CAPITOLUL IICONCEPTELE, OBIECTIVELE ŞI

ACTIVITĂŢILE ANIMAŢIEI TURISTICE

2.1. Conceptele de animaţie

2.2. Obiectivele animatiei turistice

2.3. Tipologia animatiei turistice

2.4. Activităţile clasice de animaţie în turism

2.1. Conceptele de animaţie

a da viaţă sau aparenţă de viaţă la ceva;

a da mişcare, activitate, vivacitate;

a realiza o expunere mai vie.

a încuraja, a incita la acţiune;

a interesa, a pasiona, a face mai vie o acţiune ;

a inspira pe cineva, a-l împinge să acţioneze;

a da viaţă privirii, a-i da strălucire.

A anima înseamnă, deci, ,,a pune suflet”, a însufleţi, adică a da viaţă, mişcare, ritm, dinamism, a crea o anumită ambianţă favorabilă, respectiv o atmosfera de ,,căldură”.

Există o serie de expresii curente,

utilizate în conversaţii, în care se utilizează verbul

a anima :în sens

propriu : a anima o

conversaţie sau un

spectacol ; a anima soldaţii într-o bătălie ;în sens figurat:

bucuria îi animă

privirea; credinţa îl

animă.

De asemenea, verbul a se anima, poate fi utilizat în expresii precum:

• dezbaterea începe să se animeze;

• ochii lui se animă, atunci când vorbeşte.

• a discuta cu animaţie;

• a anima jurnalul de ştiri de la ora …;

• stradă animată ;• desene animate;• oraş fără animaţie.

Alte câteva definiţii ale animaţiei:

• acţiunea de a aduce antren, vivacitate într-o activitate;

• căldură, ardoare, înflăcărare, impetuozitate, pusă într-o acţiune, într-o expresie sau în comportamentul cuiva;

• acţiunea de a anima un grup, o dezbatere, o emisiune etc.

• tehnică cinematografică ce dă aparenţa mişcării unor desene sau păpuşi

2.2. Obiectivele animatiei turistice

Pentru organizator

să definească un mod de organizare al participantilor:

personal si clienti; să acţioneze in asa fel incat sa stimuleze personalul pentru

dinamizarea activitatii; organizaţiei sau unităţii respective;

să creeze o stare de spirit, un climat, o anumită dinamică în cadrul organizaţiei, ceea ce

permite tuturor participanţilor (oaspeţi şi personal) să se asocieze într-o acţiune globală de animaţie;să se centreze pe nevoile, dorinţele şi problemele pe care le are fiecare

membru al grupului ;să determine interesul personalului

si al clientilor de a participa la viaţa grupului;

Pentru clientii sai

să favorizeze adeziunea tuturor membrilor grupului la obiectivele

animaţiei;să suscite interesul reciproc intre participanti în scopul convietuirii

în armonie, acceptând-si şi respectându-si valorile,

credinţele, mediul şi modul de viaţă al fiecăruia;

să favorizeze relaţiile, să promoveze schimburile şi să creeze, un nou mod de viaţă, bazat pe relaţionarea cu alţii.

Tipologia turis tului în ordinea cronologică a def ini ţ ie i sale

An Autor Tipologia turiştilor

1970 Gray turişti de tipul sunlust şi wanderlust

1972 CohenTurişti de masa organizati, individuali de masa, exploratori şi

„pierde-vara”

1974 PackerTuristii propriu-zisi, jet-setteri, hippioti, backpacker

(rucsangii)

1976 ChadwickTurişti de palcere, de afaceri, migranti, studenti, servanti,

navetisti, de tranzit1977 Plog Turişti psihocentrici, alocentrici, midcentrici

1979 Perreault &

DordenTurişti bugetari, aventurieri, experimentali, experimentati

1989Dalen

Turişti materialisti moderni, idealisti, traditionali, traditionali-

materialişti

American Express Turişti exploratori, de elită, neobişnuiţi, de masă

Smith Turişti adventurieri, de tip charter

In concluzieexperienţe plăcute de-a lungul întregii şederi;

nimeni nu doreşte vacanţe cu un sejur

plictisitor;

activităţi adecvate tipologiei clientului; trebuie ţinut seama de vârsta şi obiceiurile de origine ale clienţilor;

stimularea şi încurajarea clienţilor activi şi detaşarea faţă de cei pasivi; activităţi diferite pentru caractere

psihologice diferite;oportunităţi pentru contactul social şi

relaţiile personale; o persoană nouă, căreia

să-i povestim viaţa noastră;

ritm adaptat serviciilor şi orarului centrului de

vacanţă; urmărind orarul şi profitând de

spaţiile disponibile, fără a-i incomoda pe ceilalţi

turişti.

Un program de animaţie de succes trebuie să asigure:

2.3. Tipologia animatiei turistice

• având ca scop facilitarea comunicării între turişti, prin organizarea unor manifestări, a unor acţiuni de animaţie, cum ar fi seratele dansante sau unele jocuri de societate (jocuri de cărţi, scrabble etc.);

Animaţia de tip « socializare »

2.3. Tipologia animatiei turistice

• ce permite satisfacerea nevoilor de informare, de curiozitate, de schimbare, prin participarea la manifestări sau activităţi diverse (festivaluri de muzică, seminarii, conferinţe, cursuri de limbi străine, de gastronomie, de iniţiere în tehnici noi, raliuri, excursii, vizite însoţiţi de ghid etc.);

Animaţia de tip « cultură, descoperire, viaţă »

animaţia de tip ,,pură destindere”

animaţia recreativă (de tip ,,distracţie”)

animaţia culturală

animaţia de tip spectacolanimaţia destinată menţinerii deplinei forme fiziceanimaţia destinată menţinerii echilibrului psihicanimaţia istorică

animaţia comercială

animaţia gastronomică

animaţia profesională

animaţia – agrement ,,atipic”

2.4. Activităţile clasice de animaţie în turism

1.

• Animaţia de tip ,,pură destindere’’*Persoanele active,

stresate de activitatea lor profesională, caută să se destindă pe perioadele vacanţelor lor. Această dorinţă de a se rupe de viaţa cotidiană îmbracă diferite forme.

2.

• Animaţia recreativă (de tip ,,distracţie’’) *Acest tip de animaţie se referă, de fapt, la două categorii distincte: animaţiadin parcurile de distracţie şi cea din casino‑uri.

3.

• Animaţia culturală

*Vizitarea muzeelor şi a monumentelor , sejururile dedicate învăţării limbilor străine , alte forme de an; animatia din parcurile de distractie si cazinouri, etc.• Parcurile de distracţii (numite şi ,,parcuri

recreative”) sunt la rândul lor, de mai multe categorii• Parcuri de amuzament ,,clasice”- dintre care,

majoritatea sunt parcuri ,,tematice”, de tip „Disneyland” sau „Euro-Disney”, „Asterix” , „Futuroscop” (acesta din urmă având un statut aparte, destinaţia sa nefiind doar una ,,ludică”, parcul găzduind şi instituţii de învăţământ, precum şi un parc industrial) etc.

• Parcuri de agrement nautic• Casinourile

4.

• Animatia de tip spectacol

*Această formă de animaţie corespunde dorinţei fiecăruia dintre spectatori de a-şi satisface plăcerile simţurilor, în special ale celor legate de ceea ce văd şi aud.

• a) Admirarea naturii – ca spectacol. O parte importantă a turiştilor apreciază natura sub diferitele sale ipostaze: floră,faună, peisaje. În special în parcurile naţionale sau în ariile protejate pot fi observate şi admirate asemenea atracţii naturale, dar există nenumărate peisaje deosebite şi în alte zone, în special în cele montane.

• b) Festivalurile.Noţiunea de festival grupează, de fapt, realităţi foarte diferite: de la simplele reprezentaţii ale unor amatori, până la marile festivaluri, la care participă unii dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi profesionişti ai genului. Cele mai cunoscute tipuri de festivaluri sunt:

• c) Sportul şi suporterii sai

festivalurile de cinema

festivalurile de muzică

festivalurile de teatru

festivalurile de artă

5.

• Animaţia destinată menţinerii echilibrului fizic si moral *Aceasta se poate realiza

fie prin practicarea unor forme de mişcare sau a unor sporturi, fie apelând la cure balneo - medicale ori la exerciţii de fitness ori de body - building.

• Curele balneare sau balneoterapia• Practicarea unor sporturi

Numărul practicanţilor diferitelor sporturi a crescut în mod considerabil în ultimele decenii. La aceasta a contribuit şi super–mediatizarea unor competiţii sportive, precum Jocurile Olimpice, Campionate mondiale şi continentale pentru diferite sporturi etc.

6.

• Animaţia pentru menţinerea echilibrului psihic (a moralului)

*Tot mai mulţi turişti fac parte din categoria celor care nu mai sunt dispuşi să meargă în vacanţă doar pentru a se bronza ori pentru a beneficia de distracţii facile, ei simţind nevoia unei atitudini voluntariste. Pentru asemenea persoane se cunosc cel puţin două categorii de animaţie ce contribuie la recăpătarea echilibrului psihic: religia şi militantismul .

• Turismul religios este considerat a fi cea mai veche formă de turism ;

• Militantismul :• Militantismul de tip sindical a stat la baza dezvoltării

turismului social. Iniţial, turismul social se caracteriza prin faptul că participanţii la mişcarea turistică aparţineau categoriilor sărace ale populaţiei, ceea ce imprima o concepţie specifică a vacanţelor pentru aceştia;

• Militantismul politic poate fi considerat ca o formă particulară a turismului de afaceri. Toate partidele politice organizează, periodic, congrese sau conferinţe, colocvii, reuniuni internaţionale, şcoli de vară, acţiuni ce au loc, adesea, în staţiuni turistice

7.

• Animaţia istorică 1.

CasteleleAu

fost identificate şapte profile diferite ale vizitatorilor de castele, conform unor studii efectuate de Ministerul Culturii din Franţa, respectiv:• pasionaţii de cultură • nostalgicii • persoanele interesate de istoria unui anumit monument • persoanele interesate de istoria unui anumit monument • curioşii • cei interesaţi de “palmares”• vizitatorii întâmplători

2. Câmpurile de luptă

Pentru fiecare popor există câteva locuri, cu valoare de simbol naţional, unde s-au purtat bătălii celebre, unele dintre acestea constituind adevărate puncte de reper în istoria uneia sau mai multor ţări. Există cel puţin trei categorii de astfel de locuri, respectiv:

• vestigiile unor lupte de apărare, cum este cazul faimoasei “linii Maginot” în Franţa sau, în ţara noastră, mult mai vechiul Val al lui Traian, în Dobrogea;• locurile unor bătălii considerate adevărate tragedii, cum

ar fi localitatea Verdun, în Franţa, loc vizitat anual de peste 500.000 de persoane, sau Waterloo, în Belgia;

• cimitirele, mausoleele şi osuarele, cum ar fi cele de la Mărăşeşti sau de la Nămăieşti (lângă Câmpulung-Muscel

8.

• Animaţia comercială (pentru cumpărături)

*Chiar dacă un turist este adeptul unei concepţii mai pasive privind sejurul său, existenţa unor unităţi comerciale în locurile vizitate îi va permite acestuia să-şi cumpere unele lucruri de care are nevoie în mod uzual, suveniruri, cadouri etc. sau a unor produse pe care nu le găseşte cu uşurinţă în localitatea sau regiunea în care îşi are domiciliul ori care ar costa considerabil mai mult în ţara au zona din care provine.

9.

• Animaţia gastronomică

*Sunt destule persoanele care ştiu să aprecieze calitatea unor produse culinare, a vinului sau a altor băuturi. Unii tour-operatori oferă cu succes circuite turistice focalizate pe această temă: circuitul vinurilor, în cadrul cărora, participanţii au prilejul de a degusta vinuri rafinate din diferite podgorii, circuite în zonele renumite pentru fabricarea brânzeturilor etc

10.

• Animaţia profesională

*Această categorie de animaţie se adresează, de regulă, unui public avizat, specializat, îndeosebi participanţilor

la diferite forme ale turismului de afaceri: reuniuni (congrese, conferinţe, colocvii, seminarii, mese rotunde etc.) sau manifestări expoziţionale (târguri, expoziţii, saloane specializate). Turismul de afaceri generează un volum important de cheltuieli turistice, motiv pentru care în ultimele decenii au apărut numeroase Centre sau „Palate” de Congrese, Pavilioane Expoziţionale sau alte asemenea structuri, menite să găzduiască reuniuni profesionale sau manifestări expoziţionale pe diverse teme.

11.

• Animaţia din categoria „agrementului atipic”

Există şi alte forme de animaţie, greu de clasificat în categorii omogene, datorită eterogenităţii lor. Dintre acestea, pot fi menţionate următoarele:

• Animaţia de tip „prestigiu” ;• Animaţia de tip „aventură” .

aventurăSemni

ficaţia cuvântului aventură poate să fie foarte diferită, de la o persoană la alta. Astfel, unii se străduiesc să scape de stres, să uite banalitatea vieţii cotidiene printr-o formulă cât mai originală (în orice caz, nu apelând la soluţia „turismului de masă”). Aceştia vor să fugă de prezent prin participarea la un voiaj inedit. Alţii caută senzaţii tari practicând sporturi extreme ori caută să descopere civilizaţii „primitive”, cum ar fi triburile din junglă sau destinaţii exotice, pe insule cu vegetaţie luxuriantă.

aventurăÎn

primul rând trebuie înţeles termenul aventură, dacă dorim să înţelegem de ce acest tip de turism este atât de distinctiv si unde anume acesta se intersectează cu alte sectoare ale turismului. Termenul “aventură” are o conotaţie evocativă pentru multe persoane – imagini şi asocieri pătrund în minte la menţionarea acestui cuvânt.

Câteva cuvinte sunt frecvent folosite în revistele si broşurile care promovează produse asociate aventurii:

Palpitant

Provocare

Mega-Risc

Adrenalină

Maxim

Cucerire

Emoţie

Exaltare

Succes

Frică

Spaimă

Provocator

Voiaj

Expediţie

Camping

Frică

Spaimă

Provocator

Chiar înainte de a fi întâlnit o definiţie din dicţionar a termenului aventură, majoritatea ne-am format o idee despre ceea ce reprezintă aceasta. Istorisirile de aventuri asigură adesea un rol în a ne forma o imagine timpurie despre ceea ce reprezintă aventura. Fisher (1986) analiza caracteristicile povestirilor clasice de aventură şi nota: “Cititorul se va rupe de grijile obişnuite prin evenimente exagerate, intensificate, ce adesea au loc în medii exotice, îndepărtate, oferind mai degrabă surpriză decât confirmare, stranietate decât familiaritate”.