INTRODUCERE

Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au descoperit arborele de cacao,

folosindu-i

fructele.

De la reteta traditionala de ciocolata s-a ajuns la o reteta laborioasa,

obtinindu-se o textura extrem de fina, delicata, catifelata, un gust rafinat, intr-

un cuvant o ciocolata facuta cu pricepere si pasiune.

De asemenea, ciocolata s-a imbunatatit adaugandu-i-se diferite arome (de

cappucino de fructe, de amaretto, de lapte) lichioruri, alune caramelizate, nuci,

migdale si lista poate continua, toate aceste elemente ducand la senzatia de

placere pe care o simt oamenii atunci cand consuma produsul.

V-om efectua un studiu asupra ciocolatei atunci si acum, pe piata de

ciocolata din Romania, precum si cateva modalitati de prezentare si promovare

a produselor.

La incepit in Romania numarul producatorilor era limitat, oamenii aveau la

dispozitie o gama destul de restransa, limitanduli-se posibilitatile de alegere si

de dezvoltare.

In acea perioada, firmele producatoare si importatoare au inceput sa se

dezvolte intampinand preferintele si gusturile dar si banii de care dispuneau

consumatorii.

Ciocolata tinde sa domine piata dulciurilor, dar o mare problema era aceea

ca in urma unui studiu s-a evidentiat ca o mare parte din populatia de peste 15

ani (44%) nu consuma acest produs.

De asemenea s-a evidentiat faptul ca persoanele din mediul rural consuma

mai putina ciocolata ca persoanele din mediul urban.

In orase, piata de desfacere este mai mare, cu mai multe sortimente, in

timp ce la sate exista cateva buticuri iar pretul este destul de ridicat.

Un alt element important il reprezinta si bani de care dispun consumatorii,

cei de la orase dispunand de mai multi comparativ cu cei din mediul rural.

Ca modalitati de promovare - companii publicitare

- publicitatea on-line

- bannere publicitare de dimensiuni diferite

- publicitatea pe internet

- etc.

Pentru modalitati de promovare firma trebuie sa scoata din buzunar sume

destul de mari, dar rezultatul este pe masura si anume consumatorii sunt

receptivi la mesaje si cumpara produsele. Daca produsele sunt de calitate si il

satisface pe consumator el va continua sa cumpere devinind astfel un client

fidel.

CAPITOLUL I

CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM

Daca azi vorbim de ea, ne gandim imediat la o tableta de ciocolata sau

la bomboane.

Initial, ea se servea ca bautura fierbinte. Spaniolii au fost primii care au

adus in Europa bautura indienilor, in jurul anului 1520, cand au ocupat Mexicul.

In Spania si Portugalia a devenit foarte rapid bautura nationala, dupa care s-a

raspandit pe intregul continent. Prima ciocolata solida a fost preparata, dupa

unii,in Carlotti, in Franta, in 1606.

In 1657, la Londra, s-a deschis primul magazin cu produse pe baza de

ciocolata.In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ciocolate reprezinta un

preparat comestibil facut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao si

zahar (cu adaos de ingrediente). Provenienta – din italiana – cioccolata

- franceza - chocolat

Sa incepem cu o reteta traditionala de ciocolata pe care am gasit-o intr-o

veche carte de retete…

Unt – 150 grame

Lapte praf – 250 grame

Cacao – 100 grame

Zahar – 500 grame

Apa – 150 mililitri

Se amesteca foarte bine untul cu laptele si cacaoa pana ce se formeaza o

pasta omogena.Se fierbe un sirop din zahar cu apa, pana ce se leaga ca pentru

dulceata. Dupa ce s-a racorit, se toarna cate putin peste pasta. Ciocolata se

toarna in diferite forme s-au tavite pentru gheata care se tin la rece (0*C) cel

putin 12 ore.

Formele se ung cu unt inainte de a se umple cu ciocolata .Se obtine 1 kg

de ciocolata.In sirop se pune o jumatate debaton de vanilie sau se pot pune

alune.

…si sa continuam cu ciocolata pe care o cumparam azi. Pentru aceasta vom

folosi ca exemplu ciocolata heidi.

Heidi - pasiune pentru ciocolata

A face ciocolata inseamna, in primul rand, delicatete si pricepere.

Nu este de ajuns sa stii ce ingrediente sa pui. Important este cum sa le pui, asa

incat sa obtii din amestecul lor, gustul rafinat, textura catifelata, si luciul

caracteristic unei ciocolate premium, pentru ca cel ce o alege sa nu fie

niciodata dezamagit.

Ciocolata este buna pentru functionarea creierului.Ca sa ne punem mai

usor creierul “in functiune” trebuie sa mancam si dulciuri. Adica glucoza. Un

mijloc simplu si eficient ar fi o bucatica de ciocolata sau cativa biscuiti de

ciocolata. Chiar si mirosul ciocolatei activeaza funtionarea creierului.

CAPITOLUL II

Analiza ofertei

Inainte de 1990, piata bomboanelor si a produselor de ciocolata era

acoperita de numai câtiva producatori locali, ceea însemna o gama

sortimentala destul de restrinsa, care limita posibilitatile de alegere a iubitorilor

de dulciuri.

In prezent, cea mai importanta preocupare a producatorilor si

importatorilor este dezvoltarea portofoliului, astfel încât oferta lor sa vina în

intimpinarea preferintelor, gusturilor si disponibilitatilor financiare ale

consumatorilor, mereu in schimbare.

Din punct de vedere al ofertei, piata este disputata de producatorii

interni consacrati:

Kraft Jacobs Suchard Brasov care detine 50% din vinzari ca volum;

SC Excelent SA Bucuresti;

SC Kandia SA Timisoara;

Danubiana Roman

2.1 KJS Brasov

In 1994, ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse

Zaharoase, Kraft Jacobs Suchard a patruns pe piata cu Silvana, prima marca

locala de bomboane.

Portofoliul societatii este segmentat pe forme si arome adresate

diferitelor grupe de vârsta. “Cea mai importanta provocare pentru toti actorii

de pe piata este declinul puterii de cumparare a consumatorilor. În acest

mediu, este crucial a oferi consumatorului cel mai bun raport calitate-pret”, a

declarat directorul general KJS, John Hunter.

Pralinele Suchardine, cu cele cinci sortimente ale gamei, au atins in

aceasta vara o cota de piata de 27.9%, conform unui studiu realizat de Amer

Nielsen.

Cele cinci sortimente ale gamei sunt:

Ispita Vaniliei

Aluna Aurie

Savoarea Cafelei

Cacao de Vis

Seductia Visinei

KJS Brasov a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 365 mld

lei.

2.2 SC Excelent SA Bucuresti

SC Excelent SA Bucuresti s-a constituit in 1991 prin transformarea

Intreprinderii de produse zaharaoase Bucuresti, intreprindere ce a fost fondata

in anul 1948 prin nationalizarea unei fabrici.

Din anul 1997 SC Excelent SA Bucuresti este societate cu capital mixt.

Forma de proprietate: societate pe actiuni, actionarul principal al societatii fiind

Axis Investments Ltd care detine 94.7% din actiuni.

SC Excelent SA detine pozitia de lider pe piata produsului pentru grupele:

caramele, halva, produse fara zahar, produse de patiserie.

Gama de bomboane de ciocolata pe care le ofera Excelent, sunt :

“Anda”

“Bucuresti”

“Capriciu”

“Romanta”

“Diplomat”

in care se regasesc tipurile de bomboane, dupa cum urmeaza: bomboane cu

crema si stafide, bomboane cu coaja de portocala confiata, bomboane cu nuca

de cocos si ciocolata, bomboane cu lichior si arahide, bomboane cu creama si

cafea.

In afara gamei de bomboane prezentate mai sus, Excelent mai realizeaza

si alte citeva sortimente cum sunt: bomboane “Concert”, “Stil”, fructe in

ciocolata si bomboane lichior.

SC Excelent SA Bucuresti a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri

de 81.407.142,00 RON

SC Kandia SA Timisoara

Kandia este cea mai prestigioasa fabrica de produse zaharoase din

Romania. Existenta ei este semnalata inainte de anul 1890 sub forma unui

atelier de zaharicale apartinind lui Bidl.

In urma unui incendiu este preluata de fratii Latter. Acestia o

inregistreaza in Registrul de firme particulare sub numele de “Fabrica de

bomboane Latter Mor”, avind ca obiect de activitate producerera bomboanelor

de ciocolata.

In 1909 fabrica este preluata de o societate anonima pe actiunii sub

conducerea Bancii Timisoara si apartinind Concernului Szana. Produsele

realizate sunt: zaharicale, ciocolata, prajituri, magiun, marmelada, otet, lichior,

fructe conservate.

In 1917 primeste numele de “Kandia”, preluata de la o insula din

arhipeleagul elen. In prezent Kandia produce tablete de ciocolata sub marca

“Ambasador” si bomboana de ciocolata sub marca “Kandine”:

“Fructe de mare”

“Fructe de padure”

si gama “Fructe de ciocolata”

Prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este vorba de bomboane

de ciocolata sau bomboane de caramelaj, firma timisoreana reuseste sa

acopere o mare parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri. “Cu toate

firmele care activeaza in domeniu, ne confruntam cu dificultatile cauzate de

conjunctura economica si puterea de cumparare” accentueaza, la rindul sau,

Gabriela Mengher, director de Marketing-cercetare la Kandia.

SC Kandia Sa Timisoara a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri

de 31.937.139,00 RON.

2.3 SC Danubiana Roman SA

O alta prezenta permanenta pe piata este SC Danubiana Roman SA, care

produce si comercializeaza o gama variata de bomboane: de ciocolata,

fondante, glazurate, drajeuri, etc. “De-a lungul timpului, piata a avut o evolutie

ascendenta dar oscilanta, in functie de zonele geografice”, remarca Laurentiu

Ene, director general la Danubiana Roman. Cu alte cuvine, in localitatile urbane

prospere, ponderea este detinuta de produsele pe baza de ciocolata, ambalate

in cutii mari, luxoase, in timp ce, in localitatile mai putin prospere, mai ales in

mediu rural, se consuma produse mai ieftine, gen drajeuri si dropsuri.

SC Danubiana Roman SA a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri

de 190 mld lei

cifra de afaceri

cota de piata

Productia de preparate de ciocolata realizata in anul 2000 (to), pe

segmente de produs este :

Preparate de ciocolata in blocuri 495 to

Tablete, bare si batoane de ciocolata umplute 2578 to

Tablete, bare si batoane de ciocolata neumplute 7320 to

Bomboane de ciocolata cu continut de alcool 14 to

Bomboane de ciocolata 3517 to

Majoritatea producatorilor si distribuitorilor nu au insa o viata prea dulce.

Ei considera ca piata bomboanelor de ciocolata din Romania este departe de a

respecta legea concurentei naturale, in care ponderea sa o aiba costurile reale

si raportul calitate/pret. Dorind sa protejeze producatorii autohtoni, autoritatile

au impus taxe vamale care, prin nivelul lor (45%) creeaza un mediu economic

profund preferential. In acest fel s-a reusit, de fapt, frinarea cresterii pietei.

CAPITOLUL III

Analiza cererii

Piata dulciurilor tinde sa fie dominata de ciocolata, consumul cel mai

mare inregistrindu-se la toate produsele de acest gen care contine lapte.

Conform AC Nielsen Romania, anul trecut marimea pietei produselor

de ciocolata a fost de aproape 14.000 tone, ceea ce inseamna vinzari in

valoare de 1.4 mil RON.

O mare parte din populatia de peste 15 ani, respectiv 44%, nu consuma

ciocolata. Cel putin aceast este concluzia impresionanta a unui studiu la care a

ajuns Mercury Marketing and Research Consultans, studiu al carui

obiectiv este evidentierea obiceiurilor de consum in Romania.

Se observa observa ca segmentul majoritar al consumatorilor de

bomboane de ciocolata este constituit cu predilectie de grupa de virsta 10 – 30

ani, diferente semnificative se inregistreaza in cadrul grupelor de virsta: 75%

din cei care au peste 60 ani declara ca nu maninca ciocolata, fata de cei numai

19% din cei care au intre 10 – 30 ani.

De asemenea, studiul realizat de Mercury Marketing and Research

Consultans, remarca faptul ca procentajul celor din mediul rural care nu

consuma ciocolata este cu 10% mai mare decat cel in mediul urban.

Posibile explicatii in ceea ce priveste aceste diferente tin de nivelul

veniturilor celor intervievati si, de puterea de cumparare, care este mai mica la

sat decat la oras, dar si de problemele de sanatate ale persoanelor in virsta.

Aproximativ 45% din consumatorii de ciocolata cumpara acest produs cel

putin odata pe saptamina, 26% de 2 – 3 ori pe luna si 30% 1 data sau mai rar

decat o data pe luna.

Ca loc de cumparare, 66% prefera asa numitele buticuri, restul de

procente impartindu-se pe diferite categorii de magazine (supermarketuri,

magazine, etc.). Este de remarcat procentajul mare al cumparatorilor

bucuresteni care achizitioneaza produsul din supermarketuri: 50% fata de

media bationala de 19%, fapt datorat, probabil numarului mare de astfel de

unitati comerciale existente in Capitala, comparativ cu celelalte orase.

CAPITOLUL IV

Modalitati de promovare ale produselor

Mult timp, campaniile publicitare au marit simtitor cererea pietei pentru

produsele per care le promovau. Pe masura ce consumatorii “bombardati” din

toate directiile cu cantitati imense de publicitate, acestia au devenit din ce in

ce mai putin receptivi la mesajele transmise. Creativitatea si originalitatea

realizatorilor de publicitate starneste din ce in ce mai greu curiozitatea si

interesul potentialilor clienti, dupa ce acestia au fost supusi ani de zile la o cura

de reclame. Aceasta situiatie, impamintenita de ani buni in Occident, incepe sa

se contureze tot mai clar pe piata romaneasca. Si daca doresti sa promovezi,

fara a mai risca sa iriti potentiali consumatori, solutia este foarte simpla, ofera-

le ocazia sa incerce produsul. Dar gratis. Este greu de crezut ca cineva va

refuza. Acesta este samplingul. Evident, ca un asemenea mod de promovare

implica niste costuri foarte ridicate, dar efectele sunt, la rindul lor, substantiale.

SC Excelent SA Bucuresti este primul producator intern care a lansat o

campanie de promovarea a produselor sale utilizind majoritatea mediilor si

suporturilor de publicitate. Sloganul societatii este : “Excelent – cel mai dule

moment!”.

In ceea ce priveste continuarea campaniei de publicitate si reclama se

propune lansarea publicitatii on-line.

Adoptarea deciziei de publicitate on-line porneşte de la evaluarea

eficienţei potenţiale a internetului ca mediu de comunicare între organizaţie şi

publicul său.

În mod evident, aceasta decizie se bazeaza pe faptul ca audienţa căreia i

se adresează intreprinderea utilizează internetul ca sursă de informaţii sau ca

sursă de divertisment (iar gradul de utilizare intr-o crestere accelerata plasează

internetul printre cele mai importante si viabile surse din aceste puncte de

vedere.

Chiar dacă internetul este destul de bine prezent în viaţa şi activitatea

cotidiană a consumatorilor potenţiali ai produsului, utilizarea sa (şi deci şi a

publicităţii on-line) depinde de caracteristicile produselor şi serviciilor care vor

fi promovate prin intermediul acesteia. Este usor de imaginat că publicitatea

on-line va avea succes pentru bomboanele de ciocolata a cărui cumpărare nu

presupune un proces decizional riguros sau a cărui livrare la cumpărătorul său

nu implică eforturi logistice speciale.

Un alt element avut în vedere în adoptarea deciziei de a desfăşura

campania de publicitate on-line este cel referitor la capacitatea internetului de

a diferenţia intreprinderea, oferta de produse şi servicii, în raport cu principalii

săi competitori prezenţi pe piaţă. Publicitatea on-line este cu atât mai

susceptibila a fi folosită cu cât ea poate deveni un avantaj competitiv pentru

intreprindere.

Vor trebui evaluate, de asemenea, costurile utilizării acesteia şi

avantajele obţinute în urma acestei decizii folosind metoda analizei cost-

beneficiu. Chiar dacă, de cele mai multe ori, costurile sunt minime iar tendinţa

de evoluţie pe termen lung a acestora este una de scădere, pe termen scurt

ele ar putea fi prea mari în raport avantajele generate (în termeni de vânzări,

profituri, cote de piaţă sau imagine).

Nu în ultimul rând, decizia de utilizare a publicităţii on-line implica un rol

strategic al acesteia şi nu unul tactic, întâmplător sau experimental, în cadrul

activităţii de comunicaţie de marketing a firmei.

Obiectivele specifice ale publicităţii on-line se referă la:

Crearea de notorietate pentru organizaţie, produsele, serviciile şi mărcile

sale

Generarea de trafic către punctele de distribuţie ale produselor şi serviciilor

organizaţiei

Susţinerea vânzărilor organizaţiei pe termen scurt şi mediu

Este important de menţionat că o campanie de publicitate on-line cu

toate ca poate urmări concomitent unul sau mai multe obiective este

recomandabil ca un banner publicitar să încerce să vizeze un singur obiectiv

major (crestera vanzarilor pentru bomboane de ciocolata), celelalte putând fi

abordate ca obiective secundare. Pentru asigurarea unei pozitii favorabili si

pentru celelalte produse este recomandabila urmarirea concomitentă a mai

multor obiective, o soluţie posibilă ar fi prezentarea unei suite de bannere ale

campaniei în aceeaşi poziţie, care să fie rotite la un interval de câteva secunde

(durata acestui interval nu trebuie să depăşească 12 secunde)

Crearea de notorietate poate fi realizată foarte eficient folosind

bannerele publicitare on-line. Prezentarea noilor produse (servicii) ale firmei,

stimularea interesului consumatorului virtual pentru produsele şi serviciile

organizaţiei, transmiterea de informaţii privind diferite evenimente importante

în viaţa intreprinderii sunt doar câteva situaţii în care poate fi utilizată cu

succes publicitatea on-line.

Problema creării notorietăţii trebuie abordată în raport cu audienţa

căreia i se adresează campania. Fiind vizată o audienţă generală, se urmăreşte

creşterea nivelului de informare al consumatorilor virtuali, pe planul secund

fiind vizata o audienţă specifică, se urmăreşte creşterea nivelului de reţinere a

organizaţiei, produselor, serviciilor sale, în rândul consumatorilor virtuali.

Crearea de trafic către punctele de distribuţie ale produsului reprezintă

un obiectiv foarte important al publicităţii on-line. Ca şi în marketingul

"tradiţional", nu este foarte important faptul că vizitatorul a văzut odată site-ul

(sau l-a accesat). Mult mai importantă este convingerea acestuia să revină pe

site-ul intreprinderii.

Susţinerea vânzărilor reprezintă poate obiectivul cel mai dificil

de atins al unei campanii de publicitate on-line pentru că atingerea acestuia

presupune convingerea consumatorilor care accesează un site să acţioneze

favorabil pentru firma, cumpărând bvomboane de ciocolata, participând la un

concurs promoţional, completând o fişă informaţională sau răspunzând la un

chestionar. Aceasta este semnificaţia conceptului de conversie.

Conversia (transformarea) vizitatorului unui site din client potenţial în

client efectiv trebuie realizată efectiv apelând la instrumentele promoţionale

utilizate în marketingul tradiţional (acordarea unor premii, a unor cadouri sau a

unor gratuităţi). Deoarece campania vizeza o audienţă generală, conversia se

poate realiza dacă vizitatorului i se generează o nevoie puternică pentru

ciocolata.

Crearea şi testarea bannerelor publicitare

bannerele publicitare pot fi privite în mod similar anunţurilor publicitare

destinate mediilor de comunicare tipărite (presă cotidiană şi periodică,

afişaj)

crearea şi testarea acestora urmează, în general, regulile generale de

creare a anunţurilor publicitare destinate presei (afişajului) mai puţin o serie

de particularităţi referitoare la dimensiunea acestora.

IAB - Internet Advertising Bureau, a determinat următoarele formaturi de

bannere publicitare utilizabile pe internet (între paranteze sunt menţionate

dimensiunile acestora în pixeli):

bannerul complet (468 x 80 pixeli)

bannerul complet cu bară de navigare verticală (392 x 72 pixeli)

bannerul jumătate (234 x 60 pixeli)

bannerul vertical (120 x 240 pixeli)

buton 1 (120 x 90 pixeli)

buton 2 (120 x 60 pixeli)

buton pătrat (125 x 125 pixeli)

microbuton (88 x 31 pixeli)

alegerea unei anumite dimensiuni ale bannerului publicitar conduce la o

serie de restricţii referitoare la conţinutul informaţional al bannerului. Astfel:

cu cât bannerul este mai redus ca dimensiune, cu atât informaţiile care vor

putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai limitate ca şi

conţinut şi chiar ca şi formă de prezentare.

cu cât bannerul are o dimensiune mai mare, cu atât informaţiile care vor

putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai bogate dar, în acest

caz, apare problema încărcării sale cu pagina web care îl găzduieşte, care

devine mai dificilă (consumatoare de timp). Cu cât durata încărcării este mai

mare, cu atât şansele de vizualizare ale unui banner sunt mai mici.

elementele care apar în majoritatea bannerelor publicitare difuzate pe

internet sunt următoarele:

numele organizaţiei

sloganul publicitar al acesteia

îndemnul la acţiune adresat vizitatorului

un stimulent pentru acţiunea vizitatorului (o ofertă specială de preţ, un

cadou oferit gratuit, etc.)

principalul avantaj oferit de firma, bomboanele de ciocolata sau alte

produse si servicii promovate prin intermediul bannerului publicitar

(1) Identificarea şi selectarea spaţiilor adecvate de plasare a bannerelor

publicitare.

bannerele publicitare urmează să fie amplasate pe paginile web ale

diferitelor site-uri existente în reţea.

publicitatea vizează o audienţă generală, este de dorit ca bannerul să fie

plasat pe paginile de introducere ale principalelor motoare de căutare

folosite de către vizitatorii din reţea (de exemplu Yahoo, Google, Infoseek,

Altavista, Excite, etc.)

Concluzii

Din punct de vedere al ofertei, piata este dipsutata de producatorii

interni consacrati: KJS Brasov, Excelent Bucuresti, Kandia Timsoara si

Danubiana Roman. Liderul de necontestat al pietei bomboanelor de ciocolata

este KJS Brasov care detine 50% din cota de piata, iar pralinele Suchardine, cu

cele cinci sortimente, au atind o cota de piata de 27.9%, conform unui studiu

realizat de Amer Nielsen.

Excelent detine pozitia de lider pa piata produsului pentru grupele:

caramele, produse fara zahar, iar in privinta bomboanelor de ciocolata,

excelent comercializeaza produse cu crème fine – gen Diplomat – care fac

deliciul celor cu venituri ridicate, si bomboane cu diverse adaosuri, pentru

consumatorii cu venituri medii.

Kandia Timisoara, prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este

vorba de bomboane cu ciocolata sau de caramelaj, reuseste sa acopere o mare

parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri.

Danubiana Roman este lider pe piata consumatorilor cu venituri

modeste, in mediul rural, unde preferintele consumatorilor se indreapta catre

produsele mai ieftine: drajeuri, dropsuri.

In Romania, exista acum o varietate suficient de mare de sortimente, de

la cele mai accesibile ca pret si simple ca realizare, din grupa caramelaj, pina la

cele mai sofisticate, din categoria produselor extrafine din ciocolata, dar piata

dulciurilor este o piata sensibila mai ales ca pret.

BUCURESTI

-

CUPRINS

INTRODUCEREA

CAPITOLUL I - CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM

- mic istoric

- reteta traditionala

- Heidi, pasiune pentru ciocolata

- istoric

CAPITOLUL II –ANALIZA OFERTEI BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE

PIATA

ROMANEASCA DE DULCIURI

2.1 Kraft Iacobs Suchard Brasov

2.2 S.C. Excelent S.A. Bucuresti

2.3 S.C. Kandia S.A. Timisoara

2.4 S.C. Danubiana Roman S.A.

CAPITOLUL III – ANALIZA CERERII BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE

PIATA

ROMANEASCA DE DULCIURI

CAPITOLUL IV – MODALITATI DE PROMOVARE A PRODUSELOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

COTEANU ION - DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE

SECHE LUIZA

SECHE MIRCEA – Univers Enciclopedic, Bucuresti 1990

DECKER CHARLES – Sa castigam in afaceri cu P&Q Editura Image, 1997

ENACHE DUMITRU – Bucatarie pentru toti Editura Tehnica ,Bucuresti

1990

OLARU MARIETA – Fundamentele stiintei marfurilor

SCHILERU ION Editura Economica Bucuresti 2001

*** POFTA MARE

NR11, NOIEMBRIE,1997

*** DESPRE TINE

NR10, OCTOMBRIE 2002

*** analize de piata efectuate de firmele:

- KJS Brasov

- Excelent Bucuresti

- Kandia Timisoara

- Danubiana Roman

http.//www.Kraft – foods.de/presse/index.htm