtinute in urma conversatiei sau raportului facut de surse colaterale referitori la istoricul de viata si caracteristicile comportamentale curente -documente anterioare ,medicale , psihologice -observarea comportamentului persoanei . TESTAREA PSIHOLOGICA Reprezinta o metoda de colectare a datelor , una dintre metodele cele mai cele mai inalt specializate si mai diverse . Consideratiile principale care determina comparatia unei baterii de teste in procesul de evaluare sunt : a) Adecvarea psihometrica b) Relevanta instrumentelor in raport cu scopul evaluarii c) Probabilitatea ca instrumentul selectat sa contribuie incremental la valabilitatea examinarii si a procesului de luare a deciziei. d) Functiile aditive confirmatorii si complementare ale instrumentelor alese . ADECVAREA PSIHOMETRICA In general testarea psihologica ca parte a procesului de evaluare trebuie sa se limiteze la utilizarea instrumentelor sau testelor standardizate cu fidelitate acceptabila si valide pentru care exista date normative corespunzatoare. RELEVANTA IN RAPORT CU SCOPUL EVALUARII Princioiul de baza este Acela ca in alcatuirea unei baterii de teste , includerea fiecarui instrument trebuie sa fie justificata de scopul evaluarii . Nerespectarea acestui principiu conduce la 2 situatii deficitare de evaluare psihologica : 1.evaluarea cu o baterie fixa neschimbata de instrumente fara a se tine cont de conditiile specifice ale subiectului evaluat si de scopul evaluarii. 2.evaluatorul foloseste un instrument preferat ori de cate ori are ocazia fara a lua in seama scopul unic pentru care se face evaluarea . VALIDITATEA INCREMENTALE In procesul de evaluare psihologica validitatea incrementala se refera la gradul in care informatia nou colectata prin intermediul unui instrument creste acuratetea unei clasificari sau predictii peste acuratetea obtinuta pe baza informatiilor deja avute

-3In practica acest lucru inseamna culegerea unei cantitati si tip de date suficiente pentru a raspunde la scopul evaluarii dar nu mai mult decat atat, ( evitarea redundantei - adica informatia se repeta ) In majoritatea contextelor de practica psihologica este recomandabil sa fie consultate inregistrarile anterioare sis a fie condus un interviu cu persoana evaluate inainte de a decide daca o testare ulterioara este foarte probabil sa creasca incremental validitatea evaluarii si astefel sa justifice costurile in timp si bani. Functiile additive , confirmatorie si implementara FUNCTIA ADITIVA Este de prima importanta atunci cand scopul evaluarii reclama selectarea mai multor tipuri de teste care sa identifice aspect relative distincte si independente ale functionarii psihice a evaluatului . FUNCTIA CONFIRMATORIE Este urmarita in situatiile de evaluare in care este necesara confirmarea rezultatelor obtinute pe baza unui singur test , in aceste situatii se recurge la utilizarea mai multor teste care sondeaza acelasi aspect psihologic . Aceasta functie este in special utila atunci cand testele selectionate masoara o aceeasi functie psihologica in feluri diferite FUNCTIA COMPLEMENTARA Daca rezultatele la 2 sau mai multe instrumente care masoara aceeasi caracteristica psihologica sunt divergente aceste informatii pot fi utilizate in mod complementar in procesul de evaluare psihologica. Unul din instrumente poate pune uneori in evidenta prezenta unei caracteristici , caracteristica care nu este depistata de catre celalalt instrument ( fals negative ) ASPECTE CARE TIN DE EVALUATOR 1.calificarea si competenta evaluatorului 2.influenta personala exercitata de evaluator in interactiunea cu un evaluator. Principiul de baza care priveste calificarea evaluatorului este acela ca psihologul poate oferi servicii , conduce cercetari sau poate preda doar in limitele competentei sale bazata pe educatie ,training,experienta supervizata si experienta profesionala. calificarea in sensul folosirii procedurilorde evaluare si a testelor psihologice nu este echivalenta cu competenta in aceste privinte . COMPETENTA IN TESTARE PSIHOLOGICA presupune ca cerinta de baza familiarizarea cu ultima variant revizuita a instrumentului cu care se lucreaza . Familiarizarea cu ultimele cercetari si datele normative cele mai recente privitoare la instrumentul folosit si familiarizarea cu principalele aspect cere pot ridica

dificultati in interpretarea datelor obtinute precum si cu principalele metode de depasire a acestor dificultati. -4COMPETENTA IN EVALUAREA PSIHOLOGICA Presupune in plus cunostinte si practica in raport cu contextele interpersonale , socioculturale si contextu concret al evaluarii care pot afecta toate cele 3 stadii ale procesului evaluative , examinatorii necalificati pot trage concluzii superficiale care nu tin cont de limitele de aplicabilitate al instrumentelor de posibilitatea de interactiune intre scalele acestora si de complexitatea interpretativa in raport cu subiectul evaluat si sarcina de evaluare . Calificarea evaluatorului il reprezinta evaluarea inteprinsa de personae care nu sunt psihologi si care ca atare nu raspund etic sau legal in acest sens . Pericolul in acest caz este ca examinatorul necalificat sat raga concluzii superficiale care nu iau in considerare complexitatea sentimentelor , limite de aplicate normale disponibile . Interactiuni dintre diverse nume : -pericolul evaluarii facute de un neprofesionist -influenta personalului examinatorul poate influenta prin calitatile personale vazute ,tipul si cantitatea de date colectate ( date , chestionare de personalitate ..etc ) -influenta este redusa in cazul in care sustinerea este redusa In cazul altor metode si procedee in care interactiunea dintre evaluat si evaluator este extinsa ( interviu , testare interactive , caracteristicile observatorului - varsta, aspect ) si maniera in care conduce evaluarea pot influenta semnificativ gradul de deschidere si evaluare a operatorului si prin aceasta natura datelor si calitatea datelor colectate. Influenta cea mai puternica pe care examinatorul nu o poate masca sau modifica o reprezinta facilitarea lingvistica deoarece procedurile de evaluare psihologica sunt puternic evaluate pe comunicarea verbal, prin instructiuni ,date ale evaluatului sunt de dorit urmatoarele situatii . 1.atat evaluatorul cat si evaluatul sa comunice intr-o limba care este native pentru amandoi . 2.o situatie mai putin de dorit dar acceptabila atat evaluatorul cat si evaluatul sa comunice intr-o limba comuna . Nu este de dorit utilizarea interpretilor deoarece acestia ar trebui sa indeplineasca anumite cerinte greu de realizat in practica curenta. Interpretul trebuie sa cunoasca ambele limbi precum si anumite sensuri implicate de contexte socio-culturale . Sa cunoasca si sa fie competent din punct de vedere al administrarii probelor psihologice . 3.sa fie un strain in raport cu evaluatul Evaluatorul trebuie sa se asigure in cazul masurilor si instrumentelor autoadministrate trebuie atat itemele cat si instructiunile sa fie scrise intr-o limba pe care evaluatorul o intelege pe deplin .

In legatura cu facilitate lingvistica , traducerea instrumentelor de masura necesita atentie ridicata astfel incat sa fie surprins specificul cultural si idiomatic pentru a se asigura echivalenta testelor in aplicatiile interculturale . Maniera in care evaluatorul conduce procesul este sub controlul evaluatorului care trebuie sa depuna eforturi in sensul obtinerii deschiderii evaluatorului fata de evaluare si dorinta acestuia de a oferi raspunsuri complete si dorintei acesteia de a oferi raspunsuri complete si corecte pentru a se atinge acest scop.. -5. un proces de evaluare se desfasoara in mod tipic in urmatoarea maniera: -explicarea scopului evaluarii -descrierea procedurilor care urmeaza a fi inteprinse -obtinerea consimtamantului informat In toata aceasta etapa introductiva se urmareste ca evaluatul sa se simta confortabil si dornic sa se implice in procesul de evaluare. Variatiile comportamentale ale evaluatului in etapa introductiva a procesului influenteaza substantial modul in care evaluatul percepe situatia de evaluare ca un proces investigativ autoritar menit sa descopere defecte si slabiciuni respective ca o interactiune reciproc respectuoasa menita sa ofere intelegere si ajutor . ASPECT LEGATE DE EVALUAT Atitudinea evaluatorului in raport cu caracteristicile personale va influenta considerabil tipul de date obtinute de aceea evaluatorul trebuie sa-si varieze stilul comportamental in felul care sa maximize probabilitatea de a obtine un nivel de comfort si cooperare ridicat. Dreptul evaluatului de a da un consimtamant informal . In faza introductorie a evaluarii evaluatul evaluatul trebuie sa obtina un consimtamant explicit din partea evaluatului sau a persoanelor legate de evaluat de a participa in evaluarea psihologica . Exceptii : -atunci cand evaluarea este mandatata prin mijloace legale -atunci cand scopul evaluarii implica in mod direct consimtamantul persoanei ex: ( cand si-a dat acordul de a participa intr-o pozitie de conducere in firma ) Evaluatul este indreptatit sa revoce consimtamantul in orice moment in procesul evaluarii si de aici necesitatea ca evaluatorul sa-l determine sa fie deschis pe tot parcursul procesului . Atitudea evaluatorului fata de procesul de evaluare ,atitudinea evaluatului este determinata in mare masura de scopul pt care se desfasoara procesul de evaluare . CONTEXTUL CLINIC

Persoana evaluata solicita un anumit tip de asistenta iar evaluatorul este responsabil in raport cu nevoile acestei persoane incercand sa o ajute intr-o maniera sau alta . CONTEXT ADMINISTRATIV Evaluatorul nu are responsabilitate fata de persoana evaluata si fata de a-3-a parte care a initiat solicitat evaluarea pentru a obtine informatiile necesare in luarea unei decizii fata de evaluat,responsabilitatea este una etica respective aceea de al aborda respectuos si corect , dar rezultatele evaluarii nu sunt destinate evaluatului si pot sau nu sa satisfaca interesele si dorintele. -6Evaluatii in contexte administrative prezinta o probabilitate mai ridicata de a se incerca sa creeze un anumit gen de impresie adica de a se releva pe sine nu asa cum sunt ei , ci asa cum cred ei ca sunt vazuti favorabil de catre persoana care a solicitat evaluarea . Disimularea in sens pozitiv sau negativ . MANAGEMENTUL DATELOR COLECTATE -colectarea computerizata a datelor -securitatea instrumentelor , a testelor -aspectul confidentialitatii 1. Colectarea computerizata a datelor Programele destinate colectarii computerizate ofera in general urmatoarele facilitate : -administrarea online a afirmatiilor -codarea automata a raspunsurilor la iteme pentru procedura scorurilor la scale -manipularea cantitativa a scorurilor la scale pentru obtinerea indicelor globale Scale de masura 1. Nominale ( se pot imparti pe categorii dar nu se poate stabili o ordine intre categorii) 2. Ordinale ( se si poate stabili o ordine intre categorii ) 3. De interval ( scala numerica ) 4. De raport ( imi permite sa Ordonez subiectii cu o distanta intre ei )- rar folosita

In mod obisnuit softurile de colectare a datelor permit administrarea online a itemilor ( o sarcina =item) Codarea automata a acestora si combinarea intr-un scor global a scorurilor scalelor .

Nu pentru orice tip de test acest lucru este posibil , pentru anumite teste codarea raspunsurilor realizate de catre evaluator ex: (teste de activitate sau de inteligenta WISC ) De asemenea aceste pachete mai contin posibilitati de calcul a statisticilor descriptive pentru testul dat Avantajele testerarii computerizate Sunt evitate erorile mecanice de completare a raspunsurilor Evitarea erorii a evaluatului Viteza mare de colectare a datelor Posibilitarea usoara de stocare a datelor Posibilitatea rapida de calcul a unor indicatori statistici Dezavantaje Testarea computerizata permite abuzul tehnicilor psihologice de catre persoane necalificate Pune problema concurenta intre forma creion-hartie testului si forma electronica a acestuia . Pentru unele instrumente de masura aceasta problema nu este foarte grava dar pentru altele riscul este ridicat ex: (testele de spatialitate vizuala folosite in evaluarea unor tulburari neurologice ) -71.SECURITATEA TESTELOR Se refera la masurile inteprinse pentru a restrange sau exclude accesul la public la teste materialele insotitoare si foarte important la modalitatile de cotare a itemilor . Expunerea anterioara ,indicatiile generale asupra modului in care poate fi completat testul sau antrenamentul specific pe test fac invalide raspunsuri la testele care vizeaza abilitatile intelectuale fac problematice ca validitate raspunsurile la chestionarele de personalitate si pot influenta chiar procedurile de evaluare cu grad ridicat de nestructurare ex: ( teste proiective ) 2.NECESITATEA DE A ASIGURA VALIDITATEA INSTRUMENTELOR Autoprotectia evaluatorului deplange cu implicatii ( sa te autoprotejezi ) din partea companiilor care produc si distribuie teste . 3.exista anumite contexte in special cel judiciar in care se solicita inregistrarea desfasurarii evaluarii sau prezenta unei terte parti . Normele cu care se face comparatia raspunsului subiectului au fost obtinute in conditii care presupun doar interactiune evaluator evaluat . Se va evita accesul tertei parti la testare. Pentru protectia personala se poate recurge la inregistrare iar in acest caz evaluatorul trebuie sa se asigure ca alte persoane nu au acces la inregistrare . RASPUNSURI LA PROCEDURE DE EVALUARE

a) Se clasifica natura si limitele confidentialitatii inaintea obtinerii consimtamantului evaluatului si inaintea desfasurarii procedurilor de evaluare b) Informatii despre persoana evaluate pot fi comunicate doar pentru scopuri stiintifice sau profesionale pertinente si doar in masura in care aceste informatii sunt relevante in raport cu scopul pentru care se face evaluarea . c) Relevarea informatiei catre terte persoane se face doar cu consintamantul evaluatului sau in situatiile legal premise fara consimtamantul acesteia . INTERPRETAREA REZULTATELOR In urma colectarii datelor evaluatorul trebuie sa faca judecati apreciative asupra evaluatului rezultand intr-un portret sau profit descriptive care poate fi utilizat in faza finala pentru formularea concluziilor si a recomandarilor. In procesul de formulare a interpretarilor aceasta are de ales intre 4 optiuni : 1. 2. 3. 4. Abordarea empirica -vs- abordare conceptuala in judecata interpretative Reguli statistici vs-judecata clinica Nomotetic vs- ideografic Interpretare bazata pe sugestiile facute pe programele de software vs interpretare personala foarte putin bazata pe interpretare automata . -81.Abordarea empirica vs- conceptual Pe langa optiunea pentru interpretare empirica sau cea conceptuala exista 2 modalitati care trebuiesc evitate atunci cand se formuleaza interpretarile asupra datelor , interpretarea intuitive si interpretarea autocratica. ( interpretarea autocratica-interpretarea rezultatelor dupa anumite reguli la modul general . Empirismul se bazeaza pe cercetari applicative repetate care aduc dovezi ca un anumit aspect obtinut in date coreleaza constant si semnificativ cu un anumit tip de caracteristica psihologica. Avantaje - certitudine in dovezi Evaluarea conceptuala consta in luarea deciziilor nu in baza unor cercetari aplicate ci pornind de la teorii si constructe psihologice care realizeaza o legatura logica intre un anumit tip de rezultat obtinut si interpretarile care pot fi facute cu privire la acele date . Judecata empirica si regula statistica stau la baza interpretarii nomotetice a datelor in timp ce judecata conceptuala sta la baza interpretarii ideografice . Interpretarea nomotetica implica comparatii intre rezultatele persoanei evaluate si rezultatele unui grup de persoane cu caracteristici asemanatoare cu ale evaluatului . Interpretarea nomotetica Urmareste sa determine gradul in care persoana se aseamana in privinta unei caractersitici sau grup de caracteristici sau grup de caracteristici psihologica cu un anumit grup .

Interpretarea ideografica Prin contrast urmareste modul in care persoana difera de ceilalti si urmareste sa puna in evidenta caractersiticile unice ale acelei persoane in circumstantele ei personale de viata . IMPORTANTA ACORDATA INTERPRETARII AUTOMATE Avantaje Interpretarea automata ia in considerare toata informatia obtinuta in urma testarii si se evita posibilitatea aparitiei erorilor interpretative prin omiterea raspunsurilor la anumiti itemi. Interpretarea automata asigura faptul ca un set de date va conduce intotdeauna la aceiasi concluzie interpretativa eliminandu-se astfel variabilitatea dintre evaluator si posibilitatea BIAS-urilor. Dezavantaje Desi in mare parte a cercetarilor empirice algoritmii de interpretare include anumite fapte stabilite cu certitudine in urma cercetarilorempirice cat si anumite speculatii de natura conceptuala acest lucru se datoreaza faptului ca in formularea testelor si a variabilelor criteriu intervine judecata clinica .

-9DETECTAREA COMPORTAMENTULUI DISIMULATIV Disimularea pozitiva doreste sa apara mai capabil sau bine adaptat decat este in realitate . Disimularea negative subiectul doreste sa apara ca fiind mai putin capabil sau mai putin adaptat sau avand anumite tulburari pe care nu le are sau a caror intensitate si frecventa este mai redusa. Ambele comportamente pot varia ca si grad de la o usoara exagerare a incapacitatilor si tulburarilor avute pana la o totala fabricare a unor capacitate sau a unor tulburari pe care subiectul nu le-a avut niciodata . Disimularea pozitiva poate fi atat constient urmarita cat si neconstienta de catre persoana in cauza. DETECTAREA TENTATIEI DE DISIMULARE NEGATIVA 1. Inconsistenta in datele obtinute cu ajutorul unui instrument de evaluare Ex: subiectul raspunde gresit la itemi usori ai testului dar reuseste sa raspunda corect la mai multi itemi de dificultate ridicata.

La testele de personalitate subiectul da raspunsul care se incadreaza in aria normalului pentru unii itemi si raspunsuri care indica o maniera extreme deviata pentru altii itemi ale aceleasi scale

2. A doua forma de inconsistenta apare intre rezultatele la test si observatiile comportamentale facute de observator sau evaluator, ex : o persoana apare calma si relaxata intr-un interviu discuta rational si clar despre diverse probleme ridicate de evaluator se comporta intr-o maniera sociala adecvata , daca la test produce protocoale specifice unei persoane puternic anxioase sau tulburate emotional ,incapabil de a gandi logic sau coerent si incapabila de a stabili o relatie interpersonala comfortabila 3. A treia forma- discrepante puternice intre datele obtinute la testare si interviu si datele obtinute prin analiza documentelor sau prin interviuri cu surse colaterale cu privire la circumstantele comportamentale actuale si trecute ale persoanei . DETECTAREA DISIMULARII POSITIVE Protocoale de test prudente si interviuri care aduc o cantitate redusa de informative. Varianta opusa in care persoana este foarte volubila in timpul interviului , ofera numeroase informatii suplimentare si informatii nesolicitate de interviator in acest caz trebuie urmarit daca informatiile suplimentare urmarite se refera la cunostinte abilitati aspecte de personalitate sau realizari care depasesc cu mult o probabilitate rezonabila in special daca subiectul nu le poate sustine cu dovezi . Testele sau inventarele de personalitate includ scale de validitate care se bazeaza tocmai pe principiul raspunsurilor incosistente sau dificil de crezut . Testele proiective nu includ scale special destinate pentru detectarea disimularii dar si aici exista anumite inconsistente in raspunsuri care pot indica comportamentul disimulativ. In general testele cu character verbal structurat conduc la mai multe tentative de disimulare decat cele nonverbale si nestructurate. -10Problema antrenarii subiectului in raspunsurile date la test sau interviu trebuie abordata sub aspectul gradului in care respondentul poate fi invatat sa ofere raspunsuri dissimulate sufficient de convingere pentru a crea o impresie falsa ( pozitiva sau negativa ) Exista o antrenare generala in care evaluatului I se pot furniza informatii cu privire la anumite caracteristici de personalitate sau anumite tulburari specifice unor profile de personalitate sau unor categorii de tulburari psihologice . s-a dovedit ca si in cazul subiectilor neinstruiti psihologic astfel de informatii pot ajuta in producerea unui comportament disimulat credibil .

antrenamentul specific care consta in informatie privind raspunsurile dezirabile sau in informatii privitoare la modalitatile de ocolire a scalelor de validitate poate conduce la invalidarea protocoalelor de testare . pentru testele de abilitati creste riscul de a accepta ca valide protocoalele obtinute la testele de personalitate . riscul ca un antrenament specific sa conduca la nedepistarea comportamentului disimulativ este destul de crescut chiar in cazul nestructurate de personalitate. Toate aceste consideratii atrag atentia asupra problemei securizarii testelor psihologice Utilizarea informatiilor obtinute in urma colectarii si interpretarii datelor . In aceasta etapa informatiile sunt transpuse in implicatii decizionale in raport cu scopul evaluarii. BIAS URI SI RATA DE BAZA BIAS-urile in evaluare reprezinta expectatii sau preconceptii ale evaluatorului care afecteaza sensurile oferite de aceasta . Informatiile colectate si de asemenea afecteaza recomandarile facute de evaluator exista 3 surse de generare a BIAS urilor in procesul de evaluare . 1. Preconceptii cu privire la asocierea unor caracteristici demografice ale evaluatilor cu anumite caracteristici psihologice 2. Impresii cu privire la mediul in care are loc evaluarea psihologica , preconceptii ale evaluatorului cu privire la asocierea dintre un anumit context de evaluare si anumite caracteristici psihologice sau psihopatologice 3. Preconceptii ale evaluatorului cu privire la natura si frecventa sau incidenta diverselor conditii psihologice sau psihopatologice BIAS - un process cognitive distorsionat Module 1. Notiuni introductive -definitia notiunii de test -caracteristici esentiale ale testului psihologic -utilizari ale testelor psihologice -conditii de utilizari ale testelor psihologice -masurarea psihologica si cateva concepte de baza in masurarea psihologica respective constructul psihologic domeniul de continut, grupele contrastante , criteriul variabil moderatoare si mediatoare -modalitati de clasificare ale testelor psihologice Modulul 2 Principalele teorii ale testelor psihologice Construirea itemilor Surse de eroare in testarea psihologica Caracteristici psihometrice ale testelor psihologice,fidelitatea ,validitatea , sensibilitatea si dificultatea. Modalitati de construire a testelor psihologice Interpretarea scorurilor si profilul psihologic.

NOTIUNI INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA TESTAREA PSIHOLOGICA 1. 2. 3. 4. Definirea notiunii de test psihologic Principalele caracteristici ale testului psihologic Utilizarea testelor psihologice Conditii de utilizare

DEF.TESTULUI Reprezinta un instrument al metodei experimentale Testele psihologice servesc la masurarea unor atribute psihice si la predictia unor comportamente Caracteristici REPREZENTATIVITATEA- testele psihologice sunt esantionate de comportament , un test psihologic este alcatuit din una sau mai multe probe , fiecare din aceste probe determina o reactive comportamentala a subiectului sau aprecierea subiectului asupra unui comportament. Un element al testului psihologic constituit dintr-o situatie stimul ce poate fi evaluata separat de restul testului se numeste item. Un set de itemi care se refera la acelasi aspect formeaza scale . Raspunsul la un item este evaluat comform unei reguli fixate obtinandu-se valori numerice denumite scoruri . Scorul la o scala se obtine pe baza scorurilor itemilor individuali care compun scala comform unei reguli stabilite de autorii testului .

Nu exista restrictii in privinta numarului de de itemi care intra in componenta unei scale si nici a numarului de scale care intra in componenta unui test. Scala lui Huth contine o singura componenta Chestionarele de personalitate contin zeci de scale ce contin chestionare de personalitate. Pentru a nu necesitate un timp de administrare prea lung nici un test psihologic nu evalueaza toate comportamentele care ar putea fi folosite la masurarea unui atribuit ei doar unui esantion de comportamente ales astfel incat sa fie reprezentativ. -12Nu este necesar ca itemii unui test psihologic construit in scopul predictiei sa descrie exact comportamentul respective . Acesti itemi trebuie sa permita sa se faca inferente valide asupra comportamentului prezis . STANDARDIZAREA

Pentru a se asigura o functionare corecta a testului ca instrument de masura in etapa de constructie se stabilesc anumite reguli care trebuiesc respectate si aplicate sistematic atunci cand se utilizeaza testul , aceste reguli se refera la continutul testului adica stimuli prezenti pentru a provoca reactii comportamentale evaluate de test . Conditiile de administrare ( instructiunile date subiectului in legatura cu sarcina ce trebuie rezolvata ) Tehnica de evaluare a raspunsurilor ( cotarea reactiilor ) Modul de interpretare a rezultatelor obtinute la test . Continutul testelor Majoritatea testelor au o structura fixa in sensul ca tuturor subiectilor li se administreaza aceeasi itemi , in aceeasi ordine . Exista si teste la care continutul se stabileste pe parcursul administrarii pe raspunsul dat de subiect. Controlul pe conditiile de administrare conditiile trebuie standardizate deoarece modul in care decurge testarea poate influenta rezultatele testului . Modalitatea de raportare a evaluatului la evaluat Calculul scorurilor cele mai multe teste au reguli fixe pt calculul scorurilor astfel incat scoruri obtinute de subiecti sa nu depinda de persoana care le calculeaza , exista si teste in care intervinein cotare in mai mare masura aprecierea evaluatorului acestea se numesc teste cu cotare subiectiva. Scorurile obtinute de o persoana doar prin valoarea lor nu aduc nici o informatie ,interpretarea unui scor individual se poate face prin compararea acelui scor cu rezultate obtinute de alte persoane care fac parte din aceeasi populatie ca si subiectul ( problema alegerii normelor cu care se vor compara rezultatele subiectului ). Mai pot fi comparate cu rezultate anterioare si cu praguri sau valori semnificativ indicate de autorii testului . Aceste praguri delimiteaza anumite categorii OBIECTIVITATEA TESTELOR Un test este obiectiv daca permitesa se masoare fara ambiguitati caracteristicile unei persoane pentru aceasta trebuie sa indeplinesca 3 conditii .

-131. rezultatele sa nu fie independente de nivelul de pregatire al subiectului in domeniul testarii psihologice ( sa nu permita disimularea ) 2.concordanta interevaluator , raspunsul sa fie interpretat la fel de cei care analizeaza testul

3.scorul obtinut de subiect sa nu fie influentat de personalitatea evaluatului , adica cu cotare obiectiva aceasta conditie nu este indeplinita de tertele proiective ale testelor de motivitate si testele de cunostinte cu raspuns liber . Precizie limitata Testele psihologice au in general o precizie limitata fiind extrem de rare cazurile cand un test furnizeaza o masura exacta a unei variabile care are efecte importante asupra comportamentului uman . Acest lucru face ca deciziile luate pe seama testarii sa nu poata fi interpretate ca absolut sigure din acest motiv este recomndata suplimentarea informatiilor culese prin testare cu informatii culese prin alte metode culese din investigatii . UTILIZAREA TESTELOR PSIHOLOGICE -diagnoza psihologica -prognoza -decizii 1.Cunostinte si abilitati fundamentale necesare utilizatorului de teste psihologice . (competenta in evaluare prin testare ) IN TESTAREA PSIHOLOGICA SUNT NECESARE : a)cunostinte sim abilitati fundamentale pe care utilizatorul de teste trebuie sa le posede indiferent de domeniul sau de activitati si context e de evaluare . b)cunostinte si abilitati specifice diferite domenii de activitate si contexte de evaluare. Cunostinte si abilitati fundamentale -cunostinte privind masurarea in stiintele sociale si caracteristicile psihometrice ale testelor -teoria clasica -teorie item-raspuns 2.Statisticile descriptive Cunoasterea parametrilor care vizeaza tendinta de grupare centrala a datelor ( media mediana-modul Media de imprastiere a datelor Indicatori variatia si abaterea standard pentru comparare intergrupuri . Distributia de frecventa descrie variatia comportamentala in interiorul unui grup de persoana -indici de relationare

-143.Eroarea de masura

Fidelitatea testelor siguranta -conceptul de fidelitete Metode de recunoastere a fidelitatii Sa cunoasca modalitatile de interpretare adecvata Validitatea Inseamna ca un test masoara un subiect pentru care a fost conceput Pentru a evalua validitatea unui test se studiaza nu testul in sine ci interpretarea care este data rezultatelor la test si interpretarea lor . Responsabilitatea E responsabil creatorul testului si cine aplica testul, cand utilizeaza testul pentru un alt scop sau in alte context e decat cele indicate de persoana care a creat testul . Proceduri de administrare a testului Efectul potential al variabilelelor demografice si culturale asupra rezultatelor testului prevederi speciale in testarea persoanelor cu dizabilitati si experienta supervizata in testare . REGLEMENTAREA DISTRIBUIRII TESTELOR PSIHOLOGICE -trebuie specificat scopul testului -contextele in care poate fi utilizat -limitele de competententa solicitat Distribuitorii trebuie sa procedeze astfel incat testele sa fie distribuite numai utilizatorilor calificati Calitatea instrumentelor si a procedurilor de masurare Caracteristicile sunt specificate in manualul testului care trebuie sa insoteasca in mod obligatoriu atunci cand acesta trebuie achizitionat . Pentru a fi utilizat testul trebuie sa prezinte calitati psihometrice acceptabile cu scopul evaluarii . -adecvat la scopul urmarit -adecvat la caracteristicile subiectilor testate -adecvat la contextu cultural in care este utilizat Felul in care actioneaza un test depinde nu numai de calitatile sale ci si de alte procedee impreuna cu care este utilizat in evaluare precum si de scopul evaluarii. Clasificarea testelor Clasificarea in functie de continutul testului Clasificare in functie de modul de administrare a testului Clasificarea in functie de modul de cotare a testului si a scorului

-15-

CONSTRUCT PSIHOLOGIC Constructul reprezinta o idee construita de experti dintr-un domeniu al stiintei pentru a rezuma un grup de fenomene sau obiecte in scopul utilizarii sale intr-un cadru stiintific ( teoretic metodologic sau aplicativ ) Orice construct are 2 proprietati Este o abstractizare a unor regularitati din natura, nu este observabil in mod direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete observabile . Unii autori considera ca in psihologie constructele sunt multidimensionale formate din fatete sau componente si recomanda analiza factoriala ,spre ex:( in modul lui Gilford constructul de creativitate are ca dimensiuni fluiditatea, flexibilitatea ,originalitatea ,elaborarea , senzitivitatea fata de problema si redefinire . In testare problema multidimensionala constructului este pusa in relatie cu capacitatea predictiva a testelor. In acest sens se procedeaza astfel : se studiaza separat impactul unui scor cumulate asupra predictiei atributului urmarit prin testare si impactul predictiei pe una sau cateva din dimensiunile constructului considerate ca dimensiuni cheie in raport cu raportul psihologic cercetat . Statistic se calculeaza prin calculul statistic, varianta cu capacitatea predictiva ridicata . La elaborarea unui test constructului I se elaboreaza o variabila cantitativa despre care se presupune ca se afla in relatie crescatoare cu scorurile testului . Se formeaza apoi o serie de afirmatii referitoare la modul in care se comporta persoanele care au valori ridicate ale variabilei in contrast cu persoanele care au valori scazute , elaborarea unui test privind motivatia pentru propria realizare . Au fost formulate urmatoarele descrieri comportamentale . persoanele cu motivatie inalta pentru realizare au rezultate scolare bune , motivatia pentru realizare este mai mare la copii a caror familie le-a incurajat din timp independent . cei care au o motivatie puternica pentru realizare au rezultate cantitativ mai ridicate la testele de viteza dup ace li s-a explicat functia acestor teste . Elaborarea unui test care sa masoare un anumit construct impune descrierea constructorilor in termeni comportamentali concreti . EXPLICAREA CONSTRUCTULUI ARE LOC IN 3 PASI : 1. Se identifica acele comportamente care au legatura cu constructul masurat de test . 2. Se identifica alte constructe asemanatoare cu cel studiat de test si pentru fiecare sa decida daca au legatura cu constructul masurat de test si se incearca o estim are a tariei acestei legaturi 3. Se alcatueste o lista de componente prin care se manifesta acele constructe identificate ca avand o relatie cu constructul studiat , prin aceasta procedura rezulta un sistem de relatii care inglobeaza un set de constructe si component denumit retea nomologica

-16Descrierea amanuntita pe langa alcatuirea nomologica , o descriere a relatiilor constructului nomologica, o descriere o relatiilor constructului cu anumite variabile demografice psihologice, sociale si culturale care se presupun ca sunt intr-o relatie semnificativa cu constructul studiat . Pentru constructul inteligenta scorurile pana la max 16 ani Scorurile testului prezinta succesul scolar Scorurile testului coreleaza pozitiv cu aprecierea profesorilor despre inteligenta elevilor Scorurile testului vor corela pozitiv cu scorurile altor teste de inteligenta Scorurile testului vor discrimina intre copii cu scorurile la scoala ridicate fata de cei cu rezultate slabe Fiecare dintre aceste relatii presupuse trebuie ulterior verificate experimental si daca nu este sustinuta de dovezile cercetarii . Teoria care sta la baza constructului trebuie revizuita pentru a sesiza eventuale omisiuni . DOMENIUL DE CONTINUT AL TESTULUI Prin domeniul de continut se intelege multimea tuturor comportamentelor care pot fi utilizate pentru a masura atributul specific sau caracteristica la care se refera testul . VALIDITATEA DE ASPECT A TESTELOR Perceperea testului de catre cei examinati ca fiind adecvat domeniului in care este aplicat se numeste validitate de aspect . Daca aprecierea validitatii de aspect este facuta de persoanele testate colectarea parerilor acestora se face imediat dupa testare cand impresiile subiectului sunt inca proaspete. FIDELITATEA TESTELOR In teoria testelor acceptul de fidelitate a cunoscut numeroase acceptiuni . Prin fidelitate se intelege precizia testelor a rezultatelor ulterior fidelitatea a fost privita drept grad in care rezultatele testarii reflecta sursele sistematice de variatie . Conceptul de fidelitate poate fi usor abordat din perspectiva teoriei clasice a testelor . Conform acestei teorii data fiind o multime de persoane ( P ) si o multime de instrumente de masura (M) rezultatul efectuarii unei masuratori cu un instrument apartinand multimii de instrumente asupra unei persoane din multimea data de persoane .

Este cu numar real care se numeste scor observat , valoarea lui depinde de conditile particulare si reprezinta una din variantele posibile atunci cand se aplica (M) asupra (P). Pentru un instrument ( M ) si o multime de persoane ( P) se numeste scor real acel numar care reda o situatie ipotetica in care persoana data ar fi testata la un moment dat de un numar infinit de ori .

-17In cazul unui grup de persoane diferentele observate de acestea va reflect ape de o parte diferentele real existente sub aspectul dimensiuni existente intre persoane , iar pe de alta parte reflecta erorile de masura obtinute pentru fiecare persoana din acest grup , varianta observata Vo=variant reala Vr+varianta erorilor de masura Ve . Scorurile observate reflecta influenta a 2 tipuri de factori care contribuie la consistenta rezultatelor. Factorii care contribuie la consistenta - caracteristicile individului , totusi nu au nimic in comun cu caracteristica psihologica care se doreste a fi masurata . TEORIE CLASICA A TESTELOR Axiome importante: -media erorilor de masura = 0 -media scorurilor observate =media scorurilor reale -scorurile reale si erorile de masura sunt necorelate linear pentru orice valoare particulara a scorurilor reale media erorilor de masura in populatia considerata este egala cu 0 . Patratul coeficientului de corelatie intre scorurile observate si cele reale denumit coeficient de fidelitate al testului este egal cu raportul dintre dispersia scorurilor reale si dispersia scorurilor observate.

Coeficient de fidelitate =

Coeficientu de corelatie se numeste indicele de fidelitate a testului si arata cat de puternica este legatura sau corelatia liniara dintre scorurile observate si cele cele reale . Eroarea standardelor de masura . Se considera ca dispersia erorilor de masura obtinute pentru o persoana data (m) din multimea (M) atunci cand I se aplica un instrument (m) din multimea de instrumente posibile (M) dispersia erorilor este un indicator al preciziei masuratorii pentru respectiva persoana atunci cand dispersia e mica exista doar putine sanse ca scorurile observate sa difere de scorurile reale .

-18Dispersia erorilor pentru o persoana este egala cu dispersia scorurilor observate pentru persoana respective. Intr-o populatie data dispersia erorilor poate sa difere mult de la o populatie la alta ,intr-un dispersia erorilor de masura in populatie data . Se considera ca dispersia erorilor de masura in populatie (P ) este indicator al impreciziei medii a masuratorii in populatia respectiva abaterea standard a erorilor de masura se numeste eroare de masura Comform formulei de definitie a coeficientului de fidelitate acesta poate fi egal cu 1 daca si numai daca scorurile observate coincide cu scorurile reale adica testul este o masura foarte precisa ,coeficientul de fidelitate este egal cu 0 doar daca toate persoanele au acelasi scor real adica testul este o masura foarte imprecise. INSTRUMENTE DE MASURA ECHIVALENTE Instrumente de masura distincte sunt echivalente intr-o populatia data , daca pentru orice persoana din acea populatie scorul real este acelasi pentru cele 2 instrumente iar erorile lor de masura sunt identic distribuite . Daca este indeplinita conditia echivalenta scorurilor reale si nu si conditia distributiei identice a erorilor de masura atunci cand instrumentele se numesc echivalente . INSTRUMENTE DE MASURA PARALELE Instrumente de masurare distincte sunt paralele daca pentru orice persoana din populatia data scorul real este acelasi iar erorile de masura au aceeasi abatere standard . Relatia de paralelism este mai slaba decat cea de echivalenta Echivalenta paralelism

Putem spune ca un test este un instrument fidel daca este lipsit de erori de masura sau orice persoana obtine scoruri egale la test si la o forma paralela a acestuia in cazul in care conditiile de administrare a instrumentelor sunt stabilite in asa fel incat erorile de masura la cele 2 teste , sa fie independente . Sursele de eroare sa fie aleatorii si nu sistematice Inainte de a calcula coeficientul de fidelitate al unui test este absolut necesar sa se precizeze ce reprezinta scorurile reale ale testului , acesta deoarece o anumita caracteristica a persoanei in situatia de testare poate reflecta scorurile reale ale testului sau poate influenta scorurile observate ca eroare de masura la un alt test .

-19Pentru a arata cat de bine sunt reflectate scorurile reale fata de cele observate nu este suficient sa se precizeze valoarea coeficientului de fidelitate , trebuie de asemenea sa se precizeze caractersiticile persoanelor care au raspuns la test si caracteristicile conditiilor in care a fost administrat testul . METODE PENTRU EVALUAREA FIDELITATII TESTELOR Pentru a evalua un test in functie de ceea ce masoara si de conditiile in care a fost administrat se calculeaza unu sau mai multi din coeficientii prin care se aproximeaza valoarea coeficientului de fidelitate . Coeficientii de stabilitate se calculeaza cu metoda test-retest , acelasi test aplicat subiectilor dupa un interval de timp se coreleaza scorurile obtinute la test cu cele la retest , acesta arata stabilitatea in timp a scorurilor . Coeficientii de echivalenta Se calculeaza cu metoda formelor paralele prin corelarea scorurilor obtinute la 2 teste paralele administrate aproape in acelasi timp , acest coeficient arata cat de asemanatoare sunt cele 2 instrumente de masura . Coeficientii de consistenta interna se calculeaza in cadrul analizei de consistenta interna care arata cat de omogen si de heterogen este testul . Se calculeaza pe baza scorurilor obtinute la un test administrate o singura data . Din aceasta categorie cei mai cunoscuti, testul :

Crombach

3

Guttman ( coeficientul lui Guttman )

Coeficientii interevaluatori se calculeaza pentru teste a caror acor este rezultatul aprecierii subiective facut de evaluator el arata in ce masura parerile care evalueaza in conditii standardizate precizate de test .

-20PROCEDURA 1.se administreaza testu unui grup de persoane 2.dupa un interval de timp se administreaza testu acelorasi indivizi in aceleasi conditii ca si prima data. 3.se calculeaza scorurile obtinute prima data si la retestare . In aceasta masura se considera testu comparat cu el insusi adica la 2 administrari successive scorurile reale nu s-au schimbat . Ca atare metoda este utila atunci cand scorurile reale masoara caracteristici durabile ale persoanelor. Factorii temporali nu modifica scorul real al persoanei dar influenteaza erorile de masura . Un criteriu de aplicabilitate . Erorile de masura trebuie sa fie independente . Pentru aceasta trebuie lasat un interval suficient de mare pentru ca persoana sa nu-si aminteasca raspunsurile pe care le-au ales la intamplare cu ocazia primei testari , lungimea intervalului sa nu fie mai mare de 3 luni . In cazul testului de aptitudini si cunostinte subiectii isi pot modifica intervalul de timp dat scorul real datorita unor cunostinte dobandite , a experientei dobandite sau a procesului de maturizare . In aceasta situatie se utilizeaza alte forme de aproximare a coeficientului de fidelitate . Acesti coeficienti de stabilitate sunt falsificati si daca testul nu este potrivit lotului de subiecti care poate fi dificil sau foarte usor . Pe langa coeficientul de fidelitate trebuie analizata forma histogramei scorurilor . Totdeauna impreuna cu coeficientul de stabilitate se vor comunica lungimea intervalului de timp intre test si retest , conditiile de testare si varsta subiectilor , care poate influenta stabilitatea in timp a scorurilor

-21-

METODA ANALIZEI CONSISTENTEI INTERNE Se bazeaza pe calculul coeficientilor de consistenta interna care reflecta in ce masura itemii unui test se refera la aceasi caracteristica psihologica. COEFICIENTI DE CONSISTENTA INTERNA Acestia coincide cu coeficientul de fidelitate a testului atunci cand itemii ce compun testu respecta conditia de parallelism ( masoara acelasi lucru si il masoara la fel de bine ) Metoda este utila pentru calculul fidelitatii testelor care masoara o caracteristica unidimensionala Este preferabil utilizarea lui ( guttman ) deoarece acesta are valoarea cea mai apropiata de a coeficientului de fidelitate si poate fi folosit si pentru teste ai caror itemi nu sunt binari . In general in raport cu coeficientul de fidelitate (guttman ) este cel mai apropiat urmat de( crombach) si (kuder Richard ) - sunt utili atunci cand testu este compus din itemi binary Pentru a putea calcula coeficientii de consistenta interna acesta trebuie administrat fara limita de timp. In cazul testelor compuse din itemi binari consistenta interna este mare atunci cand itemii au aproximativ aceeasi dificultate si majoritatea persoanelor care rezolva corect un item il rezolva corect sip e celalalt. Ca o regula de constructive a testelor pentru a obtine un test cu o consistenta interna buna trebuie alesi itemi care au dispersii mici ale scorurilor si corelatii ridicate cu scorul total al testului. Fidelitatea testului depinde crescator de numarul itemilor component i ca urmare pentru a creste consistenta interna a unui test cu o consistenta necorespunzatoare o solutie posibila este aceea de adaugare a unor itemi paraleli. In acest sens se utilizeaza formula de calcul Spearman-Brown.

In practica insa e dificil de obtinut itemi paraleli iar lungirea testului ridica probleme de cost iar pe de alta parte probleme legate de atentia subiectilor si implicarea lor in sarcini. Metoda formelor paralele consta in administrarea a 2 teste care reprezinta instrumente de masura paralele la momente foarte apropiate unul de altul si determinarea coeficientului de corelatie liniara intre scorurile observate ale celor 2 forme paralele . Valoarea calculate se numeste coeficient de echivalenta . Aceasta metoda prezinta unele avantaje , ex: in raport cu test retest nu apare fenomenul de memorare a raspunsurilor , nu apar modificari datorate invatarii , costurile de administrare sunt mai reduse . Ca dezavantaje amintim necesitatea a 2 administrari separate adica un timp mai mare pentru o singura sesiune de lucru. Oboseala sau plictiseala persoanelor examinate influenteaza scorurile celui de-al doilea test. Elaborarea unor forme paralele este un procedeu dificil si costisitor . Aceasta metoda este caracterizata pentru caracteristici generale ale persoanelor.

-22O variant asemanatoare utilizata pentru caracteristici generale si durabile in timp presupune administrarea celor 2 forme paralele la momente mai putin apropiate in timp . In acest caz coeficientii de corelatie intre scorurile observate se numesc coeficienti de corelatie si stabilitate intr-ucat reflecta atat echivalenta celor 2 instrumente cat si stabilitatea in timp a scorurilor reale. Schimbarile conditiilor de administrare pot influenta rezultatele celor 2 administrari pentru a preveni acest effect se procedeaza astfel : Se imparte in 2 loturi pe subiecti -la prima testare fiecare jumatate primeste un alt test. -la a 2-a testare se inverseaza testele administrate , se calculeaza coeficientul de corelatie liniara intre cele 2 teste fara a se lua in considerare felul in care au fost administrate , metoda formelor paralele se utilizeaza cand se urmareste obtinerea unor colectii de teste paralele . Metoda injumatatirii ( split-halfe ) se administreaza testul unui lot de persoane se imparte testul in 2 parti cat mai asemanatoare intre ele ,se calculeaza coeficientul de corelatie intre scorurile observate la cele 2 jumatati . avantaje : nu este necesar sa se administreze de 2 ori acelasi test , nu este necesar sa se administreze 2 teste diferite

recomandari - se vor elabora perechi de itemi similari ca forma sau mod de prezentare , continut ,tip de intrebare . deasemenea itemii trebuie sa aiba aceeasi medie si abatere a scorurilor din fiecare pereche un item va intra intr-o jumatate de test iar al 2-lea in cealalta jumatate. Nu se vor admininistra cele 2 parti una dupa cealalta deoarece intervine oboseala care va influenta scorurile la cea de-a 2-a jumatate . Se va utiliza metoda par-impar ( jumatate par jumatate impar amestecati ) Nu se aplica cu limita de timp COEFICIENTII DE FIDELITATE INTEREVALUATORI Se folosesc pentru testele subiective in care cotarea scorurilor este influentata de persoana evaluatorului. Pentru a verifica in ce masura scorurile testului sunt independente de cel care a facut cotarea se calculeaza R interevaluator. In general valorile coeficientilor de consistenta interna sunt mai mari decat coeficientii de echivalenta care la randul lor sunt mai mari fata de coeficientii de stabilitate . Cand se masoara o caracteristica durabila si testul trebuie sa fie putin influentat de context sau pe baza scorurilor urmeaza sa se traga concluzii valabile pe o perioada mai lunga se aplica metoda test retest. Daca nu se poate asigura conditia de uitare a raspunsurilor se va utiliza metoda formelor paralele . In special observarea structurii interne a testului se folosesc metodele de consistenta interna .

-23Interpretarea coeficientilor de fidelitate Recomandari : se cer nivele inalte de fidelitate a testelor atunci cand pe baza lor se iau decizii importante pentru persoane sau atunci cand testele impart indivizii in mai multe categorii pe baza unor diferente relativ mici intre scorurile obtinute la ele ex: (selectie profesionala 0.9) Se accepta niveluri scazute de dificultate atunci cand testele se utilizeaza pentru a lua decizii preliminare si deasemenea pentru testele care impart persoanele intr-un numar mic de categorii pe baza unor diferente individuale mari . Daca un test serveste la compararea grupelor de persoane coeficientul sau de fidelitate poate fi mai mic. Daca se compara insa persoanele intre ele si nu grupe de persoane , coeficientul este recomandabil sa fie mai ridicat decat 0.85 In general testele de aptitudini cognitive si cele standardizate de cunostinte au coeficienti mai mari de 0.85 pe cand testele care masoara dimensiuni noncognitive ale personalitatii sunt considerate ca satisfac cerintele de fidelitate chiar de la coeficienti de 0.70

FACTORI CARE INTERVIN IN ESTIMAREA COEFICIENTULUI DE FIDELITATE (conditii ca estimare a coeficientului de fidelitate sa fie cat mai precisa ) 1.esantionul sa fie cat mai voluminos 2.esantionul de subiecti sa fie reprezentativ pentru populatia careia este destinat testul 3.masuratorile efectuate cu ajutorul testului sa fie independente intre ele , ( daca se evalueaza un grup persoanele evaluate impreuna , daca o singura persoana nu I se permite rezultatele evaluarii ) Validitatea Reprezinta varianta psihometrica cea mai importanta a testelor psihologice precum si al altor instrumente care intervin in evaluarea psihologica. Pentru psihologul evaluator interes prezinta nu proprietatea in sine a testului ci modul in care acesta reflecta atributele subiectilor testati , ca urmare a avut loc o schimbare de optica in intelegerea validitatii , accentual comutandu-se de la proprietatile testului la increderea pe care evaluatorul o are in deductiile sale pornind de la scorurile obtinute si lasand in considerare intregul process prin care au fost obtinute aceste scoruri ( validitatea nu mai este conceputa ca o calitate a testului ci ca o calitate a utilizarii care se da rezultatelor testarii . In standarde pentru testele psihologice si educationale validitatea este drept definita gradul in care o anumita inferenta facuta plecand de la test are inteles este potrivita si este utila. Din aceasta fdefinitie reiese ca validitatea unui test trebuie evaluate in functie de : -testul ca atare ( constructul masurat de test si itemii testului ) -contextul de evaluare ( in special scopul pentru care s-a desfasurat evaluarea ) -persoanele asupra carora s-a executat testarea

-24Ca atare nu se poate folosi conceptual de validitate a testului fara a se preciza functia si scopul pentru care este verificat , nici un test nu este valid pentru toate esantioanele de indivizi si scopul evaluarii. Validitatea Este procesul prin care se investigheaza gradul de validitate a interpretarii propuse de test , in esenta procesul de validare trebuie sa inceapa prin a raspunde la intrebarile : ce functie indeplineste testull ? in ce scop se utilizeaza ? in ce conditii sau context are loc evaluarea ? si ce conditii a persoanelor li se administreaza testul ? Pornind de la functiile testelor psihologice incepand de la decizie , predictie au fost formulate pentru fiecare din aceste functii conditii pentru verificarea validitatii.

Conditii de validitate 3 tipuri de validitate 1.validitate conceptuala 2.Validitate de continut 3.validitate relativa la un criteriu [ 1 si 2 ] un test este valid daca prin scorurile sale realizeaza o masura corecta a atributului pentru care a fost construit. [3] este legata de decizia si predictia testelor si comform ei un test este valid relativ la un criteriu daca pe baza scorurilor sale se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte asupra persoanelor examinate . Validitatea relativa la un criteriu este de 2 tipuri Validitate concurenta care presupune obtinerea scorurilor la test si la o variabila criteriu aproximativ in acelasi timp si Validitate predictiva in care valorile obtinute la test preced valorile criteriu In present se considera ca pentru orice functie realizata de test pot fi realizate studii cu privire la oricare dintre cele 3 tipuri de validitate de aceea este mai corect sa se vorbeasca de aspecte sau fatete ale validitatii si nu de tipuri de validitate . Validitatea relativa la construct Se aplica in cazul testelor care masoara constructe Prin acest tip de validare se verifica daca testul se refera intr-adevar la constructul pe care se presupune ca il masoara. Scorurile obtinute de subiecti la test reflecta corect marimea acestui construct la persoanele respective algoritm de validare pentru testele la construct, valabil pentru toate masuratorile psihologice si educationale inclus cele care se refera la performanta .

-25Cercetarea modului in care constructul este reprezentat in test Se realizeaza un model continand mecanismele teoretice cunostinte , strategii despre care se presupune ca ar avea influenta asupra raspunsurilor date la test se determina daca exista o legatura intre construct si elementele care influenteaza raspunsu la test . Daca scorurile sunt dependente de alti factori decat de componentele constructului se vorbeste despre o subreprezentare a constructului in test . A doua etapa este realizata de analizarea consecventei raspunsurilor la itemii testului se identifica procesele implicate pentru obtinerea scorurilor la itemi si se urmareste daca aceste procese actioneaza similar sau intr-o parte a acestuia . Mijloace de verificare a consecventei raspunsurilor Calculul corelatiei la itemii care realizeaza constructul

Timpii de raspuns la itemi sa fie aproximativ constant . Se urmareste daca structura scorului la test reflecta structura domeniului masurat Se descompune scorul total in scoruri partiale scoruri factoriale se utilizeaza analiza factoriala confirmatorie si se verifica daca variabilele puse in evidenta in analiza factoriala corespund componentelor constructului . Se cauta semnificatia variabilelor partiale se retin cele care au legatura cu constructul si se verifica daca importanta acestora in domeniul constructului este reflectata corect prin ponderile pe care le au masurile lor in scorul total al testului. Priveste evaluarea posibilitatii de a generaliza concluziile . Se estimeaza in ce masura concluziile respinse pana la acest pas pot fi generalizate adica pot fi extinse asupra altor populatii sau altor ocazii de examinare cu ajutorul testului . Se stabileste daca interpretarile propuse pentru scorurile testului se mentin atunci cand se face examinarea . Validarea convergenta si discriminanta se cerceteaza relatiile dintre scorurile testului si diverse alte masuri psihologice . Un test are validitate convergenta daca masoara ceea ce evalueaza si alte teste sau masuratori care se refera la acelasi construct . Un test are validitatea discriminanta daca evalueaza altceva decat diverse testes au instrumente care masoara constructe ce nu au legatura cu constructul de test . Algoritm de verificare Se identifica comportamentele legate de constructul masurat de test se determina alte constructe care au legatura cu constructul masurat de test si se pun in evidenta acele comportamente legate de cele care pot fi conectate. Pentru toate componentele retinute se aprecieaza ce fel de corelatii ar putea exista intre masurile lor si o masura buna a constructului care ne intereseaza. Pe acest algoritm s-a dezvoltat matricea, unele dintre cele mai frecvent utilizate de studio ale analizei convergente si divergente .

-26-