S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu gre}elile l-au r@sturnat,ci faptele lui cele mari”

Mihai Kog@lniceanu, la înmormântarea

lui Cuza Vod@

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 284 anul 6 vineri, 5 noiembrie 2010 1 RON

Abia întors din Bruxelles de la un conclav european „lavârf” }i confruntat cu câteva prognoze superoptimiste cuprivire la România anului 2011 lansate de ni}te anoni-mi de prin institu]iile financiare mondiale pl@ti]i proba-bil s@ ne administreze doze temperate de anestezic,pre}edintele Traian B@sescu }i-a abandonat mina jovial@}i ne-a spus pentru prima dat@ un adev@r care nu maiera demult un secret. Anume c@, departe de a se potoli,criza financiar@ interna]ional@ d@ semne nelini}titoare derecrudescen]@ }i, într-un asemenea climat nefavorabil,este pu]in probabil ca economia României s@ seredreseze în viitorul apropiat. L@sându-ne m@car o dat@mu}ca]i de p@catul neîng@duit al trufiei, am putea jurac@, în r@stimpul c@l@toriei sale, domnul pre}edinte va fiparcurs }i conspectat opiniile, analizele }i concluziileg@zduite de atâta amar de vreme de revista noastr@.

Realitatea crizei: cine o descoper@ ultimul iese cel din urm@ din ea

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Ideile sunt fonduri care nu aduc câ}tig }i dobând@ decât în mâinile talentului”

RivarolDebut de iulie 1798. O mare armat@ francez@ al c@rei comandant fusese numit, dec@tre Directorat, generalul Napoleon Bonaparte, va debarca în Egipt, la Alexandria,cu misiunea de a cuceri str@vechea ]ar@ a faraonilor. „O veritabil@ nebunie aceeade a îmbarca cei mai buni generali }i trupele lor de elit@ pe nave ce vor traver-sa o mare – Mediterana – în cea mai mare parte controlat@ de flota englez@,inamic@. Nebunie de a se lansa în cucerirea unei ]@ri apar]inând unui aliattradi]ional al Fran]ei, Imperiul Otoman, f@r@ declara]ie de r@zboi }i nici o alt@explica]ie decât aceea a voin]ei, pu]in nea}teptat@, de a aduce libertatea egipte-nilor ce se dorea, în realitate, s@ fie coloniza]i.

Contabilitatea este jude-catorul drept al trecu-tului, ghidul prezentu-lui }i consilierul indis-pensabil al viitorului”.

Prof. Johann Fr.Schar - Elve]ia

INTRODUCEREContabilitatea trezorerieiîn treprinderii trebuie orga -nizat@ }i condus@ în a}a

fel încât s@ asigure înf@ptuirea obiectivelor privindreflectarea, urm@rirea }i controlul existen]ei }i ges-tion@rii concrete a elementelor de trezorerie,respectarea disciplinei financiare privind opera]iilede încas@ri }i pl@]i f@r@ numerar prin conturiledeschise la b@nci, urm@rirea modific@rilor ce inter-vin în componen]a }i, volumul elementelor de tre-zorerie }i nu în ultimul rând, asigurarea prompt@}i corect@ a tuturor informa]iilor privind elementelede trezorerie necesare factorilor de decizie dinunit@]ile economice.

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.

Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (I)

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Ethnic and structural aspectswithin the regionalization process

and management of territorialcapital in Romania (III)

Mai ales în prejma alegerilorpoli tice, discursul politic se acu-tizea z@, unii lideri politici ro mâ -ni încercând s@-}i discreditezeadversarii exacerbând discursulna]ionalist }i }ovin. Espe ciallybefore political elections, thepolitical discourse is more andmore acute, some Romanianpolitical leaders trying to dis-credit opponents by exacerbat-ing the nationalist and chauvin-ist discourse. Acela}i feno men se

înregistreaz@ în cadrul entit@]ilor care compun UDMR, lid-eri maghiari încercând s@ capitalizeze la maximum dis-cursul etnic }i – uneori – }ovin }i revan}ard.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

pag. 8

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în Egipt,O opera]iune economic@ performant@ (I)

Solilocvii de duminic@

stud. Adina-Maria FLE{ER

stud. Loredana NEAM[U pag. 5

Asigur@ri medicale de c@l@torie în str@in@tate (II)

stud. Maria-Ramona BRANGA pag. 6

Studiu privind datoria public@a Rom$niei (II)

continuare ^n pag. 4

stud. Adina-ElenaLAZ~R

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 2

Douglass C. North (n. 1920) este un economist american de mare prestigiu. În anul 1993, a câ}tigat împreun@ cu Robert W. Fogel Premiul Nobel pentru

cercet@ri în istoria economiei prin aplicarea teoriilor economice }i a metode-lor cantitative pentru explicarea schimb@rilor economice }i instituționale.

Istorie economic@

masterand Maria Cristina COSTACHE pag. 7

Reflec]ii cu privire la evolu]ia economic@ între real }i virtual

Vedere din Bucure}ti

DEZVOLTARE TERITORIAL~2 VINERI 5 NOIEMBRIE 2010

urmare din pag.1The same phenomenon is recorded inthe component entities making upUDMR, Hungarian leaders trying tofully capitalize Hungarian ethnic dis-course and - sometimes - chauvinis-tic and revanchist. De}i acestea sunt abord@rile politicemajoritare în discursul public, înleg@tur@ cu regiunile, în România nulipsesc punctele de vedere bazate peaplicarea principiilor fundamentalecontemporane ale administr@rii efi-ciente a capitalului teritorial. Althoughthese are mostly political approachesin the public discourse, relating toregions, in Romania there is no lackof views based on applying funda-mental principles of contemporaryefficient administration of the territo-rial capital. Astfel, în analize perti-nente, este cerut@ modificarea legiidezvolt@rii regionale, nu în sensulretras@rii geografice a regiunilor dedezvoltare, ci în sensul schimb@riiprincipiilor de func]ionare. Thus, inrelevant analysis, there is required toamend the law on regional develop-ment, not as geographic reshaping ofdeveloping regions, but in the senseof change operating principles. Dup@ 12 ani de func]ionare, analizastatistic@ }i de structur@ indic@ faptulc@ abordarea actual@ a e}uat în ceeace prive}te obiectivul de baz@ declarat}i asumat, respectiv diminuareadezechilibrelor regionale }i preîntâmp-inarea producerii de noi dezechilibre.After 12 years of operation, statisticand structural analysis indicates thatthe current approach has failed inrespect to the basic objective statedand assumed, respectively reductionof regional imbalances and preventionof causing further imbalances. Astfel,distan]a existent@ între cele 8 regiunistatistice din punct de vedere al prin-cipalilor macro-indicatori nu samic}orat semnificativ, ci sa m@rit înunele domenii. Thus, the distancebetween the eight statistic regions interms of key macroeconomic indica-tors did not significantly decrease,but increased in some areas. E}eculeste pus în principal pe seamamen]inerii centralismului excesiv, aaloc@rii de fonduri nesemnificative dinbugetul de stat pentru dezvoltarearegional@, dar mai ales pe seamainexisten]ei unei entit@]i cu autoritateconstituit@ pentru a realiza }i imple-menta planurile regionale de dez-voltare. Failure is put mainly onaccount of maintaining excessive cen-tralism, allocation of insignificantfunds from the state budget forregional development, but especiallybecause of the non-existence of oneentity endowed with authority in order

to set up and implement regionaldevelopment plans. Finan]area majori-tar@ a proiectelor de dezvoltareregional@ din fondurile europeneindic@ nivelul redus de prioritatebugetar@ pe care guvernul na]ional oatribuie dezvolt@rii regionale }i admin-istr@rii eficiente }i echilibrate a terito-riului. Major financing of regionaldevelopment projects from Europeanfunds show the low level of budget-ing priority that the national govern-ment allots to regional developmentand to a balanced and efficientadministration of the territory. Decizia în cadrul „parteneriatelor“ pebaza c@rora sunt constituite Consiliileregionale de dezvoltare este ast@ziluat@ de entit@]i concurente, fiecarejude], ora} sau comun@ reprezentateprin delegare în acest consiliuurm@rind mai ales atragerea unorfinan]@ri cât mai consistente în uni-tatea administrativ-teritorial@ din careprovine. Decision making in “partner-ships“, according to which there areformed the Regional DevelopmentCouncils is now taken by competingentities, each county, city or villagerepresented by mandate into thisCouncil, seeking mostly to attractmore consistent funds for the admin-istrative-territorial unit where it comesfrom. Membrii Consiliului regionalsunt, astfel, mai degrab@ competitoriîn ceea ce prive}te aloca]iile financia-re, decât parteneri care propun }isus]in programe }i proiecte de coez-iune }i solidaritate. The members ofthis Regional Council are thereforemore likely competitors in terms offinancial allocations, rather than part-

ners who offer and support programsand projects on cohesion and solidar-ity. Un astfel de punct de vedere estesus]inut statistic de analiza aloca]iilorfinanciare medii pentru jude]ele carecompun regiunile: aloc@rile multian-uale medii per jude] nu difer@ semni-ficativ, ceea ce poate sugera maidegrab@ o distribu]ie pe principiul„echit@]ii“ decât o distribu]ie pe prin-cipiul competi]iei de proiecte (careeste de a}teptat c@ va aduce aloc@rimult mai mari în zonele dezvoltate, cucapacitate economic@, administrativ@}i de absorb]ie mai mare) sau peprincipiul concentr@rii (care ar duce lafocalizarea finan]@rii pe domeniu }izon@ teritorial@ bine definite). Such apoint of view is statistically support-ed by the analysis of average finan-cial allocations for the counties thatmake up the regions; average multiannual allocations per district are notsignificantly different, which may sug-gest a distribution rather on the prin-ciple of “fairness“ than a distributionon the principle of competitive proj-ects (which it is expected to bringmuch higher allocations in developedareas, with greater economic, man-agement and absorption capacity) oron the principle of concentration(which would focus on funding abranch and well-defined territorialarea). Dispersia fondurilor în cadrulunit@]ilor administrativ-teritoriale aremaxime de obicei în jude]ul în carese afl@ re}edin]a Agen]iei regionale dedezvoltare, situa]ie ce indic@ din noutendin]a de manifestare mai ales ainteresului local în abordarea dez-volt@rii, decât a interesului regional.

Dispersal of funds in the frame of theadministrative-territorial units is usu-ally maximum in the county wherethere is located the headquarters ofthe regional development agency, asituation which shows again the ten-dency to manifest particular interestin addressing to local developmentrather than to regional interest. Din motive precum acestea, ar fiprezumabil@ o cre}tere a eficien]eialoca]iilor regionale }i o rebalansare afinan]@rilor dinspre proiecte localespre proiecte integrative, dac@ regiu-nile ar avea un corp tehnic cu puterede decizie regional@, care s@ nudepind@ de agregarea politic@ pe prin-cipii parteneriale a actorilor politici }iadministrativi din jude]ele compo-nente. Reasons, there should be pre-sumable a greater efficiency ofregional allocations and a rebalancingof funding from local projectstowards integrative projects, if regionshad a technical body with regionaldecision-making, not dependant bythe political aggregation on principlesof partnership and political andadministrative actors in the compo-nents counties . It is unlikely to sonly change theapproach of regional development inRomania, since the political and leg-islative pressure is continuous in theparadigm antagonism “ethnic determi-nation“ and “defense of nationalunity“ and works- as I pointed out -onto the principle of action and reac-tion. În cadrul acestei ac]iuni-reac]iuni con-tinue se înscrie }i ultima propunerelegislativ@ de modificare a legii dez-

volt@rii regionale, a UDMR – membr@a partidelor din arcul guvernamental,care sus]ine înlocuirea celor 8 regiu-ni statistice existente cu 16 regiuni,de aceia}i natur@. De altfel, ini]iativalegislativ@ în cauz@, aflat@ }i în acestmoment în dezbatere parlamentar@,propune doar aceast@ modificare,l@sând neatinse restul principiilor }ischemelor de ac]iune men]ionate învechea lege. In this continuousaction-reaction is registered also thelatest legislative proposal amendingthe law on regional development ofUDMR (Democratic Union of theHungarians in Romania) member ofparties of government arch that sup-ports the replacement of the 8 exist-ing statistical areas with 16 regionsof the same nature. Moreover, thelegislative initiative concerned, cur-rently located in the parliamentarydebate, proposes only this amend-ment, leaving untouched the rest ofprinciples and action schemes men-tioned in the previous law.Una dintrenoile regiuni astfel create, ar „reface“tocmai fosta Regiune Autonom@Maghiar@, ceea ce redeschide }iamplific@ „reac]ia“ de ap@rare a stat-ului na]ional unitar definit deConstitu]ia României. One such newlycreated region would “restore“ justthe former Hungarian AutonomousRegion, which reopens and amplifiesthe “reaction“ to defend the nationalunitary state defined by theConstitution of Romania. Reasons Sus]inerile care înso]escpropunerea legislativ@ din partea lid-erilor UDMR sunt reprezentative pen-tru înghe]area în paradigma deter-min@rii etnice post-Trianon: minori-tatea etnic@ trebuie protejat@ de drep-turi colective }i discriminare pozitiv@,în lipsa acestora devenind o minori-tate „oprimat@“. Accompanying thelegislative proposal coming fromleaders of UDMR (Democratic Unionof the Hungarians in Romania) arerepresentative for freezing the ethnicparadigm of post-Trianon: ethnicminority must be protected by collec-tive rights and positive discrimination,failing to become a minority“oppressed.“ Desigur, }i r@spunsurileliderilor români au r@mas înghe]ate înacela}i timp istoric: apari]ia unorenclave de administrare cu popula]iemajoritar apar]inând unei minorit@]ietnice pune sub semnul întreb@rii uni-tatea statului na]ional }i drepturile„majorit@]ii“. Of course, also answersof Romanian leaders have remainedfrozen into the same historic period:the emergence of administrationenclaves with a majority populationbelonging to ethnic minorities ques-tions the unity of the national stateand the rights of “majority.“

(va urma)

dr. Eugen IORD~NESCU

Ethnic and structural aspectswithin the regionalization process

and management of territorialcapital in Romania (III)

urmare din pagina 1{i nu numai ale noastre, ci }i alemultor al]i anali}ti autohtoni care aurefuzat statornic s@ se îmbete cu apachioar@ a discursurilor }i promisiu-nilor politicianiste. Oricât ne-ardurea, trebuie s@ spunem: da, de dataasta pre}edintele Traian B@sescu areîn sfâr}it dreptate. Am ajuns s@depindem în a}a m@sur@ de al]ii, încâtnumai dorin]a }i speran]a noastr@ demai bine nu mai conteaz@. A}tept@mcu sufletul la gur@ ca al]ii s@ nespun@ când vor fi învinse pe deplincriza }i recesiunea, când se vor sim]iei mai bine pentru ca, din binele lors@ ajung@ eventual o f@râmitur@ }i pemasa noastr@. Pove}tile cu infailibileprograme na]ionale anticriz@ nu mai]in nici de cald, nici de foame. La cene-am osteni degeaba, când suntemcondamna]i s@ le a}tept@m pe alealtora }i s@ n@d@jduim în reu}ita lor?Abia acum în]elegem de ce partidelenoastre, fie ele de la Putere sau înOpozi]ie, nu s-au prea invitat s@ sebat@ în programe anticriz@ cu specif-ic românesc. Tonul era a}teptat dinalt@ parte.Necazul este c@, acum, se dovede}tec@ nici cele mai „titrate” state de peMapamond nu se afl@ în posesialeacului – minune.Speran]ele pe care liderii ]@rilorbogate }i mai pu]in bogate le s@deauîn sufletele noastre cu nu mai multde zece ani în urm@ se n@ruie subimpactul recesiunii globale. În vre-murile acelea nu prea îndep@rtatemarile puteri economice se angajaus@ construiasc@ o lume mai bun@pân@ în 2015 prin alocarea a 0,7 lasut@ din PIB pentru o multitudine deprograme de dezvoltare în ]@riles@race. Reducerea la jum@tate a s@ -r@ciei }i foametei fa]@ de nivelul din1990, diminuarea cu dou@ treimi aratei mortalit@]ii infantile }i cu treip@trimi a num@rului deceselor lana}tere erau doar câteva din ]inteleasumate de liderii lumii la începutulacestui deceniu. Acum, la recentulsummit ONU, nici m@car pre}edinteleamerican Obama nu a mai putut daasigur@ri ferme c@ mai dore}te s@sus]in@ fondul pentru ajutor, condi -]ionând sprijinul Statelor Unite deîmbun@t@]irea guvern@rii }i combat-erea corup]iei în statele asistate.Pân@ }i cotidianul american „TheNew York Times” a g@sit de cuviin]@s@ deplâng@ aceast@ situa]ie sublini-ind c@ „dac@ Washington-ul nu searat@ dispus s@-}i onoreze con-tribu]ia, slabe speran]e s@ o fac@al]ii”. {i de la „al]ii” într-adev@r nuprea avem ceva de a}teptat, cât@vreme Fondul Monetar Interna]ionalavertizeaz@ c@ mai multe ]@ri dez-voltate se apropie periculos de „limi-ta datoriilor” dincolo de care aparriscuri serioase. Vizate sunt Japonia,Italia, Portugalia care sunt foarteaproape de mai sus men]ionatalimit@ a datoriilor, dar }i Statele

Unite, Marea Britanie }i Spania aflatedeja într-o zon@ periculoas@.Cât prive}te Uniunea European@ înansamblul s@u, lucrurile sunt }i maicomplicate. Propunerile de modifi-care a regulilor fiscale din UE final-izate zilele trecute de mini}trii deFinan]e ai blocului comunitar urm@ -resc, pe fondul crizei actuale, creareaunui mecanism permanent de alert@care s@ intervin@ automat în cazulunor eventuale abateri ale statelormembre. La aceasta se adaug@ în@s -prirea sanc]iunilor aplicate statelorcare nu-}i respect@ promisiunile fis-cale }i bugetare asumate }i înfi-in]area unui sistem de control prinmisiuni speciale ale Comisiei Euro -pene }i ale B@ncii Centrale Europene.Deciziile finale în asemenea situa]iiar urma s@ fie luate la nivel politic,pe principiul majorit@]ii simple.Asemenea m@suri coercitive f@r@precedent în istoria Comunit@]ii Euro -pene tr@deaz@ îngrijorarea marilorputeri economice în fa]a unei crizede sistem care nu mai este demulto simpl@ criz@ capitalist@ ciclic@. Dinp@cate, toat@ lumea bun@ (înc@!) areun singur }i obsedant r@spuns latoate problemele: austeritatea. Lipsaalternativelor este de departe cea mai

îngrijor@toare. A}a se face c@, spe-ria]i de datoriile suverane în cre}tere,guvernan]ii au demarat un nou valde m@suri de austeritate. Reformareasistemelor de pensii, t@ierea aparatu-lui bugetar, sc@derea salariilor dinsectorul public, înghe]area pensiilor}i a investi]iilor, majorarea impo -zitelor }i introducerea de noi taxesunt armele cu care conduc@toriisper@ s@ stimuleze economia.Marea Britanie a anun]at un programagresiv de reducere a cheltuielilorbugetare, în valoare de 95 de miliar -de euro care presupune diminuareacu 25 la sut@ a fondurilor minis-terelor, desfiin]area a zeci de mii deposturi }i diminuarea bugetului pen-tru armat@ cu aproape 10 procente.Fran]a a trecut, în ciuda protestelorsociale, la m@rirea vârstei de pensio -nare }i a anun]at înghe]area cheltu-ielilor publice pentru urm@torii trei ani.Italia, care înregistreaz@ o datorie pu -blic@ de 115,2 la sut@ din PIB, sevede nevoit@ s@-}i reduc@ deficitulbugetar cu 25 miliarde euro, s@ taiesalariile din sectorul public }i s@diminueze fondurile alocate sistemu-lui sanitar cu 1,5 miliarde euro înurm@torii doi ani.Spania a devenit pentru toat@ lumea

un caz tipic de alocare mai pu]infericit@ a resurselor. Cre}terea eco-nomic@ a fost mânat@ de sectorulreziden]ial în principal. Când a izbuc-nit criza, unilateralitatea cre}terii eco-nomice a devenit evident@ }i pr@bu -}irea industriei construc]iilor a f@cutca un deficit bugetar mic s@ devin@unul mare. În replic@, guvernul s-av@zut silit s@ aplice un plan dereducere a cheltuielilor bugetare de15 miliarde euro în acest an, în con-textul unei datorii publice de 54 lasut@ din PIB }i a unei rate a }oma-jului de peste 20 la sut@.În Irlanda, m@surile de austeritatedu reaz@ deja de doi ani. S-au redussalariile bugetarilor cu pân@ la 20 lasut@, s-au majorat impozitele }i auînghe ]at pe termen nedefinit investi]iile.În Ungaria, guvernul de la Buda -pesata s-a v@zut nevoit s@ aplice ceamai mare tax@ bancar@ de pe terito-riul Uniunii Europene, prin care spe r@s@ ob]in@ 1 miliard de dolari anual.Grecia, a c@rei economie se confrun -t@ cu cele mai mari probleme definan]are dintre toate statele euro -pene, a apelat în disperare de cauz@la un acord de împrumut de 110miliarde euro cu FMI }i UE. Con -secin]a a fost c@ a trebuit s@ intro-

duc@ o serie de m@suri draconice deausteritate, care nici m@car nu s-audovedit suficiente, întrucât ast@zi ofi-cialii UE sus]in c@ ar trebui supli-mentate pentru atingerea ]intei dedeficit bugetar în 2011.Într-un asemenea context european }iinterna]ional România are soarta uneifrunze în vânt. În condi]iile în care UEnu s-a dovedit capabil@ s@ fac@ fa]@provoc@rilor ridicate de criza econom-ic@ din cauza unor procese incompletede transformare, dup@ p@rerea luiVasile Pu}ca}, fostul nostru negocia-tor în procesul ader@rii, „ceea ce con-teaz@ este managementul guverna-mental. Dac@ o ]ar@ }tie s@ intre înmecanismele integr@rii po a te s@ recu-pereze repede. Or, Ro mânia a man-ageriat prost integrarea”.Nimic mai adev@rat, dac@ ne gândimc@ Polonia }i Cehia, cu care am por-nit împreun@ în tranzi]ie, au fost tre-cute recent de OECD în rândul statelordezvoltate datorit@ dinamicii pe careau avut-o în interiorul Co munit@]ii }i amanierei câ}tig@toare în care au ges-tionat criza. Grija lor pentru anul viitoreste cum s@-}i consolideze succesele.Grija noastr@ este când vor ie}i dincriz@ cei puternici pentru a spera c@vom profita cât de cât de val.

3CRIZ~VINERI 5 NOIEMBRIE 2010

Realitatea crizei: cine o descoper@ ultimul iese cel din urm@ din ea

Emil DAVID

Vedere din Bruxelles

urmare din pag.1Nebunie de a anun]a c@ Anglia vafi comb@tut@ în Egipt, în vremece englezii nu erau implanta]iacolo. Nebunie, în sfâr}it, de adebarca în Egipt, în iulie, în tim-pul celei mai puternice c@lduri, cusolda]i echipa]i pentru a treceAlpii }i nu pentru a înfrunta rig-orile de}ertului...” – scria, cucirca 10 ani în urm@, într-unfoarte riguros studiu al s@u, ^n“Historia” profesorul Jean Tulard,membru al Institutului Fran]ei. {itotu}i, men]ioneaz@ distinsul spe-cialist în perioada „Napoleon Bona -parte”, expedi]ia în Egipt p@rea laun asemenea punct extravagant@c@ trebuia cu siguran]@ s@ neîntreb@m asupra adev@ratelorra]iuni ale acestei cuceriri... Putem spune c@ acestea au fost,înainte de orice, politice. Iat@,Revolu]ia din 1789 era aproapesfâr}it@. Directoratul de 5 mem-brii, care guverna Fran]a în vir-tutea Constitu]iei din 1795, oscilaîntre dou@ pericole. Anume,regali}tii, care doreau restaurareavechilui regim, cu Ludovic alXVIII-lea, }i „exclusivi}tii”, în spe -]@ nostalnicii „Terorii”. În aseme-nea circumstan]e, regimul deatunci era privit, în opinia pub-lic@, drept victima unei conjunc-

turi economice }i financiare deza-struoase. Practic, aproape nimeninu ignora c@ numai o lovitur@ destat militar@ putea „deznoda”situa]ia. Iar pentru aceasta „tre-buia” un general. Desigur, amsimplificat, dar în esen]@ lucrurilest@teau astfel......{i iat@ generalul, dovedit în vre-muri, „un str@lucit strateg }icomandant de armat@” (cum scriaîn cartea sa „Alexandru cel Mare,Hanibal, Cezar }i Napo leon”, gen-eral Dumitru Vr@jitoru, buniculmeu, carte retras@ }i interzis@dup@ 1947), dar }i un om de omare inteligen]@, de o cultur@remarcabil@, cu o minte limpede}i o logic@ aproape impecabil@, overitabil@ personalitate, cu multevalen]e }i dep@}ind sensibil, înviziune }i în concep]ie, ideilevremii sale - numeroase dintreele pe termen scurt }i fundamen-tate, cu prec@dere, pe interesedestul de înguste }i de punctuale.Generalul, omul, c@rturarul, vizio -narul Napoleon Bonaparte. N@scutdintr-o familie francez@ originar@din Toscana, dar stabilit@ înCorsica înc@ din secolul al XVI-lea. P@rin]ii, tat@l Charles MarieBonaparte n@scut la Ajaccio(1746 – 1785) se va c@s@tori în1764 cu mama, Maria LetiziaRamolino (1750 – 1836) n@scut@în acela}i ora}. Din aceast@ uni-une matrimonial@ vor rezulta 13copii, dintre care opt vor tr@i.Printre ace}tia - care cu to]i }ideloc în afara uzan]elor timpuluivor dobândi ranguri imperialeconferite de cel mai meritos din-tre ei, Napoleon Bonaparte, vii -torul împ@rat (1769 – 1821) vafi al doilea. {i-a f@cut educa]iamilitar@ la Brienne, relevând o

veritabil@ înclinare spre matemati-ci, iar, apoi, devenit ofi]er, se varemarca în postura de c@pitan deartilerie la Toulon, în 1793. Erauvremurile înc@ tulburi de dup@Revolu]ia din 1789, îns@ timpuriîn care, osific@rile aristocrate fiindînl@turate, nu pu]ini dintre ceiinte ligen]i, aplica]i, îndr@zne]i,muncitori î}i puteau construi cu}ans@, - ajuta]i de conjuncturi, fi -re}te -, }i mai repede, promi -]@toare cariere profesionale...Iat@-l dar pe Bonaparte ajunsrapid general într-o armat@republican@ în formare. Va p@r@siParisul într-o astfel de calitate,oricum de „obscur” general }inumit comandant al Armatei dinItalia la insisten]ele „Directorului”Barras, în 11 martie 1796. Barras,omul forte al Directoratului, }icolegii s@i concepuser@, sespune, o manevr@ de diversiuneîn Peninsul@ (Italia de ast@zi), învreme ce lovituri decisive urmaus@ fie date Austriei – un ultimadversar al Fran]ei republicane,al@turi, desigur, de Anglia – peteritoriul german. Napoleon îns@va bascula victorios situa]ia }i seva impune în capul tuturoropera]iilor. Dup@ str@lucita victo-rie de la Lodi, în 10 mai 1796, aînceput s@ simt@ mai mult pro-pria sa for]@ }i capacitatea lui dea impune Directoratului, confen-sându-se, cum relev@ acela}iJean Tulard: „Dup@ Lodi m-amprivit din ce în ce mai pu]in caun simplu general }i tot mai multca un om chemat s@ influen]ezedecisiv soarta unui popor. Mi-adevenit insistent@ ideea potrivitc@reia voi putea ajunge un actordecisiv pe scena noastr@ politic@.S-a n@scut atunci prima scânteiea acestei înalte ambi]ii”. Va fiacesta crezul nestr@mutat alîntregii sale vie]i, al activit@]ii salede Consul }i Prim Consul, deîmp@rat cuceritor dar }i creatorde societate civil@, a}a cumrezult@ din operele sale, din„Memoriile” sale, din faptele sale– cu cele bune }i cu cele relepentru c@ au fost }i din acesteadin urm@......Victoriile din Italia îi vor aducefaima de conduc@tor de armateexcep]ional. „Zboar@ cu iu]ealafulgerului }i love}te dur”, scriauziarele timpului. Pe cât este decurajos, pe atât are }i noroc,citându-se astfel faimosul episod

„B@t@lia de la Pont d'Arcole”. {iva primi calificative }i de foartebun negociator de pace - reu }indastfel cu Austria prin Tratatul dela Campoformio, octombrie 1797.Tinere]ea sa, preg@tirea sa, cul-tura sa, austeritatea sa „demn@de un erou al lui Plutarh”, erautot mai mult opuse corup]iei caredomina nu doar în sânulDirectoratului – de acolo pleca }ise r@spândea larg -, }i care erasimbolizat@ prin acest b@rbatagreabil }i elegant, dar cinic }ivenal în egal@ m@sur@, lipsit deorice fel de scrupule, care eraBarras... Deja situa]ia începuse s@deranjeze Directoratul. Pe de oparte, pentru a se men]ine, mem-brii Directoratului aveau nevoiede noi episoade glorioase pe cares@ le „trag@” sub egida lor. Iar pede alt@ parte, cum Bonapartedevenise deja „periculos”, „jena”foarte mult, }i am v@zut dece,p@rea util, necesar ca acesta s@fie îndep@rtat din Fran]a, într-oalt@ campanie, desigur ceva mairiscant@. Dac@ generalul ar fipierdut, putea fi implicat major }iera bine. Iar dac@ câ}tiga, dinnou Directoratul î}i va puteaasuma – spera acesta – o bun@parte din merite. În plus, }iNapoleon el însu}i gândea c@avea nevoie de o alt@ afirmareîntrucât gloria trece repede iar aa}tepta înseamn@ }i a te uza. Darce campanie, }i unde?...Ideea oricum plutea în aer.Celebrul }i ultrainteligentul Talle -yrand, ministru de Rela]ii Externeal Directoratului, membru alInstitutului Fran]ei, la sec]iuneade „{tiin]e Morale }i Politice” lecitise colegilor s@i, într-o }edin]@din 3 iulie 1797, un „Eseu asupraavantajelor ce se pot ob]ine dincoloniile noi în circumstan]eleprezente”. Ar@ta aici necesitateade a pune st@pânire pe Egipt,„pentru a fi gata s@ înlocuim prinacelea}i produc]ii }i un comer]chiar amplificat, mai întins, colo -niile americane în ziua în careacestea ne vor sc@pa de submân@”. {i cum Egiptul puteadeveni o nou@ colonie de bumbac}i de sfecl@ de zah@r... De altfel,o astfel de expedi]ie nu era delocincompatibil@ cu r@zboiul împotri-va Angliei. Nu va fi înfruntat@direct, dar st@pânind Egiptul i seputea t@ia Angliei drumul spreIndii }i se va putea face din

acela}i Egipt o baz@ de opera]iunidestinat@ s@ sus]in@ sultaniimusulmani în revolt@ împotrivaenglezilor. Erau }i sunt acesteac@ile dintotdeauna ale diploma]ieimai mult sau mai pu]in secret@.La „suprafa]@” se v@deau dou@alibiuri. Primul era cel ideologic,anun]ându-se, în numele libert@]ii,c@ egiptenii vor fi elibera]i de subdomina]ia feudal@ a mamelucilor.Iar al doilea era cel }tiin]ific.Expedi]ia venea s@ exploreze o]ar@ cu monumente }i hieroglifecare nu-}i descoperiser@ înc@secretele, cu o faun@ }i flor@ înc@foarte slab cunoscute, f@r@ a maivorbi de moravurile locuitorilorcare puteau mira mult pe oriceeuropean veritabil. S@ nu fim îns@în]ele}i gre}it. Erau multe ade -v@ruri în tot ceea ce am ar@tatpân@ acum, }i în mod deosebit,chiar dincolo de morala epocii caatare, pe partea }tiin]ific@, înraport cu investigarea c@reianimeni nu-}i putea – nu poatenici acum }i nu va putea nici înviitor – manifesta îndoiala... Cumcucerirea nu p@rea prea grea,]inând seama de sl@birea auto -rit@]ii mamelucilor în ]ar@ (înEgipt) }i de declinul lor militartot aici, contururile expedi]ieiîncepeau s@ se iveasc@ tot maiclar. Vom asista astfel, odat@ cudebarcarea lui Napoleon, aarmatelor }i oamenilor s@i, laAlexandria în zilele de iulie 1798dar }i mai apoi, la una dintrecele mai reu}ite opera]iuni eco-nomice, de management general}i militar ale lumii. La o ope -ra]iune economic@ foarte binegîndit@ }i performant@. Prin con-ceperea ei corespunz@toare. Prinamploarea, prin anvergura ei.Prin solu]iile concepute pentrurealizarea obiectivelor }i pentrudep@}irea dificult@]ilor. Prin li -mitarea aproape de „zero” a haz-ardului – cel pu]in în plan con-ceptual - }i a}ezarea opera]iuniirespective, a fundament@rii ei, adetaliilor ei, putem spune pe bazeeminamente }tiin]ifice. Un exem-plu de studiat pentru orice }coal@de economie }i de management.Desigur, }i de finan]e, ]inândseama de ceea ce marele împ@ratal Fran]ei afirma c@ este strictnecesar pentru câ}tigarea unuir@zboi: „Bani, bani }i iar bani”.

(va urma)

CAMPANII VINERI 5 NOIEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Napoleon Bonaparte, expedi]ia în EgiptO opera]iune economic@ performant@ (I)

Istorie economic@

Alexandria - Egipt. Ora} ^ntemeiat în jurul anului 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare, sediu al st@pânirii începând din vremea lui Ptolemeu I 322-285 î.C., Alexandria nu a încetat s@ se dezvolte

în toat@ perioada greco-roman@. Încă din vremea regilor Ptolomeu II }i III era un bogat ora} comercial }i un renumit centru cultural.

Napoleon Bonaparte - campania din Egipt

VINERI 5 NOIEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

ASIGUR~RI

c my b

Asigurarea onlineDac@ nu s-a facut în ]ar@ o asigu-rare de c@l@torie sau dac@ cea avut@anterior a expirat }i s-a prelungitsejurul, se poate face una nou@,online. Prin intermediul unei conexi-uni la internet }i a cardului bancar,se pot accesa site-urile firmelor deasigur@ri }i se poate completa de ladistan]@ formularul. Avantajele încheierii unei asigur@ri dec@l@torie online sunt numeroase, îns@acest canal de distribu]ie se afl@ înc@abia la început în ]ara noastr@ }i nuînregistreaz@ rezultate spectaculoase.Acest lucru este explicabil având învedere c@ ]ara noastr@ de]ine ultim-ul loc în Uniunea European@ în ceeace prive}te achizi]iile online, cu unprocent de doar 2&, potrivit unuistudiu realizat de Eurostat. Spredeosebire de ]@rile dezvoltate dinpunct de vedere economic, româniinu sunt prea interesa]i s@achizi]ioneze online poli]e de asigu-rare. Apetitul sc@zut al românilorpentru achizi]ia de poli]e, în general,}i de pe Internet, în particular, pre-cum }i rata scazut@ de penetrare aacestuia îngreuneaz@ dezvoltareacanalelor de distribu]ie online a pro-duselor de asigurare. Astfel c@, nesitu@m pe penultimul loc în ceea ceprive}te accesul la Internet (38&),ceea ce îngreuneaz@ semnificativvânzarea de poli]e de asigurare prinInternet. Odat@ cu cre}terea graduluide penetrare al Internetului }i cele-lalte servicii }i produse vor cunoa}tecre}teri semnificative din punctul devedere al vânz@rilor.Consumatorii din România suntdeschi}i mai mult în sens consultativdecât pentru achizi]ionarea de asig-ur@ri online, fapt normal, de altfel,având în vedere c@ în ]ar@ conceptulde vânzare prin Internet este relativnou, fiind corelat foarte mult }i cumentalitatea clien]ilor privind securi-tatea pl@]ilor online. În acest moment,vânz@rile online sunt utilizate maimult ca }i instrument de promovareal produselor de asigurare, asigura-torii mizând în procente mici (1-2&)pe vânzarea prin acest canal.Industria româneasc@ a asigur@rilormai are de recuperat pe lâng@decalajul, fa]@ de Vest, privind gradulde penetrare al produselor de asigu-rare }i în ceea ce prive}te vânzareaacestora prin mediul online.Pe lâng@ problema încrederii con-sumatorilor în a achizi]iona onlineproduse în general, o alt@ dificultatevine dinspre pl@]ile online. Nu auexistat pân@ acum campanii de edu-care privind plata online. Statulromân are în plan eficientizarea sis-temului de pl@]i. Cea mai simpl@modalitate este posibilitatea de plat@

online, eventual }i cu bonificare.Când se va întampla acest lucru, }iachizi]iile online vor cre}te semni-ficativ. Pentru moment, aceasta esteo solu]ie doar pentru persoanelefoarte ocupate. Majoritatea popula]ieiprefer@ s@ vad@ produsul înainte dea-l achizi]iona. Cu atât mai mult,pentru asigur@ri exist@ o reticen]@,acestea nefiind percepute ca fiindvitale de români la aceast@ dat@. Ceicare aleg s@ achizi]ioneze poli]e deasigur@ri online, în România, suntcumva ”early adopters” pentru c@în]eleg beneficiile pe care le aducesistemul e-commerce înaintea mar-ilor mase.Când vorbim despre produse finan-ciare complexe, cum sunt asigur@rile,este de a}teptat s@ nu asist@m la ocre}tere semnificativ@ a obiceiului decump@rare în viitorul apropiat. Înplus, nu credem c@ în acest momentpia]a este pregatit@ pentru vânz@rileonline de poli]e, la scar@ larg@, dareste un canal de vânzare deloc deneglijat care, cu siguran]@, cu pu]inefort din partea companiilor, investi]iiîn IT }i campanii educa]ionale, vaschimba situa]ia actual@ încetul cuîncetul.

Top asigur@ri medicale de c@l@torie în str@in@tateAsigur@rile sunt ni}te servicii în careclien]ii sunt invita]i s@ investeasc@încredere în societatea de asigur@ri.Capitalul cel mai important al aces-

teia este reputa]ia, care determin@gradul de încredere al clien]ilor.Astfel c@, s-a realizat un clasamental asigur@torilor. Topul a fost efectu-at în func]ie de tarifele percepute dediferi]i asigur@tori pentru o astfel deasigurare. Tariful asigur@rii medicalede c@l@torie în str@in@tate a fost cal-culat luând în considerare cazulipotetic al unui tân@r de 30 de ani,care pleac@ într-o vacan]@ de 10 zileîn Italia, riscurile asigurate de poli]afiind cele de accident, boal@, repa-triere }i urgen]e stomatologice.Suma asigurat@ de poli]@ este de50.000 de euro. Un astfel de produs de asigurarepoate acoperi }i alte riscuri decâtcele specificate în cazul de fa]@, îns@cu cât riscurile acoperite sunt maimulte, cu atât tariful poli]ei cre}te.Trebuie specificat îns@ c@ }i gradulde acoperire, protec]ie ale asiguratu-lui cre}te odat@ cu nivelul de com-plexitate al poli]ei.În cazul Carpatica, pe lâng@ riscurilepe care clientul asigur@torilor vrea s@le acopere prin poli]a, în calculareatarifului unei astfel de asigur@ri se iaîn considerare }i vârsta asiguratului,destina]ia }i durata vacan]ei.Pe pia]a local@, compania Euroins,companie membr@ a grupului bulgarErohold, are un tarif de 17 lei la oasigurare medical@ de c@l@torie înstr@in@tate pentru cazul luat în calculpentru efectuarea acestui clasament,îns@ suma maxim@ asigurat@ de

Euroins în cazul unei astfel de asig-ur@ri este de 30.000 de euro.

[@ri exotice[@rile sunt împ@r]ite de asigur@toriiautohtoni în câteva categorii: celeeuropene }i cele din spa]iulSchengen, restul statelor cuexcep]ia SUA, Israel sau Canada,respectiv toate ]@rile. În consecin]@,o asigurare de c@l@torie exotic@ vacosta la fel, indiferent dac@ des tina]iaeste Tanzania sau RepublicaDominican@. Poli]ele au acela}i pre]pentru turi}tii care pleac@ la unsafari în Africa sau doar la plaj@ înBali. În schimb, poli]ele pentru ]@rileexotice pot avea sume asigurate maimici. Asigur@rile de c@l@torie valabileîn ]@ri exotice, precum Kenia sau Zimbabwe, sunt mai scumpe decâtcele care acoper@ riscul de acci-dentare al turi}tilor care c@l@toresc înmajoritatea ]@rilor din Europa. Înorice caz, poli]ele oferite de asig-ur@tori exclud acordarea de des -p@gubiri pentru evenimente care ausurvenit din cauza unor r@zboaie sauacte de terorism. La Allianz, sumelemaxime ce pot fi asigurate difer@ }iîn func]ie de ]ara de destina]ie: dac@în UE }i spa]iul Schengen acoperireamaxim@ ajunge la 50.000 de euro,pentru Tanzania suma este limitat@ la30.000 de euro. La Omniasig, pre]ulunei asigur@ri valabile într-o ]ar@ dinAfrica sau Asia este cu circa 10&mai mare decât cel pentru o asigu-

rare care acoper@ acelea}i riscuriîntr-o ]ar@ european@ precumAustria. Tarifele sunt mai mari pen-tru ]@rile din afara Europei, din cauzaunui cumul de factori: teritorialitate,costul serviciilor de repatriere, înunele ]@ri fiind vorba }i de costurimai ridicate ale serviciilor de asis-ten]@ medical@. Doar 80& din turi}tiicare c@l@toresc în str@in@tate alegs@-}i întocmeasc@ o asigurare med-ical@, mul]i dintre ei sunt îns@nevoi]i s@ pl@teasc@ acest serviciu,obligatoriu pentru ]@ri precumTurcia, Cipru, Egipt.

Cheltuieli decontateÎmboln@virile ap@rute din cauza unoraccidente sunt acoperite de poli]elede c@l@torie, iar bazele de date aleasigur@torilor arat@ c@ desp@gubirilepentru afec]iuni similare tratate în]@rile exotice sunt mai mari decât înEuropa. De exemplu, pentru tratareaunei traume la un deget, Allianz-[iriac a pl@tit unui client care a fostîn Germania în acest an circa 60 deeuro, iar unui asigurat care a sufer-it acela}i lucru în Austria i-a achitat130 de euro. În schimb, tot în acestan, pentru tratarea unui degettraumatizat al unui client aflat înThailanda, asigur@torul a pl@tit circa250 de euro.42 mil. de lei a fost valoareaprimelor brute subscrise în 2009 prinvânzarea de asigur@ri de c@l@torie, însc@dere cu peste 12& fa]@ de 2008.

stud. Adina-Maria FLE{ER

stud. Loredana NEAM[U

Asigur@ri medicale de c@l@torieîn str@in@tate (II)

DEZVOLTARE VINERI 5 NOIEMBRIE 20106

Pân@ la stingerea lor, împrumuturile de statexterne greveaz@ an de an bugetul de statcu cheltuieli în lei, iar balan]a de pl@]i cucheltuieli în valut@. Este mai u}or desuportat serviciul datoriei publice interne înmoneda na]ional@, decât serviciul datorieipublice externe în valut@, întrucît procu-rarea resurselor valutare necesare acestuiadin urm@ este dependent@ de volumulexporturilor de bunuri }i servicii, deintrarea în ]ar@ a altor fluxuri în valut@, dem@rimea rezervelor valutare, de evolu]iacursului de schimb al monedelor în careau fost contractate împrumuturile externe,precum }i de nivelul dobânzilor, când aces-tea nu sunt fixe, ci fluctuante. Potrivit Tratatului de la Maastricht, niveluldatoriei publice al statelor Uniunii Europenenu trebuie s@ dep@}easc@ 60& din PIB.Din acest punct de vedere, se poate apre-cia c@ România se încadreaz@ în grupa]@rilor cu o datorie public@ sustenabil@,având înc@ un grad de îndatorare redus.Cu toate acestea, exper]i în domeniu con-sider@ c@ men]inerea unui raport echilibratîntre serviciul datoriei }i nivelul exporturilornecesit@ p@strarea sub control a deficituluibugetar }i a balan]ei de pl@]i externe.

Datoria extern@În continuare mi-am ^ndreptat aten]ia spredatoria extern@ a României, în ]@rile în cursde dezvoltare, în general, investi]iile suntsuperioare economiilor, întrucât ne voia deechipament tehnologic este foarte mare, întimp ce economiile diferitelor categorii deagen]i economici (popula]ie, întreprinderi,stat) nu se dovedesc pe m@sura acesteia.Administra]iile publice au, în general,resurse limitate }i cheltuieli curente ridicate(ap@rare, s@n@tate, fondul de salarii, sub-ven]iile }i dobânzile asupra datoriei publicereprezentând o pondere mult mai ridicat@decât în ]@rile industrializate). Întrucât cred-itul public presupune apelarea la economi-ile interne (ale particularilor }i ale între-prinderilor) sau contractarea de datoriiexterne, iar de multe ori economiile popu-la]iei }i ale age n ]ilor economici interni –datorit@ con di]iilor prezentate mai sus – nusunt suficiente pentru sus ]inerea unorproiecte publice de anvergur@, se recurgela solu]ia contract@rii de datorii externe.Dac@ în ]@rile dezvoltate datoria public@provine în cea mai mare parte din surseinterne, aceste ]@ri dispunând de o pia]@intern@ larg@ a capitalului de împrumut,]@rile în curs de dezvoltare apeleaz@ pe oscar@ mult mai larg@ la surse str@ine,aceasta nu numai din cauza slabei dez-volt@ri a pie]ei interne a capitalului deîmprumut, dar }i a insuficien]ei resurselorvalutare ob]inute din comer]ul exterior.Nevoia de contractare a creditelor externe,în condi]iile unei insuficien]e a fondurilorfinanciare interne, este generat@ de necesi-tatea sus]inerii unor programe de dez-voltare, de investi]ii, prin intermediul c@rorase realizeaz@ dezvoltarea economieina]ionale, cre}terea economic@, îmbu -n@t@]irea condi]iilor de trai ale popula]iei.Soldul balan]ei de pl@]i are o semnifica]iedeosebit@ pentru economia unei ]@ri. Dac@acest sold este negativ, se eviden]iaz@ fap-tul c@ economia respectiv@ consum@ }iinveste}te mai mult decât produce. Pentrua finan]a consumul }i investi]iile supli-mentare este necesar apelul la crediteleexterne. Acestea nu contribuie la cre}tereaeconomic@ în condi]iile în care sunt uti-lizate pentru finan]area activit@]ilor nepro-ductive sau pentru contrabalansarea expor-turilor excesive de capital. De fapt, în acestcaz, împrumuturile respective ar puteachiar agrava presiunile ce se exercit@asupra opera]iunilor bugetare de adminis-trare public@ }i asupra balan]ei de pl@]i. Deaceea, o utilizare ineficient@ a intr@rilor decapital str@in poate provoca în final o criz@a datoriei.În România s-a manifestat o tendin]@ gen-eral@ de cre}tere a datoriei publice externede la un an la altul, cu excep]ia perioadeianului 2006, când aceasta a înregistrat osc@dere fa]@ de anul 2005, urmând ca înanul 2007 s@ se reia cre}terea cu 4,28&.Ponderile datoriei publice externe directe}i garantate în totalul datoriei publiceexterne a fluctuat pu]in în perioada 2002

(77,75&, respectiv 21,25&), fa]@ de anul2009 (87,93&, respectiv 12,07&), ceea cedemonstreaz@ c@ oportunit@]ile sectoruluiprivat de a ob]ine garan]ii pentru împrumu-turi au r@mas aproximativ acelea}i în decur-sul celor 8 ani, acest lucru îl putem obser-va în graficele 8 }i 9 din anexe.La începutul lunii iulie 2004, FMI a apro-bat derularea, pe o perioad@ de 2 ani, aunui nou acord stand-by de tip preventivcu România, care nu presupunea tragereasumelor creditului. Obiectivele principaleavute în vedere în cadrul noului aranjamentse refereau la consolidarea stabiliz@rii ma -croeconomice, reducerea gradual@ a infla]ieipân@ în 2006, men]inerea deficitului de contcurent în limite sustenabile }i a unor rez-erve valutare la un nivel confortabil.Apari]ia crizei economice }i diminuareaaccesului la pie]ele financiare face ca înoctombrie 2008 România a încheiat un nouacord stand-by cu Fondul MonetarInternational, Comisia European@, BancaMondial@ }i BERD pentru o finan]are decirca 20 miliarde euro. România are unacord stand-by cu FMI pe doi ani, pentrusuma de 12,95 miliarde euro, bani careintr@ în rezerva BNR, pachetul total definan]are extern@, de la Fond, UniuneaEuropean@ (5 miliarde de la CE), BancaMondial@ (1 miliard) }i BERD-BEI-International Finance Corporation (1 miliard)însumând 19,95 miliarde euro.Prima tran}@ a împrumutului de la FMI, însum@ de 5 miliarde euro, a fost contractat@de c@tre Banca Na]ional@ a României, pen-tru sus]inerea balan]ei de pl@]i }i a avut cadestina]ie consolidarea rezervelor valutareale ]@rii iar fondurile respective au jucat unrol important în reducerea rezervelor min-ime obligatorii în valut@ ale b@ncilorrom$ne}ti, ajut$nd la crearea de lichidit@]icorespunzatoare ^n pia]a monetar@.Acest împrumut nu reprezint@ datorie pub-lic@ potrivit Ordonan]ei de Urgen]@ aGuvernului nr. 64/2007 privind datoria pub-lic@, rambursarea urmând s@ fie efectuat@din sursele proprii ale BNR. A doua tran}@ de la FMI a avut ca desti-na]i bugetul de stat, pentru a acoperi oparte din deficit, }i nu la rezerva valutar@de la BNR, a}a cum s-a întâmplat cu primatran}@. Luna septembrie (2009) a marcatob]inerea aprob@rii Consiliului Executiv alFMI pentru eliberarea celei de-a douatran}e din împrumut, în valoare de 1,9 mil-iarde de euro.România înregistra la finalul lunii decembrie2009 o datorie extern@ în cre}tere cu6.47& fa]@ de finalul lui 2008, conformraport@rii B@ncii Na]ionale a României. Datoria pe termen mediu }i lung reprezen-ta 80.72& din totalul datoriei externe aRomâniei la finalul lunii noiembrie 2009,potrivit datelor B@ncii Na]ionale a Rom$niei,iar ponderea datoriei pe termen scurt asc@zut u}or, la 19,28&. Din punctul de vedere al structurii se potobserva dou@ trenduri: - pân@ în 2007 a fost un trend de cre}terea datoriei pe termen scurt în totalul dato-riei externe de la 14,91& în 2004 la33,97& în 2007- începand cu 2008 un trend de diminuare,ajungând de la 32,57& în noiembrie 2008la 19,28& decembrie 2009 ̂n timp ce dato-

ria public@ pe termen mediu si lung cre}te.

Analiza statistic@ – Coeficient de corela]ie Pearson

În continuare am realizat un calcul }i oanaliz@ a coeficien]ilor de corelatie partial@a indicatorilor: datorie public@ total@, pub-lic@ extern@ }i datorie public@ intern@, pede o parte, }i valoarea cursului de schimbLEU-EURO, pe de alt@ parte.Interesant,dup@ p@rerea mea, este abordarea influen]eipoliticii datoriei publice – a datoriei publiceinterne respectiv externe, asupra cursuluide schimb leu-euro, urm@rit în ultimii 9 ani.Pentru realizarea acestui demers, am con-siderat variabila de tip efect, cursul deschimb leu-euro stabilit de BNR pentrufiecare an din perioada 2002-2009. Pentru a cunoa}te cu exactitate influen]ape care o exercit@ datoria public@ asupracursului de schimb, adic@ pentru acunoa}te sensul }i intensitatea leg@turiidintre ace}ti indicatori, calcul@m coeficien-tului de corela]ie Pearson, folosind dateleMinisterului de Finan]e ^n ceea ce prive}tedatoria public@ respectiv cursul leu-eurostabilit pentru fiecare an de BNR .Karl Pearson define}te intensitatea leg@ -turii dintre variabilele y }i x în func]ie deponderea pe care o de]ine varia]ia lui ydatorat@ influen]ei lui x ^n varia]ia total@ alui y. Apropierea de 0 ^nseamn@ leg@ tur@slab@, iar apropierea de 1 ^nseamn@ oleg@tura puternic@.În situa]ia analizat@, încerc s@ surprindintensitatea leg@turii dintre variabila y-cursulde schimb respectiv x1,x2,x3 –datorie total@,datorie extern@ si datorie intern@ în func]iede ponderea pe care o de]ine varia]ia lui y-cursul de schimb datorat@ influen]ei datorieipublice ^n varia]ia total@ a datoriei.În analiza mea, pentru realizarea corela]ieiîntre indicatori am utilizat programul sta-tistic SPSS }i am constatat c@ între cur-sul de schimb }i datoria public@ total@exist@ o leg@tur@ destul de puternic@, coe-ficientul Pearson are valoare de 0,536.Îns@ o legatur@ de intensitate mare exist@între datoria extern@ }i cursul leu-euro,a}adar cre}terea datoriei externe a ]@rii vadetermina cre}terea cursului de schimb }ianume deprecierea monedei na]ionale. Sunt con}tient@ de faptul c@ variabila efectdin modelul meu, cursul de schimb esteinfluen]at de o multitudine de factori eco-nomici sau politici ^ns@ m-am gandit c@ar fi interesant de analizat ^n ce m@sur@,prin excluderea celorlal]i factori, cursul deschimb este influen]at de datoria public@. Din analiza statistic@ realizat@ prin inter-mediul coeficientului de corela]ie Pearsonse observ@ o situa]ie, care poate fi justi-ficat@ de atacurile speculative asupra cur-sului de schimb ce determin@ deval-orizare, atacuri cauzate de cump@rarea demoned@ strain@ pentru plata datorieiexterne. Astfel, în toat@ aceast@ perioad@,se observ@ c@ între cursul de schimb }idatoria extern@ exist@ o leg@tur@ direct@de intensitate mare, ac]ionând directasupra raportului leu-euro

Perspective%n obiectivele incluse în Strategia privindadministrarea datoriei publice guverna-mentale pe termen mediu, printre care

cele mai importante sunt:1. cre}terea controlat@ a datoriei publiceguvernamentale;2. reducerea costurilor cu datoria public@guvernamental@ pe termen mediu }i lung;3. limitarea riscurilor aferente portofoliuluide datorie public@ guvernamental@;4. dezvoltarea pie]ei titlurilor de stat.

CONCLUZIIConstruirea treptat@ a unei economii depia]@ nu a fost }i nu este u}oar@ pentruRomânia, dificult@]ile neîntârziind s@ apar@}i încetinind procesul tranzi]iei, schim -b@rile structurale în cadrul economiei }i,ulterior, alinierea acestora la standardeleeuropene.Pentru realizarea acestui obiectiv, statulromân a avut nevoie de infuzii masive decapital, care nu au fost întotdeauna utilizateîn scopuri bine definite, pe baza unei evalu@ricorecte a priorit@]ilor (o gre}eal@ a constitu-it-o, spre exemplu, axarea spre consum }inu spre latura productiv@ a datoriei publiceexterne pentru o lung@ perioad@ de timp).Aceste neajunsuri au determinat }i o anu-mit@ reticen]@ a institu]iilor financiare inter-na]ionale în acordarea de împrumuturi înunele perioade }i au f@cut ca fluxurile decapital str@in s@ ocoleasc@ teritoriul Românieiun interval destul de îndelungat, în condi]iileîn care ]ara se confrunta cu deficit dereurse. Astfel, acumularea deficitelor externeîn fiecare an a condus, de asemenea, laîntârzierea procesului de tranzi]ie.De aceea, în lipsa unor fluxuri consider-abile de capital str@in, contractarea deîmprumuturi externe s-a f@cut în mareparte pentru sus]inerea balan]ei de pl@]i(deci, în scopuri de consum), în primii aniai tranzi]iei statul român apelând la cred-itorii multilaterali ca împrumut@tori deultim@ instan]@, }i în propor]ii mai micipentru proiecte social-economice de careRomânia avea nevoie. Mai mult, nu a exi-stat, cel pu]in pân@ în anul 1999, o ges-tionare eficient@ a datoriei publice, con-tractarea acesteia ducând la cre}teri aleserviciului datoriei superioare împrumu-turilor externe care l-au generat.În ultimii ani, îns@, s-a produs o amelio-rare a fluxurilor de capital, care, pe fon-dul evolu]iei mai lente a datoriei publiceexterne, au f@cut ca lucrurile s@ seîndrepte mai sigur pe direc]ia urmat@ de]@rile cu reform@ avansat@ în prezent.Anul 2008 }i apari]ia crizei economice af@cut ca datoria extern@ s@ creasc@ din nou^ncepând cu anul 2009. De data astamotivul care a dus la noi împrumuturi afost generat de instabilitatea de pe pie]elefinanciare interna]ionale, care a dus la odiminuare a fondurilor externe disponibile,pe fondul unor ie}iri importante de capital. Îngrijorarea de a intra în incapacitate deplat@, instabilitatea politic@ intern@ }i dato-ria ridicat@ pe termen scurt, au dus lainflamarea pie]ei valutare prin atacuri spec-ulative la adresa monedei na]ionale }i lasc@derea rating-ului României de c@treinstitu]iile interna]ionale. To]i ace}ti factori,colabora]i cu situa]ia economic@ mondial@din 2008 }i 2009 au f@cut ca accesulRomâniei la finan]area pe pie]ele inter-na]ionale s@ fie limitat. Acordurile încheiatecu institu]iile interna]ionale }i calmareasitua]iei politice a dus la o relativ@ stabil-

itate economic@. Cu toate acestea, lipsescm@surile de stimulare a economiei.Ca }i pân@ acuma, împrumuturile externesunt utilizate pentru acoperirea deficituluide cont curent, deci, sunt din nou axatespre consum. România nu }tie s@-}i ges-tioneze ^ntr-un mod eficient datoria pub-lic@ extern@, motiv pentru care politicadatoriei externe este prins@ ^ntr-un cercvicios- cel al consumului. De}i datoriile publice imprim@ o imaginenegativ@, datorit@ cheltuielilor bugetare pecare le produc, efectele lor pozitive nusunt de neglijat. Cu ajutorul creditelorpublice, prin intermediul investi]iilor, stat-ul poate impulsiona anumite zone ale ]@riisau sectoare ale economiei unde rezul-tatele nu sunt conform a}tept@rilor. Un altefect important generat de datoria public@este restabilirea echilibrului financiar pre-cum }i corectarea ciclului economic. Înultima perioad@, se observ@ ca tendin]@ lanivel mondial, chiar }i în cazul ]@rilor dez-voltate, încheierea exerci]iului financiar cudeficit bugetar. Aceste cheltuieli trebuieacoperite, neputând fi transmise în exer-ci]iul financiar urm@tor. Împrumutirile destat ofer@ categoriilor sociale cu disponi-bilit@]i b@ne}ti un plasament sigur }iremunerator. Spre deosebire de impoziteledirecte, aceste resurse puse la dispozi]iastatului sunt înso]ite de o contrapresta]ie(dobânda, ca}tigul, scutirea de taxe).Acest lucru eviden]iaz@ rolul în redis-tribuirea Produsului Intern Brut al datorieipublice, fiec@rui plus de cheltuieli revenin-du-i un plus de venituri.Îns@ efectul cel mai important, find influ-en]at de toate cele men]ionate mai sus,este redarea încrederii investitorilor str@ini}i atragerea de noi investitori.Împrumuturile de stat sunt generatoare decheltuieli bugetare, îns@ folosite ca instru-mente de interven]ie a statului în eco nomiecontribuie la corectarea ciclului eco nomic,impulsionarea economiei stagnante saurestabilirea echilibrului economic.Pentru România important nu este atâtmomentul ie}irii din criz@, cât mijloaceleprin care se va relansa economia. Înultimii cinci ani, principalul motor alcre}terii a fost consumul, care s-a doved-it neviabil, deoarece nu s-a bazat pe re -surse interne, ci pe îndatorare extern@.Când creditorii ne-au constrâns s@ facemordine în cheltuielile publice, iar b@ncile auînghe]at creditarea, motorul cre}terii s-aoprit, ceea ce a dus la regres. Dac@ relu-area cre}terii prin consum ar fi o utopie,care ar putea fi solu]ia pentru România?[@rile care au ie}it cel mai bine din actu-ala criz@ au fost cele cu politici macroeco-nomice prudente }i cu economii orientatespre export. România are marele avantajde a putea exporta servicii invizibile (trans-porturi, turism). Dac@ ne orient@m spreexporturi, îndeosebi de servicii, vom reu}is@ relans@m economia pe baze s@n@toase.În contextul globaliz@rii pie]elor financiare,sunt necesare politici de finan]e publicecare s@ asigure stabilitatea }i condi]iilenecesare dezvolt@rii statelor în contextulimpus de Tratatul de la Maastricht. Prinurmare, guvernele statelor membre tre-buie s@ acorde aten]ie politicilor fiscale }ibugetare în vederea asigur@rii susten-abilit@]ii pe termen lung.Dac@ pe termen scurt în România nuexist@ riscuri privind sustenabilitatea finan -]elor publice, pe termen mediu }i lung,existen]a unor finan]e publice s@n@toasepoate deveni o problem@. România are înprezent o pondere relativ redus@ a dato-riei publice în PIB, cel pu]in comparativcu media european@, dar ritmul de cre} -tere al acesteia a fost destul de alert înanul 2009 (în numai 10 luni pondereadatoriei publice în PIB s-a dublat, cres -când cu 105&), dup@ ce cunoscuse re -duceri substan]iale începând cu anul 2003.Ritmul de cre}tere este periculos în lipsaunor m@suri de consolidare fiscal@, înprezent problema principal@ constituind-onivelul deficitului bugetar consolidat.Contextul economico-social global }i na -]io nal actual, coroborat cu necesitateaimperioas@ a identific@rii de m@suri }tiin -]ifice propozabile guvernan]ilor în abor-darea crizei, impun continuarea cercet@rii}tiin]ifice a temei atât la nivel european,cât }i local.

stud. Maria-Ramona BRANGA

Studiu privind datoria public@ a Rom$niei (II)

Monument pentru “Tratatul de la Maastricht”

REAL {I VIRTUAL %N ECONOMIEVINERI 5 NOIEMBRIE 2010 7

Economie real@ se refer@ la acele flux-uri de bunuri }i servicii antrenate deproduc]ia, circula]ia }i utilizarea aces-tora într-un cadru institu]ional dat. Eaeste direct asociat@ Produsului internbrut. Economia „virtual@” sau specula-tiv@ este opus@ economiei reale }iimplic@ realizarea unor profiturienorme de c@tre un num@r mic deindivizi. Pentru a distinge între celedou@, trebuie s@ facem mai întâi dis-tinc]ia dintre investi]ie }i specula]ie:investi]ia este „o opera]ie care const@în a furniza bani unui întreprinz@torpentru a crea noi produse }i servicii}i pentru a extinde produc]ia. Far@investi]ii, nicio economie nu se poatedezvolta.” Specula]ia este specific@unei economii „virtuale” }i nu are sub-stan]@ economic@; speculatorii pariaz@pe direc]ia în care se mi}c@ o anumit@pia]@, pe deficitul pe care îl sufer@cealalt@ parte; dac@ într-o investi]ie to]iau de câ}tigat sau to]i pierd (dac@investi]ia are succes, sunt create maimulte locuri de munc@, productivitateacre}te, are loc o dezvoltare econom-ic@, iar în caz de e}ec, investitorul î}ipierde investi]ia), în cazul specula]iei,„profitul unei p@r]i este m@surat prinpierderile pe care le sufer@ cealalt@parte”. Economia speculativ@ – opus@economiei reale – conduce la umflarea

unui imens balon de s@pun, larealizarea unor profituri uria}e cu oricerisc, pân@ când acest balon se sparge,provocând recesiunea.Ritmul de cre}tere al sistemului finan-ciar – pân@ la declan}area crizei - nus-a datorat mijlocirii de c@tre acesta aproduc]iei de bunuri }i servicii, ci maidegrab@ unui proces speculativ princare banii au generat }i mai mul]ibani, rezultând crearea unui balonfinanciar. Potrivit Houghton MifflinCompany - companie care promoveaz@înv@]area pe tot parcursul vie]ii -balonul speculativ apare atunci cândpre]urile continu@ s@ creasc@, pur }isimplu, deoarece investitorii cred c@ potvinde ulterior la pre]uri }i mai ridicate.Balonul speculativ poate ap@rea înaproape orice marf@, inclusiv ac]iuni,imobiliare, }i chiar lalele. Bernard Lietaer – care a fost profesorde finan]e interna]ionale la Universitateadin Louvain, Belgia - a sus]inut o

prezentare referitoare la cre} terea alar-mant@ a specula]iilor pe pia]a valutar@global@ în 15 decembrie 1997 la sem-inarul Forumului Inter na]ional privindGlobalizarea. El sus]ine c@ „implica]iilepoten]iale sunt explozive, amenin]ândordinea puterilor mondiale, suverani-tatea na]iunii-stat }i capacitatea oame-nilor obi}nui]i de a supravie]ui.” Pentrua argumenta aceast@ afirma]ie, folose}teca exemplu o compara]ie a situa]ieipie]elor valutare din 1975, respectiv1997.În 1975, aproximativ 80& din tran-zac]iile de schimb valutar dirijau afac-erile din economia real@. De exemplu,valuta era folosit@ pentru a importapetrol, a exporta ma}ini, a cump@racorpora]ii, a investi în portofolii saupentru a construi fabrici. Astfel, aces-te tranzac]ii erau corelate cu produc-erea efectiv@ de bunuri }i servicii.Restul de 20& din tranzac]ii în 1975au fost speculative, ceea ce înseamn@

c@ singurul lor scop era realizarea unuiprofit din diferen]ele de curs valutar.A}adar, chiar }i în zilele când econo-mia real@ predomina, aveau loc }ispecula]ii valutare. În 1997, transferurile valutarereprezentau mijlociri ale unei tranzac]iireale în propor]ie de pân@ la 2,5&, iarrestul de 97,5& vizau specula]iile pecursul valutar. Economia real@ adevenit doar un mic procent din trans-ferurile valutare globale. Cauzele care au dus la extindereaeconomiei speculative sunt numeroase.Un prim factor important este deregle-mentarea financiar@, care a permis oliber@ circula]ie a capitalului la nivelinterna]ional }i a creat un cadru favor-abil pentru specula]ii. Un al doilea fac-tor este globalizarea pie]elor financiare,iar un al treilea factor important esteprogresul tehnologic, prin electron-izarea banilor }i computerizarea sis-temelor de pia]@.

Revenind la importan]a globaliz@rii,George Soros – pre}edinte al SorosFund Management, autorul mai multorvolume de succes – explic@ în volu-mul s@u „Noua paradigm@ a pie]elorfinanciare” importan]a globaliz@riipie]elor financiare în umflarea balonu-lui financiar. Globalizarea pie]elorfinanciare a permis o liber@ circula]iea capitalului, fapt care a f@cut dificilpentru orice stat s@-l impoziteze saus@-l reglementeze deoacere capitalulpoate fi mutat oricând în alt@ parte.Astfel, gurvernele sunt nevoite s@ ]in@seama mai degrab@ de cerin]ele capi-talului interna]ional, decât de cerin]elepropriei popula]ii. Sistemul financiarinterna]ional se afl@ sub controlul unuiconsor]iu de autorit@]i financiarereprezentând ]@rile dezvoltate, careurm@resc s@ impun@ o disciplin@ depia]@ asupra statelor. Îns@, inova]iilefinanciare, noile metode }i instrumenteinventate au devenit atât de sofisticate,încât autorit@]ile reglementaroare î}ipierduser@ capacitatea de a calculariscurile implicate. Astfel, ace}tiaajunseser@ s@ se bazeze pe calculelefurnizate de emiten]ii acelor instru-mente. A}adar, dup@ cum precizeaz@ }iautorul, „contrar convingerilor funda-mentali}tilor de pia]@, stabilitateapie]elor nu este asigurat@; ea trebuies@ fie în mod activ men]inut@ de c@treautorit@]i.” Bazându-se pe calculele derisc ale participan]ilor la pia]@, regle-mentatorii au ridicat ancora }i audeclan}at o perioad@ necontrolat@ deextindere a creditului, ducând ladeclan}area crizei. Putem afirma faptulc@ actuala criz@ a izbucnit nu întâm-pl@tor în SUA, pentru c@ aici specu-la]iile financiare au fost duse laextrem, prin dereglementarea pie]elorfinanciare sau prin sofisticarea nenece-sar@ a instrumentelor financiare.

masterand Maria Cristina COSTACHE

Reflec]ii cu privire la evolu]ia economic@ între real }i virtual

Vedere din Washington

urmare din pag.1”Situa]ia fluxurilor de trezorerie este ocomponent@ a situa]iilor financiareanuale }i reprezint@ un instrumentimportant în aprecierea echilibruluifinanciar al entit@]ii. Aceast@ compo-nent@ trebuie s@ prezinte fluxurile denumerar ale entit@]ii din cursulperioadei, clasificate pe activit@]i deexploatare, de investi]ie }i de finan]are.Lucrarea ”Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii. Situa]ia fluxurilor detrezorerie” pune în lumin@ elementeletrezoreriei întreprinderii }i deaseme-nea una dintre componentelesitua]iilor financiare anuale }i anumesitua]ia fluxurilor de trezorerie.Profunzimea acestei lucr@ri const@ înanaliza elementelor de trezorerie alefirmei SC SPRINT TOOLS SRL }iîntocmirea situa]iei fluxurilor de tre-zorerie folosind metoda direct@ deprezentare care opereaz@ cuîncas@rile }i pl@]ile brute în numerar.Structura lucr@rii corespunde obiec-tivelor propuse }i este alcatuit@ din4 capitole.În primul capitol am analizat carac-teristicile generale ale trezorerieial@turi de organizarea sistemuluicontabil, organizarea }i conducereacestuia fiind necesare pentru asigu-rarea înf@ptuirii anumitor obiectivedetaliate în lucrare. Buna func]ionarea trezoreriei este influen]at@ de maimul]i factori, printre care se num@r@structura elementelor de trezorerie.În structura trezoreriei intr@: titluri deplasament, disponibilit@]ile în conturila b@nci }i în cas@, în lei }i în

devize, creditele bancare pe termenscurt }i alte valori de trezorerie.Capitolul al II-lea este dedicat con-tabilit@]ii trezoreriei. Acest capitoleste structurat la rândul s@u pe sub-capitole care eviden]iaz@ organizareacontabilit@]ii trezoreriei, sistemul deconturi utilizat, documentele privinddecont@rile atât în numerar cât }if@r@ numerar }i deasemenea con-tabilitatea opera]iunilor de trezorerie.În capitolul al III-lea am prezentataspecte teoretice legate de situa]iilefinanciare anuale, o detaliere ama-nun]it@ fiind îndreptat@ asupra uneiadintre componentele acestora }ianume situa]ia fluxurilor de numerarcare reprezint@ un instrument impor-tant în aprecierea echilibrului finan-ciar al entit@]ii, având ca obiectivmodific@rile pozi]iei financiare aleacesteia.Capitolul al IV-lea este reprezentat departea practic@ ce cuprinde analizaelementelor de trezorerie pe 3 ani lafirma SC SPRINT TOOLS SRL }iînregistr@rile contabile ale activit@]iide trezorerie eviden]iate cu docu-mente justificative prezentate înanexe. Situa]ia fluxurilor de trezorerieam realizat-o prin metoda direct@,aceasta furnizând informa]ii utilepentru estimarea fluxurilor viitoarede trezorerie. Prin clasificarea fluxu-rilor de trezorerie pe activit@]i deexploatare, de investi]ii }i definan]are, am întocmit situa]ia fluxu-rilor de numerar la firma SC SPRINTTOOLS SRL pentru anul 2009.Apreciez c@ prezenta lucrare consti-tuie un suport teoretic }i practiclegat de contabilitatea trezoreriei

întreprinderii }i a situa]iei fluxurilorde trezorerie.

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREAGENERAL~ A TREZORERIEI

1.1. DEFINI[IINo]iunea de trezorerie cuprindeansamblul lichidit@]ilor monetare }i aechivalentelor de numerar de caredispune o entitate pentru a face fa]@pl@]ilor scadente.- Lichidit@]ile monetare reprezint@mijloacele bane}ti efective pe care lede]ine o entitate, având urm@toareastructur@:- Numerarul aflat în casieria entitatii;- Disponibilit@]ile b@ne}ti aflate înconturile din b@nci;- Avansuri de trezorerie.- Echivalentele de numerar reprezint@investi]ii financiare pe termen scurt,care sunt u}or convertibile înmijloace b@ne}ti efective, avândurmatoarea structur@:- Valori de încasat: efecte comer-ciale, cecuri etc;- Titluri de plasament: ac]iuni,obliga]iuni etc;- Alte valori: timbre fiscale, timbrepo}tale, bonuri valorice de com-bustibil, tichete de mas@ etc.- Fluxurile de trezorerie reprezint@ansamblul opera]iilor monetare }ifinanciare pe care le efectueaz@ oentitate economic@ pentru asigurareamijloacelor bane}ti }i efectuareadecont@rilor curente.În cadrul opera]iilor monetare seinclud încas@rile }i pl@]ile curente,care se efectueaz@ în leg@tur@ direct@cu decontarea drepturilor de crean]@

}i a obliga]iilor scadente aleentit@]ilor economice.Opera]iile financiare asimilate tre-zoreriei genereaz@ angajamente subforma creditelor bancare pe termenscurt.Contabilitatea trezoreriei asigur@ evi-den]a existen]ei }i mi}c@rii ac]iunilorde]inute la entit@]ile afiliate, altorinvesti]ii pe termen scurt, disponi-bilit@]ilor în conturi la b@nci/casierie,creditelor bancare pe termen scurt }ialtor valori de trezorerie. În trezorerie se includ toateopera]iunile financiare din întregulan, indiferent dac@ se refer@ lainvesti]iile pe termen lung sau laactivitatea curent@ de exploatare.În sens larg, no]iunea de trezoreriecuprinde toate mijloacele de care ounitate dispune pentru a putea facefa]@ pl@]ilor cum sunt: disponi-bilit@]ile din casierie }i din b@nci, val-orile mobiliare de plasament, efectelecomerciale scontate, creditele pe ter-men scurt.În sens restr$ns, no]iunea de tre-zorerie cuprinde doar disponibilit@]ileb@ne}ti ale unit@]ii economice aflateîn casieria unit@]ii }i la b@nci, fie înlei, fie în valut@.Importan]a trezoreriei a crescut înultima perioad@ datorit@ modific@rilorintervenite în via]a economic@, cumar fi:- Evolu]ia rapid@ }i contradictorie aratei dobânzii }i cursului de schimbvalutar;- Înzestrarea unit@]ilor economice cutehnica modern@ de calcul.Prin trezorerie se în]elege ansamblulopera]iunilor financiare desfa}urate

de un agent economic pentruatragerea disponibilit@]ilor b@ne}tinecesare }i utilizarea lor în vederearealiz@rii obiectului s@u de activitate.Legat de activitatea agen]ilor eco-nomici apare termenul de lichiditatecare reprezint@ capacitatea unit@]iieconomice de a transforma imediatsau într-un anumit interval de timp}i f@r@ pierderi, mijloacele materialesau crean]ele de care dispune înbani de cont sau în numerar.Lichiditatea d@ expresie calit@]ii activ-it@]ii desf@}urate }i determin@ solv-abilitatea întreprinderii, adic@ apti-tudinea acesteia de a-}i onora înorice moment obliga]iile ce decurgdin rela]iile cu creditorii s@i.

1.2. ORGANIZAREA SISTEMULUIINFORMA[IONAL CONTABIL ALTREZORERIEI

Contabilitatea trezoreriei trebuie orga-nizat@ }i condus@ în a}a fel încât s@asigure înf@ptuirea urmatoarelorobiective:a) reflectarea, urm@rirea }i controlulexisten]ei }i gestion@rii concrete aelementelor de trezorerie;b) respectarea disciplinei financiareprivind opera]iile de încas@ri }i pl@]if@r@ numerar prin conturile deschisela b@nci;c) urm@rirea modific@rilor ce intervinîn componen]a }i volumul ele-mentelor de trezorerie;d) asigurarea prompt@ }i corect@ atuturor informa]iilor privind elementelede trezorerie necesare factorilor dedecizie din unit@]ile economice.

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii. Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (I)

ART~ ECONOMIE VINERI 5 NOIEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

În prima perioad@ a anilor 90, înlumea artelor plastice din Los An gelesse vorbea tot mai mult despre o feti]@„ minune” ce picta în stilul luiPicasso din perioada cubist@. Presascris@ }i cea vorbit@, toat@ mediaamerican@ acorda spa]ii editoriale con-siderabile fenomenului „Mi cu]eiPicasso”. Galeri}tii se luptau s@-iexpun@ „ operele”. Colec]ionarii }ibog@ta}ii, high-lieful american, seînghesuiau s@ le cumpere. Printre ceicare nu vroiau s@ scape ocazia uneimoment unic de a-}i îmboga]ii co -lec-]iile de art@, s-au aflat: DennisMiller, Oprah Winfrey, David Foster,Calvin Klein, Phil Collins, David Letter -man, Andre Agassi, Lionel Ritchie,Stephen Baldwin, Caterine Deneuve,Mick Fleetwood, Bill Clinton. Familia rapace dup@ venituri, au sac-rificat copil@ria Aleandrei transfor-mând-o într-un „ pantograf cu suflet”capabil s@ execute zeci de lucr@ri„ à-lá” Picasso. A urmat succesul finan-ciar pe care ace}tia l-au realizat prinvânzarea picturilor „Micu]ei Picasso”estimat, f@r@ a fi confirmat oficial, lanivel de câteva milioane de dolari.Strictul adev@r este cunoscut doar deea }i de p@rin]ii ei. Câ}tigul cel mareîns@, l-au înregistrat dealerii de art@,galeri}tii, de pe osârdia micu]eiAlexandra, care s-a ridicat la sute demilioane de dolari. O adev@rat@ per-forman]@ care a stârnit uimire, admi-ra]ie, }i foarte, foarte mult@ invidie,mai ales în lumea arti}tilor.

Indiferent de opiniile pro }i contradespre cum a realizat sumele imensede bani, cert este c@ ele au fostob]inute prin art@ ceea ce însemna un

adev@rat fenomen la acea vreme,av@nd în vedere c@ economia StatelorUnite era în plin@ recesiune }i se con-frunta cu grele probleme sociale iararta r@mânea pe planul doi.

Orice discu]ie despre fenomenul„ Micu]ei Picasso”la aceast@ or@,poate deveni caduc@. El a func]ionatpân@ când Alexandra Nechita a cres-cut. Acum la 25 de ani, când adevenit celebr@, pasti}ele sale dup@Picasso, nu mai au sens. Farmeculpueril }i candid, inocen]a datorat@lipsei autocenzurii, au disp@rut.

Ea este pus@ în situa]ia s@ devin@artista Alexandra Nechita, profundoriginal@, a c@rei art@ trebuie s@ fieautentic@, s@ de]in@ un stil personalinconfundabil, ceea ce este foartegreu, pentruca s-a obi}nuit cu

ob]inerea unor câ}tiguri fabuloase peni}te „interpret@ri în spiritul luiPicasso” f@r@ un efort creativ preamare (400.000 de dolari pe o lurere).

Succesul pe care artista românc@,originar@ din Vaslui, Alexandra Ne -chita supranumit@ „Micu]a Picasso” laînregisrat în America }i apoi în lumeîncepând de la vârsta de 8 ani cânda avut prima expozi]ie personal@ }ipân@ în prezent s-a datorat, dup@opinia mai multor cunosc@tori într-aleartelor, unor împrejur@ri favo rabiledeterminate în primul rând de c@tresistemul hipertrofiat de publicitateamerican.

Despre talentul }i valoarea artis-tic@ a produc]iilor ei, despre prolifer-area unor astfel de „fenomene”, dac@acestea sunt benefice pentru art@,

pentru societate, Timpul este singurulcare-i va stabili locul în ierarhia val-orilor artei contemporane, va fi cusiguran]@ judec@totul cel mai obiectiv.

Pentru familia sa, cât }i pentruea a fost un noroc providen]ial. ÎnAmerica, ]ara tuturor posibilit@]ilor,acest tip de succes nu este o întâm-plare miraculoas@. Structura, confor-ma]ia societ@]ii americane, axat@ pecâ}tig cu orice pre], creaz@ condi]iisubiective }i chiar obiective s@ apar@„ minuni”, }i „fenomene” de tipul„Micu]ei Picasso”. Cert este faptulc@, dac@ ar fi r@mas în România, r@ -mânea o mare anonim@. Spun acestlucru pentruc@ talentului s@u, nu afost, }i nu este ie}it din comun. Încariera mea de peste patru deceniide profesor }i îndrum@tor în artele

plastice am întâlnit în România, sutede copii mult mai talenta]i decât„Micu]a Picasso”

La scoal@, aici la noi, inv@]@torilorsi profesorilor de desen nu le-a tre-cut prin minte s@-i transforme pecopii în mici, Picasso, Pallady. To -ni]a, sau al]ii. Ace}tia le-au insuflatelevilor respectul pentru sinceritate }ipentru adev@r în art@. Pentu ameri-cani fenomenul „ Micu]a Picasso” s-a stins de vreo 10 ani. La noi suntînc@ mul]i care v@d în reu}ita aces-tui personaj din lumea arteloramericii, un exemplu al Genialit@]iipoporului român. Pre}edn]ia, minis-terul culturi, mul]i bog]i, unele muzeena]ionale, au reu}it, pe c@i mai pu]in„ortodoxe” s@ aibe în patrimonil loroperele „geniale” ale „Micu]ei Picasso”

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Opera]iunea Tor]a (numit@ ini]ial Opera]iunea Gimnastul) a fost invazia americano – britanic@ a Africii de nord franceze în timpul celui de-aldoilea r@zboi mondial. Opera]iunea a fost declan}at@ pe 8 noiembrie 1942.

Despre America- Însemn@rile unui pictor. Fenomenul Micu]a Picasso”

Alexandra Nichita (Micu]a Picasso)

Domni}oarele din Avignon - Pablo Picasso Guernica - Pablo Picasso