Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

17
Viața navigatorilor pe mare Student : Bucur Student : Bucur Valentina Gabriela Valentina Gabriela Grupa : 105 Grupa : 105

Transcript of Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Page 1: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Viața navigatorilor pe mare

Student : Bucur Valentina GabrielaStudent : Bucur Valentina GabrielaGrupa : 105Grupa : 105

Page 2: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Încă din Antichitate omul s-a apropiat de mare pentru că aceasta oferea resurse importante pentru hrană, plus că zonele costiere sunt și astăzi foarte populate. Forța uriașă a valurilor, furtunile, pericolele existente la suprafața mării nu doar speriau, dar și stârneau admirație. Totodată, o întreagă mitologie se afla la baza explicării acestei lumi terifiante, dar bogată în resurse. De-a lungul timpului, omul s-a antrenat în călătorii în largul mărilor, ulterior chiar și în largul oceanelor, fapt ce se datorează mai multor motive, în principal celor economice. Călătoriile erau destul de anevoioase, se extindeau pe o perioadă îndelungată și existau multe lipsuri materiale.

Page 3: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Cum era viața la bord acum 500 de ani?

Viața pe bordul navei nu era atât de ușoară. Echipajul avea multe de îndurat: pentru luni de zile sau chiar ani, totul era diferit față de stilul de viață de pe uscat, trebuiau să se supune regulilor drastice, aveau resurse limitate de hrană și apă, plata era mică, iar la toate acestea se adaugă posibilitatea de a se îmbolnăvi.

Page 4: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Cum erau concepute vasele?

• Cea mai utilizată era caravela, o navă cu pânze, de mici dimensiuni, rapidă și foarte ușor de mavevrat.

• Primele caravele aveau între 20-30 metri lungime, iar viteza era în jur de 5,8 noduri.

• Sub punte se depozitau mâncarea, băuturile, lemnele de foc.

Page 5: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare
Page 6: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Cum trăiau navigatorii? Pedepse aplicate

• Nu orice navigator avea locul propriu sub punte; adesea ei erau nevoiți să stea și să doarmă pe punte.

• Cu scopul de a fi învățați să supraviețuiască, aceștia erau supuși unei discipline și unor pedepse drastice.

• Pedepsele erau și o formă de a-i avertiza pe ceilalți dacă nu aveau o anumită conduită. Trebuie precizat faptul că unii căpitani erau mai duri, comparativ cu alții.

• Cele mai comune metode de pedepsire erau: aruncarea peste bord, acoperirea cu smoală și pene (Tarring and feathering), legarea cu sfoară, biciuire.

Page 7: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare
Page 8: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Ce hrană era la bordul navei?• De regulă, pe nave se găseau: carne sărata de porc sau vită,

brânză, pește, biscuiți (tari), varză murată, bere.• Mâncarea proaspătă se consuma la începutul voiajului.• Mâncarea se deteriora rapid din cauza problemelor de

depozitare și lipsa ventilației. De asemenea, alimentele erau afectate și de prezența viermilor sau a șobolanilor. În biscuiți se găseau adesea larve și gărgărițe.

• Exista posibilitatea ca unii distribuitori să nu se comporte corect și să trimită alimente deja deteriorate sau putrezite înainte de a fi încărcate pe navă.

• Apa era depozitată în butoaie, iar în termen de o săptămână sau două nu mai avea gust bun.

Page 9: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Probleme cauzate de hrănirea incorectă

• Ca și astăzi, alimentația este în strânsă legătură cu starea de sănătate. Una dintre cele mai mari amenințări o reprezenta îmbolnăvirea de scorbut, o boală potențial fatală cauzată de deficiența de vitamina C, care este preluată de organism în mod normal din fructe proaspete și legume. Boala se manifestă prin putrezirea gingiilor, a pielii și căderea dinților.

• În secolul al XVI-lea, Sir Richard Hawkins este cel care realizează că dozele zilnice de suc de portocale sau lămâie pot preveni boala.

Page 10: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare
Page 11: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Alte probleme de sănătate întâlnite

• Navigatorii erau expuși îmbolnăvirii și datorită faptului că erau în permanență uzi și reci. De asemenea, șobolanii răspândeau diverse boli.

• Dieta săracă a fost cauza malnutriției și a altor boli specifice.• Un alt factor de risc îl reprezintă consumarea în exces a cărnii

foarte sărate.• Membrii echipajului se puteau răni cu ușurință la bordul

navei, fie din neatenție, fie în timpul bătăliilor, când exista riscul să fie chiar uciși. Din această cauză apăreau infecțiile sau cangrenele.

• Existau chirurgi pe nave, însă lucrau în condiții mizere, inconfortabile, fără anestezic pentru pacienții care erau supuși amputării.

Page 12: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Tipurile de joburi pe navă• Acestea variau atât în funcție de tipul navei (de război sau de

transport mărfuri), cât și în funcție de experiența și rangul navigatorilor.

• Existau bucătari, chirurgi, sergenți de artilerie, căpitan, tâmplari, timonier șef.

• Echipajele erau divizate în grupulețe, formând ronduri. Rondurile lucrau în ture de câte patru ore și aveau rolul de a supraveghea continuu.

• Alții aveau alte sarcini, precum întoarcerea clepsidrei constant pentru a măsura timpul, curățarea punții, eliminarea apei de mare infiltrată în navă, ajustarea pânzelor.

Page 13: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare
Page 14: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Cum se orientau?• Primii navigatori au fost nevoiți să se folosească de estimă, metodă

de determinare a poziției navei. Navigatorul trebuia să știe punctul de plecare, viteza navei și direcția de deplasare.

• Înainte de apariția busolei, cârmacii se orientau după soare și stele. Când cerul era înnorat, se orientau după valurile de hulă produse de vânturile regulate. Se urmărea direcția acestor valuri raportată la răsăritul și apusul soarelui.

• Pentru a măsura viteza navei, se foloseau de următoarea metodă: aruncau peste bord o bucată de lemn de care era legată o frânghie înnodată la distanțe egale bine stabilite. Lemnul plutea și trăgea la suprafață frânghia pe măsură ce înainta nava. După un anumit timp, frânghia era trasă sus pe corabie, iar apoi se numărau câte noduri au fost aduse la suprafață, iar acel număr este viteza navei în noduri, adică în mile marine pe oră, unitate de măsură utilizată și astăzi.

Page 15: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Cum își petreceau timpul în afara serviciului

• Date fiind condițiile grele de pe nave, s-a creat spiritul de camaraderie, iar marinarilor le plăcea compania colegilor în afara serviciului.

• Prin tradiționalele băute, jocurile cu zaruri și cărți, istorisirea poveștilor, cântând la instrumente muzicale, prin sculptură, gravură, pictură, exersarea legării nodurilor sau crearea machetelor, aceștia au făcut tot ce au putut mai bine pentru a-și îmbunătăți viața dusă în acel cadru restrâns, reușind astfel să își mai distragă atenția de la problemele cotidiene.

Page 16: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare
Page 17: Bucur Valentina Gabriela - Viata navigatorilor pe mare

Bibliografie

• http://www.slideshare.net/ismhistory/what-was-life-like-on-board-ship-500-years-ago

• http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/life_at_sea_01.shtml

• http://www.rmg.co.uk/explore/sea-and-ships/facts/ships-and-seafarers/life-at-sea-in-the-age-of-sail

• http://wol.jw.org/en/wol/d/r34/lp-m/102003613#h=2