Capitolul 1 Doc

8/6/2019 Capitolul 1 Doc

1/32

CAPITOLUL 1

STUDIU COMPARATIV LA NIVELUL FISCALITATII INTERNATIONALE

In economia de pia, un rol deosebit de important i cu implicaii multiple l au

problemele fiscale i bugetare. In acest context, taxele i impozitele reprezint un instrument cu

caracter istoric i cu influen asupra sferei economice i sociale, fiind izvorul principal al

formrii veniturilor bugetului de stat i al finanrii cheltuielilor publice.Ele constituie o funcie

cresctoare a veniturilor bugetare fiind direct proporional cu acestea .Impozitele sunt cunoscute din antichitate i se presupune ca au aprut n evoluia

societii omeneti, n cadrul primelor formaiuni statale, find determinate de necesitile

materiale ale celor ce exercitau adminiatraia public.De-a lungul timpului, elementele supuse

impozitrii s-au constituit a fi veniturile, averea, produsele ce fceau obiectul schimburilor

(comerul), etc, de aceea nu a fost posibil i nici echitabil a se practica o form unic deimpunere.In acest fel, s-a ajuns ca taxarea s mbrace diferite forme: impozite directe, indirecte,

pe consum, pe venit, pe capital, pe dobnzi, etc., n funcie de diversele stadii i etape de

dezvoltare economic att la nivelul fiecrei ri n parte dar i la nivel mondial.

Treptat, impozitarea a evoluat de la simpla funcie de alimentare a unor cheltuieli publice,

d d i i f i il l l f i i l d hi i


2/32

d d i i f i il l l f i i l d hi i

1.1.1 Contribuabilii i sfera de cuprindere a impozitului

Contribuabilii sunt acele entiti (persoane juridice sau persoane fizice asociate lor) care,potrivit legii, sunt obligate la plata impozitului pe profit pentru activitatea desfurat att pe

teritoriul Romniei ct i n strintate.

Impozitul pe profit se aplic:1

a) n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att

din Romnia, ct i din strintate;b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu

permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar

activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul

impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane;d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti

imobiliare situate n afara Romniei sau din vnzare/cesionarea titlurilor de participare deinute

la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.

e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz

i i R i i i di i i f li j idi ii


3/32

h) asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari recunoscute

ca asociaii de proprietari pentru veniturile obinute din activiti economice i care sunt sau

urmeaz a fi utilizate pentru mbuntirea utilitilor i a eficienei cldirii, pentru ntreinerea irepararea proprietii comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii;

k) Banca Naional a Romniei;

l) Fondul de garantare a pensiilor private, nfiinat potrivit legii.m)Organizaiile nonprofit, pentru veniturile din activiti economice realizate pna la

nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din

veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior.

1.1.2 Cota de impozitare i evoluia nivelului acesteia

Cota de impozitare reprezint un element important n ceea ce privete dimensiunea

valoric a impozitului n cazul unei societati deoarece aceasta se aplic asupra profitului

impozabil genernd impozitul pe profit. Prin urmare, formula general de calcul a impozitului pe

fi


4/32

capacitatea agenilor economici de a patrunde pe piata intern i extern, atragerea de investitori

strini sunt doar o parte din elementele ce au determinat numeroase modificri in legislaie.

La inceputul anilor 1991 nivelul cotei de impozitare era cuprins n intervalul 5% - 77% nfuncie de profitul impozabil anual obinut iar cei cu profit impozabil anual de pana la 25000 lei

beneficiau de scutire. Aceast reglementare nu a asigurat o gestiune eficient nici din partea

agenilor economici nici din partea statului nivelul cotei de impozitare maxim de 77% fiind

peste nivelul ntalnit n rile dezvoltate. Efectele acestei reglementri au constat n amplificarea

evaziunii fiscale i descurajarea potenialilor investitori precum i a consumului.Pentru a se simplifica operaiunile n ceea ce privete calcularea i incasarea impozitului

pe profit, dar i pentru stimularea realizrii de profituri ct mai mari, ncepand cu anul 1992 3s-a

introdus forma de impunere n cote proporionale,astfel:

30% pentru profitul impozabil de pana la 1.000.000 lei;

45% pentru partea din profitul impozabil ce depasea 1.000.000 lei.(ROL)

In perioada 1995-1998, cota general de impozitare a fost stabilit la 38%.

Pentru condiiile din ara noastr se poate spune c nivelul de 38% al cotei de impozitare

era prea mare. Singura ramur ce a obinut un sprijin mai consistent, a fost agricultur prin

i l l i d i d 2 % ib bilii li l l i 80% di


5/32

Anul 2004 a marcat un moment foarte important n reforma sistemului fiscal romanesc:

introducerea Codului fiscal. Obiectivele fundamentale ale Codului fiscal sunt de armonizare cu

legislaia fiscal a Uniunii Europene i de asigurare a unui cadru unitar, stabil,coerent i clar.La 1 ianuarie 2005, Romnia a adoptat cota unica de 16%, asupra profitului impozabil,

excepie fcnd suma datorat de cluburile de noapte,operaiunile tip jocuri de noroc- cota

aferent impozitului pe profit ce nu poate fi mai mic de 5% din venituri, impozitul pe profit

fiind redus de la 25% la 16%. In acest fel se urmarea sporirea profiturilor companiilor, precum i

o mai buna gestiune a acestora. Astfel, ntr-o abordare mai larga, relansarea companiilor eracorelata i cu sporirea numarului locurilor de munca i cu cresterea economiei n ansamblu.

Efectele adoptrii acestei cote au fost, ntr-adevar, mbunatirea anumitor indicatori

economico-sociali precum numarul de salariai, numarul de omeri, rata omajului i nivelul

salariilor (a se vedea Tabelul 1.2 din Anexe) precum i volumul investiiilor, numarul de

inmatriculri de societi comerciale i dinamica PIB (a se vedea Tabelul 1.3 in Anexe).Pentru a evidenia efectele adoptarii cotei unice de impunere ne-am propus sa analizam

comparativ evoluia unor indicatori economico-sociali pe parcursul anilor 2004 i 2005, ani care

s-au difereniat din punctul de vedere al regimului fiscal, doar prin modificarea cotei unice de

impunere a veniturilor personale i profiturilor intreprinderilor4(a se vedea Tabelul 1.3 din

)


6/32

parcursul celor doi ani analizai. Astfel, numrul de omeri a nregistrat o scdere de la 693.400

la nceputul perioadei la 523.000 la sfritul perioadei (o scdere cu 24,6% - un procent

semnificativ). Corespunztor rata omajului a evoluat de-a lungul aceleiai perioade de la 7,6%n ianuarie 2004 la 5,9% n decembrie 2005.De asemenea, numrul de salariati a crescut constant

pe parcursul perioadei analizate de la 4.359.300 n ianuarie 2004 la 4.501.200 n decembrie 2005

( o cretere cu 3,25%).

In aceast perioad numarul salariailor este in continu cretere, iar al omerilor

descrete dar, odat cu apariia crizei financiare fenomenul este unul contrar celui mentionatanterior: numarul salariailor este n cdere libera, iar numarul omerilor are un trend de cretere

accelerat.

Grafic 1.1


7/32

In concluzie efectele adoptarii acestei cote au fost intradevar imbunatatirea anumitor

indicatori macroeconomici pe parcursul anului 2005 . Dar cota unic de impozitare a veniturilor

personale nsemna mai mult dect impozit proportional, acesta evolund in raport cu venitul brutconform graficului urmtor:

V* = venitul brut dincolo de care impozitul devine proportional

Grafic nr.1.3. Evolutia impozitului n functie de venitul brut n cazul cotei unice de impunere (cazul cu deduceri)

In practica fiscal din Romnia , pragul de venit de la care impozitul devine proportional5


8/32

In prezent in Romania se cauta solutii pentru cresterea veniturilor fiscale iar una dintre

cele mai la indemana solutii (alaturi de majorarea cotei de TVA) o reprezinta chiar majorarea

cotei de impunere a veniturilor persoanelor fizice si a profiturilor intreprinderilor.

1.1.3 Modul de determinare a profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i

cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturileneimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile.7

Profitul impozabil = venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile +

cheltuieli nedeductibile

Veniturile impozabile sunt veniturile realizate de firm din desfurarea activitii de

baz. Aceste venituri au ponderea cea mai mare n veniturile unei firme.

Veniturile neimpozabile au o pondere nesemnificativ n totalul veniturilor i sunt de

regul venituri ce apar n urma activitii investiionale a firmei n cadrul altor firme sau venituri

8


9/32

ntreinere i reparaii aferente autoturismelor folosite de persoane cu funcii de conducere i de

administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un autoturism aferent fiecrei

persoane cu astfel de atribuii, cheltuieli efectuate n numele unui angajat la schemele de pensiifacultative n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 de euro ntr-un an fiscal,

pentru fiecare participant, cheltuieli cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei

sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant,

cheltuieli sociale n limita unei cote de pn la 2% aplicat asupra valorii cheltuielilor cu

salariile personalului sau cheltuieli cu dobnzile i diferenele nefavorabile de curs valutar.Cheltuielile pentru care nu se acord deductibilitate sunt:10 cheltuielile proprii ale

contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii

precedeni sau din anul curent, cheltuielile cu dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile,

confiscrile i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne, cheltuieli nregistrate

n contabilitate care nu au la baz un document justificativ, cheltuieli cu amortizarea contabil11

,cheltuieli privind conbustibilul pentru vehiculele rutiere care sunt destinate exclusiv pentru

transportul rutier de persoane, cheltuieli de sponsorizare, cheltuielile fcute n favoarea

acionarilor sau asociailor i multe alte cheltuieli care nu au legatur direct cu activitatea

desfaurat de firm.


10/32

Plata impozitului pe profit se realizeaz n lei, la termenele de plat stabilite i

difereniate pe categorii de contribuabili. Astfel, in prezent, agenii economici (cazul general)

pltesc impozitul trimestrial, scadena fiind data de 25 inclusiv a lunii urmtoare aferenttrimestrului urmtor dar, ncepnd cu anul 2010, urmeaz s aplice sistemul plilor anticipate.

Bncile comerciale romne, sucursalele din Romnia ale bncilor straine precum i persoanele

juridice strine aplic deja acest sistem i au obligaia de a plti trimestrial, n contul impozitului

anual, pli anticipate actualizate cu indicele de inflaie, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei

pentru care se calculeaz impozitul, iar organizaiile non-profit i contribuabilii care obinvenituri majoritare din cultura cerealelor, pomicultur i viticultur au obligaia s plteasc

anual pn la data de 15 februarie a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.

Agenii economici calculeaz i evideniaz trimestrial, cumulat de la nceputul anului,

impozitul pe profit.

Agenii economici au obligaia s plteasc, n contul impozitului pe profit pentrutrimestrul IV, pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmtor, o sum egal cu impozitul

calculat i evideniat pentru trimestrului III, urmnd ca plata final a impozitului pe profit pentru

anul fiscal s se fac pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit i

anume pn la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmtor.


11/32

Principalele impozite directe percepute de catre stat sunt impozitul pe profit si impozitul

pe veniturile realizate de persoanele fizice. lmpozitul pe profit va fi fi cel care va face obiectul

prezentei lucrari.

1.2.1 Aspecte privind diverse modalitati de stabilire a impozitului pe profit realizat de

persoane juridice

Scopul oricarui contribuabil, este evident, gasirea unei solutii de a plati un impozit catmai mic. In acest caz se pune problema alegerii intre diferite sisteme de fiscalitate.

La nivel international pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoane

juridice se foloseste fie acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice fie alte sisteme

distinct in functie de modul de organizare a societatilor in societati de persoane sau societati de

capital.Astfel, in cazul societatilor de persoane12, impunerea profitului obtinut se face frecvent pe

baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie

intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective.

La societatile de capital se poate delimita averea personala a asociatilor de patrimoniul


12/32

forma de dividende. Acest sistem de impunere s-a practicat in tari precum Belgia, Luxemburg,

Olanda si se mai practica si astazi, in putine tari, precum si in Romania si Irlanda.

A doua modalitate de impunere a profitului consta in faptul ca se impune doar partea dinprofit distribuita sub forma de dividende, cealalta parte fiind scutita.Practicarea unei astfel de

impuneri este avantajoasa pentru societati deoarece le stimuleaza sa plaseze profitul in noi

investitii. In prezent majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europcne (UE) practica acest sistem

de impunere: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia,

Luxemburg,Olanda, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia,Slovenia si Cipru.

Cea de-a treia modalitate de impunere presupune impunerea doar acelei parti din profit

ramasa la dispozitia societatii, dividendele fiind astfel scutite. Potrivit acestei modalitati se

incalca principiul echitatii fiscale deoarece se exonereaza de la plata impozitului dividendele

realizate de actionari. Se practica in tari precum Grecia, Letonia, Slovenia.A patra rnodalitate consta in impunerea separata mai intai a dividendelor si apoi partea

din profit ramasa la dispozitia societatii de capital.

In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de

capital, practica fiscala internationala permite impunerea in mod diferit, in functie de politica lor13


13/32

In cele mai multe tari, indiferent de sursa de formare a profitului se utilizeaza cota unica

pentru impozitarea acestuia.

Deasemenea sunt state unde se practica cote separate pentru impunerea primelor deasigurare la societatile sau la companiile de asigurare si reasigurare.

In practica international impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de

regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impozitele stabilite conform

celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul de rol.

1.2.2 Dimensiunea si tendintele in evolutia impozitului pe profit ca parte integranta a

impozitelor directe

nc din anii 90, o mare parte a statelor membre UE au implementat reforme la nivelul

sistemului de impunere, cu scopul reducerii cotelor de impozitare a profitului (n acelai timpmrind baza de impozitare) i a mbuntirii funcionrii pieelor de capital. n general, aceste

masuri fceau parte din programe de reforma planificate de durata a mai multor ani.

Printre masurile luate cu scopul reformrii sistemului de impozitare a profitului se

numra: reducerea cotelor de impozitare, n acelai timp cu reducerea programelor de stimulare a


14/32

Sursa:European Commission, Taxation trends in the European Union,2010

Cu toate ca tendinta de scadere s-a manifestat in general, ratele variaza substantial de la o

tara la alta in cadrul Uniunii Europene, asa cum rezulta si din graficul de mai jos.(vezi graficul

1.5) Astfel, cea mai redusa cota de impunere a impozitu1ui pe profit se intalneste in Bulgaria si

Cipru (10%), iar cea mai ridicata in Malta (35%).


15/32

Si Austria impreuna cu Brazilia au avut o cota constanta de 30%, respectiv 34% din 2001 pana in

prezent (a se vedea Tabel 1.5 in Anexe).

Despre modificarea cotelor impozitu1ui pe profit intre anii 1995 si 2009 se poate spuneca cele mai semnificative reduceri s-au realizat in Bulgaria de la 40% la 10%, in lrlanda de la

40% la 12,5%, in Germania de la 56,8% la 29,8%, dar si in Romania de la 38% la 16% (vezi

Grafic 1.6). Tara noastra este deci in primele 5 din UE la acest capitol al modificariler cotei

in intervalul 1995-2009.

Grafic 1.6

Sursa:Prelucrari propii


16/32


17/32

La polul opus se situeaza Danemarca (61,2%), Marea Britanie (46,3%) si Finlanda

(41,4%). Aceste date redau faptul ca, desi exista o strategie fiscala comuna la nivelul Uniunii

Europene, modul prin care statele membre aleg sa atinga obiectivele aeestora este diferit, eleavand dreptul la suveranitate fiscala.

Cu privire la ponderea impozitului pe profit in total venituri fiscale Malta ocupa primul

loc cu 19,4%, urmata de Cipru (16,6%) si Luxemburg (14,8%), iar Germania se afla pe ultimul

loc avand o pondere de 3,5% (a se vedea Tabel 1.6 in Anexe ). Aceste diferente mari de la o tara

la alta se explica, pe de-o parte, prin gradele diferite de dezvoltare economica a acestora, iar pede alta parte, prin politicile promovate de autoritatile publice.

Cea mai mare pondere a impozitului pe profit in PIB (a se vedea Tabel 1.7 in Anexe) o

detine Cipru (6,9%), 1a po1u1 opus af1andu-se Germania (1,4%). Diferenta intre maxim si

minim, in anul 2007, este deci de 5,5%,1ucru justificat de diferentele existente intre profiturile

companiilor si intre PIB-urile ce1or doua state. Aceste discrepante pot influenta deciziile delocalizare a investitiilor si pot constitui obstacole in circulatia libera a capitalului in piata unica si

pot stimula competitie fiscala daunatoare.

Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari

bugetare din UE. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,


18/32


19/32

Tax Base CCCTB) urmeaza a se aplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat

membru, companiile putand alege sa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare

regulile nationale.Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor

obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiile

au activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarile

respective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat de

catre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se ometoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Niculae Done, Tax

Partner la KPMG Romania este de parere ca desi s-au inregistrat progrese in reforma codului

fiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este

birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem este esentiala, astfel incat propunerea

Comisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in maimulte tari membre UE, sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in

alte state, ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp

dezvoltarii afacerilor.

Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiile transfrontaliere in


20/32

cauzate de diferentele de la o tara la alta in ceea ce privegte repartizarea investitii1or si bazele de

impozitare. Totodata intreprinderile mici si mijlocii vor fi foarte cagtigate datorita faptului ca

acestea sunt cele ce au cel mai mult de suferit de pe urma fiscalitatii, facilitandu-le astfeldesfasurarea de noi activitati transfrontaliere.

In ceea ce privegte pozitia Romaniei si Bulgariei cu privire la implementarea bazei unice

consolidate ambele tari raman tacute cu atat mai mult cu cat acestea aplica rate ale impozitului

pe protit scazute, 10%, respectiv 16%, avand prea putine lucruri de castigat de pe urma acestui

proiect.Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62% pentru

planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus.

Opozantii proiectului sunt de parare ca adoptaraa proiectului si implicit a bazei de

impozitare va conduce spre armonizarea cotelor de impozitare, ceea ce va impiedica concurenta

fiscala, desi Comisia Europeana a subliniat in nenumerate randuri ca statale isi vor mentinesuveranitatatea fiscala. ln afara de aceasta teama de o eventuala armonizare a cotelor, un alt

motiv de a sa opune bazei comune consolidata este acela ca acaste tari in present se bucura de

faptul ca numeroase compariii isi transfara investitiile pe teritoriul acastora cu scopul da a-si

minimiza obligatiile fiscale catra stat. Prin urmare, o eventuala adoptare a CCCTB nu ar face


21/32

precum si a costurilor administrative transformand sistemul de impozitare englez intr-unul

complex. Toate acestea vor determina investitorii sa-si transfere investitiile in tari cu niveluri

mai scazute deimpozitare, ceea ce va insemna ca se vor pierde din investitii, in urmatorii ani, sute de milioane

de euro. Printre efecte va fi si reducerea PIB-ului unei tari cu o economie fragila, ca toate

celelalte state ce au trecut prin criza financiara, desigur, daca implementarea CCCTB va avea loc

intr-un viitor apropiat.

Se observa ca unul dintre motivele pentru care unele tari se opun adoptarii proiectuluieste ca adoptarea proiectului poate conduce la armonizarea cotelor de impozitare desi comisia a

subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul Uniunii Europene.

Introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si

probabil ar intimpina o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE.

Ar fi de asemenea foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica deimpozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state

membre UE, printre care si Romania, care are o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor

comerciale.

Acesta datorita faptului ca investitorii sunt atrasi in principal in Romania de nivelul redus


22/32


23/32


24/32

1991 Impozitul pe profit a fost stabilit16n cote progresive pe trane cuprinse ntre 5%

i 77%1992-1994 Impozitul pe profit se determin astfel:17

30% pentru profitul impozabil de pn la 100.0000lei;

45% pentru partea din profitul impozabil ce depete 1.000.000lei;1995-1997 Cotele de impozit pe profit sunt:18

38% - cota general de impozitare;

60%(38%+20%) - n cazul contribuabililor care obin venituri din jocuri

de noroc, baruri i cluburi cu program de noapte, dac ponderea

veniturilor din astfel de activiti depete 50% din totalul veniturilor

44,2%(38%+3,2%) - n cazul profitului realizat de o persoan juridic

strain, prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;

25% pentru contribuabilii care realizau anual venituri din agricultur

peste 80% din total venituri1998-1999 38% - cota general de impozitare;

60% - n cazul contribuabililor care obin venituri din jocuri de

noroc,baruri i cluburi cu program de noapte;se aplic doar asupra prii

din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de


25/32

diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniuluiAprilie 2001-

iunie 2002

Cotele de impozit pe profit sunt:21

25% - cota generala de impozitare; 50% - n cazul contribuabililor care obin venituri din jocuri de noroc,

baruri i cluburi cu program de noapte;se aplic doar asupra parii din

profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel de

activiti n total venituri

5% pentru orice majorare de capital care se efectueaz prin ncorporarearezervelor i/sau a profiturilor, cu excepia rezervelor legale i

diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului

5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor din

export,ncasate n valut printr-un cont bancar din Romnia,n total

venituri22

Iunie 2002

-decembrie

2002

Cotele de impozit pe profit sunt urmtoarele:23

25% - cota general de impozitare

5% - n cazul profitului impozabil aferent veniturilor obinute din

activitatea desfaurat pe baza de licen n zonele libere;

6% - pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii veniturilor


26/32

cazinourilor i 25% din profitul impozabil aferent acestor activiti.2004 Cotele de impozit pe profit sunt urmtoarele:25

25% - cota generala de impozitare 5% - n cazul profitului impozabil aferent veniturilor obinute din

activitatea desfaurat pe baza de licena n zonele libere;

10% pentru veniturile obinute din vnzarea-cesionarea propritilor

imobiliare i a titlurilor de participare

valoarea maxim ntre 5% din volumul veniturilor aferente activitilordesfurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,

cazinourilor i 25% din profitul impozabil aferent acestor activiti.2005-2006 Cotele de impozit pe profit sunt urmtoarele:26


valoarea maxim ntre 5% din volumul veniturilor aferente activitilor

desfurate de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor,

cazinourilor i 16% din profitul impozabil aferent acestor activiti.2007-2008 Cotele de impozit pe profit sunt urmtoarele:


valoarea maxim ntre 5% din volumul veniturilor aferente activitilor


27/32

0 9

feb.04702400

0 7,7 4375,8 7483952547757

3 0,73

mar.04697400

0 7,7 4404,7 8065813585748

2 0,73

apr.04661900

0 7,3 4405,8 8292765596955

5 0,72

mai.04617800

0 6,8 4423,1 8008210580111

0 0,72

iun.04 590,3 6,5 4453,6 8035915582897

8 0,73

iul.04 562,6 6,2 4456,9 8125709

588319

4 0,72aug.04 552,6 6,1 4452 8101024

5858704 0,72

sep.04 547,8 6 4449,9 8214078594432

4 0,72

oct.04 550,7 6,1 4439 8392766607121

1 0,72

nov.04 551,4 6,2 4432,1 8677841624514

8 0,72

dec.04 557,9 6,2 4398,3 9733512 6875094 0,71

ian.05 562,7 6,3 4450,8 9514658723339

8 0,76

feb.05 558,5 6,3 4500,7 8748696674091

4 0,77

mar.05 537,8 6,1 4535,7 9203460708285

7 0,77743479


28/32

Sursa: Institutul National de Statistic - Buletinul statistic lunar nr. 1/2005, 2/2006

Tabel 1.4. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat

Realizari2003

Realizari2004

Program

2005Realizari

2005

milioanelei milioane lei

% dintotal

milioanelei milioane lei

% dintotal

Venituri totale 56,692.80 70,826.30 100.0 84,808.10 83,469.90 100

Venituri fiscale 53,248.20 66,678.30 94.1 79,178.70 78,281.40 93.8

Impozite directe 30,130.50 38,152.30 53.9 43,341.60 42,628.30 51.1

Impozit pe profit 4,416.70 6,483.90 9.2 6,660.0 6,534.0 7.8

Impozit pe salarii si 5,354.10 7,122.40 10.1 6,403.0 6,747.90 8.1

Contributii asigurari 18,614.70 22,457.40 31.7 27,882.70 26,791.70 32.1

Alte impozite directe 1,745.0 2,088.60 2.9 2,395.90 2,554.70 3.1

Impozite indirecte 23,117.60 28,526.0 40.3 35,837.10 35,653.10 42.7

TVA13,635.70 16,547.20 23.4 22,632.20 22,537.80 27.0

Taxe vamale 1,288.20 1,623.60 2.3 2,061.40 2,040.90 2.4

Accize 6,040.80 7,965.10 11.2 9,103.50 9,079.40 10.9

Alte impozite 2,153.0 2,390.10 3.4 2,040.0 1,995.0 2.4

Venituri nefiscale 3,203.40 3,639.0 5.1 4,481.30 4,577.50 5.5

Venituri din capital 152.4 386.1 0.5 404.7 449.8 0.5

Sursa: http://anaf.mfinante.ro/wps/PA_1_1_15H/static/buget/executii/rom12/rom11.htm
http://anaf.mfinante.ro/wps/PA_1_1_15H/static/buget/executii/rom12/rom11.htmhttp://anaf.mfinante.ro/wps/PA_1_1_15H/static/buget/executii/rom12/rom11.htm


29/32

PL 40.0 40.0 38.0 36.0 34.0 30.0 28.0 28.0 27.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0

PT 39.6 39.6 39.6 37.4 37.4 35.2 35.2 33.0 33.0 27.5 27.5 27.5 26.5 26.5 26.5 26.5

RO 38.0 38.0 38.0 38.0 38.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 16.0 16.0 16.0 16.0 16.0 16.0

SI 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 25.0 23.0 22.0 21.0 20.0

SK 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 29.0 29.0 25.0 25.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0 19.0

FI 25.0 28.0 28.0 28.0 28.0 29.0 29.0 29.0 29.0 29.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0 26.0

SE 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 26.3 26.3

UK 33.0 33.0 31.0 31.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 28.0 28.0

EU-27 35.3 35.3 35.2 34.1 33.5 31.9 30.7 29.3 28.3 27.0 25.5 25.3 24.5 23.6 23.5 23.2

EU-

25 35.0 35.0 34.9 33.9 33.3 32.2 31.1 29.7 28.7 27.4 26.3 26.0 25.5 24.4 24.4 24.0EA-16 37.5 37.6 37.7 36.4 35.8 34.9 33.5 32.1 30.7 29.8 28.4 28.0 27.1 26.0 25.9 25.7

Non-EUcountries AU 33.0 36.0 36.0 36.0 36.0 34.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0 30.0

CA 44.6 44.6 44.6 44.6 44.6 44.6 42.1 38.6 36.6 36.1 36.1 36.1 36.1 34.6 34.6 34.0

CH 28.5 28.5 28.5 27.5 25.1 24.9 24.7 24.4 24.1 24.1 21.3 21.3 21.3 21.3 21.3 21.3

JP 51.6 51.6 51.6 51.6 48.0 40.9 40.9 40.9 40.9 39.5 39.5 39.5 39.5 42.0 42.0 30.0

IS 33.0 33.0 33.0 33.0 30.0 30.0 30.0 18.0 18.0 18.0 18.0 18.0 18.0 15.0 15.0 18.0

NO 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0 28.0

US 40.0 40.0 40.0 40.0 40.0 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.3 39.0 39.0 35.0

BR 47.7 31.5 31.5 31.5 33.0 37.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0 34.0

RU 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 35.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0 20.0 20.0

IN 40.0 40.0 40.0 40.0 35.0 38.5 39.6 35.7 36.8 35.9 36.6 33.7 34.0 34.0 34.0 34.0

CN 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 33.0 25.0 25.0 25.0


30/32

Brezeanu Petre, Simion llie,Fiscalitate europeana, Editura Economica, Bucuresti,2005

Brigis Girts, Karaskevica Jautrite, Rurane Aiga, Stuburs Artis, Tragakes Ellie,Zusmane Evita,

Health Systems in Transition, Latvia Health system review,European Observatory on HealthSystems and Policies, 2008

Cerioni Luca, EU corporate law and EU company tax law, Edward Elgar Publishing Limited,

2007

Ciotei Constantin, Finante publice, finantele intreprinderii, moneda-credit,Editura Expert,

Bucuresti, 2000 Comaniciu Carmen, Fiscalitate: valente multidimensionale, Editura Universitatii "Lucian

Blaga", Sibiu, 2005

Elschner Christina, Vanborren Werner, Corporate efective tax rates in an enlarged European

Union, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2009

Greceanu-Cocos Virginia, Impozitarea profitului la operatorii economici, Editura TribunaEconomica, Bucuresti, 2009

Hoanta Nicolae, Economie sijinante publice, Editura Polirom, lasi, 2000

Mosteanu Narcisa Roxana, Impozite si taxes 2004-2005, Editura Economica,Bucuresti, 2004

Negrescu Dragos, Comanescu Anton, Tendinte de armonizare fiscala la nivelul Uniunii


31/32


32/32

32

Capitolul 1 Doc

Documents

Transcript of Capitolul 1 Doc