DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 93 anul 2 vineri, 1 decembrie 2006 0,50 RON

PUNCTUL PE EUROPA

pag. 7 pag. 5

Moned@

Adriana Vin]eanDecebal N. Tod@ri]@

pag. 8Ileana IliePaul Lucian

Evolu]ii la burs@

pag. 2Dan Popescu

Secven]e europene

Globalizare regionalizare }i

integrare (II)

Noi vrem s@ ne unim ... cu Europa!

Dac@ mai aveam o umbr@ de emo]ie, a trecut }i aceea o dat@ cu votul dinBundestagul german, ultimul parlament european care trebuia s@ ratificeTratatul de aderare a României }i Bulgariei la U.E. Punct ochit, punct lovit,}i suntem astfel, practic, membri cu drepturi depline ai marii familii euro-pene. Cu drepturi, dar }i cu obliga]ii }i mai ales cu o “zestre”deloc m@guli-toare, pe care institu]iile interna]ionale de analiz@, agen]iile de rating }i pre-sa de specialitate nu contenesc s@ ne-o critice f@r@ menajamente. Cu buneinten]ii, sper@m, pentru c@, la urma urmei, ]ine de soarta noului venit s@fie privit cu ochi de soacr@ }i s@ fie judecat cu un plus de exigen]@, m@carpân@ ofer@ dovezile concrete ale integr@rii. Pân@ atunci, trebuie s@ fim con-vin}i c@ mai avem mult de lucru, statutul oficial de membru al Comu-nit@]ii Europene fiind departe de a ne garanta performan]e economice }i so-ciale comparabile cu ale altora. Ne-o demonstreaz@ secven]ele urm@toare.

Competitivitatea–c@lcâiul lui Ahile

%n urm@ cu mai pu]in de trei ani, Uniunea European@ scria primul capi-tol al noii sale geostrategii, deschizându-}i por]ile pentru zece state dincentrul }i estul b@trânului continent, multe din ele foste prizoniere alelag@rului socialist. Astfel, în primul val al ader@rii au intrat, al@turi de Cipru}i Malta, ]@ri cu economie de pia]@ consacrat@, }i state aflate într-o tranzi]iemai mult sau mai pu]in pronun]at@, precum: Ungaria, Cehia, Slovacia,Polonia, Slovenia, Estonia, Lituania }i Letonia. Era, la acea vreme, un ver-itabil experiment politic }i economic de o potriv@ pe care fiecare l-a par-curs cum s-a priceput mai bine. Aventura integr@rii europene poate fiacum, dup@ trei ani, m@surat@ }i analizat@ cu suficient@ obiectivitate }i depe pozi]ii din care România îns@}i poate trage concluzii }i înv@]@minte. Ceconstat@, de pild@, ast@zi, cercet@torii din dou@ prestigioase universit@]i–Sheffield(Marea Britanie) }i George Washington (S.U.A.) – într-un studiuconsacrat performan]elor economice în Europa.? Printre altele, faptul îngri-jor@tor, dar pe deplin previzibil pân@ la urm@, c@ noii membri ai U.E. nuau reu}it, pân@ acum, s@-}i dep@}easc@ propria condi]ie precar@ }i seplaseaz@, în bloc compact, în coada clasamentului european al competi-tivit@]ii economice. Au fost lua]i în calcul indicatori }i criterii precum nivelulinvesti]iilor, rata de angajare }i productivitatea muncii, atât la nivel regio-nalM ,,cât }i na]ional.Decalajele r@mân în continuare atât de mari, încât, de pild@, economiileunor ]@ri ca Ungaria, Cehia }i Polonia sunt de aproape trei ori mai pu]inperformante decât ale Finlandei }i Luxemburg-ului, apreciate ca fiind celemai de succes economii europene. Concluzia se impune de la sine: România (care, deocamdat@, nici m@carnu a intrat în monitorizarea men]ionat@) va fi condamnat@, la fel casuratele ei antemerg@toare, înc@ la ani mul]i de contraperforman]e.

„Orice om - singur - e a}a de pu]in, c@ nici nu-i po]i zice om. Abia to]i oamenii împreun@fac un singur om. Oamenii nici nu sunt; este unul singur }i acela suntem to]i laolalt@.”

Lucian Blaga

Str@danile poporului român, de veacuri, de a fi pe picior de egalitate cu restulstatelor europene, sunt pe cale s@ se materializeze. Peste exact o lun@, voms@rb@tori aderarea României la Uniunea European@. Astfel, la 1 ianuarie 2007,România }i Bulgaria vor deveni state membre ale UE, cu drepturi depline.Bineîn]eles, aceste drepturi sunt înso]ite }i de obliga]ii care ne revin. Un prim pas care trebuie f@cut este acela de a ne prezenta Europei, a}a cumsuntem, cu bune }i rele, pentru a avea o identitate proprie în cadrul UniuniiEuropene, pe care (eventual) s@ o protej@m. Acest „brand” de ]ar@ este esen]ialpentru a fi recunoscu]i ca o entitate distinct@, bine conturat@, în cadrul „fami-liei europene”. Acest deziderat devine cu atât mai necesar, cu cât în ultimultimp am avut ocazia s@ în]elegem modul în care suntem privi]i de al]ii. S@ ne re-ferim doar la un caz extrem }i, s@ sper@m, izolat, respectiv la articolele „grele”,def@im@toare chiar, la adresa românilor, ap@rute în unele tabloide britanice.Chiar dac@ cele sus]inute în aceste articole denigratoare sunt de domeniul fan-tasticului, modul în care trebuie procedat, pentru a înl@tura percep]ia negativ@pe care unii europeni o au cu privire la români, trebuie s@ fie altul decât celutilizat de tabloidul „Libertatea”. A r@spunde cu aceea}i moned@ insultelor nupoate fi solu]ia cea mai bun@. Cinicul Antistene afirma, în urm@ cu peste 2000de ani: „Este o însu}ire regeasc@, s@ faci bine }i s@ r@mâi surd la insulte.”(Lia-Alexandra BALTADOR)

“A-]i ^mbog@]i mintea }i expe-rien]a, ^ntr-o lume mai vast@ dec$t^n care tr@ie}ti, nu ^nseamn@ s@renegi ceea ce por]i ^n tine. A tehr@ni din seve ad$nci nu^nseamn@ s@ te alterezi”

Ovidiu Densu}ianu

c my b

c my b

Dan SUCIU

Evolu]iile de schimburi valutare încep s@ pun@ cifre maimari dup@ a doua zecimal@, în raportul cu euro. 1,32 do-

lari pentru un euro deja nu mai este o cota]ie rar@.Iar pe termen mediu, în multe centre financiarese vorbe}te despre un dolar de 1,35 fa]@ de euro,un raport care nu las@ prea mari }anse mone-dei americane. Coborârea monedei americane acon-tinuat chiar }i atunci când Ben Bernanke,}eful Rezervelor Federale, omul nr. 1 în ceea ceprive}te destinul dolarului, a anun]at c@ economiaamerica-n@ nu o duce chiar a}a de r@u. Infla]ia înSUA con-tinu@ s@ fie o problem@ }i de aicisl@biciunea dolarului la o dobând@ de 5,25& -imens@ dac@ o compar@m cu dobânzile din urm@cu 2 ani. În schimb, ceva mai multe }anse suntcu pia]a imo-biliar@ American@, cu }anse de reve-nire. Sl@-biciunea dolarului poate fi v@zut@ îns@mai de-grab@ ca una relativ@ sau ca unacondi]ionat@ intern? Adic@ este dolarul slab pen-tru c@ econo-mia american@ merge prost sauavem un euro pu-ternic care surclaseaz@ astfeldolarul? Sl@biciunea dolarului vine de fapt dinambele condi]ion@ri. Pe de o parte economiaeuropean@ merge mai bine decât se a}teptau ceimai opti-mi}ti anali}ti. Ultimele evalu@ri ajung la2,6& cre}tere pentru economia european@, cucel pu-]in un punct peste evalu@rile ini]iale.Germania pare s@-}i fi g@sit trendul cresc@tor }iatunci când o economie cum este cea german@cre}te, impac-tul este puternic }i se resimtesubstan]ial. Mai mult, }i încrederea mediului deafaceri german este pozitiv@ în compara]ie cu ceaa americanilor în economia lor, }i nu o dat@ psi-hologia are un impact mult mai puternic asupraeconomiei decât s-ar crede.

continuare ^n pagina 7Adunarea de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918

continuare ^n pagina 2

continuare ^n pagina 3

pag. 3

Emil DAVID

[@rile române de dup@ primele decenii ale secolului al XIX-lea, seaflau într-o perioad@ eminamente fast@ a evolu]iei lor. În planeuropean, revolu]ia industrial@ reu}ise admirabil în statele din apu-sul Europei, impunând definitiv produc]ia ma}inist@, o produc-tivi-tate superioar@ a muncii, emanciparea întregii societ@]i }i mar-ginalizând, dup@ caz, produc]ia manufacturat@. Or, ]@rile din r@s@-ritul Europei, printre care cele române}ti, mai înapoiate din punctde vedere economic, dar }i social, nu aveau cum s@ nu urmezeun drum asem@n@tor. Era }i dorin]a, era }i exemplul, era }i pu-tin]a. C@rturari }i nu pu]ini oameni politici de aici, privind înainte}i nu înapoi, militau efectiv pentru dezvoltarea industriei, pentru oproductivitate social@ mai ridicat@, pentru progresul agriculturii,pentru constituirea }i afirmarea unor factori de produc]ie cu o evi-dent@ capacitate de prop@}ire. Pentru cea care va deveni, sprefinalul secolului, România, Ion Ghica ocup@ astfel un loc dintrecele mai de seam@. Acest b@rbat, de obâr}ie nobil@, de o aleas@educa]ie, inteligent, cult }i patriot, a jucat un rol fundamental învia]a economic@ }i }tiin]ific@, în via]a politic@ }i social@ a ]@rii, lamijlocul }i în a doua jum@tate a secolului al XIX-lea.

continuare ^n pagina 4

Dan-Alexandru POPESCU

Cooltura din mediulpolitic. La mul]i ani,EuRomânia!

pag. 5

pag.6

Ion Ghica

Europa de dincolo de focurile de artificii

Dan POPESCU

„Ziua economistului”

Imaginea s@pt@m$nii

Eseu

- promotor fervent al dezvolt@rii -

Eugen IORD~NESCU

ROMÂNIA ÎN PIA[A EUROPEAN~ A MUNCII

{tiri interne. Au mai r@mas 30 de zile pân@ la intrareaoficial@ a României în Uniunea European@. Simplu. Unmoment istoric deja prins în schema editorial@ a ma-nualelor }colare. Adev@rat. Dac@ am avea un turn Eiffel,am afi}a }i noi, s@ str@luceasc@ ceasul ro}u electronic înmiez de noapte, num@r@toarea invers@ a împlinirii mult-a}teptatului deziderat al unui popor. Frumos. Câ}tig@m «li-berté» (de circula]ie prin Europa, dup@ principiul: câte mi-lioane de lei ai, atâ]ia euro-kilometri faci), «egalité» (pe co-perta pa}aportului, chiar sub denumirea ]@rii de origine,apare ea, Uniunea), «fraternité» (la ceas de tain@, dup@un spri] de sear@, când toate prieteniile par ve}nice). Uniis@tui de disperare, al]ii s@tui de atâtea experien]e extrate-ritoriale, românii a}teapt@ s@ vad@ ce va urma.

Cât de slab e de fapt dolarul?

urmare din pagina 1Dar, poate c@ mai important@ este pri-ma parte a acestui citat. Anume, „aface bine”. Aceast@ sintagm@ permiteunele nuan]@ri. A face bine cuivaimplic@ grija fa]@ de cel@lalt, fapt ce nuse poate realiza decât ie}ind dintr-ostare de ignoran]@. Trebuie s@ cunoa}-tem nevoile celorlal]i, s@ ne preocupesoarta lor, pentru a putea face bine.În termeni comunitari, acest obiectivnobil a fost exprimat prin principiulsolidarit@]ii }i coeziunii sociale }i eco-nomice, care implic@ sus]inerea dez-

volt@rii regiunilor defavorizate de c@trezonele bogate. Un alt sens al acestui „a face bine”poate fi ob]inut prin ad@ugarea unui„ceva”. A face bine ceva pare a fi aproa-pe o insult@. Când avem de f@cut unanumit lucru, noi românii, devenim(}i mai) contraria]i dac@ se specific@,suplimentar, c@ respectivul lucru tre-buie f@cut bine. Adic@, cum?? Sepoate }i altfel? Cu toate acestea, sta-tisticile arat@ c@ productivitatea mun-cii în România este sc@zut@, în raportcu media european@. Guvernul Ro-mâniei }i-a propus o cre}tere medieanual@ a Produsului Intern Brut (PIB)de 5,5 la sut@, pentu a atinge 55&din productivitatea Uniunii Europene,în 2015!!Cu alte cuvinte, ar trebui s@ facembine, s@ ne analiz@m poten]ialul (nuo abordare complexat@, dar nici unade supraevaluare), s@ ne stabilim pri-orit@]ile (cadru în care valorile noas-tre s@ nu fie uitate) }i s@ ne apuc@m

de treab@. Am mai face bine s@ neimplic@m mai mult, fiecare dintre noi,to]i dintre noi, ca parte a societ@]iicivile, în bunul mers al treburilor ]@-rii, astfel încât scandaluri ca cele dinultima vreme s@ fie evitate. A r@mânesurd, dar mai ales, nef@când nimic,poate avea urm@ri dramatice. Poate c@ cea mai important@ obli-ga]ie care ne revine nou@, ca români,este s@ facem dovada unui na]iona-lism extrem, în ceea ce prive}te pro-tejarea valorilor proprii, na]ionale }i aunui grad de toleran]@ maxim, în ra-port cu alte na]iuni, etnii, al@turi decare tr@im. Na]ionalismul extrem (nuextremist) va trebui materializat prinefortul conjugat de afirmare pozitiv@a ]@rii noastre în noua casa euro-pean@, prin ierarhia de valori pe caresocietatea noastr@ o va promova, iardimensiunea economic@ trebuie s@ neredea demnitatea }i s@ ne înt@reasc@puterea la masa negocierilor, în raportcu toate celelalte state europene.

SECVEN[E EUROPENE VINERI 1 DECEMBRIE 20062

Una dintre cele mai mari erori, reali-zat@ nu doar de teoreticienii, cât }i depracticienii economi}ti, din Româniadar nu numai, este aceea de a privieconomia dintr-un unghi de o mult preamare generalitate: „Economie”, }i atât.Nu este vorba, în acest sens, de dis-tinc]ia – foarte necesar@, desigur –între economia de pia]@, pluralist@, des-centralizat@, multipolar@, }i economiastrict centralizat@, desf@}urat@ dup@principii de comand@, la ordin, exce-siv planificat@, cu decizii birocraticedeparte de pia]@. Ne gândim, în cazulîn spe]@, mai ales, la distinc]iile carese fac chiar în cadrul economiei depia]@. Pe de o parte, o economie demai mult tipuri – anglo-saxon, vest-european, economia social@ de pia]@,tipul nord-european, tipul paternalist,economie exclusiv orientat@ spre ex-terior. Sunt tipuri cu identit@]i }i func-]ionalit@]i bine conturate în decurs decâteva decenii, ale c@ror caracteristi-ci, chiar dac@ s-au mai estompat întimp, le confer@, în continuare, per-sonalit@]i care nu pot fi confundate –}i care au mai fost abordate de c@trenoi. În acela}i timp – }i de acestfapt ne vom ocupa cu prec@dere –avem în vedere, pe fondul genericu-lui de economie de pia]@ vestic@, de-venit@, practic, european@, mai multecomponente, relevându-se importante}i interesante diferen]e specifice. Este vorba de economia monetar@ }inemonetar@, de economia comercial@}i necomercial@, de economia solida-r@ etc. O veritabil@ ofensiv@, afirmarea socialului, menite s@ corecteze înproduc]ie }i distribu]ie erori ale pie]ei.S@ urm@rim câteva preciz@ri, din per-spectiva teoriei }i a legisla]iei europene.Expresia de „Economie necomercial@”(sau de „sector necomercial”) esteutilizat@ – în general, de peste 30 deani – pentru a desemna, în sânuleconomiei monetare, un ansamblu deproduc@tori, atât priva]i cât }i publi-ci, care nu se pliaz@ regulilor pie]ei,mod de activitate admis }i chiar în-curajat, îns@, de c@tre economia depia]@. Relevând cu prec@dere spitale,înv@]@mânt public (}coli publice), sau

entit@]i asociative prestând, în gene-ral, servicii de ac]iune social@, deformare, etc., punctul comun al aces-tor organiza]ii îl reprezint@ atât finali-tatea serviciilor prestate colectivit@]ii,cât - mai ales - faptul c@ se recurgela moduri de finan]are altele decâtcele ale vânz@rii, de bunuri de un felsau altul, pe o pia]@ în scopul de aacoperii costurile de produc]ie. Con-trar ideii, larg r@spândite, dup@ carela ora mondializ@rii, schimburile co-merciale domin@ }i vor domina dince în ce mai mult economiile, atât sta-tisticile ocup@rii, cât }i cele ale prele-v@rilor obligatorii în statele dezvoltateeviden]iaz@, ca tendin]@, c@ greutatearelativ@ a sectorului necomercial seafl@ în cre}tere regulat@, „Y compris”Statele Unite }i Regatul unit.S@ intr@m în detalii. În mod tradi]io-nal, produc@torii din necomercial seidentific@ prin natura resurselor decare ace}tia dispun. Criteriul se spri-jin@ pe defini]ia clasic@ a pie]ei, v@zu-t@ ca loc tehnic de schimb, cu altecuvinte de întâlnire a unei oferte pen-tru un bun cu cererea pentru bunulrespectiv al c@rui pre], din punctul devedere al ofertei, trebuie s@ acoperecostul de produc]ie. În cazul în spe-]@, produsul vânz@rii este calificat dreptresurs@ comercial@ pentru produc@-

torul acelui bun. Prin urmare, rei-ter@m, se v@de}te comercial@ aceaactivitate pentru care se urm@re}tecu inten]ie a acoperi costul de pro-duc]ie printr-un pre] prin intermediulpie]ei. Invers, este considerat@ neco-mercial@ o activitate în care domin@ re-cursul la alte tipuri de resurse decâtcele valorizate prin vânzare. Printreresursele necomerciale, putem dis-tinge resursele provenind din prele-v@rile obligatorii operate de c@tre stat(impozite) }i punând în oper@ meca-nisme de subven]ie. Pe urm@, resursemobilizate pe o baz@ voluntar@, con-stând în dona]ii, cotiza]ii, munc@ be-nevol@ }.a.Desigur, din perspectiva economieipluraliste, s-ar putea asocia acesteidefini]ii clasice a sectorului necomer-cial, identificarea celor trei principii aledistribu]iei bunurilor }i serviciilor, anu-me pia]a, redistribuirea, reciprocita-tea, respectiv divizarea activit@]ii eco-nomice corespunz@tor celor trei poliaminti]i: activit@]ile comerciale, activi-t@]ile necomerciale }i activit@]ile ne-monetare (bazate, cum spuneam, pereciprocit@]i).S@ concretiz@m. Economia comercial@este esen]ialmente dominat@ de prin-cipiul pie]ei, potrivit c@ruia confrun-tarea între ofert@ }i cerere permite

realizarea schimburilor fundamentatepe pre]. Or, economia necomercial@rezult@ în mod prioritar din principiulredistribuirii. Desigur, produc]ia repre-zint@ rodul unei anume autorit@]i, enti-t@]i, care o repartizeaz@ între agen]iurmând regulile însu}ite, acceptate aleprelev@rii, ale afect@rii mijloacelor. Re-distribuirea este mai ales organizat@sub tutela statului, v@dindu-se princi-palele prelev@ri obligatorii care s@ per-mit@ finan]area unui anume tip de pro-duc]ie. Cum am amintit, îns@, redis-tribuirea poate fi operat@, în egal@m@sur@, pornind }i de la contribu]iilevoluntare v@rsate diverselor institu]ii– asocia]ii, funda]ii }.a. În sfâr}it, îneconomia nemonetar@, bunurile }iserviciile se schimb@, în principal, pebaza reciprocit@]ii, sprijinit@ pe dona]ie}i contradona]ie, relevând existen]a uneileg@turi sociale între p@r]ile în rela]ie.Economia necomercial@ este uneoriconfruntat@ cu alte concepte (sau sec-toare) mai mult sau mai pu]in înru-dite, precum economia social@. Tre-buie, deci, f@cute distinc]iile. Eco-nomia social@ se define}te, în modultradi]ional, drept ansamblul coopera-tivelor, asocia]iilor, funda]iilor etc. re-prezentând sectorul privat cu scop ne-lucrativ. Diferen]ele importante fa]@ de„necomercial”: pe de o parte, econo-mia social@ cuprinde organiza]ii co-merciale (cooperatiste) iar, pe de alt@parte, ea exclude toate organiza]iilepublice. Ar mai intra în discu]ie }i„sectorul ter]” sau sectorul nelucrativcare, potrivit unei defini]ii anglo-saxo-ne, reprezint@ un subansamblu al sec-torului necomercial. Este mai apropi-at de economia social@ }i de „econo-mia solidar@”.Dup@ toate aceste elemente cu pre-c@dere teoretice, se ridic@ întrebarea:într-o economie de pia]@, care esterolul activit@]ii, necomerciale atât deriguros legiferat@ }i reglementat@?Contrar, poate, aparen]elor, economianecomercial@ are, de]ine un rol eco-

nomic considerabil. Resursele v@rsateproduc@torilor priva]i }i publici ai „ne-comercialului” (subsidii de un fel saualtul, dona]ii, etc.) contribuie la activi-tatea general@ deoarece sunt directreinjectate în circuitul activit@]ii eco-nomice, fie sub forma cump@r@rilor(achizi]iilor) de la întreprinderi, fiesub forma salariilor v@rsate persona-lului ce lucreaz@ în acest sector, ceeace înseamn@ efecte multiplicatoaredeloc neglijabile.Pe urm@, economia necomercial@ r@s-punde unor nevoi considerate dreptfundamentale: educa]ie, s@n@tate, ac]iu-ne social@, în fapt servicii indispensa-bile popula]iei. Finan]area public@ aacestora relev@ o anume recuno}tin]@ acolectivit@]ilor fa]@ de contribu]ia aces-tui sector la binele indivizilor }i la ca-litatea vie]ii lor. Legat de cele ar@tate,s@ not@m c@ serviciile din necomer-cial reprezint@ surse de externalit@]ipozitive pentru ansamblul economiei.De exemplu, re]eaua de înv@]@mântasigur@ firmelor posibilitatea de a dis-pune de o mân@ de lucru calificat@.În fapt, f@r@ economia necomercial@,economia comercial@ ar avea un ni-vel de productivitate mult redus. Esteimportant }i aceea c@, din perspecti-va opticii de creare }i de conservarea ocup@rii, serviciile economiei neco-merciale posed@ cel pu]in trei carac-teristici fundamentale: a) sunt foarte intensive în ce prive}temâna de lucru; b) în general, nu sunt delocalizabile; c) sunt relativ mai pu]in standardizabile,ceea ce diminueaz@ marja unor redu-ceri la scar@.Iat@, dar, numai câteva considerentecare pun, odat@ mai mult, în lumin@, ca-pacitatea de func]ionare }i însemn@-tatea activit@]ii necomerciale. Doarignoran]a sau un nonprofesionalismdeliberat poate diminua de substan]@deciziile guvernamentale în domeniu,cele mai multe din statele UE ac]io-nând, îns@, în direc]ia potrivit@.

Afirmarea socialului- „comercial” }i „necomercial” -

Universitatea “Babe}-Bolyai” din Cluj-Napoca

Colegiul Na]ional “Gheorghe Laz@r” din Sibiu

Spitalul Jude]ean Sibiu

drd. Lia Alexandra BALTADOR

Noi vrem s@ ne unim cu Europa!

Dan POPESCU

urmare din pagina 1C@ile b@t@torite de al]ii o confirm@ :]@ri favorizate de }ans@, dar }i cu po-ten]ial economic ridicat, în care se pom-peaz@ fonduri europene, de aproapepatru ani, se afl@ departe înc@ de stan-dardele europene de competitivitate.Dar noi, care aloc@m doar 2,5 pro-cente din P.I.B. cercet@rii }i dez-volt@rii, sau ne facem probleme asu-pra capacit@]ii de absorb]ie a celor2,4 miliarde euro, veni]i de la Comi-sia European@ pentru programe sec-toriale de cre}tere a competitivit@]iieconomice, noi, deci, cei din urm@, cândputem spera s@ recuper@m decalajeleprofunde cu care, inevitabil, ne vom con-

frunta înc@ din prima zi a anului viitor?

Abona]i la “ topul s@r@ciei”Competitivitate slab@ - productivitatesc@zut@ - venituri salariale modeste.Este o ecua]ie care sugereaz@ tablouls@r@ciei românilor, adic@ un alt ba-last pe care îl vom purta dup@ noi înmarea Cas@ European@. Cu un salariumediu net pe economie de mai pu]inde 300 euro }i cu perspective incerteîn acest domeniu, România va bate, încontinuare, recorduri nedorite. Para-doxal, românii sunt condamna]i lasalarii derizorii prin compara]ie cueuropenii vestici, de}i toate statisti-cile dovedesc c@ muncesc mai multdecât ace}tia. Timpul s@pt@mânal de

lucru este, în România, de peste 41ore, cu trei ore mai mult decât me-dia înregistrat@ de salaria]ii din Uniu-nea European@. Mai mult decât atât,în România, }omajul se plaseaz@ ,conform statisticilor oficiale, conside-rabil sub media UE 25, care a fostanul trecut de 9 la sut@. Ce s@ în]e-legem de aici? C@ muncim mult, darf@r@ spor, f@r@ productivitate? C@ preaadeseori ne facem doar c@ muncim?A}a se pare, de vreme ce acelea}istatistici marcheaz@ o productivitate amuncii de numai 1,9 euro/or@ la noi,ceea ce ne plaseaz@ din nou la coadaclasamentelor europene. În conse-cin]@, potrivit unor proiec]ii UE în2007, ne vom num@ra, cu }apte dincele opt regiuni de dezvoltare ale

]@rii, printre cele mai s@race 15 regiu-ni ale Europei,din punct de vedere alnivelului produsului intern brut pecap de locuitor. Ne vor mai ]ine com-panie, în “topul s@r@ciei”, alte }ase zonedin Bulgaria, o regiune din Polonia }io alta din Slovacia. De men]ionat c@Regiunea de Nord-Est a României seanun]@ a fi cea mai s@rac@ zon@ aUE 27, cu o valoare a PIB pe locui-tor care abia dep@}e}te 20 de procen-te din media Comunit@]ii Europene! Blestemul s@r@ciei va atârna necru-]@tor deasupra capetelor românilor }itrebuie s@ fim pe deplin convin}i c@nimeni din Europa cea bogat@ nu vaveni cu solu]ii }i daruri. Civiliza]ia eu-ropean@, bun@starea occidental@ se vorimpune, treptat, cu dificult@]i }i sudoa-re, cu eforturi }i inspira]ie, decontatenumai }i numai românilor. Vom fi }ivom câ}tiga doar ceea ce noi în}inene impunem s@ fim }i ne dorim s@câ}tig@m. Citeam, undeva, c@ Europase arat@ contrariat@ de toate ciud@-]eniile pe care România le etaleaz@

cu voioas@ non}alan]@. De pild@, Eu-ropei îi vine greu s@ în]eleag@ cumjum@tate din popula]ia celui mai noumembru al UE nu beneficiaz@ de ser-vicii integrate de ap@ }i canalizare, învreme ce jum@tatea cealalt@, civilizat@}i fericit@, }i-a diminuat consumul deap@, într-un deceniu, de la circa 12mc/om }i lun@, la aproximativ o trei-me. Pe la ei. procentele }i tendin]elesunt inverse! {i dac@ le e greu s@priceap@ pân@ }i ni}te chestiuni ele-mentare, de ce am crede c@ se vorosteni s@ calculeze cum po]i tr@i într-o lun@ cu o sut@-dou@ sute de euro,dup@ ce toate tarifele }i pre]urile aufost aliniate cu Vestul... Asemenea întreb@ri }i multe altele, pecare abia le întrez@resc, î}i vor puneromânii dup@ 1 ianuarie 2007. Pân@atunci, toat@ lumea se întreab@ cumvor ar@ta Cr@ciunul }i Revelionul Inte-gr@rii, când vom petrece, ni se pro-mite, cu artificii, l@utari, mâncare }ib@utur@ de multe, de foarte multe mili-oane de euro. Dac@-i bal, bal s@ fie…

VINERI 1 DECEMBRIE 2006 3INTEGRARE

Emil DAVID

Regionalismul a cunoscut o puternic@dinamic@ în ultima perioad@. In prezents-a ajuns la un stadiu în care aproapetoate statele lumii particip@ Ia un aran-jament comercial regional. Regionalismulactual, fie el nord american, asiatic saueuropean se structureaz@ coerent cuprincipiile globale, cel pu]in în materiede comer], sus]inut }i de Organiza]iaMondial@ a Comer]ului. Din cele expusemai sus, în opinia unor speciali}ti,regionalismul este calificat drept apro-ximare a globaliz@rii.Analiza regionalismului în contextul glo-baliz@rii este una din preocup@rile momen-tului. Exist@ speciali}ti care consider@regionalismul greu de împ@cat cu accen-tuarea procesului de globalizare }i cuconsolidarea regulilor multilaterale. Ace}tiav@d regionalismul ca pe un r@spunsdefensiv la globalizare }i o piedic@ încalea liberaliz@rii comer]ului, dup@ prin-cipiul ,,blocurile regionale sunt bune pen-tru noi, nu }i pentru voi.Al]i speciali}ti abordeaz@ o viziune maioptimist@ sus]inând c@ regionalismul esteo „curea de transmisie spre globalizare}i c@r@mizile” prin care se va realizaglobalizarea economic@. Multe acorduri

de integrare regional@ con]in prevedericu privire la domenii în care Organiza]iaMondial@ a Comer]ului este neinformat@despre blocurile regionale comercialecare încalc@ regulile sistemului comer-cial multilateral. Din cele ar@tate mai sus,deducem c@ integrarea european@ ar fio form@ de manifestare a globaliz@riieconomice, iar economia european@ arfi rezultatul regionalismului de tip con-tinental. Între globalizare, regionalizare }iintegrare sunt deosebiri esen]iale, numaic@ integrarea se afl@ atât în centrul pro-cesului de globalizare cât }i în centrulprocesului de regionalizare. Deosebirileconstatate între globalizare }i regio-nalizare sunt: spre deosebire de glo-balizare care nu este o construc]ie deli-berat@ a statelor, regionalismul se bazeaz@pe transferul deliberat }i voluntar desuveranitate spre institu]iile suprana]io-nale; în compara]ie cu globalizareaneînzestrat@ cu institu]ii de control saugeneratoare de politici comune, asocia]iileregionale de state sunt toate dotate cuinstitu]ii cu caracter suprana]ional }ipolitici comune. Atât globalizarea, careignor@ grani]ele, cât }i regionalismul carele face simbolice au condus la mic}o-rarea rolului unor organiza]ii interna]io-nale, cât }i a statelor na]ionale. Cel maicomentat organism fiind ONU ca orga-niza]ie a guvernelor constând în res-pectarea suveranit@]ii statelor membre.Nici crizele financiare }i economice dinanii 1997-1998 nu au afectat imagineaglobaliz@rii cu pie]e libere. In prezent,economia global@ nu se confrunt@ cusuficiente dificult@]i economice pentrua genera un consens pentru schimb@rimajore, spre o „guvernare global@”.De}i, un guvern economic global nu estenici dorit }i nici adecvat, în prezent,

comunitatea interna]ional@ de guverne }ide oficiali trebuie s@ ia m@surile pentrua-}i înt@ri propria influen]@ }i putere.Pentru a ataca problemele globale,Uniunea European@ este singurul grupde state care î}i pun în comun suvera-nit@]ile na]ionale, pentru a deveni cuadev@rat actor politic }i economic.Procesul de integrare, atât la nivel glo-bal, cât }i regional, se intersecteaz@ cutransform@rile în forma }i structura sta-telor-na]iune. Din acest punct de vedere,exist@ dou@ opinii. Prima consider@ c@integrarea duce la crearea structurilorsuprana]ionale care includ suveranitatea

statelor membre prin preluarea princi-palelor func]ii, adic@ erodarea }i subor-donarea statului-na]iune.Intr-o alt@ opinie, rezultatul integr@riistatelor libere dintr-o anumit@ regiunepoate fi o organiza]ie interna]ional@ carenu sl@be}te autoritatea statelor na]ionale,din contr@, o înt@re}te. Azi, îns@, cuvân-tul ,,na]ional, sub presiunea globaliz@riitrebuie, poate fi înlocuit cu „comunitate”(Ilie Rotariu, 2004).Adev@rata provocare pe care o ridic@globalizarea statelor na]ionale este aceeaa calit@]ii interven]iei lor (Jean PierreLandau, 2000), ceea ce dovede}te c@

evolu]ia în plan politic este de natur@intensiv@, argument sus]inut }i de fap-tul c@, chiar, ]@rile car au inventat na]iu-nea caut@ o form@ politic@ superioar@.Împ@rt@}im opinia c@ suveranitatea statu-lui na]iune este pus@ la grea încercare}i c@ guvernarea global@ poate deveni orealitate. Uniunea European@ nu trebuiev@zut@ ca o simpl@ expresie a regiona-liz@rii economice de tip continental,deoarece, la nivelul organiza]iei, exist@multiple contradic]ii de natur@ ideologic@}i politic@ cu privire la suveranitateana]ional@, comunitatea na]ional@, pia]aliber@ }i solidaritatea social@.

dr.Paul LUCIAN

Globalizare, regionalizare }i integrare: delimit@ri conceptuale (II)

Europa de dincolo de focurile de artificii

Sediul Fondului Monetar Interna]ional

urmare din pagina 1...Ion Ghica se na}te în 1816 }i ur-meaz@ studiile la Sf.Sava, la Bucure}ti.Pleac@ apoi la Paris, unde va urma curâvn@ ingineria, }tiin]ele sociale }i, maiales, }tiin]ele economice, intrând într-un strâns contact cu personalit@]i fran-ceze de vaz@ ale domeniilor respective,ale vie]ii social-economice }i politice aFran]ei de atunci. Dup@ studii, se în-toarce în ]ar@, fiind numit, în anii deînceput ai deceniului cinci, profesor laAcademia Mih@ilean@ din Ia}i, unde, pelâng@ alte discipline, va preda primulcurs de Economie Politic@; prelegereainaugural@ va fi la 23 noiembrie 1841,23 noiembrie, de altfel, marcând demai mul]i ani, la noi, prin op]iuneaînsu}it@ a AGER-ului, „Ziua Economis-tului”. Ion Ghica ia parte activ@ lapreg@tirea }i desf@}urarea revolu]iei dela 1848... Mai apoi, îl va sprijini pe Cuzaîn înf@ptuirea unor reforme ale sale,sprijinind, îns@, ulterior detronarea dom-nitorului }i aducerea în ]ar@ a lui Carol I,sub domnia c@ruia Ion Ghica a ocupat,cu folos pentru ]ar@, mari demnit@]i, in-clusiv cea de prim-ministru. Se va sfâr}i,din via]@ în 1897, aproape de finelesecolului XIX, un secol pe care, pen-tru România, prin gândurile }i faptelesale, al@turi de alte mari personalit@]i,l-a înrâurit pozitiv.A publicat mult, în „Convorbiri eco-nomice”, pe urm@ o serie de studii }iarticole reunite sub genericul „Texteeconomice”, a publicat memorialistic@,c@l@torii etc. Scrierile sale sunt esen]ialstr@b@tute de ideea de progres, pe careo vedea realizabil@ printr-o revolu]ieantifeudal@, dar }i printr-o evolu]ie pecalea reformelor, cu prec@dere dup@revolu]ia amintit@. Ion Ghica apreciadrept factori vitali ai progresului }tiin]a,industria (în sens de activitate produc-tiv@ în general, incluzând }i agricultu-ra), pe urm@ munca. Aproape de vizi-unile moderne de ast@zi }i, deopotriv@,sub influen]a revolu]iilor industriale,Ghica considera c@ rolul determinant îlare }tiin]a. „Toate me}te}ugurile – men-]iona economistul – au ie}it din }tiin]@,adic@ de la oamenii cei înv@]a]i; ei au p@-truns secretele naturii, ei au f@cut des-coperirile cele mai mari care au schim-bat fa]a lumii. Ei au n@scocit vapoare-le care umbl@ pe gârle }i pe m@ri, dru-murile de fier, telegrafurile... Munca nu

mai este ce era mai înainte: desco-peririle }tiin]ei, înaint@rile în industrie }iintroducerea ma}inilor în toate lucr@rileau f@cut }i munca mai u}oar@”, cu unrandament mai bun. Iat@, dar, un exce-lent analist care }tie s@ deslu}easc@ }is@ indice motoarele dezvolt@rii, undetrebuie pus accentul, s@ calculeze efec-tele ac]iunii acestora. {i nu doar un ana-list ci }i un vizionar, un vizionar care în-]elege lesne repetabilitatea mecanismului.În bun@ m@sur@, asemene fiziocra]ilorprecum }i lui Adam Smith, Ion Ghicaare în vedere existen]a unor legi obiec-tive ale dezvolt@rii, pentru societate,dup@ modelul celor din natur@. Se re-fer@ la ac]iunea lor, la faptul c@ indivi-zi, întreprinz@torii, firmele trebuie s@ lese-sizeze, s@ le cunoasc@, s@ le respec-te în activitatea lor. Din acest unghi,Ion Ghica se v@de}te tot mai mult unli-beral, men]ionând necesitatea, impe-ra-tivul chiar al libert@]ii economice,ana-cronismul unor reglement@ri preastric-te în via]a economic@, reglement@riprea stricte pe care le prive}te drepttot atâtea obstacole în calea progresuluieco-nomic, un progres economic gene-ral }i benefic pentru to]i. Iat@ cumdefine}te I.Ghica, în acest sens, }tiin]aEcono-mic@ (de fapt, EconomiaPolitic@), idei care, de altfel, }i-au pusputernic am-prenta pe întreagadesf@}urare a pre-legerilor sale de laIa}i: „{tiin]a eco-nomic@ nu face altce-va decât a cer-ceta, a cunoa}te }i apropaga legile care pot împingesociet@]ile c@tre acel rezultat }i a com-bate erorile }i preju-dec@]ile careîmpiedic@ popoarele în dezvoltarea }iîmbog@]irea lor”. Mai scrie I.Ghica c@„(Ea) este o }tiin]@ care se lupt@ împo-triva institu]iilor acelora care direct sauindirect supun pe unii, a îmbog@]i peal]ii, cu paguba tuturor”. Ea „cere ochibzuire luminat@ }i liber@ asupraintereselor sale. Combate pri-vilegiile }imonopolurile, dar nu pretin-de de lanimeni s@ nu profite de in-teligen]a }i}tiin]a sa, ba chiar de îm-prejur@ri cas@ realizeze beneficii }i s@-}i sporeasc@bun@starea individual@”. }tiin]aEconomic@, Economia Politic@ – }tiin]@a îmbog@]irii, precum la Adam Smith,confruntarea tuturor intereselor }iizbânda celui „mai preg@tit” fiind ace-leacare ghideaz@, în fapt dezvoltarea, pro-gresul. În termeni clasici, „mâna invi-zibil@” care conduce evolu]ia econo-mic@. Ghica extinde, firesc, o astfel de

arie, afirmând: „Aceast@ }tiin]@ ni se parec@ pân@ acum st@ în dou@ principii: 1)ca fiecare na]ie s@ produc@ obiectele lacare are ai mult@ înlesnire local@ }i s@le schimbe cu a celorlalte, }i 2) a l@sas@ treac@ slobod o materie de la unloc la altul. Aceste dou@ principii, pân@acum nepuse în lucrare mai nic@ieri,f@g@duiesc s@ înmul]easc@ binele omu-lui }i s@-l aduc@ spre cea mai de-s@vâr}it@ fericire”. Iat@, dar, o concep-]ie esen]ial liberal@, bine consolidat@, înraport cu ceea ce timpul s@u europeanafirmase, }i urm@rind s@ reflecte, în câtmai mare m@sur@, interesele româ-ne}ti. Este drept, Ghica nu a fost delocun protec]ionist, de}i, }i la noi }i chiarîn statele din apusul Europei, dincolo deteoria costurilor absolute a lui Smith }idincolo de teoria costurilor comparati-ve a lui Ricardo, protec]ionismul aveasprijinitori dintre cei mai importan]i. Lanoi, de exemplu, aceast@ galerie decorifei, D. P. Mar]ian, P. S. Aurelian,Al. D. Xenopol, M. Kog@lniceanu etc....În problema agrar@, I.Ghica a militatpentru abolirea iob@giei }i restructu-rarea propriet@]ii, pentru dezvoltarea ca-pitalismului în agricultur@. Din toateaceste unghiuri, s-a referit la incapaci-tatea regimului }i a institu]iilor feudalede a se încadra în caden]ele civiliza]iei,punând în lumin@ existen]a dramatic@

a ]@r@nimii, f@r@ acces la proprietate. L-asprijinit, deci, pe Al.I.Cuza în reforme-le sale, militând }i pentru marea }ipen-tru mica proprietate în agricultur@,pentru transformarea propriet@]ii dinagricul-tur@ în proprietate capitalist@, cufolo-sirea tehnicii avansate a timpului,pentru promovarea rapid@, potrivitcerin]elor tim-pului, a infrastructuriimoderne: calea fe-rat@, drumuri accesi-bile, pietruite la ni-velul unei re]elena]ionale etc.Relevând un nivel special de în]elege-re – criticat totu}i de unii liberaliromâni – I.Ghica nu a avut numaicuvinte de laud@ pentru Reformaagrar@ din 1864, a lui Cuza, eviden]iindc@ proprietarii ar fi fost nedrept@]i]i prinnivelul prea sc@-zut al r@scump@r@rii,c@ institu]ia statu-lui ar fi trebuit s@ seimplice mai mult în finan]area uneicote din r@scump@-r@rile amintite. {iînc@. Fa]@ de indus-triali}tii aminti]i maisus – P.S.Aurelian etc. – caresus]ineau un caracter in-dustrial-agrarpentru economia Româ-niei, I.Ghicaavea în vedere, cu prec@-dere, uncaracter precump@nitor agrar, elpunând într-o lumin@ prea puternic@obstacolele importante }i reale existen-te în calea dezvolt@rii industriei na]io-nale: lipsa capitalurilor, a for]ei de munc@calificate, etc. Industriali}tii, spre deose-bire de Ghica, ar@tau c@ asemeneagreut@]i puteau fi dep@}ite printr-o poli-tic@ economic@ adecvat@, prin eforturi in-dividuale, de grup }i na]ionale. Este drept,într-un final, }i I.Ghica a solicitat pre-g@tirea condi]iilor astfel necesare, el de-

monstrând, neîndoielnic, c@ avea încre-dere în viitorul industriei na]ionale: „Dac@vre]i, voi tinerii, s@ ave]i o patrie româ-n@, afirma I.Ghica, pune]i-v@ pe indus-trie (în sensul de activitate productiv@,dar nu numai, n.n.), deveni]i produc@-tori, lucra]i împreun@. În loc de a c@utas@ câ}tiga]i cu efecte, cu împrumuturide-ale statului }i cu agiotagiu, asocia]icapitalul vostru cu munca, deschide]i pr@-v@lii, înfiin]a]i ateliere, forma]i o cas@ decredit industrial la care acei care voiescs@ munceasc@, s@ poat@ g@si avansuricu care s@-}i poat@ preocupa ma}inile }iinstrumentele de lucru cu un procentdrept }i cuviincios pentru întreprinde-rile cele mari; s@ c@ut@m solu]iunea înasocia]iuni, interesând la beneficii atâtcapitalul, cât }i munca... s@ nu c@uta]ica greutatea statului s@ creasc@ cu nu-m@rul tinerilor care ies din }coal@, ci dincontr@, fiecare inteligen]@ s@ fie o bo-g@]ie din nou dobândit@ ]@rii”. Cuvintedeosebite }i deosebit de actuale, de fapt.Spuse cu mult@ m@iestrie, cu o remar-cabil@ capacitate de a generaliza o seriede progrese }i fenomene punctuale.Personal nu cred c@ I.Ghica prezint@ deo-sebiri fundamentale fa]@ de industria-li}ti. Unii chiar la absolutizeaz@, dar eu nucred astfel. Practic sunt scrieri diferite întimp, aprecieri care sunt nuan]ele, unelesunt revocate, etc. Tocmai de aceea,consider c@ nu gre}im cu nimic dac@ îlvom numi pe Ion Ghica un mare eco-nomist al dezvolt@rii, un promotor fer-vent al progresului economic al Româ-niei }i, în general, un simbol însemnatpentru to]i economi}tii români.

PERSONALIT~[I ECONOMICE VINERI 1 DECEMBRIE 20064

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Ion Ghica- promotor fervent al dezvolt@rii -

Academia Mih@ilean@ din Ia}i

Ion Ghica

urmare din pagina 1Suntem actorii unui spectacol în de-rulare, care joac@ repede ie}irea dinscen@ a tranzi]iei, sperând s@ prind@}i roluri serioase. «Ne mi}c@m }i noimai cu talent, c@tre bun@stare, pros-peritate }i progres?», replica din finalde pies@, pentru aplauzele genera-]iilor viitoare. {i ne punem, firesc, în-trebarea, gândindu-ne la cei care neconduc: oare cum este mai corect, dinpunct de vedere politic, s@ fii cool saus@ fii cult? Încercând parc@ s@ ]in@pasul între ei, ale}ii no}tri dezv@luiepropriile lor scandaluri de corup]ie, fac

glume nes@rate cu jurnali}tii b@g@toriîn seam@, se ceart@ pentru putere, ca lau}a cortului Parlamentului, spun ban-curi sub form@ de secrete de stat pela chermeze }i arunc@ praf de min-ciuni în ochii creduli ai electorilor, înajun de startul integr@rii, «care este»scopul nostru, «care este» }ansanoastr@, «care este» când vine pestecâteva zile care sunt }i ele (sic) ! S-ar putea renun]a cu u}urin]@ laprerogativa «na]ional@» din titulaturapartidelor }i, cu atât mai mult, la ve-chea tradi]ie a ideologiei lor. Ar maiconta atunci doar programul politi-cianist, acea bro}ur@ colorat@ frumos}i scris@ pe în]elesul tuturor, valabil@

pe termen mediu-lung }i foarte lung,atâta vreme cât nimeni nu o ia încalcul, decât în preajma vot@rilor. Decealalt@ parte a baricadei sociale,încercând s@-}i controleze be]ia spiri-tului, oamenii de cultur@ presar@ dis-cursul public cu doze fine de eru-di]ie, un soi de bonus la ideea cen-tral@, care transpare cu greutate. Eiau renun]at discret la scara general@de valori }i la nevoia de a se expri-ma permanent pe în]elesul vulgului,doar de dragul mersului prin biblio-teci. Ast@zi, moda impune s@-]i mas-chezi spectaculos }i g@l@gios nerea-liz@rile, pentru a inspira încredere laalegerile urm@toare. Cea mai bun@ap@rare este atacul }i respectivii co-median]i pornesc primii ofensiva pen-tru cucerirea de func]ii în interiorulinstitu]iilor europene, trecând cu surle}i trâmbi]e populiste frontierele bu-nului sim]. Dar, gata, cronometrul lora fost stropit cu aghiasm@ din cate-drala mântuirii comunitare }i s-a stri-cat. De pe metereze, r@sun@ îndem-nul francezilor.

{tiri externe. Lipsa apei potabile }is@r@cia lucie continu@ s@ se situeze lacote extreme, când doar câteva slabeprocente din bugetul pentru înarmareal statelor ar ameliora vizibil situa]ia(dar nu suntem la un concurs demiss, s@ l@crimeze cineva de submasca de farduri). În China, regimulîn@bu}@ brutal orice speran]@ deemancipare a unei popula]ii departede spiritul contemporan, dar aceast@realitate trist@ nu-i împiedic@ pe mariisemnatari ai drepturilor }i libert@]iloromului s-o curteze cu insisten]a celi-batarului adulmecând în so]ia pri-etenului o prad@ u}oar@. Democra]iaîn Irak miroase a depozit occidentalde praf de pu}c@: se fac rug@ciuni pemormanul de trupuri calcinate, subun cer deschis de gloan]e. Mul]imifrenetice de planetari scandeaz@ pro-pria lor versiune a Adev@rului reve-

lat: sensul vie]ii gl@suie din guri}tirbe, nu r@zbate prin sirena indus-trializ@rii. Hitul mistic al lui DJ Ka-mikaze (sper s@ nu existe vreun mu-zician adev@rat cu numele acesta, s@m@ dea în judecat@ pentru calomnie)terorizeaz@ auzul select al tartorilorcruciadei moderne. Universul întregeste sub ascultare: politica oligarhic@decide fondul, iar multiculturalitateadeclarat@ ap@r@ forma civiliza]iei deinterese. Împinse de avântul secolu-lui pe banda rulant@ a integr@rii,

Vestul frunta} }i Estul coda} î}i daumâna, în v@zul lumii globalizate, pa-rafând cu sigiliul din stelu]e compro-misul birocratic al orgoliilor euro-pene. S@ uit@m imperfec]iunile isto-riei, pentru a ne uita unii la al]ii. De}ionoruri cu flori de plastic, ni se face,totu}i, o onoare. La mul]i ani, Româ-nia, asupra noastr@ s-a pogorât euro-omenia! Exist@ un timp al trezirii, pen-tru fiecare. Ast@zi, s@rb@torim un neam}i un nume de ]ar@, peste o lun@, vafi o marc@ înregistrat@, un brand.

VINERI 1 DECEMBRIE 2006 5

c my b

c my b

c my b

c my b

“COOL”TUR~ ESEU

Cooltura din mediul politic. La mul]i ani, EuRomânia !(un scurt-metraj, în doi timpi }i trei mir@ri)

Pentru mul]i dintre noi acestea sunt texte-le traduse care î}i g@sesc locul a}ezându-se generoase }i împ@rt@}ind satisfac]iaunui public destul de numeros, fiindpre]uite a}a cum se cuvine. Ele nu suntdeloc pu]ine }i ne umplu nu doar timpul,ci ating }i corzi sensibile ale celor ce }tiuunde s@ le a}eze.De multe ori cariera marilor scriitori tra-du}i se leag@ }i de film. Nu vorbim doarde for]a publicit@]ii, ci este }i un semn deapropiere între cele dou@ arte. Filmul }iliteratura au f@cut schimb de tehnici, pro-cedee, imagini, iar o anume pierdere a lite-raturii a intervenit dup@ ce filmul a dep@-}it-o ca audien]@ în public. Desigur c@ lite-ratura de azi nu poate }i nu are dreptuls@ ignore spectacolul vizual dat de ecran.A ap@rut o literatur@ ”mimetic@” fa]@ de ci-nema, care a avut mare succes, dar }i o

a}a zis@ ”reîns@rcinare” a artei cuvântuluiîntr-o linie a p@str@rii unei independen]eartistice nediminuabile. Fenomene similare,dar nu de acelea}i propor]ii au mai ap@rutîn istoria artelor. În Rena}tere, artele plas-tice }i arhitectura au l@sat urme în teatrul}i poezia epocii. Doar c@ imixiunea nu pri-vea imperiul cuvintelor }i nici regatul epi-cit@]ii într-o m@sur@ atât de direct@ }i deviolent@. Iat@ o viziune care este expresiaunei încrederi în toate formele artistice pecare le consum@m. Multe istorisiri redatepe ecran au în centru copil@ria din toatetimpurile. Personaje în pragul pubert@]ii,orfani înfometa]i de afec]iune î}i petrectimpul în case cufundate în mister sau pestr@zi pustii. Personaje bizare î}i deap@n@via]a - câteodat@ n@p@stuit@ de vegeta]ialuxuriant@ ce marcheaz@ scufundarea lor întimpul stagn@rii. Alte istorisiri sunt adresate celor ce î}i vorînfl@c@ra pasiunea }tiin]ific@ }i se vor des-tinde cu aventura pe care o g@sesc aici. Oliteratur@ care place pentru c@ anticipa]iade tip }tiin]ific denot@ o aspira]ie veche:ignorând moartea sau nemurirea, ea certi-fic@ necesitatea prelungirii for]elor de cu-noa}tere fizic@. Aici, pelicula înc@rcat@ deefecte bate textul, f@r@ îndoial@.Apoi, sunt traducerile de suflet sau texte-le cu preocup@ri pentru st@ri umaneînv@luite în intensit@]i existen]iale, cu st@rifebrile, tr@iri rafinate, gustul aventuriloramoroase, tr@iri alambicate }i de multe oriap@s@toare. Ecra-nul le red@ cu mare for]@

sugestiv@, mizând pe simboluri de multe origreu de perceput.Dar nu orice cititor are r@bdarea fluviilor,a unor c@r]i ce nu vrem s@ aib@ final. Uniisunt interesa]i de momente istorice, me-diteaz@ asupra lor. Spectrul tr@d@rii, al abu-zului, al corup]iei, duc spre o consecven]@realist@ cl@dit@ pe o problematic@ social-istoric@, cumulul de catastrofe, boomuleconomic, violen]e, personaje ale epociirespective se mi}c@ în largul lor. Undeva,pe ecran, totul este culoare aprins@ }isunet, mult sunet..Alteori, ruraritatea lumii este ap@s@toare.Darul firescului, o necondi]ionat@ simpatiefa]@ de omenesc, via]a vie, chiar dac@ nuzboar@ prea departe de elementar, vibra]iiintense, moartea, dragostea, of-ul trec prinacea prob@ suprem@ pe care aceast@ mareliteratur@ a institui-o pentru universal, într-o simpatie a adev@rului inimitabil@. Este to-lerat@ sl@biciunea uman@ sub toate forme-le.Mai grele sunt discursurile ample, jocurilefanteziei, sensurile ascunse, anormalitatea,absurdul, iluziile de tot felul. Traseele sim-bolice unde eroii înva]@ sau, dimpotriv@, înneaderen]a lor, simt o alt@ realitate, nede-finit@. Acolo unde avem de-a face cu etajeale spiritului, în care personajele urc@ saucoboar@, iar textul tr@ie}te în afara lor.Sunt, apoi, textele de zi cu zi... publicita-tea violen]ei f@când parte din informa]ia zil-nic@ a presei }i producând o desensibili-zare a consumatorului, un fel de obi}nuire

cu gestul uciga} sau de r@pitor, cuînc@lcarea securit@]ii omului, un fel deorbire ce neli-ni}te}te fundamental nunumai când ne gân-dim la valorile moraleale lumii, ci chiar la fiin]a sa biologic@.Violen]a limbajului nu se las@ mai prejos.Oameni ai golului, de la marginea lumii,dorin]e orbitoare, solitudini cronice, pro-

miscuitate, deziluzie, vacarm existen]ial,fascina]ia ascunsului aduc negru ecranului}i îngreuneaz@ lectura, dar pelicula sescald@ în imagini care din p@cate au mult@trecere mai ales la tinerii de ast@zi... {i,totu}i, mai mult ca oricând, }tim s@ ale-gem }i filmul, dar }i o lectur@ pe m@surafiec@ruia!

Înc@perile sufletului

Dup@ Preziosi

Dup@ Preziosi

Dan-Alexandru POPESCU

dr. Adriana VIN[EAN

Aderarea României la Uniunea Europea-n@, la 1 ianuarie 2007, va aduce multenout@]i, în majoritatea domeniilor legateîn special de economie. Printre ele, senum@r@ }i modific@ri importante în ceeace prive}te libera circula]ie a persoanelor}i angajarea în cele 25 de ]@ri care com-pun ast@zi Pia]a Comun@ European@.

Sondajele de opinie f@cute în Româniaîn ultimii ani în leg@tur@ cu sus]inereade c@tre popula]ie a integr@rii au ar@tatc@ avem cel mai mare grad de optimismîn ceea ce prive}te efectele acesteischimb@ri esen]iale. „Dorin]a de inte-grare” a fost }i este, la cei mai mul]idintre noi, legat@ de speran]a c@, odat@deveni]i membri ai Uniunii, via]a noas-tr@ de zi cu zi va deveni mai bun@.Majoritatea românilor au declarat c@ prin-cipalele avantaje imediate aduse de adera-rea la Uniunea European@ vor fi liberacircula]ie a persoanelor }i posibilitateade a lucra în orice ]ar@ membr@.

Iat@ de ce, discu]iile din ultima lun@,referitoare la restric]iile ce ar putea fiimpuse de unele state membre pentrufor]a de munc@ din România }i, mai ales,dezbaterile publice din Anglia, referitoarela schimbarea legilor referitoare la imi-gra]ie, au constituit o tem@ preferen]ial@pentru mass-media. Chiar domnul TraianB@sescu, pre}edintele României, a ]inuts@ men]ioneze, public, faptul c@ introdu-cerea de restric]ii de c@tre Guvernulenglez nu va fi privit@ ca un act de prie-tenie. Desigur, în ceea ce prive}te dis-cu]iile de la Londra, nu trebuie luate încalcul sus]inerile presei de scandal, cidiscu]iile politice serioase.

Aflând c@ mai multe ]@ri inten]ioneaz@s@ introduc@ restric]ii, mul]i români s-ausup@rat, considerând c@ am fi trata]i –a}a cum s-au exprimat oficiali români derang înalt – ca fiind „cet@]eni de rangul II”.Ce se va întâmpla, de fapt, din ianua-rie 2007, în domeniul pie]ei for]ei demunc@, }i ce s-a întâmplat în cazul celor-lalte state care au aderat în primul val?

Libera circula]ie a persoanelor este unadintre libert@]ile fundamentale garantateprin dreptul comunitar }i este o compo-nent@ fundamental@ a cet@]eniei europene.Tratatul de Aderare la Uniunea Euro-pean@ reglementeaz@ pentru fiecare din-tre statele care au negociat aderarea pa}iicare sunt de urmat pentru deplina con-formitate cu regulile comunitare, pen-tru fiecare dintre capitolele de negociere.Regula global@ este aceea c@ pentrufiecare domeniu sau capitol pot fi sta-

bilite perioade de tranzi]ie. În domeniulliberei circula]ii a lucr@torilor, perioadade tranzi]ie poate fi de 2 – 7 ani, elenefiind obligatorii. Fiecare Stat al UniuniiEuropene poate solicita pentru orice noustat membru o perioad@ de tranzi]ie de2 – 7 ani în ceea ce prive}te libera circu-la]ie a lucr@torilor, pentru a se protejade dezechilibre interne pe pia]a muncii.Astfel de perioade de tranzi]ie, înainte dedeplina liberalizare a circula]iei lucr@-torilor, au fost stabilite la aderarea unorState precum Spania sau Portugalia. La1 mai 2004, cele 15 state membre aleUniunii au stabilit perioade de tranzi]iepentru 8 din cele 10 noi state mem-bre, excep]ie f@când Cipru }i Malta. Celedou@ State au fost exceptate datorit@ fap-tului c@ au popula]ie pu]in numeroas@}i chiar în cazul emigr@rii masive aciprio]ilor sau maltezilor, impactul înpie]ele na]ionale ale muncii a fost esti-mat ca fiind mic.La 25 aprilie 2005, România }i Bulgariaau semnat Tratatul de Aderare, care înProtocolul privind condi]iile }i angaja-mentele privind admiterea, anexa VIII,prevede posibilitatea celor 25 de mem-brii de a introduce perioade tranzitorii.Conform acestui document, cele 25 destate membre ale Uniunii Europene potaplica, într-o prim@ etap@, m@suri restric-tive, timp de doi ani, f@r@ ca introdu-cerea acestor m@suri s@ fie obligatorie.Pe perioada celor 2 ani, în Statul respec-tiv sunt aplicabile m@surile }i legisla]iadin dreptul na]ional sau în]elegerile bilate-rale }i nu regulile unionale. Un Stat Mem-bru poate solicita prelungirea unei ast-fel de perioade de 2 ani cu înc@ maximum3 ani, dup@ ce în prealabil au informat Co-misia. Statele care introduc restric]ii potrenun]a la ele oricând, dup@ informareaprealabil@ a comisiei, caz în care legis-la]ia aplicabil@ devine cea comunitar@.

Regula este aceea c@ statele membre auobliga]ia de a liberaliza pia]a muncii dup@5 ani, cu men]iunea c@ o clauz@ de salv-gardare poate fi activat@ pentru Statulcare ar înregistra dezechilibre majore înpia]a na]ional@ a muncii. Activarea clauzei desalvgardare permite prelungirea cu înc@maximum 2 ani a perioadei tranzitorii.Orice nou stat membru are posibilitateade a aplica un sistem identic, optândpentru perioade tranzitorii de forma 2+ 3 + 2 sau declarând direct pia]amuncii na]ional@ ca fiind liberalizat@, cazîn care muncitorii str@ini au acces ne-restric]ionat. Decizia de a aplica sau nurestric]ii trebuie comunicat@ Comisiei deviitorul stat membru înainte de data ofi-cial@ a ader@rii.

Accesul românilor pe pia]a for]ei de

munc@ din cele 25 de state membre,începând cu 1 ianuarie 2007, va depindede decizia pe care Guvernele fiec@ruiadintre acestea o va lua în ceea ce pri-ve}te liberalizarea pie]ei na]ionale amuncii. Anun]area de perioade de tran-zi]ie, de c@tre unul sau mai multe statemembre, în ceea ce prive}te accesul nos-tru pe pia]a na]ional@ a muncii respec-tiv@, NU reprezint@ un tratament discrimi-natoriu pentru români sau bulgari }i NU areleg@tur@ cu calitatea calific@rilor sau amuncii românilor. Astfel de m@suri suntstabilite pentru a proteja lucr@torii din pia-]a na]ional@ respectiv@, care }i-ar puteapierde în num@r mare locurile de munc@în cazul, în care un val mare de imigran]iar sosi }i ar face s@ creasc@ foarte multoferta de for]a de munc@ sau ar aduceîn pia]a na]ional@ for]@ de munc@ dis-pus@ s@ accepte salarii mai reduse.

În toate cele 25 de state membre, medi-ul economic se propune pentru libera-lizarea imediat@ a pie]ei na]ionale amuncii, cre}terea rapid@ a ofertei de for]@de munc@ ducând la reducerea costurilor}i implicit la cre}terea competitivit@]iibunurilor }i serviciilor.Atât cele 25 de state membre, cât }iRomânia }i Bulgaria trebuie s@ anun]e,anterior datei de 1 ianuarie 2007, intro-ducerea perioadelor tranzitorii. În cazcontrar, pie]ele na]ionale vor fi reglemen-tate de legisla]ia comunitar@, fiind pie]ecomplet liberalizate.

Pân@ în acest moment, Finlanda, Slo-vacia, Polonia, Estonia, Letonia }i Slo-venia par a nu inten]iona s@ solicite

perioade tranzitorii pentru români saubulgari. Spania, Marea Britanie, Irlanda,Germania, Austria, Olanda, Spania, Dane-marca }i Belgia au anun]at decizia de aintroduce perioade tranzitorii, Italia nu s-apronun]at înc@, iar Fran]a va aplica prin-cipiul deschiderii progresive a pie]eina]ionale a muncii. România nu }i-a anun]at decizia de aaplica m@suri tranzitorii, sus]inerea ofi-cial@ fiind aceea c@ decizia se va bazape un amplu studiu comparativ al m@-surilor ce au func]ionat în celelalte 10state ce au devenit membre în 2004,combinat cu discutarea public@ a posi-bilelor decizii. Studiul urma s@ fie termi-nat în septembrie 2006, îns@ rezultatelelui nu au fost înc@ comunicate.Ceea ce }tim cu certitudine, este faptulc@ vechii membrii au solicitat perioadede tranzi]ie pentru 8 din cei 10 noimembrii, iar Polonia, Slovenia }i Unga-ria au aplicat restric]ii pe baz@ de reci-procitate pentru lucr@torii din vechilestate membre.

Decizia României, de a aplica sau nurestric]ii pentru for]a de munc@ din cele25 de State, ar fi bine s@ fie luat@ pebaza datelor economice }i nu pe bazaunor reac]ii emo]ionale. Desigur, la primavedere, pare c@ a aplica m@suri restric-tive Angliei sau Germaniei, în ceea ceprive}te accesul lucr@torilor din aceste]@ri pe pia]a muncii din România, ar fimai degrab@ „r@zbunarea” noastr@ copi-l@reasc@. Datele economice }i previziu-nile arat@, îns@, o alt@ situa]ie.În septembrie 2006, din cele 10.000 depermise de munc@ „disponibile” în Ro-mânia, 5.000 au fost eliberate pentrustr@ini ce lucreaz@ legal în România.Str@inii ce lucreaz@ în ]ara noastr@ nupot fi angaja]i cu salarii mai mici decâtsalariul mediu brut pe economie, careacum este de 1.140 RON, indiferent decalificarea acestora sau munca pe careo presteaz@. Aceast@ prevedere legal@constituie o restric]ie de intrare pe pia]@,restric]ie prin care România a încercats@ evite afluxul de muncitori necalifica]isau pu]in califica]i. Oficiul pentru Migra]iaFor]ei de Munc@ avea în eviden]@ 5.302permise de munc@ pentru cet@]eni str@ini,cei mai mul]i lucr@tori care au alesRomânia fiind turci (26,7&). Acestora leurmeaz@ chinezii (15,2&) }i cet@]eniiRepublicii Moldova (14,54&). Num@ruloccidentalilor angaja]i în România estemic, ei fiind mai pu]in de 1/3 din total. Con-form eviden]elor oficiale ale O.M.F.M., înRomânia lucreaz@ legal 401 de francezi,333 de germani, 142 de italieni, 198de greci }i 127 de austrieci, marea lormajoritate fiind angaja]i pe func]ii deconducere.

Pentru anul 2010, num@rul prognozat alstr@inilor care vor lucra în România vaajunge la 350 – 360.000 de persoane,reprezentând aproximativ 6& din num@-rul estimat al salaria]ilor (ce ar putea fide aproximativ 6.000.000). Estimarea afost f@cut@ de c@tre Comisia Na]ional@de Prognoz@, considerând c@ ritmulmediu de cre}tere economic@ a Româ-niei din ultimii ani se va men]ine. Mareamajoritatea a acestora se a}teapt@ s@lucreze în domeniul produc]iei, fiindlucr@tori califica]i sau cadre de conduce-re. România ar putea deveni tot mai ten-tant@ pentru angaja]ii companiilor str@inecare opereaz@ în România, ace}tia avândsalarii occidentale, pe o pia]@ de con-sum local@, cu pre]uri mult mai micidecât cele din Europa Occidental@.

Comisia Na]ional@ de Prognoz@ a anun]ato cre}tere a}teptat@ a salariului mediunet pe economie, pentru anul 2007, la948 RON, pentru 2008 la 1065 RON,pentru 2009 la 1.162 RON, iar pentru2010 la 1.260 RON. Aceste cifre suntde natur@ s@ încurajeze lucr@torii în pia]amuncii din România, dar ele se men]infoarte mici, dac@ le compar@m cu ve-niturile raportate de românii care au ple-cat legal la munc@ în str@in@tate, prinOficiul Migra]iei For]ei de munc@, respec-tiv 700 - 900 de €/lun@, pentru cei anga-ja]i în agricultur@, între 1.000 }i 3.000€/lun@, în sectorul sanitar, între 800 }i1.200 de €/lun@, pentru cei ce lucreaz@în hotel@rie etc.Dup@ 1 ianuarie 2007, se estimeaz@ ofi-cial c@ num@rul românilor ce vor plecala munc@ în str@in@tate va cre}te cu 20&.În acest moment, în Italia lucreaz@ legalaproximativ 500.00 de români, în Spania- 450.000, în Germania - circa 75.000,iar în Austria – 40.000 de români.Num@rul celor ce lucreaz@ ilegal nu estecunoscut }i este greu de estimat. Su-mele de bani trimise în ]ar@ par s@ indicefaptul c@ ar fi vorba de câteva milioanede lucr@tori ilegali.În 2006 au plecat legal la munc@ înstr@in@tate circa 70.000 de români, dincare mai mult de jum@tate }i-au g@sitde lucru prin intermediul O.M.F.M., iar pen-tru 2007 num@rul celor care vor plecalegal e estimat la 85.000 de persoane.Iat@, deci, c@ cele mai multe dintrereac]iile de pres@ referitoare la „trata-mentul” nemeritat la care vor fi supu}iromânii }i bulgarii dac@ se introducrestric]ii, sunt nejustificate. Mai mult,introducerea de restric]ii de c@tre ]aranoastr@ }i neliberalizarea pie]ei na]ionalea muncii ar putea avea un impact foarteimportant asupra competitivit@]ii econo-miei române}ti }i ritmului de dezvoltareeconomic@.

ROM#NIA {I PIA[A MUNCII EUROPENE VINERI 1 DECEMBRIE 20066

ROMÂNIA ÎN PIA[A EUROPEAN~ A MUNCIIEugen IORD~NESCU

Sesiunea de tranzac]ionare de ieri, ultima dinnoiembrie, a pus punct penultimei luni dinanul în curs. Rezulatele ob]inute în perioada01-30.11 se constituie ca noi repere privindprocesul de evolu]ie pe care s-a înscris unicapia]@ din România care ofer@ instrumente de-rivate investitorilor. Se remarc@, în primul rând,volumul de transfer, care a dep@}it pragul de800.000 contracte. Ca valoare, suma afrent@tranzac]iilor încheiate se plaseaz@ la mai multde 700 milioane de euro. Totalul volumuluide transfer futures }i options indic@ atin-gerea, într-o singur@ lun@, a circa 113& fa]@de întreg anul 2005. Pe parcursul perioadeianalizate, s-a remarcat în special }edin]a din9 noiembrie, cu recordul absolut de 70.468contracte }i o valoare de 209 milioane deRON. “Ca }i predecesoarea sa, noiembrie afost o lun@ în care pia]a la termen a avut odinamic@ excelent@, astfel c@ nu a fost lipsit@de evenimente pozitive, mai ales pe pia]a con-tractelor futures. Luând în calcul totalul peanul 2005, an care de altfel a fost unul bun}i a ilustrat începutul evolu]iei BMFMS, volu-mul din noiembrie anul curent este mai multdecât elocvent, trasferurile dintr-o singur@ lun@ajungând s@ se plaseze peste cele din tot anulanterior” a declarat dl. Teodor Ancu]a, pre}e-dintele BMFMS. În ceea ce prive}te evolu]iadin s@pt@mîna în curs ivestitorii au trasferatpîn@ în 29.11 inclisiv peste 70.100 contracte. La debut de s@pt@mân@, investitorii au prefe-rat o atitudine oarecum de a}teptare, ritmulde investi]ie fiind unul mediu. Reducerea tim-pului r@mas pân@ la scaden]@ }i-a spus ast-fel cuvântul }i s-a reflectat }i în volumul detransfer. Totu}i, lichiditatea s-a plasat la to-taluri mul]umitoare, pe parcursul zilei de lunifiind încheiate 2412 tranzac]ii ce au însumat15.692 contracte futures }i options. În ceea

ce prive}te valoarea aferent@ transferurilor, to-talul s-a cifrat la peste 49,5 milioane de lei.Pe de alt@ parte s-a putut observa atitudineafavorabil@ manifestat@ de participan]ii în pia]@pentru deschiderea de pozi]ii. Ca urmare, lafinalul zilei, totalul pozi]iilor futures se îm-bog@]ise cu 7624 deschideri. Din distribuireaacestora c@tre scaden]ele disponibile reieseatrac]ia pe care „juc@torii” o simt fa]@ de sca-den]a martie 2007 care a atras 70,4& dindeschideri, Pe fondul unei evolu]ii descen-dente a cota]iilor DESIF 2, investitorii aupreferat din nou derivatele precizate care s-au instalat confortabil pe prima pozi]ie înclasamentul lichidit@]ii. Au fost încheiate 8337contracte DESIF 2, scaden]ele decembrie 2006}i martie 2007 remarcându-se drept orizon-turile investi]ionale cele mai asaltate, cu 5774respectiv 2557 contracte. Tot pe sc@dere auevoluat }i DESIF 5, derivate ce au generat unvolum de transfer de 5139 contracte, 3066pentru scaden]a curent@, 2061 pentru mar-tie 2007 }i doar 12 pentru iunie 2007. Cutransferuri echivalente a 835.000 ac]iuniDETLV au încheiat ziua de luni pe pozi]ia atreia. Pe parcursul }edin]ei investitorii optionsau preferat introducerea de ordine tot pen-tru scaden]a martie. Dintre activele suportavute în vizor, cele mai lichide s-au dovedita fi, }i în acest caz, SIF 2 }i SIF 5. IndiceleDESIBEX 9 a închis la o valoare de 3362,86puncte în cre}tere cu 33,78 puncte, fa]@ decea anterioar@, iar DESIBEX 18 la 3110,51puncte, în ascensiune cu 37,74 puncte. Înpia]a valutelor, euro a fost cotat pentrusfâr}itul anului la 3,485 lei, moneda unic@ de-preciindu-se cu 0,8 bani. Mar]i, pe fondul corec]iilor destul de consis-tente, înregistrate mai ales pe cele mai lichidescaden]e ale societ@]ilor de investi]ii, lichidi-tatea ob]inut@ pe pia]a sibian@ a derivatelor afost una ridicat@. S-au realizat 3226 tranzac]iiprin care s-au transferat 24.245 contracte fu-tures }i options valoarea ob]inut@ ajungândla peste 74 milioane de RON. Tendin]a decre}tere a pozi]iilor s-a men]inut fiind reflec-tat@ prin îmbun@t@]irea totalului pe martie cu3,19& (3536 deschideri). Totodat@, s-a con-tabilizat o sc@dere a totalului pozi]iilor pedecembrie 2006 cu 0,36& (424 închideri).Din aceste date reiese tendin]a din ce în cemai clar@ de înclinare a balan]ei de interes înfavoarea scaden]ei martie 2007. Sesiunea demar]i s-a mai f@cut remarcat@ prin disponi-bilitatea investitorilor spre tranzac]ionarea con-tractelor cu op]iuni. S-au tranzac]ionat atât

call-uri, cât }i put-uri, semn al diversit@]ii ori-ent@rilor }i strategiilor aplicate în pia]a la ter-men. În pia]a call, centrul de interes a planatasupra DESIF 5 martie, iar în aria op]iunilorde tip put preferin]ele s-au împ@r]it întreDESIF 2 martie }i DESIF 5 martie. Pia]a fu-tures nu a fost caracterizat@ de schimb@ri,derivatele pe ac]iunile SIF 2 }i SIF 5 clasân-du-se f@r@ probleme pe primele dou@ locurica nivel al transferurilor. S-a deta}at scaden]aapropiat@ a DESIF 2 cu 10.051 de contracte.}i DESIF 5 decembrie 2006 au fost binev@zute de investitori. Prin urmare, ele au atras4581 contracte. Investitorii care prefer@ dejascaden]a martie 2007 au încheiat 3625 con-tracte DESIF 2 }i 2969 contracte DESIF 5.Locul trei în topul sesiunii din 28.11 a fostob]inut de DETLV cu 653 contracte. Ele auavut o evolu]ie diferit@ de direc]ia zileiînchizând pe cre}tere. Pe cre}teri u}oare auînchis }i DEAMO, derivate aflate printre re-marcatele }edin]ei cu 449 contracte. Indicele sectorial finaciar DESIBEX 9 careindic@ evolu]ia a nou@ active suport }i anumeSIF-uri, b@nci }i Broker, a închis la o va-

loare de 3288,95 punte, în sc@dere cu 73,90puncte (2,20&) iar indicele DESIBEX 18 careindic@ evolu]ia celor mai lichide 18 active su-port a închis la o valoare de 3060,20 puncte,depreciindu-se cu 50,32 puncte (1,62&). Penultima sesiune din noiembrie a însemnatpentru pia]a derivatelor revenirea la un nivelfoarte bun de lichiditate. Prin cele 3514 tran-zac]ii de miercuri, au fost încheiate 30.195contracte futures }i options iar valoarea trans-ferurilor a urcat la 87,9 milioane de RON.Pre]urile activelor suport tranzac]ionate auevoluat în majoritate pe sc@dere. Dac@ mar]iinvestitorii luau în calcul plasamente atât peop]iunile call cât }i cele put, în 29.11 au fostpreferate doar put-urile, înregistrându-se 724contracte de acest tip. A ie}it în eviden]@ înmod special un pachet echivalent cu 630.000ac]iuni transferate dintr-o singur@ tranzac]ie.Este vorba de DESIF 5 decembrie 2007.Raportat la pia]a ac]iunilor, scaden]a decem-brie a continuat s@ se men]in@ ca punct cen-tral de atractivitate atr@gând 64,23& din con-tractele realizate pe parcursul orarului de tran-zac]ionare. La constituirea procentului pre-

cizat o contribu]ie esen]ial@ a au avut-o de-rivatele DESIF 2 cu scaden]a în ultima lun@din an care au atras 12.731 contracte. Cu4916 contracte, DESIF 5 decembrie au con-solidat }i ele ponderea de]inut@ din rulajulzilei de ultima scaden]@ din 2006. Din per-spectiva scaden]ei decembrie, au mai atrasaten]ia cele 8862 de închideri care au f@cutca totalul pozi]iilor r@mase deschise pentrutoate activele suport cu scaden]a amintit@s@ ajung@ la 106.324. Pentru martie 2007,DESIF 2 au generat o cot@ de interes m@su-rat@ prin 4793 contracte. Prin cele aproape1000 de contracte transferate DETLV }i-aup@strat locul trei.. S-au mai remarcat derivateleDEAMO, cu aproape 800 contracte, ele evo-luând pe un traseu soldat cu cre}teri. Dinsectorul petrolier s-au deta}at cu echivalen-tul a peste 800.000 ac]iuni transferate, de-rivatele pe ac]iunile „Petrom”. Indicele DE-SIBEX 9 a închis, miercuri, la o valoare de3213,5 punte, în sc@dere cu 75,46 puncte(2,29&), iar indicele DESIBEX 18 a închisla o valoare de 3021,17 puncte, depreciindu-se cu 39,02 puncte (1,28&).

urmare din pagina 1{i cu toat@ aceast@ cre}tere, Banca Cen-tral@ European@ pare c@ va mari dobân-da la euro la 3,75, ceea ce va face mo-neda european@ }i mai atractiv@. Motivulcre}terii este de a tempera tendin]eleinfla]ioniste care înso]esc o economie- cea din zona euro - obi}nuit@ cu cifremici în toate privin]ele, atât la cre}tereeconomic@, cât }i în ceea ce prive}teinfla]ia. Odat@ m@rit@ dobânda la euro,moneda european@ va mai cere câ]ivacen]i dolarului, pentru a ajunge la pari-tate. Ceea ce va duce la o scumpireaccentuat@ a exporturilor europene }io }ans@ pentru economia american@,de a ocupa locurile în comer] pe careprodusele scumpe europene le vorpierde. De fapt, aceast@ b@t@lie a do-bânzilor, pe care atât Federal Reserve,cât }i Banca Central@ European@ le]in acum atât de sus, reprezint@, pede o parte, temperarea tendin]elorinfla]ioniste din cele dou@ zone, dar,pe de alta o încercare de a face mo-nedele atractive, f@r@ s@ aib@ grija mo-nedei concurente, la rândul ei aduc@-toare de dobânzi. Dobânzile la valutenu au mai fost de mult la aceste cote}i nici nu dau semne de temperare. O moned@ este, îns@, mai mult decâtun reper economic. Este, în bun@ m@-sur@, un reper cultural. O moned@puternic@ nu este doar reflec]ia unei

economii puternice, ci }i a unei cultu-ri economice }i politice atractive.Nomi-nal, lira sterlin@ este mai taredecât dolarul, dar moneda britanic@a pier-dut de mult suprema]ia pepia]a valutar@. Nu mai este monedareper, chiar dac@ economia britanic@este, de ani buni, într-o puternic@revigorare. Tot nominal, yenul japo-nez este, o moned@ slab@, dar aceas-ta aparent@ sl@biciune ]ine mai multde diviziunile montare, decât de for]aeconomiei }i mai ales a sistemuluibancar japonez. De aceea, sl@biciuneade care sufer@ dolarul, azi, nu estedoar expresia schimburilor monetare,ci }i a crizei prin care trece societa-tea american@. Modelul american nupoate fi decu-plat de dolar. Monedaamerican@ face parte, intrinsec, dinmitologia cultural@ a Americii, }i,atunci când atrac]ia fa]@ de modelulacesta scade, nu este ex-clus ca }iatractivitatea pentru dolar s@ fie maipu]in puternic@. Cum SUA sunt ona]iune diviziat@ pe plan intern }icare stârne}te adeziuni sau dis-tan]@ritran}ante pe plan extern, acestelucruri nu pot s@ nu afecteze cumvabancnota verde. Mai degrab@ este ocriz@ de perspectiv@, decât con-junctu-ral@ din acest punct de vedere, ocriz@ care ar ]ine mai pu]in de for]ade regenerare a economiei americane,cât de conglomeratul cultural în caredolarul joac@ un rol central. Odat@ ce

raportarea controversata la tot ce în-seamn@ America se va tempera, adic@odat@ cu închiderea crizelor (de)ge-nerate de americani, dolarul va str@-luci mult mai puternic. Sunt mai multeargumente în acest sens. Geografic, dolarul ocup@ trei sferturidin glob. Este moneda la care seraporteaz@ economiile din toate state-le din Orien-tul Mijlociu, chiar }i încele în care SUA sunt consideratedu}manul. Cu ur@, f@r@ încredere, însil@, dolarul re-zist@ în OrientulMijlociu în fa]a atrac-]iei pe caremoneda european@ o constituie înzon@. În schimb, China, viitorul super-reactor al economiei mon-diale r@mânefidel@ dolarului. Euro nu are trecereîn acea arie }i atunci vii-torul nupoate apar]ine altcuiva decât monedeireper în zona cea mai dina-mic@ alumii. {i chiar dac@, actual, rata de cre}terea economiei americane r@mâneneconving@toare, acolo unde seinvestesc cei mai mul]i bani în cer-cetare, acolo unde inova]iile sunt celemai dinamice, acolo unde inimafinanciar@ a lumii continu@ s@ bat@cel mai intens, acolo r@mâne zona deinteres. {i, aceast@ zon@ este zona do-larului. Chiar dac@, azi, cota dolaruluieste slab@, }ansele lui de a r@mânemoneda reper sunt la fel de întregi,ca }i atunci când cota sa era pestecea a monedei europene.

BURS~ DEZVOLTAREVINERI 1 DECEMBRIE 2006 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Kuweit

Volumul dintr-o lun@, peste cel din întreg anul trecutLLaa bbuurrssaa ddiinn SSiibbiiuu,,

Cât de slab e, de fapt, dolarul?Dan SUCIU

"Deocamdat@, nu este momentul s@ cum-p@r@m valut@, deoarece, dac@, în urm@toa-rele luni, leul va continua s@ se înt@reasc@fa]@ de dolar }i euro, ar fi bine s@ ]inemleii", este de p@rere Marius Dan, editorThe Money Channel.Anali}tii economici apreciaz@ c@, p$n@ lasf$r}itul anului, euro va sc@dea p$n@ lapragul minim de 3,4 lei, iar dolarul arputea atinge nivelul minim de 2,6 lei."În Rom$nia, avem un scenariu deosebit,o cre}tere economic@ foarte mare }i, înacela}i timp, o sc@dere a infla]iei, ceeace nu poate duce dec$t la o nou@ înt@rirea leului fa]@ de monedele de referin]@",a declarat Marius Dan.În opinia anali}tilor, riscul de depreciereeste mai mare pentru dolar, întruc$teconomia Statelor Unite ale Americiiînregistreaz@ un ritm de cre}tere mailent. Efectele s-au resim]it }i pe pia]avalutar@ din Rom$nia. Dolarul americans-a depreciat }apte zile consecutiv, p$n@la 2,63 de lei. Moneda european@ asc@zut }i ea, fiind cotat@, ieri, la 3,46 lei.Cursul de schimb a rezistat sub pragulde 3,5 lei pentru un euro, mai mult deo s@pt@m$n@, }i astfel a trecut de unprag important, 3,497 lei. Anali}tii opi-neaz@ c@ leul se va aprecia p$n@ lasf$r}itul anului, dar nu semnificativ, inintervalul 3,475-3,497. "E primul an %ncare euro nu a sc@zut vara, iar iarnanu a mai crescut", spune Radu Cr@ciun,analist ABN Amro Bank. El adaug@ c@fluxurile comerciale nu mai joac@ un rolimportant, iar cursul este mai degrab@dictat de fluxurile financiare. Leul a^nceput anul la un nivel de 3, 6445 }i-l va termina probabil sub 3,5, deci vainregistr@ o apreciere de 0,1445 lei.

"Comportamentul leului nu este izolat, ciurmeaz@ o tendin]@ regional@ comun@ }ialtor monede, cum ar fi zlotul polonez,forintul maghiar, coroana ceh@ sau liraturceasc@, ca urmare a cre}terii apeti-tului investitorilor globali fa]@ de pie]eleemergente din regiune", explic@ FlorianLibocor, analist BRD. %ns@, nu to]i anali}tii sunt optimi}ti. "Petermen scurt, leul se poate deprecia }ipoate trece u}or peste 3,5 sub presiuneabalan]ei comerciale, mai ales c@ nici poli-tica monetar@ nu sus]ine o cre}tere acursului", spune Florin Citu, analist ING. Reprezentan]ii B@ncii Na]ionale a Rom$-niei au admis c@, pe termen scurt }imediu leul, se va ^nt@ri ^n fa]a monedeieuropene, exist@ un pericol de depreciereabrupt@ ^ntr-un interval de 3-5 ani, ^ncondi]iile ^n care deficitul extern nu vafi redus }i investi]iile str@ine se vorreduce. Mai precis, leul se va depreciau}or fa]@ de moneda european@, în lunileurm@toare, îns@ se va aprecia în urm@-torii doi ani, p$n@ la nivelurii medii anualede 3,52 lei/euro în 2007 }i 3,47 lei/euroîn 2008, fa]@ de 3,54 lei/euro anul aces-ta, potrivit unui raport publicat de Raif-feisen Bank. Privind în viitor, leul va con-tinua s@ se aprecize anul acesta fa]@ deeuro, dar numai în termeni reali,reflect$nd cre}terea productivit@]ii muncii}i nivelul ridicat al investi]iilor str@inedirecte, se arat@ în raport.În termeni nominali, anali}tii b@ncii aus-triece se a}teapt@ la o u}oar@ deprecierea leului fa]@ de moneda european@, înlunile r@mase p$n@ la sf$r}itul anului,cauzat@ în special de ad$ncirea defici-tului comercial. De fapt, deficitul marede cont curent }i ritmul rapid de cre}terea acestuia vor reprezenta factorii de risccei mai importan]i pentru cursul leului,

în viitorul apropiat, se men]ioneaz@ înanaliza Raiffeisen Bank.Leul se va aprecia pu]in fa]@ de euroîn 2007, îns@ convertibilitatea total@ amonedei na]ionale din septembrie 2006,care a permis str@inilor s@ aib@ accespe pia]a derivativelor }i la instrumentelemonetare rom$ne}ti este un factor carear putea spori volatilitatea pe pia]a va-lutar@ în anumite perioade, consider@anali}tii b@ncii austriece. În ultimii ani,valuta trimis@ de rom$nii care muncescîn str@in@tate au sus]inut cursul leului înperioada verii. În aceast@ var@, acestlucru nu s-a mai înt$mplat, se precizeaz@în studiul Raiffeisen.

MONED~ VINERI 1 DECEMBRIE 20068

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2006

Ileana ILIE

Luna decembrie se va ^ncheia, probabil, cu un curs al euro aflat sub pragul de 3,5 lei. Va fi primul sf$r}it de an^n care leul se va aprecia fa]@ de euro }i ̂n care cursul s-ar putea situa ̂n intervalul de varia]ie de 3,45 -3,497 lei/euro.Cu alte cuvinte, investi]iile în valut@ nu sunt cele mai indicate în aceast@ perioad@, pentru c@ at$t euro, c$t }i dolarulvor continua s@ se deprecieze în raport cu moneda na]ional@, sus]in anali}tii economici. Speciali}tii ne sf@tuiesc, înschimb, s@ profit@m de acest moment }i s@ ne achit@m în avans ratele la împrumuturile contractate în euro }i dolari.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ieeditorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Leul, cea mai bun@ investi]ie a momentului

Catedrala Unirii

de la Alba-Iulia

ESTIMARE 2007. Leul se va ^nt@ri }i^n primele trei-patru luni ale anului viitor,opineaz@ anali}tii financiari. "Un curs de3,4 lei pe euro nu mi se pare exclus camaxim al anului 2007, care va fi atins,^ns@ dup@ aceast@ valoare leul se vadeprecia", spune Radu Cr@ciun. Deaceea}i p@rere este }i analistul BRD, care^ns@ nu exclude }i apari]ia unor corec]ii decurs cu amplitudini diferite. "[inta esti-mat@, ^ns@ nu categoric@ pentru finelelunii decembrie, este de 3,45 lei/euro, carese va men]ine, eventual, ^n primul semes-tru al anului viitor", adaug@ Libocor.