Definitie: Cancerul este o grupare de celule anormale

Depistarea cancerului si tratamente. Simptome: Simptomele specifice ale cancerului depind de locul in care este localizat acesta. In unele cazuri, o tumoare poate sta ascunsa ani de zile, deoarece nu afecteaza tesutul in asa fel incit sa apara simptome vizibile. De exemplu, cancerul de colon poate sa nu fie detectat pina cind nu "sapa" intr-un vas de singe din colon, moment in care singele se va varsa in scaun. Un chist al sinului trebuie sa creasca pina la marimea unui buric de deget pentru a putea fi simtit, la palpare. De multe ori simptomele cancerului sint vagi sau pot fi luate drept simptomele altor boli. Simptomele nespecifice ale cancerului pot include oboseala, crescaturi sau chisturi neobisnuite, pierdere in greutate, tuse persistenta, scaune anormale. Toate aceste simptome ar trebui sa constituie un semnal pentru persoana in cauza si sa o determine sa se adreseze medicului.

Diagnostic: Daca o persoana este suspecta de cancer, acest lucru trebuie confirmat prin examinarea tesuturilor anormale intr-un laborator patologic. Acest lucru poate sa insemne inlaturarea unei parti de tesut prin biopsie. Uneori, intreaga tumora este indepartata, procedeu numit rezectie. Radiografia cu raze X si testele singelui pot masura raspindirea bolii, adica stadiul bolii.

Tratament: Tratamentul cancerului poate fi foarte complex. Chirurgia este primul tratament pentru multe tipuri de cancer. Astfel, tumora poate fi eliminata prin interventie chirurgicala. Daca tumora este de mici dimensiuni, cancerul poate fi tratat prin operatie. In situatia in care cancerul s-a raspindit deja in alte parti ale corupului, chirurgia nu este eficienta. Leucemia si cancerul limfatic, care implica sistemul circulator, nu pot fi tratate prin interventie chirurgicala, deoarece acest tip de cancer nu au o localizare exacta. Chimioterapia este un tip de tratament care implica folosirea medicamentelor. Medicamentele sint introduse in organism si transportate, prin singe, in tot corp. Acesta este considerat un tratament sistemic, general, deoarece medicamentatia poate afecta intregul corp. Aceasta metoda este folosita pentru a vindeca sau controla anumite tipuri de cancer care nu sint localizate. Nu toate tipurile de cancer raspund chimioterapiei, asa cum nu toate tipurile de infectii reactioneaza la antibiotice. Un tratament local care implica folosirea unor radiatii de energie indreptate asupra tumorilor este radierea. Aceste radiatii pot distruge sau incetini raspindirea multor tipuri de cancer. In unele cazuri, pot fi tratate anumite tipuri de cancer care sint localizate si raspund radiatiilor. Tipuri de cancere care au fost vindecate prin radiatii: boala Hodgkin, cancerul corzilor vocale sau al laringelui. Imunoterapia - folosirea imunitatii corpului pentru a distruge si controla cancerul. Eficacitatea acestui procedeu este limitata. Este folosit in anumite tipuri de cancer. Multe tipuri de cancer sint intr-un stadiu prea avansat la diagnosticare, pentru ca acest procedeu sa dea rezultate. In multe cazuri, o combinatie a tratamentelor s-a dovedit a fi foarte eficienta.

Preventie: Cancerul descoperit la timp este mult mai usor de tratat si cu mult mai multe sanse. Reguli care trebuie respectate pentru prevenirea cancerului: - evitarea tuturor produselor din tutun (ajuta la prevenirea cauzelor majore ale cancerului de plamin, sau ale oricarui tip de cancer); - limitarea expunerii la soare, in special in cazul copiilor (previne melanomul malign); - reducerea consumului de alimente bogate in fibre (ajuta la reducerea aparitiei cancerului de colon); - evitarea consumului de alcool; - controale medicale regulate - examinarea proprie a testiculelor de catre barbati; - examinarea proprie a sinilor de catre femei (palpare). Deoarece unele tipuri de cancer nu pot fi prevenite, detectarea si diagnosticarea timpurie constituie principala sansa de supravietuire a celor bolnavi de cancer.

Cauze ale cancerului la copii:

Dei expunerea la anumite substane tutun, toxine prin diferite stiluri de via a fost identificat ca factor de risc n dezvoltarea cancerului la aduli, nc nu tim cum am putea preveni apariia cancerului la copii. Doar civa factori de risc sunt cunoscui, dar copiii diagnosticai cu cancer pot s nu prezinte aceti factori, sau copii care i prezint, nu dezvolt, n mod obligatoriu, cancer.

Aceti factori de risc sunt:

Ereditatea

Probleme de sntate n frageda

copilrie

Expunere la infecii i radiaii

Tratament cu citostatice

Cmpuri electromagnetice

Tratamente:

Tratamentul cancerului la copii include:chimioterapia (medicamente pentru

distrugerea celulelor bolnave),

radioterapia (utilizarea radiaiilor) i/sau

chirurgia (pentru nlturarea tumorilor sau

ndeprtarea celulelor canceroase).

Tratamentul folosit depinde att de tipul i gravitatea bolii, ct i de vrsta pacientului

Simptome ale cancerului osos si tratamente

Cancer de os sau cancerul osos este un termen general folosit atunci cnd celulele canceroase sunt gsite n os. Cancerul care ncepe n os este numit cancer osos primar. Este gsit cele mai multe ori, n oasele braelor sau ale picioarelor, dar acesta poate aprea n orice os din corp. Copiii i tinerii au un risc mai mare s aib cancer la oase dect adulii.

Cele mai frecvente simptome ale bolii este durerea. Cu toate acestea, simptomele pot varia n funcie de locaie i mrime a cancerului. Uneori,deformari de pe os poate fi resimite prin piele. Uneori este interfereaz cu micri normale i pot de asemenea provoca slbirea sau ruperea oaselor. Tumori care apar n articulaii sau n apropiere poate cauza inflamaii i sensibilitate n zona afectat. Alte simptome pot include oboseal, febr, pierdere n greutate, i anemie. Este important s discutai cu un medic, atunci cnd v confruntai cu aceste simptome, dar aceste simptome pot fi de asemenea cauzate de alte condiii mai puin grave.

Tratamentul pentru unele tumori osoase pot implica o intervenie chirurgical, cum ar fi amputarea unui membru. Chimioterapia i radioterapia sunt eficiente n unele tumori (cum ar fi sarcomul Ewing), dar mai puin n altele (cum ar fi chondrosarcoma). Dup ce a fost fcut tratamentul pentru cancerul de oase, este foarte important ca verificrile i evaluarile periodice la medic s fie efectuate, pentru a fi sigur ca afeciunea nu a venit napoi i pentru a acorda tratamentul corespunztor n cazul n care o face. Verificrile pot fi examenul fizic, raze X, scanri, analize de snge i alte teste de laborator.

Oamenii care au fost diagnosticai de aceast boal au mai multe griji de natur, fizic, emoional, practic. Ei pot s ii facei griji c amutarea unui membru sau o operaie nu va afecta doar infiarea lor, ci i modul n care oamenii l vor privi ulterior. Pacienii pot fi ajutai pentru a trece peste toate acestea prin intermediul sprijinului de speciale pentru grupurile de tineri cu cancer si familiilor lor. Exist organizaii non-profit care are o serie de servicii pentru pacieni i familiile lor.Ce trebuie sa faceti pentru a depista timpuriu cancerul de san?

Cancerul de san este de departe cel mai frecvent dintre cancerele femeii. Desi nu este cunoscuta cauza sa exacta, factorii de risc sunt din ce in ce mai bine identificati.Depistarea cancerului de san se efectueaza prin autopalpare (femeia isi examineaza sanii in fiecare luna), examen medical anual (de catre ginecolog sau medic de familie), dar mai ales prin mamografie. In marea majoritate a cazurilor (peste 95%), cancerele de san survin sporadic, adica intamplator. In unele familii insa, incidenta acestui cancer este deosebit de ridicata si nu se poate explica numai prin intamplare. Sunt mai multe particularitati care ne indreptatesc sa presupunem ca o persoana afectata de cancer de san are si o predispozitie genetica: aparitia la o varsta mai scazuta (inainte de 40 de ani), afectarea ambilor sani, prezenta unor cancere asociate (de exemplu, sani si ovare). Se stie in prezent ca aceste forme familiale sunt legate de genele predispozante, transmise de la o generatie la alta. O femeie purtatoare a acestor gene (BRCA1 si BRCA2) are un risc crescut de aparitie a cancerului de san (80-90%, fata de 8-10% cat este in mod normal). Cancerul nu este ereditar, numai genele predispozante sunt cele care se transmit. Cautarea acestor gene de predispozitie ereditara fata de cancerul de san trebuie efectuata in cadrul consultatiei medicale de specialitate (genetica oncologica).

Descoperirea lor la o pacienta justifica elaborarea unei strategii adaptate de depistare.. Alegerea metodei de tratament (protocol terapeutic) tine cont de factori multipli, cum sunt varsta pacientei si stadiul de evolutie a tumorii. Pot fi efectuate patru tratamente, asociate sau izolate: interventia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia .