CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA

Capitolul 4. APA

4.1.Introducere

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafaţă de 3738 km2, este cuprins între localităţile Predeal şi Adâncata şi face parte din bazinul Ialomiţa. Respectiva suprafaţă acoperă 79% din suprafaţa administrativă a judeţului Prahova.

Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova şi afluenţii principali ai acestuia – Azuga, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat.

Judeţul Prahova are 104 de localităţi (2 municipii, 12 oraşe şi 90 de comune).

Alături de reţeaua de râuri, o serie de lacuri completează imaginea hidrografică a judeţului Prahova. Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă şi pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează şi cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu şi la Măneciu.

Folosinţele consumatoare de apă din subbazinul Prahova preiau apa din surse de suprafaţă şi din subteran, apa fiind folosită pentru alimentarea cu apă potabilă, alimentarea cu apă industrială, zootehnie, irigaţii, piscicultură, agrement

Prezentarea sistemului de monitoring integrat al apei

Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor în domeniul apei care revin României ca stat membru al Uniunii Europeane, precum şi celor care decurg din convenţiile internationale la care aceasta este parte, modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor până la sfârşitul anului 2006, a reprezentat o etapa importanta în realizarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Planul de Management al Bazniului Hidrografic este principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea „starii bune” a apelor până în anul 2015, protecţia uniformă a apelor de la izvor la vărsare, asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi cetăţenii Europei din punct de vedere al apelor.

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în vederea gospodăririi apelor şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii resurselor de apă rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă permanent starea resurselor de apă.

Monitoringul integrat se bazează pe percepţia apei ca pe o resursă naturală, parte integrantă a ecosistemelor şi, deasemeni, un bun cu valoare economică şi socială.

1

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE.

Acest monitoring integrat furnizează date atât cantitative cât şi calitative ale apei, fiind caracterizat prin interdependenţa dintre aspectele fizice, chimice, biologice cât şi bacteriologice.

În funcţie de natura şi tipul resursei, sistemul Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) este reprezentat de 7 sub-sisteme:

râuri; lacuri naturale şi de acumulare; ape tranzitorii; ape costiere; ape subterane; zone protejate; ape uzate.

La nivelul subbazinului Prahova, având în vedere specificul resurselor de apă, sistemul de monitoring include următoarele sub-sisteme: râuri, lacuri de acumulare, ape subterane şi ape uzate.

In anul 2009 la nivel de subbazin hidrografic Prahova au fost monitorizate :

26 de cursuri de apă în 41 secţiuni : 2 lacuri artificiale (Paltinu şi Măneciu);

la sub-sistemul ape subterane: 35 foraje din care 11 foraje pentru potabilizare 1 izvor

98 de surse de poluareElaborarea sintezei calitatii apelor se bazeaza pe prelucrarea unui volum mare de informatii - date analitice primare, obtinute în activitatea de cunoaştere a calităţii apelor desfăşurate, în raport cu specificul fiecarui subsistem. Lucrarea anuală de sinteza cuprinde, în primul rând, o caracterizare a caliăţii apelor, care se efectuează în funcţie de specificul fiecărei formaţii hidrologice.

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale judeţului Prahova reprezinta totalitatea apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, etc) şi apele subterane din acest teritoriu.

Resursa de apă de suprafaţă se calculează pe baza debitului mediu multianual alături de debitele ce pot fi asigurate prin lacuri de acumulare sau alte lucrări de amenajare.

2

Resursa naturală subterană este debitul care caracterizează curgerea apei prin strat, în condiţii naturale, la un moment dat.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Judeţ Resursa de suprafaţă (mii m3) Resursa din subteran (mii m3)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

PRAHOVA 456.000 226.000 208.000 151.000

Resurse teoretice Resurse utilizabile

TOTAL 664 mil. mc 377 mil. mc

Alimentările cu apă pentru activităţile economice şi pentru populaţie sunt asigurate din surse de suprafaţă sau subterane, în funcţie de condiţiile locale, de potenţialul zonei.

Cantităţile de apă prelevate în anul 2009 comparativ cu 2007 şi 2008 au fost :

Destinaţia 2007 2008 2009

sursă

suprafaţă

(mii mc)

sursă

subterană

(mii mc)

sursă

suprafaţă

(mii mc)

sursă

subterană

(mii mc)

sursă

suprafaţă

(mii mc)

sursă

subterană

(mii mc)

populaţie 19472 24860 31497,74 25889,59 17386,898 23274,318

industrie 26214 19797 29475,7 18796,3 41813,712 14916,39

zootehnie - 663 - 132 - 212,176

irigaţii 2580 13 451,53 13,45 384,411 11,5

piscicultură 7125 10362,67 - 2140,29 -

Total 55391 45333 71787,64 44831,34 61725,31 38414,384

În anul 2009 nivelurile piezometrice au înregistrat o uşoară oşcilare, cu o scădere la început de an şi spre sfârşitul verii şi cu o creştere în lunile martie-aprilie şi august.

Informaţiile existente se referă în general la zona de sud-est a judeţului, acolo unde se află cantonată resursa subterană si majoritatea forajelor de observaţie şi cercetare hidrogeologică din Reţeaua Naţională aflate în atenţia S.G.A. Prahova.

3

Rezultatele acestora sunt prezentate mai jos :

Zona Nivel piezometric [cm]

Amplitudine maximă

zona Ploieşti CET Târgşorul Vechi

-terasa înaltă 920-890 30

-terasa intermediară 420-390 30

-terase joase 500-450 50

zona Ploieşti Tătărani Teleajen

-terasa înaltă (Lukoil-Corlăteşti) 1310-1250 60

-terasa intermediară (Ghighiu ) 450-420 30

-terasa joasă (Tătărani, Brazi) 380-350 30

zona Tinosu (spre Prahova)



zona Tinosu (spre Ialomiţa)



zona Balta Doamnei 820-780 40

zona Mizil Fântânele


-terasa joasă 370-320 50

Una din principalele atribuţii ale S.G.A. Prahova constă în conservarea, restaurarea şi protecţia resursei de apă din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Aceasta se face în cadrul activităţii curente; în acest scop este constituit Fondul Apelor, ca mijloc financiar. Acesta se alimenteza din taxe şi tarife pentru serviciile de reglementare şi din penalităţile aplicate pentru depăşirea cantităţilor de poluanţi admise la evacuare. Din acest fond, se susţin financiar sistemul naţional de urmărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, lucrările de punere în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice, realizarea de studii pentru cunoaşterea evoluţiei şi gestiunii resursei de apă etc.

4

4.2.2. Prelevări de apă

Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009

Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii m3)

Total (mii m3)

PRAHOVA 61.725,31 38.414,384 100.139, 694

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Preţurile aplicate pentru apa brută

Sursa Destinaţia Preţul 2009 [RON/1000 mc]

1-25.06.2010/26.06-31.12.2010

subteran operatori economici industriali

52,36/56,36

operatori gospodării comunale, scop potabil

52,36/56,36

operatori agrozootehnici 52,36/56,36

agricultură +zootehnie 52,36/56,36

suprafaţă pentru irigaţii 3,49/3,76

agenţi economici 40,73/43,84

operatori gospodării comunale

40,73/43,84

acvacultura 2,79/3

MHC 0,23/0,25

operatori economici agrozootehnici

40,73/43,84

Pentru captare, tratare, distribuţie, transport apă, tarifele diferă de la un consumator la altul, astfel preţurile medii în 2009, pe surse, sunt cele redate mai jos :

5

Preţul 2009 [RON/1000 mc]

Paltinu 607,58

Văleni 669,35

Tinosu 1373,61

Măneciu 957,21

4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare. Stadiul calităţii globale a apelor curgătoare de suprafaţă din subbazinul Prahova

Reţeaua de monitorizare pentru subsistemul râuri este astfel structurată încât să ofere o privire de ansamblu coerentă şi completă asupra stării ecologice şi chimice a tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competenţă, permiţând clasificarea maselor de apă în cinci clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Acest lucru a implicat realizarea următoarelor programe de monitorizare:

S – supraveghere; O – operaţional; I – investigare; R – referinţă; P – potabilizare; IC – intercalibrare; ZV - zone vulnerabile; HS - habitate şi speci;

CAPM-cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.

In cazul în care o secţiune de monitoring este supusă mai multor tipuri de programe (exemplu – secţiunea Nedelea: S,O ,IC, IH,ZV), monitorizarea se realizează pentru toţi parametrii ceruţi de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată.

6

Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizând informaţii pentru validarea procedurii de evaluare a tendinţei de variaţie pe termen lung a stării de calitate a resurselor de apă.

Programul de monitoring operaţional (O) - s-a realizat numai pentru acele corpuri de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu.

Programul de secţiuni de referinţă (R) - acest tip de monitoring s-a stabilit pentru acele secţiuni fără impact antropic sau cu impact antropic mai mic de 10 % faţă de condiţiile naturale, care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă. Acest tip de monitoring în subbazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul secţiunii – Proviţa - amonte Adunaţi.

Programul de potabilizare (P) –se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă destinată potabilizării, unde s-au monitorizat elementele de calitate conform H.G. 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru consum uman. In cadrul acestui program, la nivelul subbazinului hidrografic Prahova, s-au monitorizat 18 prize de apă de suprafaţă.

Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate, iar elementele de calitate monitorizate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în H.G. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.

Programul de monitorizare în zonele vulnerabile (ZV) - s-a aplicat secţiunilor pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitraţi, în conformitate cu prevederile H.G. 964/2000 cu modificările şi completările ulterioare, privind apobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi.

Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAMP) – are ca scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.

Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) - se referă la secţiunile care participă la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Acesta s-a aplicat numai în secţiunea Nedelea de pe cursul râului Prahova.

La nivelul anului 2009, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost urmărită şi înregistrată la nivelul a 26 cursuri de apă în 41 secţiuni amplasate pe cursurile principale de râuri cât şi izvoare, secţiuni incluse în Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor în România, după cum urmează.

7

Nr.crt. Râul

Lungimea râului

(km)

Secţiunea

de control

Km secţiune

(fată de vărsare)

Tip program de monitorizare

1. Proviţa 48 Adunati 44 S,R,IH

2. Azuga 23 Amonte captare Predeal

10 IH,CAMP

3. Captare Predeal

9.5 P,IH,CAMP

4. Captare Azuga

5 S,P,IH

5. Valea Urlătoarei

5 Valea Urlătoarei

2 S,IH,HS

6. Peleş 6 Peleş 3 S,IH,HS

7. Căşăria 4 Caşăria 2 S,IH,HS

8. Valea Cerbului 7 Gura Diham 3 P,IH

9. Valea Clăbucet 3 Clăbucet 1 P,IH

10. Valea Babei 3 Valea Babei 1 P,IH

11. Valea Arsă 4 Piatra Arsă 2 P,IH

12. Zamora 7 Zamora 3 P,IH

13. Valea Coştilei 4 Valea Coştilei 2 P,IH

14. Valea Jepilor 3 Deneş 2 P,IH

15. Valea Spumoasă

3 Caraiman 2 P,IH

16. Izvorul Dorului 16 Sinaia 4 P,IH

17. Valea lui Conci 8 Valea lui Conci

4 P,IH

18. Valea Beliei 15 Valea Beliei 6 P,IH

8

19. Prislop 15 Prislop 4 S

20. Negraş 11 Negraş 8 S

21. Secăria 8 Am. Secăria 4 CAMP,IH

22. Aval Secăria 3.5 CAMP, IH

23. Doftana 51 Trăisteni 41 S,IH

24. Voila 29 P,IH

25. Aval Câmpina 1 S,O,IH,ZV

26. Teleajen 122 Valea Berii 118 S,IH,HS

27. Cheia 113 S,IH

28. Văleni 72 S,O,P, IH

29. Moara Domnească

16 S,O,IH,ZV

30. Crasna 22 Schiuleşti 18 S,P,IH

31. Vărbilău 37 Ştafeşti 25 S,P,IH

32. Prahova 193 Predeal 191 S,IH

33. Aval Sinaia 167 S,O,IH

34. Nistoreşti 152 P,IH,

35. Aval Breaza 147 S,O,IH

36. Floreşti 126 S,O,IH,ZV

37. Nedelea 119 S,O,IC,IH,ZV

38. Tinosu 86 S,O,IH,ZV

39. Adâncata 18 S,O,IH,ZV

40. Dâmbu 39 Goga 2 S,ZV,O,IH

41. Cricovul Sărat 94 Ciorani 6 S,O,IH,ZV

9

Calitatea apelor conform programului de supraveghere

Atât rezultatele analizelor fizico-chimice, biologice, cât şi cele microbiologice pentru probele de apă din cele 41 secţiuni sunt stocate în baza de date a program QUAL varianta 2008 şi centralizate la nivel naţional.

Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator în parte valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate.

Pe baza acestor date s-au încadrat tronsoanele de râu în clase de calitate în raport cu calitatea înregistrată din punct de vedere :

biologic pentru grupele : plancton, alge bentonice şi macrozoobentos fizico-chimic la cele două grupe de indicatori: generali şi substanţe prioritare.

La grupa indicatori generali s-au investigat elemente din subgrupele: regim de oxigen (RO), nutrienţi (NUT), salinitate (SAL), poluanţi toxici specifici de origine naturală (PTSON) şi alţi indicatori chimici relevanţi (AICR).

Elementele de calitate monitorizate la grupa substanţe prioritare au fost cele din subgrupele: metale şi compuşi (fracţie dizolvată), solvenţi organici cloruraţi, hidrocarburi aromatice polinucleare, hidrocarburi clorurate, bifenili policloruraţi, pesticide (organoclorurate, triazinice şi alte pesticide) şi alte substanţe periculoase.

microbiologic la următorii indicatori: coliformi totali, coliformi fecali şi streptococi fecali. Aceşti indicatori s-au monitorizat numai în secţiunile din cadrul programului de potabilizare.

Clasa generală din punct de vedere chimic, respectiv biologic a calităţii apei la nivel de secţiune este echivalentă cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, pe fiecare tip de elemente.

Limitele tronsoanelor de calitate însă sunt relative: stabilirea unui punct anume unde se presupune că se produc modificări importante ale calităţii apei şi trecerea de la o clasă de calitate la alta este dificilă, mai ales unde acestea se produc între secţiuni de control situate la zeci de km depărtare. În cele mai multe cazuri, aceste fenomene de impurificare, dar mai ales îmbunătăţirile calităţii, nu se produc punctual, ci de-a lungul multor km de râu. Prin urmare, cu excepţia cazurilor unde punctul de modificare este evident (confluenţa cu un afluent important, o evacuare cu încărcare poluantă considerabilă), s-au considerat puncte probabile, cu un grad de incertitudine, doar pentru a putea împărţi lungimea unui curs de apă în tronsoane caracteristice.

Încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate se realizează conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de

10

suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. În cadrul acestei clasificări a calităţii apei, obiectivele de referinţă corespund valorilor clasei a II-a de calitate, clasă ce reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung.

Evaluarea stării ecologice de calitate a râurilor din subbazinul Prahova la nivelul anului 2009 s-a realizat în baza rezultatelor obţinute din cadrul monitoringului elementelor fizicochimice, biologice şi hidromorfologice, caracteristice fiecărui program de monitoring şi este prezentată în tabelul urmator:

11

NR.

CRT

CURS APĂ

SECŢIUNE

TIP PROGRA

M MONITORI

NG

CLASE / CATEGORII DE CALITATE ( CONF. ORD. 161 / 2006 )

TIP DE MONITORING: S, O, R, IH, HS, CAPM, ZV, CI

POTABILIZAR

ELEMENTE FIZICO-CHIMICE DE CALITATE

ELEMENTE BIOLOGICE DE

CALITATE

ÎNC

AD

RA

RE

FIN

AL

Ă

IND

ICA

TO

RI

CE

D

ET

ER

MIN

Ă

ST

AR

E C

HIM

ICĂ

P

RIO

RIT

AR

E/

RT

A

RO N S

PT

SO

N

AIC

R

CL

AS

A

PL

AN

CT

O

AL

GE

MA

C R

O

CL

AS

A

INC

AD

RA

R

1

Proviţa Adunaţi

S,R,IH

II I II I I II - II II II II

Necoresp

2 Azuga Amonte captare Predeal

IH,CAMPI I I I I I - I I I I

Necoresp

3 Captare Predeal

P,IH,CAMP

I I I I I I - I I I I Necoresp

A1

12

4 Captare Azuga

S,P,IHI I I I I I - I I I I

Necoresp

A1

5Valea Urlatoarei

Valea Urlatoarei

IH,HSI I I I I I - I I I I

Necoresp

6

Peleş Peleş

IH,HS

I I I I I I I I I I

Necoresp

7

Căşăria Căşăria

IH,HS

I II I I I II - II - II II

Necoresp

8Valea Cerbului

Gura Diham

P,IH

I I I I I I - - - - I

Necoresp

A1

9 Valea Clăbucet

ClăbucetP,IH

I I I I I I - - - - ICoresp A1

10 Valea Babei

Valea Babei

P,IHI I I I I I - - - - I

Coresp A1

13

11Valea Arsă

Piatra Arsă

P,IH

I I I I I I - - - - I

Necoresp

A1

12Zamora Zamora


Necoresp

A1

13 Valea Coştilei

Valea Coştilei


Coresp A1

14 Valea Jepilor

DeneşP,IH

I I I I I I - - - - ICoresp A1

15 Valea Spumoasă

Caraiman


Coresp A1

NR.

CRT

CURS APĂ

SECŢIUNE

TIP PROGRA

M MONITORI

NG



POTABILIZARELEMENTE FIZICO-CHIMICE DE

CALITATE


CALITATE IND

ICA

TO

RI

ST

AR

E

CH

IMIC

14

CE

D

ET

ER

MI

NĂ

Ă

P

RIO

RIT

A

RE

/

RT

A

RO N S

PT

SO

N

AIC

R

CL

AS

A

PL

AN

CT

O

AL

GE

M

AC

RO

CL

AS

A

INC

AD

RA

16 Izvorul Dorului

SinaiaP,IH

I I I I I I - - - - INecoresp

A1

17 Valea lui Conci

Valea lui Conci


Necoresp

A1

18 Valea Beliei

Valea Beliei


Necoresp

A1

19Prislop Prislop

SI I I I I I - I I I I

Necoresp

20Negraş Negraş

SI I I I I I - I I I I

Necoresp

21

Secăria

SecăriaCAMP, IH

I II I I I II - II II II IINecoresp

22 Aval Secăria

CAMP, IHI II I I I II - II II II II

Necoresp

23 Doftana Trăisteni S,IH I I I I I I - I I I I Necore

15

sp

24

Voila

P,IH

I I I I I I - - - - I

Necoresp

A2

25 Aval Câmpina

S,O,IH,ZVII I II I I II - II II II II

Necoresp

26 TeleajenValea Berii

S,IH,HS

I I I I I I - I I I I

Necoresp

27 Cheia S,IH I I I I I I - I I I I Necoresp

16

28

Valeni

S,O,P,IH

I I III I I III - II II II III

cloruri

Necoresp

A2

NR.

CRT

CURS APĂ

SECŢIUNE

TIP PROGRA

M MONITORI

NG



POTABILIZAR



CALITATE IND

ICA

TO

RI

ST

AR

E

CH

IMIC

17

ÎNC

AD

RA

R

E F

INA

LĂ

CE

D

ET

ER

MIN

Ă

Ă

PR

IOR

ITA

R

E/

RT

A

RO N S

PT

SO

N

AIC

R

CL

AS

A

PL

AN

CT

ON

AL

GE

M

AC

RO

CL

AS

A

INC

AD

RA

R

29

Moara Domneasca

S,O,ZV,IH

IV III III II II IV IV - IV IV IV

Oxigen dizolvat,

CBO5,

CCOCr,

Indicatori biologici

Necoresp

30Crasna

Schiuleşti

S,P,IHI I I I I I - I I - I

Necoresp

A2

31Vărbilău Stefeşti

S,P,IHI I I I I I - I I - I

Necoresp

A2

32 Prahova Predeal S,IH I II I I I II - II II II II Necoresp

18

33 Aval Sinaia

S,O,IHII II I I I II - II II II

II Necoresp

34 Nistoreşti

P,IHII II I I I II - - - - II

Necoresp

A2

35Aval Breaza

S,O,IH

II II I I I II - II II II II

Necoresp

36

Floreşti

S,O,IH,ZV

II II III II II III III - III III III

Cloruri,, indicatori biologici

Necoresp

37 Nedelea S,O,IC,IH,ZV

II II III II II III III - III III III Cloruri,, indicatori biologici

Necoresp

19

38

Tinosu

S,O,IH,ZV

II II III II II III III - III IIIIII

Cloruri,, indicatori biologici

Necoresp

NR.

CRT

CURS APĂ

SECŢIUNE

TIP PROGRA

M MONITORI

NG



POTABILIZAR



CALITATE

ÎNC

AD

RA

RE

FIN

AL

Ă

IND

ICA

TO

RI

CE

D

ET

ER

MIN

Ă

ST

AR

E C

HIM

ICĂ

P

RIO

RIT

AR

E/

RT

A

RO S

PT

SO

N

AIC

R

CL

AS

A

PL

AN

CT

ON

AL

GE

M

AC

RO

CL

AS

A

INC

AD

RA

R

39 Adâncata

S,O,IH,ZV III III III II II III III - III III III Regim oxigen, nutrienţi,

Necoresp

20

salinitate,indicatori biologici

40

Dâmbu Goga

S,O,IH,ZV

V IV III I III V IV - IV IV V

Regim de oxigen, nutrienti,

indicatori

biologici

Necoresp

41Cricovul Sărat

CioraniS,O,IH,ZV

III III V I II V III - III III VReziduu fix, cloruri

Necoresp

21

Conform clasei generale rezultate în urma evaluării din punct de vedere fizicochimic şi biologic a apei la nivel de secţiune şi ţinând cont de situaţia cea mai defavorabilă din totalul de 41 sectiuni monitorizate, 24 s-au încadrat în clasa I-a de calitate, 9 în clasa a II-a, iar restul de 8 secţiuni au depăşit limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate considerată valoare-ţinta (obiectiv de referinţă). Acestea reprezintă un procent de 20 % din numărul de secţiuni monitorizate.

Repartiţia lungimii cursurilor de apă din întreg sub-bazinul Prahova pe tronsoane caracteristice în anul 2009 este următoarea: 37 % (280 km) - râu de clasa I-a de calitate, 16 %(123 km) -râu de clasa a II-a de calitate, 29% (216 km) de clasa a III-a, 4% (29 km) de clasa a IV-a şi 14% (103 km) clasa a V-a.

Analizând datele obţinute conform Odinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006 se observă că din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 %

22

se încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate considerată obiectiv de referinţă. Incadrarea generală în clasele de calitate a III-a, a IV-a şi respectiv a V-a corespunde unui procent de 47% din totalul lungimilor de râuri monitorizate. Indicatorii care au determinat încadrarea în clase inferioare de calitate au fost cei din grupele:

« salinitate », « nutrienţi » şi « regim de oxigen» (Anexele 1).

Numărul de km monitorizaţi în anul 2009 a fost de 751 km, la fel ca în anii 2007 şi 2008, însă mult mai mare faţă de anii precedenţi si din analiza comparativă a tronsoanelor de râuri pe clase de calitate în anul 2009 fata de 2008 se constată ca nu s-au produs modificări semnificative, în sensul îmbunătăţirii sau înrăutăţirii calităţi apei conform graficului de mai jos.

Studiind încadrarea pe clase de calitate pentru anul 2009, la nivelul grupelor de indicatori, se pot concluziona următoarele:

RO – regimul oxigenului ( Anexa 1.1) Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al RO, din totalul lungimilor de râuri monitorizate un procent de 22% se încadrează sub limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate considerată obiectiv de referinţă.

23

Nutrienţi ( Anexa 1.2)

Din punct de vedere al nutrienţilor conform datelor cuprinse în anexa 1.2 din lungimea totală a râurilor monitorizate un procent de 22% se încadrează sub limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate considerata obiectiv de referinţă.

Salinitate ( Anexa 1.3) Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al salinităţii, din totalul lungimilor de râuri monitorizate un procent de 47% se încadrează sub limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate considerata obiectiv de referinţă.

24

PTSON - Poluanţi toxici specifici de origine natural ( Anexa 1.4)

Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al PTSON, toate râurile monitorizate se încadrează în limitele corespunzătoare claselor I-a şi a II-a de calitate.

25

AICR - alţi indicatori chimici relevanţi (Anexa 1.5)

In ceea ce priveşte calitatea apelor râurilor din sub-bazinul Prahova, urmărind grupele regim de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici de origine naturală şi alţi indicatori chimici relevanţi comparativ cu anii 2007-2008, în anul 2009 se constată că:

- indicatorii din grupa « regimului de oxigen » s-au modificat foarte puţin faţă de anul 2008: a scăzut uşor numărul de km din clasa I-a şi a crescut cel din clasa a II-a de calitate, iar cel din clasele a III-a, a IV-a şi a V- a rămas acelaş.- la grupa «nutrienţi», calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat în perioada 2007-2009.- pentru indicatorii din grupa «salinitate», numărul de km din clasa a I-a a crescut foarte puţin în timp ce tronsoanele de râu care s-au încadrat în clasele de calitate a II-a şi a III-a au scăzut uşor, iar numărul de km din clasa a V-a a ramas constant.- la indicatorii din grupa «PTSON» (poluanţi toxici specifici de origine naturală) se constată o îmbunatăţire faţă de anii trecuţi şi anume în anul 2009 toate cursurile de apă s-au încadrat în clasa a I-a si a II-a de calitate. - pentru grupa «AICR» (alţi indicatori chimici relevanţi) se observă o uşoară imbunătăţire a calităţii apelor comparativ cu perioda anterioară, s-a marit numărul de km din clasa I-a iar cel din clasa a III-a a scăzut.Pentru toate aceste grupe, numărul de km de clasa a V-a sunt în inferioritate netă faţă de celelalte clase şi au o anumită constanţă de la un an la altul.

26

Evaluarea stării chimice a râurilor s-a făcut pe baza rezultatelor analizelor la elementele şi standardele de calitate pentru stabilirea stării chimice a apelor de suprafaţă conform Ordinului nr. 161/2006.

Pentru majoritatea secţiunile analizate s-a stabilit stare chimică necorespunzătoare, încadrarea s-a facut după indicatorii grupei „substanţe periculoase relevante” şi „prioritar/prioritar periculoase”, rezultand o situaţie mai bună faţă de anii trecuţi când nici o secţiune nu a fost corespunzătoare.

Analizând datele obţinute, numai 5 secţiuni au atins starea chimică bună, restul au fost necorespunzătoare pentru că s-au înregistrat depăşiri în 36 de secţiuni la fracţia dizolvată de la metale grele (Cu, Ni şi Pb) şi în 5 secţiuni la PAH (hidrocarburi aromatice polinucleare) situate in aval pe raurile: Doftana- aval Campina, Prahova la Tinosu, Teleajen la Moara Domneasca, Cricovul Sarat- aval Ciorani si Dambu la Goga.

Este important de precizat faptul că, la nivelul anului 2009 limitele de detecţie/cuantificare la o serie de indicatori, conform metodelor de lucru pentru dotările existente din laborator, sunt mai mari decât limitele prevăzute în Ordinul 161/2006, dar acestea sunt mai mici decât prevederile Directivei 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16/12/2008. In perioada următoare evaluarea stării chimice se va face în conformitate cu prevederile directivei europene.

Global, coroborând toate aceste grupe de indicatori, în următoarele grafice sunt evidenţiate variaţiile claselor de calitate în anul 2009 comparativ cu anii 2007 şi 2008, din sub-bazinul hidrografic Prahova pentru principalele cursuri de apă: Prahova şi Teleajen.

29

Calitatea apelor curgătoare de suprafaţă se încadrează în limitele concentraţiilor maxime admisibile ale claselor de calitate, conform Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă nr.161/2006 ce a stat la baza variantei din 2008 a programului Qual 2006, astfel:

Râul PRAHOVA

30

Se încadrează în clasa a II-a de calitate de la izvoare până în zona de confluenţă cu râul Doftana, zonă în care ajunge la clasa a III-a de calitate şi rămâne în această încadrare până la vărsare. Pe tronsonul Predeal-zona de confluenţă cu râul Doftana clasa de calitate a II-a este data de grupa nutrientilor până la Sinaia şi de regimului oxigenului aval de Sinaia, ca urmare impactul negativ asupra calităţii râului produs de aportul de ape uzate neepurate evacuate direct sau indirect în emisar de la localitătile fără staţii de epurare şi de ape uzate epurate insuficient de la staţiile de epurare orăşeneşti.

Aval de confluenţa cu Doftana, clasa de calitate a III-a este data de salinitate până la vărsare posibil şi ca urmare a extragerilor de agregate minerale din albia raului, iar după confluenţa cu râul Teleajen şi regimul de oxigen şi nutrienţii se schimbă în clasa a III-a de calitate datorită aportului mare de poluanţi adus de acesta.

Din analiza datelor obţinute se constată că din toată lungimea râului Prahova doar 30 % se încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate respectiv unei stării ecologice bune.

Starea chimică este necorespunzătoare pentru toată lungimea râului.

Râul TELEAJEN

Calitatea râului Teleajen se încadrează în clasa I-a de calitate pe tronsonul izvoare - amonte Drajna, după care se modifică la clasa a III-a, în mod natural datorită izvoarelor sărate din zonă, încadrare determinată de valorile înregistrate la grupa de indicatori «salinitate». Trecerea în clasa a IV-a este localizată la confluenţa cu pârâul Dâmbu, aval

31

de municipiul Ploieşti. Deteriorarea calităţii râului Teleajen în partea din aval este cauzată de pârâul Dâmbu, care la vărsare se încadrează în clasa a V-a de calitate la grupele de indicatori regim de oxigen si nutrienti.

Din analiza datelor obţinute se constată că din toată lungimea râului un procent de 35 % se încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate respectiv unei stării ecologice bune.

Starea chimică este necorespunzătoare pentru tot cursul râului.

Râul AZUGA corespunde clasei I-a de calitate pe toată lungimea cursului de apă, la toate grupele de indicatori monitorizaţi.


Calitatea râului DOFTANA se încadrează în clasa I-a pe tronsonul din amonte de oraşul Câmpina, situaţia se schimbă în aval, ajungând în limitele clasei a II-a de calitate, încadrare este dată de indicatorii din grupele regim de oxigen şi salinitate. Starea ecologică este foarte bună amonte de oraşul Câmpina şi bună aval de acesta şi până la vărsare.


Râul CRICOVUL SĂRAT se încadrează în clasa de calitate a V-a pe toată lungimea, datorită salinitătii ridicate din fondul natural existent. La grupele «regim oxigen» şi «nutrienţi» s-a încadrat în clasa a III-a de calitate, «PTSON» în clasa I-a, iar «AICR» în clasa a II-a. Deoarece exista o singura sectiune monitorizata de-a lungul raului, s-a

32

împărţit cursul de apă în două tronsoane (izvoare- aval Urlaţi şi aval Urlaţi-vărsare) pentru mai multă corectitudine a clasificării si o încadrare mai aproape de realitate.

Starea ecologică este proastă iar starea chimica necorespunzătoare pe toata lungimea râului.

Pârâul DÂMBU. Pe tronsonul izvoare - amonte Ploieşti, clasa de calitate este a III-a, apoi pe teritoriul oraşului se degradează uşor, ajungând în limitele clasei a IV-a, după care tronsonul aval Ploieşti – vărsare se încadrează în clasa de calitate a V-a. Nefiind prevăzute secţiuni de control pe aceste tronsoane, ca şi în anii trecuţi, calitatea s-a stabilit în urma analizelor ocazionale şi a cunoaşterii situaţiei din teren.

Starea ecologică este proastă aval Ploieşti iar starea chimica necorespunzătoare pe toata lungimea râului.

Această încadrare se datorează în cea mai mare măsură faptului că staţia de epurare a municipiului Ploieşti este mult depăşită atât sub aspectul capacităţii, cât şi al tehnologiei de epurare, având doar treapta mecanică, dar si evacuările de la staţiile de epurare a localităţlor Băicoi şi Păuleşti.

La această situaţie se adaugă şi impactul celorlalte evacuări de ape uzate menajere şi industriale în pârâul Dâmbu, ape cu conţinut variat de poluanţi, în funcţie de profilul unităţii care evacuează şi de existenţa unei epurări. Cele mai importante evacuări de ape uzate pe teritioriul municipiului provin de la Rafinăria Vega, S.C. Romfarmachim, S.C. Saint Gobain Isover, S.C. 24 Ianuarie, Rafinăria Astra Română S.A., S.C. Ubemar, etc. Pe de altă parte, prin traversarea oraşului, pârâul Dâmbu se impurifică datorită poluării difuze, antrenării poluanţilor de către precipitaţii şi depozitării gunoaielor pe malurile acestuia.

Principalii indicatori de calitate responsabili de deteriorarea calităţii apei râurilor din amonte spre aval sunt cei din grupa salinitate, CBO5 şi nutrienţi, pentru râurile Prahova şi Teleajen.

Celelalte cursuri de apă monitorizate, situate cu precădere în zona montană (Valea Urlătoarei, Peleş, Valea Cerbului, Valea Clăbucet, Valea Babei, Valea Arsă, Zamora, Valea Coştilei, Valea Jepilor, Valea Spumoasă, Izvorul Dorului, Valea lui Conci, Valea Beliei, Prislop, Negraş, Crasna şi Vărbilău) s-au încadrat în clasa I-a de calitate la toate sub-grupele de indicatori. Singurele încadrate în clasa a II-a de calitate au fost pâraiele Secăria, respectiv Căşăria.

33

Analizând datele obţinute, raportat la starea ecologică a râurilor monitorizate, se observă că, din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 % au atins obiectivul–ţintă, fiind încadrate în stare foarte bună şi bună.

Din punct de vedere biologic, la nivelul anului 2009, încadrarea apelor curgătoare din sub-bazinul Prahova în clase de calitate s-a stabilit pe baza indicelui saprobic caracteristic zonei macrozoobentos (calculat cu metoda Pantle-Buck) în baza datelor din programul Qual 2006 conform Ordinului nr.161/2006 privind stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă pentru fiecare secţiune în parte.

S-au prelevat probe biologice, concomitent cu cele fizico – chimice în 28 sectiuni de control de pe următoarele cursuri de apă: Azuga, Valea Urlătoarei, Peleş, Căşăria, Doftana, Secăria, Dâmbu, Cricovul Sărat, Negraş, Prislop, Proviţa, Crasna, Vărbilău, Teleajen şi Prahova.

S-au efectuat:

3 campanii sezoniere de prelevare în secţiunile de pe râuri: Prahova (Sinaia, Breaza, Floresti, Nedelea, Tinosu şi Adâncata), Teleajen (Văleni, Moara Domnească), Doftana (Av. Campina), Cricovul Sărat - av. Ciorani), Dâmbu-Goga şi s-au analizat indicatorii fitoplancton, microfitobentos, macrozoobentos şi clorofila “a”. 2 campanii de prelevare în secţiunile de pe râuri: Prahova laPredeal, Teleajen (Cheia, Valea Berii), Valea Urlătoarei, Peleş, Căşăria, Negraş, Prislop, Secăria ( amonte şi aval com. Secăria), Azuga (amonte. capt. şi captare Predeal, cap. Azuga), Doftana (Trăisteni), Proviţa (am. Adunaţi), Crasna (Schiuleşti), Vărbilău (Stefeşti) iar indicatorii analizaţi au fost cei din grupele microfitobentos, macrozoobentos şi la nutrienţi clorofila “a” ;

Conform clasei generale rezultate în urma evaluării din punct de vedere biologic din totalul de 28 secţiuni monitorizate, 12 s-au încadrat în clasa I-a de calitate, 9 în clasa a II-a de calitate, iar restul secţiunilor au depăşit limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate considerată valoare-tinta (obiectiv de referinţă). Acestea reprezintă un procent de 25 %.

În ceea ce priveşte evoluţia calităţii apei râurilor, din punct de vedere saprobiologic, în anul 2009 s-a constatat prezenţa unei varietăţi mari de specii fito- şi zoo-planctonice, reprezentate printr-un număr de indivizi mai mare sau mai mic, în funcţie de condiţiile de mediu existente la data prelevării. Indicatorul fitoplancton a fost analizat în secţiunile de şes, iar indicatorul microfitobentos în secţiunile de munte predominand organisme din clasa Bacillariophyta (Caloneis amphisbaena, Nitzschia palea, Rhoicosphaenia curvata, Gomphonema constrictum, Cyclotella compta, Navicula Cryptocephala, Diatoma vulgare, Nitzschia acicularis, Navicula viridula), Euglenophyta (Euglena variabilis, Euglena viridis).

34

Indicatorul macrozoobentos a fost analizat în zonele de munte unde există o diversitate mare de organisme caracteristice următoarelor grupe: Plecoptera (Dinocras cephalotes, Pela marginata, Chloroperla tripunctata, Isoperla rivulorum, Leuctra major, Perlodes microcephala, Leuctra fusca), Ephemeroptera (Baetis rhodani, Baetis carpatica, Baetis alpinus, Baetis melanonyx, Epeorus sylvicola, Rhitogena semicolorata), Trichoptera (Sericostoma personatum, Hydropsyche instabilis, Potamophylax cingulatus, Rhyacophila obliterata), Diptera ( Liponeura cinerascens, Eukiefferiella gracei, Simulium columbaschense, Micropsectra praecox), Crustaceea (Gammarus balcanicus), dar şi în zonele de şes, indicatorul macrozoobentos fiind reprezentat de organisme din grupele Gastopoda (Physa acuta), Diptera (Chironomus plumosus, Brillia modesta, Polypedilium nubeculosum), Oligochata (Limnodrilus sp., Nais communis, Limnodrilus claperedeanus), Trichoptera (Hydropsyche modesta), Ephemeroptera ( Baetis vernus, Caenis horaria).

Starea apelor din zonele vulnerabile la nutrienţi

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi (ZV) s-a aplicat în acele zone unde a existat suspiciunea vulnerabilităţii corpurilor de apă sau că acestea sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole.

In anul 2009, la nivelul subbazinului hidrografic Prahova, acest tip de monitoring s-a efectuat în 8 secţiuni. Evaluarea calităţii zonelor vulnerabile la nitraţi pentru aceste secţiuni de pe râuri s-a realizat conform prevederilor Ordinului nr.161/2006 - Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi au rezultat următoarele încadrări:

o secţiune clasa a I-a de calitate:- Doftana –aval Câmpina

6 secţiuni de clasa a II-a de calitate:- Prahova la Floreşti, Nedelea şi Tinosu

- Teleajen-Moara Domnească

- Dâmbu la Goga

- Prahova la Adâncata

o secţiune clasa a IV-a de calitate:- Cricovul Sărat - Ciorani

Starea apelor în secţiunile de referinţă

35

Acest tip de monitoring în subbazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul secţiunii Proviţa - amonte Adunaţi.

Aceasta s-a încadrarat în clasa a II-a de calitate, atât din punct de vedere fizico-chimic cât şi biologic, evidenţiind astfel o influenţă antropică minimă.

Starea calităţii apelor în secţiunile cu presiuni morfologice

Monitoringul pentru corpuri de apă puternic modificate (CAPM) s-a aplicat în scopul cunoaşterii impactului alterărilor hidromorfologice generate de întreruperea conectivităţii longitudinale a râului prin realizarea de praguri în urmatoarele secţiuni:

Azuga – amonte captare Azuga Azuga – captare Azuga Secăria – amonte Secăria Secăria – aval Secăria

În aceaste secţiuni au fost monitorizate elemente biologice cât şi fizico-chimice stabilindu-se astfel clasa generală de calitate a II-a pentru cele două secţiuni de pe Secăria şi clasa I-a la secţiunile de pe râul Azuga - amonte captare Predeal şi captare Predeal.

JudeţulBazin

hidrografic

Total

km

Cal.

I

km

Cal.

II

km

Cal.

III

km

Cal.

IV

km

Cal.

V

km

Observaţii (indicatori

care conduc la încadrare

nefavorabilă)

PRAHOVAIalomita-

Buzau751 280 113 226 29 103

APM Prahova monitorizeaza semestrial calitatea apelor de suprafata, din punct

de vedere al impactului agentilor economici si al colectivitatilor umane, pe cele doua

principale cursuri de rau, astfel : 6 puncte de monitorizare pe râul Prahova ( aval Azuga,

36

aval Busteni, aval Sinaia, aval Comarnic, aval Campina, Tinosu) şi 5 puncte de

monitorizare pe râul Teleajen (Cheia, Maneciu, Gura Vitioarei, Pod Blejoi si Moara

Domneasca ).

Se determina proprietatile organoleptice: miros, aspect, culoare si din punct de

vedere fizic si fizico –chimic:

- Regimul termic si de acidifiere - temperatura, pH;

- Regimul de oxigen – oxigenul dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5;

- Nutrienti - azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfati;

- Salinitate – conductivitate, reziduu fix, cloruri, sulfati, duritate totala, calciu,

magneziu;

- Poluanti toxici specifici de origine naturala - zinc, cadmiu, fier, crom;

- Indicatori chimici relevanti - detergenti, fenoli;

- Substante periculoase relevante si prioritare/prioritare periculoase – pesticide

organo clorurate, substante extractibile.

Râul Prahova

În anul 2009, valorile medii măsurate in punctele de monitorizare : aval Azuga şi

aval Buşteni pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si

poluanti toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa I-a şi a II-a de

calitate, conform Ordin MMGA 161/2006 – privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.

In punctele de monitorizare : aval Sinaia, aval Comarnic şi aval Campina , valorile

medii anuale masurate pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti ,

salinitate si poluanti toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa a II-a si

a III-a de calitate.

In punctul de monitorizare Tinosu, valorile medii anuale masurate pentru indicatorii

din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti toxici specifici de origine

naturala se incadreaza in clasa a III-a si a IV-a de calitate.

37

Râul TeleajenÎn anul 2009, valorile medii măsurate in punctele de monitorizare : Cheia şi pod

Maneciu, pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti

39

toxici specifici de origine naturala, se incadreaza in clasa I-a de calitate, conform Ordin

MMGA 161/2006 – privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.

In punctele de monitorizare : Gura Vitioarei şi pod Blejoi , valorile medii anuale

masurate pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti

toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa a II-a si a III-a de calitate.

In punctul de monitorizare Moara Domneasca, valorile medii anuale masurate pentru

indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti toxici specifici

de origine naturala se incadreaza in clasa a III-a si a IV-a de calitate.

40

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate

În cursul anului 2009 au fost analizate, din punct de vedere fizico - chimic şi biologic, lacurile de acumulare Paltinu şi Măneciu.

Lacul Baia Miresei-Slănic nu s-a monitorizat la indicatorii de calitate solicitaţi datorită salinităţii ridicate a apei.

Lacul Paltinu este situat pe cursul râului Doftana, are o suprafaţă de 275 ha şi un volum la NNR este 56 mil.mc, iar lacul Măneciu este situat pe râul Teleajen, are o suprafaţă de 192 ha şi un volum de apa la NNR de 50 mil.mc.

42

Cele două lacuri de acumulare sunt folosite ca amenajări complexe: alimentare cu apă potabilă, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc.

Evoluţia apei lacurilor s-a urmărit în timp (4 campanii), în două secţiuni: mijloc lac- zonă fotică şi baraj lac-zonă fotică.

Prelucrarea datelor s-a realizat conform Indrumarului metodologic pentru supravegherea evoluţiei trofice a lacurilor de acumulare şi lacurilor naturale ICIM 1995, iar rezultatele s-au exprimat prin densitatea organismelor (nr.ex./l), biomasa (mg/l), şi grad de trofie (pentru probele biologice); Standardul Roman SR ISO 10260/1996 (pentru clorofila “a” – rezultatele s-au exprimat în μg/l).

Încadrarea lacurilor în clase de calitate s-a făcut în baza datelor stocate în programul Qual 2008 şi în conformitate cu Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a I-a, pentru cele două lacuri. Pentru aprecierea stadiului trofic al lacurilor s-au analizat valorile indicatorilor specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila ’’a’’, biomasa fitoplanctonică, alături de organismele indicatoare fito planctonice.

În ceea ce priveşte lacul Paltinu, studiind variaţia indicatorilor pentru aprecierea ritmului de eutrofizare, observăm că valorile găsite atât la azotul mineral total, cât şi la fosforul total sunt caracteristice stadiului mezotrof.

Biomasa fitoplanctonică a înregistrat o valare maximă de 4,31 mg/l în luna iunie -secţiunea baraj lac - zonă fotică şi una minimă 0,63 mg/l în luna octombrie secţiunea baraj lac- zonă fotică. In functie de valoarea medie a biomasei 2,39 mg/l, lacul s-a încadrat în stadiul trofic oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria lacurilor ultraoligotrof, având o medie anuală de 0,55 g/l.

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, clasa de calitate globală a lacului Paltinu este mezotrof.

La lacul Măneciu, azotul total înregistrează pe parcursul recoltărilor valori caracteristice stadiului eutrof, iar în ceea ce priveşte fosforul total, valoarea se încadrează în stadiul mezotrof.

Biomasa fitoplanctonica a înregistrat o valoare maxima de 4,78 mg/l în luna august, secţiunea baraj lac-zona fotică şi una minimă 0,88 mg/l în luna aprilie secţiunea baraj lac-zonă fotică. In functie de valoarea medie a biomasei 2,73 mg/l, lacul s-a încadrat in stadiul trofic oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria lacurilor mezotrofe, având o medie anuală de 1,11 g/l.

Clasa de calitate globală a lacului Măneciu este mezotrof din punct de vedere al gradului de eutrofizare.

43

Judeţul Încadrarea din punct de vedere biologic

PRAHOVA Lacul Paltinu-mezotrof

Lacum Maneciu-mezotrof

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei

Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor în anul 2009

Judeţul Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic

PRAHOVA Lacul Paltinu- clasa I

Lacul Maneciu- clasa I

4.4. Ape subterane

Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Ploieşti, aflat în exploatarea Apa Nova Ploieşti (ANP) este mixt utilizând atât apa subterană: trei fronturi de captare: Crângul lui Bot, Ploieşti Nord-Vest şi Ploieşti Nord-Est cât şi apă din surse de suprafaţă: acumularea Movila-Vulpii ca parte integrantă a sistemului hidroenergetic Prahova-Teleajen, dupa cum urmează:

Alimentarea cu apă subterana din cele trei fronturi de captare:- Frontul de captare Crângul lui Bot amplasat în pădurea cu acelaşi nume, la

circa 9 km de oraşul Ploieşti, pe drumul naţional DN 70 Ploieşti – Târgovişte. Frontul de captare este format din 9 foraje, fiecare cu adâncimi cuprinse între 55 – 100 m din care forajul FCB 8 este transformat în foraj de monitorizare;

44

- Frontul de captare Ploieşti Nord - Vest amplasat în zona staţiei de pompare 23 August, pe aliniamentul staţiei Podul Înalt, intersecţia drumului DN 1 cu drumul spre Nedelea. Frontul este format din 12 puţuri, fiecare cu adâncimi cuprinse între 59 – 70 m, din care FNV 4 este transformat în foraj de monitorizare;

- Frontul de captare Ploieşti Nord - Est amplasat în zona staţiei de pompare Nord – Găgeni, la circa 2000 m nord de Staţia 23 August, între DN 1 şi calea ferată Ploieşti Slănic. Frontul de captare este format din 20 puţuri, fiecare cu adâncimi cuprinse între 73 – 250 m, din care 17 foraje funcţionale, forajele FNE

14 şi FNE 33 sunt transformate în foraje de monitorizare.Fiecare puţ are deasupra o cabină din beton în care sunt montate instalaţiile hidraulice şi tablourile electrice pentru alimentarea cu energie a pompei submersibile cu care este echipat. Pe conducta de refulare a fiecărei pompe este prevăzut un debitmetru electromagnetic pentru măsurarea debitului, un manometru pentru măsurarea presiunii, o clapetă de reţinere şi o vană pentru reglarea debitelor. Permanent se monitorizează funcţionarea forajelor (echipamente, debite, nivel hidrostatic, nivel hidrodinamic etc.)

Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii m3) Total (mii

m3)

Prahova 3.637 16.694 20

.332 Apa Nova Ploieşti: prelevări pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Ploieşti

Sursa de suprafaţă din nodul hidrotehnic Movila Vulpii, furnizor : ESZ Prahova

Fronturile de captare: Crângul lui Bot 4 483 mii mcPloieşti Nord-Vest 2 149 mii mc Ploieşti-Nord-Est 10 061 mii mc

Monitorizarea sub-sistemului “ape subterane” se efectuează în cadrul reţelei naţionale de foraje hidrogeologice a SGA Prahova, realizându-se atât monitoringul cantitativ cât şi calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a corpurilor de apă. Frecvenţa de monitorizare şi elementele de calitate au fost stabilite funcţie de tipul de program de monitoring la care este supus corpul de apă din care face parte forajul/izvorul respectiv.

Forajele reţelei hidrologice sunt amplasate majoritar în zona subcolinară şi de câmpie a judeţului, preponderent în partea de sud-est. În anul 2009, S.G.A. Prahova a monitorizat 35 de foraje şi un izvor (Neagra) ce fac parte integrantă din reţeaua de monitoring a apelor subterane la nivel naţional. Din forajele monitorizate 11 fac parte din reţeaua de potabilizare iar 4 din aceste foraje sunt administrate de operatorii de apă S.C. Apa Nova S.R.L. şi S.C. Hidro Prahova S.A.

45

Compoziţia apelor subterane, aferentă forajelor studiate, cu amplasamentul acviferului sub 50 m, este mult influenţată de compoziţia solurilor, regimul hidrografic, relief, condiţii meteorologice şi de activităţile umane (industrie, agricultură, activităţi turistice, lucrări de infrastructură).

Dintre forajele studiate, unele prezintă valori medii anuale ce depăşesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004, aşa cum reise din ANEXA 2

Cele mai seminificative depăşiri s-au înregistrat indicatorii: amoniu cloruri, fier şi mangan. Concentratiile ridicate de fier şi mangan pot proveni din dizolvarea rocilor bogate în sărurile acestor metale şi, în absenţa pompărilor periodice, din contactul prelungit cu tubulatura metalică a forajului.

Conţinutul ridicat de substanţe la indicatorii cloruri, amoniu, azotaţi şi substanţe organice este rezultatul descompunerilor organice din sol, spălării terenurilor agricole (fertilizate cu îngrăşăminte chimice în perioadele anterioare) de către apele meteorice şi temperaturilor ridicate dar şi a lipsei zonei de protecţie în jurul forajelor.

Din totalul de 36 de foraje monitorizate se pot aprecia orientativ posibilităţile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observaţie, astfel: aproximativ 21 (60%) din foraje sunt potenţial potabile, şi 15 (40%) nepotabil ce pot fi folosite în scop industrial.

46

Forajele care prezintă depăşiri ale limitelor admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004, sunt amplasate în zona industrială Tătărani-Teleajen, Adâncata-Fierbinţi, Dârvari, Sălciile, Râfov, Habud, Crivina, Drăgăneşti-Cornurile, Adâncata, şi Ploieşti NE.

La reţeaua de foraje destinate consumului potabil, administrată de S.C. Apa Nova S.R.L., calitatea apei subterane monitorizată în anul 2009 a înregistrat mici depăşiri la indicatorul azotaţi, pentru forajele care fac parte din fronturile de captare Crângul lui Bot şi Ploieşti NE.

47

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

Apa captată din subteran de APA NOVA PLPOESTI (ANP) este potabilă şi nu are nevoie sa fie tratată ; rezultatele analizelor pentru probele de apa captată din puturi în anul 2009 sunt urmatoarele:

2009 CALITATEA APEI CAPTATE DIN FORAJELE ANP

Punct prelevare

Data Turb. pH NH3 NO2 NO3 CCO Durit.Condu

ct.Clorur

i

Limite

max 5

NTU

max 6,5-9,5

max0,5

mg/l

max0,5

mg/l

max50

mg/l

max5

mg/l O2

min 5oger

m

max2500

μS/cm

max250

mg/l

Foraj Crag 017-ian.-

08 0,38 7,26 0 0 21,2 0,71 32,3 1461 204,7

Foraj Crag 011-apr.-

09 0,67 7,33 0,009 0,008 13 0,48 26,9 1392 138,2

Foraj Crag 026-mar.-

09 0,826 7,3 0,005<0.00

7 15,9 0,7 26,9 1379 156

Foraj Crag 0217-iun.-

09 0,35 7,16<0,00

1<0,00

7 21,8 0,7 21,9 1365 166,6


09 0,162 7,29<0.00

1 0,008 15,5 0,57 21,3 1112 92,1


09 0,76 7,22<0,00

1<0,00

7 26,5 0,38 17 1008 96,4


09 0,208 7,25<0.00

1<0.00

7 14,1 0,41 19,7 1074 82,2


09 0,30 7,17<0,00

1<0,00

7 26,3 0,48 16,8 1028 85,1

Foraj Crag 0518-

mar.-09 0,264 7,33 0,016<0.00

7 19,3 0,41 25,1 1145 113,4


09 0,50 7,23<0,00

1<0,00

7 16,8 0,44 17 1043 120,5

48

Foraj Crag 0610-feb.-

09 0,486 7,34 <0.01 0,173 26,4 0,25 20,2 894 75,1


09 0,142 7,27<0.00

1<0.00

7 22,7 0,48 17,5 1003 66


09 0,18 7,24<0,00

1<0,00

7 21,1 0,41 14,8 987 70,9


08 0,22 7,24 0 0 18,9 0,79 32,5 1546 237,2


09 0,28 7,17 0,008 0,01 18,8 0,64 32,5 1524 199,9


08 0,36 7,25 0 0 18,3 0,55 27,1 1216 129,7


09 0,15 7,24 0,002<0.00

7 20,4 0,64 25,3 1215 148,9Foraj Nord-Est 15

4-feb.-09 0,955 7,48 <0.01 0,001 14,5 0,48 21,1 813 63,8

Foraj Nord-Est 15

20-mai.-09 0,16 7,34

<0.001 0,058 14,5 1,12 20,8 784 56,7

Foraj Nord-Est 16

4-feb.-09 0,259 7,25 <0.01 0,061 16,1 0,64 17,9 758 65,2

Foraj Nord-Est 16

20-mai.-09 0,92 7,44

<0.001 0,01 15,3 0,48 14,6 747 46

Foraj Nord-Est 17

23-ian.-09 0,56 7,51 0 0 18,1 0,47 11,2 735 65,2

Foraj Nord-Est 17

18-mar.-09 21,7

Foraj Nord-Est 17

2-apr.-09 0,675 7,49 0,003

<0.007 13,7 0,64 28 751 58,8

Foraj Nord-Est 18

23-ian.-09 0,74 7,47 0 0 16,1 0,63 11,6 741 60

Foraj Nord-Est 18

18-mar.-09 27,9

Foraj Nord-Est 18

2-apr.-09 0,671 7,47 0,009

<0.007 18,3 0,96 25,1 762 55,3

49

Foraj Nord-Est 19

23-ian.-09 0,99 7,54 0 0 16,8 0,47 16,8 763 74,4

Foraj Nord-Est 19

18-mar.-09 15,5

Foraj Nord-Est 19

2-apr.-09 0,379 7,5 0,006

<0.007 11,4 0,64 23,7 764 67,4

Foraj Nord-Est 20

4-feb.-09 0,798 7,32 0,069 0,022 18,8 0,8 22,4 792 92,1

Foraj Nord-Est 20

20-mai.-09 0,19 7,47

<0.001 0,007 16,9 1,02 14,8 871 75,8

Foraj Nord-Est 22

23-ian.-09 1,21 7,54 0 0 18,8 0,47 11,6 865 97,8

Foraj Nord-Est 22

18-mar.-09 12,4

Foraj Nord-Est 22

2-apr.-09 0,218 7,52 0,006 0,009 10,5 0,64 25,5 841 86,5

Foraj Nord-Est 24

18-feb.-09 0,18 7,49 0,005 0,008 19,7 0,28 19 749 92

Foraj Nord-Est 24

6-mai.-09 0,541 7,48

<0.001

<0.007 10,3 0,32 19,7 897 78

Foraj Nord-Est 25

20-feb.-09 0,669 7,61 0,01 0,001 8,5 0,25 19 838 99,2

Foraj Nord-Est 25

18-mar.-09 12,4

Foraj Nord-Est 25

15-mai.-09 0,128 7,46

<0,001 0,007 9,7 0,25 17,9 843 81,5

Foraj Nord-Est 26

18-mar.-09 0,398 7,48 0,022

<0.007 11,5 0,28 19,3 878 82,9

Foraj Nord-Est 26

6-mai.-09 0,676 7,48

<0.001 0,008 10,7 0,25 17 855 72,3

Foraj Nord-Est 27

20-feb.-09 0,932 7,55 0,006 0,008 9,3 0,16 19 978 120

Foraj Nord-Est 27

15-mai.-09 0,115 7,46

<0,001 0,014 9,2 0,22 17,9 964 102,8

50

Foraj Nord-Est 28

15-mai.-09 0,553 7,49

<0,001 0,018 8,1 0,32 18,4 746 70,9

Foraj Nord-Est 29

18-feb.-09 0,291 7,51 0,013 0,006 16,9 0,35 20,2 751 95,7

Foraj Nord-Est 29

6-mai.-09 0,638 7,49

<0.001

<0.007 8,7 0,29 15,7 870 70,9

Foraj Nord-Est 30

20-feb.-09 0,307 7,64 <0,01 0,04 8,7 0,38 20,8 751 63,8

Foraj Nord-Est 30

15-mai.-09 0,783 7,5

<0,001 0,01 8,3 0,32 18,6 697 51

Foraj Nord-Est 31

20-feb.-09 0,303 7,72 0,001 0,017 7,2 0,16 20,2 672 65,2

Foraj Nord-Est 31

15-mai.-09 0,134 7,47

<0,001 0,015 8 0,64 17,9 648 42,5

Foraj Nord-Est 32

20-feb.-09 0,645 7,58 0,007 0,018 8,6 0,28 20,2 697 70,9

Foraj Nord-Est 32

15-mai.-09 0,113 7,49

<0,001 0,013 7,8 0,22 19 661 46

Foraj Nord-Vest 01

18-feb.-09 0,661 7,44 0,034

<0.007 15,1 0,38 19,7 772 56,7

Foraj Nord-Vest 02

21-ian.-09 0,53 7,44 0 0 18,7 0,47 22,4 764 53,9

Foraj Nord-Vest 02

15-apr.-09 0,796 7,33 0,003

<0,007 14,3 0,38 20,2 766 60,3

Foraj Nord-Vest 05

20-feb.-09 0,676 7,5 0,007

<0.007 17 0,22 22,4 759 49,6

Foraj Nord-Vest 05

3-iun.-09 0,807 7,39

<0,001 0,009 29,1 0,35 17,7 770 25,5

Foraj Nord-Vest 06

6-mar.-09 0,417 7,46 0,003 0,03 10,2 0,54 15,5 784 51

Foraj Nord-Vest 06

3-iun.-09 1,156 7,37

<0,001

<0,007 19,2 0,41 17,9 764 30,5

Foraj Nord-Vest 07

6-mar.-09 0,133 7,45 0,001

<0.007 16,3 0,41 16,6 768 54,6

51

Foraj Nord-Vest 07

3-iun.-09 0,662 7,41

<0,001

<0,007 17,1 0,16 17,9 760 31,2

Foraj Nord-Vest 08

21-ian.-09 0,69 7,47 0 0 23,6 0,47 22,6 754 56,7

Foraj Nord-Vest 08

15-apr.-09 0,551 7,38 0,002

<0,007 14,6 0,54 19,3 750 61,7

Foraj Nord-Vest 09

6-mar.-09 0,148 7,45 0,004

<0.007 17,1 0,44 17,9 757 53,2

Foraj Nord-Vest 09

3-iun.-09 0,751 7,38

<0,001 0,007 15,8 0,28 19 747 29,8

Foraj Nord-Vest 10

23-ian.-09 0,26 7,51 0 0 22,8 0,47 13,7 737 64,5

Foraj Nord-Vest 10

2-apr.-09 0,371 7,47 0,004 0,008 21 0,32 20,2 774 67,3

Foraj Nord-Vest 10

3-iun.-09 25,6

Foraj Nord-Vest 11

23-ian.-09 0,91 7,5 0 0 18,8 0,47 12,3 729 67,4

Foraj Nord-Vest 11

2-apr.-09 0,878 7,49 0,003 0,012 8,1 0,96 23,3 747 62,4

Foraj Nord-Vest 11

3-iun.-09 22,28

Foraj Nord-Vest 12

23-ian.-09 0,32 7,5 0 0 12,2 0,55 15 736 67,4

Foraj Nord-Vest 12

2-apr.-09 0,498 7,52 0,001

<0.007 10,6 0,96 24,4 743 62,4

Foraj Nord-Vest 12

3-iun.-09 11,8

Foraj Nord-Vest 13

21-ian.-09 0,96 7,53 0 0 8,9 0,47 22,4 724 57,4

Foraj Nord-Vest 13

15-apr.-09 2,178 7,43 0,002

<0,007 12,8 0,7 20,2 728 65,2

Media anuala: Foraj Crag

0,37 7,3

0,01

0,0

19,8

0,53 23,2 23,2 128 Media anuala: Foraj 0,5 7, 0,0 0, 13, 0,47 18,9 18,9 73

52

Media anuala: Foraj 0,6 7, 0,0 0, 16, 0,47 19,1 19,1 54

4.6. Apa potabilăApa extrasă din subteran de Apa Nova Ploiesti este înmagazinată în rezervoarele aferente fronturilor de captare unde se dezinfectează cu clor gazos. Calitatea apei la ieşirea din uzinele de producţie (UP) : UP Crang, UP 23 August, UP Nord-Gageni , respectiv calitatea apei furnizate în cele 4 zone de distributie (ZD) ale municipiului Ploieşti: ZD Crang, ZD 23 August, ZD Nord-Gageni, ZD Movila Vulpii sunt prezentate în tabelele urmatoare:

2009 CALITATEA APEI LA IEŞIREA DIN UZINELE DE PRODUCŢIE ANP (VALORI MEDII)

UP Turb.

pH

NH3

NO2

NO3

CL2

liberCCO-Mn

DTOT

Conduct.

Cloruri CT

E coli

Enterococi

Limite <5 NTU

6,5-9,5

<0,5 mg/l

<0,5 mg/l

< 50 mg/l

<0.5 mg/l

< 5 mg / l O2

> 5o

germ.< 2500 μS/cm

<250 mg/l

0 / 100 ml

0 / 100 ml

0 / 100 ml

UP CRAN

G0,31 7,2

0,003

0,018 23,2 0,49 0,47 24,9 1188 137,1 0 0 0

UP 23 AUGU

ST0,37 7,4

0,005

0,011 17,1 0,5 0,35 19,6 754 62,8 0 0 0

UP NORD GAGE

NI

0,38 7,50,00

30,019 12,1 0,5 0,43 18,7 828 87,4 0 0 0

53

2009 CALITATEA APEI ÎN ZONELE DE DISTRIBUŢIE ALE MUNICIPIULUI PLOIEŞTI (VALORI MEDII)

UP Turb.

p H

NH3

NO2 NO3

CL2

liber

CCO-Mn

DTOT

Conduct.

Alum.

CT

E coli

Enterococi

Limite <5 NT

6,5-9,5

<0,5 mg/l

<0,5 mg/l

< 50 mg/l

<0.5 mg/l

< 5mg

> 5o

ger< 2500

< 200

0 / 100

0 / 100

0 / 100 ZD

CRANG 0,49 7 0,007 0,014 22

,3 0,29

0,41

23,9

1162 0 0 0

ZD 23 AUGUST 0,38 7 0,006 0,016

15,1

0,39 0,4

0 18

,8 731 0 0 0

ZD NORD GAGENI 0,36 7 0,004 0,006

11,5

0,36 0,4

1 18

,3 825 0 0 0

ZD MOVILA VULPII 0,83 8 0,006 0,01

5,9

0,36 0,7

3 14

,1 460 0,07 0 0 0

Reţele de alimentare cu apă Judeţ Reţele apă potabila Reţele apă menajera

Lungime

(km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţ

i

Populaţie

racordată

Lungime (km)

Volum distribui

t

(mii mc)

Număr localităţ

i

Populaţie

racordată

Prahova

418,7 20 244,9 1

(Ploieşti)232.457 locuitori

Nu este cazul (reţeaua de distribuţie a apei potabile este unitară)

Nr. de locuitori deserviti de retele de apa in Ploiesti este de 232.457, structura acestora fiind: Asociatii 1 598; Particulari 18 621; Agenti economici 83; I.M.M. 1 319; Bugetari 106. Totalul clientilor facturati a fost de 21 727.

54

Programul de potabilizare (P) pentru anul 2009 a inclus monitorizarea apei din 18 secţiuni de pe cursuri de apă, iar categoriile de apă s-au stabilit prin compararea directă a valorilor medii realizate din programul Qual 2006 cu limitele indicatorilor respectivi conform H.G.100/2002 pentru apele de suprafaţă destinate potabilizării, modificată şi completată cu H.G. 662/2005 apele de suprafaţă sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3. In funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare.

Calitatea apelor destinate potabilizării precum şi corespondenţa între calitatea apei de suprafaţă la sursă şi tehnologia standard pe care trebuie s-o aibă staţiile de tratare a apei este prezentată în tabelul următor:

55

Nr.

crt.

RâulSecţiunea

de control

Categorie apă cf. HG 100/2002

cu modificările şi completările ulterioare

pentru secţiunile monitorizate

Categoria funcţie de tehnologia de tratare existentă

a apei brute conf. cu HG 100/2002

1. Azuga Captare Predeal A1 A2

2. Azuga Captare Azuga A1 A2

3. Valea Cerbului

Gura Diham A1 A1

4. Valea Clăbucet

Clăbucet A1 A1

5. Valea Babei Valea Babei A1 A1

6. Valea Arsă Piatra Arsă A1 A1

7. Zamora Zamora A1 A1

8. Valea Coştilei Valea Coştilei A1 A1

9. Valea Jepilor Deneş A1 A1

10. Valea Spumoasă

Caraiman A1 A1

11. Izvorul Dorului

Sinaia A1 A2

12. Valea lui Conci

Captare Comarnic

A1 A2

13. Valea Beliei Captare Comarnic

A1 A2

14. Doftana Voila A2 ( suspensii, CBO5, amoniu,coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali )

A3

56

15. Teleajen Valenii de Munte

A2 (suspensii, amoniu, conductivitate, cloruri, fier, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali )

A3

16. Crasna Schiuleşti A2(suspenii) A2

17. Vărbilău Ştefeşti A2 (suspensii,amoniu) A2

18. Prahova Nistoreşti A2 (suspensii, amoniu) A2

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici secţiunile s- au încadrat astfel:

13 prize de categoria A1 (72%); 5 prize de categoria A2 (28%); 0 prize de categoria A3 ( 0 %)

Incadrarea apelor de suprafata destinate potabilizarii conform HG 100/2002

Categoria A3 0 %

Categoria A2 28 %

Categoria A1 72 %

Prizele de categoria A2 şi indicatorii care au determinat încadrarea :

Doftana–Voila: suspensii, CBO5, amoniu, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali Teleajen–Valeni: suspensii, amoniu, conductivitate, cloruri, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi Crasna– Schiuleşti : suspensii Vărbilău – Ştefesti: suspensii, amoniu Prahova – Nistoreşti : suspensii, amoniu

57

Conform H.G.100/2002 modificată şi completată cu H.G. 662/2005, fiecărei categorii de apă îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare a apei de suprafaţă în vederea potabilizării. În toate secţiunile de prelevare, calitatea apei brute îndeplineşte condiţiile necesare pentru potabilizare.

4.6. Apa potabilă

EVIDENTA SISTEMELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA DIN JUDETULUI PRAHOVA

Numar total localitati jud. Prahova: 104 (14 urbane, 90 rurale);

Nr. localitati cu sisteme centralizate(SC) de apa :72 ( Albesti Paleologu,Alunis,Apostolache,Aricestii Rahtivani,Azuga,Baba Ana, Baicoi,Banesti, Baltesti, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Boldesti Gradiste, Boldesti Scaieni, Brazi, Breaza, Brebu, Bucov, Busteni, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Campina, Cocorastii Colt, Cocorastii Mislii, Comarnic, Cornu, Cosminele,Draganesti, Drajna, Dumbrava, Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Fulga, Gornet Cuib, Gornet Cricov,Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordacheanu, Izvoarele , Lipanesti, Magurele, Magureni, Maneciu, Mizil, Paulesti, Ploiesti, Plopeni, Podenii Noi, Poiana Campina, Poienarii Burchii, Puchenii Mari,Salciile, Scorteni, Secaria, Sinaia, Sirna, Slanic, Stefesti, Talea, Teisani, Telega, Tirgsorul Vechi, Urlati, Vadu Sapat, Valea Calugareasca, Valea Doftanei, Valenii de Munte, Vilcanesti) din care :

14 cu sursa mixta de apa( S +P);

(Baicoi, Banesti, Blejoi,Brazi, Breaza, Comarnic, Drajna, Izvoarele, Maneciu, Ploiesti, Poiana Campina,Sinaia, Telega, Valea Doftanei)

42 cu sursa de profunzime; (P)

(Albesti Paleologu, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Baba Ana ,Baltesti, Barcanesti, Berceni, , Boldesti Gradiste, Boldesti Scaieni, Bucov, Busteni, Ceptura, Cerasu,Chiojdeanca,Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Draganesti, Dumdrava, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Fulga, Gornet Cuib, Gura Vadului,Gornet Cricov Iordacheanu,Lipanesti, Magureni, Mizil, Podenii Noi, Poienarii Burchi, Puchenii Mari, Salciile, Scorteni, Secaria, Sirna, Talea, Teisani, Tirgsorul Vechi, Urlati, Vadu Sapat, Valea Calugareasca)

58

16 cu sursa de suprafata; (S)

(Alunis, Azuga, Brebu, Campina, Cornu, Cosminele, Dumbravesti, Floresti, Gura Vitioarei, Magurele, Paulesti, Plopeni, Slanic, Stefesti, Valenii de Munte, Vilcanesti);

Nr. localitati ce au SC si FP(fintini publice) :48

(Albesti Paleologu, Alunis, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Baba Ana, Baltesti, Banesti, Barcanesti, Boldesti Gradiste, Breaza, Brebu, Bucov, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Campina, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Cornu, Cosminele, Draganesti, Drajna, Dumbrava, Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Gornet CricovFulga, Gornet Cuib, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordacheanu, Izvoarele, Magurele, Magureni, Maneciu, Pacureti, Podenii Noi, Sirna, Slanic, Stefesti, Teisani, Telega, Vadu Sapat, Valea Calugareasca, Valenii de Munte, Vilcanesti) din care :

6 cu sursa mixta de apa (S+P):

(Banesti, Breaza, Drajna, Izvoarele, Maneciu, Telega)

29 cu sursa de profunzime:

(Albesti Paleologu, Apostolache,Aricestii Rahtivani, Baba Ana , Baltesti, Barcanesti, Boldesti Gradiste, Bucov,Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Draganesti, Dumdrava, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Fulga, Gornet Cuib, Gura Vadului, Iordacheanu, Magureni, Podenii Noi, Sirna, Teisani, Vadu Sapat, Valea Calugareasca), Gornet Cricov.

13 cu sursa de suprafata:

(Alunis, Brebu, Campina, Cornu, Cosminele, Dumbravesti, Floresti, Gura Vitioarei, Magurele, Slanic, Stefesti, Valenii de Munte, Valcanesti)

Nr. localitati exclusiv cu sisteme centralizate(SC) de apa : 24

( Azuga, Baicoi, Berceni, Blejoi, Boldesti-Scaieni, Brazi, Busteni, Comarnic, Lipanesti, Mizil, Paulesti, Ploiesti, Plopeni, Poiana Campina, Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Salciile, Scorteni, Secaria, Sinaia, Talea, Targsorul Vechi, Urlati, Valea Doftanei) din care 7 cu sursa mixta ( Baicoi, Brazi, Comarnic, Ploiesti, Poiana Campina, Sinaia, Valea Doftanei) , 14 cu sursa de profunzime ( Berceni, Blejoi, Boldesti-Scaieni, Busteni, Lipanesti, Mizil, Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Salciile, Scorteni, Secaria, Talea, Targsorul Vechi, Urlati), 3 cu sursa de suprafata ( Azuga, Paulesti, Plopeni);

59

Nr. localitati care au fantani publice : 80

(Adunati, Albesti Paleologu, Alunis, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Aricestii Zeletin, Baba Ana, Balta Doamnei, Baltesti, Banesti, Barcanesti, Batrini, Bertea, Boldesti Gradiste, Breaza, Brebu, Bucov, Calugareni, Carbunesti, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Campina, Ciorani, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Colceag, Cornu, Cosminele, Draganesti, Drajna, Dumbrava, Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Fulga , Gherghita, Gorgota, Gornet Cuib, Gornet Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordacheanu, Izvoarele, Jugureni, Lapos, Magurele, Magureni, Maneciu, Manesti, Olari, Pacureti, Plopu, Podenii Noi, Posesti, Predeal Sarari, Provita de Jos,Provita de Sus, Rafov, Salcia, Singeru, Sirna,Slanic, Soimari, Sotriile, Starchiojd, Stefesti, Surani, Tataru, Teisani, Telega, Tinosu, Tomsani, Vadu Sapat, Valea Calugareasca, Valenii de Munte, Varbilau, Vilcanesti);

Nr. localitati exclusiv cu fantani publice : 32

(Adunati, Aricestii Zeletin, Balta Doamnei, Batrani, Bertea, Calugareni, Carbunesti, Ciorani, Colceag, Gherghita, Gorgota,, Jugureni, Lapos, Manesti, Olari,Pacureti, Plopu, Posesti, Predeal Sarari, Provita de Jos, Provita de Sus, Rafov, Salcia, Sangeru, Soimari, Sotrile, Starchiojd, Surani, Tataru, Tinosu, Tomsani si Varbilau);

Tabel cu localitatile urbane si nominalizarea surselor de apa potabila pentru fiecare din acestea.

LOCALITATEA TIP SURSA( profunzime/suprafata/mixta)

SURSE

Ploiesti Mixta Profunzime:Front captare Crangul lui Bot, Front captare Nord-Vest si Nord-Est

suprafata: Statia de apa Voila- rau Doftana

Campina Suprafata - Rau Doftana

Baicoi Mixta Profunzime: Front captare Silistea, foraje Tufeni;

60

suprafata: Statia Voila( Rau Doftana),Statia Valeni ( Rau Teleajen)

Breaza Mixta Profunzime: izvoare captate (Sunatoarea);

suprafata: Rau Prahova

Busteni Profunzime Profunzime: drenuri si izvoare captate (Gura Diham,Denes –Caraiman, M.I.-Cantacuzino, Valea Babei 1 si 2, Piatra Arsa, )

Boldesti-Scaieni Profunzime Profunzime: Front puturi Lipanesti

Comarnic Mixta Profunzime: izvoare captate( Secaria, Poiana Colti, Galgoaiele, Podul Lung, Podul lui Neag)

de suprafata: ( Valea lui Conci, Mierlele, Runcu, Valea Beliei)

Plopeni Suprafata suprafata: Statie Valeni- Rau Teleajen

Valenii de Munte Suprafata suprafata: Statiile Maneciu si Valeni ( Lac acumulare Maneciu, Rau Teleajen)

Slanic Suprafata suprafata: Statie Crasna-Schiulesti ( Parau Crasna) ,Statie Stefesti ( Parau Varbilau)

Sinaia Mixta profunzime: izvor captat- Vanturis, Valea Babei 1 si Pescariei

suprafata: Parau Valea Rea, Parau Valea Dorului, Valea Babei 2

Azuga Mixta profunzime: captare Valea Grecului

suprafata: Parau Azuga;

Mizil Profunzime profunzime: Front captare Baltesti

61

Urlati Profunzime profunzime:Front captare Baltesti

Reţele de alimentare cu apǎ

Judeţ

Prahova

Reţele apǎ potabilǎ Reţele apǎ menajerǎ

Lungime

[km]

Volum

distribuit

[mii mc]

Numǎr localitǎţi

Populaţie

racordatǎ

Lungime

[km]

Volum distribuit

[mii mc]

Numǎr

localitǎţi

Populaţie

racordatǎ

SC Hidro Prahova SA

885 9948 32 176606 - - - -

Retele de alimentare cu apa potabila

Judet Lungime

(km)

Volum

distribuit

(mii mc)

Numar localitati Populatia racordata

Prahova 2548,37 106,947 72 595.796

Tabele centralizatoare cu evidenta calitatii apei potabile in judetul Prahova pentru anul 2009 (monitorizarea de audit si de control efectuate de catre DSP Prahova si operatorii sistemelor de aprovizionare cu apa potabila)

62

1.Calitatea apei distribuite in sistemele centralizate(SC) de aprovizionare cu apa

localitate SCZona de aprovizionare(ZAA) operator bact.

bact.nc p%nc

fiz.-chim.

fiz.-chim.nc p%nc

total probe

total probe nc p%nc

Albesti-Paleologu Albesti-Paleologu Hidro Ph 26 0 0 16 1 6.2 42 1 2.3

Alunis Alunis Hidro Ph 8 0 0 9 0 0 17 0 0

Apostolache Apostolache Hidro Ph 23 1 4.3 21 0 0 44 1 2.2

Aricestii Rahtivani Nedelea Nord

SPAA Aricesti 5 0 0 5 0 0 10 0 0

Aricestii Rahtivani Nedelea Camin

SPAA Aricesti 4 0 0 4 0 0 8 0 0

Aricestii Rahtivani Nedelea Moara

SPAA Aricesti 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2

Aricestii Rahtivani Aricesti Gradinita

SPAA Aricesti 9 0 0 8 0 0 17 0 0

Aricestii Rahtivani Aricesti Primarie

SPAA Aricesti 7 1 14.2 6 0 0 13 1 7.6

Aricestii Rahtivani Stoienesti Scoala

SPAA Aricesti 14 2 14.2 12 0 0 26 2 7.6

63

Aricestii Rahtivani Targsorul Nou

SPAA Aricesti 6 1 16.6 4 0 0 10 1 10

Aricestii Rahtivani Buda

SPAA Aricesti 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2

Azuga Azuga Hidro Ph 198 1 0.5 61 0 0 259 1 0.3

Baba Ana Baba Ana Hidro Ph 20 3 15 15 0 0 35 3 8.5

Baba Ana Conduratu Hidro Ph 12 1 8.3 5 0 0 17 1 5.8

Baba Ana Ciresanu Hidro Ph 14 1 7.1 7 0 0 21 1 4.7

Baicoi Baicoi Paltinu Hidro Ph 109 2 1.8 62 0 0 171 2 1.1

Baicoi Baicoi Valeni Hidro Ph 52 0 0 22 0 0 74 0 0

Baicoi Tufeni Hidro Ph 45 0 0 19 0 0 64 0 0

Baltesti Baltesti Hidro Ph 44 0 0 44 0 0 88 0 0

Banesti Banesti Hidro Ph 14 0 0 8 0 0 22 0 0

Barcanesti Barcanesti Capoles 24 0 0 8 0 0 32 0 0

Berceni Berceni Jovila 23 0 0 15 5 33.3 38 5 13.1

Berceni Dambu Jovila 27 3 11.1 14 0 0 41 3 7.3

Berceni Moara Noua Jovila 9 0 0 4 0 0 13 0 0

Blejoi Blejoi Jovila 27 0 0 16 0 0 43 0 0

Blejoi Ploiestiori-Tantareni Jovila 21 2 9.5 3 0 0 24 2 8.3

64

Boldesti-Gradiste Boldesti Hidro Ph 19 2 10.5 19 6 31.5 38 8 21

Boldesti-Gradiste Gradiste Hidro Ph 20 0 0 19 6 31.5 39 6 15.3

Boldesti-Scaieni Boldesti-Scaieni Jovila 70 0 0 45 0 0 115 0 0

Boldesti-Scaieni Seciu Jovila 17 0 0 6 0 0 23 0 0

Brazi BraziSPACS Brazi 25 1 4 9 0 0 34 1 2.9

Brazi StejaruSPACS Brazi 10 3 30 5 0 0 15 3 20

Breaza Breaza Nistoresti Hidro Ph 61 19 31.1 65 23 35.3 126 42 33.3

Breaza Breaza Sunatoarea Hidro Ph 29 0 0 14 0 0 43 0 0

Brebu Brebu Hidro Ph 9 0 0 7 0 0 16 0 0

Bucov Bucov Jovila 14 0 0 6 0 0 20 0 0

Bucov Pleasa Sat Jovila 25 0 0 11 0 0 36 0 0

Bucov Pleasa Colonie Jovila 5 0 0 2 0 0 7 0 0

Busteni Denes Caraiman Hidro Ph 151 5 3.3 24 0 0 175 5 2.8

Busteni Valjan Hidro Ph 53 2 3.7 7 0 0 60 2 3.3

Busteni Valea Zamorei Hidro Ph 18 0 0 10 0 0 28 0 0

65

Busteni Valea Babei 1 Hidro Ph 17 0 0 12 0 0 29 0 0

Busteni Piatra Arsa Hidro Ph 10 0 0 6 0 0 16 0 0

Busteni Gura Diham Hidro Ph 14 0 0 10 0 0 24 0 0

Campina Muscel Voila Hidro Ph 271 0 0 86 0 0 357 0 0

Campina Doftana Paltinu Hidro Ph 420 0 0 394 0 0 814 0 0

Campina Mixta Voila-Paltinu Hidro Ph 72 0 0 48 0 0 120 0 0

Ceptura Ceptura de SusSPGC Ceptura 8 0 0 8 0 0 16 0 0

Ceptura Ceptura de JosSPGC Ceptura 10 0 0 10 5 20 5

Cerasu CerasuPrimaria Cerasu 5 2 40 5 1 20 10 3 30

Cerasu Valea LespeziiPrimaria Cerasu 5 1 20 5 0 0 10 1 10

Cerasu SlonPrimaria Cerasu 5 2 40 5 1 20 10 3 30

Chiojdeanca Chiojdeanca Jovila 20 5 25 14 0 0 34 5 14.7

Cocorastii Colti Cocorastii Colti

Primaria Cocorastii Colti 10 2 20 2 0 0 12 2 16.6

66

Cocorastii Mislii Cocorastii Mislii

Primaria Cocorastii Mislii 24 0 0 10 0 0 34 0 0

Comarnic Valea lui Conci Hidro Ph 125 1 0.8 21 0 0 146 1 0.6

Comarnic Comarnic-Secaria Hidro Ph 107 3 2.8 25 2 8 132 5 3.7

Comarnic Poiana Colti Hidro Ph 98 6 6.1 24 1 4.1 122 7 5.7

Comarnic Ghiosesti Hidro Ph 108 6 5.5 24 3 12.5 132 9 6.8

Cornu CornuSPGC Cornu 15 0 0 6 0 0 21 0 0

Cosminele CosmineleSPAACS Valcanesti 6 0 0 3 0 0 9 0 0

Draganesti Draganesti Hidro Ph 21 0 0 13 0 0 34 0 0

Draganesti Baraitaru Hidro Ph 21 0 0 14 0 0 35 0 0

Drajna Drajna de Sus APACONS 10 0 0 10 0 0 20 0 0

Drajna Drajna de Jos APACONS 14 0 0 14 0 0 28 0 0

Drajna Spital TBC Spital TBC 14 0 0 14 4 28.5 28 4 14.2

Dumbrava DumbravaPrimarie Dumbrava 14 2 14.2 12 2 16.6 26 4 15.3

Dumbrava ZanoagaPrimarie Dumbrava 6 1 16.6 6 0 0 12 1 8.3

Dumbrava Ciupelnita Primarie 13 2 15.3 10 2 20 23 4 17.3

67

Dumbrava

Dumbravesti Dumbravesti Hidro Ph 8 0 0 10 0 0 18 0 0

Fantanele Fantanele Hidro Ph 77 0 0 33 0 0 107 0 0

Filipestii de Padure Filipestii de Padure

SPGC Filipestii de Padure 19 1 5.2 17 0 0 36 1 2.7

Filipestii de Targ Filipestii de Targ

Primarie Filipestii de Targ 29 1 3.4 13 0 0 42 1 2.3

Filipestii de Targ Bratasanca

Primarie Filipestii de Targ 10 0 0 6 0 0 16 0 0

Floresti Floresti-Cap RosuSPGC Floresti 24 0 0 13 0 0 37 0 0

Floresti Calinesti-NovacestiSPGC Floresti 19 0 0 11 0 0 30 0 0

Fulga Fulga Hidro Ph 25 2 8 23 3 13 48 5 10.4

Gornet Cuib Gornet Cuib Hidro Ph 21 1 4.7 21 0 0 42 1 2.3

Gornet Cricov Gornet Cricov

Primaria Gornet Cricov 4 0 0 4 0 0 8 0 0

Gura Vitioarei Gura Vitioarei Jovila 21 0 0 19 0 0 40 0 0

68

Gura Vitioarei Faget-Fundeni Jovila 38 0 0 32 0 0 70 0 0

Gura Vitioarei Poiana Copaceni Jovila 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Gura Vadului Tohani

Primarie Gura Vadului 14 3 21.4 9 0 0 23 3 13

Gura Vadului Persunari

Primarie Gura Vadului 7 0 0 5 0 0 12 0 0

Iordacheanu Valea CuculuiPrimaria Iordacheanu 4 0 0 4 0 0 8 0 0

Iordacheanu IordacheanuPrimaria Iordacheanu 6 0 0 6 1 16.6 12 1 8.3

Iordacheanu PlaviaPrimaria Iordacheanu 1 0 0 1 0 0 2 0 0

Izvoarele Izvoarele-Schiulesti Hidro Ph 30 0 0 33 1 3 63 1 1.5

Izvoarele Malu Vanat

Asociatia Apa Potabila Homoraciu 12 0 0 12 0 0 24 0 0

Izvoarele Homoraciu

Asociatia Apa Potabila Homoraciu 14 0 0 14 0 0 28 0 0

Lipanesti Lipanesti Jovila 30 0 0 15 0 0 45 0 0

69

Magurele Magurele-Coada MaluluiCGA Magurele 15 0 0 15 0 0 30 0 0

Magurele Magurele-IazuCGA Magurele 4 0 0 4 0 0 8 0 0

Magureni Magureni Jovila 16 0 0 11 0 0 27 0 0

Maneciu ManeciuSPGC Maneciu 217 0 0 123 0 0 340 0 0

Maneciu CheiaSPGC Maneciu 12 0 0 12 0 0 24 0 0

Mizil Mizil Hidro Ph 111 0 0 60 1 1.6 171 1 0.5

Paulesti Paulesti Pama 15 0 0 7 0 0 22 0 0

Ploiesti 23-Aug Apa Nova 442 1 0.2 156 0 0 598 1 0.1

Ploiesti Crangul lui Bot Apa Nova 360 2 0.5 132 0 0 491 2 0.4

Ploiesti Nord Gageni Apa Nova 449 2 0.4 133 0 0 582 2 0.3

Ploiesti Movila Vulpii Apa Nova 273 0 0 253 0 0 526 0 0

Plopeni Plopeni Hidro Ph 83 3 3.6 44 0 0 127 3 2.3

Podenii Noi Podenii Noi Hidro Ph 21 0 0 22 0 0 43 0 0

Poiana Campina Ragman-Voila Jovila 16 0 0 13 0 0 29 0 0

70

Poiana Campina Moara de Barita Jovila 6 0 0 2 0 0 8 0 0

Poiana Campina Bobolia Jovila 14 0 0 7 0 0 21 0 0

Poienarii Burchi Poienarii Burchi Hidro Ph 18 0 0 13 0 0 31 0 0

Poienarii Burchi Poienarii Rali Hidro Ph 18 0 0 13 0 0 31 0 0

Poienarii Burchi Ologeni Hidro Ph 18 0 0 13 1 7.6 31 1 3.2

Puchenii Mari Puchenii Mari

Primaria Puchenii Mari 14 0 0 7 0 0 21 0 0

Salciile Salciile Hidro Ph 17 0 0 14 0 0 31 0 0

Scorteni ScorteniSCUP Scorteni 3 0 0 2 2 100 5 2 40

Scorteni Bordenii MariSCUP Scorteni 5 0 0 6 4 66.6 11 4 36.3

Scorteni Bordenii MiciSCUP Scorteni 8 0 0 5 0 0 13 0 0

Scorteni MisleaSCUP Scorteni 4 0 0 1 0 0 5 0 0

Secaria Secaria Primaria 3 2 66.6 2 0 0 5 2 40

71

Secaria

Sinaia Oppler Hidro Ph 118 0 0 40 0 0 158 0 0

Sinaia Valea Dorului Hidro Ph 137 1 0.7 57 0 0 194 1 0.5

Sinaia Cravata Rosie Hidro Ph 106 2 1.8 26 0 0 132 2 1.5

Sinaia Calea Codrului Hidro Ph 108 0 0 28 0 0 136 0 0

Sinaia Cumpatu Hidro Ph 10 1 10 8 0 0 18 1 5.5

Sinaia Manastirii Hidro Ph 11 0 0 8 0 0 19 0 0

Sinaia Furnica Hidro Ph 18 0 0 12 0 0 30 0 0

Sirna Sirna Hidro Ph 34 3 8.8 19 0 0 53 3 5.6

Slanic Slanic Nord Grosani Hidro Ph 7 0 0 6 0 0 13 0 0

Slanic Slanic Sud Prajani Hidro Ph 5 0 0 5 0 0 10 0 0

Slanic Slanic Centru Mixt Hidro Ph 21 1 4.7 9 0 0 30 1 3.3

Stefesti Stefesti Hidro Ph 26 3 11.5 30 3 10 56 6 10.7

Targsorul Vechi Strejnic

SPA Strejnic 35 4 11.4 16 0 0 51 4 7.8

Teisani Teisani Hidro Ph 11 1 9 11 0 0 22 1 4.5

Telega Telega-Doftana(s. Paltinu)SPDA Telega 20 0 0 8 0 0 28 0 0

Telega Bustenari(s. GPS) SPDA 4 0 0 4 0 0 8 0 0

72

Telega

Talea TaleaPrimaria Talea 4 0 0 2 0 0 6 0 0

Urlati Urlati Hidro Ph 61 0 0 46 0 0 107 0 0

Valea Calugareasca Valea Calugareasca Jovila 60 3 5 27 0 0 87 3 3.4

Valea Calugareasca Pantazi Jovila 10 0 0 4 0 0 14 0 0

Vadu Sapat Vadu Sapat Hidro Ph 16 0 0 11 0 0 27 0 0

Valcanesti ValcanestiSPAACS Valcanesti 18 0 0 7 0 0 25 0 0

Valea Doftanei

Trestieni(s.Miercani-V.Ursilor)

SPACS Valea Doftanei 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2

Valea Doftanei

Trestieni(s.Negrasu-Mogosoaia1)


Valea Doftanei Tesila(s.Florei-Vornicu)


Valea Doftanei

Cioparceni(s.Mogosoaia2) SPACS Valea

4 1 25 3 0 0 7 1 14.2

73

Doftanei

Valea Doftanei

Ghimpoasa(s.Mogosoaia2-r.Podul lui Dragan)

SPACS Valea Doftanei 3 0 0 2 0 0 5 0 0

Valenii de Munte

Valeni Nord (La Festa)(s.Maneciu) Hidro Ph 17 0 0 17 0 0 34 0 0

Valenii de Munte Valeni Centru(Mixta) Hidro Ph 401 0 0 223 0 0 624 0 0

Valenii de Munte

Valeni Traistari-Cismari(s. Valeni) Hidro Ph 3 0 0 3 0 0 6 0 0

TOTAL SC 72 147 ZAA

31 operatori 6594 127 1.9 3467 78 2.2 10057 205 2

Legenda:

-bact.=numar probe bactreiologice

-bact.nc.= numar probe bacteriologice necorespunzatoare

-fiz.-chim=numar probe fizico-chimice

-fiz-chim.nc= numar probe fizico-chimice necorespunzatoare

-C22,C37=numar de colonii care se dezvolta la 22,respectiv 37 de grade Celsius

74

-CT=coliformi totali

-CF=coliformi fecali

-SF=streptococi fecali

-T=turbiditate

-NH4=amoniu

-NO2=nitriti

-NO3=nitrati

-Fe=fier

-CCO=oxidabilitate

-SC=sistem centralizat

-FP=fantani publice

2.Calitatea apei distribuite in sistemele locale (fantani publice)(FP) de aprovizionare cu apa

localitate FPprobe bact.

bact.nc

fiz.-chim.

fiz.-chim.nc

total probe

total probe nc p%nc parametri nc.

Adunati 3 3 3 2 6 5 83.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3

Alunis 17 13 17 1 34 14 41.1 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,

75

Aricestii Zeletin 3 3 3 3 6 6 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,NH4

Baba-Ana 0 0 4 4 4 4 100 NO2,NO3

Balta Doamnei 7 7 7 5 14 12 85.7 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Baltesti 13 10 13 4 26 14 53.8 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,NH4,cloruri

Batrani 3 0 3 0 6 0 0

Bertea 10 6 10 4 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,NH4,cloruri,CCO

Boldesti-Gradiste 3 3 3 3 6 6 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Breaza 10 8 10 2 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,CCO,T

Carbunesti 13 9 13 8 26 17 65.3 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,T

Ceptura 4 3 4 1 8 4 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Cerasu 5 5 5 1 10 4 40 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Ciorani 12 12 12 10 24 22 91.6 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Cocorastii Colt 3 2 3 1 6 3 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Colceag 7 7 7 2 14 9 64.2 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,cloruri,conductivitate,

Cornu 5 5 5 0 10 5 50 C22,C37,CT,CF,SF,

Cosminele 10 9 10 1 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,T,

76

Draganesti 1 1 1 1 2 2 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Drajna 2 1 2 1 4 2 50 C22,C37,CT,NO3,

Dumbravesti 6 5 6 5 12 10 83.3 C22,C37,CT,CF,SF,T,NO3

Filipestii de Targ 4 4 4 0 8 4 50 C22,C37,CT,CF,SF,

Filipestii de Padure 1 1 1 0 2 1 50 C37,CT

Floresti 4 4 4 2 8 6 75 C22,C37,NO2,NH4

Gherghita 6 6 6 6 12 12 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,

Gorgota 18 15 18 8 36 23 63.8 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,T

Gura Vitioarei 5 2 5 4 10 6 60 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Izvoarele 8 3 8 0 16 3 18.7 C22,C37,CT,CF,SF,

Jugureni 6 6 6 1 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Lapos 2 0 2 0 4 0 0

Magurele 7 4 7 3 14 7 50 C22,C37,CT,SF,NO2,NO3,

Maneciu 16 10 16 8 32 18 56.3 C22,C37,CT,SF,NO2,NO3,CCO,cloruri

Manesti 9 9 9 0 18 9 100 C22,C37,CT,CF,SF,

Mizil 3 2 3 0 6 2 33.3 C22,C37,CT,CF,SF,

Olari 12 12 12 12 24 24 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

77

Plopu 13 12 13 4 26 16 61.5 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Podenii Noi 12 11 12 4 24 15 62.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,T,

Poiana Campina 10 9 10 3 20 12 60 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO3,CCO,T,

Predeal Sarari 8 8 8 2 16 10 62.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,

Provita de Jos 4 2 4 0 8 2 25 C22,C37,CT,CF,SF,

Provita de Sus 4 2 4 0 8 2 25 C22,C37,CT,CF,SF,

Rafov 18 7 18 0 36 17 47.2 C22,C37,CT,CF,SF,

Slanic 14 12 14 1 28 13 46.4 C22,C37,CT,CF,SF,cloruri

Soimari 8 6 8 5 16 13 81.2 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,NO3,

Starchiojd 4 2 4 1 8 3 37.5 C22,C37,CT,NO3,

Stefesti 6 3 6 4 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Surani 7 6 7 2 14 8 57.1 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,cloruri,

Tataru 3 0 3 0 6 0 0

Teisani 2 2 2 0 4 2 50 C22,C37,CT,CF,SF,

Telega 2 2 3 2 5 4 80 C22,C37,CT,CF,SF,Ph,conductivitate

Tinosu 9 5 9 2 18 7 38.8 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,T,

Tomsani 6 4 6 3 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,

Valenii de 18 8 18 7 36 15 41.6 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,NO3,CCO,

78

Munte

Varbilau 16 10 16 2 32 12 37.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,cloruri,

TOTAL FP 402 301 407 145 809 456 56.3

TOTAL SC + FP 6996 428 3874 223 10866 661

79

Grafic comparativ intre numarul total de probe analizate in anul 2009 in sistemele centralizate de aprovizionare cu apa si sistemele locale(fantani publice,etc.) si numarul de probe necorespunzatoare inregistrate

80

4.7. Apa de îmbăiere

(cf.HGR 459/2002)

Reprezentantii DSP Prahova nu au identificat la nivelul judetului Prahova zone naturale de imbaiere amenajate sau neamenajate ,asa cum sint ele definite conform HGR 459/2002 si HGR 546/2008 (cel putin 150 de persoane/zi in sezonul de imbaiere) .

Pe toate tronsoanele de riu monitorizate in anii trecuti (riurileTeleajen si Prahova) apa este necorespunzatoare fie din punct de vedere bacteriologic sau chimic, fie bacteriologic si chimic pentru folosire in scop de imbaiere.

Datorita incarcarii bacteriologice,parazitologice si virale enteropatogene,se impune interzicerea imbaierii in apele acestor riuri datorita riscului de aparitie a bolilor asociate cu activitatea de imbaiere(leptospiroza,brucelloza,BDA,dizenterie bacteriana,febra tifoida si paratifoida,gastroenterite,kerato-conjunctivite si meningoencefalite virale, etc).

In evidenta DSPJ Prahova exista 14 stranduri,bazine de inot si piscine.

In cursul anului 2009 au fost efectuate 72 de controale in aceste obiective,prelevandu-se 93 de probe, din care 8 au fost necorespunzatoare d.p.d.v. bacteriologic (cf.STAS 12585/87).

81

4.8. Apele uzate

S.G.A. Prahova are în evidenţă 477 de folosinţe de apă în bazinul hidrografic Prahova din care: 455 alimentări / evacuări de apă, 16 amenajări piscicole şi 6 sisteme de irigaţii. Din acestea, majoritatea (gospodării orăşeneşti, agenţi industriali din diferite sfere de activitate şi alte activităţi) evacuează ape uzate care ajung direct sau indirect în cursurile de apă astfel : 96 de unităţi evacuează apele uzate în râuri, altele deversează în sisteme de canalizare orăşenească sau ale altor unităţi industriale ori în bazine vidanjabile.

Unele unităţi economice deversează debite importante de ape uzate, altele debite nesemnificative, prin una sau mai multe guri de evacuare. Unele nu mai funcţionează din diverse motive legate de situaţia lor financiară sau schimbarea proprietarului, iar cea mai mare parte nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. O parte dintre acestea nu pun probleme cu privire la calitatea apelor uzate evacuate, dar sunt în atenţia noastră datorită pericolului potenţial de poluare accidentală pe care îl au.

Majoritatea unităţilor dispun de staţii de epurare, mai mult sau mai puţin eficiente în înlăturarea substanţelor nocive din apa uzată. Evacuarea apelor uzate în sistemele de canalizare se face de obicei după o preepurare locală, de cele mai multe ori insuficientă faţă de capacitatea de epurare a staţiilor finale.

O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu mulţi ani în urmă şi, datorită lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării intensive şi îndelungate, au devenit necorespunzătoare cerinţelor actuale. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul staţiilor de epurare orăşeneşti, unde mare parte dintre acestea sunt construite în anii ’70 şi se confruntă acum cu deteriorări masive, cu lipsa pieselor de schimb pentru echipamente şi, mai ales, cu modificarea condiţiilor cantitative şi calitative de funcţionare. Actualii administratori / proprietari nu reuşesc să exploateze aceste staţii de epurare în condiţii de eficienţă satisfăcătoare, nu dispun de fondurile necesare retehnologizării / modernizării / extinderii acestora. In general se acordă mai multă atenţie alimentării cu apă a localităţii decât evacuării apelor uzate.

Separat de automonitoringul unităţilor, reprezentanţii S.G.A. Prahova recoltează şi analizează în mod curent probe de apă uzată evacuată în cursurile de apă, cu o frecvenţă stabilită în directă legătură cu impactul asupra receptorului.

Toate aceste unităţi funcţionează în baza unui act de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor. In ultimul interval de timp, s-au emis autorizaţii cu condiţia îndeplinirii măsurilor stabilite prin programe de etapizare a lucrărilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legale.

Toate acestea au făcut ca încadrarea unei unităţi în limitele legale impuse să fie făcută în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte.

82

Surse majore de poluare in Municipiul Ploiesti

Surse de poluare

Domeniude activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate ( mil. mc )

Poluanţispecifici

Grad de epurare

-%-

canalizareApa Nova

Ploieşti

Canalizarea apelor uzate din municipiul Ploieşti (evacuate în Statia de epurare Ploieşti)*

Dambu (dupa preepurarea apelor in STEP)*

18,3

CBO5, CCO-Cr, suspensii, substanţe extractibile cu solvenţi etc.

Nr.

crt

.

Sursa de apa uzata

Domeniu de

activitate

Poluanti depasiti conform limitelor autorizate

Volum ape

uzate evacuate (mil.mc)

Necesita

epurare

(mil.mc)

Se epureaza

Suficient

(mil.mc)

Insuficient

(mil.mc)

1.SC Apevita SA

Predeal

alimentare si evacuare

apa - 0,644 - 0,644 -

2.S.C. Bere

Azuga S.A.industrie

alimentara- 0,125 - 0,125 -

3.

S.C. Hidro Prahova

Suc.Azuga


apa- 0,237 0,237 - -

4.

S.C. Hidro Prahova Suc.

Buşteni


apa0,572 0,572 - -

5. S.C. Hidro Prahova

Suc.Sinaia


apa

Suspensii,

amoniu.

1,267 - - 1,267

83

CBO5

6.

SC Hidro Prahova

Sucursala Breaza


apa - 0,310 - 0,310

7.

S.C. Petroutilaj Poiana

Campina

constructii masini

- 0,111 - 0,111 -

8. SGCL Cornualimentare si evacuare

apa

CBO5, fosfor total,

zotiti, azotati

amoniu

0,053 0,053

9. Spital Voila sanatate - 0,066 0,066 -

10.

SC Hidro Prahova

Sucursala Campina


apa - 2,578 - 2,578 -

11.SC Steaua Romana

industrie petrochimi

ca- 0,060 0,060 -

12. SPGL Florestialimentare si evacuare

apa 0,204 - 0,204 -

13.S

SC Ploieti Industrial ParcSA

Parc industrial

azotati, amoniu

0,066 - - 0,066

14.

SC Electromecani

ca SA

Constructii masini

Suspensii, CBO5, CCOCr, amoniu

0,064 - - 0,064

15. S.C. PETROM industrie suspensi 6,520 - - 6,520

84

PETROBRAZI SA

petrochimica

i, CBO5,

CCOCr,

16.

S.P.G.C. Maneciu sector

Maneciu Ungureni


apa CBO5 0,077 - - 0,077

17.

SC Hidro Prahova

Sucursala Valenii de

Munte


apa

Suspensii,CBO5,

CCOCr, fosfor, amoniu

0,695 - - 0,695

18.

S.C. Hidro Prahova

Sucursala Plopeni


apa

suspensii, CBO5,

CCOCr, fosfor

amoniu

0,555 - - 0,555

19.

S.C. Hidro Prahova

Sucursala

Slanic


apa - 0,084 - 0,084 -

20.

SC AGRISOL INT RO Boldesti

abator pasari

- 0,339 - 0,339 -

21.

S.C. Jovila Construct

sector Boldesti Scaieni


apa

amoniu, fosfor total

0,657 - - 0,657

22. U.M. Bucovunitate

militară- 0,053 - 0,053 -

23. S.C. PETROTEL


suspensii,

3,280 - - 3,280

85

LUKOIL Ploiesti

ca amoniu

24. SC Matizol SA materiale

hidroizolatoare

0,070 0,070 -

25.SPGC Valea

Vălugărească


apa

CBO5,

zotiţi,

azotaţi amoniu, fosfor

0,103 - - 0,103

26.

S.C. Hidro Prahova Suc.

Baicoi


apa

Suspensii ,

CBO5, CCOCr,

fosfor total, amoniu

0,312 - - 0,312

27.

S.C. Jovila Construct

sector Paulesti


apa

Suspensii ,

CBO5, CCOCr,

fosfor total

0,128 - - 0,128

28.

S.C. Rafinaria Astra Romana

Ploiesti


ca -1,013 - 1,013 -

29. RASP Ploieşti alimentare si evacuare

apa

CBO5, CCOCr,

Amoniu

18,343 - - 18,343

86

30.

S.C. Hidro Prahova

Suc.Urlati


apa

suspensii,CBO5, CCOCr,

amoniu0,212 - - 0,212

31.

S.C.Hidro Prahova Suc.

Mizil


apa

CBO5,CCOCr,

amoniu, fosfor

32.SPGC Filipestii

de Pădure


apa

CBO5, CCOCr,

Amoniu0,156 - - 0,156

33.

SC Recunostinta

Prod Com-Impex

Filipestii de Padure

Industria alimentara

- 0,141 - 0,141 -

87

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009

In lucrarea se sinteză la nivelul anului 2009 s-au luat în considerare şi au fost întocmite fişele anexate pentru un număr de 61 guri de evacuare de la 60 de unităţi din cele 96 cu evacuare directă în cursurile de apă. Celelalte unităţi au o importanţă redusă (impact neglijabil asupra cursului de apă) sau n-au funcţionat.

Incărcările apei uzate evacuate cu poluanţi cât şi depăşirile acestora faţă de limitele reglementate au fost stabilite pe baza datelor stocate de programul Qual 2006 – subsistemul Ape uzate.

Incărcarea reglementată este calculată de către programul Qual pe baza volumelor de apă realizate şi limitelelor admise ale concentraţiilor.

Trebuie precizat că o comparare directă între rezultatele unor astfel de sinteze cu privire la calitatea apelor uzate trebuie făcută ţinând cont de faptul că, de-a lungul timpului au fost luate în calcul tot mai multe unităţi economice pe măsură ce s-au pus în funcţiune, s-au cules mai multe informaţii (s-a făcut reglementarea şi s-a analizat apa uzată evacuată).

In unele cazuri au fost aplicate valori limită admise mai mari decât limitele NTPA 001 pentru unităţile ce au Programe de etapizare a lucrărilor de construcţie / extindere / modernizare a staţiilor de epurare, făcând astfel ca acestea să se încadreze în categoria celor suficient epurate potrivit posibilităţilor tehnice actuale, dar nu epurate conform prevederilor legislative.

O altă problemă este faptul că, acolo unde valorile analizelor de laborator s-au situat sub limita de detecţie a metodei de analiză, s-a luat în calcul jumătate din limita de detecţie. Astfel, apar în calcule valori introduse artificial, posibil în neconcordanţă cu concentraţia reală a poluantului respectiv în apă.

De semnalat este şi situaţia în care programul Qual folosit pentru încadrarea calităţii apelor uzate evacuate în categorii (ape suficient / insuficient epurate) consideră o apă evacuată de un agent economic ca fiind insuficient epurată doar pentru o depăşire minoră a unui indicator oarecare, ceea ce este de multe ori în neconcordanţă cu situaţia de ansamblu. Astfel, multe unităţi apar în categoria celor ale căror ape evacuate sunt « insuficient epurate », deşi situaţia lor este mult mai bună decât a altora din aceeaşi categorie.

Unele din unităţile aflate în această situaţie au volume evacuate mari, făcând astfel ca procentul de volume insuficient epurate să fie foarte mare. Prin urmare, din cele 61 de evacuări de ape uzate în cursurile de apă, 3 nu necesită epurare, 2 sunt evacuări fără epurare deşi acesta ar fi necesară (cazul localităţilor Azuga şi Busteni), iar din cele 56 de evacuari din staţii de epurare - 29 sunt epurate suficient şi 27 sunt epurate insuficient.

Se depăşesc frecvent indicatorii suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor şi amoniu şi, mai rar, azotiţi, azotaţi, cloruri.

Un alt factor care influenţează calculele este gradul de incertitudine al măsurătorilor de volume evacuate, unele fiind estimate mai mult sau mai puţin corect.

După o creştere continuă a volumelor de apă evacuată în ultimii ani (45.8 mil mc/2004, 50.9 mil mc/2005, 55 mil. mc/ 2006), acum se constată o scădere de la 49.38 mil mc în 2007, la 44.27 în 2008 şi la 41.05 mil. mc în 2009

88

Evolutia volumelor de apa evacuata 2003-2009

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009,00

mil. mc

an

ul

Se constată scăderi ale volumelor anuale pentru toate activităţile economice : pentru gospodăriile orăşeneşti de la 29.1 la 27.7 mil. mc/an, pentru industria petrochimică de la 12.8 la 11.4 mil. mc/an, pentru industria alimentară de la 0.95 mil. mc/an la 0.73 mil. mc/an.

Evoluţia volumelor de ape uzate evacuate în cursurile de apă, comparativ anii 2002-2009

0,005,00

10,0015,0020,0025,0030,0035,0040,0045,0050,00

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

mil

. m

c/an

ind. energiei termice altele gospodarii comunale petrochimie

89

In cazul industriei petrochimice, unităţile din domeniu arată scăderi ale volumelor de apă evacuată. Rafinăria Steaua Română şi-a oprit activitatea productivă la începutul anului 2009, evacuând 0.06 mil. mc / an faţă de 0.425 mil. mc evacuaţi în 2008 când a funcţionat, Petrotel Lukoil a evacuat cantităti din ce în ce mai mici de apă (5.5 în 2007, 4.48 mil. mc în 2008, faţă de si 3.28 in 2009). Rafinăria Astra Română rămâne închisă, dar preia spre a fi epurate ape uzate de la Rafinăria Vega, şi acestea în uşoară scădere cantitativă (de la 1.11 în 2008, la 1.0 mil mc în 2009). Doar Petrom Petrobrazi arată o uşoară creştere a volumelor de apă evacuate, în jur de 6 mil. mc/an.(6.1 mil mc în 2008 şi 6.5 mil.mc în 2009).

In ceea ce priveşte gospodăriile orăşeneşti, majoritatea volumelor evacuate au scăzut uşor (Ploieşti de la 20.29 la 18.34 mii mc/an; Breaza de la 0.378 la 0.31 mii mc/an; Vălenii de Munte de la 0.71 la 0.69 mii mc/an; Plopeni de la 0.688 la 0.553 mii mc/an; Urlaţi 0.216 la 0.212 mii mc/an; Baicoi de la 0.324 la 0.312 mii mc/an, unele au crescut uşor : Boldeşti Scăeni de la 0.433 la 0.65 mii mc/an ; Mizil de al 0.42 la 0.45 mii mc/an ; Campina are volum constant la 2.57 mil. mc

Aşa cum se vede şi din grafic, cea mai mare pondere în volumul de apă evacuat în cursurile de apă o au gospodăriile comunale, urmate de industria petrochimică, iar celelalte activităţi economice reprezintă un procent nesemnificativ.

Prin urmare, din calcule (cu gradul de incertitudine aratat mai sus) rezultă că modul de funcţionare al instalaţiilor de epurare se poate reprezenta astfel: 14 % din totalul volumului evacuat reiese ca fiind suficient epurat (se încadrează în limitele de calitate autorizate), faţă de 17% în anul anterior, rămânând totuşi ca marea parte a volumului de apă să fie încă insuficient epurat 82% (faţa de 80% în 2008), la care se mai adaugă un volum de 2% neepurat.

Gradul de epurare al volumelor de apă uzată evacuată în 2009

insuficient

epurate

82%

neepurate

2%

suficient epurate

14%

nu necesita

epurare

2%

90

In graficul de mai jos sunt prezentaţi doar indicatorii de calitate cei mai frecvent verificaţi şi care dau şi o măsură a gradului de încărcare a apelor evacuate.

0100020003000400050006000700080009000

100001100012000130001400015000

ton

e/an

CBO5 suspensii cco-cr amoniu

Evoluţia cantităţilor de poluanţi evacuate în cursurile de apă, comparaţie 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009

Cea mai mare parte a volumelor de apă uzată evacuată provine de la gospodăriile orăşeneşti (27.7 mil. mc/an – 67 %), urmată de industria prelucrări chimice (11.4 mil. mc/an – 28%), industria energiei termice (0.418 mil. mc/an – 1%) şi industria alimentară (0.74 mil. mc/an – 2%), toate celelalte însumând 2%.

91

Aportul diferitelor activităţi la totalul volumelor de apă uzată evacuată în anul 2009

petrochimie28%

ind.alimentara2%

ind. energiei termice

1% altele2%

gospodarii comunale

67%

Cele mai frecvente depăşiri ale limitelor admise sunt la indicatorii CBO5, amoniu, suspensii, fosfor total, CCO-Cr.

Urmărind concomitent şi aportul diferitelor activităţi la încărcarea apelor uzate evacuate şi, implicit, la poluarea cursurilor de apă, se constată ponderea covârşitoare a gospodăriilor comunale (84% din totalul cantităţii de suspensii evacuate, 93 % pentru CBO5, 90 % la CCO-Cr, etc.), urmate de industria petrochimică (13.7% din totalul cantităţii de suspensii evacuate, 6% pentru CBO5, 9.3% la CCO-Cr, etc.), iar toate celelalte ramuri industriale împart celelalte câteva procente rămase. Pe fondul scăderii volumelor de apă uzată evacuată şi a îmbunătăţirii calităţii apelor uzate evacuate de activităţile industriale, a crescut ponderea apelor uzate orăşeneşti în poluarea cursurilor de apă.

92

0,00

5,0010,00

15,00

20,00

25,0030,00

35,00

40,0045,00

50,00

mil.

mc

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

anul

Evolutia volumelor evacuate de unitati cu diferite profiluri de activitate

ind. energiei termice

altele

gospodarii comunale

petrochimie

ind. alimentara

Aceste grafice evidentiază contribuţia importantă a gospodăriilor comunale la poluarea râurilor din judeţ. Unele dintre localităţi au întocmit Programe de etapizare a lucrărilor de construcţie/extindere/modernizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare, urmând să le execute. In localitatea Boldeşti au fost încheiate lucrări de extindere şi reabilitare canalizări, urmând lucrările la sistemul de epurare. La staţia de epurare Ploieşti s-a executat aproximativ 50% din investiţia prevăzută pentru noua staţie de epurare. Pentru comuna Bucov a fost construită o staţie de epurare care se află în curs de amorsare a proceselor de epurare. Multe dintre oraşe, în general cele a căror gospodărie de apă este administrată de S.C. Hidro Prahova, au amânat stabilirea concretă a lucrărilor necesare pentru conformarea cu legislaţia până la definitivarea Master – planului judeţului, urmând prioritizarea lucrărilor şi executarea lor. Master planul judeţului Prahova este în curs de definitivare şi aprobare. O cauza importantă a caracterului poluator al acestor unităţi de gospodărie comunală este faptul că nu au treaptă terţiară (sisteme de eliminare a azotului şi fosforului). De asemeni, se urmăreşte ca toate localităţile rurale să-şi dezvolte sisteme de epurare în paralel cu cele de alimentare cu apă, dar termenele pentru aceste lucrări sunt îndepărtate, iar posibilităţile financiare reduse.

93

O problemă deosebit de importantă datorită ponderii în poluarea judeţului este staţia de epurare a oraşului Ploieşti. Aceasta este deosebit de veche si cu mari probleme în exploatare, dar noua staţie de epurare se află în curs de execuţie, având termenul de punere în funcţiune în 2011. După cum se vede şi în graficul de mai jos, este evidentă influenţa majoră a oraşului, care are cel mai mare debit evacuat, dar şi cel mai puţin epurat, dată fiind dotarea staţiei de epurare doar cu treaptă mecanică. Chiar dacă din punct de vedere al indicatorului « suspensii » este posibil ca staţia de epurare a oraşului Ploieşti să aibă o oarecare eficienţă, din punct de vedere al reducerii concentraţiei de substanţe organice, aceasta este complet ineficientă. Prin urmare, oraşul Ploieşti este responsabil de 92.4% din încărcarea cu CBO5 a evacuărilor orăşeneşti în cursurile de apă. De asemeni, evacuează 85.9 % din totalul încărcării cu CBO5. evacuate în cursurile de apă din judeţ.

Contributia diferitelor localitati din judetul Prahova la incarcarea cu CBO5 a cursurilor de apa in 2009

Boldesti0,6%

Valeni1,2%

altele 1,3%

Urlati0,3%

Ploiesti92,4%

Filipesti0,2%

Plopeni1,2%

Sinaia0,7%

Campina0,9%

Mizil0,8%

Baicoi0,4%

Următorul poluator important – industria petrochimică, cunoaşte o dezvoltare a sistemelor de epurare, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare şi modernizare realizate, dar, având în vedere specificul producţiei, rămâne o sursă potenţială de poluare ce nu poate fi trecută cu vederea. Dintre unităţile reprezentative ale categoriei :

- S.C. Petrotel – Lukoil se încadrează în general în concentraţiile limită, cu excepţia indicatorului amoniu - Petrom S.A. Petrobrazi investeşte continuu în modernizarea sistemului de evacuare, dar continuă să aibă uşoare depăşiri are limitelor indicatorilor de calitate. Rămâne riscul impurificării receptorului prin infiltraţiile din subteranul infestat, mai ales în zona canalului de evacuare la râul Prahova.

94

- Rafinăria Astra Română Ploieşti nu a funcţionat nici în cursul anului 2009, activând doar cu staţia de epurare care primeşte apele uzate de la Rafinăria VEGA şi de la alte terţe unităti minore de pe raza municipiului Ploieşti. Rezultatele analizelor de laborator pentru apele uzate evacuate se încadrează în limitele autorizate. - Rafinăria Steaua Română Câmpina a funcţionat la capacitate din ce în ce mai mică, ajungând ca, în ianuarie 2009 să-si oprească activitatea de producţie, din motive financiare. Situaţia a continuat până la sfârşitul anului, prelungindu-se şi în 2010. Staţia nouă de epurare a fost finalizată, dar nu a fost pusă în funcţiune datorită debitului de apă evacuată mic şi lipsit de poluanţi pe periada nefuncţionării instalaţiilor.Anterior fiind principala unitate responsabilă de încărcările cu poluanţi de la industria

alimentară, S.C. BERE AZUGA a funcţionat doar jumatate din anul 2009, apoi a fost preluată de S.C. PERLA COVASNEI S.A. care a schimbat profilul de activitate, urmând să îmbutelieze apă de izvor. Alte unităţi, S.C. AGRISOL Boldeşti Scăeni, S.C. DIAVIST Filipeştii de Pădure, S.C. RECUNOSTINTA Filipeştii de Padure, S.C. MOTEL SHOP Potigrafu, S.C. ROWA DANY Buşteni, S.C. ROMAQUA Buşteni evacuează ape uzate ce respectă limitele admise prin actele de reglementare. S.C. DOMENIILE VITICOLE TOHANI, care are depăşiri ale limitelor adimise la substanţele consumatoare de oxigen, are program de etapizare a lucrărilor pentru construirea unei staţii de epurare.

Revenind la problema colectării şi epurării apelor uzate, este de subliniat situaţia unor aglomerări umane – oraşe şi comune – importante care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare şi, prin urmare, nici de staţie de epurare a apelor uzate.

Acestea contribuie la poluarea cursurilor de apă, mai ales a afluenţilor cursurilor principale, ducând, alături de poluarea agricolă (scurgerea de pe terenurile tratate cu îngrăşăminte a unor ape impurificate) şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor pe maluri, la poluarea difuză a râurilor. Acest tip de poluare, cauzată atât de scurgerile din gospodăriile individuale şi din anexele de creştere a animalelor cât şi de activităţile agricole, se manifestă cu intensitate la apariţia precipitaţiilor şi a dezgheţului şi totdeauna este greu de cuantificat şi stopat. Această problemă apare, la fel de pregnant şi periculos şi acolo unde localităţile dispun de reţea de canalizare doar pentru o parte din populaţie. Gospodăriile nedeservite de canalizarea oraşului evacuează ape uzate în aceleaşi condiţii ca şi cele aflate în mediul rural.

Ca şi în anii anteriori, în industrie se constată, în funcţie de caz, câteva situaţii importante :

95

- îmbunătăţirea epurării apelor în unele cazuri datorită conştientizării importanţei acestui domeniu în raport cu cel productiv, unitatea având uneori posibilităţi financiare mai bune ca în trecut. Există situaţii când o exploatare defectuoasă a instalaţiilor de epurare sau incapacitatea tehnică a acestora s-au datorat necunoaşterii şi lipsei de pregătire profesională a personalului desemnat, şi au fost imediat remediate în dorinţa de a îndeplini condiţiile de autorizare din punct de vedere al gospodăririi apelor. Schimbarea proprietarului a condus în multe cazuri şi la schimbarea opticii cu privire la acest domeniu şi, pe lângă îndeplinirea condiţiilor impuse la privatizare, şi la acordarea importanţei cuvenite.

- închiderea operaţională a unor fabrici, ceea ce a condus la încetarea evacuării de ape uzate, dar şi la neglijarea staţiilor de epurare.- imposibilitatea operării eficiente a staţiilor de epurare şi mai ales a retehnologizării acestora datorită lipsei mijloacelor financiare.- Unele unităţi şi-au încetat activitatea, dar găzduiesc mai multe unităti mici, în spaţii închiriate - surse de poluare greu de cuantificat şi controlat şi a căror apă evacuată este dificil de epurat de vechea staţie de epurare a respectivei platforme industriale- Tendinţa de modificare a calităţii apei la intrarea în staţiile de epurare industriale (datorită schimbării tehnologiilor), aceasta având alte caracteristici decât cele prevăzute la construirea fabricilor cu mulţi ani în urmă, duce la imposibilitatea staţiilor de a epura apele la calitatea impusă de normative. - unităţile economice nou construite, prin contrast, deşi puţine, nu pun probleme de acest gen, ele fiind dotate cu staţii de epurare care folosesc tehnologii şi echipamente moderne, fiabile şi eficiente pentru încărcările reale ale apelor uzate rezultate din procesul tehnologic.

Structura apelor uzate evacuate în 2009Volume de apa evacuata facturate (mii mc, fara stornari)

Apa uzata Apa meteo Total

Asociatii (mii mc) 5.923,9 149,

9 6.073,

8

Particulari (mii mc) 964,4 442,

0 1.406,

3

Agenti economici (mii mc) 3.622,0 1.146,

5 4.768,

6

I.M.M. (mii mc) 797,7 644,

9 1.442,

6

Bugetari (mii mc) 1.363,5 929,

2 2.292,

7

Total (mii mc) 12.671,5 3.312, 15.984,

96

5 0

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Media anuală a indicatorilor de urmărire a calităţii apelor uzate preluate de ANP în canalizarea municipală şi deversate în Staţia de epurare a fost:

pHAmoniu (NH+

4) mg/l

CCO Cr mg/l

Suspensii totale mg/l

Reziduu fix

mg/l

Substanţe ext. cu eter de petrol

mg/l

Detergent

mg/l

CBO5

mg/l

6,5-8,5 30 500 350 30 25 3007,5 25,4 847,8 380,4 963,1 22,3 2,5 441,0# limitele admisibile apar pe fond gri:

La ieşirea din Staţia de epurare, media anuală a indicatorilor de urmărire a calităţii apelor uzate preluate în canalizarea municipală a fost:

pHAmoniu (NH+

4) mg/l

CCO Cr mg/l

Suspensii totale mg/l

Reziduu fix

mg/l

Substanţe ext. cu eter de petrol

mg/l

Detergent

mg/l

CBO5

mg/l

6,5-8,5 30 700 350 1500 30 10 3507,4 23,5 680,2 271,5 918,0 24,3 2,2 369,4# limitele admisibile apar pe fond gri, conform autorizaţiei de gospodărire a apelor a STEP RASP Ploieşti

Situaţia depăşirilor indicatorilor în anul 2009Judeţul Indicatorii depăşiţi

PRAHOVA În 2009 s-au semnalat diferite depăşiri ale apelor evacuate în STEP la indicatorii amoniu, CBO5, CCO-

Cr, suspensii, substanţe extractibile cu solvenţi

4.8.3. Reţele de canalizare

Reţelele de canalizare ale apelor menajere pentru anul 2009, prin HIDRO PRAHOVA

Judeţ Prahova Lungime Volum distribuit Populaţie racordatǎ

97

( km ) ( mii mc ) ( mii locuitori )

SC Hidro Prahova SA

310,3 6745 83,113

Reţele de canalizare ale apelor menajere din judeţul Prahova

Localitatea Lungimea

canalizare

Km(*)

Volum apă uzată

evacuat în emisar prin

retele de canalizare

2009

( mii m3 )

Populaţia

racordată/existentă(**)

Ploieşti 251.8 18343 171530 / 229285

Câmpina 83 2578 23878 / 37354

Vălenii de Munte 18.8 695 6672 / 13420

Măneciu 13.1 120 2178 / 10988

Păuleşti 8.5 128 - / 5335

Bucov 8.4 0 - / 10826

Boldeşti 20.57 657 3900 / 11304

Băicoi 12 312 3932 / 19660

Breaza 12.2 310 3501 / 17542

Mizil 30.1 451 8770 / 16112

Comarnic 0.2 6 178 / 13056

Sinaia 65 1267 10489 / 11775

Urlaţi 10.8 212 4726 / 11421

Filipeştii de Pădure 11.8 156 4415 / 10343

Valea Călugărească

9.6 103 1080 / 10553

98

Plopeni 16.8 555 9407 / 9407

Buşteni 45.13 572 6030 / 10077

Puchenii Mari 0.8 21 386 / 8826

Slănic 7.5 84 1670 / 6637

Floreşti 7.9 204 2475 / 7824

Azuga 9.73 237 4422 / 4978

Cornu 4.2 53 600 / 4456

Poiana Câmpina 0.65 22 500 / 5332

* lungimile reţelelor de canalizare sunt confirmate de operatori

** populatia de la Oficiul Judeţean de Statistică, la 1 ianuarie 2009

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane

Propunem urmatorul tabel :

Situaţia zonelor critice la nivelul regiunii Sud Muntenia în anul 2009

Judeţul Denumire zonă critică Cauza

99

4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării

HIDRO PRAHOVA si-a propus urmatoarele obiective si masuri:

1. Limitarea supraexploatǎrii surselor de apǎ potabilǎ prin eliminarea pierderilor de apǎ şi echilibrarea sistemului de alimentare cu apǎ.

2. Îmbunǎtǎţirea calitǎţii resurselor de apǎ de suprafaţǎ şi subterane prin construirea de staţii de epurare noi (inclusiv treaptǎ terţiarǎ) la Sinaia, Breaza, Câmpina, Plopeni, Vǎleni de Munte, Urlaţi, Mizil şi prin extinderea reţelelor de canalizare din Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, Breaza, Câmpina, Bǎicoi, Plopeni, Vǎleni de Munte, Urlaţi, Mizil - conform Planului de Investiţii Prioritare pentru realizarea prevederilor POS Mediu Axa Prioritarǎ I în jud. Prahova.

APA NOVA PLOIESTI, în conformitate cu propriul Program de management integrat Calitate-Securitate-Mediu aprobat în 2009 şi-a propus mai multe obiective şi măsuri pentru protecţia apelor împotriva poluării şi a supraexploatării, dupa cum urmează:

Protejarea apelor subterane în zona fronturilor de captare: protejarea fronturilor de captare împotriva poluărilor (inclusiv accidentale) prin instituirea

zonelor de protecţie sanitară aferente celor 3 fronturi de captrare: Crîngul lui Bot, Ploieşti Nord-Est şi Ploieşti Nord-Vest

s-au instalat panouri avertizoare şi s-au bornat zonele de restricţie (Front NE: 41 de panouri instalate, Front NV: 50 de panouri instalate, Front Crangul lui Bot: 40 de panouri instalate);

s-a finalizat în 2009 lucrarea de împrejmuire a ZPS aferent frontului Crangul lui Bot;

avand în vedere prezenta proprietatilor private în zona frontului de captare NE, imprejmuirea ZPS cu restrictie severa este dificil de realizat dar toate forajele frontului NE sunt protejate printr-un careu din plasa de sarma cu latura de cca. 15-20 ml şi nu s-au semnalat probleme legate de poluarea acviferului;

prin implementarea sistemului de telegestiune pentru toate fronturile de captare, s-a asigurat protecţia perimetrelor impotriva intruziunilor; suplimentar, paza fronturile de captare este asigurata de o firma autorizată;

limitarea poluarii potentiale datorate riveranilor prin urmarirea modului în care sunt intretinute culturile agricole (neutilizarea pesticidelor şi ingrasamintelor în ZPS);

100

Protejarea apelor subterane împotriva supraexploatării: ANP exploateaze fronturile de captare subterane la debitele autorizate;

debitele şi volumele de apa captate din subteran sunt urmarite permanent cu ajutorul debitmetrelor electromagnetice instalate la fiecare foraj, prin monitorizarea permenenta cu ajutorul sistemului de telegestiune implementat;

puturile sunt echipate cu capacitati de captare comparabile debitelor posibil a fi prelevate din sursa subterana; pompele submersibile sunt alese în functie de capacitatea forajului respectiv iar în cazul unor debite prea mari, pana la inlocuirea acestora cu alte pompe adecvate se regleaza vana forajelor pana la obtinerea debitului optim, conform studiului hidrogeologic privind determinarea debitelor optime de exploatare pentru fronturile de captare;

Diminuarea pierderilor din reţeaua de distributie a apei potabile, ameliorand constant randamentul cu 3% pe an prin:achizitionarea de echipamente performante pentru depistarea pierderilor (aquafon,

logeri);reabilitarea retelei de alimentare cu apa, conform planurilor anuale de investiţii.

Protejarea apelor freatice împotriva poluării: întreţinerea şi reparatia sistemului public de canalizare prin curaţare preventiva şi

verificari video, luand măsurile necesare pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiileîn canalizare;

realizarea lucrărilor de rebilitare a reţelelor de canalizare prevazute în planurile anuale de investiţii, pentru a reduce exfiltraţiile în panza freatica.

Protejarea apelor de suprafata împotriva poluării:ANP a continuat sa incheie conventii de deversare cu agentii economici care deverseaza

ape uzate în colectorul public, în scopul reglementarii acestor deversari; în cursul anului 2009 au fost în derulare un numar de 133 conventii de deversare incheiate cu agentii economici care evacueaza apele uzate în reţeaua municipala de canalizare .

ANP a continuat monitorizarea calitatii apei uzate evacuate de agentii economici, constatand 55 cazuri de depasiri ale limitelor admise la indicatorii de calitate, şi a urmarit monitorizarile proprii realizate de agentii economici; aceste depasiri sunt structurate astfel:marea majoritate sunt depasiri accidentale, valorile inregistrate nefiind mult superioare

limitelor admisibile; pentru acest tip de depasiri ANP a atentionat agentii economici în cauza;

exista şi agenti economici (ex. INBEV) pentru care depasirile au fost sistematice şi semnificative, dar care în cursul anului 2009 s-au rezolvat prin punerea în functiune a propriei statii de epurare a apelor evacuate;

au fost şi depasiri sistematice şi mult peste valorile legale admise (ex. la CCO-Cr în luna februarie un agent economic a depasit de peste 60 de ori limita maxim admisibila); acesti mari poluatori sunt monitorizati în mod special, ANP incercand prin toate parghiile disponibile sa impuna respectarea cerintelor NTPA 002/2000;

101

nu trebuie neglijat impactul pe care apele uzate provenite de la consumatorii casnici (asociatii de proprietari, persoane fizice) il au asupra colectorului public, prin depasirea limitelor admise ale indicatorilor de calitate.

Intretinerea şi reparatia sistemului public de canalizare; ANP desfăsoară programe de întreţinere / de rebilitare a reţelelor de canalizare prin curaţare preventiva sau inlocuirea acesteia, luand măsurile necesare pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiile în canalizare.

În afară de cele descrise mai sus, împotriva poluării APA NOVA Ploieşti a instituit urmatoarele măsuri cu caracter general:Procedura privind intervenţii în situatii de urgenţă: Având în vedere specificul activitaţii

ANP, pentru prevenirea şi combaterea efectelor poluărilor accidentale (contaminare acvifer, deversări de ape uzate neconforme în reţeaua de canalizare etc.) exista o procedură în care sunt descrise etapele care trebuie urmate pentru gestionarea acestor situaţii de urgenţă.

Asigurarea unui sistem de permanenta (24h/24h): ANP are instituit un program de permanenţă pentru intervenţii imediate în perioadele uzual nelucrătoare cat şi în cazul situaţiilor de urgenta; echipa de permenentă cuprinde personal aferent serviciului producţie, sectoarelor care exploatează reţeaua de apă-canal, laborator, cat şi agenţi-relatii cu clienţii din partea Centrului de Apel. În cazul unei situaţii de urgenţă personalul de permanenţă urmează etapele descrise în procedura pentru gestionarea acestor situaţii şi anuntă celula de criza astfel constituită.

Cu privire la monitorizarea cursurilor de apă de suprafaţă, numărul de km monitorizaţi în anul 2009 a fost de 751 km, la fel ca în 2007 şi 2008 şi din analiza comparativă a tronsoanelor de râuri pe clase de calitate se constată ca nu s-au produs modificări semnificative, în sensul îmbunătăţirii sau înrăutăţirii calităţi apei.

Analizând datele obţinute, raportat la starea ecologică a râurilor monitorizate, se observă că, din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 % au atins obiectivul–ţintă, fiind încadrate în stare foarte bună şi bună.

Calitatea ambelor lacuri de acumulare se încadrează în clasa a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, iar din punct de vedere al gradului de eutrofizare atât Paltinu cât şi Măneciu au înregistrat caracteristice specifice stadiului mezotrof.

102

Cu privire la volumele de apă uzată evacuată, continuă tendinţa de scădere din ultimii 2-3 ani.

Calitatea apelor uzate evacuate rămâne majoritar nesatisfăcătoare, un procent foarte mare reieşind insuficient epurate (82% din totalul de 41.05 mil. mc în 2009), conform clasificării făcute de programul Qual 2006, pe baza analizelor de laborator. Totuşi, mai multe staţii de epurare sunt considerate ca fiind corespunzătoare (apele evacuate se încadrează în calitatea impusă prin autorizaţie) : 51% faţă de 39% în 2008 şi 22% în 2007.

Ponderea covârşitoare în apele uzate o deţin apele uzate rezultate de la gospodăriile orăşeneşti, atât din punct de vedere al volumelor evacuate, cât şi a încărcării cu poluanţi. Ramura economică aflată pe locul secund în această ierarhie este industria petrochimică, bine reprezentată în judeţul Prahova.

103

CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA

Documents

Transcript of CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA