Cancer Laringian

Cuprins

I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

II paginǎ – Motivaţia

Capitolul I

Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat

Capitolul II

Noţiuni generale despre boala

Definiţie;

Etiologie;

Clasificare;

Manifestǎri de dependenţǎ, semne, simptome;

Examene clinice şi paraclinice;

Intervenţii autonome şi delegate, tratament;

Evoluţie, complicaţii, pronostic;

Educaţie pentru sǎnǎtate;

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu cancer laringian.

Capitolul III

Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian:

Culegerea de date;

Date privind identitatea pacienţilor;

Condiţii socio-culturale;

Starea de sǎnǎtate anterioarǎ;

Informaţii legate de boalǎ.

Analiza şi interpretarea datelor:

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale;

Pagina 1 din 68

Problemele pacientului;

Diagnostic de îngrijire;

Stabilirea gradului de dependenţǎ.

Planificarea îngrijirilor:

Obiective generale;

Obiective specifice.

Aplicarea planului de îngrijire

Îngrijiri acordate la externare

Data externǎrii:

Diagnostic medical la externare;

Starea pacientului la externare;

Plan de recuperare.

Examene paraclinice ale pacientului

Capitolul IV

Evaluarea finalǎ

Anexe

Bibliografie

Pagina 2 din 68

CANCER LARINGIAN

Pagina 3 din 68

Studiu de caz privind ingrijirea pacientilor cu cancer laringian

Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi

exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.

Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele

coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.

A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.

Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat

nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin

politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul

pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în consideraţie,

în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat

în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.

Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:

pǎstrarea vieţii;

alinarea suferinţei;

promovarea sǎnǎtǎţii.

În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot

acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea

unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.

Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ

strict de secretul profesional.

Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu

recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într-o

eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.

Pagina 4 din 68

Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.

Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi

membrii ai echipei sanitare.

Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.

Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.

În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra

moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.

Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii

ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan

local, naţional şi internaţional.

Pagina 5 din 68

MOTIVAŢIA

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor

pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ

îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede

posibil.

Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,

membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de

locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se

putea exprima.”

Pagina 6 din 68

Capitolul I

Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat

Anatomia laringelui

Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este

porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de

unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.

Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi

având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,

continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit

cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.

Scheletul laringian este constituit din cartilajele:

cricoid;

tiroid;

aritenoide;

epiglota;

cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.

Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.

Membranele principale ale laringelui sunt:

membrana tirahioidianǎ;

membrana crico-tiroidianǎ;

Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.

Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.

Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.

Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.

Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.

Glota are douǎ porţiuni:

glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;

glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.

Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:

Pagina 7 din 68

marginea liberǎ a epiglotei;

rapliul ari-epiglotic;

spaţiul inter aritehoidian.

La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive

superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De

la acest nivel în jos începe traheea.

Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din

punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.

Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi

pentru punerea în tensiune a corzii vocale.

Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-

aritenoidian posterior.

Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:

muşchiul cricoaritenoidian;

muşchiul interaritenoidian;

muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).

Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian

superior care provine din pneumagastru.

Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o

ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.

Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a

muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei

laringiene subglotice.

Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:

supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;

subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul

tirocervical al arterei subclaviculare.

Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,

superiori şi inferiori.

Pagina 8 din 68

Fiziologia laringelui

Funcţiile laringelui:

funcţia de fonaţie;

funcţia respiratorie;

funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea

glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;

funcţia sfincterianǎ;

funcţia reflexǎ.

Funcţia fonatorie:

Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.

Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii

bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi

rezonanţa vocii.

Funcţia respiratorie:

În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi

deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.

Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:

În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii

anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar

oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea

glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor

suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre

esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor. Dacǎ totuşi pǎtrund

particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu

deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea

rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.

Funcţia de fixare a toracelui:

închiderea glotei;

blocarea sistemului respirator;

fixarea toracelui;

Pagina 9 din 68

blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,

vomisment.

Funcţia reflexǎ:

Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a

laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin

atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.

Pagina 10 din 68

Capitolul II

Noţiuni generale despre

2.1. Definiţie, etiologie

Cancerul laringian se referă la o formaţiune tumorală malignă situată la nivelul laringelui, prevalenţa cea mai mare fiind la bărbaţii de peste 60 de ani. Ca şi în cazul cancerului cavităţii orale, factorii care îi accentuează apariţia sunt consumul cronic de alcool şi tabagismul sever, mediul de muncă poluat, septicitatea buco-dentară, leziuni laringiene precanceroase (papilom leucoplazie). Tumorile maligne ale laringelui reprezintă jumătate din cancerele din zona ORL.

Etiologie:

Mecanismul formării oricărei tumori maligne implică mutații ale anumitor gene care duc la proliferarea anormală ca și număr și funcții a celulelor afectate. Nu există o cauză propriu-zisă responsabilă de dezvoltarea unei tumori laringiene, dar au fost identificați o serie de factori de risc care cresc șansa unei persoane de a dezvolta acest tip de tumoră.

Factori de mediuFumatul: Este principalul factor de risc modificabil. Fumatul a două pachete de țigări pe zi crește riscul de a face cancer de laringe de cinci ori, față de un nefumător. Alcoolul: Consumul excesiv de alcool (echivalentul a cinci beri pe zi) crește și el cu 500% șansa de a dezvolta o tumoră malignă de laringe. Asocierea alcool + fumat: Consumând aceste cantități de tutun și alcool în mod constant, riscul de cancer de laringe este de 38 de ori mai mare decât al unei persoane care nu bea și nu fumează. Infecția cu HPV: Human papilloma virus este un virus cu tropism pentru colul uterin, regiunea ano-genitală, dar și mucoasele din gură sau gât. Acesta poate fi transmis și în cursul sexului oral și este regăsit în 1/5 din biopsiile pacienților cu cancer de laringe. Acest lucru sugerează că, similar cancerului de col uterin, infecția cu HPV crește riscul de dezvoltare a unei tumori maligne laringiene. Dieta: Unele studii au evidențiat o corelație între cancerul de laringe și consumul frecvent de alimente prăjite sau intens procesate industrial, carne roșie. Totodată, alimentația bogată în grăsimi animale și săracă în legume cu frunze verzi pare a crește riscul de tumoră a laringelui. Factori profesionali: Expunerea profesională la anumite substanțe poate favoriza apariția acestui tip de cancer. Printre acestea se numără și: gaze produse în timpul vopsirii, azbest, praf de cărbune sau lemn, formaldehidă, nichel.

Factori constituționaliCancerul de laringe este mai frecvent (5:1) în populația masculină și după vârsta de 60 de ani. Faptul că dintre cei care consumă tutun și alcool în cantități mari, doar unii dezvoltă cancer, a dus la formularea ipotezei ca aceștia au o susceptibilitate genetică. Aceasta ar reduce capacitatea laringelui de a repara țesuturile afectate de agresiunea din mediu.

Pagina 11 din 68

http://www.romedic.ro/veruci-genitale

http://www.romedic.ro/azbestoza

http://www.romedic.ro/flatulenta

2.2. Clasificare

După examinarea anatomo-patologică și imagistică, se realizează o stadializare a tumorii, cu importanță majoră pentru tratamentul și prognosticul acesteia. În cazul cancerului de laringe, stadializarea TNM ține cont și de etajul în care se dezvoltă cancerul și include:

Tumora primară (T):Tx – nu poate fi evaluată tumora primară T0 – nu se poate decela tumora primarăTis – carcinom in situSupraglotică: T 1 – tumoră limitată la un element din conținutul supraglotic; mobilitate normală a corzilor vocaleT2 - tumora invadează mucoasa a mai mult de un element supraglotic sau glotic; sau extindere în afara regiunii supraglotice (baza limbii, valecula, sinusul piriform) T3 – tumora invadează laringele, fixează corzile vocale și poate invada spațiile din jur (zona post--criocoidă, pre-epiglotică, paraglotică) sau cartilajul tiroid, în profunzimeT4a – tumoră moderat avansată local: invadează țesuturile din jur, precum traheea, mușchii extrinseci ai limbii, esofagul, glanda tiroidăT4b – tumoră foarte avansată local: invadarea spațiilor prevertebrale, a mediastinului, sau incapsularea arterei carotideGlotică:T1 – tumoră limitată la corzile vocale, cu sau fără afectarea comisurilorT1a – afectarea unei singuri corzi vocaleT1b – afectarea ambelor corzi vocaleT2 – scade mobilitatea corzilor vocale; extinderea locală spre regiunile supraglotică sau subgloticăT3 – tumora afectează doar laringele, cu fixarea corzilor vocale; poate invada cartilajul tiroid sau spațiul paragloticT4a, T4b – tumoră moderat, respectiv foarte avansată local (idem afectării din etajul supraglotic) Subglotică:T1 – tumoră situată exclusiv în regiunea subgloticăT2 – extinderea la corzile vocaleT3 – fixarea corzilor vocale și limitarea tumorii la laringeT4a, T4b – idem localizărilor descrise anterior

Nodulii limfatici (N):Nx – Nodulii regionali limfatici nu pot fi analizațiN0 – nu se decelează metastaze ganglionare regionaleN1 – un ganglion afectat, situat de aceeași parte cu tumora (ipsilaterali), cu diametrul maxim <3 cmN2a – metastază într-un singur ganglion ipsilateral, cu diametrul >3 cm, dar <6 cmN2b – metastaze în mai mulți ganglioni ipsilaterali, toți cu diametrul maxim <6 cmN2c – metastaze bilaterale sau contralaterale, în ganglioni cu diametrul maxim <6cmN3 – prezența unui ganglion afectat, cu diametrul > 6cm

Metastaze la distanță (M):

Pagina 12 din 68

M0 – absența metastazelor la distanțăM1 – prezența metastazelor la distanță

În funcție de asocierea acestor factori, se disting cinci stadii ale cancerului de laringe, după cum urmează:0 – Tis + N0 + M0I – T1 + N0 + M0II – T2 + N0 + M0III – T3 + N0 + M0- T1/ T2/ T3 + N1 + M0IVA – T4a + N0/N1/N2 + M0- T1/T2/T3 + N2 + M0IVB - T2b + orice N + M0- orice T + N3 + M0IVC – orice T, orice N, M1

2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

Simptomele frecvente includ:• Durere sau disconfort la înghițire (disfagie) • Modificarea timbrului vocii (îngroșare, înăsprire - disfonie) • Tuse persistentă, eventual cu sânge• Respirație dificilă (dispnee) • Miros neplăcut al respirației (halitoză) • Durere la nivelul urechii (otalgie) • Scădere inexplicabilă în greutate, astenie, anorexie

La examenul clinic, se pot decela: • Sensibilitate la palpare în zona laringelui• Palparea ganglionilor limfatici măriți de volum, nedureroși, la nivelul capului și gâtului • Observarea masei tumorale sau a modificărilor induse de aceasta (inflamație, ulcerație, necroză, sângerare) în cursul laringoscopiei indirecte, cu oglinda

2.4. Examene clinice şi paraclinice

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii

subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.

INTEROGATORIUL

Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor

acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,

rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi

evoluat aceste tulburǎri.

EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi

examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor

laringelui.

Pagina 13 din 68

http://www.romedic.ro/anorexie

http://www.romedic.ro/otalgia-durerea-de-ureche

http://www.romedic.ro/disfagia

Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active

ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea

lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.

Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune

în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele,

fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal

producându-se un sunet caracteristic.

Laringoscopia

Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia

indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ

inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).

Laringoscopia indirectǎ

Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor

suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:

un reflector frontal;

sursǎ luminoasǎ;

oglinda laringoscopicǎ;

un vas cu apǎ caldǎ;

comprese sterile.

Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ

extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o

compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte

vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe

care o introduce în orofaringe.

Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va

apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.

Laringoscopia forţatǎ

Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi

bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.

Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument

special:

- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;

- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.

Pagina 14 din 68

Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele

cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.

Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.

Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în

hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va

pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.

Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a

mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.

EXAMENUL FUNCŢIONAL

Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii

controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin

laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile

corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu

stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii,

de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia

corespunzǎtoare.

EXAMENUL DE LABORATOR

Examenul microbiologic şi imunologic

Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic

impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va

fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-

Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la

tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin

examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.

b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;

leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,

determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.

Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea

unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice,

electroforeza.

c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,

radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de

contrast.

d) Examenul histopatologic

Pagina 15 din 68

Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic

trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie

cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu

permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.

e) Alte examene:

- examenul de urinǎ;

- examenul copraparazitologic;

- EKG;

- scintigrafie.

Examene complementare:

examenul oftalmologic;

neuropsihic;

examenul dermatologic;

examenul oncologic.

BiopsieBiopsia reprezintă prelevarea unui fragment mic din țesutul suspectat de a fi anormal. Acest lucru se poate face de la nivelul laringelui, prin tehnici endoscopice. Totodată, prin aspirația cu ac fin, se pot obține pentru analiză celule din ganglionii limfatici suspecți. Analiza anatomo-patologică a țesutului obținut prin biopsie este testul care pune diagnosticul de certitudine de cancer laringian. Totodată, el decelează tipul histologic de cancer și agresivitatea acestuia.

CT, RMNTomografia computerizată este o tehnică ce utilizează radiografii seriate, din diferite unghiuri, pentru a analiza structura anumitor regiuni anatomice. Această metodă imagistică poate evidenția prezența tumorii, dar și extinderea sa loco-regională sau limfatică. Rezonanța magnetică nucleară folosește unde radio pentru a oferi imagini mult mai detaliate decât CT-ul. Poate fi o explorare recomandată atunci când tomografia computerizată este neconcludentă sau pentru evidențierea diseminării tumorale.

Pagina 16 din 68

2.5. Intervenţii autonome, delegate

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul

din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului

cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.

Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau

împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii

vor fi bine înveliţi.

Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se

mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.

Asigurarea repausului fizic şi psihic

Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un

efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.

Alimentarea

Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,

iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ

regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de

legume cu orez şi griş).

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în

funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri

reci.

Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în

repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.

Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.

Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie

sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.

Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune

şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ

purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,

de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Pagina 17 din 68

Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,

glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.

Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea

trebuie sǎ fie curate.

La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.

Tratamentul

În alegerea tratamentului pentru cancerului de laringe, se ține cont de stadiul în care se află tumora (stadializarea TNM), etajul laringelui în care se dezvoltă, dar și agresivitatea histologică. Scopul tratamentului este îndepărtarea completă a țesutului tumoral, cu prezervarea a cât mai mult din funcțiile laringelui.

RadioterapiaAceastă terapie utilizează iradierea externă cu raze x sau alte tipuri de radiații a unei regiuni, cu scopul de a distruge celulele tumorale. Poate fi singura terapie utilizată pentru tratamentul cancerelor de laringe aflate în stadiul I sau II. Totodată, poate fi folosită ca și terapie pre sau post-operatorie, pentru a micșora dimensiunile tumorii sau a preveni recidivele. De regulă, tratamentul durează 3-7 săptămâni, cu o cură în fiecare zi lucrătoare, uneori și în weekend.

ChimioterapiaMedicația chimioterapică poate fi administrată înainte de radioterapie sau în același timp cu aceasta, pentru a-i îmbunătăți eficiența. Aministrarea chimioterapiei după tratamentul chirurgical este o terapie neo-adjuvantă care urmărește distrugerea oricăror celule canceroase restante în organism. În anumite cazuri, chimioterapia poate fi folosită și paliativ, atunci când efectele secundare sunt reduse comparativ cu beneficiul asupra calității vieții. Chimioterapicele utilizate mai frecvent sunt: cisplatin, fluorouracil sau docetaxel.

Terapia biologicăCancerul de laringe poate, uneori, beneficia și de terapia biologică țintită reprezentată de anticorpii monoclonali. Preparatul recomandat pentru această tumoră este cetuximab și poate fi utilizat în stadiile III sau IV, atunci când nu este posibilă utilizarea chimioterapicelor (infecții, boală renală cronică, efecte secundare inacceptabile).

Tratamentul chirurgicalDeși radioterapia se poate dovedi curativă, intervenția chirurgicală reprezintă principala metodă de abordare a cancerului de laringe. În funcție de stadiul tumorii, există diferite tehnici chirurgicale, care realizează un echilibru între păstrarea funcționalității și rezecția completă a tumorii. Rezecția endoscopicăPrin vizualizarea laringelui video-asistată, se realizează excizarea țesutului tumoral, fie folosind tehnica laser, sau cu instrumentar chirurgical endoscopic. Această tehnică este aplicabilă stadiilor inițiale ale cancerului laringian – carcinomul in situ și stadiile I sau II. Avantajele sale sunt timpul redus de spitalizare și cicatrizare. În funcție de localizare și stadiul carcinomului, se poate realiza stripping-ul corzilor vocale (eliminarea straturilor superficiale) sau cordectomie (ablația unei părți din corzile vocale). Deși vocea poate fi modificată după această intervenție, vorbirea poate fi recăpătată cu

Pagina 18 din 68

timpul, cât timp nu a fost necesară eliminarea ambelor corzi vocale. Laringectomia parțialăAceastă tehnică chirurgicală reprezintă rezecția unei părți din laringe, cu lăsarea pe loc a conținutului ne-afectat, pentru a păstra funcționalitatea organului. Este aplicabilă în unele tumori din etajul supraglotic, sau atunci când se elimină o coardă vocală (hemilaringectomie). Laringectomia totalăÎn cazurile avansate local, laringectomia totală (eliminarea în totalitate a laringelui) poate fi necesară. Eliminarea acestui segment înseamnă întreruperea comunicării între cavitatea orală și trahee; pentru a putea respira, va fi instaurată o traheostomă (orificiu care realizează comunicarea între trahee și exterior), care se va menține pe toată durata vieții. Inițial, vocea este compromisă, dar tehnici de recuperare vor permite restaurarea parțială a vorbirii.

Recuperarea vocalăEste important pentru pacienții care au suferit sau vor suferi laringectomie totală să conștientizeze căvocea lor nu va mai suna niciodată la fel. Există, însă, câteva metode care le permit să vorbească în continuare. Vorbirea esofagiană: cu ajutorul unui specialist în rabilitarea vorbirii, aerul care trece prin esofag și îl face să vibreze, poate fi transformat în cuvinte. Acest lucru necesită mult antrenament și metoda tinde să fie înlocuită de tehnici mai noi. Puncția traheo-esofagiană: Pentru a restaura vorbirea, chirurgul poate realiza o comunicare de mici dimensiuni între traheostomă și esofag. Acest pas se poate realiza în același timp operator cu laringectomia, sau la distanță. Plasarea unei valve unidirecționale face posibilă eliminarea aerului din plămâni pe la nivelul esofagului și a gurii, cu articularea cuvintelor, atunci când stoma este acoperită. Electrolaringe: Acesta este un dispozitiv extern, care funcționează cu baterii. Se plasează în colțul gurii sau la nivelul gâtului și produce vibrații care pot fi modulate pentru a deveni vorbire inteligibilă. Ca și dezavantaje, necesită folosirea unei mâini pentru a vorbi și calitatea vocii este una mecanică, atrăgând atenția asupra pacientului.

Terapii în curs de testareChemoprevenția: Este studiată intens proprietatea unor substanțe de a preveni dezvoltarea carcinomului laringian, sau recurența sa. Sunt analizați analogii retinoizi (asemănători cu vitamina A) și un medicament numit isotretinoin, dar cu rezultate echivoce. Radiosensibilizatori: Se urmărește folosirea unor medicamente pentru a crește efectul radioterapiei, reducând astfel efectele secundare ale acesteia. Genele implicate: Mecanismul genetic al dezvoltării cancerului de laringe este încă incomplet elucidat. Până acum, s-a constatat implicarea genei TP53, care are rolul de supresor tumoral. Testele pentru a evidenția modificări ale acestei gene ar putea detecta carcinomul laringian în stadii subclinice sau preveni asupra rezecției incomplete a tumorii.

Chiar dacă a fost eradicată complet, există o posibilitate ca tumora de laringe să recidiveze. Pentru a micșora șansele ca acest lucru să se întâmple, este foarte importantă renunțarea la tutun și alcool. Totodată, relatarea oricăror simptome noi medicului dvs. asigură că orice recurență malignă va fi depistată la timp.

După finalizarea tratamentului, medicul va realiza o monitorizare atentă a cazului dvs. În funcție de tipul de cancer, stadiul său și tratamentul aplicat, controalele medicale vor avea o

Pagina 19 din 68

anumită frecvență. Recurența tumorală este mai probabilă în primii ani, astfel încât examenul clinic, laringoscopia, dar și controalele imagistice vor fi mai frecvente în această perioadă.

2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Evoluţia diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia cancerului este de obicei

maligna

2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu

sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.

Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces

inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?

Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare

fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol

pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în

colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie

raţionalǎ.

Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi

asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra

cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.

Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau

modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a

rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.

Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat

optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea

uscatǎ).

De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu

curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa

fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.

Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a

mâinilor şi picioarelor.

Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.

Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte

componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.

Pagina 20 din 68

Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp

fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte. Regimul

bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor

laringiene.

Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în

cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.

Pagina 21 din 68

Capitolul III

Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian

I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.

3.1. Culegerea de date:

Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)

indirectǎ - dosarul medical

membrii echipei de îngrijire

3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Nume: C.R.

Prenume: 33 ani

Sex: masculin

Domiciliul: comuna Viteşti

Religia: ortodox

Naţionalitate: românǎ

Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.

Numele şi prenumele mamei: V.E.

3.1.2. Condiţii socio-culturale:

Condiţii de locuit:

Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.

Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.

3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie

APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu

Date antropometrice:

greutate 80 kg;

Pagina 22 din 68

grupa sanguinǎ – 0I;

înǎlţime: 170 cm

3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Data internǎrii: 22.IX.2003

Motivele internǎrii:

febrǎ ridicatǎ;

tuse lǎtrǎtoare;

dispnee inspiratorie, bradipnee;

agitaţie;

cornaj, tiraj;

inapetenţǎ;

anorexie

Istoricul bolii

Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 saptamani. Pacientul în vârstǎ de 33 ani este adus la

camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu

bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament de

specialitate.

Examenul clinic general

Stare generalǎ modificatǎ, febril.

Tegumente şi mucoase palide.

Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.

Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.

Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile

nedureroase.

Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.

Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15

s/min.

Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.

Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.

Stare generalǎ – mediocrǎ.

Stare de nutriţie – bunǎ.

Facies – palid.

Pagina 23 din 68

Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical – Cancer laringian

Diagnosticul medical – Cancer laringian

3.2. Analiza şi interpretarea datelor

3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia

fundamentalǎ

Manifestǎri de

independenţǎ

Manifestǎri de

dependenţǎ

Sursa de

dificultate

Nivel de

dependenţǎ

Nevoia de a

respira şi de a

avea o bunǎ

circulaţie

Respiraţie – 15

r/min

AV – 120 p/min

Respiraţie de tip

abdominal prin

mǎrirea diametrului

vertical al cutiei

toracice.

Dispnee de tip

inspirator cu

discretǎ bradipnee.

Respiraţie pe nas.

Secreţii nazale

mucoase, tuse

lǎtrǎtoare,

disfonie,

tegumente calde,

transpiraţii palide.

Obstrucţia

cǎilor

respiratorii:

-procesul

inflamator la

nivelul

cǎilor

respiratorii;

-alterarea

mucoasei

cǎilor

respiratorii

superioare;

Aerul cald şi

uscat din

încǎpere.

2

Nevoia de a bea

şi a mânca

Dentiţie bunǎ, gingii

aderente dinţilor,

mucoasa bucalǎ roz

şi umedǎ, limba roz.

Dificultatea de

deglutiţie,

inapetenţǎ,

scǎdere ponderalǎ.

Disfagia,

procesul

inflamator,

agitaţia.

2

Nevoia de a Frecvenţa

Pagina 24 din 68

elimina micţiunilor 4-5/zi,

ritmul – 2/3 din

numǎrul micţiunilor

în timpul zilei şi 1/3

noaptea, culoarea –

galben deschis pânǎ

la galben închis. Se

modificǎ în funcţie

de alimente şi

medicamente,

mirosul – de bulion,

reacţie acidǎ PH –

4,5-7, aspectul –

clarǎ, transparentǎ,

la început iar dupǎ

un timp devine

tulbure, densitate –

1010-1025.

Frecvenţa scaunului

– 1-2/zi sau unul la

douǎ zile.

1

Nevoia de a

dormi şi a se

odihni

Somn agitat,

treziri frecvente,

ore de odihnǎ

insuficiente,

iritabilitate,

nelinişte.

Dispneea,

obstrucţia

nazalǎ,

durerea.

2

Nevoia de a se

mişca şi a avea

o bunǎ posturǎ

Sistemul osteo-

articular integru,

efectueazǎ mişcǎri

adecvate.

Poziţie inadecvatǎ

(care favorizeazǎ

respiraţia),

restricţii în a se

imobiliza (febrǎ),

dificultate de a

Tulburǎri

respiratorii,

febrǎ,

durere,

anxietate.

2

Pagina 25 din 68

rǎmâne în posturǎ

funcţionalǎ.

Nevoia de a se

îmbrǎca şi

dezbrǎca

Veşminte alese

adecvate climatului

şi statuluisocio-

cultural.

1

Nevoia de a

menţine

temperatura

corpului în

limite normale

Febrǎ ridicatǎ,

tegumente calde,

transpiraţie,

agitaţie.

Procesul

infecţios,

lipsa de

cunoaştere a

mijloacelor

de prevenire

a efectelor

cǎldurii din

partea

pǎrinţilor.

2

Nevoia de a

evita accidente

Mǎsuri de prevenire

a infecţiilor, bolilor

Anxietate, durere Insuficienţa

cunoaşterii

de sine,

durere,

anxietate.

2

Nevoia de a fi

curat şi a-şi

proteja

tegumentul

Tegumente

acoperite de

transpiraţii,

roşeaţǎ, secreţii

nazale.

Procesul

inflamator.

Nevoia de a

comunica

Funcţionarea

adecvatǎ a organelor

de simǎ, posturi şi

gesturi ale mâinii,

facies expresiv,

privire

semnificativǎ,

Comunicare

verbalǎ

ineficientǎ.

Edemul

laringian.

2

Pagina 26 din 68

acuitate vizualǎ,

auditivǎ.

Nevoia de a

acţiona conform

propriilor

cerinţe şi valori

Posibilitatea de a

acţiona conform

propriilor credinţe şi

dorinţe.

1

Nevoia de a se

recrea

Dificultatea de a

îndeplini activitǎţi

recreative.

Durere,

anxietate,

stres.

2

Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ

3.2.2. Problemele pacientului

Probleme actuale:

respiraţie şi circulaţie inadecvate;

obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;

hipertermie;

dificultatea de a se alimenta;

somn inadecvat cantitativ şi calitativ.

Probleme potenţiale:

vulnerabilitate faţǎ de pericole;

risc de suprainfecţie;

risc de alterare a respiraţiei.

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.

Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor

respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.

Pagina 27 din 68

Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat prin

treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.

Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ prin

aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.

Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în organism,

manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de echipa de

îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.

Grad de dependenţǎ III

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.

- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.

- Sǎ nu prezinte complicaţii.

3.3.2. Obiective specifice:

- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.

- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.

- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.

- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.

- Sǎ prezinte stare de confort psihic.

- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.

Pagina 28 din 68

3.4. Aplicarea planului de îngrijiri

Intervenţii

Perioada de

timp

Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

13-X-2003

→

17-X-2003

Respiraţie şi

circulaţie

inadecvate

Pacientul sǎ

prezinte tuse

diminuatǎ în

intensitate în

aproximativ

8h şi sǎ

disparǎ în 3-4

zile. Pacientul

sǎ prezinte

respiraţie şi

circulaţie în

limite

fiziologice. Sǎ

prezinte stare

de confort

psihic.

Pacientul s-a

instalat într-

un salon

liniştit, aerisit,

suficient de

încǎlzit.

Pentru

restabilirea

permeabilitǎţi

i nazale de 3-

4 ori pe zi cu

ser fiziologic

efedrinat 0,5

câte 4-5

picǎturi pe

narǎ. S-a

pregǎtit

pacientul şi

materialele

necesare

recoltǎrii

produselor

biologice

pentru

examenul de

laborator,

VSH,

glicemie,

La indicaţia

medicului i s-a

administrat

tratament de

urgenţǎ pentru

scoaterea

pacientului din

crizǎ.

HHC 50 mg IV,

ampicilinǎ 1 g,

Ca gluconic.

S-a administrat

ambroxol,

soluţie 3X10

picǎturi/zi,

inhalaţii cu

soluţii sedative

şi balsamice,

aerosoli şi

instalaţii cu

soluţie de

efedrinǎ 1-2%

de 2-3 ori/zi,

sub strictǎ

supraveghere,

având în vedere

vârsta şi

pericolul

13-X-2003

Pacientul

prezintǎ

respiraţie şi

circulaţie

inadecvate. Dupǎ

administrarea

tratamentului de

urgenţǎ cu HHC

25 mg IV şi în

urma

intervenţiilor

autonome

pacientul şi-a

reluat treptat

respiraţia.

14-X-2003

Persistǎ

paloarea, tusea

lǎtrǎtoare,

disfonia; s-au

recoltat probe

pentru examenul

de laborator.

15-X-2003

Dupǎ 3 zile de

tratament

intensiv

Pagina 29 din 68

calcemie,

hemoleucogra

ma. S-au

aplicat

comprese

calde în jurul

gâtului. S-au

mǎsurat şi

notat funcţiile

vitale. S-au

aplicat tehnici

de favorizare

a circulaţiei,

masaje,

exerciţii

active.

arsurilor. S-a

administrat în

continuare

tratamentul

prescris cu

ampicilinǎ

1g/24h, o fiolǎ

a 250 mg la 6h,

Ca gluconic

10% 1f/24h,

Romergon sirop

1 linguriţǎ de 2

ori/zi, HHC –

25 mg la 6hIV

în prima zi.

pacientul se

restabileşte

respirator şi

circulator. La

internare:

I resp = 15r/min

II zi = 20r/min

III zi = 32r/min

IV zi = 35r/min

I AV – 120p/min

II zi – 120p/min

16-X-2003

Examenele de

laborator au

prezentat valori

uşor modificate

faţǎ de normal:

VSH 1h mm

2h 16 mm

Anemie – 7,03%

Leucocite

136000 mmc,

uşoarǎ

Hipocalcemie

4ml/ Eq/h,

glicemie

normalǎ.

Examen

patologic: nu

evidenţiazǎ

modificǎri

patologice. La

externare

pacientul este

Pagina 30 din 68

restabilit din

punct de vedere

circulator şi

respirator.

Hipertermie Pacientul sǎ

prezinte

temperaturi în

limite

fiziologice în

termen de 3

zile.

S-a mǎsurat

ritmic

temperatura

pacientului în

rect. S-a

înregistrat în

foaia de

temperaturǎ.

S-a efectuat

împachetǎri

toracice cu

apǎ la

temperatura

camerei.

La indicaţia

medicului

pentru

combaterea

febrei s-a

administrat

paracetamol

supozitor 3/zi,

algocalmin 0,6

ml IM la

internare.

În urma

intervenţiilor

temperatura a

scǎzut ajungând

dupǎ 3 zile la

valori normale.

I zi T°-39,4°C

II zi T°-38,3°C

III zi T°-37,5°C

IV zi T°-36,5°C.

La externare

pacientul este

afebril.

Alimentaţie

inadecvatǎ

din punct de

vadere

calitativ şi

cantitativ.

Pacientul sǎ

prezinte

toleranţǎ

digestivǎ

normalǎ, sǎ

fie alimentat

cantitativ şi

calitativ

corespunzǎtor

vârstei, sǎ

prezinte apetit

normal.

S-a asigurat

pacientului

regimul

corespunzǎtor

ţinându-se

cont de starea

febrilǎ şi

modificǎrile

apetitului.

Astfel cǎ în

perioada

febrilǎ

pacientul a

primit un

La indicaţiile

medicului s-a

administrat în

primele 10h un

regim

hidrolactat

compus din

ceaiuri, lapte

cǎlduţ, apoi s-a

trecut la un

regim lacto-

fǎinos

vegetarian

compus din

13-X-2003

Pacientul este

inapetent, a

primit greu şi

lichidele. Dupǎ

48h se

restabileşte

toleranţa

digestivǎ.

14-X-2003

Pacientul îşi

recapǎtǎ treptat

apetitul, a

pierdut în

Pagina 31 din 68

regim format

din supe

strecurate în

cantitǎţi mici,

repetate la

intervele

regulate de

timp. S-a

asigurat o

alimentaţie

adecvatǎ

vârstei.

Pacientul a

primit

alimentaţia în

condiţii

igienice cu

rǎbdare şi

înţelegere. A

fost cântǎrit

zilnic, valorile

obţinute

înregistrându-

se în foaia de

observaţie.

supe, griş, orez

cu lapte. Dupǎ

restabilirea

toleranţei

digestive la

indicaţiile

medicului

regimul

alimentar mixt

a fost repartizat

în 4 mese la

interval de 4h.

greutate 100 g.

15-X-2003

Greutatea – 20

kg, primeşte bine

alimentaţia

corespunzǎtoare

vârstei acestuia.

La externare

greutatea era

staţionarǎ.

Somn

inadecvat

din punct de

vedere

calitativ şi

cantitativ

Pacientul sǎ

prezinte somn

liniştit,

odihnitor

corespunzǎtor

vârstei în 2-3

zile. Sǎ

prezinte stare

S-a asigurat

mediu

ambiant

liniştit, plǎcut,

odihnitor, cu

o temperaturǎ

constantǎ de

18-20°C.

La indicaţiile

medicului s-a

administrat un

sedativ,

Diazepam 0,5

ml IM.

Pacientul şi-a

recǎpǎtat treptat

somnul liniştit,

cantitativ şi

calitativ în limite

fiziologice. La

externare

pacientul

Pagina 32 din 68

de confort

psihic.

prezintǎ somn în

limite

fiziologice.

Pacientul sǎ

fie ferit de

infecţii

nosocomial

e

Pacientul sǎ

fie ferit de

infecţii.

S-a

supravegheat

permanent

comportament

ul copilului,

apariţia unor

manifestǎri

patologice,

funcţii vitale.

I s-a asigurat

igiena

tegumentarǎ

prin bǎi

parţiale

zilnice la pat,

a lenjeriei

curate de corp

şi pat.

Pacientul a avut

evoluţie

favorabilǎ, nu a

pǎrǎsit camera,

nu a prezentat

complicaţii.

Tegumentele s-

au menţinut

curate şi integre.


Data Examen de

laborator

Mod de

recoltare

Valori normale Valori obţinute

14-X-2003 VSH Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ cu o

seringǎ de 2 ml

0,4 citrat de Na

3,8% plus 1,6

ml sânge.

1h: 2-13 mm

2h: 12-17 mm

1h: 7 mm

2h: 16 mm

Pagina 33 din 68

Hemoleucograma Se recolteazǎ

sânge capilar

prin înţepǎturi în

pulpa degetului.

Hb: 13%

L: 4-8000/mmc

Neutrofile

segmentate: 40-

70%

Eozinofile: 1-

3%

Limfocite: 20-

48%

Nonocite: 4-8%

Hb: 7,03%

L: 13600 mmc

Neutrofile

segmentate:

48%

Eozinofile: 2%

Limfocite: 47%

Nonocite: 4-8%

Calcemia Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 5-6 ml

sânge simplu

nehematiat.

9-11 ng%

4,5-5,5 ml Eq/L

8 ng%

4 ml Eq/L

Glicemia Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 2 ml

sânge şi 4 mg

florurǎ de sodiu.

0,80 – 1,20 % 0,83 %

Pagina 34 din 68

II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu cancer laringian


Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;

indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;

dosarul medical.


Numele şi prenumele: D.C.

Vârsta: 38 ani

Sex: feminin

Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ

Ocupaţia: contabilǎ

Domiciliu: sat Corlǎteşti, comuna Berceni

Religia: ortodoxǎ



Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.


Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere spaţioase

salubre.

Preferinţe alimentare:

Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.

Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.

Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ ocazional

alcool, bea lichide reci.

Obiceiuri:

Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze, sǎ

coasǎ pentru fiica sa, adorǎ florile.

Obiceiuri de igienǎ:

Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.

Odihna:

Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De când

este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din cauza tusei

uscate spasmatice.

Pagina 35 din 68

Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,

citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.


Date antropometrice

Greutate – 67 kg

Înǎlţime – 1,64 m

Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)

Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale

Nu prezintǎ proteze

Nu este alergicǎ


AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie

APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros

vaccinǎri efectuate

APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii

bolile copilǎriei

avort la cerere la 23 ani

Data internǎrii: 22.IX.2005


febrǎ ridicatǎ;

disfagie;

tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;

dispnee, cornaj, tiraj;

inapetenţǎ.

Istoricul bolii

Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei luni cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ

spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxalinǎ

2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile simptomele

au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.

Examenul clinic general

Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.

Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R – 15r/min.

Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine

bǎtut, valoare 80 p/min.

Pagina 36 din 68

Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ

fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.

Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose

nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vǎlpalatin

de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.

Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme cenuşiu

roşiatice şi aspect gelatinos.

Corzile vocale sunt congestionate.

Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul

Cancer laringian


Punctaj: 29

Nevoia

fundamentalǎ

Manifestǎri de

independenţǎ

Manifestǎri de

dependenţǎ

Sursa de dificultate Nivel de

dependenţǎ

Nevoia de a

respira şi a avea

o bunǎ circulaţie

Respiraţie – 13

r/min

TA = 120/70 mm

Hg

Puls ritmic,

respiraţie de tip

costal superior,

torace normal

conformat.

Dispnee –

bradipnee

inspiratorie

însoţitǎ de tiraj şi

cornaj. Respiraţie

dificilǎ pe nas.

Disfonie,

tegumente palide.

Infecţiuni la nivelul

cǎilor respiratorii,

proces inflamator.

Alterarea mucoasei

nazale, faringiene şi

laringiene. Aerul

cald şi uscat din

încǎpere.

2

Nevoia de a bea

şi a mânca

Dentiţie bunǎ,

gingii aderente

dinţilor, mucoasa

bucalǎ roz şi

umedǎ, limba roz,

Disfagie,

slǎbiciune,

inapetenţǎ, greaţǎ,

scǎdere ponderalǎ.

Proces infecţios,

febrǎ, proces

inflamator,

anxietate, stare

depresivǎ.

2

Pagina 37 din 68

tranzit intestinal

normal.

Nevoia de a

elimina

Micţiuni spontane Constipaţie,

oligurie

Alimentare şi

hidratare

insuficientǎ,

imobilitate, stare

febrilǎ.

2

Nevoia de a

dormi şi a se

odihni

Somn agitat,

treziri frecvente,

ore de odihnǎ

insuficiente,

iritabilitate,

nelinişte.

Dispnee, tuse,

durere, anxietate.

2

Nevoia de a se

mişca şi a avea o

bunǎ posturǎ

Sistem osteo-

articular integru,

efectueazǎ mişcǎri

adecvate.


(care favorizeazǎ

respiraţia),

restricţii în a se

mobiliza (febrǎ),

dificultatea de a


funcţionalǎ.

Tulburǎri

respiratorii, febrǎ,

durere, anxietate. 2

Nevoia de a se

îmbrǎca şi

dezbrǎca

Veşmintele alese

dupǎ gust şi modǎ,

veşminte adecvate

climatului şi

statutului socio-

cultural.

Dificultatea de a

se îmbrǎca şi

dezbrǎca.

Durere

2

Nevoia de a

menţine

temperatura

corpului în limite

normale

Temperatura

mediului 18-20°C.

Febrǎ ridicatǎ

39,3°C, tegumente

calde, transpirate,

cefalee.

Proces infecţios

inflamator.

2

Nevoia de a fi Prezintǎ tabieturi Uscǎciunea Circulaţia şi

Pagina 38 din 68

curat şi a-şi

proteja

tegumentul

igienice. mucoaselor,

neglijeazǎ

efectuarea

îngrijirilor

igienice,

dificultatea de a-şi

acorda îngrijiri

igienice.

respiraţia

inadecvatǎ,

imobilitatea,

durerea, febra,

anxietatea.

2

Nevoia de a evita

accidentele

Mǎsuri de

prevenire a

infecţiilor, bolilor

Afectarea psihicǎ

şi fizicǎ, anxietate,

durere, stare

depresivǎ.

Durere, anxietate,

stres, insuficienţa

cunoaşterii de sine. 2

Nevoia de a

comunica

Funcţionarea

adecvatǎ a

organelor de simţ.

Posturi şi gesturi

ale mâinii. Facies

expresiv, privire

semnificativǎ,

acuitate vizualǎ,

auditivǎ.

Dificultatea de a

vorbi, apatie,

izolarea de

persoanele

apropiate.

Dispnee, tuse,

durere, anxietate,

stare depresivǎ. 2

Nevoia de a

acţiona conform

propriilor cerinţe

şi valori

Posibilitatea de a

acţiona conform

propriilor cerinţe

sau dorinţe.

1

Nevoia de a fi

ocupat şi a se

realiza

Integritate fizicǎ şi

psihicǎ.

Incapacitatea de a-

şi îndeplini rolurile

sociale.

Incapacitatea de a-

şi îndeplini

acţiunile favorite,

sentiment de

inulitate.

Anxietate,

neacceptarea bolii,

imobilitate.

2

Pagina 39 din 68

Nevoia de a se

recrea

Se relaxeazǎ citind

reviste.

Dificultatea de a


recreative.

Durere, anxietate,

stres. 2

Nevoia de a

învǎţa

Cunoştinţe

insuficiente legate

de boalǎ.

Dezinteres, lipsǎ de

material

documentar.

2

3.2.2. Probleme ale paciemtului

Probleme actuale:


obstrucţia cǎilor respiratorii;

alterarea vocii;

somn inadecvat;

vulnerabilitate faţǎ de pericole;

stare de disconfort;

alimentaţie inadecvatǎ;

hipertermie.


accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;

hipoxie marcatǎ;

crize de asfixie cu sfârşit letal.

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Pagina 40 din 68

Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,

tegumente palide.

Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui

manifestat prin obosealǎ.

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin


Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin agitaţie.

Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,

manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.

Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.

Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în organism,

manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.


Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat de

echipa de îngrijire.

Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III

29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.


3.3.1. Obiective generale:

- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;

- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;

- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;

- sǎ nu prezinte complicaţii.

Pagina 41 din 68

3.3.2. Obiective specifice:

- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;

- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;

- sǎ prezinte stare de confort psihic;

- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;

- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;

- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

Intervenţii

Perioada

de timp

Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

22.IX.2005

→

28.IX.2005

-Alterarea

funcţiilor

respiratorii şi

circulatorii

-Obstrucţia

cǎilor

respiratorii

-Alterarea

vocii

-Pacientul sǎ

prezinte

respiraţie şi

circulaţie în

limite

normale.

-Tuse

diminuatǎ în

intensitate în

aproximativ

8h şi sǎ

disparǎ în 3-4

zile.

-Sǎ poatǎ

comunica

verbal în mod

corespunzǎtor

.

S-a instalat

pacientul într-

un salon

liniştit, curat,

aerisit,

suficient de

încǎlzit cu

umiditate

normalǎ. Am

ajutat

pacientul sǎ

se aşeze într-o

poziţie

comodǎ, care

sǎ-i

favorizeze

respiraţia. S-

au efectuat

La indicaţia

medicului s-a

administrat

tratament de

urgenţǎ

pentru

scoaterea

pacientului

din crizǎ:

HHC-2f la

internare.

Pentru

combaterea

stǎrii

infecţioase şi

inflamaţiei s-a

administrat:

-zinacef III

22.09.2005

Pacienta prezintǎ

alterarea

funcţiilor

respiratorii. I se

administreazǎ

HHC 2f IV,

zinacef pentru

combaterea stǎrii

infecţioase şi

inflamatorii.

Dupǎ

administrarea

tratamentului

pacienta şi-a

reluat treptat

respiraţia iar

tusea a fost

Pagina 42 din 68

-Sǎ prezinte

stare de

confort psihic.

vaporizǎri

medicamento

ase în

apropierea ei.

Pentru

restabilirea

permeabilitǎţi

i nazale s-au

efectuat

instilaţii

nazale de 4-5

ori/zi. S-au

pregǎtit

materialele

necesare

pentru

examenul de

laborator,

sânge, urinǎ,

materii fecale,

examen

faringian. I s-

au

supravegheat

funcţiile

vitale.

f/24h, 1f/8h în

zilele 23-

24.09.2005

-prednison 4

cp/zi timp de

3 zile

-dicarbocalm

3cp/zi

-vitamina C

200 1f/zi, IM

-vitamina A

1f/zi, IM

-paracetamol

3 cp/zi.

În zilele 24-

25-

26.09.2005 s-

a administrat

calciu

gluconic 30%,

3 f/zi, IV;

-algocalmin

1f/zi, IM

- i s-a

administrat

oxigen.

diminuatǎ în

intensitate în

aproximativ 8h.

Frecvenţa

pulsului a revenit

treptat la normal,

însǎ mai persistǎ

paloarea, tusea

lǎtrǎtoare,

disfonia. S-au

recoltat probele

pentru examenul

de laborator.

23.09.2005

Dupǎ 3 zile de

tratament nu mai

prezintǎ tuse,

disfonie, iar

funcţiile vitale se

încadrau:

I zi – R=15r/min

II zi –

R=16r/min

III zi –

R=18r/min

IV zi –

R=18r/min

I zi –

AV=60p/min

II zi –

AV=60p/min

III zi –

AV=80p/min

TA = 120/70 mm

Pagina 43 din 68

Hg.

Examenele de

laborator au

prezentat valori

uşor modificate:

VSH-crescut 1h-

20mm

2h-55mm

Anemie – Hb-

8,28%

Trombocite –

350000mmc

Uşoarǎ

hipocalcemie

4ml/Eq/L

Glicemie

normalǎ – 0,90%

Uree normalǎ –

0,38 g‰

ZnSO4 – 4,6

USH

Rtymol – 4,5

UML


prezinte

temperaturǎ

în limite

fiziologice în

termen de 3

zile.

S-a observat,

mǎsurat şi

notat

temperatura.

S-a combǎtut

febra prin

aplicarea de

comprese

umede cu apǎ

caldǎ pe

La indicaţia

medicului s-a

administrat

Paracetamol 3

cp/zi;

Vitamina C

200 3 f/zi IM;

Algocalmin

1f/zi IM.

Dupǎ

intervenţiile

autonome şi

delegate

temperatura a

ajuns la valori

normale dupǎ 3

zile.

I zi T°C=39,3°C

II zi T°C=38,2°C

Pagina 44 din 68

frunte şi

torace.

III zi

T°C=37,6°C

IV zi

T°C=36,6°C.

La externare

pacientul este

afebril.

Alimentaţie

inadecvatǎ

din punct de

vedere

cantitativ şi

calitativ.

Pacienta sǎ fie

alimentatǎ

cantitativ şi

calitativ

corespunzǎtor

vârstei. Sǎ

prezinte stare

de nutriţie

normalǎ.

S-a asigurat

pacientei

regimul

alimentar

corespunzǎtor

vârstei şi

stadiului

evolutiv al

bolii. S-a ţinut

cont şi de

starea febrilǎ

în care s-a

administrat

ceaiuri calde

cu liguriţa. S-

a

supravegheat

pacienta.

Regimul

alimentar a

fost

administrat în

ciondiţii de

igienǎ.

La indicaţia

medicului s-a

administrat în

primele 12h

un regim

hidrolactat,

compus din

lichide calde

(ceaiuri,

lapte). Dupǎ

combaterea

durerilor s-a

trecut la un

regim

semisolid

compus din

supe, griş,

orez cu lapte,

piureuri.

Dupǎ

restabilirea

toleranţei

digestive şi

ameliorarea

fenomenului

inflamator

22.09.2005

Pacientul este

inapetent,

primeşte greu şi

lichidele. A

pierdut în

greutate 250 g.

Dupǎ 48h se

restabileşte

toleranţa

digestivǎ.

23.09.2005

Pacienta îşi

recapǎtǎ treptat

apetitul.

24.09.2005

Primeşte bine

lichidele.

25.09.2005

Primeşte bine

alimentaţia

corespunzǎtoare

vârstei.

26.09.2005

Primeşte regim

alimentar

Pagina 45 din 68

hrana zilnicǎ

a fost

completatǎ

treptat pânǎ la

reluarea

regimului

alimentar

normal.

normal. La

externare

greutatea este

staţionarǎ.

Somn

inadecvat

calitativ şi

cantitativ

Pacientul sǎ

prezinte somn

liniştit,

odihnitor

cantitativ şi

calitativ. Sǎ

prezinte stare

de confort

psihic.

I s-a asigurat

pacientului un

mediu

ambiant

liniştit, plǎcut,

odihnitor, cu

o temperaturǎ

constantǎ

între 18-20°C.

La indicaţia

medicului s-a

administrat un

sedativ:

Diazepam 1f

– IM.

În urma

intervenţiilor

autonome şi

delegate

pacientul şi-a

reluat treptat

somnul obişnuit,

astfel cǎ la

externare

prezintǎ somn în

limite

fiziologice.

Risc de

infecţii

Pacienta sǎ fie

feritǎ de

infecţii.

S-au

supravegheat

funcţiile

vitale şi

comportament

ul pacientei. I

s-a asigurat

igienǎ

riguroasǎ

tegumentarǎ,

vestimentarǎ

şi a patului,

Pacienta nu a

prezentat

complicaţii.

Evoluţia a fost

favorabilǎ astfel

cǎ dupǎ 5 zile de

spitalizare

pacienta se

externeazǎ

vindecatǎ.

3. 5. Îngrijiri acordate la externare

Pagina 46 din 68

3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005

3.5.2. Diagnosticul medical la externare:

- cancer laringian stadiu 2. Se continua radioterapie

3.5.3. Starea pacientului la externare:

- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:

- Zinocef IM timp de 3 zile;

- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;

- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;

- Vitamina A 3 f/zi IM;

- Paracetamol 3 cp/zi;

- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;

- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;

- instilaţii cu ser efedrinat 3%.

Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate, pacienta

prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic bine bǎtut cu

o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit intestinal fiziologic,

micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ, stare de igienǎ

corespunzǎtoare.

3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,

instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le

respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi

alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece,

schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene.

Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.

S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:

- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.

- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.

Pagina 47 din 68

- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.

Revenirea la control peste zece zile.


Data Examene de

laborator

Modul de

recoltare

Valori normale Valori obţinute

22.IX.2005

→

28.IX.2005

VSH

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ cu o

seringǎ de 2 ml:

- 0,4 citrat de

Na 3.8%, plus

1,6 ml sânge.

1h: 2-13 mm

2h: 12-17 mm

1h: 20 mm

2h: 55 mm

Hemoleucograma

Se recolteazǎ

sânge capilar

prin înţepare în

pulpa degetului.

Hb: 13 (+-) 2g

%

Trombocite:

250000 –

400000

Hb: 8,28%;

Trombocite:

350000

Ureea sanghinǎ

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 5-6 ml

sânge simplu,

nehemolizat.

0,20 – 0,40% 0,38%

Glicemia

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 2 ml

sânge şi 4 mg

florurǎ de Na.

0,80 – 1,20‰ 0,90‰

Teste de

disproteinemie

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 5-6 ml

ZnSO4: 0-8

USH

Rtymol:0-4 MC

ZnSO4: 4,06 U

Rtymol: 4,5 U

Pagina 48 din 68

sânge simplu.

III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu cancer laringian


Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;

indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;

dosarul medical.


Nume şi prenume: R.I.

Vârsta: 25 ani

Sex: masculin

Stare civilǎ: necǎsǎtorit


Domiciliul: Ploieşti

Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto

Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Ploieşti

Religia: ortodoxǎ


- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.


Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.

Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.

limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.

mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi fumeazǎ.

Ritmul de viaţǎ:

Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se

odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice diferite,

frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.

Pagina 49 din 68


Date antropometrice:

greutate: 70 kg;

înǎlţime: 1,76 m;

grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);

acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;

nu prezintǎ proteze;

nu este alergic.


AHC – fǎrǎ importanţǎ;

APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;

APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior drept

la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.

Data internǎrii: 18.X.2003


febrǎ ridicatǎ;

disfagie;

tuse uscatǎ spasmaticǎ;

disfonie;

dispnee, cornaj, tiraj;

dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;

inapetenţǎ.

Istoricul bolii:

Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ ridicatǎ,

disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.

Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia

simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar

mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.

Examenul clinic general:

Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.

Pagina 50 din 68

Tegument şi mucoase palide.

Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ disfonie,

cornaj, R=15s/min.

Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic

bine bǎtut AV=70p/min.

Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa bucalǎ şi

gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe congestiv, abdomen

suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi

conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.

Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie cu

forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.

Diagnostic medical – Cancer laringian stadiu 3

3.3. Analiza şi interpretarea datelor


Nevoia

fundamentalǎ

Manifestǎri de

independenţǎ

Manifestǎri de

dependenţǎ

Surse de

dificultate

Nivel de

dependenţǎ

Nevoia de a

respira şi a avea

o bunǎ circulaţie

Respiraţia –

15r/min

TA – 120/70mm

Hg

AV – 70p/min

Respiraţie de tip

costal inferior

prin mǎrirea

diametrului

lateral al cutiei

toracice.

Dispnee –

bradipnee

inspiratorie însoţitǎ

de cornaj;

Respiraţie dificilǎ

pe nas disfonie,

tegumente palide,

mucoasa

respiratorie uscatǎ.

Infecţii la

nivelul

cǎilor

respiratorii

superioare,

proces

inflamator.

Alternarea

mucoasei

nazale,

faringiene şi

laringiene.

2

Nevoia de a lua Dentiţia bunǎ, Disfagie, Durere

Pagina 51 din 68

şi a mânca gingii aderente

dinţilor, mucoasa

umedǎ, roz,

tranzit intestinal

normal.

slǎbiciune,

inapetenţǎ, scǎdere

ponderalǎ.

Febrǎ

Anxietate. 2

Nevoia de a

elimina

Micţiuni

sporadice.

Absenţa scaunului

de 3 zile, oligurie,

sete, greţuri.

Procesul

infecţios,

imobilitatea,

starea

febrilǎ,

aport hidric

redus.

2

Nevoia de a

dormi şi de a se

odihni

Somn agitat, treziri

frecvente, ore de

odihnǎ insuficiente,

iritabilitate,

nelinişte.

Tusea,

durerea,

anxietatea,

neacceptarea

bolii.

2

Nevoia de a se

mişca şi a avea o

bunǎ posturǎ.

Sistem orteo-

articular integru

– efectueazǎ

mişcǎri adecvate.


(care favorizeazǎ

respingerea).

Dificultatea de a


funcţionalǎ.

Tulburǎri

respiratorii,

febrǎ,

durere,

anxietate.

2

Nevoia de a se

îmbrǎca şi

dezbrǎca

Veşminte alese

dupǎ gust şi

modǎ, veşminte

adecvate

climatului şi

statutului socio-

cultural.

Dificultatea de a se

îmbrǎca şi

dezbrǎca.

Durere.

2

Pagina 52 din 68

Nevoia de a

menţine

temperatura

corpului în limite

normale

Temperatura

mediului ambiant

18-20°C.

Febrǎ ridicatǎ

39,10°C, tegumente

calde, transpirate,

frisoane.

Procesul

infecţios

inflamator. 2

Nevoia de a fi

curat şi de a-şi

proteja

tegumentele

Uscǎciunea

mucoaselor

neglijeazǎ

efectuarea

îngrijirilor igienice.

Incapacitatea de a-

şi acorda îngrijiri

igienice.

Circulaţia şi

respiraţia

inadecvate.

Imobilitatea,

durerea,

febra,

anxietatea,

condiţiile

nou create.

2

Nevoia de a evita

accidentele

Mǎsuri de

prevenire a

infecţiilor,

bolilor.

Risc de complicaţii.

Agitaţie, teamǎ,

insomnie.

Procesul

infecţios şi

inflamator.

Boala

(evenimente

marcate).

2

Nevoia de a

comunica

Funcţionarea

adecvatǎ a

organelor de

simţ, posturi şi

gesturi ale

mâinii, facies

expresiv, privire

semnificativǎ,

acuitate vizualǎ,

auditivǎ.

Dificultatea de a

vorbi.

Procesul

inflamator

Anxietatea.

2

Nevoia de a

acţiona conform

propriilor

Posibilitatea de a

acţiona conform

propriilor 1

Pagina 53 din 68

credinţe şi valori credinţe şi valori.

Nevoia de a fi

ocupat şi a se

realiza

Incapabilitatea de

a-şi îndeplini

rolurile sociale.

Incapabilitatea de

a-şi

îndepliniacţiunile

favorite. Sentiment

de inulitate.

Durere,

anxietate,

neacceptarea

bolii,

imobilitate. 2

Nevoia de a se

recrea

Dificultatea de a


recreative.

Durere,

anxietate,

stres.

2

Nevoia de a

învǎţa

Dorinţǎ, interes

în acumularea

cunoştinţelor

1

Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.

3.3.2.Problemele pacientului

Probleme actuale:


alterarea vocii;

hipertermie;

somn inadecvat;

alimentare inadecvatǎ.


risc de complicaţii respiratorii;

cronicizarea laringitei.

3.3.3. Diagnosticul de îngrijire

Pagina 54 din 68

Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.

Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat prin

obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.

Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale.

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat prin


Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii şi

manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.


Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire

pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.

Grad de dependenţǎ temporarǎ II


3.3.1. Obiective generale

Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.

Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.

Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.

Sǎ nu prezinte complicaţii.

3.3.2. Obiective specifice

Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în

limite fiziologice.

Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.

Pagina 55 din 68

Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.

Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.

Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.

Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.

Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

Intervenţii

Data Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

18.X.2003

→

23.X.2003

Respiraţie şi

circulaţie

inadecvate.

Pacientul sǎ

prezinte cǎi

respiratorii

permeabile,

tusea se

dimuneazǎ

în

intensitate.

Sǎ prezinte

respiraţie şi

circulaţie în

limite

fiziologice

în decurs de

3 zile.

S-au asigurat

condiţii de îngrijire,

salon curat,

temperaturǎ

moderatǎ 18-20°C,

umiditate, ventilaţie,

s-a umezit aerul din

încǎpere. Pacientul

a fost învǎţat sǎ

expectoreze şi sǎ

colecteze sputa în

recipientul special.

S-au aplicat tehnici

de favorizare a

circulaţiei, masaje,

exerciţii active. S-au

mǎsurat pulsul şi

respiraţia. S-au

pregǎtit materiale

necesare pentru

recoltare. S-au

recoltat probe

S-a

administrat

tratamentul

indicat

respectând

doza, ora şi

modul de

administrare.

Pentru

combaterea

stǎrii

infecţioase şi

inflamaţiei s-

au administrat:

codeinǎ 3/zi,

sirop

expectorant 3

linguri/zi,

instilaţii cu

soluţii de ulei

de pin. S-au

efectuat

18.X.2003

Pacientul

prezintǎ

respiraţie

inadecvatǎ,

tuse seacǎ,

paloare redusǎ.

Dupǎ

administrarea

tratamentului

de urgenţǎ

pacientul şi-a

reluat treptat

respiraţia, dar

persistǎ tusea.

19.X.2003

Atenuarea

respiraţiei,

persistǎ tusea

seacǎ, paloarea

redusǎ. S-au

recoltat probe

Pagina 56 din 68

pentru examenul de

laborator, pentru

VSH,

hemoleucogramǎ,

uree sanguinǎ,

glicemie, teste de

disproteinemie.

enhalaţii cu

ceai de

muşeţel. S-a

administrat

oxigen.

pentru

examenul de

laborator.

20.X.2003

Examenele de

laborator au

prezentat

urmǎtoarele

valori:

VSH: 1h:

5mm

2h: 15 mm

Hemoleucogra

ma:

Hb: 11,59%;

L: 7900/mmc

Ureea: 0,24g%

Glicemia:

0,86‰

ZnSO4: 8,12

USH

RTymol: 2,82

UMC

21.X.2003

Încǎ mai

persistǎ tusea

seacǎ şi

paloarea

redusǎ.

22.X.2003

Dupǎ

administrarea

tratamentului

tuseaeste

Pagina 57 din 68

diminuatǎ în

intensitate, nu

prezintǎ

paloare, iar

funcţiile vitale

se încadreazǎ:

I zi – R=

15r/min

II zi –

R=16r/min

III zi – R=

18r/min

AV=70p/min

AV=80p/min

TA=120/70

mm Hg.

La externare

pacientul este

restbilit din

punct de

vedere

respirator şi

circulator.

Alterarea

vocii;

alterarea

mucoasei.

Pacientul

sǎ-şi

recapete

vocea

normalǎ, sǎ

poatǎ

comunica

verbal în

decurs de

48h,

I s-a recomandat

repaus vocal.

Pacientul a fost

servit cu ceaiuri

calde. S-au aplicat

comprese calde în

jurul gâtului. I s-a

recomandat consum

crescut de fructe. S-

a umezit aerul din

La indicaţia

medicului s-a

administrat

vitamina C

1f/zi şi

vitamina A

1f/zi pentru

combaterea

stǎrilor

inflamatorii şi

18.X.2003

Pacientul

prezintǎ

dificultate de a

comunica.

Dupǎ

administrarea

tratamentului

pacientul nu

şi-a recǎpǎtat

Pagina 58 din 68

pacientul sǎ

prezinte

mucoasa

laringianǎ

umedǎ şi sǎ

poatǎ

comunica

verbal în

mod

satisfǎcǎtor

în decurs de

3 zile.

încǎpere, s-au

facilitat modalitǎţi

de comunicare non-

verbalǎ.

infecţioase. S-

au efectuat

inhalaţii cu

infuzii de

muşeţel;

antiseptice.

vocea în 48h.

19.X.2003

Pacientul

prezintǎ

disfonie;

acesta este

servit cu

ceaiuri calde şi

i se aplicǎ

comprese

calde în jurul

gâtului.

20.X.2003

Dupǎ

efectuarea

tratamentului

şi a

intervenţiilor

autonome

mucoasa

laringianǎ este

umedǎ şi

integrǎ.

21.X.2003

Procesul

inflamator

local a

diminuat astfel

cǎ vocea este

relativ

normalǎ. La

externare

pacientul

comunicǎ în

Pagina 59 din 68

mod

corespunzǎtor.


prezinte

temperaturǎ

în limite

fiziologice

în termen

de 3 zile.

S-a observat,

mǎsurat şi

înregistrat

temperatura. Febra a

fost combǎtutǎ prin

aplicarea de

comprese umede pe

frunte şi torace.

La indicaţia

medicului

pentru

combaterea

stǎrii

inflamatorii s-

a administrat:

Aspirinǎ 3

cp/zi;

Polidin III f/zi.

În urma

intervenţiilor

temperatura a

scǎzut

ajungând dupǎ

3 zile la valori

normale:

18 X - T°C –

39,1

19 X - T°C –

38,3

20 X - T°C –

37,4

21 X - T°C –

36,7.

La externare

pacientul este

afebril,

tegumente

curate şi

integre.

Alimentaţie

inadecvatǎ

cantitativ şi

calitativ.

Pacientul sǎ

prezinte

toleranţǎ

digestivǎ

normalǎ. Sǎ

fie

alimentat

calitativ şi

cantitativ

corespunzǎt

S-a asigurat

pacientului regimul

corespunzǎtor

ţinând cont de starea

febrilǎ, unde s-a

administrat ceaiuri

calde cu linguriţa.

S-a supravegheat

pacientul privind

respectarea

La indicaţia

medicului s-a

administrat în

primele 24h un

regim

hidrolactat,

format din

ceaiuri şi

lapte. Dupǎ

calmarea

18.X.2003

Pacientul este

inapetent,

primeşte greu

lichidele.

19.X.2003

Se restabileşte

toleranţa

digestivǎ.

20.X.2003

Pagina 60 din 68

or vârstei. regimului alimentar.

A fost servit în

condiţii de igienǎ.

durerilor s-a

trecut la un

regim

semisolid.

Dupǎ

stabilirea

toleranţei

digestive şi

ameliorarea

fenomenului

inflamator

hrana zilnicǎ a

fost

completatǎ

treptat pânǎ la

reluarea

regimului

normal.

Pacientul îşi

recapǎtǎ

treptat apetitul.

21.X.2003

Primeşte bine

alimentaţia

corespunzǎtoar

e vârstei. La

externare

greutatea este

staţionarǎ.

Somn

inadecvat

Pacientul sǎ

prezinte

somn

liniştit,

odihnitor.

Sǎ prezinte

stare de

confort

psihic.

S-a asigurat

pacientului un

mediu ambiant

liniştit, plǎcut,

odihnitor, cu

otemperaturǎ

constantǎ între 18-

20°C.

S-a

administrat la

indicaţia

medicului un

sedativ:

Diazepam

1f/IM

În urma

intervenţiilor

autonome şi

delegate

pacientul şi-a

reluat treptat

somnul

obişnuit, astfel

cǎ la externare

prezintǎ somn

în limite

fiziologice.

Risc de

infecţii

Pacientul sǎ

fie ferit de

infecţii.

S-a supravegheat

pacientul, s-a

asigurat igiena

Pacientul nu a

prezentat

complicaţii.

Pagina 61 din 68

tegumentarǎ şi

vestimentarǎ.

Evoluţia a fost

favorabilǎ.

3.5. Îngrijiri acordate la externare

3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2003

3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.

3.5.3. Starea pacientului la externare:

Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul

externându-se în starea vindecat.

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,

pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls

ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ tranzit

intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ la

toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.

3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,

instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le

respecte.

Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi alimente

alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care modificǎ

structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.

Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala, curenţii

de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor

aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.

De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.

Revenirea la control peste 7 zile.


Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

Pagina 62 din 68

laborator recoltare

19.X.2003

VSH

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ cu o

seringǎ de 2 ml

0,4 citrat de

N38% plus

1,6ml sânge.

1h: 2-13 mm

2h: 12-17 mm

1h: 5 mm

2h: 15 mm

Hemoleucograma

Se recolteazǎ

sânge capilar

prin înţepare în

pulpa degetului.

Hb: 13+-2 g%

L: 4-8000/mmc

Hb: 11,59%

L: 7900/mmc

Ureea sanghinǎ

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 5-6 ml

de sânge simplu

nehemolizat.

0,20 – 0,40 % 0,24%

Glicemia

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 2 ml

sânge pe 4 mg

florurǎ de Na

0,80-1,20% 0,86%

Teste de

disproteinimie

Se recolteazǎ

prin puncţie

venoasǎ 5-6 ml

sânge simplu

nehemolizat.

ZnSO4: 0-8

USH

Rtymol: 0-4

UML

ZnSO4: 8,12

USH

Rtymol: 2,82

UML

Capitolul IV

Evaluare finalǎ

Pagina 63 din 68

Evolutia cancerului depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor şi

masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor îl

constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos

corect şi prompt.

Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:

C.R. în vârstǎ de 33 ani de sex masculin;

D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;

R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.

Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:

nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;

nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;

nevoia de a bea şi a mânca;

nevoia de a elimina;

nevoia de a dormi şi a se odihni;

nevoia de a comunica;

nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;

nevoia de a se recrea;

nevoia de a învǎţa;

nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.

Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:


obstrucţia cǎilor respiratorii;

hipertermie;

alternarea vocii;

dificultatea de a se alimenta;

somn inadecvat;

stare de disconfort.

Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:

pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;

sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;

pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;

sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;

sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;

Pagina 64 din 68

sǎ prezinte stare de confort psihic;

sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.

Intervenţiile autonome

S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu

umiditate normalǎ;

Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze respiraţia;

S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;

S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;

Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;

S-a administrat oxigen;

S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;

I s-au supravegheat funcţiile vitale;

S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.

S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv

al bolii;

S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;

Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;

I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ

constantǎ între 18-20°C;

- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.

S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,

antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon

(HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C, Vitamina A,

Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.

În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut o

evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.

Pagina 65 din 68

Anexe

Pagina 66 din 68

Bibliografie

Pagina 67 din 68

1. Tehnica ingrijirii bolnavului-Editura Medicala

2. Titirica-tehnici de eva;uare si ingrijire acordate bolnavilor

3. Ghid de nursing

4. Dr. Alina Bacalbasa-Chirurgia functionala a cancerului laringian

5. Anatomies si fiziologie pentru asistentii medicali

6. Oncologie Clinica, Editura Medicala

Pagina 68 din 68

Cancer Laringian

Documents

Transcript of Cancer Laringian