S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Exist@, atunci când exist@,o anumit@ ru}ine de a fifericit la vederea atâtoroameni în mizerie”

La Bruyère

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 285 anul 6 vineri, 12 noiembrie 2010 1 RON

Am c@utat în ultima vreme, obsesiv aproape, în presana]ional@ }i interna]ional@, în declara]iile unor oamenipolitici care decid soarta omenirii, un r@spuns cât mailimpede la întrebarea: „Cât este de mondial@ criza mon-dial@?” Aten]ie, nu doresc s@ aflu, asemenea altor con-fra]i într-ale gazet@riei, când se va declara ob}tesculsfâr}it al recesiunii planetare, pentru c@ aici opiniileseam@n@ cu completarea unui buletin de pronosticurisportive, ci cât de cuprinz@toare este anvergura cataclis-mului economic }i financiar }i în ce m@sur@ î}i puneamprenta pe o ]ar@ sau alta. {i de ce mai mult pe unadecât pe alta?Aleg ast@zi din noianul de }tiri contradictorii doar treicare pot contura un r@spuns lipsit de prejudec@]i.

O veste rea pentru români: caprele vecinilor

tr@iesc bine

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Ideile sunt fonduri care nu aduc câ}tig }i dobând@ decât în mâiniletalentului”

Rivarol

...%n 5 martie 1798, Talleyrand }i Bonaparte vor avea de la Directorat decizia de acuceri Egiptul potrivit planurilor concepute între 1776 – 1779. Iar debarcarea trebuias@ aibe loc cel mai târziu în debutul lui iulie din cel pu]in trei motive: a) corpul expe-di]ionar s@ nu fie handicapat de rev@rsarea Nilului; b) corpul expedi]ionar s@ benefi-cieze de vânturile dominante favorizând traversarea din Fran]a (de la Toulon, etc.) laAlexandria, în Egipt; c) corpul expedi]ionar s@ beneficieze de condi]ii favorabile pentrua urca pe cursul Nilului. Timpul presa }i a început, practic, o curs@ contracronometrupentru finalizarea preg@tirilor acestei uria}e întreprinderi.

Ca în orice rela]ie epo -peic@, românii au a tre-cut de la dragoste laur@ în rela]iile cu banca.Acum, singura variant@care se întrevede esteindiferen]a

Nu }tiu cui îi (mai) suntdragi b@ncile dar }tiu c@acele reclame la crediteîn care tot e roz }i fru-

mos, au reprezentat pe bun@ dreptate rela]ia cub@ncile din anii boomului credit@rii. Pentru preamul]i români b@ncile le-au schimbat via]a }i nuacum realizeaz@ c@ nu neap@rat în bine. %nfond, asta înseamn@ o rela]ie care te-a marcat.E drept, }i în perioada roz frustr@rile erauprezente dar aveau alt catalizator decât ura deacum. Atunci, când volumul creditelor se dubla(au fost perioade în care aproape se tipla) dela un an la altul, frustrarea ap@rea pentru c@b@ncile nu acordau atât de repede mai mul]ibani solicitan]ilor.

Pia]a bunurilor de larg consum este definit@ ca fiindo familie de produse, având caracteristici sau func]iiechivalente, }i un volum de vânzare, în cantitate }icifr@ de afaceri, ale acelora}i produse, într-un spa]iudat, pentru o perioad@ dat@.Principalele instrumente ale unei pie]e destinatepublicului larg sunt: fabrican]ii cu pie]ele }i pro-dusele lor; distribuitorii cu firmele }i magazinele lor;consumatorii non-profesionali care cump@r@ pro-dusele. Putem considera, cu mici excep]ii, c@ aces-te instrumente se aplic@ tuturor pe o pia]@ }i c@ ele

reprezint@ legea. Cei trei actori care intervin pe o pia]@ au suferit, în ultimiicincizeci de ani, muta]ii foarte importante (accelerate în anii 80 }i 90).A compara fabrican]ii de ast@zi cu cei de acum cincizeci de ani este ca }icum am compara ziua cu noaptea. Ace}tia, în num@r mic, care existau înacea perioad@ }i care exist@ înc@, s-au schimbat fundamental.

Cu bancherii la psiholog

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Ethnic and structural aspectswithin the regionalization process

and management of territorialcapital in Romania (IV)

Reasons Sus]inerile careînso]esc propunerea legislativ@din partea liderilor UDMR suntreprezentative pentru înghe]areaîn paradigma determin@rii etnicepost-Trianon: minoritatea etnic@trebuie protejat@ de drepturicolective }i discriminare pozi-tiv@, în lipsa acestora devenindo minoritate „oprimat@”. accom-panying the legislative proposalcoming from leaders of UDMR(Democratic Union of the

Hungarians in Romania) are representative for freezingthe ethnic paradigm of post-Trianon: ethnic minority mustbe protected by collective rights and positive discrimina-tion, failing to become a minority "oppressed".

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

pag. 8

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în Egipt.O opera]iune economic@ performant@ (II)

Solilocvii de duminic@stud. Adina-Elena LAZ~R pag. 7

„Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii. Situa]ia

fluxurilor de trezorerie” (II)

Pr. drd. Ioan RADU pag. 6

Despre s@r@cie }i bog@]ie

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 2

Ludwig van Beethoven (16 decembrie 1770, Bonn - 26 martie 1827, Viena)compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori

din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranzi]ie între perioadele clasic@ }i romantic@ ale muzicii.

El a l@sat posterit@]ii opere nemuritoare

Istorie economic@

dr. Lucian BELA{CU

Pia]a bunurilor de larg consumîn contextul rela]iei produc@tor-

distribuitor-consumator (I)

continuare ^n pag. 5

DEZVOLTARE TERITORIAL~2 VINERI 12 NOIEMBRIE 2010

urmare din pag.1Reasons Sus]inerile care înso]escpropunerea legislativ@ din partea lider-ilor UDMR sunt reprezentative pentruînghe]area în paradigma determin@riietnice post-Trianon: minoritatea etnic@trebuie protejat@ de drepturi colective}i discriminare pozitiv@, în lipsa aces-tora devenind o minoritate „oprimat@”.accompanying the legislative proposalcoming from leaders of UDMR(Democratic Union of the Hungariansin Romania) are representative forfreezing the ethnic paradigm of post-Trianon: ethnic minority must be pro-tected by collective rights and positivediscrimination, failing to become aminority "oppressed." Desigur, }ir@spunsurile liderilor români au r@masînghe]ate în acela}i timp istoric:apari]ia unor enclave de administrarecu popula]ie majoritar apar]inând uneiminorit@]i etnice pune sub semnulîntreb@rii unitatea statului na]ional }idrepturile „majorit@]ii”. Of course, alsoanswers of Romanian leaders haveremained frozen into the same historicperiod: the emergence of administra-tion enclaves with a majority popula-tion belonging to ethnic minoritiesquestions the unity of the nationalstate and the rights of ”majority”. Din p@cate, aceste sus]ineri }i contra-sus]ineri blocheaz@ dezbaterea maimult decât necesar@ asupra viitorului}i eficien]ei politicilor de dezvoltareregional@, optimizarea abord@rilorprivind administrarea coerent@ a capi-talului teritorial, etc. Unfortunately,these claims and counter-claims blockthe debate that is more than neces-sary on the future and efficiency ofregional development policies, opti-mizing approaches for coherent man-agement of territorial capital, etc. Even Chiar aceast@ propunere legisla-tiv@ este sus]inut@ sau comb@tut@ înafara cadrului general al politiciloreuropene de dezvoltare regional@. thislegislative proposal is supported ordisputed beyond the general frame-work of European regional develop-ment policies. Astfel, schema de reglementare NUTSpermite modificarea semnificativ@ pen-tru componen]a teritorial@ a uneia saumai multor regiuni, dac@ este destinat@s@ reduc@ disparit@]ile dintre regiuni dedezvoltare apar]inând aceluia}i stat }i –în mod explicit – dac@ reduce disper-sia popula]iei în regiunile vizate. Thus,the regulatory NUTS scheme allowssignificant modification for the territori-al structure of one or more regions, ifdesigned to reduce development dispar-ities among regions in the same state- explicitly – if this reduces dispersionof population in the regions concerned. Trecerea de actualele 8 regiuni de dez-voltare statistice la cele 16 regiuni dedezvoltare statistice nu reduce dispersiapopula]iei la nivel regional }i are dreptefect cre}terea disparit@]ilor regionale.Switching from the current 8 develop-ment regions to the 16 statistic regionsof statistic development does notreduce the regional population disper-sion and has as an effect the increas-ing of regional disparities. Astfel: Thus:

- raportul minim maxim pentru popu-la]ie dep@}e}te 1/3,5 minimum maxi-mum ratio for the population exceeds1/3,5; - raportul minim/maxim pentru nu m@rulmediu de salaria]i dep@}e}te 1/17 min-imum/maximum ratio for average num-ber of employees exceeds 1/17; - raportul minim/maxim pentru profitulbrut dep@}e}te 1/29 minimum/ -maximum ratio for gross profit exceed-ing 1/29; - raportul minim/maxim pentrusuprafa]@ dep@}e}te 1/88 minimum/maximum ratio for area exceeding 1/88. Referring to better economic structureof land, the project ignores even theminimal spatial data, such as those ontransport corridors and easy access tolocations. It is clear that a better andbalanced structure of a territory is notas to occur if transportation networksconnecting counties that are membersof a statistic region are rarified of poorquality. Din nefericire, cele 16 propuseregiuni statistice ar avea problememajore de transport în mai mult dejum@tate din cazuri. Unfortunately, the16 proposed statistical regions wouldhave major transportation problems inmore than half of cases. Chiar regiuneade interes pentru UDMR con]inândjude]ele Covasna, Harghita }i Mure} –acum în componen]a Regiunii 7 Centru,împreun@ cu jude]ele Alba, Bra}ov }iSibiu -, ar deveni una dintre cele cuprobleme importante interne de leg@tur@auto }i feroviar@ între jude]e }i capi-talele acestora, în special datorit@reliefului majoritar montan }i contactu-lui minor cu autostr@zile }i culoarele detransport european }i paneuropean.Even the region of interest for UDMR(Democratic Union of the Hungarians inRomania), Covasna, Harghita andMures – now belonging to Region 7Centre, together with the counties ofAlba, Brasov and Sibiu - would becomeone with major problems regardinginternal motorways and railway linkbetween counties and their capitals,mainly due to major mountain land-scape and the contact and minor con-tact with the highways and pan-European transport corridors. Tot dinacest punct de vedere, crearea uneiregiuni care s@ cuprins@ exclusivMunicipiul Bucure}ti, este complet înafara viziunii coerente de dezvoltare

regional@.\froAlso from this point ofview, creating a region to contain onlyBucharest Municipality is completelyout of coherent vision for regionaldevelopment. Municipiul Bucure}ti –capitala României, cu o popula]ie depeste 2 milioane de locuitori - ca }imulte alte mari ora}e, este sufocat înpropriu teritoriu. Din punct de vedere aldezvolt@rii loca]iilor industriale }i azonelor reziden]iale, Bucure}tiul pur }isimplu „sa rev@rsat” peste comuneledin jur. Bucharest - Romania's capital,with a population of over 2 millioninhabitants - and many other cities, issmothered in its own territory. In termsof development of industrial sites andresidential areas, Bucharest is simply"overflowing" the surrounding villages.În acest moment, dezvoltarea unei zonemetropolitane este de maxim@ urgen]@,pentru c@ lipsa de coordonare infra-structural@, dar mai ales lipsa deresurse suficiente în localit@]ile din jurpentru infrastructura urban@ }i de afac-eri, a creat un adev@rat blocaj de dez-voltare. At this time, the developmentof a metropolitan area is of extremeemergency because lack of infrastruc-ture coordination and especially lack ofadequate resources in areas surround-ing urban infrastructure and business,has created a true blocking develop-ment. Din punct de vedere al bazinuluide interes pentru for]a de munc@, aces-ta se întinde pe un radius de zeci dekilometrii în jurul ora}ului, ins@ trans-portul public urban sau transportul fer-oviar nu sunt acum gândite pentru aface fa]@ unui astfel de aflux de per-soane }i m@rfuri. In terms of the basinof interest to workforce, it covers aradius of ten kilometers around the city,but urban public transport and railtransport are still not designed to meetsuch an influx of people and goods.Lipsa unei politici coordonate }i a uneifinan]@ri consistente va duce la perma-nentizarea situa]iei, un blocaj ‚semnifica-tiv de dezvoltare }i o cre}tere a cos-turilor de produc]ie }i locuire. Dac@Municipiul Bucure}ti de unul singur vadeveni o regiune statistic@, vom aveaprobabil o Zon@ Metropolitan@ Bucure}ticare va include buc@]i din mai multeregiuni, cu toate complica]iile }i bloca-jele de finan]are de rigoare, cu decala-je }i neconcordan]e semnificative înceea ce prive}te obiectivele de dez-

voltare }i acoperirea lor financiar@. Lackof coordinated policy and a consistentfunding situation will lead to a perma-nent situation, significant developmentsuppression and increased productionand housing costs. If Bucharest byitself will become a statistic region, wewill probably have BucharestMetropolitan Area which will includepieces from several regions, with allcomplications and the emerging financ-ing blockages with gaps and significantdifferences with regard to developmentgoals and their financial coverage.Fiecare prim@rie va continua s@finan]eze ca }i pân@ acum infrastructur@edilitar@, drumuri, etc. Each municipali-ty will continue to fund municipal infra-structure as before, roads, etc. pe teri-toriu s@u, cu toate implica]iile negativede gestiune spa]ial@. on its territory,with all the negative implications of themanagement space. Situa]ia valorilor minime }i maxime încadrul celor 16 noi propuse regiuni dedezvoltare, din punct de vedere al pop-ula]iei înregistrate statistic, al num@ruluimediu de salaria]i raporta]i în bilan]uricontabile în 2008 (f@r@ companiile cuactivitate na]ional@) }i al profitul brutdin exploatare raportat bilan]uri con-tabile în 2008 (f@r@ companiile cu activ-itate na]ional@) }i suprafa]@ esteurm@toarea: Situation of minimum andmaximum values within the 16 pro-posed new development regions, interms of population recorded statistical-ly, the average number of employeesreported in balance sheets in 2008(excluding national business compa-nies) and gross operating profit report-ed balances accounting in 2008(excluding national business compa-nies) and the surface is: (tabelul 1)Around the proposed new structure,poverty pole seems to be in Giurgiu -Teleorman, which would hold thenational minimum (and at some indica-tors the EU minimum) for many eco-nomic indicators relevant to local andregional development. Giurgiu-Teleorman would be unlikely to reducedisparities, regardless of the growthmodel that Romania would practice.Even after the Soviet model of econom-ic growth (“maximum mobilization ofcapital and labor”- extensive growthmodel), implemented by the socialistregime in our country, this new region

would have serious difficulties becauseit registers a minimum of population,minimum of employees and third placein the queue in terms of area (afterBucharest, Boto}ani, Suceava), indicat-ing a low presence of natural resourcesin the territory. In terms of investment,unfortunately, Giurgiu and Teleormanrecorded a bad situation both to FDI(foreign direct investment) and capitalor industrial investments in general. Thus, the changes of territorial alloca-tions within statistic regions would con-figure an increase of regional disparitiesand re-concentration of the minims infrom the Northern Eastern part ofRomania to the Southern part.Romania’s passing from the 8 statisticregions to 16 such entities withoutjuridical personality and without thembeing constituted into administrative-ter-ritorial units, does not at all lead to amore balanced structure of territorialcapital management, still, moreover,leaves unsolved matters of principle forregions’ operation, whatever these areconstituted upon legal or analytical cri-teria. Besides, any change of this kindleaves furthermore unsolved essentialmatters regarding the administration ofterritorial capital and regionalization,such as:- Which is the „intermediate power”between national level and NUTS 3 orLAU ("Local Administrative Units"),whereas level NUTS 1 (so calledmacro-regions) and NUTS 2 (regions)have only a statistic existence?- How are the principles of decentral-ization and subsidiary applied if there isno functional or administrative jointbetween the Government – nationalbudget and the next administrative-ter-ritorial level, being in force to functionas an administration entity of the pub-lic budget (so called „chief account-ant”)?- How will there be ensured the inter-est and mobilization level to developstatistic regions, if there is no connect-ing functional formula from developingefforts to results and available budget(for example by introducing some taxesor fees for the regional level and, as aconsequence, reducing taxation atnational level – explicitly – he shareof national allotment to finance region-al development projects)?- How will there be determined andkept the politic interest for regionaldevelopment and good administrationof the territorial capital since for thislevel there is no political responsibili-ty, because there is no competition andpolitical delegation at the level ofNUTS2?- How will we succeed in the acceler-ated development onto different prioritydomains in different statistic regions,while the national law does not allowthe assignment of regional/local facili-ties to assure the „guidance” of theinvestment capital towards domains orregions which are declared to be of pri-ority interest?Of course, the list of basic questionscould be at least several times longer,still – unfortunately – the public andpo litical debate in Romania regardingregionalization and effective and efficientmanagement of territorial capital.

dr. Eugen IORD~NESCU

Ethnic and structural aspects within theregionalization process and management

of territorial capital in Romania (IV)

urmare din pagina 11. Într-un interviu – fluviu g@zduit deun cotidian românesc, ambasadorulRepublicii Cehe la Bucure}ti ne anun]@c@ ]ara sa nu mai are demult nici unfel de probleme cu criza financiar@ }i,prin urmare, î}i va revizui prognozade cre}tere economic@ în acest an. Dela 1,5 la sut@, la cel pu]in 3 la sut@!Urmând ca, anul viitor, s@ conteze peînc@ o dublare a ritmului de cre}tere.Mai mult, suntem informa]i c@ Cehia}i-a stabilit o strategie de evitare aeventualelor replici ale crizei în carenu se ia în calcul nici un împrumutde la forurile financiare interna]ionale.2. Ve}ti incredibil de bune vin }i dinTurcia, ]ar@ care va înregistra în 2010o cre}tere economic@ de 7 la sut@,una dintre cele mai mari din lume.Numai în cel de-al doilea trimestru dinacest an produsul intern brut al stat-ului s-a majorat cu 10,3 la sut@ com-parativ cu perioada similar@ din 2009,iar pe acest fond de dinamisms@n@tos, Bursa de Valori din Turcia aînregistrat o cre}tere de 31 la sut@ înacest an. Într-un succint „remember”al evolu]iei economice în Turcia, semen]ioneaz@ c@, în 2001, aceast@ ]ar@a fost afectat@ de o criz@ financiar@ depropor]ii, fapt ce a determinat reorga-nizarea economiei. În urma m@suriloradoptate de guvern, statul a înregis-trat o cre}tere economic@ constant@,singurul an de recesiune fiind 2009,ca urmare a climatului mondial.Acum, oficialii de la Istanbul anun]@c@ statul va înregistra un surplusbugetar. De remarcat c@, la fel ca }iCehia, Turcia nu are }i nu inten -]ioneaz@ s@ încheie acorduri de împru-mut cu Fondul Monetar Interna]ional}i Banca Mondial@.3. Dincolo de grani]ele b@trânului con-tinent, dintr-un alt col] de lume, presainterna]ional@ detaliaz@ propor]iile unuialt „fenomen” economic. Brazilia, c@cidesprea ea este vorba, dup@ ce aînfruntat în 2008 o recesiune trec@ -toare, anun]a în 2009 ie}irea din ea,urmând ca anul acesta s@ înregistreze

o cre}tere economic@ de 7,5 la sut@.Între altele, începând din 2003, peste20 de milioane de brazilieni au ie}itde sub pragul s@r@ciei, venitul mediueste în continu@ cre}tere iar }omajulîn sc@ dere, toate aceste schim b@riantre nâ nd o dinamic@ spectaculoas@ aconsumului intern. Câtu}i de pu]inîntâmpl@tor, Brazilia s-a transformat, pecont propriu, în to]i ace}ti ani ap@ -s@tori pentru al]ii, dintr-o democra]ieinstabil@, într-un stat puternic, a }apteaeconomie a lumii, cu un cuvântimportant de spus la nivel mondial.Concluzia, dureroas@ pentru noi, estec@ pân@ }i criza mondial@ se mani-fest@ selectiv, nu love}te la întâmplare.Ea î}i alege victimele, are, cum arspune nenea Iancu, fali]ii ei.României, pentru c@ nu a avut norocul}i puterea s@ se salveze prin ea îns@}i,victim@ a unei tranzi]ii bolnave }i aunor reforme mimate, nu-i mair@mâne acum decât s@ îmbr@]i}ezedramatic strategia austerit@]ii pe ter-men nelimitat. Doza nici m@car nu ne-o putem stabili noi, ci ne-o dicteaz@al]ii, cei care ne-au îndatorat. Culmeaeste c@ nici m@car cei ce ne ofer@ aziausteritate pe pâine nu suntîncredin]a]i c@ ea ne va ]ine de foame}i ne va salva într-un orizont previz-ibil. În fond, ei nu vor decât s@ fiesiguri c@-}i vor recupera din Româniabanii cu dobânzile de rigoare. Celpu]in asta reiese pregnant din avertis-mentul recent al ambasadorului SUAla Bucure}ti, Mark Gitenstein: „Nuuita]i c@ o parte semnificativ@ din cei20 miliarde de euro provin de la FMI}i o parte important@ din ace}tia suntbanii contribuabililor americani. Vremca ace}ti bani s@ fie returna]i }i s@ fieîndeplinite condi]iile. A}adar, sus]inemeforturile FMI”.În aceste condi]ii, singura alternativ@pentru români este austeritatea f@r@limite, chiar dac@ acela}i ambasadorrecunoa}te c@ m@surile de austeritateau ca scop stabilizarea, îns@ nu stim-uleaz@ cre}terea economic@, stabilind oparalel@ cinic@ cu situa]ia din America:„În SUA cheltuim aproape un trilion dedolari pentru stimulente }i îmi place s@cred c@ aceast@ abordare a salvat

probabil economia american@ }i pe ceamondial@ de la depresiune”.Dar pe noi cine }i ce ne salveaz@?Tot scormonind prin sacul cu pove]edin b@trâni, politicienii no}tri audescoperit sfatul cel în]elept: ca s@ nefie bine, trebuie s@ ne fie mai întâir@u! Formul@ sacrosant@ lansat@ cuani în urm@ de Petre Roman }i echipalui, redescoperit@ }i îmbr@ ]i}at@ acum,dup@ dou@ decenii, de al]i corifei aipoliticii române}ti. Mai exact spus, oconsacr@ acum, ca pe o idee genial@,Traian B@sescu, Emil Boc, MugurIs@rescu, }.a. {i-au t@iat cei pomeni]i,}i cei pe care nu ne îng@duie spa]iultipografic s@-i mai numim, cei maimul]i prezen]i în topul miliardarilorromâni, dar }i al]ii suficient de abili cas@ nu-}i afi}eze averile în „clasa-mente” oficiale, }i-au t@iat propriilesalarii sau î}i vor amputa pensiile în

rând cu cei supu}i azi unor nesfâr}itecurbe de sacrificiu? Nu ne spunenimeni pentru c@ ar fi }i mai greu s@se g@seasc@ un r@spuns conving@tor.Ba, dac@ ar fi s@ ne reamintim unepisod recent, dl. Is@rescu, care ned@ ast@zi lec]ii de austeritate la TV, afost primul care a reac]ionat ostil laideea reducerii salariilor din BNR,argumentând c@ domniile lor nu suntbugetari. Dar ce sunt? Sau îi prote-jeaz@ statutul special de „mân@ fortea FMI” în România?Vedem în toate acestea recunoa} tereae}ecului final al unei tranzi]iin@ucitoare }i aberante în care unicul,supremul scop a fost ca, din ea, s@se îmbog@]easc@ în timp – recorddoar unii, în dauna altora, cei maimul]i. Este }i o explica]ie a pr@ pastieif@r@ fund care desparte azi elita oli-garhic@ româneasc@ de muritorii de

rând }i de foame. De aceea, credemc@ dac@ ne-am osteni s@ fim cinsti]icu noi în}ine, m@car acum în ceasulal 12-lea, adev@rata formul@ relansat@în prezent cu discursuri sfor@itoare pepia]a ideilor de criz@, ar trebui s@ sunepu]in altfel: Ca s@ NE fie bine, trebuies@ V~ fie r@u !Vorbind de fatidica împletire a crizeieconomice globale cu formidabilanoastr@ capacitate de autodistrugere,un editorialist inteligent }i lucid pre-cum Grigore Cartianu punea deun@zidegetul pe o ran@ deschis@ }i dure -roas@, prevestind: „România va de venio for]@ atunci când vor ie}i în fa]@ maipu]ini palavragii }i mai mul]i oameniserio}i. Aceste rânduri se vor unomagiu adus muncii, ambi]iei, tenac-it@]ii }i inteligen]ei”.Din p@cate, ne mul]umim s@-i oma -giem pe al]ii...

3CRIZ~VINERI 12 NOIEMBRIE 2010

O veste rea pentru români: caprele vecinilor tr@iesc bine

Emil DAVID

urmare din pag.1În postul de manager P.D.G. – amspune ast@zi, generalul Bonaparteînconjurat de o echip@ de speciali}tide foarte bun@ calitate.[inta – obiectiv, chiar într-o prim@etap@, se v@dea foarte dificil@. Trebuiaconcentrat în mai multe puncte deplecare, un corp expedi]ionar de maimulte zeci de mii de oameni (peste50 mii), cu arme }i „bagajele” core-spunz@toare, care urma s@ fie trans-portat la circa 3.000 km. distan]@ demetropol@, oferindu-i mijloacele detrai nu doar pe timpul c@l@toriei ci }ipentru „primele m@suri orchestrate”pe p@mântul egiptean al faraonilor.Evident, imperativul unei organiz@rideosebit de complexe......Dup@ cum eviden]ia profesorulMichèle Battesti, specialist@ în secolulXIX al istoriei franceze, trupele expe-di]iei trebuiau concentrate în jurul atrei poli principali, anume sudulFran]ei, pe urm@ Italia Occidental@ }iCorsica. Ace}tia au fost ale}i func]iede pozi]ia lor strategic@, de capaci-tatea de transport de aici spre punc-tul de debarcare, de resursele v@diteîn acest scop, atât materiale cât }ifinanciare. Era, totu}i, un risc: oanume descentralizare ce putea ducela e}ec în m@sura în care ea implicafrac]ionarea transportului în 4 con-voaie, concret acestea urmând s@plece de pe coasta Provensei, de pelâng@ Genoa, de la Civitavecchia }idin Corsica. Or, jonc]iunea acestorconvoaie s-ar fi putut traduce prindistrugerea expedi]iei, cu prec@dereîn cazul interven]iei Marinei Regale(engleze). Nu s-a petrecut îns@ astfel,fiind vorba }i de }ans@ dar }i de rute}i timpi stabili]i în a}a fel încât flotafrancez@ s@ aibe parcursul „curat”pân@ la debarcarea prev@zut@....S-a pus embargo, în toate porturilede îmbarcare, pe toate navele comer-ciale disponibile. Dup@ cum men -]ioneaz@ revista francez@ „Histoire”,trebuiau în fapt transportate - }i s-au

transportat ca atare – circa 500 demii de oameni, respectiv peste32.730 solda]i ai armatei Orientului,peste 12.900 oameni echipaje alenavelor flotei }i peste 3.000 deoameni ai navelor din convoi.Trebuiau îmbarca]i - }i s-au îmbarcat– 1.230 de cai, din care circa 700erau pentru trupele de cavalerie. Maierau 80 de perechi de boi destina]is@ tracteze artileria de asalt. În plus,fuseser@ duse pe vase animale (p@s@ -ret, boi, oi) menite s@ îmbun@t@]easc@ra]iile de hran@ pentru ofi]eri }isolda]i. Au ajuns în Egipt, laAlexandria, 171 piese de artilerie, dincare 35 de tunuri de asalt, 72 tunuride campanie, 24 de obuziere, 40 demortiere, toate asigurate cu muni]iepentru circa 300 de trageri. Mai fus-eser@ înc@rcate sute de c@rucioare, desc@ri de asalt, aproape 600 de mii desaci de p@mânt, mii }i mii de lope]i,târ n@coape, securi, precum }i 27 deforje din care 20 forje de campanie.Ce mai fuseser@ aduse pe vase? Iat@,16 mii de perechi de bocanci, 1.000de perechi de cizme, 16 mii dec@m@}i, 10 mii de perechi de ciorapi,etc. În plus, ]inând seama de propen-siunea tradi]ional@ a francezilor pentruvin, aproape 1 milion litri de vin, dincare 4.800 sticle de Vin de Bour -gogne, pentru rezerva lui Bonaparte,120 mii de ocale de alcooluri tari. Pepun]i se mai aflau 160 tone de hran@pentru fiecare vas, din care 500grame de biscui]i pe zi }i pe an. Înce privea apa, aceasta era pe vase,dar figura doar în eviden]e secretepentru a fi prezervat secretul desti-na]iei, al locului de ancor@ al expe-di]iei. Nu lipseau circa 300 de femeila bord, so]ii, prostituate camuflate,sp@l@torese, croitorese, etc.Un asemenea transport de o astfel deanvergur@ a fost asigurat de 280 denave ce f@ceau parte din flota detransport, de fapt navele rechi z -i]ionate, cu o capacitate total@ de47.300 „tonneaux” (1 tonneauechivala cu 2,83 m3). Alte 12 vasecompuneau flota de r@zboi, toateînarmate cu tunuri performante. Laacestea se ad@ugau 7 fregate, 9 navece transportau armamentul, 5 bricuri,}.a. Mai pot fi consemnate „naveleu}oare” apte pentru naviga]ia pe Nil.Pe urm@ savan]ii, mul]i veni]i ulteri-or, despre care vom aminti mai târz-iu... Totul nu era, îns@, decât o avan-gard@ a Marii Armate Napoleonienecare va opera între 1805 }i 1814...

... Erau generalii care au supraveg-heat nemijlocit îmbarcarea men]io -nat@. Printre ei, generalul de divizieBerthier, ce va deveni faimos, de 45de ani, dar }i al]i 9 generali dedivizie printre care remarca]ii de maitârziu Desaix }i Kléber. Vârsta mediea celor 9 – 39 de ani. Peste to]i,îns@, }i de la Paris }i nu de lalocurile de îmbarcare, supraveghea,coordona }i ordona, superviza defapt toate preparativele expedi]iei,Napoleon Bonaparte, de numai 29 deani. Știa tot, imagina tot }i trans-mitea la to]i ce trebuia f@cut. Și nuerau nici telegrafie f@r@ fir, telefoanesau alte instrumente care au u}uratmult misiunile deta}amentelor detransmisiuni de mai târziu. Într-o ast-fel de opera]ie, Napoleon }i-a pus înlumin@ aproape întreaga m@sur@ avalorii sale de strateg, militar, man-ager }i economist de excep]ie,relevându-se la el, str@lucit ofi]er decarier@, statmajorist dar }i de lupt@,combinarea fericit@ a unei viziuniglobale }i prospective a unei situa]ii,cu sensul ascu]it }i punctual pentrudetalii, chiar pentru cele mai micidetalii. Transportul cailor era dificil,impunea amenajarea pe vase a unorgrajduri, asigurarea de furaje care aufost pachetate cu presa pentrustruguri. Mai dificil chiar se v@deatransportul alimentelor, necesar a fimen]inute în stare de a fi consumate,asigurându-se, practic, pentru câtevaluni hrana unui or@}el de circa 50 demii de locuitori. Au mai fost prob-leme ridicate }i rezolvate privindtransportul ca atare al muni]iei, încondi]ii specifice. Pe urm@ derecrutare a echipajelor, asigurarea ast-fel de oameni potrivi]i, }.a. Privindatent la toate cele ar@tate ne d@mseama de ce a câ}tigat Napoleonmulte din r@zboaiele sale purtateîmpotriva unor armate comandate degenerali cu ifose }i preten]ii, încre-meni]i în proiecte pe care nu leîn]elegeau, cu morga doar a unornume mari aristocratice mo}tenite dintat@ în fiu, cu cariere sub]iri în care„arseser@”, f@r@ argumentele necesare,etapele, de fapt ignoran]i, sclifosi]i,anafalbe]i }i penibili. Dar s@ revenim....De la Toulon, ancora va fi ridicat@în 19 mai 1798. O zi întreag@ a fostnecesar@ pentru a ie}i din rad@ 40de nave de r@zboi, }i 130 de navede transport. Reunindu-se cu navelepornite }i din celelalte puncte deîmbarcare, toat@ flota expedi]iei se

va g@si, în forma]ie aproape com-plet@, în fa]a Maltei, în 9 iunie. Doar2 zile au fost necesare pentru caMalta s@ fie cucerit@, f@r@ m@car unfoc de pu}c@ sau o ghiulea de tun,la 11 iunie. Bonaparte va ridicaancora de aici la 18 iunie cerândcap-compas Alexandria, în Egipt. Vaavea din nou }ans@, aceea}i provi-den]ial@ }ans@ care l-a înso]it înîntreaga sa carier@. Cum secretuldebarc@rii la Alexandria fusesefoarte bine p@strat, nefiind f@cut@nici o indiscre]ie, }i cum englezii}tiau de preparativele francezilorpentru o anume expedi]ie pe care opresupuneau îns@ la Neapole, înSicilia, în Portugalia, în Irlanda, darnu în Egipt, o important@ flot@englez@ condus@ de amiralul Nelsona fost trimis@ în Mediterana s@atace }i s@ distrug@ flota expe-di]ionar@ francez@. {i cum engleziierau }i viteji pe mare }i buni navi-

gatori, rezultatele unei astfel de con-frunt@ri le puteau fi fatale fran -cezilor... Oricum, se }tie c@ floteleaproape c@ s-au încruci}at, dar ocea]@ groas@ }i aproape provi-den]ial@ pentru francezi, le-a f@cuts@ nu se observe una pe alta.Totodat@, sim]ind, totu}i, cevadespre Alexan dria, Nelson a atinsportul egiptean cu 48 de ore înaintede Napoleon. Neluând în calcul c@un convoi se deplasa mult mai încetdecât o flot@ exclusiv de r@zboi, aplecat rapid de aici în alte c@ut@rivizând pe francezi... Astfel, încât,ace}tia, au putut ancora în siguran]@în rada portului Alexandria la 1 iulie1798. Optimismul }i veselia dom-neau la bordul tuturor navelor. „Cuto]ii erau parc@ galvaniza]i de mareaîncredere inspirat@ de c@tre generalul}ef al expedi]iei, tân@rul NapoleonBona parte”, scria Michèle Battesti.

(va urma)

CAMPANII VINERI 12 NOIEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în Egipt.O opera]iune economic@ performant@ (II)

Istorie economic@

VINERI 12 NOIEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

INSTRUMENTE DE PIA[~

c my b

urmare din pag.1Un fabricant al anilor 60 era unindustria} cu întreprinderi care pro-ducea pentru pie]ele na]ionale sauregionale. El î}i vindea produsele cuun serviciu comercial integrat, prinintermediul re]elelor de distribu]iecare erau, fie proprii, fie legate con-tractual pe termen lung. Fabricantulera cel care de]inea puterea, iar dis-tribuitorii aplicau ordinele sale. El lespunea consumatorilor de unde s@-icumpere produsele }i îi considera peace}tia mai degrab@ clien]ii s@i decâtdistribuitori. Era vorba, în esen]@, dea produce }i de a avea o re]ea dedistribu]ie pentru a-}i desface rapidmarfa. Concuren]a nu era important@}i succesul era legat mai mult deistoria fabricantului decât de perfor-man]a sa din momentul respectiv.Ast@zi, vremurile s-au schimbat, }irapiditatea schimb@rilor a provocat omul]ime de pagube. Putem m@suraaceast@ evolu]ie constatând c@, înrealitate, foarte mul]i fabrican]i nu maiproduc. Atunci când, pentru a definio profesie, folosim înc@ unele cuvintea c@ror defini]ie nu mai are nimic de-a face cu realitatea, putem în]elegedificult@]ile de adaptare demonstratedin totdeauna de fabrican]i. Un exem-plu interesant poate fi dat în leg@tur@cu articolele de sport. În 1985,Adidas era, f@r@ îndoial@, liderul mon-dial. În cinci ani, Adidas a fost ajuns@din urm@ }i întrecut@ de doi „fabri-can]i”: Nike }i Reebok. Îns@, cei doifabrican]i nu produc nici unul dinprodusele pe care le comercializeaz@,ei le concep }i le vând. Nu au cagrij@ decât s@ elaboreze produse cares@ plac@ consumatorilor, s@ comunice}i s@ satisfac@ nevoile distribuitorilor.Ei sunt în totalitate separa]i de func]iaindustrial@, în principiu grea. Au furni-zori care sunt fabrican]ii Asiei deSud-Est }i clien]i care sunt dis-tribuitorii lor. În acest fel, sunt capa-bili de a reac]iona foarte repede lami}c@rile pie]elor lor. Acum cinzeci deani, fabrican]ii lucrau la scar@ region-al@ }i na]ional@, în timp ce ast@zi suntobliga]i s@-}i desf@}oare activitatea lascar@ european@ sau mondial@. Iat@cum toate pie]ele destinate mareluipublic, ale c@ror produse pot c@l@torif@r@ a produce daune, au devenitmondiale. Aceasta înseamn@ c@ pro-dusele trebuie s@ fie concepute lanivel mondial, }i c@ numai varianteleacestor produse vor permite adapt@rilocale. Totodat@, aceasta înseamn@ c@întreprinderile trebuie s@ produc@ unmaximum de cantitate la un costminim, cu riscul de a nu mai fi com-petitive. Pentru aceasta, ele fabric@ }ivor fabrica produse pentru to]i aceiacare vor putea sa le solicite comenziîn cantitate suficient@. Astfel deevolu]ii arat@ de fapt c@ în ceea ceprive}te fabrican]ii se ajunge la o spe-cializare pe meserii. Separ@m ceea ce]ine de comer] }i de marketing de

ceea ce ]ine de industrie plecând dela principiul c@ comercial-marketing-ul este cel care cump@r@ de la indus-tria}i. Astfel, nu mai vorbim de „fab-rican]i”, ci de „m@rci” pe de o parte}i „industria}i” pe de alt@ parte (une-ori ambele în acela}i timp). Acestlucru a reprezentat o revolu]ie înmentalit@]ile întreprinderilor care exis-tau în anii 60 }i 70, motiv pentrucare le-a fost foarte greu s@ seadapteze. În schimb, întreprinderilecare s-au creat dup@ nu au problemedeoarece, de la început, }i-au impusprincipiul separ@rii respective.Muta]iile în ceea ce prive}te m@rcilenu se opresc aici. Într-adev@r,înainte, m@rcile îi considerau pe con-sumatori clien]ii lor, iar distribuitoriinu erau decât o band@ de transmisie.O parte dinte ele aplic@ în continuareacest sistem, }i putem observa c@,în general, ele sunt cele carep@streaz@ integrarea industriala.M@rcile estimau c@ doar consumatoriiaveau puterea de a alege }i de aspune, eventual, „nu”. Ast@zi îns@,trebuie s@ considere c@ înaintea con-sumatorilor se afl@ distribuitorii care

au puterea de a alege }i de a spune„nu” m@rcilor. Astfel, s@ ne imagin@mc@ o marc@ posed@ 70& dintr-o pia]@colaborând cu to]i distribuitorii, dincare unul ar de]ine, la rândul s@u,50& din pia]@. Daca acest dis-tribuitor, dintr-un motiv sau altuldecide s@ înl@ture din raioanele salemarca respectiv@ pentru a o înlocuicu o alta sau dac@ marca decide s@nu mai lucreze cu acel distribuitor,cu siguran]@ c@ marca va pierde cotede pia]@ considerabile putând ajungela extrem@, pân@ la 50&. Evident, }idistribuitorul va pierde în acest cazdar nu a}a de mult. În fapt, exem-plul de mai sus, chiar dac@ esteexagerat (deoarece, practic, nici undistribuitor nu de]ine, singur 50&dintr-o pia]@), are menirea de a ar@tac@ m@rcile care administreaz@ cote depia]@ traduse prin volume, sereg@sesc ast@zi în fa]a distribuitorilorcare administreaz@ }i ei, cote depia]@ care se traduc prin volume.Odinioar@, marca avea, practic, con-trolul total al cotei sale de pia]@.Pentru a ne convinge, este suficients@ consult@m lucr@rile de marketing

care erau elaborate întotdeauna pen-tru m@rci }i în care distribu]ia ocupadoar o mic@ parte. Puteam citi c@m@rcile trebuie s@ aleag@ o distribu]iecare s@ fie conform@ cu obiectivelelor de cot@ de pia]@. Îns@, este vitalpentru m@rci s@ în]eleag@ c@ aceste„teorii” nu mai sunt adaptate larealit@]ile actuale. Într-adev@r, struc-turile distribu]iei destinate mareluipublic sunt de a}a manier@ încâtm@rcile nu mai pot spune c@ ele alegun distribuitor, dar trebuie sa cauteo formul@ de distribu]ie care s@accepte sa le ajute în atingereaobiectivelor. Ceea ce este mai impor-tant, într-o astfel de situa]ie, este dea în]elege c@, consumatorul, care erainterlocutorul privilegiat al m@rcilor,trece în realitate pe cel de-al doilealoc, în spatele distribuitorului. Cu rareexcep]ii, (în principal pentru produse-le haute de gamme), consumatorulmerge la unul sau mai mul]i dis-tribuitori pentru a alege întrediferitele produse, m@rci }i pre]uri, }ialegerea va depinde, înainte de toate,de aceleia a distribuitorului. Ceea ceînseamn@, de asemenea, c@ m@rcile

trebuie s@ studieze pia]a distribuito-rilor înaintea aceleia a consumato-rilor. Constatând, anumite m@rci aufost uimite pentru c@ metodele lor degândire le f@ceau s@ considere dis-tribuitorii drept unelte de marketing.Totu}i, de pe urma fluxurilor finan-ciare, este clar c@ marca vinde exclu-siv distribuitorilor care au devenit întotalitate independen]i }i, mai ales, c@trebuie s@-i analizeze pe distribuitoriîn func]ie de criteriile lor economice}i în func]ie de pia]a lor. Cu toateacestea, rela]ia cu consumatorii tre-buie s@ r@mân@ permanent@. Toatem@rcile indic@, normal, c@ comunic@pentru ca consumatorii s@ le cumpereprodusele. Îns@, dac@ a comunicaeste necesar, trebuie s@ ad@ug@mast@zi: „pentru ca consumatorii s@poat@ cump@ra produsele în maga-zine, trebuie s@ le }i g@seasc@ înliniarul acestora”; deoarece produseleunei m@rci nu mai sunt automat înliniarele pe care ea le prev@zuse (a nupl@ti, de exemplu, o tax@ de raftatrage dup@ sine excluderea produsu-lui din liniarul unui magazin).

(va urma)

dr. Lucian BELA{CU

Pia]a bunurilor de larg consumîn contextul rela]iei produc@tor-

distribuitor-consumator (I)

MORALA %NNAVU[IRII VINERI 12 NOIEMBRIE 20106

„Dulce este somnul lucr@torului,fie c@ m@nânc@ mult, fie c@m@nânc@ pu]in, dar bel}ugulbogatului nu-i d@ r@gaz s@doarm@.”

(Ecclesiastul 5, 11)

S@racii îi pot îmbog@]i pe boga]i }iboga]ii îi pot s@ r@ci pe s@raci. Necre -dincio}ii ar fi tenta]i s@ în]eleag@ prinaceasta exploatarea s@racilor de c@treboga]i. Cei ce cred în Hristos, cei cetr@iesc în Hristos v@d în aceast@ afir-ma ]ie altceva }i anume: cel s@racmaterialice}te poate, prin în@l]imea }icu r@]ia duhului s@u, s@ înal]e, s@îmbog@]easc@ duhovnice}te un ommai bogat materialice}te, }i, dim-potriv@ un bogat, nenorocit din punctde vedere moral, fire}te c@-l s@r@ -ce}te, îl pustie}te duhovnice}te pes@racul care in tr@ în contact cu el.Fiecare dintre noi nu nu mai c@ este„vinovat pentru toat@ lumea”, ci îiînrâure} te pe to]i, indiferent de po -zi]ia social@. În lume se rostogolescmereu, val dup@ val, în chip nev@zutpentru ochii privitorului superficial,energiile morale }i duhov nice}ti aleoamenilor lua]i în parte, care sunt nunumai pentru sine, ci }i pentru toat@lumea fabrici de bine sau r@u, „con-ductori” ai luminii lui Hristos sau aiîntuneri cului diavolesc.Pofta de bog@]ie }i divi nizarea ei esteo otrav@ atât pentru persoan@, cât }ipen tru societate. Când bog@]iei i seaduc jertfe omene}ti, când demnita -tea cea mare }i nemuri toare a omu-lui }i scopul vie]ii lui pe p@mânt suntuitate, atunci omul înceteaz@ a mai fifiin]@ eclesial@. Pofta de bog@]ie semanifest@ nu numai la cei boga]i saula cei care se îmbog@]esc, ci tot atâtde des }i la cei s@raci, care invidiaz@situa]ia material@ mai bun@ a altora.Esen]a duhului cre}tinesc pentru fie -care om, indiferent de pozitia lui so -cial@, este libertatea de orice împ@ -timire fa]@ de bog@]ia cea stric@cioas@}i slobozit în Hristos, li ber duhov -nice}te atât de zgârcenia egoist@, cât}i de in vidia egoist@ .S@r@cia care tr@ie}te în invidie }irespir@ ucidere nu este binecuvântatas@r@cie evanghelic@. Este o s@r@cie în -grozitoare. Totodat@, bogatul smerit,care se consider@ un simplu „iconom”(Luca 16,1) al acestei bo g@ ]ii }i dis-pune de ea în mod just, bineîn]eles c@nu poate fi so cotit printre boga]ii decare Mântuitorul a zis: vai lor! Nu, cipe ace}ti boga]i îi a}teapt@ nu vai, cibucurie, }i aceast@ bucurie e ve}nic@.Niciun fel de bun material }i niciun felde lips@ a bunurilor materiale nu estebun sau r@u în sine. Numai marxis-mul, urmând buddhismului, înal ]@aspectul material al existen]ei lanivelul de categorie a binelui moral }ia r@ului moral. Pentru cre}tini, binele}i r@ul constau nu în cele exterioare,ci tot ce este în lume devine bun sau

r@u în func]ie de motivele }i hot@rârilel@untrice ale omului; atât binele, cât }ir@ul sunt mi}c@ri pur l@untrice, duhov -nice}ti, care creeaz@ în om fie un iad,fie un rai. Iar lu mea dinafar@reprezint@ numai periferia mani-fest@rilor omului }i bineîn]eles dac@omul e luminos, }i sfâr}itul vie]ii luio s@ lumineze.Mântuitorul a numit r@u nu bog@]iilemateriale în sine, ci n@dejdea înbog@]ie, adic@ a-]i organiza to tul înjurul ideii de bun@stare material@.Evanghe lia subliniaz@ în fel }i chipnetemeinicia unei ase menea bog@]ii }iunei asemenea n@dejdi. Aceas ta estecasa cl@dit@ pe nisip, acesta estebogatul care pr@znuie}te luminat întoate zilele sale }i nu în]elege c@ îlpânde}te moartea nea}teptat@. Apoca -lipsa vorbe} te despre acest fel debog@]ie în cuvinte cât se poate delimpezi: „...sunt bogat, m-am îmbo -g@]it, }i de nimic nu am nevoie, }inu vezi c@ tu e}ti cel tic@los, }i vred-nic de plâns, }i s@rac, }i orb, }i gol!”(Apocalips@ 3, 17). Inversate expresi-ile acestea ar putea s@ spun@ cevadespre un om s@rac materialice}te }ibogat în sim]@minte bune }i lumi -noase, plin de abnega]ie, dar carevede doar s@r@cia sa }i nimicnicia sap@mânteasc@. Dac@ to]i ace}ti oamenis-ar p@ trunde pân@ la cap@t deaceast@ viziune adev@rat@ asupra rea -lit@]ii, cât de mult s-ar schimba via]alor; cum s-ar destr@ma }i cum arpieri toate cumplitele teorii care-idezbin@ pe oameni, }i cum s-arînst@pâni doar atitudinea corect@ fa]@de valorile vie]ii. Bog@]ia poate fi un dar binecuvântatal lui Dumnezeu. {i s@r@cia la fel.Bog@]ia poate fi un blestem pentruom. {i s@r@cia la fel. S@r@cia devineblestemat@ atunci când pro letarizeaz@.Proletarizarea s@r@ciei îi r@pe}te harul

sufletu lui care petrece în s@r@cie, îir@pe}te c@ile duhovnice}ti dedobândire }i p@strare a binecuvânt@riiacesteia. Proletarizarea harului înseam-n@, de asemenea, însingurare, exclu -dere a s@racului în virtutea s@r@cieilui. Aceast@ proletari zare este s@l@ -}luire a duhului antihristic în oameniis@raci, }i ea a început, bineîn]eles,nu odat@ cu Karl Marx }i nu odat@cu liderii socialismului timpuriu. Apa -ri]ia ei este o manifestare general@ ap@catului în lume, atât în lumeaboga]ilor, cât }i în lumea s@racilor.Nu numai s@racul pro letarizeaz@ s@r@ -cia prin atitudinea sa gre}it@ fa]@ des@r@ cie, ci }i bogatul, la rândul s@uproletarizeaz@ s@r@cia prin atitudineagre}it@ fa]@ de propria bog@]ie }i fa]@de s@r@cia altora. Calea con}tiin]ei cre}tine contempo-rane trebuie s@ fie ac]iunea ideolog-ic@ }i mai mult decât atât, pnevma-tologic@ (purt@toare de duh), binedefinit@ împotri va proletariz@rii s@r@ -ciei atât din partea s@racilor în}i}i,cât }i din partea boga]ilor. Aceast@ac]iune trebuie s@ fie lupt@ sfin]it@pentru cea mai mare valoare a lumii,care este sufletul omenesc, }i luptaaceasta trebuie purtat@ doar prin per-sonalitatea uman@ vie, prin unireaunor asemenea personalit@]i umanevii în Hristos }i prin afir marea prinpropriul exemplu a temeiurilor devia]@ pe care le m@rturisim.În lume nu exist@ dou@ tabere, a cap-itali}tilor }i a proletarilor, cum vreacon}tiin]a exterioar@ s@ prezintelucrurile. În lume sunt trei tabere:s@racii atei, bo ga]ii atei }i cre}tinii,atât s@raci, cât }i boga]i material-ice}te. Aceasta este harta etic@ alumii. Cre}tinii nu se îm part în s@raci}i boga]i, întrucât s@racii con}tienti -zeaz@ avantajele s@r@ciei lor, iarboga]ii, incomoditatea bog@]iei lor }i

faptul c@, în orice caz, ea este lipsit@de statornicie }i ca atare, de ade v@ -rat@ însemn@tate. Pentru primele dou@categorii nu exist@ problema so cial@ }inici nu poate exista, fiindc@ la eiac]ioneaz@ principiul luptei }i alabsolutei neîmp@c@ri, adic@ fie alr@zboiului, fie al p@cii pur diplomatice,lipsite de orice putere real@. Cea de-atreia este desigur cea mai redus@ canum@r în lume, deoarece apartenen]acereasc@ }i de demnitate la ea esteexpresie a credin]ei cre} tine nu ver-bale }i nici ideologice, ci duhovnice}ti,concrete. Din aceast@ autentic@ reali-tate a duhului poate cre}te ideologiavie]ii sociale cre}tine.Cre}tinul este o persoan@ care seostene}te, indiferent de bog@]ia oris@r@cia sa. în orice pozi]ie social@ }ifi nanciar@ s-ar afla, cre}tinul este unostenitor în lucrarea vie]ii. întru su -doa rea fe]ei î}i agonise}te pâinea ma -teri al@ }i pâinea duhovniceasc@ sprevia]a ve}nic@ în Hristos. Categoric înacest sens Apostolul Pavel spune„Dac@ cineva nu vrea s@ lucreze, acelanici s@ nu m@nân ce” (II Tesa loniceni3, 10). Cine are pâinea material@ f@r@efort, f@r@ s@ se lupte cu „spi niip@mântului” ( Facere 3, 18), ca deexemplu rentierii, acela dac@ estecre}tin nu r@mâne inactiv, ci dobân -de}te pâine pentru al]i oameni }i prinînsu}i acest fapt dobânde}te pâineaduhovniceasc@ pentru sine }i pentrual]ii. Cre}tinul care posed@ averi nueste niciodat@ lene}, ci el trude}teîntotdeauna. De aceea cre}tinii sunt to]i într-o sin-gur@ tab@r@: bo ga]i }i s@raci, de seam@}i de rând ca pozi]ie p@mân teas c@ }inici nu s-ar putea altfel. Cre}tinii suntlipsi]i atât de invidie, cât }i de dispre].Cel situat mai sus }i cel si tuat mai jossunt la egalitate în planul ve}niciei }ide aceea este cu neputin]@ invidia fa]@

de cel mai sus situat }i dispre]ul fa]@de cel mai jos situat. Dup@ m@suratru dei lor }i a voii lui Dumnezeu f@r@de care nimic nu se s@vâr}e}te nici încer, nici pe p@mânt, cre}tinii ajung lao situa]ie financiar@ de folos }i mân-tuitoare.Patimile oamenilor ce au pierdutasem@narea cu Dumnezeu n-au decâts@ se dezl@n]uie împrejur }i s@ încer -ce s@-l abat@ pe cre}tin într-o tab@r@ome neasc@ sau alta, unde factor decoeziune nu este dra gostea, ci solidar-itatea întemeiat@ pe urm@rirea inte -rese lor josnice }i adeseori criminale.Cre}tinul nu î}i vin de libertateaduhovniceasc@ ce se înal]@ deasupralumii, pentru blidul de linte al lumiimereu în schimbare }i nu î}i constru-ie}te fericirea pe suferin]a altora.Pentru Biserica lui Hristos nu exist@nici boga]i, nici s@raci. Mai bine zis eiexist@, îns@ doar în alt plan. Al telesunt însu}irile bog@]iei, respectivs@r@ciei, în Biseri c@. Boga]i sunt ceis@raci cu duhul }i s@raci cei ce seîmbog@]esc cu valorile lor p@mân te}ti.În privin]a boga ]ilor, în Biseric@ exist@obiceiul acesta: ei o slujesc. Ast fel,s@racii sunt considera]i vrednici s@ fieajuta]i, iar bo ga]ii vrednici s@ slu-jeasc@. Psihologia bisericeasc@ estediametral opus@ psihologiei lumiideoarece s@racii slujesc, iar boga]iiprimesc serviciile lor ca pe ceva dato -rat. Remarca bil este faptul c@ }i înafara hotarelor p@mântului se îm -pline}te aceast@ lege a Bisericii: sfin]iicare au plecat de pe p@mânt, se roag@pentru oamenii p@c@to}i care tr@ iescpe p@mânt }i prin aceasta slujescmântuirii lor.În sens duhovnicesc slujirea este prinexcelen]@ lucrarea boga]ilor, iar însens pur p@mân tesc bog@]ia, puterea,pozi]ia social@ sunt pentru con}ti in]acre}tin@ întotdeauna legate de princip-iul slujirii }i nicidecum de cel aldesf@t@rii vie]ii p@mânte}ti.Biserica este pe p@mânt }i în cer, prinexcelen]@, slu jitoarea a tot ce-i neaju-torat }i împilat. Adev@ra]ii slujitori aiBisericii nu se lingu }esc niciodat@ pelâng@ cei boga]i, chiar dac@ ace}tia facdanii Bisericii }i construiesc biserici.Slujitorii Bisericii r@mân impar]iali fa]@de bog@]ie }i s@r@ cie, f@r@ s@ cad@ niciîn cealalt@ extrem@, condamnândbog@]ia ca atare. Biserica }tie c@ nudup@ situa]ia sa ex terioar@ va fi jude-cat omul, ci dup@ treapta cur@]ieiinimii sale }i dup@ treapta iubirii fa]@de Dumnezeu }i de om, iubire expri-mat@ prin fapte.Boga]ii atei nu ]in }i nu au ]inut nicio-dat@ cont de omul s@rac. Ei cedeaz@numai în fa]a presiunii materiale as@racilor. Prin împietrirea inimii lor }iprin }ederea lor pe bog@]ia ceaputrezit@ ( Iacob 5, 2), ei dezl@n]uiepati mile cele mai josnice ale s@racilor}i în egoismul lor sunt propov@duitoriai ateismului. Slujitorii Bisericii trebuies@ r@mân@ credincio}i duhului ei }i s@nu-i lingu}easc@ pe cei boga]i, încura-jându-le f@]@rni cia }i t@când laf@r@delegile lor.Boga]ii vor intra în împ@r@]iacerurilor numai atunci când o s@-ic@l@uzeasc@ s@racii. F@r@ s@raci,boga]ii nu se pot mântui. Doar dac@î}i deschid mâinile pentru s@raci,deschide }i Dumnezeu pentru eipor]ile cerurilor. Dumnezeu ne-a datbog@]ia pentru a cump@ra cerul cuea }i bogat nu este cel ce a câ}tigatmult, ci cel care a împ@r]it mult.

Pr. drd. Ioan RADU

Despre s@r@cie }i bog@]ieBISERICA ŞI ECONOMIA

DILEME FINANCIAREVINERI 12 NOIEMBRIE 2010 7

urmare din pag.1Adic@ singura întrebare era „câ] demul]i bani pot lua de la banc@?”, }iabia apoi, ca un ecou târziu }i slab,în cel mai bun caz, „cât cost@ ace}tibani?”. Pentru mu]i faptul c@ b@ncileînc@ mai aveau ceva elemente decontrol, de temperare a creditului,impuse unele de BNR, altele deeventuale proceduri birocratice ban-care, a constituit marea frustrare aacelor ani. {i cred c@ mul]i î}iamintesc pelerinajele din aceaperioad@ de la o banc@ la alta cuîntrebarea de mai sus }i cu încer-carea de a g@si variante astfel încâtsuma s@ fie tot mai consistent@.Pentru aceasta s-a mers pân@ acoloîncât acceptarea unui risc valutardublu a ajuns s@ nu fie doar oîntâmplare excentric@ ci o op]iunedes întâlnit@. {i ca în orice rela]ie,dup@ consim]@mânt, urmeaz@ prob-lemele. Nu are importan]@ c@ ele aufost catalizate de factori externi,adic@ nu atât de banc@ sau de client,cât de context. Conteaz@ cum a ]iuntrela]ia atunci când au ap@rut tensiu-nile. {i nu a ]inut! E drept, factoriiexterni au fost extrem de drastici. S@lu@m situa]ia unui bugetar – clien]ifoarte agrea]i de b@nci în condi]iile încare veniturile lor erau transparente}i locul de munc@ stabil - care amers cu expunerea maxim@ admis@de 70& pe un salariu mediu pe

economie de 1800 acum sau 1600în urm@ cu doi ani. T@ierea de 25&i-a redus veniturile spre 1300 iarrata ini]ial@ era la vreo 1100. Cu cei200 de lei r@ma}i, bugetarul nostruvede negru în fa]a ochilor }i pe bun@dreptate acuz@ rela]ia cu banca. Dac@mai descoper@ o infidelitate în con-tractul de credit, de genul comi-sioanelor abuzive pentru care bancanu este dispus@ s@-}i asume nici oresponsabilitate (adic@ s@-l scad@ dinmarj@) }i nici nu vedem o urm@ deregret pe fa]a bancherului, divor]ulnu poate fi decât unul cu scandal.Contractul este îns@ în favoareab@ncii }i a}a vom avea o genera]ieîntreag@ de clien]i frustra]i }ibancheri care nu }tiu decât s@ ]in@cu din]ii de un contract pe careclien]ii l-au semnat în perioada încare erau prea îndr@gosti]i ca s@ fielucizi. Clien]ii }tiu c@ pierd, bancheriinu. %n fond asta este singura deose-bire. Bugetari ca în exemplul de maisus, dar }i al]i clien]i la anaghie auajuns s@ nu mai pl@teasc@ acestecredite a}a c@ deocamdat@ 1 din 4clien]i este restan]ier. Suma total@ nueste fatal@, dar privind aceast@ rela]ieîn urm@toarele 6 luni: salariile nu vorcre}te, infla]ia este prezent@, iarnaeste în fa]@, oportunit@]ile lipsesc,bani tot mai pu]ini, restan]e dejaprezente. E combina]ia perfect@ pen-tru dublarea num@rului de r@u platni-ci. Ce victorie mai au atunci b@ncile?

Dac@ mai ad@ug@m }i proceseledeclan}ate prin Ordonan]a 50 (darcare se pot câ}tiga de c@tre clien]ipe baza unei legisla]ii deja exis-tente), bancehrii vor începe s@ aib@cea mai riscant@ meserie. Se vorocupa doar de exercitarea de pre-siuni asupra clien]ilor, de lichidarede active }i restructure, iar acor-darea creditelor va fi o amintire.Deja majoritatea sucursalelor ban-care au ajuns s@ acor de un creditpe lun@ ceea ce le descalific@ dinstard pentru supra vie]urie. Vomvedea multe loca]ii abandonatechiar dac@ argumentul c@ e nevoiede o re]ea mare pentru a gestionaaceste credite de consum date cugenerozitate e valabil. {i aceast@valabilitate are limitele ei }i cândprofiturile vor fi de câteva milioanede lei cum a avut pe trimestru treicea mai mare banc@ din ]ar@, cineî}i va mai permite atâta generozi-tate imobiliar@. Con secin]ele acesteirela]ii este abandonul credit@riiinclusiv pentru clien]ii corporatepentru c@ toate neajunsurile se vorpune pe ace}ti clien]i condamna]ifatal s@ r@mân@ în aceast@ rela]ie,„de dragul copiilor”, a afacerilorpornite }i finan]ate. {i în acest cazîns@ abandonul - adic@ falimentul }iinsolven]a – este posibil. Abiaatunci, cu clien]ii retail ajun}i r@uplatnici iar cu cei corporate execu-ta]i silit, vom ajunge o ]ar@ orfan@

de credite. De aceea, pentru a nuafecta pe termen lung stabilitatea

acestei ]@ri, bancherii trebuie câtmai repede du}i la psiholog.

Dan SUCIU

Cu bancherii la psiholog

Pentru îndeplinirea în bune condi]ii aobiectivelor ce-i revin, contabilitateatrezoreriei trebuie s@ fie organizat@ }icondus@ în mod corespunz@tor. Înacest scop trebuie s@ se ]in@ seamade influen]a urm@torilor factori:a) Structura elementelor de tre-zorerie. În structura trezoreriei intra:titluri de plasament, disponibilit@]ileîn conturi la b@nci }i în cas@, în lei}i în devize, creditele bancare pe ter-men scurt }i alte valori de trezorerie.În contabilitate, elementele de struc-tur@ ale trezoreriei sunt reflectate cuajutorul diferitelor conturi sintetice degradul I }i II }i a conturilor analitice.b) Locul unde se afl@ valorile de tre-zorerie, care pot fi: casieria unit@]ii,b@ncile, ter]e unit@]i sau persoane.Se folosesc eviden]e operative }iconturi sintetice adecvate locurilorunde se afl@ valorile de trezorerie.c) Formele decont@rilor f@r@ numerarprin intermediul conturilor deschisela b@nci, cu instrumentele de decon-tare adecvate, necesit@ nu numaifolosirea de conturi sintetice ci }iînregistr@ri contabile diferite.

1.3. STRUCTURA TREZORERIEITrezoreria înreprinderii cuprindeinvesti]iile financiare pe termen scurtprecum }i casa }i conturile deschisela trezoreria statului }i b@nci comer-ciale. Trezoreria întreprinderii asigur@eviden]a existen]ei }i mi}c@rii titlu -rilor de plasament (investi]iilor finan-ciare pe termen scurt), a disponi-bilit@]ilor din conturi bancare, a cred-itelor bancare pe termen scurt, a nu -merarului din casierie, a acreditive lor,avansurilor de trezorerie, viramen -

telor interne }i a altor valori similare. Gestiunea trezoreriei are rolul de aasigura un nivel optim al numeraru-lui }i echivalen]elor acestuia, a volu-mului resurselor financiare existenteîn conturi bancare, a creditelorob]inute pe termen scurt, a valorilorde încasat, a investi]iilor pe termenscurt considerate avantajoase firmei,în vederea asigur@rii unui nivel optimde lichiditate.Prin trezorerie se estimeaz@ capaci-tatea întreprinderilor de a generanumerar }i echivalente de numerar.În func]ie de sursa de provenien]@ }ide destina]ia lor, ac]iunile }i obli -ga]iunile se împart în doua categorii:- ac]iuni }i obliga]iuni cump@rate înscopul vânz@rii }i ob]inerii unui venit- ac]iuni }i obliga]iuni proprii, ceinclud ac]iunile emise de societate,vândute }i apoi r@scumparate înscopul revânz@rii la un pre] avanta-jos sau acord@rii salaria]ilor proprii,}i obliga]iunile emise de societate în

scopul ob]inerii unui împrumut peobliga]iuni. În momentul ramburs@riicreditului obliga]iunile suntr@scumparate }i anulate.Disponibilit@]ile b@ne}ti se prezint@sub forma numerarului din casieriasociet@]ilor, a depozitelor bancare înconturile curente de lei sau valut@ }isub forma unor valori de încasatcum ar fi cecurile de încasat,efectele de încasat }i efecte remisespre scontare. Numerarul din casieria societ@]ilor seprezint@ în lei sau valut@ }i alte val-ori (timbre fiscale }i po}tale, biletede tratament }i odihn@, tichete }ibilete de c@l@torie, alte valori). Prin conturile curente la banc@ seeviden]iaz@ disponbilit@]ile în lei sauvalut@ ale întreprinderii existente înconturile bancare. Prin aceste conturise înregistreaz@ toate opera]iunileb@ne}ti între societate }i banc@. Îndebitul acestor conturi sunt evi-den]iate încas@rile (crean]e de la

clien]i sau debitori diver}i, depuneride numerar, primirea unui creditbancar, etc.) iar în creditul conturilorsunt reflectate toate pl@]ile (datoriic@tre furnizori, creditori diver}i,bugetul statului, ridic@ri de numerar,ramburasare rate credite, etc). Soldulfinal al unui cont este în mod curentdebitor, reprezentând disponibilulexistent la un moment dat, dac@ sol-dul este creditor exprim@ crediteleacordate de banc@ }i nerambursate.Extrasul de cont este documentul ceatesta tranzac]iile în lei sau valut@. Depozitele la termen sunt consider-ate instrumente de trezorerie dac@scaden]a este mai mic@ de un an.Acreditivul este o modalitate dedecontare de regul@ impus@ de furni-zor, care asigur@ acestuia mijloaceleb@ne}ti pe m@sura livrarii unorbunuri sau prest@ri de servicii.Acreditivul reprezinta disponibilit@]ileb@ne}ti ale cump@r@torului virateîntr-un cont distinct la dispozi]ia

furnizorului }i destinate achit@rii obli -ga]iilor fa]@ de acesta, pe m@sura li -vrarii de m@rfuri, execut@rii de lucr@risau prest@rii de servicii. El poate fialimentat }i din credite bancare petermen scurt, dac@ cump@r@torul nudispune de lichidit@]i proprii.Deschiderea acreditivului trebuie co -mu nicat@ b@ncii furnizorului prininter mediul b@ncii cump@r@torului,odat@ cu condi]iile în care el se real-izeaz@.Pentru încasarea sumelor prev@zuteîn acreditiv, furnizorul trebuie s@prezinte b@ncii de care apar]ine doc-umentele din care s@ rezulte înde -plinirea condi]iilor din acreditiv pen-tru livrarea bunurilor }i prestareaserviciilor.Acreditivele pot fi deschise la banc@în lei sau în devize. Deoarece încazul acreditivelor deschise în devizeintervin active b@ne}ti în valutestr@ine, acestora li se aplic@ acelea}icerin]e privind eviden]a lor cât }iacelea}i reguli privind rela]ia dintreleii române}ti }i unit@]ile monetarestr@ine ca }i disponibilit@]ilor b@ne}tip@strate în devize în b@ncile cum -p@r@torilor. Principalele etape privindderularea decont@rilor pe baz@ deacreditive sunt:- încheierea unui contract comercialprin care partenerii au convenit de -contarea pe baz@ de acreditiv;- deschiderea acreditivului în lei sauîn valut@ pe baza ordinului dat dec@tre client b@ncii sale;- livrarea bunurilor, concomitent cuîntocmirea documentelor aferente;- utilizarea efectiv@ a acreditivului;- intrarea în posesia bunurilor pebaza documentelor prezentate dec@tre client. (va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (II)

ART~ ECONOMIE VINERI 12 NOIEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

În perioada }ederii mele în LosAngeles principalele preocup@ri, în afaracelor legate de stricta existen]@ de zi cuzi, mi le-am îndreptat spre „ostenelilespiritului” cum îi pl@cea s@ spun@ luiTudor Vianu, osteneli în domeniul val-orilor prin care opera de art@ seraporteaz@ la o valoare suprem@, aceeaa valorii adev@rului. Am început, dinmartie din 1993, s@ consemnez în jur-nalul meu, intitulat de la început,Solilocvii de Duminic@, acele idei care,confuze la început, mi s-au limpezitprin decantare organic@, treptat, princontactul direct cu arta }i culturaAmericii în care aceasta se inter-secteaz@ cu valoarea Adev@rului în art@.

Spectrul larg al domeniilor în carese manifest@ valoarea (economie,politic@, societate, teorie, estetic@,moral@, etic@, religie, artistic@) atragede la sine o tratare diferen]iat@, spe-cific@, în func]ie de modul în careacesta devine un bun de folosin]@material@. Un tablou de Picasso, (spreexemplu) este un bun estetic pentruiubitorul de art@, dar poate s@ aibe }ivaloare comercial@ pentru negustorulde art@, s@ devin@ bun comercial,sau valoare sentimental@ pentru fami-lie, devenind bun familial.

Arta, }i nu numai, are capacitateade a subsuma un lucru al ei, în sferaunei alte valori, pe care teoreticienii onumesc subalternarea actelor de val-orificare. Opera de art@ este un bunrealizat nu unul dat, produs care seîntâlne}te cu o dorin]@ a publicului pecare încearc@ s@ i-o satisfac@. Suntopere care r@spund numai dorin]eloreconomice }i care nu se constituie cavalori estetice.

Exist@ atâtea produse de art@ c@tedorin]e sunt. Cele care satisfacnumai dorin]ele economice într@ însfera co mer ]ului, devenind marf@.Locurile consa crate unde marele pub-lic american poate întâlni arta subform@ de produs comercial suntTârgurile de art@. Cele mai multe din-tre acestea se or ganizeaz@ în aer liber,în general în parcuri.

Clima din Los Angeles permite,datorit@ lipsei totale de precipita]ii, cacel pu]in 10 luni pe ani s@ sedesf@}oare astfel de manifest@ri.Multe din cele peste 170 de ora}esatelit ale acestui uria} megalopolis,g@zduiesc într-o regie abil dirijat@,adev@rate festivaluri de art@, unde seîmbin@ armonios latura comercial@ cucea de crea]ie artistic@. În BeverlyHills, pe Rodeo Drive are loc de dou@

ori pe an, în mai }i în octombrie,celebrul Târg-Festival de Art@, subgenericul „Affaire in the Gardens artsshow” care este o form@ frumos far-dat@ a unui târg ordinar de podusecare vizeaz@ pe alocuri }i arta.

Acolo am v@zut, spre deziluziamea, felul în care este privit@ arta,atât de publicul larg cât }i de celavizat, de pe cele dou@ aspecte defin-itorii ale sale, de valoare estetic@ intrin-sec@ }i de valoarea de întrebuin]are(deci marf@). Foarte multe p@reri pecare le aveam despre rolul artei înstatul cel mai pragmatic din lume, mis-au schimbat total. O mul]ime deîntreb@ri ale c@ror r@spunsuri le-amaflat în parte sau deloc, îmi persist@ }iîn prezent în memorie.

Cine poate spune unde se afl@grani]a dintre valoarea estetic@ }i cea

comercial@? Ce for suprem stabile}tecriteriile dup@ care se poate facedepartajarea? Istoria artelor cunoa}ter@sturn@ri spectaculose între valoareaartistic@ }i cea economic@, comer-cial@. Cezanne, spre exemplu, în 1895a v@ndut un peisaj de pe Muntele St.Victoire, cu 15 franci, bani care i-aajuns s@-}i cumpere o farfurie demâncare de varz@ }i o sticl@ cu bere,iar dup@ aproape un secol acesta s-a vândut la câteva milioane de dolari.

„Micu]a Picasso” un produs tipical acestui tip de comer] cu arta, avândut un tablou, dup@ declara]iile ei,cu 400.000 de dolari. Apare între-barea: cu cât se va vinde aceast@lucrare peste 100 de ani? Se va maivorbi despre aceast@ artist@ care adebutat comercial excep]ional? Cusiguran]@ de]in@torii tabloului marelui

Cezanne au f@cut o mare afacere, darcei care s-au gr@bit, inclusiv BillClinton, s@ investeasc@ în „opera”micu]ei pictori]e de origine român@,Alexandra Nechita, vor avea probabilo mare dezam@gire.

De curând presa sibian@ vorbeala modul laudativ despre un fel demo gulu] medie}an care a achizi]ionato lucrare celebr@ a marelui pictorromân Nicolae Grigorescu cu150000 de euro. Dac@ pre]urileexprim@ valoarea operelor, atunci debanii pe care îi încaseaz@ „Micu]aPicasso” pe o pictur@ a sa, altmogul poate cump@ra dou@ lucr@ride Nicolae Grigorescu }i mai r@mânbani pentru vreo 50 de tablouri aleunor pictori din „divizia A” a picturiiromâne}ti contemporane. Ce paradoxdevenit realitate?!

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

B@t@lia de la Narva la 19 noiembrie 1700, dintre armata regelui Carol al XII-lea al Suediei care a învins armata rus@ condus@ de Petru I al Rusiei.

Despre America - Însemn@rile unui pictor. Ostenelile spiritului

“Car cu boi” - Nicolae Grigorescu

„Affaire in the Gardens arts show” - Beverly Hills

"Healing Efforts" deAlexandra Nechita