S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Orgoliul profesional estesingurul care este creator }icare poate fi, din punct devedere moral, justificat”

Marin Preda

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 234 anul 5 vineri, 9 octombrie 2009 1 RON

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813 - d. 27 ianuarie 1901, Milano)

excep]ional compozitor italian, crea]ii celebre, minunate în muzica de oper@.

Alegerile cumva înghesuiteîntre alte decizii politice,pentru consiliul de admin-istra]ie al B@ncii Na]ionaleau reamintit mai mult saumai pu]in direct care esteimportan]a }i rolul s@ufundamental în agre najulinstitu]ional al B@nciiNa]io nale. Poate cea maicon tro ver sat@ chestiune

]ine de votul politic care trebuie s@ confirmenominaliz@rile într-o institu]ie care prin defini]ietrebuie s@-}i p@streze independen]a politic@ }i insi-tu]ional@. De altfel, indenpende]a b@ncilor centrale,tot mai r@s pândit@ în ultimii 20 de ani, a fost con-siderat@ una din reu}itele insitu]ionale care a per-mis o cre}tere eco nomic@ neinfla]ionist@ în întrea-ga lume. O asemenea independen]@ func]ional@ apermis }i B@ncii Na]ionale o consolidare în ultimiiani a politicii de ]intire a infla]iei }i a politicilormonetare. O clarificare a rolului BNR în contextulnoi lor alegerei este de aceea potrivit@.

Dan SUCIU

...Nu au fost semnalate prea multepasiuni ale lui Meyer Guggenheim. Peun prim loc printre pasiunile sale s-aaflat muzica. Din momentul în careprimii patru copii ai s@i au avut ovârst@ cât de cât potrivit@, subsupravegherea tat@lui lor au înv@]atfiecare s@ c$nte la un instrument:pian, vioar@, violoncel, flaut. Nu odat@,Meyer îi scula de la 6 diminea]a pen-tru a repeta, în subsolul casei undese afla sala de muzic@, piese mai difi-cile }i preferate. Tocmai de aceea,vecinii au început s@ se plâng@, nuera deloc confortabil pentru ei. Poli]iaa interveit }i, de}i tat@l era cine era,

a decis oprirea repeti]iilor la acea or@foarte matinal@, se spune cu maresatisfac]ie pentru cei patru fii... Printoate acestea }i prin toate ce vorurma, Meyer Guggenheim oferea unbun exemplu pentru felul disciplinat }iales, deopotriv@, în care trebuie cres-cu]i copiii înc@ de mici. Dar s@revenim.Copiii, lui au urmat }coala catolic@ dincartier. Meyer a bravat astfel opiniacoreligionarilor s@i, el hot@rând c@ maidegrab@ la o }coal@ de acest tip decâtla o }coal@ iudaic@ ace}ti fii ai s@i vordobândi preg@tirea pe care tat@l lor oa}tepta pentru ei. Fiicele lui Meyer auurmat tot acest tip de }coal@. În fapt,acas@, autoritatea patern@ era de

Dan POPESCU

Mai poate BNR s@ r@mân@ independent@?

România în campanie electoral@ seam@n@ cu o mireas@ în ajunulnun]ii. Politicieni zelo}i }i abili pe post de cosmeticieni de servi-ciu se întrec în a o farda cât mai savant cu putin]@ pentru întâl-nirea cu mirele ales }i nunta}ii care e musai s@ o vad@ g@tit@,alb@ }i imaculat@ în chip de „regin@ a serii”. Nici un cusur nu tre-buie s@ i se g@seasc@, nici un am@nunt nu trebuie s@-i }tirbeasc@armonia. E cam sl@bit@ }i încerc@nat@? Nici vorb@! Retu}orii deimagine ne vor convinge de for]a ei interioar@: este a noua ]ar@din UE dup@ teritoriu }i a }aptea dup@ popula]ie, zestre suficient@pentru a o face a opta putere economic@ a Europei. A fost camdes pr@dat@, jefuit@ }i violat@ la vârsta critic@ a tranzi]iei? Nici opagub@, pentru c@ se prezint@ întrutotul reabilitat@ prin lupta grea}i tenace cu corup]ia care a izbândit înainte chiar de a vedea vreuncorup@tor dup@ gratii.

România - între festivism

}i realit@]i }ocante

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

Reflexii neelectoraledespre ziua de mâine

Cu toate campania electoral@care coloreaz@ u}or în rozzilele pe care le tr@im }i celecare va s@ vin@, a devenitevident: criza nu s-a termi-nat! Ba chiar a devenit vizibilpentru mai toat@ lumea c@nota de plat@ pentru ultimele12 luni cre}te, indiferent dac@este sau nu ]inut@ ascuns@.

Declara]iile oficialilorde la Ministerul de Finan]e,referitoare la cre}terea cu20& a taxelor locale, cât }i

anun]ul lapidar al Pre}edintelui României c@ va preferacre}terea TVA-ului }i men]inerea cotei unice de impoz-itare sunt doar câteva elemente care arat@ c@ 2010 vafi un an complicat.

prof. univ. dr. EugenIORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 4

Secven]e din biografia economi c@ a unor mari întreprinz@tori: Guggenheim }i fiii - începuturile (II)

Art@ }i economie (XXVII)- c$teva evalu@ri -

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

De la Est la Vest: un continent b@t@torit (I)

dr. Dan Alexandru POPESCU pag. 7

Magazinul de tip „departmentstore” - coordonate evolutive

dr. Lucian BELA{CU }i dr. Oana STANCIU pag. 5

Impactul culturii, din perspectivadimensiunilor culturale

ale lui Hofstede, asupra managementului

firmelor române}ticonf. univ. dr. Mihaela HERCIU pag.6

Istorie economic@

Meyer Guggenheim

Aeroportul Sheremetyevo - Moscova

F.M.I.

ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 9 OCTOMBRIE 20092

urmare din pag1Proiectarea bugetar@ pentru anulviitor va trebui s@ ]in@ cont decondi]iile generale ale economieiromâne}ti, dar }i de condi]iile sta-bilite în cadrul acordurilor semnatecu Banca Mondial@, FMI sau UniuneaEuropean@.

Reducerea num@rului de posturibugetare cu 10& va acceleracre}terea }omajului, pentru c@ esteevident în acest moment c@ econo-mia privat@ va continua reducerile depersonal }i nu va avea capacitatea dea absorbi pe termen mediu }i scurtnici m@car zeci de mii de disponibi-liza]i din sectorul public, dar@mitesute de mii. Cre}terea }omajului, larândul s@u, va duce imediat la accen-tuarea declinului cererii, dar }i lareducerea sumelor colectate debugetele publice prin impozitareamasei salariale }i impozitarea con-sumului. Dac@ la aceste m@suri se vaad@uga majorarea cotei de TVA, com-primarea pie]elor va fi }i mai accen-tuat@. Nivelul redus al vânz@rilor adeterminat deja produc@torii }i re]elelede vânzare s@ reduc@ substan]ialpre]urile bunurilor }i serviciilor, pen-tru a men]ine un nivel minimal alîncas@rilor. De aceea este pu]in prob-abil c@ mai exist@ la aceste nivele„resurse” de reducere a pre]urilor,pentru ca o cre}tere a TVA-ului de 3,4 sau 5 puncte s@ fie acoperit@ deproduc@tori }i comercian]i.

Majorarea cotei de TVA s-arface pentru a aduce un plus deîncas@ri la bugetul public, în condi]iileîn care tocmai la capitolul TVA anul2009 înregistreaz@ cea mai maresc@dere a încas@rilor. Sc@derea eralogic predictibil@, pentru c@ TVA-uleste un impozit …pe consum, tocmai„deficitul” brusc de consum – saumai bine zis trecerea de pe o zi pealta de la un consum exagerat, bazatpe creditare nesustenabil@, la un con-sum minimalist – fiind acum motorulfundamental al crizei economice mon-diale. Elasticitatea pre]ului final estepus@ serios sub semnul întreb@rii înacest moment, ceea ce face ca – înlipsa derul@rii unor scenarii alternative– s@ nu avem decât presupuneri maimult sau mai pu]in emo]ionale înceea ce prive}te efectele cre}teriiimpozitului pe consum.

Dac@ consumul nu va înregistrasc@deri semnificative în urmamajor@rii TVA-ului, este de presupusca aceast@ m@sur@ s@ creasc@ veni-turile bugetare. Dac@, îns@, pre]urilevor cre}te semnificativ, este dea}teptat c@ va urma o reducere aconsumului, iar sumele colectate vorfi în cel mai bun caz comparabile cucele colectate acum, dar m@sura vaduce la accentuarea crizei economice,prin sc@derea cererii agregate.Anul viitor oricum vom avea cre}terisemnificative de pre]uri, chiar }inumai pentru simplul fapt c@ vomcalcula accizele la un curs euro-leusemnificativ mai mare decât anul tre-cut. Din acest punct de vedere, suntprezumabile modific@ri de pre] la„resurse cheie”, cum ar fi energia,modific@ri care vor antrena efecte descumpire cu arie mare de cuprindere.

O alternativ@ o poate constituimodificarea cotei unice de impozitare}i men]inerea TVA-ului. Presupunereaoficialilor referitoare la „speriereainvestitorilor” în cazul unei astfel dem@suri nu pare a avea – ca }idiscu]ia despre TVA – la baz@ sce-narii derulate cu ipoteze, cifre, etc., cimai degrab@ suporturi emo]ionale. O

modificare a cotei unice în ceea ceprive}te profitul ar pune în discu]ie,desigur, atractivitatea pentru inves ti]ii,care oricum pe perioada crizei esteaproape de zero la nivel mondial.Problema important@ aici o constitu-ie, îns@, ca }i în cazul TVA-ului lipsaevalu@rilor asupra impactului…asupra încas@rilor. Avem deja la dis-pozi]ie datele de bilan] ale compani-ilor din 2008 }i este evident c@num@rul celor care au încheiat anulcu profit a sc@zut dramatic. Evident,situa]ia în 2009 nu are motive s@ fiemai bun@!. O cre}tere a impozit@riiîntreprinderii, în ceea ce prive}teprofitul, s-ar putea s@ nu aduc@cre}teri substan]iale ale încas@rilor,dar s@ aduc@ în schimb turbulen]eeconomice substan]iale. R@mâne dediscutat dac@ men]inerea unei coteunice sc@zute de impozitare a veni-turilor salariale }i a celor echivalentear fi sau nu de luat ^n calcul.Desigur, pentru c@ românii suntchema]i la vot, propunerea nu e ros-tit@ nici m@car cu voce joas@, de}imulte evalu@ri ale unor institu]ii eco-nomice serioase arat@ c@ 16& nu afost o cot@ serios sustenabil@ nicim@car în perioadele de cre}tere

exploziv@. Desigur, }i o astfel desupra-impozitare a masei salarialeeste de a}teptat c@ va determinasc@deri ale cererii agregate de bunuri}i servicii.

Situa]ia pare f@r@ ie}ire…

Mar]i, d-l Gheorghe Pogea, min-istrul de finan]e, a declarat dup@ oîntâlnire cu patronatele, c@ este posi-bil s@ se apeleze la major@ri de taxe}i impozite, mai ales pentru c@România are venituri publice de 31 –32& din PIB }i cheltuieli de 37& dinPIB, }i acest deficit "nu poate fiîmpins la infinit". Domnia sa aad@ugat c@ avem nevoie stringent@ dereforma veniturilor la bugetele pub-lice, pentru a putea finan]a dez-voltarea din astfel de venituri proprii.Aceste afirma]ii pot ar@ta, în opinianoastr@, tocmai „cheia enigmei” f@r@de ie}ire: problema noastr@ funda-mental@ ar trebui s@ înceteze s@ fieasigurarea veniturilor pentruacoperirea cheltuielilor! Adev@ratareform@ NU are leg@tur@ cu veniturilesau cheltuielile, ci mai degrab@ cudefinirea rolului Statului în economie}i stabilirea indicatorilor de perfor-

man]@ pentru entit@]ile publice, ori-care ar fi ele.

Centrarea discursurilor pe rapor-tul cheltuieli – venituri }i pe stringen]aacoperirii cheltuielilor publice reprezint@din punct de vedere economic tocmai„ideologia” care accentueaz@ crizafinan ciar@ }i economic@. Pentru a-}iacoperii cheltuielile publice, Statul – caentitate public@ generic@ – a împrumu-tat }i împrumut@ sume colosale de pepia]a intern@ }i interna]ional@. Rambur -sarea acestora va grefa probabil câte-va cincinale sau decenale bugetelepublice, în condi]iile în care sumele însine au acoperit consumul public.România este al }aselea stat dinUniune în ceea ce prive}te gravitateac@derii economice, }i figureaz@ c@trecap@tul de jos al liste la „sprijin pen-tru economie”. Banii care sunt }i aufost sunt orienta]i nu spre finan]areaPRODUC[IEI {I SERVICIILOR, a c@rorrevenire ar crea imediat cre}teri sub-stan]iale ale veniturilor private }i pub-lice, ci spre finan]area CONSUMULUIPUBLIC. Dintr-un împrumut de aproape20 de miliarde de Euro, în economie aajuns mai nimic… Pân@ }i efortul BNRde a men]ine leul puternic au c@zut înderizoriu, efectul miliardelor cheltuiteprin interven]ii constante în pia]@ fiindcontra-balansate de criza politic@ din ceîn ce mai acut@. Euro – ce „întâm-plare”!... – a luat-o razna în chiarperioada de referin]@ pentru stabilireavalorii accizelor pentru 2010…. Unii auacuzat oficialii de tâmpenie, ins@ paremai degrab@ c@ a fost vorba de o„sincronizare” neîntâmpl@toare a dateide rupere a Guvernului, pentru c@suplimentul de accize scos anul viitordin fiecare buzunar al românului nuajunge la Uniunea European@, ci…înbugetul public.

Dac@ România va ie}i din criz@din iner]ie, a}a cum pare c@ este acumplanul celor care ne conduc, pe bazaie}irii din criz@ a economiilor mari alelumii, atunci trebuie s @ fim binepreg@ti]i în anii care urmeaz@. Care vorfi ani de criz@ accentuat@.

Economia global@ are o particu-laritate, respectiv efectele si influ-en]@rile sunt asimetrice: valurile decriz@ se propag@ aproape instantaneu}i amplificat dinspre „centru” spre„periferie” (dinspre economiile puter-nice spre cele mai pu]in puternice),în timp ce valurile de dezvoltare treccu mare întârziere dinspre „centru”spre „periferie” }i sunt mult atenu-ante în amplitudine.

Reflexii neelectorale despre ziua de mâineprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Ministerul Economiei }i Finan]elor

Cl@direa Fondului Monetar Interna]ional

3CRIZ~ B~NCIVINERI 9 OCTOMBRIE 2009

urmare din pag.1Nu mai are nimic din ce era cândva alei? Nu-i nici o problem@, pentru c@ întretimp a fost înfiat@ }i trecut@ pe numelemarelui }i puternicului capital str@in.Pân@ }i criza despre care unii bârfitori}u}otesc pe la col]uri c@-i zdruncin@cumplit s@n@tatea nu mai e ce se crede.Care criz@, când „tratamentele” cuîmprumuturi externe au stabilizat situa]iaasigurând pân@ una – alta banii pentrupensii }i salarii? Iar re]etele anticriz@ livrate en gros înpachete de legi infailibile se pot schim-ba }i negocia la urma – urmei latarab@ cu orice sindicat mai turbulent,de dragul salv@rii capitalului politic }i alini}tii preziden]iale.Aceasta este oare România real@ laînfloritoarea vârst@ de 20 de prim@veri?Din p@cate, mul]i, tot mai mul]i suntcei care realizeaz@ c@ marfa nu e aido-ma ambalajului, mai ales la vremeacând pe]itorii puterii politice cer}escmâna (votul) aleg@torului român. {iiat@ de ce...Nu mai este pentru nimeni un secretc@ economia româneasc@ se afl@ într-odegringolad@ total@ sub impactul crizeifinanciare interna]ionale. Sc@derea dra-matic@ a încas@rilor la buget, peste100.000 de firme în faliment, produc]iaindustrial@ }i exportul în picaj necontro-lat, investi]iile în suferin]@ din pricinasubfinan]@rii, perspectivele de cre}terea }omajului pân@ la cote alarmante, alec@derii bursei }i pr@bu}irii leului, alema jor@rii taxelor, impozitelor }i TVA-ului fac din România o ]ar@ nesigur@ }itot mai neatractiv@ pentru investitoriistr@ini. Deja oamenii de afaceri lucreaz@în proiec]ia anului 2010 cu dou@ vari-ante de buget: una, considerat@ exce-siv de optimist@, croit@ pe viziunea }ipromisiunile autorit@]ilor, alta, în carese iau în calcul un TVA de 22 la sut@ }iun curs de peste 4,5 lei/euro. Nimic nue sigur, nimic nu e b@tut în cuie întru -cât Legea bugetului pe 2010 se afl@ închinurile na}terii }i nu se }tie nici dac@va fi adoptat@ de un Parla ment ostilGuvernului, sau dac@ va r@mâne în

vigoare dup@ alegerile preziden]iale.În lips@ de idei }i solu]ii, guvernul anti-criz@ a preferat s@ copieze modelulstr@in al îndator@rii la institu]iile finan-ciare interna]ionale, potrivit principiuluic@, atunci când te afli la strâmtoare, celmai la îndemân@ este s@ te împrumu]i.Cei mai mul]i bani vor veni, fire}te, întoiul campaniei electorale preziden]ialepentru c@ atunci trebuie românii con-vin}i c@ au asigurate pensiile }i salari-ile. De pild@, cea de-a doua tran}@ aîmprumutului de la FMI, în valoare de1,85 miliarde euro, a intrat în ]ar@s@pt@mâna trecut@, iar tran}a a treia, învaloare de 1,5 miliarde euro, ar urmas@ fie acordat@ în decembrie. Ele seadaug@ celor 5 miliarde de euro dinprima tran}@ intrat@ în rezerva BNR înluna mai a acestui an. De aici se nascîns@ dou@ întreb@ri capitale: 1. Undesunt banii, cu ce s-a ales România dinaceste împrumuturi? 2. Cum vom ram-bursa împrumuturile contractate?Prima întrebare este retoric@. Obser -vatori obiectivi ai vie]ii economice ro -mâ ne}ti constat@, chiar }i la o analiz@sumar@, c@ dac@ s-ar cumula investi]iiledirecte ale capitalului extern cuexpunerile financiare ale firmelor str@ine}i împrumuturile contractate de statulromân la FMI sau pe pie]ele financiareinterna]ionale, s-ar ajunge la o sum@ depeste 100 de miliarde de euro. Bani,nu glum@, care au intrat într-un fel saualtul în România }i care ar trebui s@ sereg@seasc@ în platforme industrialecompetitive }i în absolut necesare lu -cr@ri de infrastructur@. Se vede îns@ }icu ochiul liber c@ acestea nu exist@.Atunci pe ce s-au tocat aceste sumeimense? Cu ce s-a ales de faptRomânia?La cea de-a doua întrebare nimeni nuse ostene}te s@ mediteze, de}i sca-den]arul ramburs@rii împrumutului con-tractat de România de la Fondul Mone -tar Interna]ional se afl@ pe masa Guver -nului. Se }tie, de pild@, c@ prima rat@de rambursare în valoare de 590 mil-ioane euro, va trebui pl@tit@ în 6 august2012, iar ultima in 15 martie 2016. Înfiecare din anii 2013 }i 2014, România

va trebui s@ pl@teasc@ FMI, sub form@de rate de credit, câte 4,6 miliardeeuro. F@r@ s@ mai socotim dobânzile!Povara pl@]ilor prin compara]ie cu pro-dusul intern brut al României va fi atâtde mare încât este greu de imaginat c@nu va duce la pr@bu}iri masive de nivelde trai. S@ re]inem pe de alt@ parte c@„vârful de sarcin@” al ramburs@riidatoriilor va fi la mijlocul mandatuluiviitorului pre}edinte al Româ niei. Nepoate spune vreunul din candida]ii lafotoliul din Cotroceni cum se va des-curca atunci? Avem dreptul s@ lecerem asta, dup@ cum ei au obliga]ias@ ne r@spund@.

Agricultura promitea s@ fie în aniitranzi]iei una din „armele secrete” aleRomâniei în b@t@lia sa pentru emanci-pare. Aveam p@mânt, aveam speciali}ti,aveam industrie prelucr@toare, aveamtradi]ie. Dar }i aici am ratat }ansad@ruit@ de Dumnezeu. Am pornit în1990 de la o pondere de 28 la sut@ a]@r@nimii în popula]ia ocupat@, }i dup@dou@ decenii de migra]ie invers@, amajuns acum s@ avem apropape 50 lasut@ dintre români care practic@ o agri-cultur@ rudimentar@ de subzisten]@.Aveam în anii '90 o contribu]ie a agri-culturii la constituirea PIB de 19 lasut@. Acum aceasta abia mai reprezint@6 – 7 procente, în condi]iile în carepon derea alimentelor din co}ul de con-sum al românilor este de 42 la sut@.Solu]ia „salvatoare” au reprezentat-o,bineîn]eles, importurile masive. Cump@ -r@m }i mânc@m importuri de pe raf-turile supermarketurilor, f@r@ s@ neintereseze c@ un milion de hectare dinsuprafa]a agricol@ a ]@rii stau nelucratesau c@ suntem pe ultimul loc la pro-duc]ia medie de grâu între ]@rile mem-bre ale Uniunii Europene. Este maimult decât evident c@ agricultura numai are cum s@ salveze România. Celmult, România trebuie s@-}i propun@salvarea propriei agriculturi.

Tabloul României în stare de criz@mai poate fi întregit cu un elementîngrijor@tor - }omajul. Peste un milionde români tr@iesc sub acest spectru.Num@rul }omerilor s-a dublat în

ultimele 12 luni, iar potrivit estim@rilorpatronatelor, pân@ în prim@vara lui2010 se vor mai ad@uga circa 200.000de persoane. În plus, sunt a}tepta]ipeste 150.000 de români care vor venidin str@in@tate dup@ ce }i-au pierdutslujbele. Nu mai discut@m aici vân-zoleala dramatic@ din sectorul bugetaraflat@ direct sub lupa exper]ilor FMI.Fire}te, dac@ e criz@, va fi }i }omaj.Nimeni nu se îndoie}te de asta. Dar deaici pân@ la a recurge la statistici con-traf@cute pentru a te l@uda ca premierulEmil Boc cu „cel mai mic num@r de}omeri raportat la mia de locuitori dinUniunea European@” este o distan]@sinonim@ cu iresponsabilitatea }i cinis-mul. Pentru c@ nu se poate ca pre-mierul nostru s@ nu }tie c@ de-a lun-gul ultimilor ani, }omerii au fostmetodic deghiza]i în pensionari pân@ s-a ajuns ca num@rul acestora s@ creasc@de la 3,5 milioane în 1990, peste 6milioane în prezent. Doar un pensionardin trei are vechime complet@ înmunc@ }i vârst@ corespunz@toare! Deasemenea, statisticile oficiale bine far-date ascund }i faptul c@, în prezent,

peste 2,5 milioane de români emigran]i}i-au g@sit de lucru în Europa de Vest.Câ]i dintre ace}tia ar fi îngro}at rân-durile }omerilor din România? Dar a}ase întâmpl@ când statisticile festivisteiau locul realit@]ilor amare!

Acestea sunt doar câteva secven]edin profilul României anului 2009, statmembru al marii familii europene, cuexamenele tranzi]iei luate }i cu iluziaintegr@rii depline în structurile lumii civ-ilizate. Și ar mai fi înc@ multe de spus}i despre s@r@cia cronic@, educa]ianeperformant@, speran]a de via]@ }istarea de s@n@tate precare, popula]ia încurs de îmb@trânire, fondurile de pen-sii }i de s@n@tate sec@tuite printr-o ges-tionare catastrofal@. Este aceasta imag-inea unei Românii a c@rei unic@ grij@ arfi s@ se îmbrace în straie s@rb@tore}tipentru a alege cu entuziasm pe viitorulconduc@tor al destinelor românilor,crezând orbe}te în miracole imposibile?Din nefericire ne confrunt@m maicurând cu imaginea nud@ a e}ecului }idezastrului na]ional pe care le-am cred-itat prea mult@ vreme cu naivitatea }ir@bdarea noastr@.

România – între festivism }i realit@]i }ocanteEmil DAVID

Parlamentul Rom$niei

urmare din pag.1Obiectivul s@u fundamental îlreprezint@ asigurarea }i men]inereastabilit@]ii pre]urilor (conform Legiiprivind Statutului B@ncii Na]ionale, diniunie 2004) sprijin@ politica economic@general@ a statului, f@r@ a prejudiciaîndeplinirea obiectivului s@u fundamen-tal, }i aceast@ condi]ionare las@ des -chis@ calea spre interpretarea pozi]ieib@ncii ca o func]ie multipl@ nu doaruna focalizat@, ]intit@. Dac@ acesta esteobiectivul fundamental, el se poateatinge printr-o serie de atribu]ii clardefinite. Astfel, BNR elaboreaz@ }iaplic@ politicii monetare }i politici decurs de schimb, prin stabilirearegimului valutar }i supraveghereaacestuia, autorizeaz@ }i reglementeaz@supravegherea pruden]ial@ a insti-tu]iilor de credit, promovarea buneifunc]ion@ri a sistemelor de pl@]i pen-tru asigurarea stabilit@]ii financiare. Deasemenea, are func]ia de emitere abancnotelor }i a monedelor, func]iacea mai cunoscut@ a b@ncii dar }i deadministrator a rezervelor inter-na]ionale ale României. Un obiectiva}adar, dar func]ii multiple, func]iicare se pot desf@}ura în paralele sauîn determinarea obiectivului principal.

De aici }i impresia permanent@ c@pentru atingerea obiectivului principal,stabilitatea pre]ului, trebuie îndepliniteo serie de alte obiective secundare,de mare impact, dar care fiecare înparte ar putea orcând s@ fie consider-at un obicetiv fundamental. Acesteobiective principal }i secundare sesubscriu generic politici monterare, larândul ei profund legat@ }i cu puter-nic impact asupra politicii bugetare }ifiscale, determin$nd decizii politice.Având în vedere aceste corela]ii, mizainstitu]ional@ a b@ncii este una ridicat@iar conducerea ei una care trebuie s@poat@ s@-}i urm@reasc@ obiectivele din-

colo de constrângerile celorlalte tipuride politic@. Conform Statutului,Conducerea BNR este asigurat@ de unConsiliu de administra]ie, compus dinnou@ membri, iar conducerea execu-tiv@ a BNR se exercit@ de c@tre guver-nator, prim-viceguvernator }i de ceidoi viceguvernatori. MembriiConsiliului de administra]ie al BNR, cunominalizarea conducerii executive,sunt numi]i de Parlament, pe operioad@ de 5 ani, cu posibilitateareînnoirii mandatului. În cazul descom-plet@rii Consiliului de administra]ie,completarea locurilor vacante se facepe func]ia respectiv@ pe întreaga

durat@ a mandatului. Revocarea dinfunc]ie a oric@rui membru al consiliu-lui de administra]ie se face de c@treParlament, dac@ acesta înceteaz@ s@îndeplineasc@ condi]iile necesare pen-tru exercitarea atribu]iilor sale saudac@ se face vinovat de abateri grave.Ca practic@ general@, alegerea s-adovedit a fi rezultatul unui consenspolitic. Cum nu exist@ alte condi]ion@ride statut în afara deciziei parla-mentare, consensul s-a soldat cunominaliz@ri în func]ie de algoritmulpolitic al momentului. Impactul political deciziei este unul foarte profund.Putem vorbi de un impact dublu: sta-

bilirea num@rului de reprezenta]idesemna]i de fiecare partid conformprocentelor rezultate în urma scrutinu-lui electoral }i apoi desemenareareprezentan]ilor care pot fi oameni departid. Condi]ionarea demisiei din par-tid }i-sau parlament este una formal@}i se poate face dup@ ob]inerea nom-inaliz@rii. În majoritatea statelor euro -pene, dar nu numai, nu este utilizatun proces cu dubl@ implicare politic@,ci doar cu una simpl@. Conducereab@n cilor centrale în general, }i nu con-siliul de administra]ie, este desemnat@de pre}edinte sau executiv cu unmandat care trece dincolo de mandat-ul politic obi}nuit (SUA, Cehia, Polo -nia, Fran]a, Germa nia) Aceast@ alegerepoate oferi în fond independe]@ b@nciicentrale dincolo de consensul armo-nios politic pe care îl prevede actualaformulare. În sprijinul independen]eipledeaz@ mecanisimul complicat dealegere dar dubla condi]ionare politic@permite politizarea unui consiliu desupraveghere mai mult decât o facelegea. De altfel, în viitoarea compo-nen]@ a Consiliului de administra]ieavem trei reprezentan]i care s-auremarcat de-a lungul timpului mai alesca politicieni }i al]i doi reprezentan]i ac@ror fidelitate fa]@ de partidele care i-au nominalizat e notorie.

Mai poate BNR s@ r@mân@ independent@?Dan SUCIU

B.N.R.

ISTORIE ECONOMIC~ EVOC~RI PERSONALIT~[I VINERI 9 OCTOMBRIE 20094

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag1Abaterile de un fel sau altul eraupedepsite cu „nuiaua”. Mai multchiar, copiii trebuiau s@-}i câ}tigebanii de buzunar da]i de p@rin]i, eirealizând pentru aceasta, în beneficiulfamiliei, unele servicii care erau ret-ribuite dar nu cu o mare larghe]e.Guggenheim, un tat@ prea preten]ios,prea sever? Nici vorb@, un tat@ foartebun, care }tia pe propria piele cum,cât de greu se câ}tig@ banii peaceast@ lume }i care vroia s@preg@teasc@ pe copiii s@i pentru aputea face fa]@ oric@ror greut@]i......Înc@ de mai mult timp, Meyerf@cuse mai mul]i pa}i în afara dome-niului pur comercial de care se ocupaîn mod predilect. Guggenheim obser-vase c@ un produs foarte apreciat dec@tre clien]ii s@i cump@r@tori era oanumit@ past@ pentru între ]inereaco}urilor, sobelor, a tig@ilor chiar, etc.El însu}i achizi]iona produsul înpachete mici de la angro si}ti. {i-aspus, dar , c@ beneficiilor realizate ast-fel de c@tre diver}i intermediari le-arsta mult mai bine în buzunarul s@u.S-a interesat, deci, de compozi]ia pro-dusului, de metoda fabrica]iei, detehnologii. Apreciindu-le, din perspec-tiva sa, ca posibile, oportune, vamonta repede un atelier de fabrica]ieîn curtea b@trânului s@u tat@. O partedin materia prim@ o lua gratuit dinde}eurile unei mici unit@]i de met-alurgie din vecini. Ca rezultat, câ}tiguls@u - }i ca produc@tor }i ca vânz@torcomparativ cu cel ob]inut doar cavânz@tor – a devenit de 8 ori mai

mare. Va pune repede pe picioare }iun mic atelier de fabricat cafea pebaz@ de cicoare....Va veni r@zboiul civil. ConfruntareaNord-Sud îi va oferi lui Meyer, camultor altor negustori, ocazia unorspecula]ii cât se poate de fructuoase.Furnizor de echipament }i de produsede subzisten]@ pentru armata Poto -macului, el se va afla, la încheiereap@cii, în fruntea unui comer] „engros” de produse de b@c@nie. Capitalulacumulat în aceast@ întreprindere i-apermis s@ ia un anume avantaj înraport cu cri za economic@ din 1873,cump@rând, în contul s@u, brevetul defabrica]ie a unui anume fel de r@}in@.Când s-a apucat s@ o fabrice }i s@ ovând@, compania concurent@, o firm@important@, „Pennsylvania Salt Comp -any”, i-a deschis un proces pe care,îns@, firma respectiv@ l-a pierdut. Deci -s@ s@-}i salveze pia]a, compania l-apresat pe Guggenheim s@-i vând@ afa -cerea sa. Meyer Guggen heim va nego-cia cât@va vreme cu concuren]ii s@i,dar va ceda finalmente, ob]inând, îns@,imensa sum@, în acea vreme, de 150de mii de dolari. Foarte mult în raport

cu cât investise }i cu cât pier dea elprin vânzarea brevetului respec tiv...Iat@-l dar pe Meyer cu un capital mareîn mâna sa. Cum s@-l utilizeze, în cedirec]ie, unde se v@deau perspectivelede profit importante? Dup@ o exam-inare atent@ a reali t@]ilor, aten]ia luiGuggenheim s-a îndreptat spre o mic@companie de cale ferat@ ce lega întreele dou@ ora}e portuare de peMississipi: Hanibal }i Sf. Iosif, situaterespectiv la sud }i la nord de KansasCity. Companiei îi mergea r@u, cursulac]iunilor sale sc@zuse la 20 dedolari. Meyer va cump@ra câteva mii.Care era interesul? Era simplu. Într-erprinz@torul nostru aflase c@ în aceltimp o companie cu mult mai mare,Jay Gould, î}i d@dea osteneala s@creeze o foarte important@ re]ea decale ferat@, „Missouri Pacific”, cadruîn care micii companii cump@rat@ deMeyer îi revenea un rol esen]ial,strategic }i de leg@turi. Punct ochit,punct lovit. Aproape imediat, JayGould va trimite un emisar laPhiladelphia pentru a negociacesiunea ac]iunilor lui MeyerGuggenheim. Dar Meyer nu avea rival

în acest tip de negocieri. {i deaceast@ dat@ el reu}i s@-i smulg@ luiGould un pre] care reprezentaaproape de 10 ori investi]ia sa înac]iunile cump@rate la mica companieasupra c@reia dobândise controlul.Respectiv, Guggenheim va încasa 300de mii de dolari. Dispune, acum, de un capital deaproape 450 de mii de dolari. Din nouîntrebarea: ce s@ fac@ cu banii într-untimp în care cine }tia s@ foloseasc@sumele pe care le poseda puteaajunge la un capital cu mult, cu multmai mare decât cel avut ini]ial? S@mai încerce }i alte specula]ii în dome-niul c@ii ferate, atât de efervescent înacea vreme? Îi ie}ise bine odat@, dari s-a p@rut, dac@ ar fi încercat dinnou, prea riscant – pentru un cap defamilie numeroas@ }i atât de respons-abil. La ei, la copiii s@i se gândeaGuggenheim cel mai mult. Parc@ ar fivrut altceva. Atunci? Dup@ alteserioase reflec]ii s-a produs „declicul”.Un unchi de-al Barbarei realizase înElve]ia o întreprindere care produceamecanic dantele }i broderii. Îi trimis-ese e}antioane la Philadelphia pentrua testa pia]a, vânzarea, iar totulmersese minunat. Meyer „sim]ise” înStatele Unite o veritabil@ }i larg@pia]@ pentru acest tip de ornamentepe care moda feminin@ le promovade „sus” pân@ „jos”, de la p@l@riipân@ la franjurile jupoanelor }ifustelor. A}adar, nu numai c@ vavinde în Statele Unite produseleunchiului din Elve]ia, dar va finan]a }icrea el însu}i la Saint Gall un ateliermecanizat, în asociere, pentrucomer], cu un anume Morris Pulaski.Zis }i f@cut. Isaac, cel mai mare din-tre fii, ajuns la 20 de ani, va fi trim-is în Elve]ia pentru a se ini]ia, pelâng@ unchiul de acolo, asuprametodelor de fabrica]ie. Va prelua,apoi, rapid direc]ia noii uzine de laSaint Gall. Ceilal]i trei fra]i ai s@i,Daniel, Murry }i Salomon, vor pleca,la rândul lor, în [ara Cantoanelor.Aveau misiunea nu doar s@ se famil-iarizeze cu detaliile meseriei respec-tive, dar }i de a înv@]a limbi str@ine,de a dobândi „l'usage du monde”, dea se familiariza }i a se „freca” culumea „goïm”-ilor, în a}a fel încât eis@-}i poat@ deschide un drum potriv-it în zona mo}tenitorilor mariiburghezii din Philadelphia, cadru încare averea partenal@ le deschisese

accesul.Existau semne c@ aceast@ lume, decele mai multe ori ermetic@ sau celpu]in bine închis@, dac@ nu exclu-sivist@, preocupat@ de a-}i fereca priv-ilegiile pe care le ofereau averea }irecunoa}terea în acest sens, începuses@ fie sensibil@ la „farmecele” pe carele dobândiser@ în timp Guggenheim-ii.Un astfel de semn al promov@riisociale a familiei – o promovare atâtde dorit@ pentru a fi b@gat@ în seam@– Meyer îl d@duse pentru a fi recep-tat cump@rând o splendid@ locuin]@ laPhiladelphia. De fapt, aproape lafiecare 5 ani familia schimbaseacoperi}ul }i cartierul, altfel spus, pem@sur@ ce sporea averea tat@lui }inum@rul copiilor. Pe lâng@ cei 4 fiideja aminti]i, se mai ad@ugaser@ ofat@, al]i patru b@ie]i }i, mai apoi, înc@dou@ fete. Este vorba de unsprezececopii, dintre care doar doi vor muri lavârst@ mic@. Se poate spune c@ Meyerdobândise finalmente destule atuuripentru a-}i muta, acum, c@minuldintr-o parte în alta a str@zii „NorthSixteenth Street”. Este vorba de arteralarg@ care, dintotdeauna, a reprezentat}i reprezint@ o veritabil@ frontier@ –deloc aparent@ }i deloc formal@ – întredou@ clase sociale. De o parte,locuin]e strâmte }i modeste, case alemicii burghezii. De cealalt@, fa]adelelargi }i opulente ale edificiilor caselorpatriciatului din finan]e }i nego], uniidescenden]i ai „p@rin]ilor fondatori” ai]@rii, mai mul]i urma}i ai unei aris-tocra]ii care mai avea resurse, maibine spus }tiuse s@ le conserve, etc.„Lumea mare”, lumea din înalta soci-etate, lumea bun@, la americani, cuelita, în mare parte, generat@ de rev-olu]ie, r@zboaie, confrunt@ri, o lumelarg recunoscut@. În general, „neamulprost”, - }i ce defini]ie simpl@ }i vari-abil@ prezint@ aceast@ sintagm@ – chiardac@ pe cale de a se îmbog@]i,p@trundea foarte greu pe o astfel dearie... Pentru Guggenheim, pentru fa -milie, “trecerea drumului”, a str@zii,va explica mai târziu unul dintre fiiilui Meyer, va eclipsa în importan]@trecerea de c@tre familie cu ani înurm@ a Atlanticului dar }i transferulde la Roxborough la Philadelphia. A}aeste via]a, promo]ia social@ recunos-cut@, bazat@, într-un fel sau altul pevaloare, este cel mai greu lucru, }isunt pu]ine chestiuni de comentat înacest sens... (va urma).

Secven]e din biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori:

Guggenheim }i fiii - începuturile (II)

Dan POPESCU

North Sixteenth Street

Philadelphia secolului XIX

VINERI 9 OCTOMBRIE 2009 5

c my b

c my b

c my b

COMER[ %N ERA INDUSTRIAL~ {I POST-INDUSTRIAL~

c my b

Acest tip de magazin nespecializat aparcurs toate fazele ciclului s@u devia]@, ajungând la maturitate. În Europa,manifestarea sa variaz@ de la o ]ar@ laalta, firmele aplicând strategii diferite.Defini]ia de “department store” (grandmagasin – în limba francez@; maremagazin – în limba român@) difer@ ade-sea de la o ]ar@ la alta. PentruAsocia]ia interna]ional@ a marilor mag-azine (AIGM) reprezint@ un punct devânzare dispunând de cel pu]in 2500m2 }i de un asortiment larg }i profunddin diferite categorii de produse neali-mentare. Este, în general, situat în cen-trul ora}elor mari, ocup@ una sau maimulte cl@diri }i se întinde pe mai multeetaje. De asemenea, tot mai adesea,reg@sim mari magazine deschise încentre comerciale de dimensiuni sem-nificative. Criteriul de suprafa]@ minim@este util pentru a distinge marele mag-azin de magazinul popular dar, plecândde la cei 2500 m2, se observ@numeroase diferen]e între punctele devânzare, dup@ localizarea lor }igrupurile ce le exploateaz@. Cele maimari se g@sesc, în mod evident, înmetropolele europene (Londra, Paris,Berlin, Madrid, Barcelona), în vreme ceora}ele mai pu]in importante semul]umesc cu suprafe]e mai modestefig. nr.1. Diversitatea asortimentuluieste o caracteristic@ esen]ial@ a princi-palelor mari magazine dar, în toatecazurile, confec]iile }i textilele ocup@locul principal. Cu toate acestea, seconstat@ mari diferen]e între lan]urile demagazine, de la ]ar@ la ]ar@: de exem-plu, raionul alimentar poate varia con-siderabil. Punctele de vânzare mai mici,mai ales dac@ sunt situate în centrecomerciale, au tendin]a s@ se special-izeze în special pe confec]ii. Marelemagazin a ap@rut în secolul al XIX-lea,

apoi s-a dezvoltat în cursul sec. al XX-lea, pân@ în anii `70, moment în care}i-a atins maturitatea; în continuare, aînceput s@ cunoasc@ dificult@]i decre}tere. Începând cu anii `90, se con-tureaz@ o revitalizare a acestor tipuri demagazine, ca urmare a restructur@rilorcentrelor ora}elor în Europa. Derivat@ amai multor factori, aceast@ form@ devânzare, ap@rut@ în cea de-a douajum@tate a sec. al XIX-lea, cuprindeurm@toarele etape de dezvoltare: a)cre}terea demografic@, concentrareapopula]iei în marile centre urbane }idezvoltarea unei burghezii înst@rite aufavorizat o cerere din ce în ce mai put-ernic@. Mai mult, produc]ia în serie abunurilor nealimentare impunea oîntreag@ re]ea de puncte de vânzare dedimensiuni mari pentru a desface rapidm@rfurile. La vremea respectiv@,comer]ul era asigurat de mici buticurispecializate al c@ror asortiment era lim-itat, dar care ofereau un serviciu denivel înalt cu personal calificat care s@asiste clien]ii. Pre]urile }i marjele apli-cate erau ridicate }i cump@r@torul nuputea s@-}i fac@ toate cump@r@turilenealimentare într-un singur magazin; b)primii comercian]i care au în]eles c@ oschimbare era posibil@ au decis s@creeze puncte de vânzare mai vaste, cuun asortiment mare }i interesant }ipromovând practica autoservirii. Auoptat pentru pre]uri constante }i infe-rioare celor din comer]ul tradi]ional.Într-adev@r, caracteristicile acestei for-mule permiteau m@rirea vânz@rilor }i, în

acela}i timp, reducerea costurilor degestiune. Introducerea autoservirii per-mitea, într-adev@r, reducerea efectivelor}i, în consecin]@, a costurilor cu per-sonalul. Ca }i buticurile specializate,marile magazine s-au instalat în cen-trele ora}elor, dar în imobile cu maimulte etaje. Odat@ cu rota]ia mai rapid@a m@rfurilor, magazinele au putut s@îmbun@t@]easc@ raportul între chirialoca]iilor }i vânz@ri. Astfel, economiiimportante deveneau posibile la nivelulpersonalului }i a utiliz@rii spa]iului.Costurile de func]ionare erau deci maimodeste, iar cele ale achizi]iilorsc@deau }i ele datorit@ volumului marede vânz@ri }i, în consecin]@, a puteriide negociere a comercian]ilor cu fabri-can]ii. Mai mult, aceste noi firme sebucurau de anumite avantaje financiarecare decurgeau din m@rimea lor mare:cheltuielile financiare cu împrumuturilebancare erau inferioare celor pe careinstitu]iile de credit le aplicau con-curen]ilor }i, dac@-}i pl@teau rapidfurnizorii, ob]ineau chiar remize supli-mentare. Toate acestea se traduceauprin marje brute }i pre]uri net inferioarecelor ale concuren]ei, antrenând astfelo mai puternic@ rota]ie a stocurilor }i,deci, o reducere }i mai important@ acosturilor de gestiune, a marjelor }i apre]urilor. În 1883, Emile Zola a descristoate acestea, în mod magistral, înromanul s@u “Spre fericirea femeilor”.În cursul primei faze a dezvolt@rii sale,pân@ la începutul sec. al XX-lea, acestformat înregistra rate ale marjei deaproximativ 20&, cu totul inferioarecelor ale concuren]ei din vremearespectiv@ – micul comer] specializat;c) Primele mari magazine au v@zutlumina zilei în Fran]a – Au Bon Marché(1852), Les Magasins du Louvre(1855), Le Primtemps (1865), LaSamaritaine (1869) -, apoi în S.U.A. }iîn alte p@r]i ale Europei. În S.U.A., pio-nierii au fost, între anii 1870 }i 1880,Stewart la New York, Wanamaker înPhiladelphia }i Marshall Field înChicago. În Marea Britanie, primelemagazine de acest tip au fost createînspre 1870 sub forma cooperativelor:The Amry and Navy Store }i CivilService Supply Cooperative Distribution.Altele au fost fondate de comercian]iide ]es@turi, ca Marshall }i Snelgrove laLondra }i Anderson`s la Glasgow.Totu}i, doar la sfâr}itul secolului, laLondra au ap@rut marile magazinecomparabile cu cele dou@ care eraudeja cunoscute în Fran]a }i StateleUnite. În 1880, aceast@ form@ de vân-zare a ap@rut }i în Germania, în Belgia,Olanda, Elve]ia; în ]@rile scandinave, nuapar decât dup@ 1890.

Pe întreg parcursul sec. al XX-lea, pân@în anii `70, num@rul }i cotele de pia]@ale marilor magazine n-au încetat s@creasc@, bineîn]eles cu urcu}uri }icoborâ}uri, ca urmare a crizelor eco-nomice }i a r@zboaielor care s-au suc-cedat în Europa. La începutul secolului,dezvoltarea lor a fost foarte rapid@ înGermania unde }i-au f@cut apari]iafirme ca Leonhard Tietz, HermannTietz, Karstadt }i Shocken. Estemomentul în care grupuri precum ParisFrance }i Nouvelles Galeries deschidmagazine în ora}ele franceze dinprovincie. Dezvoltarea formei de vân-zare este spectaculoas@ }i în MareaBritanie de vreme ce cota de pia]@ pen-tru raionul îmbr@c@minte-înc@l]@mintedin marile magazine trece de la 5,5-7&în 1900 la 9-11& în 1920. Alte lan]urise dezvolt@ }i în Belgia (Innoration), înOlanda (Bijenkorf) }i Elve]ia (Le Globe).În S.U.A., principalele grupuri careexploatau mari magazine sunt AlliedSotrs, Federated Department Stores,Macy, Marshall Field }i mai ales –începând cu anii `20 – Sears &Roebuck }i Montgomery Ward. ÎnEuropa, de-a lungul primelor dou@ sautrei decenii ale sec. al XX-lea, joculconcuren]ial se modific@ progresiv.Magazinele cu pre] mic (“variety store”în Marea Britanie) î}i încep dezvoltareaînc@ de la sfâr}itul anilor ̀ 20 }i se con-tinu@ de-a lungul întregului deceniuurm@tor, ca urmare a crizei economice.Este vorba, adesea, de acelea}i firmecare administreaz@ lan]urile de marimagazine }i pe cele de magazine pop-ulare; aceasta explic@ faptul c@ acesteanu mai practic@ doar, ca alt@ dat@,pre]uri inferioare celor ale concuren]ei.Odat@ cu competi]ia direct@ în cadrulsectorului }i diversificarea din maga-zinele cu pre] mic, diferitele lan]uridecid unele dup@ altele s@îmbun@t@]easc@ serviciul oferit, s@-}imodernizeze magazinele, s@ le înfru-muse]eze }i s@ creeze o atmosfer@ maiagreabil@. Inevitabil, aceasta a avut caefect provocarea unei cre}teri apre]urilor }i a costurilor, f@r@ a împied-ica totu}i o cre}tere moderat@ a întregiire]ele de vânzare. Dup@ al doilea r@zboimondial, magazinele au fost modern-izate sau în întregime reconstruite înanii `50 }i `60 – mai ales în Germania– }i reu}esc chiar s@ recâ}tige cote depia]@ pe care magazinele populare ledobândiser@ înainte de conflict.Începând cu anii `70, marile magazinetrebuie s@ fac@ fa]@ la o întreag@ seriede amenin]@ri strategice. Cre}tereademografic@ }i prosperitatea explic@num@rul în cre}tere de ma}ini care cir-culau în centrele ora}elor }i, prin

urmare, dificult@]ile de acces }i desta]ionare. Este momentul în care aparnoi forme de distribu]ie situate încartierele mai pu]in centrale unde seconcentreaz@ din de în ce mai mul]ilocuitori ai metropolelor. Este vorba înprincipal de “discount departmentstore” (Wall-Mart, Kmart) }i de marisuprafe]e specializate în Europa. Pentrua reac]iona la aceast@ nou@ concuren]@,principalele firme de mari magazine audecis s@-}i mic}oreze pre]urile pentru anu se l@sa devansa]i de competitoriilor, s@ deschid@ puncte de vânzare încentre comerciale suburbane }i s@-}icreeze propriile lor m@rci de distribu]ie.Numeroase grupuri europene au reu}it,astfel, s@ deschid@ noi magazine în cur-sul anilor `70 }i chiar `80, dar apoi s-a generalizat declinul. Diminuareanum@rului de puncte de vânzare avândsuprafe]e mai mici a fost superioar@celei de suprafa]@ global@ c@ci micileunit@]i, mai ales, au fost cele care aucreat dificult@]i. Într-adev@r, începândcu anii `70, suprafa]a de vânzare înmarile magazine pe locuitor s-amic}orat peste tot în Europa – maipu]in în Spania – }i cotele de pia]@ aleformei de vânzare respective au sufer-it o înfrângere considerabil@, mai alesîn Fran]a }i în Germania.Începând cu anii `90, peste tot înEuropa, ca de altfel }i în S.U.A., începs@ se manifeste tendin]e de reînnoirea centrelor ora}elor }i mediul marilormagazine se amelioreaz@ progresiv. Seconstat@ în principal: un anumit declinal cartierelor periferice }i a centrelorcomerciale de periferie; o cre}tereeconomic@ }i o diminuare a crimi-nalit@]ii în centrele ora}elor; o amelio-rare a mediului social; o tendin]@ desalvgardare a vestigiilor trecutului; omi}care ecologic@ }i lupta împotrivapolu@rii atmosferice; redescoperirea“sociologic@” a ora}ului (“NewUrbanism” în S.U.A.). Ca urmare aacestor schimb@ri socio-demografice,un nou echilibru între comer]ul deperiferie }i comer]ul din centrulora}ului începe s@ se creioneze.Satura]ia }i dificult@]ile pentru adeschide mari suprafe]e la periferiisunt cele care fac ca comercian]ii s@redescopere oportunit@]ile de cre}tereîn centrul ora}ului. Printre aspectelecele mai semnificative ale acestorschimb@ri, merit@ men]ionat@ tocmairevitalizarea marilor magazine în numite]@ri, dintre care mai ales Marea Britanie,ca }i redescoperirea proximit@]ii dinpartea lan]urilor de mari suprafe]e,r@spândirea numelor de firme - marisuprafe]e specializate, renovarea marilorg@ri }i a oficiilor de po}t@.

Magazinul de tip „department store” – coordonateevolutive

dr. Lucian BELA{CU dr. Oana STANCIU

Cele mai importante „departement store” din Europa

Vedere din Paris: Champs - Élysée

CULTURI {I MANAGEMENT VINERI 9 OCTOMBRIE 20096

Impactul culturii, din perspectiva dimensiunilorculturale ale lui Hofstede,

asupra managementului firmelor române}ti

Este deja cunoscut faptul c@ dimen-siunile culturale, valorile }i normelepe care se fundamenteaz@ o na]iuneinfluen]eaz@ puternic practicile demanagement din firmele ceac]ioneaz@ în acele contexte culturale,în general, }i managementul resurse-lor umane, în special.

Cunoscutul cercet@tor olandez,Geert Hofstede, a întreprins un stu-diu pentru identificarea dimensiunilorculturale ce a cuprins ini]ial 40 de]@ri, care a fost apoi m@rit la 60 de]@ri, cuprinzând culturi occidentale }iorientale. Hofstede a g@sit diferen]esemnificative în comportamentul }iatitudinile salaria]ilor }i managerilordin diferite ]@ri care lucreaz@ în firmemultina]ionale – diferen]e permanentecare nu se schimb@ în timp. Hofstedea descoperit c@, culturile na]ionaleexplic@ mult mai mult din diferen]eleîn valorile }i atitudinile legate demunc@, decât realizeaz@ pozi]ia dinorganiza]ie, profesiunea, vârsta sausexul. Rezumând cele mai importan-te diferen]e, Hofstede a g@sit c@ aces-tea pot fi eviden]iate de-a lungul acinci dimensiuni: individualism/ colec -tivism; distan]a fa]@ de putere (inten-sitatea puterii); evitarea incertitudinii(controlul incertitudinii); masculinita-te/feminitate; orientarea pe termenlung/scurt.

Hofstede a previzionat }i identifi-cat pentru România urm@toarelevalori care corespund dimensiunilorculturale:- 90 pentru distan]a fa]@ de putere;- 30 pentru individualism;- 42 pentru masculinitate;- 90 pentru evitarea incertitudinii.Aceste valori nu reflect@ în totalitatearealitatea româneasc@, }i din acesteconsiderente în anul 2005 a fost rea-lizat un studiu de c@tre Adina Lucasub egida Interact }i Gallup România(Luca, A., Studiu despre valorile sicomportamentul romanesc din per-spectiva dimensiunilor culturale dupametoda lui Geert Hofstede, Interact }iGallup România, 2005), studiu pecare îl vom prezenta par]ial în conti-nuare, }i care se apropie în opinianoastr@, mai mult de realitateaactual@.Acest studiu reprezint@ o noua etap@în încercarea de a în]elege diferen]ele}i similitudinile între valorile }icomportamentul românesc }i cel alaltor na]iuni }i o modalitate de aoferi explica]ii pentru comportamentul}i preferin]ele romanilor de ast@zi.

În urma cercet@rilor realizate,dup@ primul sondaj, valorile dimen-siunilor culturale ale lui Hofstede erauurm@toarele:- distan]a fa]@ de putere – 29;- individualism – 49;- masculinitate – 39;- evitarea incertitudinii – 61;- orientarea pe termen scurt sau

lung – 42.

Cel de-al doilea sondaj realizat aeviden]iat cam acelea}i valori cu osingur@ diferen]@ în ceea ce prive}tedistan]a fa]@ de putere, care a cres-cut de la 29 la 33.

Cu toate acestea se pot observadiferen]e mari între valorile estimatede Hofstede }i cele rezultate în urmastudiului, mai ales la distan]a fa]@ deputere. Aceast@ diferen]@ poate fipus@ pe seama liberaliz@rii economieiromâne}ti din ultimii ani }i pe seamafluxului de investi]ii str@ine directecare au avut un rol fundamental întransferul de know-how managerial.

În firmele str@ine care ac]ioneaz@în România distan]a fa]@ de putereeste mic@ în compara]ie cu firmele cucapital autohton în care, din p@cate,distan]a fa]@ de putere este înc@mare, stilul de management practicatfiind unul autoritar.

Pentru a sublinia aceast@ discre-pan]@ trebuie s@ facem precizarea c@românii, în general, „sufer@” de com-plexul puterii. Prin acest comporta-ment, sesemnalizeaz@ o nevoie de a avealideri autoritari, centralizare în decizii,iar popula]ia dore}te s@ urmeze regu-lile stabilite de astfel de lideri.O alt@ interpretare a unui index ridi-cat al distan]ei fa]@ de putere indic@angaja]i care prefer@ o rela]ie apro-piata cu un singur }ef, pentru aob]ine protec]ia acestuia }i pentru a

evita asumarea responsabilit@]ii unorp@reri contrare. Personalul din firmedin astfel de culturi nu exprim@ p@rericontrare fa]@ de superior }i primescordine pe care le executa f@r@ apune întreb@ri.

Cu toate c@ indicele de individua-lism de 49 arat@ un individualismmediu, România se confrunt@ înc@ cuun puternic colectivism. Exist@ ten-din]a ca acesta s@ scad@ }i individua-lismul s@ câ}tige teren, având învedere fluxurile financiare externecare vor intra în România, }i care vorfi din ce în ce mai multe, datorit@ader@rii la Uniunea European@. Sespune c@ o ]ar@ cu cât este maibogat@, cu atât este mai individua-list@.

Paradoxul este dat de cea de-atreia dimensiune cultural@, care dato-rit@ rezultatelor ob]inute, conduce laafirma]ia c@ România este o ]ar@feminin@, în care predomin@ valorilespirituale, accentul pus pe calitateavie]ii }i egalitatea }anselor. Aceast@dimensiune este paradoxal@ din cauz@c@ de multe ori, în realitate, accentulse pune pe acumularea de valorimateriale, }i mai pu]in pe cele spiri-tuale, îns@ datorit@ duplicit@]ii cecaracterizeaz@ românii, în general –cel pu]in a}a reiese din foarte multestudii sociologice f@cute – de multeori r@spunsurile la întreb@rile din che-stionare nu sunt în concordan]@ cu

ceea ce gânde}te, de fapt, persoanaintervievat@.

Avantajul unei societ@]i femininepoate consta în faptul c@ acesta nueste nevoit@ s@ elaboreze un set delegi pentru a acorda }anse egale depromovare femeilor în raport cub@rba]ii. De asemenea, în urma studiului rea-lizat de Interact, România a înregis-trat un nivel ridicat de evitare a incer-titudinii, care demonstreaz@ c@ popu-la]ia are un grad ridicat de anxietateîn privin]a viitorului }i prefer@ sigu-ran]a zilei de ast@zi incertitudinii zileide mâine. O astfel de societate nupoate planifica strategic pe termenmai lung pentru c@ privirea în viitorîi declan}eaz@ mecanisme defensive.Nivelul ridicat de anxietate are impact}i asupra structurii organiza]ionale.Ac]iunile preferate sunt cele carerezolv@ situa]ia ambigu@ de ast@zi,f@r@ a avea în vedere impactul lorasupra zilei de mâine. Nivelul deanxietate creeaz@ }i o presiune carefavorizeaz@ impulsul de moment,graba, }i exprimarea emo]iei negati-ve f@r@ control. Toate acestea conduc la orientarea petermen scurt, care este ancorat@ maimult în trecut }i în prezent, decât înviitor }i care se va reflecta în planu-rile strategice ale firmelor, mai alesale celor cu capital autohton.

Cele cinci dimensiuni culturale vor

influen]a puternic managementulpracticat în firmele române}ti, }ianume: - distan]a mare fa]@ de putere vaîmpiedica realizarea unei comunic@riintense între angaja]ii firmei }i }efiiacestora, comunicarea realizându-sede sus în jos, ceea ce face ca trasa-rea sarcinilor }i responsabilit@]ilor s@aib@ un caracter imperativ; - colectivismul conduce la neasuma-rea responsabilit@]ilor }i la imposibili-tatea afirm@rii individuale a anga-ja]ilor, datorit@ apartenen]ei acestorala un grup; - manifestarea valorilor feminine nuare loc în sens pozitiv, ca în econo-miile din ]@rile nordice, ci practic însens negativ, datorit@ lipsei de com-petitivitate a firmelor autohtone pepie]ele interna]ionale, }i chiar pe pia]ana]ional@ în competi]ia cu firmelestr@ine; - frica }i reticen]a fa]@ de schimbareduc la existen]a unui control al incer-titudinii intens, care se reflect@ înteama angaja]ilor de a-}i schimbalocul de munc@ }i de a accepta noiprovoc@ri, }i din aceast@ cauz@ foar-te mul]i prefer@ s@ lucreze într-oinstitu]ie a statului, pe bani maipu]ini, decât într-o firm@ privat@, pebani mai mul]i, dar care se confrunt@cu un grad ridicat de risc în afaceri.În acest context, a}a cum fiecare ]ar@a preluat de la alte ]@ri diverse prac-tici }i caracteristici manageriale,putem afirma c@ }i managerii dinRomânia au preluat diverse elementede management de la managerii dinalte ]@ri, mai ales cei care conducfiliale, sucursale sau divizii ale com-paniilor multina]ionale. Exist@ îns@ odiferen]@ foarte mare între stilurile demanagement practicate, }i anume:managerii care conduc firme cu capi-tal majoritar american vor prelua dinstilul de conducere din firmele ame-ricane, în timp ce cei care conducfirme cu capital german, francez sauitalian vor prelua din stilul de condu-cere al firmelor din ]ara de origine acapitalului. Desigur c@, toate aceste prelu@ri de sti-luri manageriale fac obiectul transferu-lui de know-how managerial, îns@ nuînainte de a fi adaptate la contextuleconomic, social }i cultural românesc.

În concluzie, majoritatea studiilorplaseaz@ România la o distan]@ mic@fa]@ de celelalte ]@ri balcanice, deFran]a, Spania, Italia la o analiz@ detip SSA (Smaller Space Analyse) }i ladistan]@ mare de ]@rile nordice,Germania }i Marea Britanie, în timpce alte studii au conturat portretulromânilor, prin prisma valorilor cultu-rale. Aceste studii au scos în eviden]@urm@toarele tr@s@turi definitorii: cersus]inerea celorlal]i, nu urm@rescpromovarea }i câ}tigul, sunt maipu]in competitivi, rolurile celor dou@sexe sunt predeterminate, femeile potavansa singure, dac@ doresc, încli-na]ie spre prezent }i trecut, înclina]iespre duplicitate. Cu siguran]@ c@ aceste tr@s@turi cecreioneaz@ portretul românilor nusunt noi, ci ele au fost din totdeau-na acelea}i, iar pentru a subliniaacest aspect facem apel la mareleCaragiale care afirma, referitor lapoporul român, c@ „Suntem cum amfost }i team@ mi-e c@ vom r@mânetot a}a.”

Gerard Hendrik Hofstede (n@scut la 2 octombrie 1928, în Haarlem)este un influent scriitor olandez pe problematica interac]iunii dintre

culturile na]ionale }i culturile organiza]ionale.Studiile lui Hofstede au demonstrat c@ exist@ grup@ri culturale na]io-nale }i regionale ce afecteaz@ comportamentul societ@]ii }i al organi-

za]iilor,}i care sunt foarte rezistente în timp.

conf. univ. dr. Mihaela HERCIU

C~L~TORIE SPRE R~S~RITVINERI 9 OCTOMBRIE 2009 7

De la Est la Vest: un continent b@t@torit

Duminica la amiaz@. Z@pu}eal@, ven-tila]ia nu face fa]@. M@ preg@tesc s@încep prima parte a unei noic@l@torii, din autogara Sibiu. 15 leibiletul. La Târgu Mure} m@ a}teapt@colegul }i bunul meu prieten, M.Sper s@-mi ierta]i discre]ia, but he'san official, lâng@ care voi decolamâine c@tre Moscova. Ceva strângeride stomac, obi}nuite, înainte de ple-care. Am dormit prost noaptea, foar-te cald în apartamentul nostru de laultimul etaj. C@]elul -Hera- nu mai}tia pe ce bucat@ de gresie sau deparchet s@ se mai întind@, s@r@cu]a;cu bl@ni]a pe ea, se încinge repede.Avem planuri de-o c@su]@ cu gr@din@pentru vara asta, mai ales c@ m@îngroze}te varianta de a coborâ }iurca c@ruciorul copilului, în viitorulapropiat, de câteva ori pe zi. Scoatecâinele, du gunoiul, plimb@ copilul,mergi la magazin etc., toate seadun@ }i ce-i mult stric@...la s@n@tate.O fi ea bun@ condi]ia fizic@, dar dup@ce vii obosit de la serviciu, nu-]i maiarde de sporturi extreme. Un drum execrabil de prost, pân@ laie}irea spre Media}; sunt incapabilis@-l repare! Imagini de comedie,demne de o realitate penibil@, subochii }i pe nervii no}tri. Dar... mâinela prânz ajung la Moscova, iar pesteo s@pt@mân@, pe vremea asta, spers@ fiu la Paris, cu Doris, într-un bis-tro Gare de Montparnasse. Ne-amdat acolo întâlnire cu ni}te prietenide familie. 37 grade Celsius, atâtar@t@ ceasul electronic dintr-o inter-sec]ie la Media}. "Voyage, voyage...",vorba hitului din anii '80. Oprim. Un]ig@nu} cer}e}te: „Îmi dai, nenea, omie de lei?” Îi dau 5 lei, în pas cuvremurile. M@car de i-ar folosi s@-}icumpere ceva de mâncare. Porne}tecu zero }anse în via]@. Când va maicre}te, ori r@mâne s@ tr@iasc@ de pe-o zi pe alta, ori pleac@ la furat înOccident. Faun@ de autogar@, faun@ de autocar.Urc@ un b@rbat, vai de el, cu cârje,duhnind de-]i vine s@ vomi]i. Pec@ldurile astea, el mai lipsea, s@ sea}eze dou@ scaune mai în spate... Unalt pui ]ig@nu}, la întins mâna. 16.10.Oameni am@râ]i, baborni]e, saci, stu-den]i, pensionari, câ]iva mai r@s@ri]i,cu u}oare preten]ii. Reporne}te ven-tila]ia. Oricum, condi]ii acceptabile,s@ nu crede]i c@ m@ plâng. Ce drumprost pe la Târn@veni, peticit }i deni-velat! N-avem mai mult de 50km/or@. Te leag@n@ de ]i se apleac@}i m-am mai pus }i pe partea pecare bate soarele. Constat îns@ c@am devenit rezistent la mediu, m@adaptez oric@rei situa]ii, no proble-mo. Amicul meu m-a sunat s@ vad@la cât ajung. Probabil c@ o s@ maist@m vreo dou@ ore, pe la el peacas@, mânc@m ceva, apoi pornimspre Budapesta. O bun@ parte a României ofer@ unpeisaj dezolant. Un veritabil foiletonal supravie]uirii. Or fi unele progresefa]@ de epoca Ceau}escu, dar cine-iumblat prin lume, nu g@se}te a}amulte de admirat. Poate doar, înanumite momente, s@ apreciezisenza]ia timpului care a stat în loc,tihna }ezutului pe prisp@ -acea înde-

letnicire curat str@mo}easc@, la carese mai dedau, înc@, unii b@trâni-,succesiunea anotimpurilor ce înnoad@tradi]iile }i firul vie]ii, al neputin]ei, alresemn@rii }i încerc@rilor de „îndulci-re” a neajunsurilor. Pentru oamenii@}tia mecanismul raport@rii nu con-teaz@, compara]iile nu exist@. Un jocde-a destinul sau, mai bine zis, lovi-tura destinului. Tabloul din jur mar-cheaz@ reu}ita }i, deopotriv@, rateulunei civiliza]ii. Dar hai s@ m@ oprescaici, c@ dac@ nu, risc s@-mi epuizeztoate paginile jurnalului scriind des-pre România. Continui mâine, în aer.22 iunie. Budapesta Ferihegy. Aml@sat ma}ina într-o parcare specialamenajat@, la doi-trei kilometri deaeroport, s@ aib@ grij@ de ea pân@ laîntoarcere. Cu paz@. În cost intr@ }itransportul/naveta pân@ la avion,dus-întors. Sigur, dac@ o parcam îninteriorul aeroportului, era mult maiscump. Abia a}tept s@ ajungem! Urcla bord. Lâng@ noi, o doamn@ de laExterne (din vechiul aparat, dup@]inut@...). O delega]ie m@ri}oar@ dediploma]i români; în general, mul]iromâni. A fost pu]in mai ieftin@cursa din Budapesta, dar o variant@corect@ putea fi }i Aeroflotul de peOtopeni. Am plecat din Târgu Mure}pe la 19.30 }i n-am f@cut mai multde }apte ore pân@ în capitalaUngariei. Ruleaz@ cam repede priete-nul meu, dar nu dau sfaturi la volancuiva cu o experien]@ mai bogat@decât a mea (ce-i drept, nu m-amputut ab]ine }i de câteva ori l-ammai moderat). Cea mai mare parte atimpului am c@l@torit pe ploaie }ivreme urât@. Pe la Turda }i Cluj, vizi-bilitatea pe }osea era aproape zero.Dar am avansat încet, nu-i bine s@te opre}ti, trebuie s@ ie}i din cea]@...Grani]a am trecut-o rapid, abia dac@s-au uitat la pa}apoartele noastre,era miezul nop]ii. Am întâlnit }inenum@rate tiruri pe drum, de}iduminica sear@ }tiam c@ exist@ unregim special de circula]ie. În fine...2h30 pân@ la Moscova, înc@ pu]in }ipun picioarele în ora}ul simbol alFedera]iei Ruse. Reiau }irul pove}tii.Am reu}it s@ a]ipim vreo patru oreîntr-un parking lateral, chiar la intra-rea pe autostrada spre Budapesta,undeva imediat pe dreapta. Incomoddormitul în ma}in@, dar n-ai ce-iface. Trebuia s@ ne odihnim pu]in,nu ne mai puteam concentra ladrum, ni se închideau ochii c@trediminea]@. Mai ales c@ amândoi, cuo sear@ înainte, nu prea avusesem

parte de un somn s@n@tos. Doar degânduri, fr@mânt@ri... A}a se întâmpl@înainte s@ pleci într-o c@l@torie lung@.În locul unde-am înnoptat, o groaz@de numere de România; probabilpasagerii încercau s@ fac@ acela}ilucru ca noi. Unii cu succes, al]iinu... Ca prin vis (mai precis, unmini-co}mar), am auzit înjur@turi,certuri, vorbe grele. R@coare afar@ }iîn@untru, a fost destul de greu s@m@ dezmor]esc......Suntem deasupra plafonului denori. Trece vreo jum@tate de or@,pân@ s@ privesc, mai lini}tit, boltaalbastr@, s@ m@ pot situa în spa]iu.Trag cu ochiul la M., care r@sfoie}teHorizon, revista companiei Malev, înmaghiar@-englez@, bineîn]eles. Sevede p@mântul, magnific. N-au datdrumul la monitoare, s@ pot urm@ridatele de zbor. Acum s-au apucat s@ne serveasc@ gustarea }i b@uturile.Coment@m aeroflota vecinilor no}tri}i apoi ne lans@m în discu]ii pediverse teme f@r@ valoare. Vom sur-vola o mic@ parte din Slovacia,Polonia }i Ucraina, apoi totBelarusul, dac@ se respect@ ruta dezbor ini]ial@. De ce nu s-ar respec-ta? 750-850 km/or@, la altitudinemaxim@ de 12.497 m, un Boeing737-800. Poate str@bate o distan]@de 5665 km (probabil zbor neîntre-rupt, cu un singur plin). Cer unpahar de ap@ plat@, mi s-a uscatcomplet gâtul, am un gust ciudat îngur@... Sun@ dizgra]ios, dar nicim@car toaleta nu mi-am f@cut-o, îndiminea]a asta. 2h10, de}i pe biletul electronic scria2h35. B@nuiam eu c@ facem maipu]in. Mi-am cump@rat la Sibiu revis-ta Magazin Istoric, sesizând un arti-col despre Rusia }i despre „patrucrize care au influen]at destinul” unuimare Imperiu; m@ gândeam s@ intrudin timp în atmosfer@. Dar o s@-lr@sfoiesc pe sear@, la hotel, acum nuam r@bdare s@-l citesc. Colegul meua mâncat tot de pe platou, ni}teomlet@ cu legume }i chifl@ cu mar-garin@ }i gem. La Moscova tot înno-rat o fi? Oare valul @sta de aer rece,care s-a ab@tut de zilele trecute }ipeste p@r]ile noastre, îl vom reg@sim}i acolo? Nu de alta, dar în afar@ deun sacou u}or, de pânz@ }i vreodou@-trei pulovera}e cu anchior, nuam niciun fel de haine groase lamine, nu m@ a}teptam la o vremeatât de schimb@toare. Clima actual@ne ia complet pe nepreg@tite }i suntdin ce în ce mai frecvente furtunile,

grindina, vânturile puternice. Parc@ întrecut, ]ara noastr@ era mai ferit@ deintemperii, acum am devenit favori]iimodific@rilor bru}te de temperatur@,avem diferen]e cald-frig considerabi-le de la o zi la alta (apropo, laBudapesta erau 13-14 grade). Oricâtde s@n@tos ai fi, în plin@ var@, totsfâr}e}ti prin a r@ci, tot î]i influ-en]eaz@ negativ psihicul. Ca s@ numai aduc discu]ia pe agricultur@ }i„roadele” p@mântului, în condi]ii devreme extrem@. Calmantul î}i face efectul. Nu au fostdeloc turbulen]e, un zbor cât sepoate de lin. Doamna de lâng@ noiare so]ul para}utist. S@ fie s@n@tos!La cât mai multe salturi! Simpatic@,discut@m despre fel }i fel de lucruri,ca în avion... M. se apuc@ s@ glu-measc@, în stilu-i inconfundabil: "nuau }i ni}te avioane de vân@toare, s@ne ureze bun venit ?" Nu convenimcâte ore fac diferen]a de fus întreMoscova }i Budapesta. Eu }tiam c@doar una, dou@ sunt de la Bucure}ti.Vedem noi, când ateriz@m, cine aavut dreptate. Doamna a mai fost laMoscova }i o întreb dac@ e pericu-los s@ te plimbi, s@ iei metroul, s@vorbe}ti pe strad@ într-o limb@str@in@ etc. Ne r@spunde c@ nu-icazul s@ ne facem griji, dar e maibine s@ ne p@zim, ca-n orice ]ar@str@in@ pe unde mergem. Zice c@ru}ii ne mai confund@, câteodat@, cumoldovenii; dup@ limb@, dup@ port...Vezi bine, }i noi, }i ei, am suferit launison din cauza pozi]iei noastreneprielnice }i a statutului de "colo-nie", iar tutela se men]ine, în conti-nuare, din punct de vedere econo-mic. Moscova î}i p@streaz@ influ-en]a, la nivel de industrii }i sectoa-re strategice, z@c@minte, investi]ii...Chiar }i politic, urm@rind evenimen-tele recente (n. a. privind revolta dela Chi}in@u).Începem încet s@ coborâm. Amîncercat s@ merg la toalet@, dar acce-sul e blocat de cele trei c@rucioareale stewardeselor }i s-a format dejacoad@. Nu-mi r@mâne decât s@ a}teptdebarcarea. Aten]i, complet@m for-mularul de intrare în Rusia(Migration card - RussianFederation/Rep. of Belarus), pe celedou@ p@r]i ale sale. E umblat@ }ivecina noastr@ prin lume, acum nepoveste}te cum a fost în Columbia,unde o are pe fat@... 1551 km de laBudapesta la Moscova, pe linie deavion. Mici emo]ii la aterizare, fiindc@a trebuit s@ str@pungem mai multe

plafoane de nori. Acum st@m la ocoad@ dezordonat@ }i lung@, pentrucontrolul pa}apoartelor. Am sunat-ope Doris, s@-i lini}tesc acas@. Aud,împrejur, vorbindu-se ruse}te }iromâne}te. Gata, ie}im din perime-trul "sensibil" }i ne întâlnim cu per-soana care trebuia s@ ne a}tepte,pentru a ne conduce în ora} (handi-capul lingvistic este evident, dinprima clip@). Am un déjà-vu,p@r@sind aeroportul Sheremetyevo,c@tre Downtown Moscow. O or@ }ijum@tate pân@ la hotelulAkademicheskaya, schimbând auto-buzul }i metroul. Un Bucure}ti ladimensiuni colosale, pentru c@metropola-capital@ de Imperiu seîntinde pe nu mai pu]in de 122 kmdiametru }i are, oficial, între 12 }i 13milioane de locuitori (plus înc@ vreocâteva milioane, cei neînregistra]i sauf@r@ acte). Este suportabil de cald }itrafic cât cuprinde, dar sunt multmai aerisite bulevardele decât pe lanoi. Nu cred c@ are rost s@ circuli înmod frecvent cu ma}ina, spre servi-ciu, când ai o re]ea de metrouextins@ pe trei niveluri }i trei inele,care circul@ impecabil }i cu vitez@(dup@ mine, trenul bate suta dekm/or@, distan]ele între sta]ii fiinddestul de lungi). Îmi retrag cuvintele! Central Moscownu are nimic de-a face cuBucure}tiul. Ne-am plimbat toat@dup@-amiaza }i o bun@ parte dinsear@ pe mai multe bulevarde }i amfost realmente impresiona]i: cl@dirimonumentale, renovate, stilizate, oarhitectur@ modern@, cu patin@, femeifrumoase, dar f@r@ urm@ de vulgari-tate, etalându-}i mândre }i necenzu-rat feminitatea, normal@ la vârstaamorului dezinhibat, restaurante }imagazine de lux. Remarc pe str@zicur@]enia }i absen]a prafului (polua-rea nu-i atât de evident@), multspa]iu verde, rafinament local; unora} scump, parc@ al doilea dinEuropa, dup@ Londra, ca pre]uri. Vise poate p@rea exorbitant: între 2000}i 3000 de euro metrul p@trat pentrulocuin]ele centrale (1 euro = aprox.43 ruble), iar hotel mai ieftin dedou@-trei sute pe noapte nu g@se}ti.Loca]ia aleas@ de noi, sub patronajulAcademiei de {tiin]e a Rusiei, s-adovedit printre cele mai accesibiledin zona central@, dar tot am pl@tit oc@ru]@ de bani. O dat@, îns@, merit@sacrificiul la portofel, nu te aflimereu la Moscova!

dr. Dan Alexandru POPESCU

Kremlin - Moscova

Coresponen]@ din Bruxelles

ART~ ECONOMIE VINERI 9 OCTOMBRIE 20098

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Revin, poate prea obsesiv, la ideeac@ arta unui popor, întreaga lui cul-tur@, exprim@ în plan spiritual graduls@u de dezvoltare economic@, nivelulbun@st@rii acestuia, evolu]ia factoruluipolitic, maturitatea acestuia de a creaun cadru legislativ }i administrativoptim, propice, ca aceste dou@suprastructuri s@ se poat@ dezvolta încondi]ii normale.

O sumar@ incursiune în istoriaromânilor pe durata a o sut@ de ani(1848-1948 ) va releva f@r@ echivoc,drama tr@it@ de poporul român îndrumul anevoios al afirm@riina]ionale.

Pe fundalul fr@mânt@rilor soci ale}i na]ionale ce au cuprins întreagaEurop@, Revolu]ia român@ de la 1848

a fost o prim@ mare de mon stra]ie apoten]ialului revolu ]ionar alromânilor, declan}at@ din cauze pro-prii, ce au decurs din realit@]ileobiective ale dezvolt@rii societ@]iinoastre, în primul rând din cerin]aînl@tur@rii rânduielilor feudale }ia domina]iei str@ine. Aceast@Revolu]ie a deschis caleaspre epoca Modern@ aRomâniei.

Realizarea unui stat alromânilor, prin unirea celortrei provincii istorice, nu erape placul mai marilor Europei.Era vorba de imperiulotoman, cel ]arist }i austro-ungar, care, fiecare în felullor, erau interesate economic,politic }i chiar militar, s@st@pâneasc@ statele române}ti, }i,dincolo de acest aspect mai multdecât elocvent, o Românie mareunit@, puternic@, prosper@, deveneaun pericol.

Înfrângerea revolu]iei de la1948 de c@tre reac]iunea intern@ }iinterna]ional@, nu a împiedecat caprogramele revolu]ionare s@ nu seînf@ptuiasc@. Ele s-au realizat îns@

treptat, prin mijloace specifice }i într-un timp îndelungat,

Evenimentele ce au urmat aufost nu pu]ine la num@r }i de

m a r eînsemn@tate pentru români, uneleafirmându-se dramatic, altele, încondi]ii de pace }i de vremelnic@ sta-bilitate. Ele s-au constituit în reperedefinitorii ale istoriei noastre. În sec-olul pe care l-am supus discu]iei,cultura }i arta au constituit obiec-tive secundare în politica societ@]ii.

O scurt@ }i sintetic@ cronologiea acestor evenimente, calculândnum@rul de ani în care cultura }i artanu s-a putut afirma în plenitudineafor]elor de care dispuneau românii,poate explica, într-un anume plan,acea r@mânere în urm@ fa]@ de cul-turile }i artele occidentale.

Un timp ideal pentru art@, noiromânii nu am avut. Între dou@n@v@liri barbare, între r@zboaie, rev-olu]ii, r@scoale, schimb@ri deregimuri, }i alte fr@mânt@ri socialemalefice, a trebuit s@ g@sim resursemorale }i materiale }i timp fizic s@ne dedic@m frumosului. Dup@în@bu}irea revolu]iei de la 1848 s-auderulat într-un ritm extrem de alert :

În 1849 la Balta Liman are locconven]ia între Turcia ca puteresuzeran@, }i Rusia putere protec-toare, prin care se justifica perma-nentizarea trupelor celor dou@ state

pe teritoriul principatelor române,pentru a împiedica }i reprimaorice mi}care de

insurec]ie, ocupa]ie militar@ a princi-patelor care se va prelungi pân@ în1851;

Izbucnirea în 1853 a R@zboiuluiCrimeii, care va aduce o nou@ocupa]ie str@in@, trupe ruse}ti }i aus-triece, pân@ în 1856; Între 1857 }i1859 alegerile elective pentru divan-ul ad hoc, }i alegerea lui AlexandruIoan Cuza ca domnitor al celor dou@principate.

În 1864, lovitur@ de stat pen-tru dizolvarea Adun@rii reac]ionarecare se împotrivise reformelor demo-cratice ale lui A.I. Cuza, Detronarealui Cuza în 1866, de c@tre „ mon-struoasa coali]ie”,Tot în 1866, aurmat imediat urcarea pe tron aprin]ului Carol de Hohenzollnern-Sigmaringen În acela}i an are locr@scoala gr@nicerilor }i ]@ranilor dinCâmpia Dun@rii, În 1877- 1878R@zboiul pentru Independen]@, Grevamuncitorilor de la Re}i]a în 1899 }i1902, R@scoala ]@ranilor de la Sân -tana 1901 }i marea R@scoal@ de la1907, În 1916 greva minierilor dinValea Jiului...

Intrarea României în PrimulR@zboi Mondial în 4-17 august 1916;În 1918 se semneaz@ Tratatul de

pace de la Bucure}ti }i Marea Unirela 1 Decembrie de la Alba Iulia;1929- 1933 greve }i Mareacriz@ economic@; 1941-1945al Doilea R@zboi Mondial; 30decembrie1947 instaurarea

regimului comunist.O simpl@ adunare de aritmetic@,

operat@ pe perioada dintre 1848 }i1948 va scoate în eviden]@ unadev@r, trist dar conving@tor, c@aceasta nu a fost prea prielnic@ pen-tru arte în general }i pentru sculp-tur@ în special. În secolul 19 au fostaproximativ 20 de ani de lini}tebinef@c@toare pentru crea]ia artis-

tic@, perioada reformelor lui Al.I. Cuza }i dup@ R@zboiul deIndependen]@ din 1877.Cea mai înfloritoare perioad@

a culturii }i artelor a fost ceainterbelic@, Sculptura ca }icelelalte arte plastice monu-mentale au proliferat într-unimpresionant evantai de stil-uri, tehnici }i modalit@]i de

expresie artistic@. Pe frontispi-ciul sculpturii moderne au ap@rutnume de referin]@: Ion Jalea.Gheorghe D. Anghel, Ion Irimescu,sibianul Cornel Medrea, RomulusLadea, Apogeul sculpturii române}tieste atins de marele ConstantinBrâncu}i despre a c@rui faim@ }irenume mondial nu este necesar s@mai amintim. Va urma

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXVII)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

Toamn@ rom$neasc@ lung@ }i frumoas@

Ion Jalea - Munca la C$mp

Constantin Br$ncu}i Domni}oara Poganysculptur@ de Gheorghe Anghel

- George Enescu