SISTEMUL NERVOS Organismul uman poate sa realizeze performante fizice si intelectuale incredibile pt ca se afla intr-un echilibru permanent cu mediul inconjurator ,echilibru ce este asigurat de activitatea unora dintre organele care o alcatuiesc .Printre acestea se numara si cele ce fac parte din sistemul nervos.

Sistemul nervos al omului este alcatuit din:

encefal aflat in cutia craniana

maduva spinarii adapostita in canalul vertrebral din centrul coloanei vertebrale;

nervi si ganglioni nervosi.

Tesutul nervos este alcatuit din doua tipuri de celule:

neuronii(celulele nervoase);

celulele de sustinere cu rol de sustinere si nutritie a neuronilor.

Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular in care se gaseste nucleul,din prelungiri scurte ramificate numite dendrite si o prelungire lunga si unica ,ramificata terminal, numita axon . Axonul este invelit in teci protectoare dintre care una alb-sidefie,teaca de mielina.In alcatuirea organelor nervoase intra doua tipuri de substanta nervoasa : cenusie,formata din corpul neuronilor si alba formata din prelungirile acestora.Neuronul este o celula foarte perfectionata unica prin faptul ca nu se divide, in momentul nasterii organismului acesta avand deja toti neuronii de care va dispune de-a lungul intregii sale vieti. Neuronii raspund stimulilor, aceasta proprietate numindu-se excitabilitate . Neuronul transmite informatiile primite din mediu sub forma de influx nervos , intotdeauna de la dendrite spre corpul celular si apoi spre axon ,aceasta proprietate numindu-se conductibilitate. Intre neuroni exista zone de atingere ,numite sinapse ,prin care influxul nervos este transmis de la un neuron la altul intr-o singura directie .Un nerv este format din mai multe fibre nervoase protejate de un invelis comun . Fibra nervoasa este alcatuita din axonul neuronului , impreuna cu tecile lui. Nervii si ganglionii formeaza sistemul nervos periferic , iar encefalul si maduva spinarii formeaza sistemul nervos central .

Encefalul si maduva spinarii sunt invelite in 3 membrane impreuna formand meningele avand un rol de protectie si de hranire al sistemului nervos . Legatura dintre sistemul nervos central si organele corpului se face prin intermediul nervilor . Ganglionii nervosi se gasesc in apropierea encefalului ,a maduvei spinarii cat si in diferite zone ale corpului .

Maduva spinarii este segmentul nervos situat in canalul vertebral avand o forma cilindrica putin turtita cu diametrul de aproximativ un cm. In interior substanta cenusie este dispusa central in forma literei H, in exterior aflandu-se substanta alba formata din fibre nervoase grupate in fascicule ascendente si desccendente .Cele ascendente urca spre encefal ducand informatia iar cele descendente coboara de la encefal ducand comenzi catre maduva.Din maduva spinarii pornesc cele 31 de perechi de nervi spinali care contin fibre senzitive si fibre motoare

Encefalul(creierul) cu greutate de circa 1,4 kilograme este segmentul nervos aflat in cutia craniana ,fiind compus din: creierul mare ,creierul mic si trunchiul cerebral .

Creierul mare este alcatuit din doua emisfere cerebrale ,separate printr-un sant aflat la mijloc ,si legate printr-o punte de subst alba aflata la baza santului . Suprafata emisferelor este brazda de santuri care formeaza circumvolutii cerebrale . Santurile mai adanci impart suprafetele emisferelor in patru lobi :frontal, occipital ,parietal si temporal . La suprafata emisferelor cerebrale se afla substanta cenusie numita scoarta cerebrala iar la interior substanta alba avand la interiorul ei substanta cenusie.

Creierul mic sau cerebelul este alcatuit din doua emisfere cerebrale acoperite cu santuri si cute paralele avand substanta cenusie la exterior si cea alba la interior.Trunchiul cerebral ,aflat sub cele doua emisfere cerebrale are forma unui trunchi de con dispus cu baza mare in sus,cuprinzand atat substanta alba cat si cenusie intrepatrunse.

Partea trunchiului aflata spre maduva se numeste bulb rahidian .Din encefal pornesc 12 perechi de nervi cranieni acestia fiind:nervii senzitivi care aduc informatii la encefal de la organele de simt ,nervi motori care duc comenzi de la encefal la organele care efectueaza comanda si nervi ficsi care au fibre senzitive si motorii.Sistemul nervos isi poate indeplini rolulce-i revine cu conditia bunei functionari a tuturor segmentelor sale .

In anumite conditii de viata nefavorabile sau ca urmare a actiunii unor factori de risc sistemul nervos poate fi afectat de o serie de boli care trebuie sa fie depistate in timp si tratate in mod corespunzator .Dintre aceste boli se pot enumera :epilepsia,criza de isterie,depresia,nevroza ,anorexia,dementa,si scizofrenia.Epilepsia Criza de epilepsie are trei faze :convulsia,pierderea cunostintei si agitarea membrelor ,apoi intepenirea corpului incetarea respiratiei si muscarea limbii,ultima faza fiind faza de coma dupa care persoana se trezeste si nu isi mai aminteste de criza Isteria Este asemanatoare ca manifestari exterioare cu epilepsia iar persoana in cauza nu isi pierde cunostinta.Depresia Se manifesta prin tristete sub aprecierea fortelor proprii si pierdera energiei.Nevroza Este caracterizata prin teama permanenta de ceva teama care poate deveni obsesie .Anorexia Se manifesta prin refuzul unei persoane de a se hrani,bolnavul slabind foarte mult.Dementa O boala grava datorita careia bolnavul isi pierde inteligenta nu se mai poate exprima nu intelege sensul cuvintelor,nu se mai poate orienta in spatiu pierzandusi memoria atentia si judecata .SchizofreniaSe intalneste mai ales la adolescenti si tineri acestia pierzand contactul cu realitatea avand tulburari de afectivitate si delir.

In aparitia acestor tulburari nervoase un rol important il joaca mediul social si familial.In astfel de cazuri se apeleaza la psiholog sau medicul de specialitate acestia avand diverse teste de personalite care le permit sa exploreze atitudinile ,tendintele profunde ale individului si gradul de inteligenta al acestuia.

IGIENA SISTEMULUI NERVOS

Nu exista viata normala fara functionarea sistemului nervos. Astfel trebuie sa preintampinam actiunea factorilor de risc ce se pot manifesta asupra sistemului nervos.

Factorii de risc sunt:

factorii mecanici si fizici:accidente, radiatii, zgomotul- daca este intens si continuu. Efectele sunt leziuni ale MS si encefalului, rupturi de nervi, paralizie, moarte.factorii biologici: ei produc infectii, urmate de inflamatii ale sistemului nervos, distrugeri de celule nervoase si tumori. Exemple:sifilisulin faza a III-a ataca SN;larvele de limbrici (parazitii).factorii chimici:alcoolul, nicotina din tigari, cofeina din cafea, medicamentele consumate in exces, drogurile, etc.Toate substantele chimice prezente in sange ajung la celulele nervoase tulburandu-le profund functionarea normala. Efectele sunt: oboseala, stres, dereglarea avtivitatii altor organe si sisteme, paralizie, moarte.factorii de suprasolicitare psihica: orice activitate duce la oboseala sistemului nervos. Daca nu se respecta un echilibru intre odihna si oboseala apare surmenajul nervos. Atunci cand eforturile intelectuale si toate reactiile organismului sunt ingreunate. Daca nu se iau masuri de combatere, surmenajul se agraveaza si se instaleaza astenia nervoasa.

Pentru prevenirea acestor starii pot fii luate urmatoriile masuri;efortul intelectual trebuie sa fie ordonat prin disciplina, in timpul unei zile;orele de somn trebuie sa fie respectate la orice varsta;excursiile si plimbarile in linistea si aerul curat al naturii ajuta la inlaturarea oboselii;asigurarea unei ambiante de activitate adaptata la cerintele organismului;asigurarea unei bune nutritii a celulei nervoase. Aceasta inseamna o alimentatie corecta, bogata in vitamine, necesitatea exercitiilor fizice si sportului. CANCERUL Cancerul, o boala extrem de grava, reprezinta a doua cauza de mortalitate in lume, dupa bolile cardiovasculare. El apare cand celulele dintr-o anumita parte a corpului incep sa se dezvolte fara control. Spre deosebire de celulele normale care cresc, se divid si mor, celulele canceroase continua sa creasca, sa se divida si, in final, sa inlocuiasca celulele normale. De multe ori, celulele canceroase migreaza in alte parti ale organismului, unde incep sa creasca si sa inlocuiasca celulele normale. Acest proces se numeste metastazare. Nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile benigne (necanceroase) nu metastazeaza si, cu foarte putine exceptii, nu pun in pericol viata.

Factorii de risc pentru cancer

Varsta:aproximativ 77% dintre tipurile de cancer sunt diagnosticate la persoane peste 55 ani, dar poate sa apara la orice varsta.Istoricul familial de cancer.Stilul de viata:fumatul (1/3 dintre toate cauzele), alcoolul, dieta, expunerea excesiva la soare. Aproximativ 1/3 dintre decesele prin cancer sunt legate de factorii dietetici si de lipsa activitatii fizice la adulti.Factorii de mediu: poluarea aerului (radon, fum de tigara); substante chimice (benzen, azbest).Infectiile cu anumite virusuri, bacterii sau parazitisunt responsabile pe plan mondial de aproximativ 5% dintre cancere.Virusurilecele mai cunoscute in relatie cu cancerul sunt:Virusurile umane papiloma reprezinta un grup de peste 100 de virusuri care cresc riscul de cancer de piele, gura, organe genitale, laringe, col uterin.Virusul Ebstein-Barr creste riscul de cancer nazo-faringian si de limfom.Virusurile hepatitice B si C cresc riscul de cancer hepatic.Virusul HIV nu este o cauza directa de cancer, dar creste riscul de infectii cu virusul uman papiloma si virusul herpetic 8.Bacteriilecele mai cunoscute in relatie cu cancerul sunt:Helicobacter Pylori un factor de risc pentru cancerul de stomac, cunoscut ca fiind a patra cauza de cancer in lume.Chlamydia Trachomatis un factor de risc pentru cancerul cervical.Unele tipuri de cancer au factori de risc diferiti:Cancerul de plamani, cel de gura, laringe, esofag, pancreas, rinichisunt in relatie cu obiceiul de a fuma. Fumatul singur este responsabil de 1/3 dintre decesele prin cancer.Cancerul de pieleare legatura cu expunerea neprotejata la razele solare.Cancerul de sanare o serie de factori de risc, cum ar fi:varsta: riscul creste cu numarul anilor;modificarile nivelului hormonal de-a lungul vietii: varsta aparitiei primei menstruatii sub 12 ani, nici o sarcina sau prima sarcina dupa varsta de 30 de ani, menopauza;obezitatea;activitatea fizica redusa;antecedentele familiale de cancer de san (la mama, sora).Cancerul de prostataeste legat de mai multi de factori de risc:varsta mai avansata;dieta bogata in grasimi si in carne rosie;antecedentele familiale de cancer de prostata (la tata, frate);ingestia de suplimente de calciu.Cancerul colorectalare o serie de factori de risc, cum ar fi:fumatul indelungat;dieta bogata in carne rosie;abuzul de alcool;antecedentele familiale de cancer colorectal;obezitatea;activitatea fizica redusa.Cancerul endometrial (uterin)are urmatorii factori de risc:expunerea excesiva a endometrului la estrogeni (terapia de substitutie postmenopauza, unele anticonceptionale, sindromul ovarului polichistic);obezitatea.

Detectarea precoce a canceruluiCu cat cancerul este descoperit mai repede, cu atat sansele de a urma un tratament si de a supravietui sunt mai mari. Ghidul Societatii Americane de Cancer recomanda pentru detectia precoce a cancerului:Pentru cancerul de san: efectuarea anuala a unei mamografii dupa varsta de 40 ani; examinarea clinica a sanului la fiecare 3 ani pentru femeile intre 20 si 30 ani si anual pentru femeile peste 40 ani; autoexaminarea periodica a sanului pentru a observa cat mai precoce orice modificare.Pentru cancerul colorectal, incepand cu varsta de 50 ani, atat femeile, cat si barbatii ar trebui sa efectueze unul dintre urmatoarele cinci teste: anual testul de sange ocult in materiile fecale; sigmoidoscopia la fiecare 5 ani (vizualizarea intestinului gros cu un aparat special); anual testul de sange ocult in materiile fecale si se recomanda sigmoidoscopia la fiecare 5 ani (de preferat sa se faca ambele teste); bariu pasaj la fiecare 5 ani; colonoscopia la 10 ani.Toate testele pozitive trebuie urmate de colonoscopie.Pentru cancerul cervical (uterin),screening-ul consta in: efectuarea unui test Papanicolau anual sau la fiecare 2 ani a unui test Pap pe baza de lichid; la varsta de 30 ani, femeile care au avut trei teste Pap negative la rand pot sa efectueze testul la fiecare 2-3 ani.Pentru cancerul de prostata: antigenul specific prostatic si examinarea rectala manuala se efectueaza anual, incepand cu varsta de 50 ani. La barbatii cu factori de risc,se efectueaza de la varsta de 45 ani.

Semnele si simptomele cancerului

Cancerul nu are semne si simptome care sa indice exclusiv aceasta boala. Orice simptom al cancerului poate sa indice de asemenea o simpla boala. Dar pentru orice simptom suspect trebuie consultat medicul pentru o evaluare amanuntita.

Semne si simptome generale (nespecifice) ale cancerului: pierdere inexplicabila in greutatede aproximativ 10 kg; febra,mai ales in stadiile avansate din cauza scaderii imunitatii; oboseala; durerea este un simptom precoce in cancerul osos sau testicular, dar cel mai adesea este un simptom al stadiului avansat.

Semne si simptome specifice cancerului

Modificari ale tranzitului intestinal:constipatie cronica, diaree, modificari in dimensiunile materiilor fecale (scaun in creion) pot semnaliza un cancer de intestin gros. Modificari in functionarea vezicii urinare:durere la urinat, sange in urina, urinatul frecvent sau mai putin decat normal pot fi in legatura cu cancerul de vezica urinara sau de prostata. Leziuni care nu se vindeca:cancerul de piele se poate manifesta prin leziuni care sangereaza si nu se vindeca. O leziune persistenta la nivelul gurii, care nu se vindeca, mai ales daca apare la un fumator sau la o persoana care mesteca tutun, poate indica un cancer oral. Sangerari neobisnuite:sangele in sputa poate fi un semn al cancerului de plamani, sangele in scaun (scaun negru) poate fi un semn al cancerului colorectal, sangerarea vaginala poate insemna cancer al cervixului sau endometrului uterin, sange in urina poate insemna cancer de vezica urinara sau de rinichi, iar o sangerare la nivelul mamelonului poate fi semn de cancer de san. Probleme la inghitire sau indigestiepot fi intalnite in cancerul de esofag, stomac sau faringe. Modificari recente la nivelul negilor:orice modificare a culorii, a formei, pierderea marginilor sau orice crestere in dimensiuni trebuie raportata medicului in decurs de cateva zile. Aceste leziuni pot sugera un melanom (cancer de piele). Noduli la nivelul sanului sau in alte parti ale corpului trebuie raportati imediat medicului, mai ales daca au aparut recent sau au crescut in dimensiuni, deoarece pot fi un semn precoce de cancer care ar putea fi tratat cu succes. Tusea persistenta sau raguseala:tusea care nu trece poate fi un semn de cancer de plamani; raguseala persistenta poate fi un semn de cancer de laringe sau de tiroida.Prevenirea cancerului

Fumatuleste cauza de deces care poate fi cel mai usor prevenita. Fumatul afecteaza aproape orice organ din corpul uman si este in legatura cu cel putin 10 tipuri de cancer care reprezinta aproximativ 30% dintre decesele prin cancer.Protectia solaraeste o metoda importanta de prevenire a cancerului, astfel:Trebuie sa fiti cat mai precauti in a limita expunerea directa la razele ultraviolete (UV) intre orele 10-16.Purtati haine care sa va acopere cat mai mult.Purtati palarii de soare, de preferat cele cu borul de 20 cm, care sa protejeze gatul, ochii, fruntea, nasul si scalpul.Utilizati creme cu factor de protectie solara mai mare de 15, cu 20-30 de minute inainte de expunere, cu reaplicare la intervale de 2-3 ore.Purtati ochelari de soare care blocheaza razele UV.Evitati solarele.Faceti un control medical regulat al pielii.Dieta si activitatea fizicasunt, de asemenea, modalitati importante de a reduce riscul de cancer. Iata ce recomanda Ghidul Societatii Americane de Cancer pentru prevenirea cancerului:Mentineti o greutate normala de-a lungul vietii.Adoptati un stil de viata cu exercitii fizice regulate.Pentru adulti se recomanda cel putin 30 de minute de efort fizic moderat spre viguros, de 5 ori pe saptamana, in plus fata de activitatile obisnuite.Pentru copii si adolescenti, cel putin 60 de minute de efort fizic moderat spre viguros, de 5 ori pe saptamana.Este necesara o dieta sanatoasa, bazata pe surse vegetale.Mancati cel putin 5 portii de fructe si legume pe zi.Alegeti cereale neprelucrate, in locul celor rafinate.Limitati/evitati consumul de carne rosie si de preparate pe baza de carne rosie.Evitati consumul de alcool.

Tratamentul cancerului

Tratamentul canceruluidepinde de tipul de cancer, de stadiul in care se afla si de o serie de factori individuali, cum ar fi varsta, starea generala. Exista patru tipuri majore de tratament in cancer: chirurgia, radioterapia, chimioterapia si terapia biologica (imunoterapia).Chirurgia:anumite tipuri de cancer sunt tratate cel mai bine prin indepartarea chirurgicala a tumorii. Interventia chirurgicala are mai multe scopuri, si anume: profilactic, de diagnostic, de stadializare, curativ, paleativ sau de reconstructie.Radioterapiapoate fi folosita singura sau in combinatie cu chirurgia sau chimioterapia si poate fi aplicata aproape in orice arie a corpului. Noi tehnici s-au dezvoltat si continua sa se dezvolte pentru a putea asigura doze mari de radiatii doar pentru celulele canceroase si mult mai limitate pentru tesuturile normale din jur.Chimioterapiafoloseste medicamente care pot distruge celulele canceroase prin impiedicarea cresterii si reproducerii. Se poate folosi singura sau in combinatie cu radioterapia sau chirurgia. Chimioterapia poate avea multe reactii adverse neplacute, cum ar fi: greturi, varsaturi, caderea parului, leziuni la nivelul gurii.Imunoterapiafoloseste sistemul imun al organismului, direct sau indirect, pentru a lupta impotriva cancerului sau pentru a diminua efectele adverse cauzate de alte tratamente pentru cancer. Imunoterapia are rol de a repara, a stimula si a mari raspunsul imun al organismului.

Tratamentul complementar

Exista o serie de metode complementare de care pacientul cu cancer are nevoie pe parcursul tratamentului conventional:terapia nutritionala;managementul durerii;terapia fizica;