Concepte despre conspecte

download Concepte despre conspecte

of 25

  • date post

    23-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    1.309
  • download

    4

Embed Size (px)

description

Îndrumarul "Concepte despre conspecte" te ajută să asimilezi mai bine informaţia pe care o primeşti la lecţii, astfel încât- să te poţi pregăti cu efort minim de examene- să ai note bune- să ţii minte ce ai învăţat chiar dacă lecţia a fost mult timp în urmă

Transcript of Concepte despre conspecte

v 1.0

Cum s alctuiesc un conspect optimal?Introducere Trecnd prin cteva trepte ale sistemului educaional din Moldova, am avut ocazia s vd cum diferite persoane structureaz informaia n cursul procesului de studii. Unii studeni au atins rezultate bune, alii mai puin bune. Scopul acestui ghid este de a ajuta studenii i elevii s determine care metod de conspectare este cea mai eficient i s-o aplice, pentru a-i spori performana academic. Cu toate c cititorul int ideal al acestui ghid este studentul unei universiti cu profil tehnic, documentul este alctuit n aa fel, nct informaia s fie util att elevilor, ct i studenilor din universiti non-tehnice, sau profesorilor. Cu alte cuvinte, sunt sigur c acest ghid i va fi de folos, c ideile pe care le vei gsi aici i vor prinde bine.

Care este scopul conspectului? Am decis s pornesc de la rspunsul la aceast ntrebare, pentru c sunt de prerea c muli dintre noi nu au o atitudine corect fa de conspect, ceea ce degradeaz utilitatea acestuia. Iat cteva rspunsuri greite: - s scriu tot ce spune profesorul la lecie; - s scriu ct mai mult text ntr-un spaiu ct mai mic; - s creez iluzia activitii la lecie, astfel nct profesorul s nu-mi fac observaii; - s am un conspect, pentru c profesorul a spus c nu m admite la examen dac nu-i art conspectul. Poate c rzi n gndul tu, dar s tii c exist muli oameni pentru care fiecare din acele puncte este adevrat! i propun o abordare alternativ, iat nite rspunsuri corecte: s memorizez informaia care vine din partea profesorului sau a colegilor care acord ntrebri la lecie; s las suficiente date care s-mi permit s neleg ceva ce nu am reuit s neleg la lecie; s petrec ct mai puin timp studiind notiele n viitor; s m orientez uor n conspect, dac totui sunt nevoit s revd materialul studiat.

-

Reieind din obiectivele enumerate mai sus, pot elabora o list de cerine fa de conspectul optimal: - s fie alctuit n aa fel, nct s memorizez un volum ct mai mare de informaie n timpul scrierii; 2

-

volumul informaiei trebuie s fie ct mai mic, astfel nct pregtirea de examen s necesite un efort (i timp) minim pentru lectur.

n continuare voi propune diverse mecanisme care pot fi aplicate pentru a atinge obiectivele propuse. Mecanismele vor fi clasificate n cteva categorii, unele din ele pot fi potrivite pentru tine, iar altele nu. Pn la urm vei decide singur cu care din tehnicile descrise eti compatibil.

3

Filtrarea datelor de intrare //Input filtering Profesorii deseori se repet atunci cnd povestesc ceva. Poate c cineva nu a reuit s scrie cteva idei, sau poate nu a auzit bine cuvintele profesorului de aceea unele propoziii vor fi repetate; unele din ele vor fi expuse diferit (ex: se vor aplica sinonime, sau va fi schimbat ordinea cuvintelor). Uneori profesorii pot fi ntrerupi, iar la ntoarcere vor uita care a fost contextul, i (in)contient vor repeta ceea ce au spus n ultimele cteva minute. Un student neatent va scrie verbatim1 ceea ce spune profesorul i din aceast cauz va fi nevoit s citeasc informaia mai trziu pentru a o nelege. Trebuie s recunoatem c lenea este una dintre trsturile de baz a studentului, prin urmare, putem fi siguri c n viitor conspectul nu va fi citit, sau nu va fi citit cu plcere. Eliminarea redundanei o evit repetiiile o ignor gndurile reformulate (i.e. propoziiile care au acelai sens ca i propoziia pe care ai scris-o deja) o ignor metaforele, figurile de stil i orice altceva care nu contribuie la calitatea mesajului (acestea fac istoria nvtorului mai interesant i mai atractiv pentru studeni, ns valoarea lor se pierde atunci cnd informaia vine din text i nu din discursul viu al unei persoane) Aceste msuri vor micora volumul informaiei care trebuie scris pe foaie, fr de a reduce din calitatea acesteia (i.e. nu vei pierde nimic dac nu scrii ceea ce a fost omis la etapa eliminrii redundanei). Clasificarea informaiei //remember vs lookup Toat informaia util pe care o auzim la o lecie poate fi separat n dou categorii: ceea ce trebuie s memorizm; ceea ce putem gsi oricnd (ex: date statistice, constante, valori numerice arbitrare, etc).

-

Distincia trebuie s fie fcut nainte de a scrie textul, astfel nct un paragraf de text s nu conin date de ambele tipuri. O astfel de segregare face mai uoar citirea conspectului, deoarece putem trece cu vederea fragmentele pe care nu trebuie s le memorizm (deci avem mai puin de citit). Este important s nelegem doar care este relaia dintre fragmente, ca s tim unde s cutm aceste date cnd avem nevoie de ele. Exemple: este suficient s tii ce informaie trebuie s fie n antetul unui pachet TCP, dar nu e critic s tii lungimea fiecrui element din antet. Dac i se ntmpl s lucrezi asupra unui proiect de comunicare prin reea poi gsi toate lungimile n specificaiile protocolului. Nu trebuie s tii exact cte tancuri au avut germanii i cte tancuri au avut aliaii n btlia de la Zmeureni; e important s tii cine a avut mai multe uniti (i cam care era raportul dintre fore), ceea ce i va permite s determini care parte a avut un avantaj.1

Acest fenomen l mai numim raw data transfer, sector by sector copy, bitwise copy, sau as is copy/paste; informaia este transcris fr de a fi analizat i neleas.

4

Aceast tactic este echivalent cu sugestia Never remember that what you can always look up ~ Nu te obosi s memorizezi ceea ce poi gsi oricnd n alte surse.

Transformarea informaiei Un alt mecanism de a optimiza, analiza, i nelege informaia nainte de scrierea acesteia pe foaie este transformarea. n primul rnd, s fii atent transformarea se face n gnd, nainte de a scrie textul propriu-zis pe foaie. Dac nu ar fi fost aa, nseamn c vei fi nevoit s faci acelai lucru de dou ori (prima dat scrii cum i se dicteaz, iar apoi vei transcrie n linite versiunea a doua optimizat), ceea ce este o pierdere de timp. Transformarea n sine poate fi de diferite tipuri, spre exemplu: traducerea textului ntr-o alt limb; rescrierea textului n cuvinte proprii; reprezentarea informaiei n form de grafic sau tabel.

-

Aceste msuri te vor fora s te gndeti la ceea ce scrii, astfel apar urmtoarele beneficii: - nainte de a scrie textul, deja l-ai neles; - vei descoperi erorile n informaia care i s-a spus; - vei exersa abilitile tale lingvistice. Not: traducerea n timp real poate fi periculoas: exist riscul c nu vei reui s traduci la timp i vei scpa firul discuiei; poi pierde unele date dac nu traduci corect anumite cuvinte (ex: exist ambiguiti, sau pur i simplu nu tii cum s traduci);

-

Cu toate acestea, traducerea informaiei nainte de scrierea acesteia, este o metoda foarte eficient de analiz i nelegere. Implementarea acestei abordri necesit un efort mare, ns beneficiile sunt foarte atrgtoare. De asemenea, exist unele situaii n care traducerea este unicul mecanism de transformare a datelor de intrare. Imagineaz-i c ceea ce spune profesorul este deja filtrat i optimizat, nu poi face nimic altceva dect s scrii ceea ce i se spune. Dac traduci nainte de a scrie, prelucrezi informaia nc o dat, deci e mai probabil c vei memoriza mai mult. Aceast metod a fost analizat mai detaliat n eseul Mnemonic chains2.

Reguli de baz conspectul nu este o dictare (nu trebuie s scrii totul ce i se spune); conspectul nu este o competiie de compresie a datelor (s nu ticseti ct mai mult text pe o pagin);

2

http://railean.net/index.php/2007/11/09/mnemonic_chains_recollect_memories

5

-

-

poi alctui un tabel sau un grafic nu doar atunci cnd profesorul spune alctuim tabelul sau desenm graficul (trebuie s gndeti independent i s gseti metode mai eficiente de reprezentare a informaiei care i se transmite); dac nu poi traduce n direct, las cum este (oricare transformri nu trebuie s duc la pierderea sensului textului original); faci notie atunci cnd consideri c datele sunt utile (nu doar atunci cnd spune profesorul c trebuie s scrii); nu e neaprat s scrii atunci cnd profesorul spune scriei ce spun, dac mesajul lui deja a fost perceput de ctre tine n perioada n care profesorul i-a dat voie s nu scrii.

6

Aranjarea n pagin //Output preprocessing, Layout Dup ce informaia a fost prelucrat, aceasta trebuie scris n caiet, pentru a putea fi folosit n viitor. Transformarea informaiei te va ajuta s memorizezi mai mult, ns aceasta nu va exclude complet necesitatea consultaiei ulterioare a notielor. innd cont de factorul lenea, putem presupune c la momentul n care vei decide s te uii n caiet, vei avea puin timp la dispoziie (pentru c vine examenul, pentru c e noapte trzie, pentru c nu ai chef s nvei, pentru c n plan ai activiti mai interesante, etc). n aceste condiii, putem formula cerinele fa de etapa citirii notielor: - s dureze ct mai puin timp; - s aib un randament mare, astfel nct s nu fii nevoit s re-citeti aceleai rnduri de prea multe ori ca s nelegi ce se spune acolo; - s fie facil att la nivel logic, ct i la nivel fizic (fizic: s nu ai nevoie de microscop ca s vezi textul; logic: s nu pierzi timp descifrnd abrevieri obscure). Crearea unui conspect cite i comprehensibil se bazeaz pe dou elemente: textul propriu-zis; aranjarea n pagin i aspectul textului.

-

Textul Scrie fr erori i ncearc s foloseti ct mai puine abrevieri.

Dac erorile gramaticale sau slangul ar face textul mai uor de neles, atunci ziarele de mult ar fi adaptat acest mod de scriere. ns realitatea este diferit i ne arat c el a vb f mult sau I ask ur prmission 2 come l8er,k? scurteaz timpul scrierii, dar lungete timpul citirii (att de ctre autor, ct i de ali cititori). Dac abreviezi, f-o consistent.

Este foarte important s abreviezi acelai cuvnt n acelai mod (n diferite zile, n diferite caiete), deoarece aceasta va minimiza numrul de ambiguiti la interpretarea textului. Folosete simboluri a cror semnificaie este cunoscut i este practic aceeai n orice context. n alfabetul grecesc exist multe litere populare: , ,