Bucur AdrianBucur AdrianGrupa 105Grupa 105

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIESPECIALIZARE GEOGRAFIA TURISMULUI

Subdiviziune a Mării Mediterane, Marea Adriatică esteo suprafaţă de apă ce separă Peninsula Italică dePeninsula Balcanică, întinzându-se de la CâmpiaPadului, în partea de nord, până la strâmtoarea Otranto,în sud, prin care comunică cu Marea Ionică. Ţările careau deschidere la Marea Adriatică sunt Italia, in parteade vest si Croaţia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţe-govina şi Slovenia, in est. Numele mării provine de la oraşul Adria, fostă colonieetruscă din secolul al VI-lea î. Hr. De-a lungul istoriei,Ţărmurile Mării Adriatice au fost controlate de mai multeimperii si state, printre care: Imperiul Roman, ImperiulBizantin, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, ImperiulNapoleonian, Regatul Italiei, etc.

Marea Adriatică are o suprafaţă de aproximativ 140.000 de kmPătraţi, iar pe întinderea sa se află peste 1300 de insule, celemai multe situate în zona de est, spre coasta croată. Adâncimeamedie este de circa 250m , iar cea maximă ajunge până la 1233m. În partea de nord, rar este depăşită adâncimea de 100m. Salinitatea Mării Adriatice este mai scăzută decât cea a Medi-teranei, deoarece colectează o treime din apa dulce care se varsă în Marea Mediterană, acţionând ca un bazin de diluare.Principalele râuri care se varsă în Marea Adriatică sunt: Pad,Soca, Krka, Neretva, Drin, Bojana si Vjose. Marea Adriatică reprezintă o sursă importantă de venit pentrustatele care o mărginesc, în special prin industria pescuitului sia turismului. Croaţia este ţara care a avut cel mai mult de câstigat de pe urma turismului de coastă, ea înregistrând ocreştere economică impresionantă în acest sector. Cel mai marenumăr de turişti se înregistrează in Italia, în special în regiunileVeneto şi Emilia-Romagna.

Printre cele mai mari oraşe porturi la MareaAdriatică se numără Veneţia, Trieste, Ravenna,Brindisi, Pescara, Ancona, Bari-în Italia, Rijeka,Zadar, Dubrovnik, Split-în Croaţia si Durres în Albania. Transportul maritim reprezintă, de asemenea,o ramură economică de bază a regiunii, prin cele19 porturi trecând milioane de tone de mărfuripe an. Trieste se află pe primul loc în topul celormai mari porturi din punctul de vedere al mărfu-Rilor, în timp ce Split are cea mai ridicată afluien-ţă anuală de pasageri.

Marea Adriatică are o biodiversitate bogată, ţările de coastă instituind mai multe zone marine protejate.*În Italia, regiunile protejate sunt- Miramare, Torre del Cerrano, Insulele Tremiti şi Torre Guaceto.*În Croaţia, regiunile protejate sunt- Brijuni, Lim Canal, Kornati, Telascica, Lastovo, Golful Mali Ston şi Mljet.*În Slovenia, zonele maritime naturale protejate, precum şi de coastă sunt- Parcul Secovlje Salina, Parcul Strunjan, Rezervaţia Naturală Skocjan Inlet, Debeli Rtic, Capul Madona şi lacurile Fiesa.*În Albania s-a stabilit prima sa zonă maritimă protejată în anul 2010 şi anume Parcul Naţional Maritim Karaburun-Sazan.

Marea Adriatică

*Marea Adriatică se intinde ca o pană intredouă dintre peninsulele Europei sudice: ceaApenină şi cea Balcanică. Nu departe de contopirea Adriaticii cu Marea Ionică, acestease apropie foarte mult una de cealaltă şi formează Strâmtoarea Otranto, numită şi “Poarta Adriaticii”. În locul cel mai strâmt, cele două peninsule sunt despărţite de doar 75 de km de mare. În stramtoare se află oră-şelul italian Otranto şi Promontoriul St. MariaDi Leuca, cel mai sudic punct al Italiei.

•În vremea Imperiului Roman, apele Adriaticii au fosto cale de transport importantă, care conducea la Constantinopol. Astazi, Adriatica este o mare în pericoldin cauza râurilor care se varsă in ea: Padul, în nordulItaliei, Neredva în Croaţia şi Drin în Albania. Apele lormurdare poartă deşeuri menajere şi îngrăşăminte.Aceste substanţe provoacă dezvoltarea în exces aalgelor marine. Consecinţele acestui fenomen se fac resimţite mai ales în Italia. Vântul şi valurile fac caplajele şi staţiunile de langă Rimini, cândva adorate de turişti, să fie acum acoperite de o patură groasă dealge toxice. Autorităţile localităţilor maritime alocă sume importante în lupta cu această plagă persistentă.

•În partea balcanică a Adriaticii problemele sunt de o cu totul altă natură. În prim planSe află ştergerea urmelor lăsate de războiulcivil. Consecinţele conflictelor armate au fostresimţite dureros de vechiul si frumosul oraşDubrovnik. Sectorul turistic din Dalmaţia, carefusese aproape total distrus după război, sedezvoltă acum foarte rapid. Din păcate, încă nuse poate spune acelaşi lucru despre coasteleAlbaniei.

Se pare că Marea Adriatică ascunde unsecret incredibil. A fost descoperită o groapă imensă care inghite zilnic peste30.000 de tone de apă.

Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au deversat, în repetate rânduri, cantităţi mari de vopsea, în apropiereaacestei gropi, aşteptând sa vadă dacă vopseaua se va ridi-ca sau nu la suprafaţă. Vopseaua nu se dizolvă în apă, aşadar, era de aşteptat ca aceasta sa îşi facă apariţia maidevreme sau mai tarziu. Dar, surpriză! Apa colorată nu a ieşit deloc la suprafaţă, lucru ce îi face pe cercetători săafirme că Marea Adriatică ascunde o groapă enormă ce nupoate fi, încă, măsurată.

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/marea-adriatica-marea-adriatica-bosnia-si-hertegovina

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adriatica

https://www.google.ro/imagini-Marea-Adriatica