S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Sunt neputin]ele noas-tre cele care ne irit@”.

Joseph Joubert

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 302 anul 7 vineri, 1 aprilie 2011 1 RON

Ecourile b@t@liei pentru noul Cod al muncii s-au stins,dar consecin]ele pe termen lung abia urmeaz@ s@ leculegem. Bune }i rele, pentru c@ nimic nu e infailibil pelumea asta }i, mai mult decât atât, pentru c@ o melodieinterpretat@ pe o singur@ voce nu se cheam@ c@ esteun cor armonios. Adev@rul este c@, cel pu]in procedu -ral, o lege fundamental@ chemat@ s@ reglementeze pia]amuncii în raport cu via]a real@, cu a}tept@rile a milioanede oameni nu ar fi trebuit în nici un caz s@ devin@subiect de confruntare politic@. Lucrurile erau la startcât se poate de simple. Codul Muncii statornice}terela]iile bilaterale dintre angajat }i angajator. Prinurmare, la masa tratativelor trebuia s@ se a}ezereprezentan]ii patronatelor, pe de o parte, }i ai sindi-catelor, de alt@ parte. Negocierile, oricât ar fi fost dedure, nu puteau s@ duc@ decât la un compromis accept-abil de ambele p@r]i.

Codul muncii în zadar?

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Natura uman@, a c@rei lege este lupta”Nicolae Titulescu

Tot mai mul]i oameni deveniser@ con}tien]i de pericolul pecare-l prezenta pentru umanitate utilizarea bombelornucleare. Savan]ii americani contribuiser@ din plin la aceas-ta. Erau cercet@tori de dincolo de ocean care considerauc@ trebuie s@ împ@rt@}easc@ }i altor state con]inutul,secretele muncii lor. Un faimos „Raport Smith” – întocmitde profesorul Henri Dewolf Smith de la Princeton }i pub-licat pentru prima oar@ la 12 august 1945, câteva zile dup@explozia de la Hiroshima – releva drumul ce fusese urmat

în construc]ia bombei, procedeele utilizate, dificult@]ile întâmpinate. Erau dezvelitedetaliile care costaser@ milioane }i milioane de dolari. Al]i savan]i afirmau îns@ c@„adev@ratul secret al bombei atomice nu const@ în principiile }tiin]ifice ce au ghi-dat munca de construc]ie, ci în procedeele industriale folosite”, pe care Smith nule pomenea. Unii cercet@tori erau de p@rere ca Statele Unite s@ asocieze URSS-ulîn ce prive}te controlul energiei nucleare.

Dan POPESCU

Echilibrul de pe pia]a muncii pre tinde ca cererea }i ofertade munc@ s@ fie egale. Când se analizeaz@ situa]ia de echili-

bru de pe pia]a muncii aten]ia cade în principal pe nivelul salariilor, pe pre]ulmuncii. Fiind date pre]ul de pe pia]a bunurilor }i serviciilor }i rata dobânzii,se caut@ salariul la care cererea }i oferta de for]@ de munc@ sunt egale. Aceastaeste o analiz@ a echilibrului par]ial a pie]ei muncii, dar, de fapt, toate pie]elesunt în leg@tur@: cererea de for]@ de munc@ depinde de salariu, de rata dobânzii}i de pre]ul la care firma î}i vinde produc]ia.

Abordarea echilibrului economicîntre conceptualizarea teoretic@

}i perspectiva istoric@ (II)

Thomas Jefferson (n. 13 aprilie 1743 - d. 4 iulie 1826)

al doilea vice pre }edinte }i al treilea pre}edinte al Statelor Unite ale Americii

(1801 - 1809), autor al Decla ra]iei de Independen]@ (1776),

}i unul dintre cei mai influen]i dintre "p@rin]ii fondatori" ai Statelor Unite.

Noul acord cu FMI ]ineprea mult doar de redu -cerea deficitul bugetar f@r@s@ mai impun@ politicicoerente de restructurarecum erau în vechiulacord. Marele avantaj estec@ noile cerin]e nu au ri -gurozitatea celor din ve -chiul acord.

Nu sunt multe ]@ri în lumeîn care o luare de pozi]ie

a legislativului este ignorat@ complet de vreme ceeste un proces intermediar care nu conteaz@ înprocesul final de decizie. Este cazul Senatuluiromân care a confirmat o lege trecut@ dingre}eal@, cum s-a spus prima dat@, }i pe carepre}edintele a trimis-o înapoi în parlament:sc@derea TVA la produse de baz@ la 5&.

Un acord superficial

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 3

Co}marurile nucleare: genez@, evolu]ii }i perspective (II)Doctor Jekyll }i Domnul Hyde în postur@ nuclear@

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 6 pag. 8

pag. 7

Dinamizarea pie]ei monetare prinsisteme de plat@ online

Cl@direa F.M.I.

asist. univ.Alin OPREANA

Criz@ dup@ criz@.Este aceast@ criz@

una în ‘’L’’?În acest articol doresc s@ dezvolto teorie despre criza actual@, carede}i d@ dovad@ de pesimism,este foarte interesant@ }i totodat@bine fundamentat@. Este vorbadespre o previziune a evolu]ieicrizei actuale, luând în consider-are mai multe aspecte referitoarela uniunile economice inter-na]ionale }i la principalii actorieconomici mondiali.Toate aceste aspecte se vor fun-damenta în compara]ie cu marea

„depre siune” din anii 1720-1784, avându-se în vederecauzele comune ale celor dou@ crize, posibilele evolu]iiasem@n@toare, acela}i tip de mari actori economici atun-ci ca }i acum, iar în final ne vom putea ^ntreba dac@:„Istoria se repet@?”.

masterand Ioan-Victor MARCU

continuare ^n pag. 2

ST~RI DE CRIZ~2 VINERI 1 APRILIE 2011

urmare din pag.1A} dori s@ men]ionez faptul c@prima dat@ aceast@ idee a fostprezentat@ de trader-ul }i analistulfinanciar Dorin Ghidiu. Domnia sa,posedând o vast@ experien]@ bursi-er@, a c@utat în istoricul pie]elor }ia ajuns la concluzia c@ aceast@ criz@este foarte asem@n@toare cu cea dinsecolul al XVIII-lea.Este foarte important ca atunci cândse studiaz@ ni}te fenomene econom-ice s@ se porneasc@ de la cauzelecare le-au determinat, în cazul nos-tru fenomenele vor fi criza actual@ }icea de la 1720. La începutul secolu-lui XVIII, puterea politic@ }i econom-ic@ era concentrat@ în Europa, con-tinetul american fiind descoperit dedoar dou@ secole. Marea problem@ aprincipalelor state europene, Anglia}i Fran]a, era datoria public@ imens@ceea ce va duce la declan}areacrizei. Fran]a avea o datorie public@pe care prin sistemul de taxe }iimpozite de la acea vreme o puteapl@ti în aproximativ 500 de ani, iarîntr-o pozi]ie extrem de similar@ seafla }i Marea Britanie. Aflându-se înaceast@ situa]ie, cele dou@ state real-izeaz@ transferul datoriei publice înmediul privat printr-o metod@ inge-nioas@, fapt care duce la declan}areacrizei. Prin acest transfer de datoriese în]elege o cre}tere imens@ de taxe}i impozite precum }i infla]ie, modulfrecvent utilizat de guverne pentru atrece povara în rândul popula]iei.Dac@ studiem criza actual@ observ@mc@ }i ast@zi datoriile principaleloreconomii ale lumii sunt foarte mari,un prim exemplu fiind SUA care prinactualul sistem de venituri vor aveanevoie de aproximativ 150 de anipentru a-}i pl@ti datoriile. La cea maimare economie a lumii se adaug@statele Uniunii Europene: Grecia,Portugalia, Spania, Italia (datoriepublic@ de 115& din PIB) }i Irlanda.Astfel, observ@m c@ existau cauzecomune cu cele de acum }i ulteriorse poate ajunge la o restructurare adatoriei pe spatele popula]iei.Ca unitate de m@sur@ în acest studiuconsider@m transferul polului de put-ere politic@ }i economic@ de pe uncontinent pe altul. La 1700 polul deputere se afla în Europa, un conti-nent plin de datorii, iar marile sper-an]e erau legate de SUA, ’’lumeanou@’’ de la acea dat@, un tarâm f@r@datorii. În acest context indivizii,v@zând c@ pe umerii lor cade povarafoarte mare a datoriei au început s@emigreze spre SUA, a avut loc unexod al popula]iei din ]@rile europenespre lumea nou@. Prin aceasta s-arealizat transferul puterii politice }ieconomice pe continentul american,deoarece la finalul crizei SUA î}icâ}tig@ independen]a. Ast@zi toate privirile }i speran]ele seîndreapt@ spre China, aceasta putândfi considerat@ „noua lume nou@”.Conform acestei teorii }i compara]iicu criza din secolul XVIII, în situa]iaîn care se afla Europa atunci se afl@SUA acum, iar polul de puterepolitic@ }i economic@ va fi transferatspre China, a doua economie mondi-al@ în momentul de fa]@. Aceste sper-an]e se pot observa în pie]ele decapital, deoarece orice zvon favorabil

yuan-ului este considerat de investi-tori mult mai puternic decât altezvonuri contrare acestei monede. Acest transfer de putere s-a realizatîn decenii, de aceea aceast@ teorieprevede o criz@ în „L” (corec]ierapid@ }i mult timp pentrurevenire) care se va întinde pe celputin 10-20 de ani. Este normal castructura economiei de ast@zi s@ fieincomparabil@ cu cea din secolulXVIII, iar din cauza tehnologieiactuale, chiar dac@ se aseaman@cauzele celor dou@ crize, cea actu-al@ s@ fie mult mai scurt@, dar cuo traiectorie asem@n@toare.Nu se poate neglija importan]a UE încadrul acestei crize, îns@ vocile caresus]ineau c@ zona euro este ocostruc]ie virtual@ încep s@ devin@ totmai zgomotoase, mai ales în urmaproblemelor din Gecia }i Irlanda.Este posibil ca aceast@ convergen]@nominal@ s@ nu fie suficient@ pentruo uniune monetar@ puternic@ }ilongeviv@, fapt accentuat tot maimult în ultima vreme de datoriile

imense ale „franjului mediteraneean”,ale c@rui deficite sunt finan]ate deGermania }i Olanda. Observ@m ast-fel, mai degrab@ o divergen]@ decâto convergen]@ între statele vest-europene. Germania încearc@ s@salveze zona euro, dar are }i prob-leme acas@, una dintre acestea fiindDeutsche Bank, cea mai mare banc@privat@ din Germania care are datoriiimense, iar dac@ se va încerca sal-varea ei de c@tre stat este posibil cabanii s@ nu fie suficien]i pentru astopa noi default-uri în eurozone.Tot în cadrul aceluia}i studiu, DorinGhidiu face o compara]ie întreevolu]ia uniunii americane }i zonamonedei unice europene, sugerând odezintegrare temporar@ a zonei,asemenea SUA în perioda 1845-1848. Se realizeaz@ analogia întremomentele de maxim@ extindere auniunii americane în anul 1837 }i aUE în anul 2004, pe continentulamerican în anul 1848 realizându-seo secesiune a unor state din cauzadatoriilor, iar comparând acest lucru,

se poate face o predic]ie a dispari]ieiEURO în 2015, urmând ca în aceea}iperioad@ criza s@ ating@ maximul. Dispari]ia zonei euro poate fi consid-erat@ }i specula]ia secolului, deoarecesunt foarte multe miliarde de dolaride c$}tigat din aceast@ specula]ie,miliarde care vor putea acoperipierderile din b@nci provocate decriza actual@. Astfel, se estimeaz@ caîncepând cu anul 2011, pe fondulpierderii încrederii în EURO, s@ setreac@ la monedele central }i est-europene (efectele acestei tendin]eîncep s@ se fac@ v@zute deja),deoarece }i evolu]ia dolarului aremulte necunoscute, mai ales prinprogramele de „quantitative easing”ale SUA. Un alt argument aleuroscepticilor este uniunea dintreGermania de Vest }i cea de Est, încadrul c@reia exist@ înc@ discrepan]esemnificative, iar dac@ o uniune întredou@ economii care au fost des -p@r]ite mai pu]in de o jum@tate desecol este greu de realizat, de ce s-ar realiza mai u}or una între ]@ri cu

obiceiuri }i tradi]ii mult mai diferite.Recunosc c@ aceast@ teorie este foartesurprinz@toare }i radical@, dar cauzeleactuale, de}i ne afl@m într-o cu totulalt@ epoc@, sunt foarte asem@n@toarecu cele ale crizei din secolul al XVIII-lea. Înclin s@ cred c@ tocmai din cauzaavansului tehnologic „L”-ul va fi multmai mic, dar se pare conform teorieiprezentate c@ totu}i va fi un „L”. Sepoate spune c@ „istoria se repet@”,chiar dac@ în situa]ia actual@ este la cutotul alte scale }i coordonate,observ@m c@ exist@ acela}i tip deactori economici care nu reu}esc s@arate o alt@ variant@.Totu}i, îmi exprim speran]a c@ duri-tatea acestei crize va fi mult atenu-at@ printr-un consens la nivel mon-dial }i vom trece în curând spreprosperitate, dar este foarte impor-tant s@ cunoa}tem istoria }i s@încerc@m s@ nu repet@m gre}eliletrecutului, deoarece zicala „Cine nu}tie m@car pu]in@ istorie, nu }tienimic!” este posibil s@ se adev-ereasc@ din nou în viitor.

Criz@ dup@ criz@. Este aceast@criz@ una în ‘’L’’?

masterand Ioan-Victor MARCU

China - ]ara speran]elor ^n “noua lume nou@”

3PIA[A MUNCIIVINERI 1 APRILIE 2011

urmare din pag.1Ca de obicei, la noi }i-a b@gat coadapoliticul, în speran]a c@ va maistoarce ceva capital de imaginedintr-o tem@ care, evident, impuneamai pu]in populism }i mai mult@responsabilitate. {i a ie}it ce a ie}it:dezbateri sterile }i inflamate (obligato-riu în fa]a camerelor TV!), exacer-barea spiritelor }i atitudinilor r@z -boinice, ie}iri în strad@, mo]iuni decenzur@, decizii ale Cur]ii Consti -tu]ionale, amenin]@ri cu CEDO. M@rog, tot tacâmul care face hazul po -litichiei române}ti. Iar, ca un corolarnefericit, nemul]umiri }i de o parte }ide alta a partenerilor de negocieritransforma]i în observatori de tu}@:patronii – pentru c@ li se pare c@ nus-a înl@turat în întregime ceea ce einumesc „dictatura salaria]ilor”, sindi-catele – pentru c@ r@mân la convin-gerea c@ noul Cod ne va transformairemediabil în sclavi.Nu vom intra în am@nuntele contesta-bile ale noii legi. Prefer@m maidegrab@ s@ pornim de la premisa c@o schimbare a raporturilor pe pia]amuncii se impunea oricum de maimult@ vreme, ca un argument pentrumodificarea unor mentalit@]i p@gu -boase. Unde altcumva decât la noi s-au n@scut în perioada tranzi]iei sloga-nuri }ugube]e care creioneaz@ în fondun veritabil stil de via]@, o atitudinecolectiv@? Spicuim doar câteva„perle” din folcloristica autohton@:„Cine-i harnic }i munce}te are tot cevrea, cine-i lene} }i chiule}te are tota}a”; sau „Munca înnobileaz@ pe om,dar nou@ nu ne trebuie nobili”; sau„Ei se fac c@ pl@tesc, noi ne facem

c@ muncim”; sau „Munca este izvorde s@n@tate, deci s@ munceasc@ ceibolnavi” }.a.m.d.Aceast@ tenta]ie a românului de a luapropria sa munc@ în t@rbac@, de aminimaliza rolul performan]ei individ-uale în angrenajul economic compet-itiv ne face s@ credem c@ nu CodulMuncii în sine, mai vechi sau mainou, este adev@rata noastr@ problem@}i nu orientarea de stânga sau dedreapta a legisla]iei muncii ar trebuis@ ne preocupe. Atunci când mental-it@]ile }i rela]iile de munc@ se deteri-oreaz@, cauzele ar trebui c@utatedeopotriv@ în respectul pentru baniipe care investitorul }i-i risc@ într-oafacere asigurând locuri de munc@,dar }i în respectul pentru omul caremunce}te }i pentru lucrul bine f@cut.În fond, c@ vrem sau nu vrem, c@ neplace sau nu, noi suntem la nivelglobal într-o competi]ie acerb@. Dorims@ aducem investitori în România }iavem nevoie de noi locuri de munc@.Marea provocare e aceea de a ficompetitivi în economia româneasc@}i pe plan mondial. În acest scop,pia]a muncii trebuie s@ func]ionezepe acelea}i principii concuren]iale caorice alt@ pia]@, având ca unic criteriuresponsabilitatea. În condi]iile în carefiecare companie este permanentevaluat@ de pia]@ pe criterii de per-forman]@, este de la sine în]eles c@}i angajatorii au nevoie de instru-mente concrete pentru evaluareaobiectiv@ a propriilor angaja]i. Cu altecuvinte, este necesar ca un angajats@ }tie înc@ de la semnarea contrac-tului care sunt criteriile de perfor-man]@ pe baza c@rora va fi evaluat,promovat }i recompensat.

Cât despre temerile sindicatelor cuprivire la posibilele abuzuri c@roraar putea s@ le cad@ victime anga-ja]ii, un contraargument de bunsim] ne îndeamn@ s@ credem c@orice patron cu scaun la cap, care]ine la afacerea lui, nu are interesuls@ se dispenseze pe c@i incorectede un angajat disciplinat, competent}i performant.Dac@ partea bun@ a noilor regle-ment@ri pentru mediul de afaceri estec@ se instituie criteriul performan]eiîn angajarea }i selec]ia salaria]ilorsau în cazul concedierilor colective,reversul medaliei nu este la fel depromi]@tor. Pentru c@, flexibilitatearela]iilor de munc@ este doar ocondi]ie necesar@, dar nu }i sufi-

cient@ pentru promovarea investi]iilorstr@ine }i repornirea economiei.Nimeni nu poate garanta c@ de mâinevom cre}te competitivitatea prinpunerea în aplicare a noului Cod alMuncii. C@ vom ob]ine cre}terea eco-nomic@ ce ar permite apoi }i ridi-carea nivelului de trai. Reducerea fis-calit@]ii pe munc@ }i stimulareapreg@tirii profesionale a salaria]ilorsunt alte m@suri a}teptate dup@ acestprim pas. Dar acestea sunt obiectiveale unui viitor greu de anticipat.Deocamdat@, guvernan]ii no} tri searat@ preocupa]i doar de scoa terea lalumin@ a celor 1,6 mili oane de per-soane care se presu pune c@ ar lucrala negru }i a altor 1,5 milioane deangaja]i care prim esc oficial salariul

minim pe economie dar câ}tig@ defapt mai mult.Pe plan politic îns@, r@zboiul con-tinu@ }i s-a mutat la Bruxelles.Comisarul european pentru Pia]amuncii, afaceri sociale }i incluziune,Laszlo Andor, a fost sesizat degrupul europarlamentarilor social –democra]i români din ParlamentulEuropean în leg@tur@ cu mai multepresupuse înc@lc@ri ale drepturilorangaja]ilor consfin]ite prin noul Codal Muncii. Investiga]ia a fost de -marat@, Codul românesc este luat înprezent la bani m@run]i, se a}teapt@doar decizia }i, eventual, sac]iunile.Ca la noi, la nimeni. Din nou trebuies@ vin@ al]ii care s@ ne deretice prinpropria buc@t@rie...

Codul muncii în zadar?Emil DAVID

Cl@direa Parlamentului European - Bruxelles

urmare din pag.1O lege cu implica]ii fiscale serioasedac@ ar fi aplicabil@ }i aplicat@ care nua impresionat îns@ pe nimeni, pentruc@ nimeni din cei care iau cu adev@ratdecizii în ]ara asta nu crede în ea. {ichiar în timp ce senatorii confirmaudac@ nu o abera]ie m@car o gre}eal@fiscal@, bordul FMI încheia acordul cuRomânia din 2009 }i deschidea unulnou, de tip preventiv, de 3,6 mld euro(plus alte 1,4 de la UE }i 0,3 mldBM) utilizabili în caz de dezechilibrude balan]e de pl@]i. Dar un primdezechilibru ar ap@rea în cazul aplic@riiunui TVA la alimente de 5 &. Mizândpe p@strarea unor parametri de con-sum constan]i }i a cre}terii econom-ice între 0 }i 1, acest TVA aplicat laalimente ar da o gaur@ în buget de 3– 4 mld euro. Desigur, pre]uri maimici ar însemna consum mai mare,dar e greu de crezut c@ pre]urile vorsc@dea propor]ional cu sc@derea TVA}i c@ noile cereri vor compensasc@derea. Oricum îns@, aceast@ ipotez@nu sperie pe nimeni de la Fond celpu]in din dou@ motive. În primul rândprevederea este inaplicabil@ pentru c@define}te confuz }i nepractic produsede baz@ (carne dar nu produse dincarne, lapte dar nu produse lactate...).Un TVA redus are sens (}i impact fis-cal }i asupra pre]ului) doar aplicat laproduse alimentare ca atare. Un aldoilea motiv este c@ se presupune c@deputa]ii vor reveni la o logic@ eco-nomic@ mai corect@ }i vor respingelegea. Noroc îns@ cu inaplicabilitateaei practic@, pentru c@ deputa]ii pot

furniza la rândul lor o serie de sur-prize populiste în perioada care vine,cel pu]in pentru a r@spunde cumvaFondului Monetar Interna]ional cucerin]ele sale tot mai controversatedin noul acord.Scrisoarea de inten]ie a guvernuluiaprobat@ de FMI - pentru a p@stralogica acordului - este îns@ un doc-ument care întrece în precizie }i con-troverse aproape toate celelate scrisoridin cursul acordului stand by.Guvernului îi va fi foarte greu s@spun@ c@ m@surile sunt propriile salecriterii }i ele nu au fost impuse deFMI. La o prim@ vedere prea multedintre ele sunt autodistructive }i con-tradictorii: de exemplu desfiin]area a1000 de km de cale ferat@ asta întimp ce ne plângem c@ am abandonatdezvoltarea transporturilor }i a infra-structurii. Desigur, guvernul va expli-ca (de}i nu a f@cut/-o înc@) aceast@desfiin]are prin g@sirea unor trasee ac@ror cost nu se justific@. Dar peaceast@ logic@ cel pu]in jum@tate dinrute nu se justific@. Întregul sistemcre}te marginal în valoare kilometrucu kilometru, întregul este mai val-oros decât suma kilometrilor s@i. Înplus, banii economisi]i de aici nu seduc în dezvoltarea unor alte c@i maieficiente, ci pur }i simplu dispar dindeficitul bugetar. C@ este doar ojudecat@ contabil@ este dovedit decifra în sine: 1000 km. Nu e vorbade trasee cumulate ci de kilometricare s@ poat@ permite calcule maisimple. Cazul paturilor de spital des-fiin]ate este oarecum similar, }i totrezultatul unui calcul matematic(5700 exact!) care acum încearc@ s@-

}i g@seasc@ aplicabilitatea în spitaleizolate din ]ar@, nu al unui procescoerent de reform@ în domeniu. {i aici apare mare deosebire întreacest acord }i cel precedent.Acordul stand by a prev@zuteconomii bugetare ca parte a unorpolitici consistente de reforme, con-struite pe baza unor schimb@rimajore de legisla]ie gândite cuimpact pe termen lung (legea pensi-ilor, legea salariz@rii unitare, legearesponsabilit@]ii fiscale). Aplicatestângaci – asta este alt@ chestiune -dar aplicate, economiile au venit }iexist@ }anse pentru consolodare fis-cal@ pe direc]ia anun]at@. Acordul detimp preventiv nu pare s@ fac@ acestlucru. Anun]@ c@ procesul de consol-idare continu@, c@ deficitul trebuietras în 4,4& anul acesta }i 3& anulviitor }i propune t@ieri din zone undeguvernan]i consider@ c@ mai pot faceeconomii de 2 mld euro. Mareadrama a economiei române}ti este c@t@ierile acestea abrupte nu mai pot fisuportate f@r@ consecin]e serioaseasupra dezvolt@rii viitoare. De aceeea,întrebarea cum s@ ne întoarcem ladeficite mai mici nu poate primi unr@spuns t@iind din infrastructur@. Enevoie de procese ceva mai compli-cate de genul eficientiz@rii, armonizare,management de calitate, prioritizare deinvesti]ii pentru a intra cât mai repede}i mai consistent pe cre}tere econom-ic@. Cifra de 0,1& din trimestrul 4 eo glum@ proast@ iar orice referin]@bazat@ pe ea pentru ie}irea din rece-siune e cinic@. Alte de dou@ condi]iitrebuie de asemenea respectate }i numai par atât de ferme în perioada

urm@toare: p@strarea cheltuielilor desalarii }i pensii în limitele bugetareactuale }i p@strarea unui moratoriufiscal pentru anul acesta cel pu]in,daca nu }i 2012. Alegerile de anulviitor i-au f@cut pe guvernan]i s@anun]e deja recuper@ri de salarii pen-tru sfâr}itul anului, semn c@ prefer@s@ taie de oriunde (infrastructur@,s@n@tate) dar s@ dea la salarii. Apoieternele discu]ii legate de modific@rilefiscale nu se opresc în TVA redus,ratat ca propunere legislativ@ de data

aceasta. FMI nu ]ine cont de cespune parlamentul, dar e îngrijorat dece spune guvernul }i dac@ reducereade TVA de acum nu sperie, cea acotei unice sau a contribu]iilorsociale , da. Chiar dac@ binevenite petermen lung, }i tva }i cota unica }iCAS trebuie anul aceasta s@ r@mân@la nivelul existent pentru a t@ia dingreu dintr-o infrastructur@ pe care oconstruim cu anii, o administr@mprost }i vrem în consecin]@ s@ nedispens@m prea u}or de ea.

Un acord superficialDan SUCIU

Jeffrey Franks

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 1 APRILIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1„Dac@ guvernul nostru – afirma Sa -muel K. Alison – nu va permite li beradifuzare a informa]iilor }tiin ]ifice,cercet@torii americani vor re nun]a s@smulg@ noi secrete materiei }i se vorconsacra studiului fluturilor”.URSS-ul, îns@, p@rea c@ nu face preamare caz de noua putere a ameri-canilor. În ziarele sovietice exploziade la Hiroshima abia fusese men]io -nat@, iar cea de la Nagasaki se parec@ nici nu fusese pomenit@. În fond,totu}i, f@r@ s@ o arate – la o con-ferin]@ de la Moscova, propunereacomun@ a Statelor Unite, MariiBritanii }i Canadei privitor la con-trolul, al@turi de URSS, al armelornucleare, a fost respins@ de Molotov,care afirmase c@ „nu mai r@mânetimp pentru a aborda aceast@chestiune” – generalii ru}i se te -meau. Se temeau foarte serios. Încontrapartid@, fusese rapid pus pepicioare un program în domeniulnuclear care, practic, deschisesecursa înarm@rilor, iar agen]ii secre]isovietici primiser@ misiuni în StateleUnite }i Marea Britanie, menite s@ leasigure p@trunderea în cabinetele delucru ale „zeilor” de atunci....Mul]i dintre ace}ti agen]i priveaucu ochii bine deschi}i la tot ceea cese întâmplase în atolul Bikini în acelan, 1946. Dac@ la prima experien]@de la Bikini nimeni nu ar fi fost sur-prins s@ vad@ Pacificul ridicându-}iapele }i pr@bu}indu-le apoi asupracelor ce priveau în direct, rateulexperien]ei i-a bucurat pe ru}i.Oamenii prea gr@bi]i revizuiau dejaimportan]a armei atomice, temerileini]iale erau batjocoritoare. Gromîko,ministrul de externe sovietic, resp-ingea acum controlul comun al unorstate asupra armamentului nuclear:„Acesta este incomparabil cu princip-iul suveranit@]ii statelor – afirma

diplomatul. Noi, ru}ii, suntem renu-mi]i prin ospitalitatea noastr@. Dar nuvom da niciodat@ la str@ini cheia dela camera de culcare”. A urmat îns@cea de-a doua explozie de la Bikinireu}it@, cum am ar@tat. Ru}ii }i-audat seama c@ nu mai era de glumit.Nu control, fire}te, dar imense efor-turi }i furtul secretelor spre a-iajunge din urm@ pe americani. În 25decembrie 1946 este încercat@, lâng@Moscova, o prim@ explozie atomic@sovietic@. De slab@ calitate, dar totu}iexplozie. Americanii sunt obliga]i s@admit@ c@ un regim totalitar poate s@aib@ dou@ industrii distincte: unapentru a satisface nevoile civile, atâtde slab@ încât era de necomparat cuindustriile vestului, iar cealalt@, privi-legiat@, de armament, în serviciulstatului, competitiv@ cu oricare alt@industrie similar@ din occident.Pentru acest din urm@ sector, banii}i resursele s-au alocat nelimitat.Deja americanii erau surprin}i. Ei s-au în}elat total asupra capacit@]ilorsovietice. Au descoperit, pe de oparte, anvergura spionajului al c@rorobiect erau iar, pe de alta, inexisten]apropriilor lor mijloace de investigareîn r@s@rit. Lucru natural, într-o oare-care m@sur@, pentru o ]ar@ – SUA –ai c@rei dolari cheltui]i de guvern tre-buiau s@ fie autoriza]i }i controla]i dec@tre Congres. Demo biliz@rile de dup@r@zboi din serviciile speciale au fost,din p@cate, }i gr@bite }i de fel decomplete ca }i cele din celelaltearme. Nu degeaba, îngrijorat, AllenDulles scria cu un an mai târziu, c@„în 1946 am revenit în punctuldinainte de Pearl Harboor”. URSS-ulajunsese s@ citeasc@ America ca ocarte deschis@, îns@ cazul invers nuera deloc valabil. Cum nevoia na}teorganul, situa]ia a început s@ seschimbe. Erau tot mai departe tim-purile în care Statele Unite, vroindunele document@ri confiden]iale,apelau la Agen]ia de Detectivi

Pinkerton. C.I.A. ia propor]ii,anun]ând institu]ia de mai târziu ceva deveni punctul de plecare al unormari bulvers@ri ale lumii.... Din nou destinul }i-a dat mâna cupre}edintele Harry Truman, scrie înacest sens celebrul ziarist francezRaymond Cartier. Celui care }i-aasumat responsabilitatea de a utilizabomba cu uraniu pentru a accelerasfâr}itul celui de-al doilea r@zboimondial, i-a revenit acum respons-abilitatea de a decide dac@ Americatrebuie s@ r@spund@ exploziei atomicesovietice punând în construc]ieSuperbomba H. {i a r@spuns: „Da”.”Trebuie s@ avem în vedere, a spusel, c@ ru}ii se afl@ deja pe drumulenergiei nucleare. Nu este de dorit caAmerica s@ se resemneze în fa]adep@}irii ei de c@tre Rusia pe unasemenea teren”. Celebrul Oppen -heimer, ca }i pre}edintele Harvard-ului, James B. Conant, au fost dealt@ p@rere – „Se va construi o altfelde arm@ doar peste cadavrele noas-tre” – îns@ Enrico Fermi ca }i al]iremarcabili savan]i l-au sus]inut pepre}edinte. Iar lucrurile s-au urnitrapid }i am v@zut cum.Dar în 30 ianuarie 1949, lovitur@ deteatru. O comunicare confiden]ial@ aguvernului britanic c@tre cel americanmen]iona c@ }eful diviziei de fizic@teoretic@ de la centrala nucle ar@ dinHarwell, Klaus Fuchs, este sau a fostspion în serviciul sovietic. Agentulsecret William James Skerdon aob]inut în acest caz date }im@rturisiri complete. Imediat, pre }e -dintele Truman a cerut Comisieinucleare s@ evalueze însemn@tateadevulg@rilor pe care Fuchs a putut s@le fac@ în ce prive}te cercet@rilenucleare din Statele Unite. Iar con-cluziile au fost triste.Dar cine era acest Fuchs? Klaus EmilFuchs era german. Fiu al unui paci-fist, minte str@lucit@, distins în câte-va rânduri cu premii universitare de

prim rang, Fuchs se refugiase înAnglia înc@ de la începutul ereinaziste. Aici, profesorul Max Born l-a introdus rapid, la Cambridge, înmediul celor ce se ocupau cucercet@rile }tiin]ifice nucleare. Internatla începutul r@zboiului, eliberat apoirepede, Fuchs a fost naturalizatsubiect britanic }i a intrat în echipaîn care, sub numele conven]ional deTube Alloys urm@rea s@ construiasc@,înc@ din 1940, o bomb@ atomic@.Când aceast@ activitate }i cercet@toriiei au fost transfera]i în America,Fuchs a ob]inut f@r@ nici o dificultateviza necesar@ celor ce lucrau îndomeniul nuclear, din partea servici-ilor secrete americane. Nu s-a ]inutseama – sau nu s-a cunoscut – c@el aderase la Partidul Comunist }i c@}efii acestui partid îi interziseser@orice manifestare public@ a convin-gerilor sale, trebuind s@ r@mân@ înumbr@, s@ tac@, s@ par@ supus...Ceea ce Fuschs a f@cut. În vestitulLos Alamos, Fuchs reprezenta, pen-tru toat@ lumea, imaginea zelului }iabnega]iei. În aprilie 1946, profesorulTeller a organizat o „Conferin]@ final@asupra Bombei Super”. Mai mul]icercet@tori au boicotat-o, nu îns@Fuchs, animat de o neobosit@ curioz-itate. Contactele lui Fuchs cu „exteri-orul” au fost, practic, necunoscute. Aputut p@r@si America f@r@ s@trezeasc@ m@car o b@nuial@ }i s@ val-orifice contacte pe care nu le }tianimeni...Foarte îngrijorat de ceea ce Fuchsputuse vinde ru}ilor, de p@rerileumanitare ale savan]ilor, de o anumetrenare a activit@]ii la Los Alamos,pre}edintele Truman a decis: „OrdonComisiei de Energie Atomic@ s@-}icontinue cercet@rile în direc]ia tutur-or formelor de arme nucleare,în]elegând astfel }i bomba supranu-mit@ cu Hidrogen sau Super”. Pe dealt@ parte, poli]ia a reu}it s@-laresteze pe Fuchs. Acesta a dat

„semnalmentele curierului anonim pecare-l întâlnea la Albuquerque }iSanta Fe: m@runt vânjos, tr@s@turislabe, voce cristalin@, un ac mare decravat@ la vedere”. F.B.I.-ul l-a iden-tificat }i arestat }i pe el: un chimistdin Philadelphia, de origine rus@-evreiasc@, Harry Gold. S-a ap@ratcâtva timp }i pe urm@ s-a pr@bu}itpe panta m@rturisirilor complete.Primea informa]ii de la dr. Fuchs }ile transmitea la doi indivizi: John Doe}i Sam Roe. Ei erau îns@ depa rte. Înfapt, era vorba de Anatoli Iacovlev }iSimion Simonov, fun c]ionari ai uneimisiuni comerciale sovietice, carep@r@siser@ de curând Statele Unite. aufost îns@ }i arest@ri: Alfred DeanSlack, David Greenglass, Ethel }iJulius Rosenberg, Willian Perl,Morton Sobell. Ele au relevat, dinaproape în aproape, complicata pânz@de p@ianjen ]esut@ de c@tre serviciilede spionaj sovietice împrejurul }i întreactivit@]ile atomice americane.Se confirma, în tot mai mare m@sur@,c@, în planul serviciilor secrete, }i nunumai, ru}ii începuser@ deja al treilear@zboi mondial, având drept ]int@final@ „bastionul imperialismului –S.U.A.”. Renun]ând la statutul lor cla-sic de „copii mari”, americanii maip@strau totu}i ceva din acesta, ceeace le sl@bea lupta cu perversul }itemutul inamic ro}u. O dovedisefaimosul proces Alger Hiss.Func]ionar la Departamentul de Stat,Hiss a ap@rut în fa]a tribunalului fed-eral din Manhatan, în mai 1949, subacuza]ia, temeinic sus]inut@ de probe,c@ a vândut secrete de stat ru}ilor.Un avocat bun a f@cut ca 32 de}edin]e ale tribunalului }i 28 de orede dezbateri ale juriului s@ nu fiesuficiente avans@rii unui verdict deculpabilitate, organizându-se un altproces în continuarea celui dintâi.

continuare ^n pag.5

Dan POPESCU

Co}marurile nucleare: Doctor Jekyll }i Domnul Hyde

VINERI 1 APRILIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~

c my b

urmare din pag.4Hiss, dovedit }i recunoscându-se înfine ca „soldat al comunismului carerepudiaz@ legile divine }i umane, înscopul distrugerii societ@]ii burgheze”,a fost condamnat la cinci aniînchisoare. Nimic nu era îns@ termi-nat. Hiss, r@mas în libertate în schim-bul unei cau]iuni de 10.000 dolari, af@cut apel. Iar la o conferin]@ depres@, un ziarist l-a întrebat pe DeanAcheson, }eful „externelor” americane,dac@ are vreun comentariu de f@cut înce-l prive}te pe Hiss. R@spunsul luiDean a fost: „Indiferent care va firezultatul apelului, eu nu voi întoarcespatele lui Alger Hiss. Dac@ m@ ve]iîntreba pe ce îmi fundamentez ati-tudinea, v@ voi trimite la cartea 25 dinEvanghelia dup@ Sfântul Matei. Iat@aceste rânduri: «Mântuitorul amul]umit celor ce-l întemni]aser@ de afi venit s@-l vad@ în temni]@. Ace}tias-au mirat: de ce Doamne? {i fiul luiDumnezeu a r@spuns: Dac@ a]i f@cut-o pentru cel mai umil dintre fra]iivo}tri, pentru mine a]i f@cut-o»”.Acheson avea un spirit original }icurajos. Cuvintele lui îns@ au dep@}itchiar limitele paradoxului. Prin aceast@declara]ie sau recuza justi]ia ]@rii salesau considera c@ furtul documentelordiplomatice de c@tre un func]ionar alDepartamentului de Stat reprezint@ osimpl@ gre}eal@, nejustificând rupturaunei prietenii. Republicanii au protes-tat cu violen]@, în vreme ceDemocra]ii au t@cut... Câteva zile maitârziu, la Clubul doamnelor republi-cane din Wheeling West Virginia, s-aauzit o voce: „Am aici, în dosarulmeu, sub mâna mea, o list@ cu 203nume de oameni cunoscu]i de c@tresecretarul de stat ca membri aiPartidului Comunist }i care continu@s@ lucreze în acest Departament cufunc]ii vitale pentru ]ara noastr@”.Vocea era a tân@rului senator deWisconsin, Joseph Raymond MacCarthy. Un nume în ajun înc@ pu]in

cunoscut, dar care în atmosfera detensiune }i suspiciune creat@ de c@tre„afacerile” de tr@dare pl@tite de ru}i,urca la zenit. S-a scris imens }i con-tradictoriu despre „epoca” lui, a„vân@torii de vr@jitoare” care, de fapt,în parte, nu erau doar „vr@jitoare”.Probabil c@ adev@rul din ceea ce secunoa}te, deocamdat@, trebuie înc@limpezit ca s@ ias@ la iveal@. S@revenim îns@ la terenul „nuclear” alr@zboiului secret...A}adar, arestarea lui Fuchs a condusla Gold. Gold l-a indicat peGreenglass. De la acesta, cercet@rileau condus la so]ii Rosenberg. Ethel,so]ia lui Julius, fiind sora mai mare alui Greenglass. Tragedia pentruAmerica, care „pierduse” în beneficiulRusiei, secrete }tiin]ifice de cardinal@însemn@tate, se jucase în districtul celmai mizerabil din Manhatan, LowerEast Side, unde numero}i emigran]if@cuser@ „ucenicia opulen]ei ameri-cane” în cocioabe infestate de}obolani. Julius Rosenberg, evreun@scut în 1927, titular al unei diplomede inginer electrician, dep@}ise cumult aceast@ etap@. În vremea studi-ilor sale la Cizy College, s-a înscrisîns@ ca militant al Tineretului comu-nist, dup@ care, c@s@torindu-se cuEthel Greenglass, tân@ra cu carecopil@rise, a disp@rut de la }edin]e }ia încetat s@ mai cumpere DailyWorker. „Ceea ce – noteaz@ un mareistoric francez – putea însemna o rup-tur@. Dar putea însemna }i transferulcomunismului deschis în activit@]ilesubterane”. Atunci când au fost ares-ta]i, so]ii Rosenberg tocmai trimis-eser@ 5.000 de dolari lui Greenglass,ca }i instruc]iuni c@tre acesta pentrua p@r@si Statele Unite }i a pleca înMexic. Ei în}i}i î}i preg@teau fuga.În fapt, Julius „livrase” ru}ilor pla-nurile unei rachete furate de laGeneral Electric. Dar nu aceasta a fostacuza]ia care i-a adus pe Julius }iEthel }i un „tovar@} de munc@” numit

Sobell, în fa]a Tribunalului federal dinManhatan. Ci alta. David Greenglasslucra în 1944 ca tehnician militar lalaboratoarele atomice de la LosAlamos. Cumnatul }i sora sa –respectiv Julius }i Ethel – l-au con-strâns moral s@ se pun@ în serviciulspionajului sovietic. „Avem datoriasacr@ s@ comunic@m alia]ilor comu-ni}ti toate cercet@rile noastre. E}ticomunist. {i tu, deci, ai datoria s@faci acest lucru”. Câteva sute de dolari„din partea amicilor no}tri comuni”,ad@uga]i în plic pentru Greenglass celcheltuitor, au sfâr}it prin a-l convingepe acesta s@ ac]ioneze ca spion. HarryGold servea drept curier.Prin Klaus Fuchs, ru}ii au aflat etapele}tiin]ifice ale construc]iei armeinucleare. Prin Greenglass }iRosenberg ei au intrat în posesiaunor dosare }i crochiuri dintre celemai pre]ioase. „Nu trebuia mai mult– declara tribunalului doctorul WalterKoski – pentru ca orice expert str@ins@ cunoasc@ cu precizie ceea ce noif@ceam la Los Alamos”. So]iiRosenberg au pledat dramatic canevinova]i, au negat eviden]ele, s-audeclarat victime ale urii familiale. Ceamai puternic@ a fost Ethel, care asus]inut rezisten]a so]ului. Juriul nule-a acordat nici un fel de circum-stan]e atenuante }i a pronun]at ver-dictul capital. So]ii Rosenberg au ple-cat capul covâr}i]i de pedeaps@.Extrema stâng@ a acuzat antisemi -tismul, dar oamenii ra]ionali au rele-vat c@ acuzatorul public al procesului– Irving H. Saypol – ca }i judec@torul– Irving R. Kaufman – erau }i eievrei. Se }tie c@ Irving R. Kaufman s-a rugat îndelung într-o sinagog@înainte de a pronun]a sentin]a capi-tal@. „Consider crima voastr@, a spusel ar@tându-i pe cei doi so]i inculpa]i,mai mult decât o crim@. Ave]i deja pecon}tiin]@ cele 50.000 de victimeamericane din Coreea”.În America, circul, alimentat cu fon-

duri de sovietici, a fost mare. În ceeace se numea - }i era, de fapt –lag@rul socialist –, unde masele erauîndoctrinate cu for]a mai ales de evreii}coli]i la Moscova }i erau ]inute subcnutul tancurilor ruse}ti –, ca }i în]@rile de dincolo de „Cortina de fier”– unde mul]imile erau doar manipu-late prin intermediul unor partidecomuniste subven]ionate tot de sovi-etici, numele Rosenberg era pe buzelea sute }i sute de mii de oameni.„Libertate so]ilor Rosenberg!”, „Josmâna asasinilor americani de pe so]iiRosenberg!” – se clama în capitalaURSS-ului, la Kiev sau Talin, laBucure}ti sau Praga, la Budapesta sauVar}ovia. „Grazia ai Rosenberg” –„Pace al mondo”, se striga pe str@zileRomei, „Sauvons les Rosenberg!” –strigau parizienii. Justi]ia american@îns@ nu a fost impresionat@ }i nu s-ajucat cu judec@]ile. În aprilie 1951,Ethel a intrat cântând în camerascaunului electric. Câteva zile apoi aurmat-o Julius. Tupeul era tupeu:înaintea execut@rii sentin]ei el a depuso plângere împotriva dentistuluiînchisorii deoarece acesta refuzase s@-i confec]ioneze o coroan@ definitiv@.Sobell – tovar@}ul lui Ethel }i Julius– a primit 30 de ani de închisoare, lafel ca Gold. Greenglass, 15 ani, iarAlger Hiss, cel de care am amintit –10 ani. Era deznod@mântul primeietape a unei curse a spionajului sovi-etic abia început@: americanii cu unpas înainte, ru}ii, tenace, dup@ ei. Întimp, într-o asemenea curs@ au intrat}i alte state, corpora]ii, firme, dimen-siunile devenind mondiale, globale.Dar s@ revenim.Dac@ în ce prive}te armele nucleare s-a creat, în asemenea condi]ii, un anu-mit echilibru, fire}te, fragil, fire}te, rel-ativ, ceea ce }tiin]a a câ}tigat, prinarmament, în planul cercet@rilornucleare, a fost transferat, operativ,pentru economie. O economie ameri-can@, britanic@, francez@, în fapt o

economie vestic@ ce nu mai putea, cenu mai dorea s@ se bazeze în pro-duc]ia de electricitate doar pe petrol,c@rbune, gaze, }i o economie estic@ce dorea s@ ]in@, într-un fel sau altul,pasul cu vestul. {i cum pentru uti-lizarea pa}nic@ a atomului nu existaurestric]iile pentru arme, aceasta a„înflorit”. Energia nuclear@ era ieftin@,curat@, productiv@, p@rea atr@g@toare,securizarea p@rea sub control. Auînceput astfel s@ profileze centralelenucleare }i la cei dezvolta]i }i la ceimai pu]in dezvolta]i. {i cum erau înc@„Les trentes glorieuses” („Cei treizecide ani glorio}i”) sau timpul nu preaîndep@rtat de ei, prea pu]in }i foartepu]ini auzi]i au fost cei care au luatîn calcul }i posibilitatea ivirii unor cat-astrofe nucleare cu efecte devastatoarepentru întreaga Terr@. Posibilitatea dea nu se v@di asemenea catastrofe arfi fost doar existen]a „riscului zero”.{i cum „riscul zero” nu exista,amenin]@rile au proliferat iar uneledintre ele, v@dite în practic@, s-autransformat în veritabile co}marurinucleare pentru to]i.... Au trecut ani }i ani }i ne afl@m,iat@, în zona ampl@ a utiliz@rii civile aenergiei nucleare... Statele Unite –Harrisburg, 28 martie – 3 aprilie1979... Au fost zile de adev@rat@teroare pentru câteva sute de mii deoameni, }i nu numai pentru ei, delâng@ Three Mile Island – localitateunde func]iona o mare central@nuclear@ la care s-a înregistrat o ver-itabil@ }i grav@ avarie – ca }i dinora}ele Harrisburg }i Middletown, sit-uate la „umbra” centralei }.a. „Estecondamnarea unei }tiin]e care apretins, atât de imprudent@, infailibili-tatea”; „A ie}it la lumin@ teribila igno-ran]@ a celor pe care publicul i-acrezut capabili s@-l înve]e }i s@-lsf@tuiasc@ atunci când moartea planaca un uliu asupra sa” – titrau ziarele.Dar ce s-a întâmplat la centralanuclear@ de la Three Mile Island?

genez@, evolu]ii }i perspective (II)în postur@ nuclear@

Centrala atomic@ “Three Mile Island” - Dauphin County, Pennsylvania

ECHILIBRU ECONOMIC VINERI 1 APRILIE 20116

urmare din pag.1%n situa]ia dat@ }i pia]a de capitaltrebuie luat@ în considerare. Ofertade capital este influen]at@ în generalde dobând@ plus venitul pe careindivizii îl au din alte surse, în par-ticular din salarii. Din moment ce suma pe care indi-vizii sunt dispu}i s@ o eco no mi sea s -c@ ar putea depinde de nivelul veni-turilor }i acest lucru depinde denivelul salariilor comparativ cupre]urile, de rata dobânzii }i de pre -]uri. Astfel, cererea de capital nudepinde numai de rata dobânzii pecare trebuie s@ o pl@teasc@ }i depre]ul la care bunurile pot fi vândute,ci }i de costul altor factori de pro-duc]ie cum ar fi munca. Atunci cândcererea }i oferta de capital suntegale se ajunge la echilibru pe pia]acapitalului. Din nou, analiza echilibru-lui par]ial al pie]ei capitalului se con-centreaz@ pe rata dobânzii unde cer-erea }i oferta de capital sunt egale,dar amândou@ depind atât de nivelulsalariilor, cât }i de pre]ul bunurilor.Echilibrul pe pia]a bunurilor reclam@ca }i cererea }i oferta de bunuri s@fie egale. În timp ce în analiza echili-brului par]ial simplu ne concentr@mpe modul în care cererea }i oferta debunuri depind de pre], îns@, de ase -menea, }tim c@ acestea depind atâtde salariu, cât }i de rata dobânzii.Pia]a muncii este în echilibru atuncicând cererea }i oferta de for]@ demunc@ sunt egale. Pia]a bunuriloreste în echilibru atunci când cererea}i oferta de bunuri sunt egale. Pia]acapitalului este în echilibru atuncicând cererea de capital egaleaz@ ofer -ta. Economia, ca întreg, este în echili-bru doar atunci când toate pie]ele seechilibreaz@ în acela}i timp (cerereaegaleaz@ oferta pe toate pie]ele). Echi -librul general pentru o economie sim -pl@ apare la un nivel comun al salari-ului, w, un pre] }i o rat@ a do bânziir, unde toate cele trei pie]e sunt înechilibru. (Stiglitz, Walsh, '05).În cee ce prive}te dezvoltarea teorieieconomice, Paul Marinescu, identific@dou@ tendin]e principale menite s@largeasc@ sfera teoriei echilibrului, pecare le putem împ@r]i în dou@ curente:1) „reformist”: tinde s@ îmbun@ t@-]ea s c@ teoria echilibrului, nicidecums–o resping@, }i este propagat deini]iatorii, pionierii }i discipolii teorieimoderne a echilibului general. Inten -]ia lor este, pe de o parte, s@ p@ -streze cât mai mult din rezultatele,tradi]iile }i prestigiul }colii, pe dealt@ parte – în vederea m@ririi efi-cien]ei ei – pe cât posibil, s@ sta-bileasc@ premisele prea tari, s@înlocuiasc@ punctele de pornirestr@ine de via]@ cu altele mai reale;2) „revolu]ionar”: fie c@ respingeteoria echilibrului, polemizând cuunele tr@s@turi ale acesteia, fie c@ oneglijeaz@, f@r@ polemic@, pur }i sim-plu o evit@ }i începe alte investiga]ii,independente de teoria echilibrului.În cadrul primului curent remarc@mîncerc@rile de corectare a }colii echi -librului general, care se caracter-izeaz@ prin aceea c@ aduce modific@ri

la una, dou@, trei premise de baz@,preluând îns@ celelalte premise aleteoriei tradi]ionale a echilibrului gen-eral. Tocmai aceast@ modificare par -]ial@ caracterizeaz@ scopul mai limitatal activit@]ii lor, orientate spre dez-voltarea teoriei:1) Au ap@rut modele de echilibrudinamice. Înainte de toate trebuieevi den]iate lucr@rile lui Koopmans,Arrow }i Kurz, care utilizeaz@ aparat-ul program@rii dinamice, al teoriei dereglare pentru cercetarea propri-et@]ilor de cre}tere în echilibru.2) Au fost elaborate modele decom-pozi]ionale }i algoritmi potrivi]i pen-tru rezolvarea lor. Un astfel de mo -del se poate interpreta ca descriere aunui sistem economic compus dinunit@]i sub }i supraordonate; iar algo-ritmul folosit pentru rezolvare, cadescriere a proceselor de preg@tire adeciziei. O astfel de interpretare aalgoritmului de planificare la mai mul -te niveluri, se g@se}te la E. Malin vaudîn The Theory of UnemploymentReconsidered din 1985.3) Au ap@rut câteva lucr@ri des -chiz@toare de drumuri pentru analizainfluen]ei randamentului cresc@tor încondi]iile men]inerii cadrului generalal modelului teoriei echilibrului decare s–a ocupat în principal M.Aoki.Aceste studii se abat mult de lara]ionamentele ini]iale ale lui Walras}i de la argumentarea teoretic@ arolului de echilibrator automat alconcuren]ei perfecte. Ele eviden]iaz@c@, în condi]iile randamentuluicresc@tor, este inevitabil un anumitfel de interven]ie central@, de exem-plu, sub forma de stabilire aimpozitelor sau de repartizare a lim-itelor investi]iilor.4) Au existat încerc@ri pentru aten-uarea în ansamblu a premiselorreferitoare la convexitatea mul]imilorde produc]ie }i de consum, precum}i a premiselor referitoare la concav-itatea func]iilor preferen]iale men]io -nate în lucrarea lui Shapley }iShubik. Rezultatele lor s–au înde -p@rtat mult de la tezele originale aleteoriei echilibrului. Pre]urile nu se

dovedesc a fi suficiente pentrureglarea sistemului; nu se poateasigura în toate cazurile stabilitatea. 5) Încerc@rile pentru demonstrareacontradic]iilor de interese }icoali]iilor existente între participan]ii,adic@ agen]ii sistemului economic,cu ajutorul modelelor teorieijocurilor strateoria echilibrului gener-alice se eviden]iaz@ în lucr@rile lui N.Scarf. Una dintre no]iunile centraleale studiilor: „miezul” unui joc de Npersoane care este o ordonare spe-cial@ a coali]iilor; nu i se poateopune o ordonare mai pu]in efi-cient@, care ar putea îmbun@t@]isitua]ia oric@rui participant al coali]ieif@r@ s@ înr@ut@]easc@ situa]ia par -tenerilor (observ@m c@ no]iunea decoali]ie este înrudit@ cu aceea deoptim paretian). No]iunea de „miez”(nucleu) permite o mult mai larg@interpretare a echilibrului; condi]iileexisten]ei ei pot fi cercetate }i prinadmiterea unor premise restrictivemult mai pu]in stricte decât cele aleteoriei tradi]ionale a echilibrului.6) Procesul de formare a pre]urilora fost analizat de Arrow }i Hurwicz,ceea ce înseamn@ o oarecare sl@birea premisei legate de formarea simul-tan@ a sistemului de pre]uri }i desf@ -}u rarea proceselor reale. Totu}i pro -ble ma apare prin faptul c@ prin stu -diile realizate de Arrow }i Hurwicz,ace}tia renun]@ la caracterul static,respectiv sta]ionar al modelului ini]ialal teoriei echilibrului, efectuând doaro oarecare dinamizare a form@riipre]urilor men]inând }i premiselereferitoare la convexitate, la lipsaincertitudinii. Prin oferta excedentar@,se ajunge la modificarea pre]urilor –concretizarea material@ a surplusuluide ofert@, adic@ stocul “dispare”.Surplusul de ofert@ manifestat într–oanumit@ perioad@ nu apare în perioa-da urm@toare ca stoc ini]ial. 7) Prima încercare pentru atenuarearestric]iei impuse de premisa referi-toare la lipsa incertitudinii a fostrealizat@ de G. Debreu.Al doilea curent principal care seocup@ cu problemele teoriei sis-

temelor economice se afl@ în afara}colii echilibrului general. Dac@ lu@mcele mai importante lucr@ri, mai întâioperele care aplic@ modelele formaleputem observa:1) Cazul de frontier@ dintre reformaintern@ a }colii echilibrului general }iruptura de }coala clasic@ îl reprezint@literatura care se ocup@ cu con-curen]a limitat@, cu oligopolurile, cumonopolurile, care se leag@ de nu -mele lui J. Robinson }i Cham berlin}i p@streaz@ multe premise ale }coliiechilibrului general ab@tându–se înalte privin]e substan]ial de la aceas-ta. G@sim multe contribu]ii înleg@tur@ cu conflictele existente întreîntreprinderile concurente din interi-orul sistemului economic.2) Teoria jocurilor de tip Neu -mann–Morgenstern a creat punctelede pornire ale unui aparat potrivitpentru formalizarea matematic@ aconflictelor existente în societate,dezvoltându–se ulterior modelelematematice ale “tratativelor” }i alealtor fenomene specifice conflictuluidin capitalism.3) ”Teoria team” a lui Jakob Mar -schak }i Roy Radner care porne}tede la un sistem economic compusdin unit@]i separate. Sistemul (expre-sia autorilor: team–ul) are o func]iescop comun@. Unit@]ilor le putemprescrie diferite reguli de decizie, decomportament }i de schimb de infor -ma]ii }i de structuri informa]ionale.Aceast@ teorie a ajuns cel mai de parteîn metoda teoretic@ a sistemelor.4) Lucrarea lui Koopmans }i Montiasdespre regl@rile la mai multe niveluri,este o ini]iativ@ important@ în dome-niul cercet@rilor menite s@ descrieformal ierarhiile care s–au format însistemele economice }i un importantpas înainte în dezvoltarea teoriei sis-temelor economice comparate, înfundamentarea unui nou sistem deconcepte adecvat pentru aceasta.5) Analiza problemelor de deciziecomplexe, a seriilor de decizie }i asitua]iilor de conflict în care partici-pan]ii la experien]@ se comport@ ca}i cum ar sta în fa]a unei probleme

reale de decizie, se anun]@ foarteinteresant@.6) Sistemele de ecua]ii simultane aleeconometriei trebuie privite cu viz-iunea cercet@torului teoriei sistemeloreconomice în care apar regulile decomportare ale unit@]ilor de reglare.În acest context economic, analiz@mîn continuare cum se prezint@ expre-sia echilibrului general. Condi]ia gen-eral@ de echilibru macroeconomiceste dat@ de ecua]ia O = D, unde O(oferta agregat@) reprezint@ venitulna]ional (repartizat pentru consumulC, respectiv pentru economisirea S,de unde O = C + S), respectiv Dreprezint@ cererea agregat@ cu celedou@ destina]ii cererea pentru con-sum C, respectiv cererea pentruinvesti]ii I, de unde D = C + I.Din cele trei ecua]ii de mai sus sededuce expresia C + S = C + I, deunde rezult@ S=I. Rata real@ deechilibru a dobânzii este cea la careeconomiile }i investi]iile sunt egale.Echilibrul presupune ca }i investi]ia(cererea de fonduri) s@ fie egal@ cuoferta (economiile). Nivelul dorit alinvesti]iilor se reduce pe m@suracre}terii ratei reale a dobânzii.Dac@, în plus, lu@m în considerareexportul E }i importul H realizate încadrul unei economii na]ionale,ecua]ia ini]ial@ O = D devine: O +H = D + E, respectiv, înlocuindu-i peO }i pe D, ob]inem: C + S + H = C+ I + E, deci înregistr@m egalitatea:S + H = I + E sau S – I = E – H.Pe pia]a monetar@, condi]ia de echili-bru arat@ c@ Ym = Dm, unde Ym –oferta de moned@ din economie, iarDm – cererea de moned@ dinaceea}i economie. Aceast@ ecua]ie deechilibru este transpus@ înurm@toarea ecua]ie cantitativ@ a ban-ilor, a lui Irving Fisher: MV = PT. Pepia]a for]ei de munc@, apare condi]iade echilibru YL = DL, unde: YL –oferta de for]@ de munc@ dineconomie; DL – cererea de for]@ demunc@ din economie.

Referin]e bibliografice1.Debreu Gerard, (1959), Theory ofValue. An Axiomatic Analysis of Eco -nomic Equilibrium, Yale UniversityPress2.Frois Gilbert A., (1992), Economiepolitic@, Editura Humanitas3.Mankiw Gregory, (2010), Macro eco-nomics, ed.a 7-a, Worth Publishers4.Marinescu Paul (2003), Teoria echi-librului economic }i implica]iile salepractice, Editura Universit@]ii dinBucure}ti5.Popescu Dan, (1999), Istoria gân -di rii economice – din antichitatepân@ la sfâr}itul secolului XX, Edi -tura Continent6.Sava Sorica, (1999), Dic]ionarMacMillan de Economie Modern@,Editura Codecs7.Schumpeter Jospeph, (2010), Zecemari economi}ti. De la Marx laKeynes, Editura Publica8.Schwodiauer Gerhard, (1978),Equilibrium and disequilibrium ineconomic theory, D. Reidel Publi -shing Company9.Stiglitz Joseph, Walsh Carl, (2005),Economie, Editura Economic@

Abordarea echilibrului economicîntre conceptualizarea teoretic@

}i perspectiva istoric@ (II)asistent univ. Alin OPREANA

CRIZ~ CONTABILITATEVINERI 1 APRILIE 2011 7

Este foarte greu s@ faci o estimare apl@]ilor online în pia]a monetar@ dinRomânia. Nu exist@ o autoritate cares@ centralizeze aceste cifre }i în lipsaacesteia exist@ pu]ine surse dup@care s@ ne orient@m în pia]@. Înacest sens se pot men]iona dou@surse: declara]iile magazinelor onlineîn pres@ }i declara]iile procesatorilorde pl@]i electronice. Cum magazineleonline române}ti nu declar@ întot-deauna cifre reale, }i nu toate vor s@comunice presei aceste cifre, sursacea mai bun@ este GECAD ePaymentcel mai mare procesator de pl@]i cucardul din ]ar@, sau ROMCARD,locul pe unde trec majoritatea tran-zac]iilor cu cardul din România.Siguran]a tranzac]iilor pe Interneteste un factor-cheie pentru dez-voltarea comer]ului electronic, spunemanagerul CEE, MasterCard Europecare continu@ afirmând c@ încredereaconsumatorilor în securitatea tran-zac]iilor efectuate este direct pro-por]ional@ cu valoarea sumelor chel-tuite online. Serviciul „ActivationDuring Shopping” face mult maisimpl@ pentru posesori înrolarea 3DSecure a cardurilor }i de aceeaMasterCard sus]ine implementarea sade c@tre institu]iile financiare. Deasemenea, este foarte important ca}i comercian]ii s@ fie înrola]i 3DSecure. Astfel, tot mai mul]i posesoride carduri vor beneficia de confortul}i rapiditatea cump@r@turilor online,f@r@ teama c@ altcineva le-ar puteautiliza în mod neautorizat cardul.Abia la începutul anului 2004, sepoate vorbi despre începutulcomer]ului electronic românesc,când RomCard împreun@ cu Visa }iMasterCard, au implementat standar-dul de securitate 3D Secure, respec-tiv Verified by Visa }i MasterCard

Secure Code – moment care a datstartul pentru posesorii de card s@poat@ efectua pl@]i online. Reamintimîn continuare, primele statistici ofi-ciale în ceea ce prive}te pia]aromâneasc@ de comer] electronicprin Internet, }i începuturile timideale acesteia. În prima jum@tate de ande comer] electronic securizat s-aurealizat doar 3.106 tranzac]ii, în timpce ultimul trimestru a adus unvolum semnificativ: 16.304 tranzac]iiîn valoare de aproape 3 milioaneUSD. 2004 se încheia cu un total de19.410 tranzac]ii efectuate în maga-zinele online configurate 3D Securede c@tre RomCard }i cu un bilan] deaproximativ 3,5 milioane USD gener-ate de plata online cu cardul. Implementarea 3D Secure a însemnatîns@ }i un pionierat în întreagaregiune CEMEA (Europa Central@,Orientul Mijlociu, Estul Europei }iAfrica), România fiind singura ]ar@din zon@ în care Visa }i MasterCardau promovat noul standard de secu-ritate. De altfel, la nivel de mapamondmai existau doar trei ]@ri care exper-imentau acest standard, respectivSpania, Marea Britanie }i Portugalia. România a avut privilegiul de aocupa aceast@ pozi]ie }i }ansa de adeveni centrul de procesare alpl@]ilor online din regiuneaCEMEA(Europa Central@, OrientulMijlociu, Estul Europei }i Africa).

Magazinele online din ]@rile vecine caBulgaria sau Ungaria, începuser@ în2005 s@ proceseze pl@]ile online prinb@ncile române}ti. Comercian]i dinSUA }i Canada, în num@r tot maimare, preferau procesarea pl@]ilorprin România, având în vedere c@ nudispuneau de tehnologia 3D Secure,iar comisioanele bancare erau print-re cele mai mici. Astfel, cifrele detranzac]ionare cre}teau vertiginos dela o lun@ la alta, întreaga pia]@ fiindextaziat@ de performan]ele înregis-trate în comer]ul electronic.Patru ani mai târziu românii au f@cut,în primul semestru, cump@ r@turi de25 milioane de euro prin magazineonline cu plata cu cardul, cu 60&mai mult fa]@ de aceea}i perioad@ aanului anterior, iar valoarea medie aunei achizitii a ajuns la 92 euro, dela 80 de euro într-un singur an con-form statisticilor RomCard.Din valoarea totala, 22,3 milioaneeuro au fost tranzac]ionate în maga-zinele online care folosesc solu]iaePayment, se arat@ într-un comunicatal integratorului de solu]ii pentrucomer] electronic GECAD ePayment,iar directorul general RomCarddeclar@ într-un comunicat c@ pia]acre}te pentru c@ avem tot mai multemagazine online }i pentru c@ a maicrescut }i rata de penetrare a acce-sului la Internet. Este vorba despreun trend pe care putem r@mâne înc@.

Ceea ce lipse}te îns@ pie]ei dinRomânia este posibilitatea de a pl@tionline pentru diverse servicii cum arfi plata taxelor }i impozitelor. Exist@câteva servicii care pot fi pl@titeonline, îns@ acestea sunt pu]ine }i nuacoper@ nevoia real@ existent@ în pia]a.Topul principalelor tipuri de produseachizi]ionate }i platite online cu cardbancar a r@mas neschimbat fa]@ deperioada anterioara, respectiv indus-tria telecom, turism si transporturi,în special bilete de avion si e-tail, laaceast@ a treia categorie comercial-izându-se foarte bine produsele IT.Trebuie s@ amintim aici de un seg-ment ce a înregistrat cre}teri însem-nate }i anume comer]ul online cubilete pentru spectacole }i concerte,}i au demonstrat c@ prezint@poten]ial de cre}tere }i în viitor.Cre}terea vânz@rilor online de biletepentru concerte }i spectacole sedatoreaz@ atât ac]iunilor culturale deacest tip, care în acest an s-auînmul]it, cel pu]in în Bucure}ti, dar}i num@rului mai mare de site-uricare vând online astfel de bilete, adeclarat, directorul executiv alGECAD ePayment.Dac@ ne îndrept@m aten]ia spre 2010observ@m din statistici c@ BRD -Groupe Société Générale a dominatcomer]ul electronic cu standardul 3DSecure din Romania. În acest sensBRD - Groupe Société Générale este

lider de pia]@, la mare distan]@ deurm@toarele dou@ b@nci clasate, BCR}i Raiffeisen Bank, care au reu}itîmpreun@ 74.366 tranzac]ii în aceea}iperioad@. Cifra reprezint@ 41& dinmedia lunar@ a tranzac]iilor înregistrat@de BRD - Groupe Société Générale.Valoare tranzac]iilor de comer] elec-tronic în 3D Secure pentru BRD -Groupe Société Générale, pentruprimului semestru al , a fost deaproximativ 65 milioane Euro. încursul acestui an, BRD - GroupeSociété Générale a atras în sistempeste 70 de comercian]i online iarnum@rul cardurilor activate 3DSecure a crescut cu peste 12000.Conform comunicatelor BRD -Groupe Société Générale, succesulb@ncii se datoreaz@ strategiei coer-ente de afaceri care a vizatîncheierea primului parteneriat cu unintegrator de comer] electronic(Gecad ePayment), emiterea unuicard dedicat pentru tranzac]ionareape Internet }i atragerea în sistem aunor mari comercian]i – precumoperatorii de telefonie mobil@.Aceast@ demonstreaz@ c@ estenevoie de manageri, strategi,foarte bine preg@ti]i, care auinvestit în educa]ie }i care î}idemonstreaz@ abilit@]ile reu}ind s@ob]in@ performan]@ }i în fazadepresiunii economice în care dinp@cate înc@ ne situ@m.

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

Dinamizarea pie]ei monetareprin sisteme de plat@ online

ART~ ECONOMIE VINERI 1 APRILIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Vene]ia supranumit@ „Regina Adri -aticii”, este unul dintre ora}ele ital-iene cu o istorie de-a dreptul fabu-loas@. La faima sa care a dep@}it,poate, pe celelalte a}ez@ri ale Italiei,a contribuit în primul rând, a}ezareageografic@. Este singurul ora} dinlume construit în totalitate pe ap@.Cele 100 de insuli]e sus]inute pe mil-ioane de stâlpi de lemn, legate întreele de 400 de poduri, fiecare cu per-sonalitatea lui distinct@, creeaz@ unfarmec estetic inegalabil. Apogeuleconomic }i cultural l-a atins în sec-olul al XV –lea. Declinul a început lasfâr}itul acestui secol când Portu -galia a deposedat-o de monopolul, înEuropa, asupra comer]ului cu miro-denii. Lovitura de gra]ie a primit-odin partea Ligii din Cambrai (1508-1510) care a fost o alian]@ dintrePapa Iuliu al II-lea, regele MaximilianI, regele Ludovic al VII-lea. }i regeleFerdinand al V-lea al Aragonului, înscopul atac@rii Republicii Vene]iapentru a împ@r]i teritoriile acesteia.Declinul s-a produs treptat, treptat,în mai bine de 5 secole. Cu toate c@Vene]ia s-a aflat pe o traiectoriedescendent@, ea a r@mas în analeleistoriei culturii ca unul dintre celemai spectaculoase ora}e ale Europei.Pe milioane de turi}ti, ea i-a captivatprin unicitate }i prin inegalabila eifrumuse]e. Pentru oamenii de art@,pictori, poe]i, scriitori, muzicieni aconstituit ora}ul care a ridicat inspi-ra]ia creatoare pe înalte culmi deoriginalitate. Proust, James, Waugh,Eminescu, Hemin gway sunt numaicâ]iva dintre scriitorii care au consid-erat-o irezistibil@. Pu]ine ora}e se pot

mândri cu o }coal@ de pictur@ ca ceavene]ian@, care a dat pictori talenta]i}i prolifici de talia unor Bellini,Giorgione, Tizian, Tintoreto, Tiepolosau Guardi.Pia]a Sfântului Marcu (San Marco)cu enorma Basilica di San Marco, îninima Vene]iei, considerat@ deNapoleon drept cel mai elegant salondin Europa, este cel mai grandiospunct de atrac]ie din Vene]ia. Încercîn câteva rânduri s@ redau impresiidespre acest ansamblu arhitectonic }iurbanistic fantastic, unic în lume.Fa]ada somptuoas@ cu cele cinciarcade decorate cu mozaicuri sclipi-toare, având deasupra arcadei princi-pale din mijloc, supraîn@l]at@, repro-duceri dup@ faimo}ii cai din bronz,

considera]i a fi vechi opere romanesau elene din secolele III sau IV,D.C. aduse de c@tre vene]ieni dinCon stantinopol în 1204, confer@ onot@ de impresionant@ monumentali-tate. Spectacolul vizual se continu@în interiorul bazilicii, o inspira]iereu}it@ dup@ Biserica Apostolilor dinConstantinopol, prin decora]iunilepere]ilor. În partea inferioar@ esteplacat@ cu marmur@, în timp cemozaicuri din aur împodobesc boltelearcadele }i cupolele. Având un planiconografic complex, mozaicurileacoper@ o suprafa]@ de 4000 mp.ceea ce face ca biserica s@ fienumit@ Basilica d’Oro. În „inventarul”bisericii se afl@ numeroase giu-vaeruri, obiecte artistice biserice}ti

sm@l]uite pentru altar, ce dateaz@ dinsecolul al X-lea. Tot în interior seafl@ Trezoreria ce ad@poste}te o marecolec]ie inestimabil@ de obiecte dinaur }i argint provenite din imperiulBizantin. Din nartexul de la intrare,pe ni}te sc@ri abrupte, se ajunge laMuzeul Marciano, de la nivelul c@ruiase deschide o panoram@ a întreguluiinterior. De pe terasa în aer liber dedincolo de muzeu se poate admiraimpresionanta Pia]@ San Marco. Ocaracteristic@ particular@ a acesteipie]e o formeaz@, al@turi de vestitaCampanila (clopotni]a turn de 98 m.)secondat@ de un alt turn, Torre dell’Orologio (turnul cu ceas) proiectatde Caducci în 1496, având în vârfdoi mauri de bronz care bat ora

exact@, dou@ verticale imense caresparg compozi]ional orizontalitateapie]ii, poten]ându-se reciproc. Înveci-nat@ cu Piazza, }i prelungindu-sespre ap@, se afl@ Piazzetta San Marcounde se profileaz@, cu fa]a spre la -gun@, o superb@ construc]ie din sec-olul al XVI, ce ad@poste}te Libr@riaSansoviniana, cl@dire considerat@ dePalladio, cel mai mare arhitect alItaliei, una dintre cele mai frumoasecl@diri din Italia. La cap@tul dinsprelagun@ al pia]etei str@juiesc dou@columne imense realizate ^n secolul alXII –lea. Una e încununat@ cu un leuînaripat, simbolul Vene]iei, iar cealalt@cu o statuie a Sfântului Teodor,primul patron spiritual al ora}ului.

(va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre Italia. Însemn@rile unui pictor. NORDUL (I)

Batalia de la Copenhaga (2 aprilie 1801) - flota danezo-norvegian@ este spulberat@ de c@tre flota regal@ a Marii Britanii

sub comanda Amiralului Sir Hyde Parker.

Vedere din Vene]iaPia]a San Marco - Vene]ia