DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

Este greu de crezut c@ multimiliardarul Bill Gates, st@pânul Imperiului Micro-soft, a aterizat la Bucure}ti doar pentru a se între]ine cu un pre}edinte }iun premier, sau ca s@ se asigure c@ vânzarea licen]elor proprii are acope-rire legal@. Mai curând, am putea presupune c@ a f@cut o tentativ@ de acerceta mai de aproape o pia]@ plin@ de promisiuni }i de supradota]i, cuatât mai mult cu cât un e}antion dintre ace}tia se afl@ deja în slujba mare-lui magnat american }i se pare c@ }i-au dovedit poten]ialul profesional.Pe de alt@ parte, Oracle, cea mai renumit@ companie de baze de date dinlume, }i-a deschis recent un birou de reprezentan]@ la Bucure}ti, devenindun pion important în industria IT româneasc@. La finele anului trecut, firmade software, înfiin]at@ în urm@ cu trei decenii în California, oferea românilorpeste 100 de joburi în domenii precum vânz@ri, consultan]@, finan]e, tehno-logia informa]iei, marketing, resurse umane sau suport IT. S@ fie oare toto întâmplare c@ una din cele mai cunoscute firme din lume î}i recruteaz@for]a de munc@ înalt calificat@ de la noi?În fine, înc@ un am@nunt: odat@ cu liberalizarea pie]ei muncii europene,constat@m înc@ din start c@ de departe cea mai mare c@utare o au supra-califica]ii. De oriunde }i, fire}te, din România. Dovada c@, Marea Britanie,care a impus cele mai drastice restric]ii pentru for]a de munc@ din România}i Bulgaria, se arat@ extrem de concesiv@ fa]@ de persoanele înalt califi-cate care nu vor avea nevoie de permise de munc@. La fel Olanda, careofer@ generos drept de munc@ liber celor din categoria „highly skilledmigrants” (cu înalt@ calificare), pe care îi pl@te}te cu cel pu]in 45.000de euro anual, încercând totodat@ s@ ofere condi]ii atractive }i altor ca-tegorii socio-profesionale cum ar fi cercet@torii, lectorii universitari }i me-dicii care î}i definitiveaz@ specializ@rile.Am ilustrat, de fapt, prin trei situa]ii luate la întâmplare, o realitate evi-dent@ a zilelor noastre: elitele din România sunt vânate metodic, sis-tematic, pe toate c@ile posibile, începând cu supradota]ii, continuând custuden]ii talenta]i }i sfâr}ind cu speciali}tii sau managerii performan]i.Desigur, pentru companiile str@ine, „bazinul” cel mai tentant }i mai laîndemân@ pentru recrutare de personal de înalt@ calificare ar fi cer-cetarea autohton@. Domeniul – str@lucit }i foarte competitiv cândva – esteast@zi în degringolad@. În România, mai sunt circa 270 de institu]ii carese ocup@ cu activit@]i de cercetare, cele mai multe }i cele mai impor-tante afiliate la universit@]i române}ti de prestigiu. Concomitent îns@,num@rul salaria]ilor din cercetare a sc@zut dramatic, din 1990 încoace,ei fiind azi de cinci ori mai pu]in numero}i. În 1993, o statistic@ demon-stra c@, din num@rul actual de cercet@tori, doar circa o treime auob]inut rezultate de anvergur@ interna]ional@.

"A }ti este a prevedea,a prevedea este aputea"

A. Comte

c my b

c my b

pag. 3

Infla]ia nu mai sperie pe nimeni. Nu este aceast@concluzie periculoas@ pentru contextul econo-mic actual? Dac@ acesta este r@spunsul, atuncioptimismul este exagerat de}i ponderea argu-mentelor care mizeaz@ pe infla]ie pe de o parte,}i pe reducerea ei, pe de alt@ parte, trebuiecânt@rite cu aten]ie. Finalul anului a adus unexces salarial unic. Am avut, în decembrie, celemai mari cre}teri de salarii lunare din octombrie1990. To]i bugetarii au primit al 13-lea salariu,f@r@ excep]ie }i f@r@ întârzieri, }i acestor salariiar trebui s@ li se adauge }i salariile în cre}teredin sectorul privat, primele de Cr@ciun }i bene-ficiile anuale. În termeni bugetari, s-a reu}it per-forman]a transform@rii unui surplus bugetar de1,1&, în noiembrie, într-un deficit bugetar deînceput de an de 1,7 la sut@. Adic@, în aproxi-mativ dou@ luni, s-au cheltuit 2,8& procente dinPIB, a}adar vreo 2,5 miliarde de euro. Baniia}adar, o mare parte, au intrat în pia]@, în aces-te salarii. Al]ii au intrat în capitalizarea CEC sauîn bugetele de dezvoltare. Oricum, suma aceas-ta de 2,5 miliarde de euro a intrat în pia]@ }ialt@ dat@ ar fi reprezentat un pericol imens pen-tru echilibrele monetare. Acum, nu, cel pu]indac@ privim indicele pre]ului de consum pe ia-nuarie: 0,2&. Anul trecut, banii din decembrieau avut contribu]ia lor în aprinderea pre]urilor înianuarie cu 1,1 la sut@, în condi]iile în carebugetul nu a pompat bani în pia]@ }i continu@s@ fie în deficit.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Unul dintre elementele importante care au contribuit la cristaliza-rea paradisurilor fiscale îl reprezint@ legisla]ia privind companiilecu r@spundere limitat@, adoptat@ în Anglia (}i în coloniile sale) însecolul XIX. Noutatea acestei legisla]ii o constituie delimitareatran}ant@ a întreprinz@torului (asociat, ac]ionar) de firma în care a in-vestit. Aceasta din urm@ a fost acceptat@ ca persoan@ juridic@ dis-tinct@, care r@spunde în fa]a legii }i a creditorilor conform atribu-telor stabilite în documentele de constituire: contract de asociere,licen]e de func]ionare, capital social etc. Inova]ia astfel introdus@ aimpulsionat revirimentul economic al Angliei, averea personal@ aîntreprinz@torilor fiind protejat@ în cazul unei investi]ii mai pu]ininspirate. Facem o parantez@ }i amintim c@, în prima parte a se-colului trecut, s-au înregistrat mai multe falimente frauduloase,care au umplut pân@ la refuz închisorile de datornici. Odat@ cuapari]ia companiei cu r@spundere limitat@, s-au diferen]iat }i celedou@ mari categorii de taxe: impozitul pe profit (în cazul persoa-nelor juridice) }i impozitul pe venit (pl@tit de persoanele fizice). Deasemenea, cele dou@ mari categorii de taxare men]ionate anteriorau fost aplicate în fiecare ]ar@ în func]ie de interesele specifice.Cu timpul, oamenii de afaceri au identificat oportunit@]ile de afolosi în beneficiul lor aceste diferen]e, stabilindu-}i afacerile înzonele cele mai prielnice – cele cu fiscalitate redus@.

continuare ^n pagina 6

Emil DDAAVVIIDD

pag. 8

Programul evenimentelor orga-nizate de EXPOSIB }i CCIA

Anca Dinicu

Adriana Vin]ean

Eseu

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Rating de ]ar@

pag. 8Ileana Ilie

pag. 2

Multidimensionalitatea dezvolt@rii

Imaginea s@pt@m$nii

Revin la domeniul universitar. Miercuri,7 februarie, mi-am încheiat cursul de„Ecotransition” cu circa 230 de studen]ide la specializarea „Gestiunea între-prinderilor }i administra]iilor” (G.E.A.), iarjoi, 8 februarie, am finalizat cursul de„Economie General@” (de fapt „EconomiePolitic@”), cu cei circa 150 de studen]ide la „Carrieres Sociales”. Aflându-m@ într-osal@ mare, la cererea studen]ilor de la„Carrieres Sociales”, prelegerea am ]inut-ocu un microfon portativ, pentru a fi maibine auzit de toat@ lumea. Cea ce aimpus }i exigen]e mai mari de exprimarelingvistic@, fine]ea }i dic]ia unui accentsau a unui acord, nazalizarea, graseizareagenerând alte preten]ii în fa]a membraneielectrice. Asta este îns@ meseria, cudeliciile, supliciile }i capriciile ei...... Cursul de „Economie General@” a avutca tem@ „Mondializarea”, pe care trebuias-o prezint în contextul actual, un con-text mult mai preten]ios decât cel în careconceptul ca atare a fost formulat }iexpus de nenum@rate ori. M-am referitastfel la o serie de premise favorabile.

„Mondializarea”, exprimat@ chiar în ter-meni strict economici, nu este un con-cept nou. În fapt, pa}i în aceast@ direc]ieau fost f@cu]i de c@tre Imperiul roman,care a impus, }i prin seduc]ie }i princonstrângere, latinitatea, cu ceea ce aavut ea mai bun, economic social, ju-ridic, cultural, politic, militar, urban, rural,în trei continente, Europa, desigur, dar}i în Africa }i Asia. Au fost, pe urm@, des-coperirile geografice, ducând peste m@ri}i oceane parametrii }i valorile europene.În sfâr}it, a fost revolu]ia industrial@, cudebutul s@u în Anglia – secolul al XVIII-lea, pe urm@ în Fran]a, ceva mai târziuîn Statele Unite, Germania, Japonia, Rusiaetc. {i cu trecerea în energie de la lemnla c@rbune }i la abur, cu trecerea întransporturi de la c@ru]a tractat@ animalla drumul de fier, cu trecerea în prelucr@ride la lemn la metal, cu trecerea apoi laelectricitate, la petrol, la sectorul cuater-nar, la informatic@, la Net }.a.

(Dan Popescu)

Introspec]ii europene

continuare ^n pagina 4

Baniimul]i numai speriepe nimeni

Salvarea prin inteligen]@ }i creativitate

Itinerar francez (IV)

Investi]ii ^nsectorul

cercetare-dezvoltare }i

inovare

nr. 103 anul 3 vineri, 16 februarie 2007 0,50 RON

Edificii moderne din Düsseldorf

Tipuri de companii offshore

drd. C@t@lin NICOLESCU

Dan SUCIU

Pia]a Martenot din Rennes

dr. Mihaela HERCIU

pag. 5

CAPITAL UMAN DEZVOLTARE VINERI 16 FEBRUARIE 20072

urmare din pagina 1La fel de drept este c@, prin compara]iecu Occidentul, unde un cercet@tor cudoctorat câ}tig@ aproximativ 3000 deeuro pe lun@, în România el poate sperala abia 450 de euro salariu de baz@. Înpenuria de bani pentru cercet@ri funda-mentale, pentru aparatur@ de laboratorperformant@ sau pentru salarii moti-vante, este limpede c@ tenta]iile vesticepentru cercet@torii buni din ]ar@ suntfoarte mari.Dar nu numai speciali}tii gata forma]i }icu un portofoliu conving@tor de realiz@rise afl@ în vizorul companiilor interna-]ionale. Selec]ia }i analiza calit@]ilor indi-viduale }i talentelor începe tot mai desîn România, înc@ de pe b@ncile facul-t@]ilor. Potrivit strategiei de personal acompaniilor, talentele sunt de fapt tineriicompeten]i profesional care, în timp,devin valoro}i pentru firm@. Principaleletr@s@turi care sunt strict evaluate }i mon-itorizate se refer@ la dorin]a de auto-dep@}ire, pasiunea, curiozitatea, automo-tivarea, maturitatea, atitudinea pozitiv@ }icreativitatea pe care le demonstreaz@tinerii candida]i pe pia]a muncii. Câ]i vorfi câ}tig@tori autentici la aceast@ uria}@burs@ a meseriilor? Deocamdat@, ceeace se afl@ în afara oric@rei îndoieli estedoar constatarea c@ integrarea european@a scos practic înv@]@mântul românescpe pia]a interna]ional@ a educa]iei punân-du-l în fa]a unor provoc@ri decisive:

exportul unui înv@]@mânt de calitate, con-tracararea ofertelor str@ine care vorap@rea pe pia]@ }i modernizarea infra-structurii educa]ionale. Opinii autorizatesus]in c@ integrarea în Europa înseamn@pentru înv@]@mântul superior românescîn primul rând trecerea la un sistem carenu este tradi]ional }i nu este românesc.Este vorba de o nou@ concep]ie carepune problema supravie]uirii elementu-lui autohton }i a riscului de a pierdeexcelenta tradi]ie a }colii române}ti, cuefecte periculoase pe termen lung înceea ce prive}te capacitatea de inovare}i cercetare. Pentru c@ vechile centreuniversitare române}ti vor fi concurateacerb de universit@]i europene presti-gioase care î}i vor deschide filiale pestructura universit@]ilor particulare dinRomânia. }i atunci, universit@]ile româ-ne}ti vor fi nevoite s@ vin@ cu colabor@ri}i programe în limbile de circula]ie inter-na]ional@ pentru ca, în condi]iile unortaxe foarte mici prin compara]ie cu celedin Occident, s@ atrag@ studen]i str@inicare s@-}i doreasc@ s@ urmeze o facul-tate în România. Pân@ una-alta, îns@,tinerii valoro}i din România, elevi saustuden]i, se simt tenta]i s@ înve]e }i s@-}i ob]in@ diploma în înv@]@mântul dinalte state U.E., cu atât mai mult cu câttaxele au sc@zut spectaculos, burselesunt suficient de generoase, iar în unele]@ri precum Marea Britanie, Italia }i Spa-nia legisla]ia îng@duie angajarea str@inilorpe perioada de studii }i ob]inerea unorvenituri suplimentare în afara }colii.

În concluzie, b@t@lia pentru descoperirea}i acapararea talentelor, a valorilor pro-fesionale în devenire, a tinerilor suprado-ta]i constituie o realitate dur@ a zilelornoastre. Mul]i anali}ti prev@d chiar, înperspectiva integr@rii noastre în U.E., unpericol de mari propor]ii în migrareafor]ei de munc@ bine preg@tite. Un son-daj pe aceast@ tem@ fierbinte realizat în

]ara noastr@ dovedea recent c@ una dintrei persoane ia în considerare c@utareaunui loc de munc@ în str@in@tate înurm@torii trei ani. Mai grav decât asta –doar 21 la sut@ dintre tinerii studio}icred c@ se pot realiza mai u}or în Ro-mânia decât în str@in@tate.Dac@ nu se va face nimic pentru con-tracararea unor asemenea convingeri,

dac@ nu se va articula urgent o strate-gie coerent@ de atragere }i men]inere aresurselor }i valorilor din sectorul uman,risc@m „de}ertizarea” României de va-lori autentice sau în cel mai bun caz„asiatizarea” noastr@ pe termen nedefinit.Adic@, o dezr@d@cinare mai mult decâtp@guboas@ pentru fibra creativ@ ro-mâneasc@ …

Salvarea prin inteligen]@ }i creativitate Emil DDAAVVIIDD

Dezvoltarea este, în principal, un pro-ces economic, politic }i social care, înmod evident, presupune trecerea de lao stare mai pu]in dezirabil@ la una maidezirabil@, de la o condi]ie inferioar@ launa superioar@. Nu exist@ un modelunic al dezvolt@rii, procesul trebuindraportat la timp, loc }i circumstan]especifice, neputând fi redus la o for-mul@ universal valabil@ }i aplicabil@.Printre condi]iile incluse în conceptulde dezvoltare apar independen]a na]io-nal@ }i autodeterminarea crescânde, în-temeiate pe ideea c@ dezvoltarea esteceva ce o ]ar@ face pentru ea îns@}i}i c@ aceasta implic@ reducerea depen-den]ei, adic@ relaxarea rela]iei dintrestatele dezvoltate }i statele subdez-voltate, dup@ cum a fost definit@ înanii '60 ai secolului trecut. Ast@zi,rela]ia dintre dezvoltare }i reducereadependen]ei se pune în cu totul al]itermeni atâta timp cât evolu]ia comu-nit@]ii la nivel interna]ional (în dome-niile politic, economic, tehnologic etc.)se bazeaz@ pe integrare (sub form@de regionalizare sau globalizare), carepresupune }i dependen]@ într-undublu sens (interdependen]@).Eficien]a economic@ crescând@, cre}-terea sus]inut@ a capacit@]ii de pro-duc]ie a unei ]@ri }i progresul tehno-logic sunt acceptate, în general, dreptcondi]ii necesare pentru ca dezvoltarea

s@ se men]in@ pe un ritm continuu.Dezvoltare economic@ este un procesdistinct de cel de cre}tere economic@,acesta din urm@ vizând sporirea pro-dusului na]ional real global }i pe lo-cuitor realizat@ de un stat pe termenlung. Dezvoltarea, în schimb, ]inte}teun plan superior: cre}terea economic@,dar }i modific@rile structurale majoreale economiei, precum dezvoltarea infra-structurii sau realocarea resurselorîntre sectoarele industrial, agricol }i alserviciilor. Ea presupune, a}adar, pro-movarea de politici care modific@ ati-tudini }i comportamente, prin îmbi-narea aspectelor economice cu cele po-litice, psihologice }i sociologice ale exis-ten]ei individuale }i comunitare, avândca scop final cre}terea calit@]ii vie]ii.Participarea politic@, guvernarea respon-sabil@ }i respectarea drepturilor omu-lui, ca }i aten]ia pentru nevoile umanecap@t@ o importan]@ tot mai mare,fiind analizate ca tr@s@turi ale dez-volt@rii politice (adic@, ale dezvolt@riiinstitu]iilor, atitudinilor }i valorilor careformeaz@ sistemul puterii politice alunei societ@]i) dar care, în acela}itimp, ]in de sensul general al con-ceptului de dezvoltare. Autoprocla-mându-se democra]ii liberale, stateleofer@ ast@zi exemple de guvernare bun@}i exemple de guvernare rea/gre}it@.Dac@ ar fi s@ sintetiz@m buna guver-nare, aceasta s-ar putea realiza prinintermediul unor cuvinte cheie: trans-paren]@, promptitudine, echitate, respon-sabilitate/angajare }i legalitate. Rea-ua/proasta guvernare este opusul buneiguvern@ri }i are în vedere m@sura încare nu sunt întrunite anumite carac-teristici. Definirea }i analiza ei sunt, }iîn acest caz, în mare parte, subiective.Dincolo de indicii }i indicatorii obiec-tivi, lumea este interpretat@ pornindde la mediul genetic }i de la cel cul-tural ale c@ror produse suntem, }i dela contextul politic, economic }i so-cial în care tr@im. De regul@, definim

reaua guvernare prin termeni pre-cum: corup]ie, birocra]ie, instabilitatepolitic@ }i convulsii sociale. Diferen]adintre buna guvernare }i proasta guver-nare const@ în gradul de opozi]ie dintrestat }i cet@]enii s@i. Factorul politic, deputere, cu preponderen]a lui deosebit@fa]@ de ceilal]i determinan]i ai vie]iisociale, ac]ioneaz@, pe plan intern }iextern, ca element promotor }i pro-pulsor al progresului, dar }i ca fac-tor de iner]ie, de încetinire a înnoi-rilor sociale.Structura social@, mentalitatea }i mo-tiva]ia sunt adeseori considerate ingre-diente care stimuleaz@ dezvoltarea.De aceea, cre}terea bun@st@rii socialegenerale trece dincolo de aspectelebun@st@rii economice, deoarece ar in-

clude acumul@rile spirituale }i cultu-rale, condi]iile de manifestare a dem-nit@]ii individuale raportat@ la stimagrupului.Dezvoltarea a fost definit@ adeseori înrela]ie antagonic@ sau ca mijloc oriscop de reducere a s@r@ciei, inega-lit@]ii }i }omajului. Altfel spus, a fostcaracterizat@ ca satisfacere crescând@a unor nevoi fundamentale, cum esteaceea de hran@. Simpl@ la prima ve-dere, o asemenea defini]ie presupuneevalu@ri condi]ionate de o serie defactori: cât de mari sunt aceste nevoide hran@ }i cum sunt ele influen]atede obiceiuri locale }i clim@, structur@fizica }i vârst@, nivel de preg@tire in-telectual@ }i tip de activitate desf@}u-rat@ }i, nu în ultim@ instan]@, de veni-

turi disponibile a fi alocate în aceast@direc]ie.Dezvoltarea social@ presupune, în pri-mul rând, identificarea problemelorsociale, într-un timp cât mai optimposibil, pentru influen]area pozitiv@ adinamicii sociale. A în]elege schim-barea social@ }i, mai mult, dezvol-tarea social@, înseamn@, într-o marem@sur@, a în]elege procesul social deformare a problemelor }i efortulsocial de solu]ionare a lor. Stabilireanaturii problemelor sociale, determi-narea impactului lor asupra evolu]ieicomunit@]ii, identificarea solu]iilor po-sibile }i alegerea rezolv@rii optime,precum }i voin]a colectiv@ de a apli-ca solu]ia stabilit@ în vederea dep@-}irii problemelor constituie alte etapenecesare ale dezvolt@rii sociale înrela]ie cu acele st@ri, procese careafecteaz@ negativ func]ionarea socie-t@]ii }i împlinirea condi]iei umane.F@r@ a avea preten]ia unei enumer@riexhaustive, cele mai frecvent întâlnitetipuri de probleme sociale privescfamiliile cu mul]i copii dar cu resursefinanciare reduse, cea mai mare partea pensionarilor, zonele lovite de crizeeconomice sau de calamit@]i naturale,modul deficitar de func]ionare a insti-tu]iilor statului, dar }i comportamen-tele }i capacit@]ile individuale care îiafecteaz@ negativ pe ceilal]i membriai societ@]ii (criminalitatea, violen]a,indisciplina în munc@ }i nivelul deeduca]ie redus). Nu în ultimul rând,vorbim de apari]ia unor oportunit@]ide dezvoltare care sperie sau suntinsuficient cunoscute ori valorificate(integrarea în Uniunea European@, apa-ri]ia de noi pie]e de desfacere).Societatea poate s@ î}i ignore pro-blemele, ceea ce duce la criz@, s@adopte solu]ii ineficiente, cu efecte ne-gative, poten]ial dezastruoase, s@ osci-leze între abordarea unei solu]ii }iignorarea ei sau s@ adopte solu]ii(suficient de) eficace.

Multidimensionalitatea dezvolt@rii

drd. Anca DINICU

Sediul ONU - New York

VINERI 16 FEBRUARIE 2007 3CERCETARE - DEZVOLTARE - INOVARE

Uniunea European@ }i-a propus, prinStrategia Lisabona, ca pân@ în anul2010, ponderea investi]iilor în sec-torul cercetare-dezvoltare }i inovares@ fie de 3& din PIB.Deoarece îndeplinirea acestui dezide-rat nu este deloc facil@, ne propu-nem s@ ar@t@m, în continuare, careeste situa]ia actual@.În anul 2004, ponderea cheltuielilorpentru cercetare dezvoltare a fost de1,9& din PIB. În termeni reali, chel-tuielile pentru cercetare dezvoltare aucrescut cu 1,3& anual între 2001 }i2004 (Eurostat, News Release, no.156, 2005). Intensitatea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare variaz@ de la 0,3& din PIBîn Malta la 3,7& în Suedia. Ponderilecele mai mari le-au înregistrat }i înanul 2004 ]@rile nordice – Suedia 3,7&a}a cum ar@tam, Finlanda 3,51&, Da-nemarca 2,63&. Cele mai slabe pro-cente au fost înregistrate în noilestate membre Malta – 03&, Cipru –0,37&, Letonia – 0,42&, Slovacia0,53&. Pe media UE25, cele mai in-tense industrii în tehnologia informa-]iilor }i comunica]iilor sunt date de sec-torul financiar, urmat de sectorul guver-namental }i sectorul fondurilor mutuale.Intensitatea cercet@rii-dezvolt@rii esteexprimat@ prin ponderea pe care o aucheltuielile cu CD în PIB.De remarcat este }i implicarea sec-torului privat în finan]area cheltuie-lilor de cercetare-dezvoltare. În con-secin]@, func]iunea de cercetare-dez-voltare ca func]ie de firmei ocup@ unloc important în activitatea acesteiaîn sensul c@ firmele doresc s@ imple-menteze noile tehnologii ale informa-]iei în vederea ob]inerii de avantajecompetitive. Preocup@ri remarcante în aceast@direc]ie au firmele din ]@rile dezvol-tate ale Uniunii Europene. În anul 2003,pe locul 1 se afla Luxemburg, cu o pon-dere de 80,4& urmat@ de Finlandacu 70,0&, Germania cu 66,3& etc.În ]@ri membre UE, precum Maltasau Cipru, ponderea contribu]iei sec-torului privat la finan]area cercet@rii-dezvolt@rii nu dep@}e}te 20&. România reu}e}te s@ se apropie demedia UE25, cu un procent de 45,4&ob]inut în anul 2003, fa]@ de 54,3&cât este media. Restul activit@]ilor decercetare-dezvoltare sunt finan]ate }ise desf@}oar@ în sectorul public.Fondurile alocate pentru cercetare dela bugetul de stat continu@ s@ se si-tueze mult sub nivelul necesar pentruca activit@]ile de cercetare s@ poat@îndeplini într-adev@r rolul strategic demotor al dezvolt@rii economice }i sociale.Totu}i, se constat@ o tendin]@ de cre}-tere a fondurilor extrabugetare. Fon-durile atrase de la agen]ii economiciprin co-finan]area proiectelor din Pla-nul na]ional pentru Cercetare-Dezvol-tare }i Inovare, au reprezentat, în 2001}i 2002, cca. 28&, respectiv 35&, dinbugetul total al Planului Na]ional deCercetare }i Inovare (CDI). Raportatla anul 2000, fondurile atrase din eco-nomie au crescut de peste }apte oriîn anul 2002, dar au fost insuficientefa]@ de nevoile domeniului.Dup@ cum se poate observa, în ]@riledezvoltate din UE, mai mult de ju-m@tate din cheltuielile destinate cerce-t@rii-dezvolt@rii sunt asigurate de sec-torul privat, atât pentru nivelul micro-

economic, cât }i pentru nivelul ma-croeconomic.În afara fondurilor na]ionale (fondu-rile pentru CD din bugetul na]ional,fonduri atrase de la agen]ii economicietc.), domeniul beneficiaz@ de avan-tajele financiare datorate racord@rii lasistemul CDI al Uniunii Europene,respectiv, asocierea la Programele Ca-dru CDT }i la Programul Euratom, aleUniunii Europene }i la alte programeCDI desf@}urate în spa]iul european(NATO, EUREKA, COST etc.).Sistemul de cercetare-dezvoltare dinRomânia poate fi caracterizat ca unsistem în care predomin@ cercetareacu caracter aplicativ. Poten]ialul decercetare existent }i activit@]ile des-f@}urate în cadrul programelor na]io-nale CDI acoper@, în prezent, peste 50de domenii }tiin]ifice }i tehnologicespecifice, cu o tradi]ie de cercetare va-loroas@ }i rezultate deosebite. Infra-structura de transfer tehnologic }i ino-vare, respectiv organiza]iile speciali-zate pentru difuzarea, transferul }ivalorificarea în economie a rezulta-telor de cercetare-dezvoltare, este foarteslab dezvoltat@, leg@tura dintre cerce-tare }i economie fiind înc@ fragil@.Unit@]ile de cercetare-dezvoltare nu de]inresurse care s@ le permit@ transforma-rea rezultatelor cercet@rii-dezvolt@riiîn pachete de tehnologii „la cheie”,prin care s@ se reduc@ termenele deimplementare în economie.În consecin]@, interesul agen]ilor eco-nomici pentru activit@]ile de cerce-tare-dezvoltare }i inovare este sc@zut,

astfel încât capacitatea de absorb]ie arezultatelor cercet@rii este redus@ (PlanulNa]ional de Dezvoltare 2004-2006). Rolul TIC în realizarea convergen]eieconomice se manifest@ în varii direc]ii}i cu multiple efecte, care în majori-tatea cazurilor sunt pozitive.

În acest cadru, datele empirice arat@c@ investi]iile str@ine directe – aflateîn continu@ ascensiune datorit@ TIC,au avut o contribu]ie pozitiv@ la cre}-terea economic@ a ]@rilor în curs dedezvoltare prin acumularea rapid@ aacestora. În general, majoritatea guver-

nelor cred c@ investi]iile str@ine directepot s@ contribuie la cre}terea eco-nomic@ a ]@rilor gazd@. Pân@ acum mul]i factori ca infrastruc-tura, capitalul uman, salariile mici, re-sursele naturale }i stabilitatea politic@sunt men]iona]i în literatura de spe-cialitate ca fiind determinan]ii inves-ti]iilor str@ine directe, dar ar trebuies@ reconsider@m ace}ti factori prinprisma schimb@rilor ce au loc în eco-nomia global@, cu prec@dere luarea înconsiderare a noilor tehnologii ale in-forma]iilor }i comunica]iilor care repro-fileaz@ sistemul global. (Gholami, Lee,Heshmati, 2006)Avantajele investi]iilor str@ine directe pecare le are ]ara gazd@ includ capitalul,abilit@]ile, transferul tehnologic, acce-sul la pie]e, promovarea exporturilor.TIC ofer@ ]@rilor o }ans@ unic@ de aelimina propriile limite geografice. Bu-nuri }i servicii din aceste ]@ri pot fioferite pe pia]a global@ în acelea}i con-di]ii de eficien]@ prin utilizarea TIC.Dezvoltarea continu@ a TIC a schimbatfundamental natura rela]iilor globale,avantajele competitive }i oportunit@]ilepentru dezvoltarea economic@ }i so-ciale. Reducerea costurilor de trans-port, îmbun@t@]irea informa]iilor de mar-keting }i cre}terea eficien]ei produc-]iei industriale sunt printre beneficiilegenerate de TIC.Toate acestea conduc la convergen]areal@ a ]@rilor c@tre un numitor co-mun. Multe ]@ri din UE utilizeaz@ TICpentru a ob]ine avantaje competitivece se reflect@ în cre}terea venituluipe locuitor. România trebuie s@ fac@toate eforturile pentru a ajunge dinurm@ ]@rile membre UE, deoarece lafoarte multe capitole pozi]ia în topu-rile mondiale este una dezavantajoas@.Solu]iile de catching-up pe care Româ-nia le propune sunt de multe ori creio-nate pe scenarii optimiste }i vizeaz@mai mult dezvoltarea în salturi. Prin aceast@ dezvoltare în salturi Ro-mânia ar putea recupera anumite de-calaje economice care exist@ între ea }imedia UE, iar realizarea acestui dezide-rat este posibil@ doar prin intermediulTIC care dep@}e}te toate frontierele.

Investi]ia în sectorul cercetare-dezvoltare }i inovare,prin finan]area public@ }i privat@ de 3% din PIB –

obiectiv principal al Strategiei LisabonaFig. 1. Finantarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de catre sectorul privat

dr. Mihaela HERCIU

INTROSPEC[II EUROPENE VINERI 16 FEBRUARIE 20074

c my b

c my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Cine ar fi putut face mondializarea cucarul cu boi? Ceea ce relev@ firesculevolu]iei spre mondializare }i nu a stareimpus@. A fost }i este, mai întâi, o mon-dializare (globalizare) comercial@ (pon-derea exporturilor }i importurilor în PIBmondial). Sigur c@ „liberul schimb” fa-vorizeaz@, stimuleaz@ comer]ul. Când îldefinim, îns@, s@ ne gândim }i la teoriacosturilor (avantajelor) absolute a luiAdam Smith, la teoria costurilor (avan-tajelor) comparative a lui David Ricardo,la teoria costurilor factorilor conceput@concomitent de Hecksher, Ohlin }i Sa-muelson, dar }i la teoria costurilor „rela-tive” intuit@ de Mihai Eminescu }i dez-voltat@ }i finalizat@ atât de inteligent }i înspirit universal de Mihai Manoilescu. Levorbesc studen]ilor francezi }i de Emi-nescu, }i de Manoilescu. „Spune-mi nu nu-mai ce cumperi, ci }i cu ce pl@te}ti, dac@vrei s@-]i spun de cumperi scump sauieftin”, scria Manoilescu în „Theorie deprotectionnisme et de l’échange interna-tional”, lucrare ap@rut@ prima oar@ înlimba francez@, Editura Giard, Paris, în1929. Ce cuvinte în]elepte. Le recomandc@r]i studen]ilor, ei ascult@ }i le place ...S@ revin, îns@. A fost }i este, apoi, omondializare managerial@ (început@ curealizarea ca numitor comun a tayloris-mului }i fordismului, pe urm@ toyotismul}.a.) }i, în sfâr}it, o mondializare finan-ciar-bancar@, cu prec@dere relevant@ pringlobalizarea evident@ a pie]ei de capital}i financiare. }i, desigur, o mondializare(globalizare) a muncii, exprimat@ elocvent

de mondializarea (globalizarea) pie]eimuncii (prin „globalizare” în]eleg cuprec@dere lexicul anglo-saxon, iar prin„mondializare” pe cel francez). Întreb@rinumeroase la pauz@. Tocmai de aceea,m@ refer, în încheierea cursului, la „an-timondiali}ti”, la „altermondiali}ti”, în plan}tiin]ific, ace}tia având în frunte peNobelul american pentru economie,Joseph Stiglitz, printre altele, fost dem-nitar }i consilier preziden]ial... În sen-sul unui concept bazat pe eforturi co-mune, finalizat cu avantaje pentru toat@lumea, privilegind „profitul economic”dar }i „profitul social”, mondializarea estepe deplin justificat@ de îns@}i conceptulde „dezvoltare durabil@”, cu tot ceea cese cere în prezent astfel, adic@ o „ges-tiune mondial@” a resurselor care necondi]ioneaz@ civiliza]ia, o „guvernaremondial@” în întreg acest cadru. Cemodific@ri decurg, dintr-o asemenea per-spectiv@, în plan juridic, pentru legi? Înraporturile na]ional-interna]ional, pentrufirme? În raporturile liberalism-dirijism?– ]inând seama c@ „guvernarea mondia-l@” impune ced@ri de „suveranitate” }ide la nivel na]ional, }i de la nivelul fir-melor, nu doar spre comunitar, ci }ispre global?... „Controlul” (examenele)a mers bine. Tot ceea ce am spus pân@acum este în strâns@ }i direct@ leg@tur@cu modific@rile ce se concep }i se in-troduc operativ, actualmente, în curri-culele universitare vestice, o munc@ in-tens@ îndreptat@ în direc]ia „schim-b@rilor”. O alt@ înv@]are, anticipativ@, pre-ventiv@, a}a cum am sus]inut înc@ demul]i ani ...O alt@ lume ne a}teapt@. O lume multschimbat@ în raport cu cea de azi, olume cu cercet@rile ei, cu realit@]ile ei,cu „re]inerile” }i cu „obligativit@]ile” ei,poate }i cu alte linii de for]@. AlvinToffler, cu „}ocul viitorului”, mai ales,dar }i Nicolas Georgescu-Roengen, cu„Entropia }i procesul economic”, pot ficonsidera]i – }i nu doar ei – ca verita-bile puncte de plecare spre acest – înc@extrem de complicat – univers. O lumemult diferit@ de lumea în care noi tr@im}i înv@]@m, chiar în condi]iile integr@rii,în spe]@ a României, în Uniunea Euro-pean@. Prea u}or accept@m r@zboaiele,corup]ia, interesele venale, „puterea”

„venind” s@ profesionalizeze }i nu pro-fesionalizarea generând „puterea”, preau}or accept@m demagogia, eforturileaiurea }i penibil consumate etc., etc....Va trebui s@ facem fa]@ la numeroasepariuri }i provoc@ri – m@ rezum la spe]@– în plan universitar na]ional, va trebuis@ avem neap@rat – }i s@-l în]elegem pepotriv@ – contactul }i cu alte culturi. Vatrebui s@ ne privim în mai mare m@sur@}i ca români dar }i ca cet@]eni aiEuropei, }i ca cet@]eni ai Planetei, cudrepturi }i obli-ga]ii în acest sens. Vatrebui s@ ne „reeduc@m” în ritmul în care}i ceilal]i fac acela}i lucru, altminteri vompierde masiv teren }i vom fi dep@}i]i f@r@prea mari posibilit@]i de recuperare...

Vom face aceasta dincolo de „declara]iilelini}titoare”? Avem oameni profesionalpotrivi]i, dincolo de sforari, }mecheri }idemagogi, în general incul]i }i ignoran]i,din p@cate înc@ „la pre]”? Avem expe-rien]a necesar@ în acest sens, acumu-l@rile utile? Cei care „vor” au oare cul-tura potrivit@ astfel? Avem capacitatea}i subtilitatea de a realiza un astfel deefort? Iat@, doar, câteva probleme ce secer grabnic rezolvate. S@ fim, fire}te, op-timi}ti, optimi}ti în sensul corect al cu-vântului }i în nici un caz potrivit defini]ieidup@ care „pesimistul este un optimistbine informat”. Putem pl@ti, mul]i cuvia]a, incon}tien]a }i nehot@rârea noas-tr@... În trenul de întoarcere, mi se con-firm@ astfel de considera]ii. Citesc în„Courrier International”, nr.din 8-14 fe-bruarie, despre „Reconcilierea dintre capi-talism }i mediu”, articol scris de Re-becca Knight. Este vorba de o reorientareesen]ial@ a înv@]@mântului superior eco-nomic din Statele Unite – „}colile decomer]” – în care, acum, 54& dintre in-stitu]ii au inserat deja la loc de frunte,în curriculele lor universitare, cursurimagistrale de ecologie, de dezvoltaredurabil@ }i de responsabilizare social@a întreprinderilor, de fapt „în confruntarecu supraînc@lzirea Planetei”, fa]@ de 34&din unit@]ile respective în 2001. Sunt nu-meroase „laboratoarele de durabilitate”,platforme multidisciplinare }i multifunc-]ionale de experimentare, pe unele sestudiaz@ concret „marile presiuni nega-tive pe care modelul actual de între-prindere le exercit@ asupra mediului”.Studen]ii înva]@ în acest sens „s@ în-]eleag@ }i imperativul interven]iilor statu-lui în sistemul american”. Exist@ îns@,arat@ Rebecca Knight, un enorm decalaj„între expertizele profesorilor în dome-niul mediului, pe de o parte, }i cerin]elepe care le impun asemenea modific@riîn practicile întreprinderilor, pe de alt@parte, expertizele fiind considerabil maimici în raport cu amploarea cerin]elor.Iat@, dar, c@ americanii „se mi}c@”. {i„se mi}c@” foarte repede. M@car înaceast@ direc]ie, zic eu, dac@ în ceprive}te Protocolul de la Kyoto au ati-tudinea pe care o au...La întoarcere, înc@ neref@cut, la Paris,între „Gare de Montparnasse” }i „Gare

de l’Est”, iau taxiul. Discu]ii interesantecu }oferul. Fire}te, un „subiect fierbinte”,acelea}i alegeri preziden]iale din Fran]a.Omul este sarkozy-ist. Îmi spune c@ „l-arfi votat de la sociali}ti pe Troscane, eleste economist }i a demonstrat c@în]elege bine lumea noastr@ în schim-bare, dar, din p@cate, doamna Royal acâ}tigat statutul de candidat al socia-li}tilor”. „Sarkozy pare un om hot@rât,ce spune }i promite, aia face, or, acum,de asta este nevoie”, mai spune fran-cezul. Îmi mai vorbe}te despre „via]agrea” de la Paris, un ora} continuu în-volburat, mare consumator de energieuman@, formidabil stresant, un ora} cuo circula]ie foarte dificil@, „24 din 24”.Diminea]a, cei mai mul]i merg la servi-ciu, la lucru, la treab@. Pe urm@, „îm-bulzeal@”, o veritabil@ }i obositoare curs@pentru dejun, o alta dup@ dejun, pentruîntoarcerea la lucru, apoi reîntoarcereaacas@, din nou o teribil@ curs@. Începe,dup@ aceea, via]a de sear@ }i de noaptea Parisului, cu marile bulevarde, dese-ori, pline „ochi”, cu drumurile la fel deaglomerate. Dureaz@ pân@ spre 5-6diminea]a, }i apoi, din nou, noi curse,o nou@ „rostogolire”... „Nebunie curat@,oameni îmb@trâni]i prematur. Men]inândstatutul de „ora}-lumin@” al Parisului,„rurbanizarea”, în spe]@ domiciliul în„banlieu” }i suburbii, ar fi o posibil@solu]ie - este drept, „sub]ire” – pentruo anume descongestionare a ora}ului...Îmi mai vorbe}te despre anume alterca]ii,în suburbii, între popula]ia de culoare }ievrei. Lume complicat@. ...Ajung greu,tocmai datorit@ circula]iei greoaie, la Garede l’Est }i dialogul înceteaz@. ...C@ via]a este grea }i c@ trebuie s@accep]i }i „solu]ii nepl@cute”, mi-odemonstreaz@ o tân@r@ simpatic@, chel-neri]@ la „Internet-Café”-ul din Viena. Aterminat Facultatea de filologie de la omare universitate vienez@, a f@cut, în tim-pul respectiv, 2 semestre la Sorbona, }itotu}i nu a g@sit mult@ vreme de lucru,ceea ce a determinat-o s@ accepte ser-viciul de la cafenea. Din martie, îns@,în urma unui concurs reu}it, va lucra ca„redactor la sec]ia art@”, la televiziuneadin Strasbourg. Abia a}teapt@ s@ înceap@treaba. Cred }i eu... În sfâr}it, sâmb@t@seara, 10 februarie, ajung la Arad...

Dan POPESCU

Itinerar francez (IV)

Sena vazut@ din turnul Eiffel

F$nt$na din “Place de la Concorde”

VINERI 16 FEBRUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

PUBLICITATE

PARADISURI FISCALE VINERI 16 FEBRUARIE 20076

urmare din pagina 1Mai mult, din ce în ce mai multe ]@rirenun]@ (în anumite condi]ii) la pre-ten]iile lor fiscale cu scopul declaratde a atrage cât mai multe investi]ii.În timp, între teritoriile cu fiscalitatenormal@ }i cele lipsite de taxe s-aformat un adev@rat zid de ap@rare,fiecare parte încercând s@-}i protejezeinteresele, respectând cât de cât nor-mele interna]ionale de drept.[@rile dezvoltate î}i fundamenteaz@ bu-getul pe anticiparea veniturilor înca-sate sub form@ de impozite }i taxeaplicate mi}c@rilor de marf@ sau banientit@]ilor juridice }i cet@]enilor pe te-ritoriul lor na]ional. Este de în]elesinteresul lor în identificarea tuturoractelor de comer] legate într-un fel saualtul de firme sau persoane domiciliateîn jurisdic]ia lor. Un mijloc de ap@rareîl constituie tratatele de evitare a du-blei impuneri (Double Taxation Trea-ties, engl.), menite a încuraja declara-rea veniturilor ob]inute în str@in@tateprin garantarea unui tratament nedis-criminatoriu. Tratatele de evitare adublei impuneri sunt în]elegeri bila-terale prin care dou@ ]@ri garanteaz@investitorilor plata unui singur impozitpe profit la repatrierea acestuia dintr-unaîn cealalt@.Pe de alt@ parte, a}a-numitele para-disuri fiscale încearc@ s@ garanteze oconfiden]ialitate maxim@ investitoriloratra}i, prin înt@rirea legisla]iei speci-fice }i sanc]ionarea oric@ror scurgeride informa]ii care ar putea speria „g@i-nile cu ou@ de aur”. Pentru multe statedin aceast@ categorie, veniturile rea-lizate din activit@]ile offshore consti-tuie baza încas@rilor bugetare, deaceea consolidarea reputa]iei de cen-tru offshore este o problem@ de su-pravie]uire.Disensiunile dintre statele dezvoltate}i paredisurile fiscale au degeneratdeseori în scandaluri interna]ionale.Statele din Caraibe sunt sistematicacuzate, de autorit@]ile americane, de fa-vorizarea evaziunii fiscale. Multe din-tre aceste state nu iau în considerarecereri de informa]ii sau de extr@darepentru evaziune fiscal@, deoarece aceas-

ta nu este considerat@ infrac]iune. S@mai men]ion@m r@zboiul mocnit din-tre Germania }i Luxemburg (v@ amin-ti]i de arestarea tat@lui tenismenei SteffiGraff?), care are la origine refuzul auto-rit@]ilor luxemburgheze de a autorizafurnizarea de date privind conturilebancare de]inute de cet@]eni germaniîn ducat. Fiscul german a ini]iat o ini-]iativ@ total@, cu opera]iuni ca perche-zi]ionarea locuin]elor angaja]ilor ger-mani ai b@ncilor luxemburgheze sausupravegherea parc@rilor celor mai marib@nci din Luxemburg }i notarea pl@-cilor de înmatriculare germane. R@z-boiul ]@rilor dezvoltate cu paradisurilefiscale nu este o persecu]ie m@runt@;miza se ridic@ la acea jum@tate din vo-lumul anual al comer]ului mondial, caretrece sub diverse forme prin paradisu-rile fiscale }i câteodat@ r@mân acolo.Iat@ cum descriu autorii lucr@rii din1978, Afaceri }i c@deri financiare înlumea capitalului (printre care se afla}i actualul guvernator al B@ncii Na]io-nale, Mugur Is@rescu), func]ionareaunui mecanism offshore: „Firmele }icorpora]iile occidentale folosesc dinplin avantajele pe care le ofer@ aces-te „paradisuri financiare” sau metode deevaziune fiscal@. De exemplu, o firm@multina]ional@ dintr-o ]ar@ export@m@rfuri în alt@ ]ar@, utilizând în acestscop serviciul a dou@ filiale ale sale: ceadin Bahamas }i cea din ]ara importa-toare. Societatea mam@ din ]ara expor-tatoare export@, ini]ial, filialei din Baha-mas, stabilind în mod artificial un pre]de transfer sc@zut, astfel încât profi-turile opera]iunii apar nu în ]ara ex-portatoare, ci la filiala din Bahamas.La rândul ei, filiala din Bahamas ex-port@ m@rfurile filialei din ]ara impor-tatoare la un pre] de transfer artifi-cial ridicat, astfel încât }i de aceast@dat@ profiturile apar în bilan]urile fir-mei din Bahamas. Scopul acestoropera]iuni este transferarea celei maimari p@r]i din profit în Bahamas, undeimpozitele pe venit sunt deosebit desc@zute. M@rfurile nu ajung niciodat@în Bahamas. Totul este efectuat înscripte }i de}i perceptorii de impo-zite din ]ara exportatoare }i din ceaimportatoare cunosc acest lucru, ei nuau ce face. Ei trebuie s@ impoziteze

profiturile, care apar în bilan]uri, iardac@ acestea sunt întocmite cu docu-mente în regul@, mecanismul de eva-ziune fiscal@ este perfect!”Din cele de mai sus se pot vedeaavantajele incredibile pe care tehnicileactuale de evaziune fiscal@ le pun ladispozi]ia oamenilor de afaceri; unindivid oarecare poate fi cet@]eanulunei ]@ri, înregistra o companie înalta, poate face afaceri într-o a treia,f@r@ a pl@ti impozite în nici una!Acest mod de via]@ }i de îmbog@]ireare surprinz@tor de mul]i adep]i. Pân@nu de mult, de binefacerile fiscaleoffshore se bucura numai o mic@elit@ bine dotat@ financiar. Odat@ cudezvoltarea mijloacelor de comuni-care, formarea de companii noi înoricare stat a devenit o treab@ simpl@}i (relativ) ieftin@. Un român înst@ritar putea ob]ine cet@]enie andorrez@sau monegasc@, desf@}urând afaceriprin companii încorporate în insuleleCanalului Mânecii }i Caraibe, avândbaza opera]ional@ }i firma principal@în România. Premeditat, firma princi-pal@ (româneasc@) încheie bilan]ul cuprofit minim, iar profiturile acumulatela firmele offshore vor fi transferateîn contul personal din ]ara de rezi-den]@ a ac]ionarului, unde (coinci-den]@ norocoas@!) impozitul pe veni-turile persoanelor fizice este zero!Vom detalia în continuare câtevainforma]ii necesare în]elegerii modu-lui în care sunt înfiin]ate companiileîn jurisdic]iile offshore, cu deosebire înzonele influen]ate de legisla]ia anglo-saxon@. Exist@ diferen]e apreciabileîntre sistemul juridic anglo-saxon }icele bazate pe dreptul roman }i co-dul napoleonian (între care se num@-r@ }i România. În general, o com-panie offshore este supus@ tuturorreglement@rilor normale din jurisdic-]ia de origine, la care se adaug@ obli-ga]ia de a respecta câteva condi]iisuplimentare legate de extrateritoriali-tatea activit@]ilor sale }i de domi-ciliere. Aceste condi]ii sunt de regul@urm@toarele:

derularea afacerilor în afara terito-riului în care a fost încorporat@ com-pania, acesta constituind motivul prin-cipal al scutirii de taxe;

asigurarea, men]inerea }i între]ine-rea unui domiciliu în jurisdic]ia res-pectiv@, care poate fi o adres@ po}tal@sau sediu unei firme de avocatur@/ma-nagement, care men]ine leg@tura cuconducerea executiv@ a firmei }i îi re-transmite coresponden]a;

angajarea unui reprezentant/agentlocal }i/sau a unui secretar al com-paniei domiciliat în statul respectiv,în scopul men]inerii unei leg@turi per-manente cu autorit@]ile;

evitarea unor activit@]i ca: asigur@ri}i reasigur@ri, opera]iuni bancare, sche-me de pensionare sau investi]ii comune(fonduri mutuale), brokerajul titlurilormobiliare; companiile care doresc s@activeze în aceste domenii o pot face,dup@ primirea unei licen]e speciale }icu respectarea unor condi]ii suplimen-tare (capital minim, garan]ii morale }imateriale, domicilierea efectiv@ în teri-toriul etc.)

Exigen]ele enumerate mai sus nu li-miteaz@ semnificativ drepturile firme-lor offshore. Comparând modul în carese realizeaz@ încorporarea în majorita-tea paradisurilor fiscale cu preten]iilelegilor noastre, observ@m c@ a înfi-in]a o firm@ offshore este un procesmai simplu, mai rapid }i chiar multmai ieftin. Ce ob]ine un investitorprintr-o firm@ offshore? Iat@:

fiscalitate zero sau aproape zero;în mod normal, companiile offshoredatoreaz@ o tax@ de înregistrareanual@ fix@;

formalit@]i contabile minime; mareamajoritate a paradisurilor fiscale nuimpun depunerea unui bilan] anualsau a altor declara]ii contabile;

anonimitate; garantarea confiden]ia-lit@]ii beneficiarilor unei entit@]i off-shore reprezint@ un atu de baz@ înatragerea clien]ilor, iar modul în careacest deziderat poate fi realizat estefoarte divers: de la admiterea emiteriicapitalului sub forma ac]iunilor la pur-t@tor (bearer shares, engl.), la admi-terea mandatarilor (care, într-o expri-mare neelegant@, sunt numi]i }i „oa-meni de paie”);

flexibilitatea }i operativitatea în în-

matricularea companiei; în majorita-tea jurisdic]iilor, o nou@ entitate juri-dic@ poate fi creat@ în 24 de ore,f@r@ ca prezen]a proprietarului s@ fienecesar@; mai mult, firme gata încor-porate pot fi achizi]ionate pe loc dela agen]iile specializate;

absen]a controalelor }i a restric-]iilor valutare, destul de des întâlnite îneconomiile „de interior” – de exemplu,în România, tranzac]iile interne se exe-cut@ numai în moneda na]ional@, iarmi}c@rile valutare sunt strict supra-vegheate de banca Na]ional@.Formele pe care le pot îmbr@ca enti-t@]ile offshore sunt diferite, într-ojurisdic]ie fiind admise una sau câte-va dintre ele. În cele ce urmeaz@, levom trece în revist@ pe cele maiimportante, pentru a u}ura în]elege-rea informa]iilor.Compania nerezident@ (non-rezidentengl.) este cea mai pu]in prete-n]ioas@ entitate, utilizat@ în special înzona de influen]@ a legilor britanice.Compania nerezidenta poate fi încor-porat@ într-un anumit centru offshore(Irlanda, Isle of Man etc.) }i domicil-iat@ în alt@ ]ar@, în func]ie de intere-sele ac]ionarilor s@i. În acest fel,obliga]iile fa]@ de statul în care s-arealizat înmatricularea sunt reduseconsiderabil: se evit@ obliga]ia de amen]ine un sediu }i personal în sta-tul de încorporare, nu este necesar@depunerea bilan]ului contabil, iarobliga]iile fa]@ de autorit@]i constauîntr-o tax@ anual@ de câteva sute dedolari. Inconvenientul principal îl re-prezint@ lipsa de protec]ie a compa-niei, care, de}i înregistrat@ într-o zon@cu fiscalitate redus@, se va supunelegisla]iei fiscale din ]ara de domiciliu.Pentru a evita surprizele, de obicei com-paniile nerezidente sunt domiciliatetot în jurisdic]ii offshore; printre celemai cunoscute se num@r@ insula Sark}i Cipru. Practic, companiile de acesttip sunt înfiin]ate pentru a beneficiade o parte din avantajele particulareoferite de un anumit centru offshore,evitând în acela}i timp avantajele unorcosturi de între]inere mari.

(va urma)

drd. C@t@lin NICOLESCU

TIPURI DE COMPANII OFFSHORE

Farul din insula Sark

Imagine din Bahamas

BURS~ FINAN[EVINERI 16 FEBRUARIE 2007 7

Bursa Monetar-Financiar@ }i de M@rfuri Sibiucontinu@ }i în 2007 s@ se preocupe deîmbun@t@]irea climatului investi]ional au-tohton. Prin urmare, suntem încânta]i s@anun]@m c@ platforma de tranzac]ionareprin internet "WebTrader" este, dup@ operioad@ de trei luni, în care a fost tes-tat@ cu succes de c@tre societ@]ile cucea mai bun@ lichiditate, disponibil@ pen-tru implementarea sa de c@tre toateSSIF-urile interesate. Produsul “WebTrader”}i specifica]iile sale tehnice sunt conce-pute pentru a se ^ncadra ^n caracteris-ticile reglement@rilor ce guverneaz@ tran-zac]ionarea instrumentelor financiare pepie]ele reglementate }i administrate deS.C. Bursa Monetar-Financiara }i deMarfuri S.A. Sibiu. Noua platform@ este menit@ s@ asigureo eficien]@ ridicat@ a actului investi]ional,atât pe pia]a instrumetelor financiare de-rivate de la Sibiu, cât }i la BVB. Lansareaei face parte din planul de dezvoltare abursei sibiene una din principalele ]intepropuse fiind dublarea nivelului de lichi-ditate a pie]ei derivatelor în 2007. Livrarea platformei WebTrader se va facegratuit c@tre SSIF-uri, urmând ca aces-tea s@ suporte doar costurile echipa-mentelor pe care se va instala platforma.BMFMS dore}te astfel s@ vin@ în spri-jinul tuturor clien]ilor }i intermediarilorprin facilitarea accesului în pia]@, }i s@contribuie la consolidarea suportuluitehnic necesar unei func]ion@rii optimea tranzac]iilor on line. Printre cele mai importante argumente carefac din “WebTrader” mijlocul ideal de reali-zare a plasamentelor financiare reg@sim: furnizarea informa]iilor despre tranzac]io-

narea pe pia]a futures }i options BMFMS posibilitatea plas@rii de ordine în piata

BMFMS, modific@rii ordinelor din pia]@}i anularea ordinelor din pia]@, toate prinintermediul terminalului brokerului;posibilitatea clientului BMFMS de a ve-

dea ̂n timp real situa]ia portofoliului cât}i la o data anterioar@;posibilitatea clientului de a vizualiza isto-

ricul ordinelor trimise c@tre broker, cu spe-cificarea punctelor prin care a trecut ordinulatât pentru pia]a futures, cât }i options;

verificarea de c@tre sistem a risculuiportofoliului clientului, pe baza sumelordepuse, retrase, a tranzac]iilor efectuate^n contul lui }i a ordinelor existente ^npia]a BMFMS;posibilitatea clientului de a selecta doar

anumite tipuri de contracte pe care do-re}te s@ le urm@reasc@ în pia]a BMFMSdefinite prin nume contract }i scaden]a

posibilitatea de a avea trei categoriide utilizatori: client, grup }i agen]ie

verificarea la sfâr}itul zilei a corela]iei^ntre tranzac]iile efectuate pe pia]a BMFMS}i situa]ia tranzac]iilor înregistrate;

sesizarea oric@ror erori ap@rute c@treo adresa de email specificat@, ̂n care seva descrie natura erorii ap@rute }i indiciipentru remedierea erorii;

remiterea prin email la sfâr}itul zilei arapoartelor de tranzac]ionare pe pia]aBMFMS, a confirm@rii execu]iei ordinelor}i a ordinelor de tranzac]ionare c@treclien]i c$t }i c@tre beneficiar;

p@strarea istoricului tranzac]iilor }i alordinelor trimise de c@tre clien]i;proceduri de închidere a unei scaden]e;vizualizare sumar pia]a BVB;vizualizare adâncime pe 5 niveluri pia]a BVB;transmiterea de ordine de la client

c@tre colectorul de ordine oferit gratuitde c@tre Bursa de Valori Bucure}ti, so-ciet@]ilor de investi]ii;

Volatilitatea a condus la revenirea lichidit@]ii

În ceea ce prive}te evolu]ia pie]ei, s@pt@-mâna curent@ a adus cu sine revenirea bur-sei sibiene la cotele de lichiditate ridicat@. Sesiunea de luni a condus la cre}tereavolumului de transfer, situa]ie reflectat@de cele 9787 contracte. Ca valoare, s-aatins totalul de 29,3 milioane de lei.Lichiditatea este înc@ sc@zut@ în com-

para]ie cu primele }edin]e din luna încurs. S-a putut observa totodat@ cre}te-rea num@rului de pozi]ii futures, fiindconsemnate peste 1500 deschideri. Înpia]a valutelor, euro a fost tranzac]ionatpentru trei termene, anume martie, iunie}i în premier@ anul acesta pentru sep-tembrie. Moneda unic@ a crescut pentrutoate cele trei date, „Efectele deciziei BNRcare a redus cu 0,75 puncte dobândade politic@ monetar@ nu au întârziat s@apar@ }i în pia]a sibian@ a derivatelor,unde juc@torii mizeaz@ pe înt@rirea mone-dei unice, fapt dovedit de cota]iile la careaceasta a fost transferat@” a explicatMinodora Budin, directorul sucursaleiSibiu a Nova Invest. În aria futures,DESIF 5 au revendicat de aceast@ dat@primul loc în clasamentul zilei, cu 3918contracte. „Colegele” DESIF 2 au încheiat}edin]a pe locul secund cu 3817 con-tracte, distan]a fa]@ de lider fiind foartemic@. DESIF 2 au fost tranzac]ionatepentru toate cele patru scaden]e disponi-bile }i au evoluat in corpore pe un traseudescendent. Activele suport, care bene-ficiaz@ constant de o aten]ie sporit@ dinpartea investitorilor, anume DETLV, }icare rezist@ de mult@ vreme pe primulloc în topul pozi]iilor deschise, au atrasaproape 1350 contacte }i au încheiatziua pe locul trei. A doua sesiune a s@pt@mânii a coinciscu revenirea lichidit@]ii pe la un nivelfoarte bun. Prin urmare, ziua de 13 fe-bruarie a fost una cu noroc pentru bursasibian@. Pe fondul sc@derilor de pre], aufost încheiate 27.838 contracte din 3325tranzac]ii. Valoarea acestora s-a plasatla 84,23 milioane de lei. Echivalat@ îneuro, suma atinge 24,8 milioane. Despresesiunea din 13 februarie brokerulMirabela Coss de la SSIF Broker Cluj aafirmat: „pia]a de mar]i a fost una destulde "însângerat@". Prin urmare, sc@dereanivelului cota]iilor a adus câ}tiguri im-portante speculatorilor pe pozi]ii short.Este îns@ vorba de sc@deri înregistratepe toate categoriile de derivate, atât celedin domeniul financiar-bancar, cât }i din celenergetic”. Conform brokerului clujean„sc@derile vin dup@ o perioad@ destul deîndelungat@ în care lipsa volatilit@]ii si alichidit@]ii au caracterizat ambele pie]e,atât spot c$t }i cea la termen”. În pia]aop]iunilor, s-a putut totodat@ observa

tranzac]ionarea în premier@ a op]iunilorpe DEBRK. Pe futures, DESIF 2 au re-venit pe primul loc dup@ „exilul”de o zipe pozi]ia secund@. Pentru acest activ aufost încheiate aproape 13.000 contracte,toate scaden]ele fiind vizate. DESIF 5 si-au reluat rolul de secundante, cu 10.761contracte. Un bun nivel de lichiditateau mai marcat DERRC, care au ob]inutlocul trei în topul zilei cu 1945 contracte. În 14.02. Bursa derivatelor a marcat pen-tru o doua zi consecutiv, o lichiditateridicat@. Au fost încheiate 23.708 con-tracte, valoarea ajungând la 75,5 milioanede lei. Intensitatea acestei zile a fostresim]it@ înc@ de la începutul s@u când,pe fondul deschiderii pe traseu descen-dent, s-au încheiat circa 9000 contractedoar în prima or@. În prima jum@tate a}edin]ei pre]urile au evoluat pe minuspentru ca apoi sa asist@m la o întoarcerepe cre}tere. La închidere, imaginea ulti-melor pre]uri la care s-au încheiat tran-zac]ii eviden]ia o evolu]ie mixt@, totu}icu un plus al cre}terilor, ]inând contc@ acestea au fost consemnate pe celemai lichide titluri }i scaden]e. „Contrara}tept@rilor generale ale investitorilorevolu]ia a pie]ei a fost una destul de sur-prinz@toare. Dac@ prima parte a }edin]ei

a fost dominat@ de ordine masive devânzare, spre finalul s@u am asistat lareveniri destul de mari. Un lucru bineanticipat de majoritatea investitorilor afost mai mult decât prezent: o ampl@volatilitate a cota]iilor pe parcursul în-tregii zile”, a mai declarat Mirabela Coss,broker la SSIF Broker Cluj. În pia]@ afost vizibil@ }i atitudinea favorabil@ de-schiderilor de pozi]ii, num@rul acestoraurcând pân@ la 137.582. „Spre finalulzilei, când pre]urile au ajuns la o oare-care stabilizare, s-a putut observa ocre}tere a num@rului de pozi]ii înregis-trat pe derivatele SIF, dup@ ce înainte deacest moment am asistat la o reducerecu circa 5 &” a precizat sursa citat@. La nivelul modului în care s-au realizatinvesti]iile ziua de 14 februarie nu a adussurprize, DESIF 2 }i DESIF 5, men]inân-du-se pe primele dou@ locuri. Din sec-torul petrolier, s-au deta}at din nouDERRC, produse derivate care au con-tribuit la revenirea interesul spre zonaenergetic@. Cu mai mult de 1000 con-tracte realizate, derivatele pe ac]iunileRompetrol au închis ziua pe „verde”, atâtpentru martie, cât }i pentru iunie. Joi, în jurul orei 13, se încheiaser@ dejapeste 14.000 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

BBMMFFMMSS llaannsseeaazz@@ ppllaattffoorrmmaa WWeebbTTrraaddeerr,,

urmare din pagina 1S-a schimbat atât de mult anul aceasta fa]@ deanul trecut? Nu aici au ap@rut îns@ modific@rile.{i, de fapt, nici nu vorbim de modific@ri. Vorbimde o dependen]@ fatal@ a infla]iei de pre]urile lautilit@]i }i la o nesim]ire, în compensa]ie la cre}te-rile de pre]uri la servicii. De ce spun asta? Pentruc@, indiferent de alte evenimente monetare, deschimb@rile de deficit sau de investi]ii, infla]ia s-ami}cat atunci când au intervenit schimb@ri depre]uri la utilit@]i – în ianuarie, ca }i în noiembrieanul trecut. În schimb, în ianuarie anul acesta, de}iserviciile au înregistrat cre}teri de pre]uri de 1 lasut@ acestea au avut un impact minor în indicelepre]urilor de consum general - 0,2&. Scumpirilela energie în noiembrie au s@rit infla]ia }i pe acestexemplu se urm@re}te “controlarea” infla]iei }ipentru acest an. Reglajul fin se va face tot dinscumpirile la utilit@]i, dar impactul celorlalte cate-gorii risc@ s@ nu mai fie atât de u}or de anihililat.Sigur c@ al@turi de utilit@]i, categoria statistic@ am@rfurilor alimentare e, la rândul ei, fundamental@în evolu]ia infla]iei. Dar, anul acesta, a}tept@rile suntspre o reducere a pre]urilor la alimente }i nu pecre}tere. Dar, se poate miza doar pe aceste re-duceri, chiar în contextul unui an agricol prost?În fond, nu }tim nimic despre acest an agricoldar se poate spune c@ dac@ anul agricol va fiprost toate aceste specula]ii care anun]@ pre]urimici la alimente pentru 2007, pentru c@ intr@ pepia]@ produse str@ine, risc@ s@ nu mai fie valabile.

Orice oportunitate de pia]@ va fi speculat@ de oriceproduc@tor }i, dac@ pia]a local@ nu poate s@ intreîn b@t@lia pe pre]uri, atunci pre]urile se mi}c@ însus. Atunci cel pu]in pân@ când se stabilescpremisele anului agricol, îngrijor@rile sunt legi-time. Cum la fel de legitime r@mân îngrijor@rilelegate de evolu]ia pre]urilor la servicii. Va fi anulserviciilor }i ponderea acestora va cre}te în PIB.Vor fi tot mai mul]i bani pe aceast@ pia]@ }i acestlucru va face pia]@ mai sensibil@. În acest con-text, m@surile de alt@ dat@ vor fi tot mai pu]in efi-ciente de acum încolo.Prima decizie de anul acesta care pune în discu]iegrija fa]@ de infla]ie este reducerea dobânzii dereferin]@ cu un nea}teptat 0,75 de procente. Sigur,efectul direct pe care îl vizeaz@ banca este legatpe evolu]ia ascendent@ a cursului de schimb, cualte efecte asupra echilibrelor monetare. BNRîncearc@ prin aceast@ decizie s@ mai sl@beasc@presiunea pe curs, dar infla]ia r@mâne adversarulprincipal, cel pu]in conform angajamentelor pu-blice asumate. {i, atunci, doar prin sc@derea dobânziide politic@ monetar@ se poate lupta suficient deintens? Deocamdat@, BNR a adoptat o politic@de stand by, de a}teptare pentru primele luni.Încurajat@ de drenajul remarcabil realizat în ianua-rie, în ciuda banilor care au intrat în sistem, bancasi-a permis acest repaus. Sau chiar nu se maiteme de infla]ie. De}i atât curaj într-un mediu eco-nomic atât de sensibil la gaze, petrol, energie, lacartofi, legume }i în curând la servicii, curajul emai degrab@ lips@ de realism, decât o calitate.

Dan SUCIU

Banii mul]i nu mai sperie pe nimeni

[inta: dublarea lichidit@]ii în 2007

O patim@ de care nu ne putem des-face este cea a exager@rilor. Pornimîntr-o parte, ne ducem pe ocolite, nune întreb@m unde vom ajunge.Exager@m, spre paguba noastr@, pen-tru c@ lumea întreag@ simte }i gân-de}te în diferite feluri. Exager@m înart@, dar }i în via]@. Exager@m în sen-timente. Prea plini de ele, gust@m doarce ne place, ne ador@m doar pe noiîn}ine sau, dimpotriv@, suntem sterili,arunc@m cu dispre] senza]iile. În-dr@znim prea mult cu gândul, dar }icu fapta. Izbucnim în via]@ cu energiiprimitive sau ne men]inem în nostal-gii fel de fel. Suntem fie prea îndoielni-ci, reflexivi, fie prea exuberan]i, agita]i.Adesea o simpl@ exclamare reprezint@un trai întreg. Citim prea multe lucrurif@r@ rost, l@sând deoparte ce ne-arfolosi, uitând s@ adun@m acea hran@sufleteasc@ doar pentru noi în}ine.Iar în art@ scenele adev@rate dau sen-za]ii nea}teptate, detalii culese de pecâmpul observa]iei atrag aten]ia chiarviolent. Ochiul se duce spre instinct,spre incon}tient, inefabil, spre nevroz@.Dar exager@rile duc spre anarhii ira-]ionale, dac@ sunt dirijate gre}it.De multe ori, r@zvr@ti]ii stau deopartede restul lumii, unde se sufoc@ într-oatmosfer@ fals@. Vor c@lca pe drumurineumblate }i vor n@scoci motive noi,c@utând singularitatea, dar niciodat@nu se vor ag@]a de trena ademenitoarea banalului. Acum, nu mai ridic@m privirile }i numai medit@m f@r@ s@ g@sim explica]ii.În literatur@, cuvântul este turnat încalupul senza]iei care-l provoac@.A}ezat unde se cuvine, el fixeaz@adev@ruri. Atunci, e}ti supus uneidecant@ri suflete}ti unde se adun@ idei,sentimente }i amintiri.Vrem o întoar-cere la versuri de valoare, care cerrarefiere, muzic@ }i imagine, la prozacare este pâinea cotidian@ a vie]ii.Vrem echilibrul pe care ]i-l d@ o ge-nera]ie ce î]i transmite credin]a în fru-muse]ea vie]ii, unde dezam@gi]ii }iobosi]ii nu renun]@ s@-}i caute lini}tearefacerii, unde inadaptatul va luptapentru o f@râm@ de speran]@ ce-i valumina clipele, unde resemnatul nu vaceda, unde înfrântul mai sper@.Dar artistul are parc@ mai multe dureridecât pare s@ ne spun@. Exagereaz@de multe ori, este confuz, extravagant,improvizeaz@. Artistul vine cu armoniinoi, severe chiar, contururile dispar,

liniile nu mai sunt precise, avem uncomplex de motive optice pe caredoar imagina]ia noastr@ le poate com-pleta. O lume de gânduri se agit@ suboperele care exprim@ mai mult decâtpercepem la prima imagine. Arta vinecu figuri pe care ni le d@ }i sub frun-tea lor se agit@ o lume de gânduricare ni se transmit }i care se vordezlegate. Arti}tii nu au fost nicicândsimpli sau naivi, ci întotdeauna zbu-ciuma]i, cu st@ri suflete}ti complexe}i intense. Chiar pesimi}ti, descuraja]i,dar cu încredere în for]a sufletului lor,cuprinzând cu o neadormit@ curiozi-tate tot ce se mi}c@ în jur, s-audovedit responsabili }i au trecut din-colo de r@t@ciri nesfâr}ite, în@l]ândgândul bun prin elegan]a natural@, sin-cer@, caracteristic@ sufletelor de elit@.Este arta superioar@ care nu se poatedispensa de ea, mai ales acum cândsute de ani au rarefiat gustul.Emo]iile zguduie, artistul lupt@ cuhimere }i se zbate printre uraganelevie]ii, înstr@inat de atâtea ori. Preaîndr@zne] cu versul, într-o lume preavaporoas@, nuan]ele sunt mult maisubtile- cuvinte rare, întrebuin]@ri decuvinte cu alte în]elesuri, sintax@ chi-nuit@ }i obscur@, limbaj ultra alambi-cat, cu pagini enigmatice!

Ce facem cu originalitatea? Ea vineuneori zgomotoas@, alteori t@cut@,ridicând semnele de întrebare oricum.Întreb@rile se pot aglomera, resorbi,însuma, subsuma, întret@ia, iar noicoborâm sau nu în apele aceluia}i flu-viu, coborâm }i nu între întreb@ri, pul-verizate în noi. Doar arti}tii ajung s@r@spund@ înaintea întreb@rii dup@, legi}tiute de ei. Noi facem efortul de ane mi}ca spre esen]@ într-o lume careast@zi este destul de larg@ ca s@ deafiec@ruia ce voie}te, ce i se potrive}te. Cu toate acestea p@}im acum cu posi-bilit@]ile unui suflet original }i ca fond}i ca form@ }i cu afirma]ii categorice,solidare, într-un spa]iu unde exist@mult loc pentru adev@r. Intr@m în timp}i ne fix@m în genera]ia unde par-ticip@m activ la elaborarea sensibilit@]iiepocii }i la fixarea stilului ei. Darnorocul nostru, c@ timpul nu ne uit@niciodat@ }i mai devreme sau mai târ-ziu ne va a}eza, pe fiecare dintre noi,în scaunul ce ni se cuvine. Atunci,emo]iile nu se reduc la simple senza]ii-ar fi exager@ri - pentru c@ explor@mmai mult încercând s@ decodific@m,chiar dac@ }i aceasta poate fi uneorio r@t@cire...

Dincolo de r@t@ciri...

Guvernarea ^ntr-un cabinet de coali]iepresupune }i existen]a unor ne^n]elegeri^ntre parteneri, a recunoscut Ansola. Cutoate acestea, ̂ns@, certurile nu trebuie s@continue pe termen lung, spune oficialul,care a apreciat c@ situa]ia ^n Rom$niaeste, deocamdat@, ^n limite normale. C@ certurile de pe scena politic@ vorafecta economia româneasc@, ^n cazul^n care vor continua, avertizeaz@ }iagen]iile interna]ionale de rating, dar }ioficialii B@ncii Mondiale. Asta pentru c@investitorii str@ini care inten]ioneaz@ s@intre în ]ar@ ar putea s@ ^}i reconsidereplanurile, iar cei care sunt deja prezen]ise pot hot@r^ s@ ^}i retrag@ banii. Ceeace va conduce la accentuarea dezechili-brului extern, cu implica]ii asupra cursu-lui de schimb. Implicit, rata infla]iei vaspori, cu efecte negative asupra cre}teriieconomice. Totodat@, ^n cazul ^n careagen]iile interna]ionale de evaluare decidreducerea ratingului de ]ar@ acordatRomâniei, atunci sursele externe definan]are a companiilor }i institu]iilor decredit se vor scumpi. %n plus, Ovidiu Nicolescu, pre}edinteleConsiliului Na]ional al %ntreprinderilorPrivate Mici }i Mijlocii, precizeaz@ c@ alteprobleme ale mediului de afaceri ]in decorup]ie }i birocra]ie. Astfel, oamenii deafaceri trebuie s@ completeze o docu-menta]ie stufoas@. "Noi sus]inem extin-derea colabor@rii online dintre adminis-tra]ia local@, cea central@ }i persoanelejuridice", explic@ Ovidiu Nicolescu.Bursa a fost afectat@ deja de certurilepolitice. Prefigurarea declan}@rii unoralegeri anticipate a influen]at, zilele tre-cute, puternic Bursa de Valori Bucure}ti.Cel mai afectate au fost cota]iile so-ciet@]ilor de investi]ii financiare (SIF),care au sc@zut, ̂ n medie, cu peste 5 lasut@. Indicele BET-FI, care urm@re}teevolu]ia celor cinci SIF-uri, a cobor$t }iel la 56.909 puncte, cu 5,25 la sut@ maipu]in dec$t s@pt@m$na precedent@."Sc@derea bursei este corelat@ cu incer-titudinile politice. Orice astfel de eveni-ment care poate periclita adoptarea unorlegi sau stabilitatea economic@ produc

efecte negative }i asupra bursei", adeclarat Alin Brendea, director deopera]iuni la Prime Transaction.Potrivit agen]iei de rating Coface, "Ro-m$nia se plaseaz@ ̂ n r$ndul statelor cuun istoric mediocru al pl@]ilor, ce sepoate ^nr@ut@]i din cauza deterior@riimediului economic }i politic". Drepturmare, ratingul ]@rii noastre a fostmen]inut la A4, de}i ^n vara trecut@ sediscuta despre "urcarea" ̂n categoria A3,ceea ce ar fi confirmat performan]eleeconomice superioare. "Exist@ ^nc@ undecalaj ̂ntre economiile statelor cu ratingA3 }i cea a Rom$niei, decalaj care sereflect@ }i ^n calificativul acordat ]@riinoastre", crede Cristian Ionescu, direc-torul general al Coface Rom$nia.Ionescu mai spune c@ exist@ o serie devulnerabilit@]i ale economiei autohtone,^n primul r$nd disensiunile politice, carear putea conduce la alegeri anticipate, ̂nacest an. "%n Rom$nia, ̂n afar@ de riscuripolitice, nu exist@ elemente care potinfluen]a mediul de afaceri, nu exist@ alteriscuri pe termen scurt", a declarat Io-nescu. Anali}tii Coface mai avertizeaz@ c@ritmul reformelor ar putea r@m$ne lent,^n pofida supravegherii Comisiei Euro-pene. "Nivelul ̂ nalt al deficitului de contcurent, cre}terea semnificativ@ a credi-telor, dar }i pierderile societ@]ilor de statdin domeniul energetic, pe fondul avan-

sului redus al pre]urilor la energie, sunto alt@ serie de puncte slabe ale Rom$-niei", a mai spus Ionescu. El a precizat, ̂ns@,c@, deocamdat@, deficitul de cont curenteste sustenabil ca urmare a ader@rii laUniunea European@ }i a investi]iilorstr@ine directe, ^ns@, pe termen mediu,situa]ia ar putea deveni riscant@, cu unrisc crescut de curs valutar, pe fondulreducerii veniturilor din privatiz@ri. Clasificarea Coface include }apte clasede risc: "A1", "A2", "A3", "A4", "B", "C", "D",iar calificativele sunt actualizate trimes-trial. Coface calculeaz@ ratingul unei ]@ri^n func]ie de }apte indicatori - vulnera-bilitatea dezvolt@rii, instabilitatea politic@}i institu]ional@, fragilitatea sistemuluibancar, criza de lichiditate de valut@,gradul de ̂ndatorare extern@, vulnerabili-tatea fa]@ de capitalul str@in }i compor-tamentul de plat@ al companiilor. %ntruc$tcu indicatorii macroeconomici lucrurilestau relativ bine, doar deteriorarea mediu-lui politic putea s@-i determine pe anali}tiiCoface s@ refuze "up-gradarea" ratingu-lui de ]ar@. Dintre statele din regiune,cel mai bun rating, "A1", este acordatSloveniei, ^n cre}tere cu o treapt@ fa]@de anul trecut. Pentru Cehia }i Polonia,Coface a men]inut ratingurile la "A2",respectiv, "A3". %n cazul Bulgariei, agen]iade rating a decis cre}terea ratinguluide la "B plus" la "A4".

RATING VINERI 16 FEBRUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Certurile politice, dintre pre}edintele ]@rii, Traian B@sescu, }i premierul,C@lin Popescu T@riceanu, nu fac bine imaginii ]@rii, iar dac@ instabili-tatea se va prelungi, investitorii str@ini vor ^ncepe s@ se fereasc@ de Rom$-nia. Avertismentul vine din partea reprezentantului regional pentru Rom$-nia }i Bulgaria al Fondului Monetar Interna]ional, Juan Fernandez-Ansola.

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

FMI: R~ZBOIUL DINTRE PALATE SPERIE

INVESTITORII

Ora}ul Bath, din Marea Britanie,tipic englezesc.

dr. Adriana VIN[EAN

Colegiul de redac]ie

Sediul FMI din Washington