Bio Remediere

123
Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti, Judetul Teleorman” Pagina (i) 2010 Halcrow Romania RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU STATIA DE BIOREMEDIERE SI DEPOZITUL DE DESEURI NEPERICULOASE CIUPERCENI, COMUNA COSMESTI, JUDETUL TELEORMAN apartinand OMV PETROM S.A. – GRUP DE ZACAMINTE VIDELE – VADU LAT Acest raport final a fost intocmit, revizuit, verificat si aprobat dupa cum urmeaza: Intocmit: Colectiv elaborare: Ing. Ionut Vasile Data: 20.07.2010 Revizuit: Coordonator tehnic Dr. Ing. Romeu Farcasanu Coordonator echipa Ing. Robertino Ciufuliga Data: 26.07.2010 Verificat: Manager de Proiect Ing. George Stoian Manager Departament Mediu Ing. Madalina Popescu Data: 28.07.2009

Transcript of Bio Remediere

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (i)

    2010 Halcrow Romania

    RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU STATIA DE BIOREMEDIERE SI DEPOZITUL DE

    DESEURI NEPERICULOASE CIUPERCENI, COMUNA COSMESTI, JUDETUL TELEORMAN

    apartinand

    OMV PETROM S.A. GRUP DE ZACAMINTE VIDELE VADU LAT

    Acest raport final a fost intocmit, revizuit, verificat si aprobat dupa cum urmeaza:

    Intocmit: Colectiv elaborare:

    Ing. Ionut Vasile

    Data: 20.07.2010

    Revizuit: Coordonator tehnic

    Dr. Ing. Romeu Farcasanu

    Coordonator echipa

    Ing. Robertino Ciufuliga

    Data: 26.07.2010

    Verificat: Manager de Proiect

    Ing. George Stoian

    Manager Departament Mediu

    Ing. Madalina Popescu

    Data: 28.07.2009

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (ii)

    2010 Halcrow Romania

    CUPRINS

    1. INFORMATII GENERALE.................................................................................................. 1

    1.1. Descrierea proiectului si etapele acestuia......................................................................................2 1.1.1. Contextul si necesitatea proiectului ................................................................................................................................... 2 1.1.2. Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor ................................................................................................ 5 1.1.3. Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase .................................. 7 1.1.4. Importanta obiectivului de investitii incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare ................................. 9 1.1.5. Descrierea amplasamentului proiectului .........................................................................................................................10 1.1.6. Amenajari propuse..............................................................................................................................................................12

    1.2. Durata etapei de functionare .................................................................................................24

    1.3. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare................................................................................................................................24

    1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice..............................25

    1.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa...............................................................................................................................................27

    1.6. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.............................................................................28

    1.7. Descrierea principalelor alternative studiate si motivatia alegerii uneia dintre ele ..............29 1.7.1. Alternative tehnologice .......................................................................................................................................................29 1.7.2. Alternative de amplasament...............................................................................................................................................29

    1.8. Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona........................32

    1.9. Modalitati de conectare la infrastructura existenta...............................................................33 1.9.1. Accesul pe amplasament..............................................................................................................................................33 1.9.2. Asigurarea utilitatilor ....................................................................................................................................................33

    2. PROCESE TEHNOLOGICE.......................................................................................... 34

    2.1. Perioada de constructie/amenajare ......................................................................................34

    2.2. Perioada de functionare.........................................................................................................35 2.2.1. Statia de bioremediere ..................................................................................................................................................35 2.2.2. Depozitul de deseuri nepericuloase ...........................................................................................................................52

    3. DESEURI.......................................................................................................................... 58

    3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor ..........58

    3.2. Modul de gospodarire a deseurilor........................................................................................59

    4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE AL ACESTORA .......................................................................................... 60

    4.1. Apa.........................................................................................................................................60 4.1.1. Conditii hidrogeologice................................................................................................................................................60 4.1.2 Apele de suprafata.........................................................................................................................................................63 4.1.3. Alimentarea cu apa........................................................................................................................................................63 4.1.4. Managementul apelor uzate.........................................................................................................................................66 4.1.5. Prognozarea impactului ...............................................................................................................................................70 4.1.6. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................73

    4.2. Aerul.......................................................................................................................................74

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (iii)

    2010 Halcrow Romania

    4.2.1. Date generale .................................................................................................................................................................74 4.2.2. Surse si poluanti generati .............................................................................................................................................76 4.2.3. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................81

    4.3. Zgomotul si vibratiile ............................................................................................................ 81

    4.4. Solul .......................................................................................................................................83 4.4.1. Date generale .................................................................................................................................................................83 4.4.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse..................................................86 4.4.3. Prognoza impactului poluarii solului .........................................................................................................................86 4.4.4. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................87

    4.5. Geologia subsolului ...............................................................................................................88 4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament ...............................................................................................................88 4.5.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ................................................................91 4.5.3. Prognoza impactului poluarii subsolului...................................................................................................................91 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................91

    4.6. Biodiversitatea .......................................................................................................................92 4.6.1. Date generale .................................................................................................................................................................92 4.6.2. Impactul prognozat ......................................................................................................................................................97 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................97

    4.7. Peisajul ..................................................................................................................................98 4.7.1. Date generale .................................................................................................................................................................98 4.7.2. Impactul prognozat ......................................................................................................................................................99 4.7.3. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................................................................................99

    4.8. Mediul social si economic ................................................................................................... 100 4.8.1. Date generale ...............................................................................................................................................................100 4.8.2. Impact prognozat........................................................................................................................................................100 4.8.3. Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................................................101

    4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .................................................................101 4.9.1. Date generale ...............................................................................................................................................................101 4.9.2. Impactul produs asupra patrimoniului cultural......................................................................................................102

    5. Analiza alternativelor........................................................................................................102

    5.1. Alternativele tehnologice ..................................................................................................... 102

    5.2. Alternativele de amplasament ............................................................................................. 105

    6. Monitorizarea ...................................................................................................................109

    7. Situatii de risc................................................................................................................... 113

    8. Descrierea dificultatilor.................................................................................................... 115

    9. Rezumat fara caracter tehnic ........................................................................................... 115

    Anexe

    Anexa A Documente emise de institutii abilitate

    Anexa B Planuri generale (plan incadrare in zona, harta hidrologica, amplasamentul forajelor, etc.)

    Anexa C Plan de situatie statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase

    Anexa D Detalii statie de bioremediere

    Anexa E Detalii depozit de deseuri nepericuloase

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (1)

    2010 Halcrow Romania

    1. INFORMATII GENERALE

    Denumirea obiectivului de investitii: ,,Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni apartinand S.C. OMV PETROM S.A., Grup de Zacaminte Videle-Vadu Lat, judetul Teleorman.

    Profilul de activitate al obiectivului: Investitia consta in construirea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase (clasa b) ce urmeaza a fi exploatate in exclusivitate de catre OMV PETROM S.A.

    Amplasamentul obiectivului: Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in afara zonei intravilane, la aproximativ 1,5 km distanta de cea mai apropiata localitate, respectiv satul Ciuperceni, comuna Cosmesti, judetul Teleorman (a se vedea Planul de incadrare in zona anexat la prezenta documentatie).

    In vecinatatea amplasamentului se gasesc: terenuri agricole, sonde si parcuri de rezervoare apartinand OMV PETROM si padurea Betiu (aproximativ 700 m distanta).

    Accesul in zona se face din drumul judetean 610B pana in satul Ciuperceni, dupa care se urmareste un drum de exploatare apartinand OMV Petrom ce se desprinde din satul Ciuperceni, pe o directie nord est - sud vest catre o ferma. Dincolo de ferma drumul de acces este din pamant/drum de tarla si apartine Primariei Cosmesti.

    Vecinatati : N teren agricol, padure si ferma zootehnica (aproximativ 500 m de coltul nord-estic);

    S teren agricol;

    V drum de exploatare si teren agricol;

    E drum de exploatare si teren agricol.

    Proiectantul lucrarilor: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti

    Telefon: 0311 065 377 / 0311 065 376

    Fax: 0311 034 189

    Persoana de contact: George Stoian/Robertino Ciufuliga

    Telefon: 0735 805 935 / 0735 805 905

    Beneficiarul lucrarilor: OMV PETROM S.A., Calea Dorobantilor nr. 239, Sector 1, Bucuresti.

    Investitia va fi realizata de catre OMV PETROM S.A. Grupul de zacaminte Videle - Vadu Lat, Str. Republicii nr. 17, localitatea Videle, judetul Teleorman

    Telefon: +40 372 427 088; Fax: +40 372 484 536

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (2)

    2010 Halcrow Romania

    Persoana de contact: Silvia Pirvan

    Perioada de executie propusa: 6 luni de la data obtinerii tuturor acordurilor si avizelor necesare

    Valoarea estimativa a lucrarilor: Valoarea investitiei este confidentiala costurile fiind suportate integral de OMV Petrom.

    1.1. Descrierea proiectului si etapele acestuia Investitia propusa consta in amenajarea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase.

    In statia de bioremediere vor fi tratate biologic sedimentele rezultate in urma procesarii reziduurilor petroliere din rezervoarele OMV PETROM si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare (scurgeri si accidente de productie). La finalizarea operatiunilor de bioremediere materialul care in urma tratamentului va atinge limitele de acceptabilitate (conform legislatiei in vigoare) pentru a putea fi utilizat ca material de umplutura va fi folosit pentru refacerea terenului in lucrarile de excavatii din care a fost preluat solul contaminat. Fractia care, in conformitate cu rezultatele analizelor fizico-chimice, nu ajunge intr-un timp rezonabil la o concentratie de hidrocarburi situata in limitele de acceptabilitate pentru astfel de lucrari, va fi eliminata final in depozitul de deseuri neperioculoase tip b.

    In depozit vor fi acceptate doar deseurile din demolari provenind de la unitatile de productie dezafectate precum si materialul tratat, care nu intruneste paramentri calitativi necesari pentru a putea fi utilizat ca material de umplutura. Deseurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor OM 95/2005 pentru aprobarea Criteriului de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri. Conform strategiei OMV PETROM, la nivel national este necesara amenajarea a opt astfel de depozite de deseuri care vor deservi toate Grupurile de Zacaminte apartinand OMV Petrom. Constructia acestor obiective va asigura functionarea in conditii de siguranta si legalitate a obiectivelor OMV Petrom din zona respectiva.

    Proiectul propus are un grad redus de complexitate din punct de vedere constructiv:

    - Statia de bioremediere consta dintr-o platforma impermeabilizata pe care va fi dispus materialul ce va fi bioremediat.

    - Depozitul de deseuri este reprezentat de o incinta impermeabilizata impartita in trei celule distincte, construibile pe masura ce se umple precedenta celula operationala. In prima faza, va fi construita doar o celula care va fi folosita pentru depozitarea deseurilor. Dupa umplerea primei celule depozitarea va continua cu urmatoarea celula, construita intre timp.

    1.1.1. Contextul si necesitatea proiectului

    In conformitate cu obiectivele si tintele generale stipulate in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor ca si cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 349/2005 prin care se implementeaza Directivele Europene din domeniul gospodaririi deseurilor, OMV Petrom si-a modificat sistemul de gospodarire a deseurilor bazat pe stocarea slamurilor petroliere in bataluri, a caror activitate a incetat la sfarsitul anului 2006.

    Conform principiului poluatorul plateste, intreaga responsabilitate pentru gestionarea deseurilor revine celui care le genereaza, astfel, OUG 78/2000 stabileste la art. 21 ca producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (3)

    2010 Halcrow Romania

    predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora precum si faptul ca producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7.

    In Planul National de Gestionare a Deseurilor se detaliaza aceasta obligatie in cazul deseurilor periculoase sub forma: producatorii de deseuri periculoase au responsabilitatea gestionarii de o maniera care sa asigure un management rational al deseurilor periculoase precum si cea pentru prevenire si reciclare, suplimentar fata de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deseurilor produse.

    Prin Legea 426/2001 (cu modificarile si completarile ulterioare), se stipuleaza la art. 191 ca producatorii de deseuri sunt obligati sa implementeze prevederile Planului national de gestionare a deseurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deseurilor si ale planurilor judetene de gestionare a deseurilor", cu obligativitate pentru operatori sa foloseasca cele mai bune tehnologii disponibile si care nu implica costuri excesive pentru valorificarea deseurilor (art. 25, litera.c) si eliminarea deseurilor (art. 26 litera b).

    Insa conform art. 13, alin. 2, lit.b din HG 349/2005 Capitolul II, intre conditiile specifice pentru emiterea acordului si autorizatiei de mediu la depozite de deseuri este nevoie de dovada ca proiectul depozitului este in conformitate cu Planul national de gestionare a deseurilor si cu planurile regionale de gestionare a deseurilor.

    Desi in Planul regional de gestiune a deseurilor pentru Regiunea 3 Sud-Muntenia nu se fac mentiuni specifice pentru deseurile generate de industria de exploatare a titeiului, in baza principiilor enuntate, prin instrumente legislative si strategice, principiilor care promoveaza necesitatea de implicarea a agentilor economici care produc deseuri, si avand in vedere stipularile din reglementarile de specialitate, cadrul de actiune a PNGD si implicit PRGD se extinde prin intermediul initiativelor private in cadrul legislativ mentionat, initiative care pot avea o contributie semnificativa la realizarea obiectivelor si tintelor urmarite.

    HG 349/2005 prevede de altfel ca depozitele pentru deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului sa-si inceteze activitatea la 31 Decembrie 2006, ceea ce-l obliga pe generatorul de deseuri periculoase sa identifice alte solutii de eliminare conforme cu reglementarile in vigoare.

    In acest context, Petrom a initiat un program amplu de actiune pentru conformare, prin forte proprii, la scara intregii tarii, pe toate fazele necesare pentru o gestiune moderna a deseurilor (recuperare, reciclare, reutilizare, reducere/tratare si eliminare), pornind de la tehnologii actuale care au fost verificate in tarile europene, in vederea solutionarii atat a deseurilor din exploatarile curente, cat si a problemei poluarilor istorice in perimetrele instalatiilor dezafectate, in toate zonele unde detine exploatari petroliere, in baza principiilor proximitatii, autonomiei, subsidiaritatii si integrarii.

    Din activitatile de extragere si separare primara a titeiului si din cele de dezafectare a unor sonde si a altor tipuri de facilitati conexe, rezulta o serie de deseuri pentru care trebuie gasite modalitati conforme de recuperare/tratare/depozitare, dupa cum urmeaza:

    Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extractie si de separare primara a titeiului, in urma unor situatii accidentale sau ca urmare a dezafectarilor de sonde sau alte facilitati (parcuri de rezervoare, statii de compresoare, dezbenzinare etc.);

    Reziduuri din rezervoarele de separare si stocare titei;

    Deseuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilitatilor prezentate mai sus;

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (4)

    2010 Halcrow Romania

    Slamuri din batalurile a caror activitate a fost sistata la 31 decembrie 2006.

    Pentru procesarea si eliminarea acestor tipuri de deseuri, societatea OMV Petrom a propus o schema de gestionare care sa se conformeze cu legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor, care transpune Directivele si alte acte legislative ale UE in domeniu.

    Schema de gestionare a acestor deseuri cuprinde urmatoarele faze tehnologice:

    Tratarea prin procedee termice a slamurilor din bataluri si prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la fata locului cu instalatii mobile si va contribui la recuperarea si refolosirea hidrocarburilor continute in slamul petrolier;

    Stocarea temporara a fractiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) si a solului contaminat rezultat din lucrari de dezafectare, pentru a se asigura o zona de colectare temporara care sa mareasca eficienta modului de gospodarire a deseurilor in faza premergatoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul statiilor de bioremediere si a depozitelor de deseuri nepericuloase aferente;

    Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat in statii de bioremediere; statiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activitatii bacteriene, pot reduce semnificativ continutul de hidrocarburi din materialul initial, care este apoi separat in sol recuperat si material pentru depozitare; in acest fel creste substantial eficienta si durata de functionare a depozitului de deseuri;

    Dupa verificarea ca materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se incadreaza in cerintele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutura la lucrarile de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extractie si de procesare primara;

    Eliminarea finala a deseurilor de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului se realizeaza prin depozitare in depozite conforme tip b pentru deseuri solide nepericuloase.

    Acest nou sistem de gospodarire a deseurilor, constituind obiectul proiectului de fata, implica investitii importante si va fi implementat de OMV Petrom la scara nationala, in vederea conformarii la prevederile reglementarilor de mediu.

    Pentru implementarea acestei noi scheme de gestionare a deseurilor este necesara realizarea a doua tipuri de facilitati care reprezinta elemente centrale in ansamblul de operatii implicate, si anume:

    Statii de bioremediere;

    Depozite de deseuri nepericuloase (depozite conforme tip b).

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (5)

    2010 Halcrow Romania

    Figura 1.1.1-1. Schema noului sistem Petrom de gestiune a deseurilor

    1.1.2. Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor

    Utilitatea publica, exprimata prin protejarea sanatatii populatiei si a mediului si prevenirea/ minimizarea expunerii populatie, este explicit formulata in obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor, in general, si a celor periculoase, in particular, stipulate in tabelele I.7 si I.9 din Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007). In continuare sunt prezentate obiectivele din plan legate de tratarea si eliminarea deseurilor periculoase si, respectiv, de gestionarea terenurilor contaminate care se reflecta in mod direct in strategia OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, a sedimentelor rezultate in urma procesarii primare a slamului si a solului contaminat cu produse petroliere.

    Astfel, la pozitia 7 din tabelul I.9, referitoare la tratarea si eliminarea deseurilor periculoase se mentioneaza obiectivul general eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational, eficient economic si acceptabil social, realizabil prin obiectivele subsidiare referitoare la:

    7.1.1. incurajarea tratarii deseurilor periculoase in vederea:

    - valorificarii (daca este posibil);

    - facilitarii manipularii;

    - diminuarii caracteristicilor periculoase.

    7.1.2. asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor.

    7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul cerintelor Uniunii Europene.

    La pozitia 8 din tabelul I.9, referitoare la gestionarea terenurilor contaminate, obiectivele generale mentionate sunt:

    Rezervoare

    Sonde si instalatii

    Statie de bioremediere

    Depozit de deseuri solide nepericuloase

    Material de umplutura

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (6)

    2010 Halcrow Romania

    8.1. asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine; si

    8.2. prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate .

    Conform strategiei OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, deseurile solide contaminate cu hidrocarburi (sedimente si soluri), vor fi tratate printr-un proces de bioremediere. Tratarea acestora determina reducerea substantiala a volumului de deseuri care vor fi depozitate in final, iar procesul de biodegradare are avantajul unei tehnologii curate si a unui consum minim de energie si resurse, in conformitate cu cerintele Aquis-ului Comunitar transpuse in legislatia in vigoare si cu Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007).

    Realizarea investitiilor de amenajare a infrastructurii aferente noului sistem de gospodarire a deseurilor raspunde cerintelor Hotararii Guvernului (HG) nr. 349/2005 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor (modificata prin OUG nr. 61/2006 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007).

    Noul sistem de gospodarire a deseurilor implementat de OMV Petrom raspunde punctual cerintelor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor aprobata prin HG 1470/2004 (modificata de HG 358/2007).

    In acest sens in cele ce urmeaza vor fi comentate mentiunile din Capitolul 4:

    Principii si obiective strategice

    Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza

    principiul protectiei resurselor primare - este formulat in contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabila" si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

    Prin recuperarea materiei utile din slamurile petroliere, conceptul dezvoltat de OMV Petrom se incadreaza in principiile dezvoltarii durabile prin eficientizarea utilizarii resurselor.

    principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

    Strategia de gospodarire a deseurilor propusa este una fezabila din punct de vedere tehnic si economic fiind o practica preluata din metodele utilizate pe plan international constand in procesare mecanica, termica si chimica si bioremediere.

    principiul prevenirii - stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.

    In ce priveste prevenirea aparitiei deseurilor, acest aspect nu este controlabil sub aspectul accesului particulelor de material (nisip-detritus) in fluxul de titei extras. Pe de alta parte insa, in ce priveste prevenirea contaminarilor este in curs de implementare un vast program de investitii de retehnologizare la nivel national care se intinde pe o perioada de mai multi ani.

    principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului - stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (7)

    2010 Halcrow Romania

    OMV Petrom se ocupa de implementarea si finantarea sistemului propriu de gospodarire a deseurilor.

    principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei - stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.

    Prin dispunerea cate unei statii de bioremediere in fiecare zona principala de productie si a unui depozit de deseuri regional, OMV Petrom incearca sa optimizeze costurile aferente de transport prin dispunerea optima in teritoriu a facilitatilor necesare.

    principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) - stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

    Din punct de vedere institutional, OMV Petrom a creat un nou department pentru abandonari si gospodarirea deseurilor avand echipe in fiecare Grup de zacaminte. Orice decizie se ia plecand de la informatiile concrete oferite de managerii de proiect locali.

    principiul integrarii - stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

    Fiind gestionata de OMV Petrom, activitatea de gospodarire a deseurilor este considerata o parte integrata din activitatea de ansamblu a companiei.

    De asemenea strategia OMV Petrom in domeniul deseurilor se inscrie in mentiunile Planului National de Gestiune a deseurilor conform caruia in Partea III-a se mentioneaza:

    Obiectivele gestionarii deseurilor periculoase

    - Minimizarea impactului deseurilor periculoase asupra sanatatii si mediului inconjurator

    - Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale

    Tehnologiile pentru gestionarea deseurilor periculoase

    Aceste tehnologii trebuie sa fie disponibile, fezabile economic si sa respecte cerintele pentru protectia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".

    1.1.3. Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase

    Statia de bioremediere asigura reducerea gradului de nocivitate a acestor reziduuri considerate ca fiind preiculoase (datorita continutului in hidrocarburi), folosind un proces de bioremediere.

    Depozitul va asigura stocarea in conditii de siguranta a deseurilor finale din care in prealabil a fost recuperata materia utila (titeiul) la limitele la care o permit tehnicile disponibile fara costuri excesive si care ulterior au fost supuse unui proces de reducere a nocivitatii pana la pragul necesar admiterii lor la depozite de deseuri nepericuloase.

    Se face mentiunea ca aceasta investitie (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) este o componenta a noului sistem ce va functiona la nivel national in vederea gospodaririi conforme a deseurilor si aplicarii masurilor de decontaminare a solului din perimetrele facilitatilor OMV Petrom care se dezafecteaza si in care calitatea solului a fost afectata de activitati anterioare.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (8)

    2010 Halcrow Romania

    In acest context trebuie remarcata amploarea actiunii cu efectul net pozitiv pentru gospodarire a reziduurilor din rezervoare, care vor fi supuse unor procese de recuperare a materiei utile (titei) concomitent cu reducerea riscurilor implicate de aceste deseuri, avand initial consistenta unui fluid vascos, prin transformarea acestora intr-un material solid, urmata de reducerea gradului de nocivitate a deseului solid obtinut (bioremediere). In plus, in ce priveste suprafetele de teren utilizate de noile facilitati de stocare si procesare a deseurilor, acestea sunt net compensate de numeroasele suprafete la nivel national care vor fi decontaminate si redate folosintelor initiale.

    In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856 din 16.08.2002 (completata de HG nr. 210/2007), privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, materialele care vor fi tratate in statia de bioremediere si depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase pot fi incadrate la urmatoarele coduri, aflate in lista anexei nr. 2:

    Statia de bioremediere:

    19 13 01* - deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase - pentru solul rezultat din lucrarile de dezafectare/decontaminare;

    17 05 03* - pamant si pietre cu continut de substante periculoase pentru solul rezultat din contaminari accidentale, zone cu scurgeri de titei;

    19 03 04* - deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoarele de titei;

    17 09 03* - alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase.

    Depozitul de deseuri nepericuloase:

    19 03 05 - deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 - pentru sedimentul rezultat din procesarea slamurilor ca si pentru solul contaminat, in prealabil supuse bioremedierii si care vor contine inca hidrocarburi;

    17 05 04 - pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03) pentru materialul bioremediat pana la stadiul la care poate fi folosit ca umplutura in cazul in care acesta nu va putea fi refolosit ca atare;

    17 09 04 - amestecuri de deseuri de la constructii si demolari.

    Avand in vedere faptul ca materialul bioremediat va mai contine inca hidrocarburi un alt cod posibil pentru incadrarea acestor deseuri ar putea fi: 19 03 04* - deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate.

    Trebuie cunoscut faptul ca principala caracteristica pentru care titeiul continut de deseurile de productie ale OMV Petrom este considerat periculos este data de inflamabilitatea acestuia. In acest context se poate afirma ca gradul de periculozitate al sedimentelor este extrem de redus avand in vedere riscul ca acest sediment sa arda este practic nul. Se mentioneaza totodata faptul ca titeiul nu este caracterizat de un grad semnificativ de toxicitate nici pentru plante si nici pentru animale, in acest sens putand fi mentionate diferite cercetari efectuate de ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie) in ce priveste soluri cu concentratii ridicate de titei 5% - 10% (50.000 100.000 mg/l).

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (9)

    2010 Halcrow Romania

    1.1.4. Importanta obiectivului de investitii incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare

    Importanta practica a realizarii investitiei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) a fost expusa intr-o sectiune precedenta a prezentului raport (subcapitolul 1.1), iar incadrarea acestuia in Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2005 modificata de HG 358/2007) este prezentata in sectiunea 1.1. Obiectivul prezentei sectiuni este de a identifica si prezenta legislatia aplicabila acestui proiect.

    Amenajarea statiei de bioremediere urmeaza sa fie realizata in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000 prin privind regimul deseurilor, modificata ulterior prin OUG nr. 61/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.

    Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul 757/2004, modificat prin Ordinul 1230/2005, precum si cu prevederile privind regimul deseurilor din Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000, actualizata ulterior prin OUG nr. 61/2006, care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.

    Activitatea depozitului de deseuri va avea un caracter quasipermanent, urmand a functiona pentru o perioada estimata de cca. 22 de ani, dependenta de afluxul real de deseuri ce se vor produce in acest interval de timp in unitatile de productie apartinand OMV PETROM S.A.

    Activitatea proiectata pentru statia de bioremediere are un caracter permanent, avand rolul de tratare biologica a solului contaminat. Conform definitiei din anexa 1 a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea 426/2001), tratare reprezinta totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor.

    In consecinta, dupa tratare, deseurile pot fi eliminate sau valorificate prin una din operatiunile mentionate in anexele 2 si, respectiv, 4 din legislatia sus-mentionata. Acest fapt determina doua posibilitati de incadrare a instalatiei, ca instalatie de eliminare (1) sau valorificare (2) a deseurilor, in functie de destinatia finala a compusilor sau amestecurilor rezultate dupa tratamentul biologic.

    1) Tratamentul biologic mentionat face parte din operatiunile de eliminare a deseurilor numai daca rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12, conform prevederilor continute la pozitia D8 din anexa nr. 2 Operatiuni de eliminare a deseurilor a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

    Operatiunile de eliminare a deseurilor prin depozitare sunt cele enumerate la pozitiile D1 si D5 din anexa nr. 2 Operatiuni de eliminare a deseurilor a OUG 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor:

    D1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de deseuri);

    ..

    D5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu).

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (10)

    2010 Halcrow Romania

    conduc la concluzia ca tratamentul biologic din statia de bioremediere poate fi considerat o operatiune de eliminare a deseurilor in conditiile mentionate.

    2) In toate situatiile in care produsul rezultat din tratarea biologica nu este supus uneia din operatiunile de eliminare descrise mai sus, tratamentul biologic poate fi incadrat ca operatiune de valorificare a deseurilor reprezentata de imprastierea pe sol [] pentru reconstructie ecologica [] si alte procese de transformare biologica, conform prevederilor continute la pozitia 10 din anexa nr. 4 Operatiuni de valorificare a deseurilor din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Legea nr. 27/2007).

    Considerand reglementarile in vigoare la data elaborarii prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, procedura de obtinere a acordului de mediu aplicabila prezentului studiu se conformeaza prevederilor Ordinului 135/2010 si HG nr. 445/2009.

    Trebuie mentionat ca, spre deosebire de depozitele clasice pentru deseuri menajere, in acest depozit nu va avea loc fermentarea materialelor organice, deseurile avand mai degraba un caracter stabil. Ca atare nu se vor produce gaze de fermentare si in consecinta nu apare ca necesara dispunerea de sisteme de colectare a gazelor de fermentare. In plus, ca urmare a lipsei proliferarii de microorganisme specifice depozitelor ce stocheaza deseuri cu continut de materii organice (deseuri menajere) levigatul produs de apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului va avea mai putine deficiente de calitate si nu va induce riscuri in situatia in care se opteaza pentru recircularea acestiei ape. In plus, nu se va produce practic levigat din masa deseurilor (modificari fizico-chimice cu producere de lichide) singurul aport de apa fiind cel datorat apelor pluviale cazute pe suprafata aferenta depozitarii.

    De asemenea trebuie avut in vedere faptul ca termenele de punere in functiune a acestor obiective sunt critice prin prisma necesitatilor OMV Petrom de solutionare a aspectelor de gospodarirea deseurilor, initiativa implementarii acestui nou sistem fiind una benefica, solicitata de reglementari si care se bucura de un sprijin deosebit din partea persoanelor cu putere de decizie din cadrul OMV Petrom.

    In anexa 1 a OUG 152/2005 (completat si modificat de Legea nr. 84/2006 si OUG nr. 40/2010) privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, la punctul 5.4 se mentioneaza ca pentru depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor de la art. 1 in acelasi act.

    Ca atare, dupa punerea in functiune a depozitului de deseuri, va fi initiata procedura de autorizare integrata de mediu in conformitate cu prevederile Ordinul 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, completat si modificat de Ordinul 1158/2005.

    1.1.5. Descrierea amplasamentului proiectului

    Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in prezent in extravilanul comunei Cosmesti (Tarlaua 15, Parcelele 10/11/12) pe o suprafata totala de 200 000 mp (conform extrasului de Carte Funciara) aflata in proprietatea OMV PETROM S.A.. Terenul este in prezent de folosinta agricola, liber de constructii.

    Conform masuratorilor topografice (a se vedea Planul de amplasament si delimitare a imobilului anexat la prezentul raport), coordonatele amplasamentului (Stereo 70) sunt urmatoarele:

    - coltul NV: 528304.754 (E) si 311095.746 (N);

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (11)

    2010 Halcrow Romania

    - coltul NE: 528922.196 (E) si 311423.321 (N);

    - coltul SV: 528392.685 (E) si 310819.593 (N);

    - coltul SE: 529014.387 (E) si 311149.428 (N).

    Amplasamentul analizat este situat la aproximativ 1,5 km distanta de cea mai apropiata localitate din zona, respectiv satul Ciuperceni apartinand comunei Cosmesti, judetul Teleorman. Locatia se invecineaza cu terenuri agricole la N (tarlaua 15, parcela 13) si S (tarlaua 15, parcela 9) si cu drumuri de acces la E (drum exploatare tarlaua 18) si V (drum exploatare tarlaua 14). La circa 500 m de coltul nord-estic al amplasamentului se gaseste o ferma zootehnica, iar la aproximativ 700 m de limita nordica a amplasamentului se gaseste Padurea Betiu.

    Conform legislatiei in vigoare, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (modificata si completata de O.U.G. nr. 154/2008 si Legea nr. 329/2009), Hotararea Guvernului nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate si Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea III Arii protejate, in zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei.

    Conform Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/08.07.2004 - Lista Monumentelor istorice din judetul Teleorman, modificat de Ordinul 2385/2008, si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (modificat si completat de OUG nr. 77/2009, Legea nr. 261/2009, OUG nr. 43/2010 si republicata in baza Legii nr. 259/2006), in zona amplasamentului nu exista monumente istorice. Pentru investitia propusa beneficiarul detine Aviz nr. 22/A/10.04.2008 eliberat de catre Ministerul Culturii Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Teleorman pentru Planul Urbanistic Zonal Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni.

    Accesul in zona se va face pe drumul judetean 610B si in continuare pe drumul de exploatare apartinand OMV Petrom. Drumul de exploatare apartinand PETROM se continua cu un drum din pamant/drum de tarla care apartine Primariei Cosmesti. Acest drum a fost concesionat de la Primaria Cosmesti putand fi utilizat atat de PETROM cat si de catre lucratorii in domeniul agricol. Si acest drum de pamant va fi amenajat de PETROM. Drumurile vor fi amenajate in conformitate cu standardele in vigoare.

    Din punct de vedere al echiparii tehnico edilitare, in zona amplasamentului nu exista retele de alimentare cu apa sau gaza naturale. Trebuie mentionat ca in partea de nord a amplasamentului, exista o retea electrica de inalta tensiune. De asemenea, la peste 500 m de amplasament se gaseste o ferma de animale care exploateaza prin foraje apa din acviferul de medie adancime.

    Amplasamentul a fost ales tinand seama atat de prevederile legale in vigoare pentru realizarea tipului de constructii vizat (respectiv Hotararea Guvernului nr. 349/2005) cat si de Planul de Urbanism General al comunei Cosmesti. Detalii privind alegerea amplasamentului sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7. ,,Descrierea principalelor alternative studiate si motivatia alegerii uneia dintre ele si capitolului 5 Analiza alternativelor.

    Descrierea conditiilor morfologice, geologice si geotehnice, hidrologice si hidrogeologice, pedologice, climatice si din punct de vedere al biodiversitatii, caracteristice amplasamentului investitiei propuse, este realizata in detaliu in cadrul capitolului 4 Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri de reducere a acestora pentru fiecare componenta de mediu in parte.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (12)

    2010 Halcrow Romania

    1.1.6. Amenajari propuse

    Din punct de vedere constructiv, proiectul propus are un grad redus de complexitate, constand practic dintr-o platforma impermeabilizata (statia de bioremediere) pe care va fi dispus materialul supus bioremedierii si o incinta impermeabilizata, impartita in celule (depozitul de deseuri) in care se vor depozita deseurile. Modul de realizare a lucrarilor pentru amenajarea celor trei celule ale depozitului va fi etapizat pentru corelarea acestora cu ritmul de depozitare necesar. Intr-o prima faza, se va construi doar prima celula, iar dupa umplerea acesteia va fi utilizata urmatoarea celula, care va fi construita intre timp.

    Cele doua obiective vor fi amenajate in conformitate cu legislatia in vigoare dispunand de facilitatile necesare eliminarii/reducerii riscurilor de mediu (impermeabilizare, diguri perimetrale impermeabile, colectarea apelor meteorice, spalare autovehicule la iesirea din incinta, tratare ape uzate, etc).

    Facilitatile comune statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase vor fi:

    a) Drum de acces;

    b) Gard de imprejmuire si poarta;

    c) Zona de intrare si parcare;

    d) Drumuri interne;

    e) Zona de cantarire a deseurilor, prevazuta cu doua cantare tip pod bascula;

    f) Zona de spalare a autovehiculelor la iesirea din incinta (bazin spalare roti);

    g) Zona administrativa (cladire prefabricata), prevazuta cu birouri, sala de mese, vestiare si dusuri pentru personal;

    h) Laborator pentru testarea probelor de sol;

    i) Zona de intretinere curenta a utilajelor (garaj/atelier);

    j) Sistem de epurare ape uzate menajere;

    k) Sistem de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei;

    l) Sistem de alimentare cu energie electrica (generator electric) si corpuri de iluminat.

    Detalii privind aceste facilitati mentionate sunt prezentate in continuare:

    a) Drumul de acces

    Lungimea totala a drumului de acces este de aproximativ 2,1 km avand urmatoarea configuratie:

    - km 0+000 si 1+720: carosabil de 6.00 m latime (2 benzi x 3.00 m) si acostamente de 1.50 m latime (2 acostamente x 0.75 m):

    - km 1+720 si 2+115,92: carosabil de 4.00 m latime (1 banda x 4.00 m latime) si acostamente de 1.00 m latime (2 acostamente x 0.50 m).

    Drumul a fost proiectat pentru o perspectiva de 20 ani la un trafic zilnic de 40 camioane/zi, avand greutatea de 40 t. Mixturile asfaltice au fost alese astfel incat sa reziste variatiilor de temperatura.

    Sistemul rutier prevede urmatoarea structura:

    4 cm: imbracaminte din beton asfaltic, BA16;

    6 cm: strat de baza din mixtura asfaltica, AB2;

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (13)

    2010 Halcrow Romania

    20 cm: piatra sparta;

    25 cm: strat de balast;

    15 cm: strat de forma (pamant amestecat cu balast minim 30%).

    Drumul va dispune de sistem de colectarea si evacuarea apelor de suprafata (santuri, rigole, podete, etc.).

    b) Gardul de imprejmuire si Poarta de acces

    Imprejmuirea incintei se va face cu un gard de plasa sudata din otel galvanizat avand inaltimea de 2,40 m (50 x 50 mm) prevazuta la partea superioara cu 3 randuri de sarma ghimpata, montata pe stalpi din cornier metalic avand o lungime totala de 3,60 m si o grosime de 8,00 mm. Plasa sudata a gardului va fi ingropata cu 0,30 m sub inaltimea stalpilor fiind sustinuta cu 4 fire de sarma (0.40 m inaltime) montate din stalp in stalp. Stalpii vor fi fixati in fudatie de beton.

    Gardul va fi prevazut cu o poarta batanta in 2 parti, avand inaltimea de 2,40 m si o latime de 7,00 m. Poarta va fi montata la intrarea in incinta obiectivului fiind realizata pe un cadru din profile metalice cu plasa de sarma galvanizata (50 x 50 x 4 mm). Poarta va fi operata manual. O bariera automatizata din doua parti va fi instalata si operata din cladirea administrativa.

    c) Zona de intrare si parcare

    La intrarea in incinta obiectivului va fi amplasat biroul de control trafic. Pentru angajatii obiectivului au fost prevazute 8 locuri de parcare. Intreaga incinta va dispune de sistem de iluminat.

    d) Drumuri interne temporare si permanente

    Drumurile interne (zona de manevrare) vor fi asfaltate pentru asigurarea impermeabilizarii si protectiei apelor subterane.

    Aceste drumuri vor avea urmatoarea configuratie :

    drum acces bazine de stocare si caminele de curatare - 4 m latime;

    drum acces la celula de depozitare nr. 1 a depozitului de deseuri nepericuloase - 6 m latime;

    structura rutiera va consta din:

    - 20 cm de piatra sparta compactata;

    - fundatie din piatra sparta avand o grosime de 40 cm;

    - strat de fundatie din pamant compactat avand o grosime de 20 cm.

    panta transversala de 3%;

    Apele pluviale (dintre drumurile de acces si depozitul de deseuri nepericuloase) vor fi colectate prin santuri perimetrale.

    e) Zona de cantarire a deseurilor (cantare tip pod bascula)

    Pentru cantarirea deseurilor au fost prevazute doua cantare avand capacitatea maximala de 60 tone. Cantarele vor acoperi o suprafata de 54 m2 (lungime de 18,00 m si latime de 3,00 m) si vor fi montate cate unul pe sensul de intrare si iesire din incinta.

    f) Zona de spalare a autovehiculelor

    Zona de spalare a anvelopelor autovehiculelor va fi instalata la iesirea din incinta si va consta dintr-un bazin de spalare prevazut cu un gratar cu bare din otel galvanizat si basa colectoare.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (14)

    2010 Halcrow Romania

    g) Zona administrativa

    Pentru personal va fi construita o cladire administrativa (bloc prefabricat) prevazuta cu urmatoarele facilitati:

    birou administrativ si de control pentru cantare, (spatiu pentru 8 persoane);

    cantina/sala de sedinte dispunand de facilitati de stocare si preparare hrana;

    vestiare separate pentru barbati si femei (prevazut cu dusuri si grupuri sanitare);

    grup sanitar pentru vizitatori, etc.;

    sala de intrare, camera de depozitare, coridoare, etc.;

    camera de odihna (pentru o persoana);

    camera de observatie.

    h) Laborator testare

    Pentru testarea probelor de sol se intentioneaza a fi instalat un laborator tip container prevazut cu urmatoarele echipamente standard:

    distilator apa;

    refrigerator;

    frigider;

    hota;

    senzor de umiditate a solului;

    termometru;

    statie meteorologica automatizata;

    laptop;

    pH-metru;

    conductivitate-metru;

    cabina de uscare;

    cuptor de recoacere;

    balanta analitica (200 grame);

    balanta (5000 grame);

    ustensile de laborator (sticle de laborator, pahar Erlenmeyer, sticle volumetrice si pipete);

    echipamente mici de laborator (taler cantarire, hartie cantarire, stilouri, etc.);

    mobilier;

    echipamente de securitate si curatare, etc.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (15)

    2010 Halcrow Romania

    i) Zona de intretinere curenta a utilajelor

    Pentru reparatiile curente a autovehiculelor si depozitarea pieselor mici si echipamentelor se intentioneaza a fi prevazut un garaj/atelier constand din:

    - garaj - suprafata totala de 168,7 m2;

    - atelier - suprafata totala de 10,6 m2;

    - statie compresoare - suprafata totala de 5,2 m2;

    - camera de depozitare - suprafata totala de 10,6 m2.

    In vecinatatea garajului si atelierului pentru reparatii va fi amplasat un rezervor de combustibil pentru alimentarea utilajelor de pe amplasament avand o capacitate de 10 m3. Rezervorul va fi amplasat pe un cadru din otel situat o suprafata impermeabilizata. Rezervoarul va fi prevazut cu pompa electrica si sistem de masura pentru alimentarea utilajelor.

    In fata garajului va fi amplasata o rampa pentru spalarea utilajelor (10 x 10 m). Apa provenita din zona de spalare va trece printr-un deznisipator si separator de grasimi ce va fi racordat la sistemul de colectare si recirculare a apelor.

    j) Apele uzate menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc fiind descarcate in sistemul de drenaj al statiei de bioremediere. Partea grosiera va fi preluata cu cisterna si deversata in cea mai apropiata retea de ape menajere din zona sau statie de epurare oraseneasca.

    Mini-statia de epurare trateaza doar apele menajere, epurarea constand intr-un proces mecano-biologic. Nu vor fi adaugate substante chimice sau aditivi. Mini-statia de epurare va fi instalata subteran. Conform specificatiilor tehnice, apa rezultata in urma epurarii se incadreaza in prevederile NTPA 001/2002.

    Mini-statia de epurare poate trata un volum de apa de 1,92 m3/zi (calculat pentru 20 persoane x 96 l/persoana pe zi). Instalatia completa cuprinde 2 rezervoare de 4800 l fiecare, din polipropilena, compartimentate in:

    tratare primara;

    aerare pe suport mobil;

    sedimentare finala si recirculare namol;

    sistem aerare cu suflanta;

    capac usor pietonal - A250.

    k) Sistemul de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei;

    Apele pluviale colectate in santurile perimetrale depozitului de deseuri nepericuloase sunt conventional curate si vor fi descarcate in cel mai apropiat curs de apa de suprafata.

    l) Alimentarea cu energie electrica va fi asigurata utilizand un generator Diesel de 155 kW. Functie de disponibilitati, va fi incercat un bransament la reteaua de distributie CEZ din zona sau la cel mai apropiat obiectiv PETROM. In cazul in care se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus mentionate, generatorul diesel va functiona ca sistem auxiliar.

    Instalatiile electrice proiectate sunt urmatoarele:

    - retele distributie de 0,4 kV;

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (16)

    2010 Halcrow Romania

    - retea electrica iluminat exterior;

    - instalatii de protectie;

    - retele alimentare cu energie electrica a pompelor de recirculare a apei pluviale.

    Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va face in sistem radial de la panoul electric general instalat in cladirea administrativa fiind conectate urmatoarele obiective:

    - retelele electrice din cladirea administrativa;

    - retelele electrice din cladirea laborator;

    - zona de cantarire a deseurilor (doua cantare tip bascula);

    - garaj si atelier de reparatii;

    - pompele de recirculare a apei pluviale;

    - vane cu comanda electrica;

    - suflanta ministatiei de epurare;

    - iluminatul interior si exterior;

    - pompa alimentare carburanti;

    - 4 bariere.

    Retelele exterioare vor fi confectionate din cabluri de cupru ingropate in santuri si protejate cu teava de PVC G.

    Pentru iluminatul amplasamentului sunt prevazuti stalpi metalici avand 6 m inaltime.

    Cabina de alimentare si control va fi amplasata langa camera pompelor si va fi echipata in asa fel incat sa garanteze functionarea pompelor. Cabina de control va avea urmatoarele functii:

    - alimentarea tuturor echipamentelor si instalatiilor (6 pompe, 15 vane, 10 traductoare analogice si sistemul interior de iluminat);

    - colectarea, primirea si schimbul de date;

    - automatizarea sistemului;

    - semnalizarea tehnologica;

    - pregatirea si efectuarea comenzilor si reglajelor;

    - managementul si procesarea alarmelor;

    - semnalizarea acustica si optica.

    Un senzor de masurare a nivelului apei va fi instalat in bazinul de levigat, bazinul separator/decantor si bazinul de colectare apa pluviala. Cand se depaseste nivelul de retentie prevazut, incepe actiunea de eliminare controlata (cu autocisterne) a apei din bazinul de levigat si din bazinul de colectare a apelor pluviale.

    Echipamentele vor fi verificate cantitativ si calitativ in conformitate cu specificatiile tehnice ale proiectului.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (17)

    2010 Halcrow Romania

    1.1.6.1. Statia de bioremediere

    Statia de bioremediere, inclusiv constructiile auxiliare, va avea o suprafata totala de cca. 3,00 ha. Capacitatea de tratare a statiei de bioremediere este de 43 000 m3 deseuri/an (considerandu-se trei serii de bioremediere pe an).

    Capacitatea statiei de bioremediere variaza in functie de:

    - de granulatia materialui supus procesului de bioremediere care determina inaltimea optima a brazdei;

    - utilajului folosit pentru amestecarea materialului din brazde care determina geometria acestora (inaltime/latime si distanta intre brazde);

    In mod ideal, capacitatea, prezentata si in MT statiei s-a calculat astfel: - inaltime brazda 2,2 m

    - latime brazda 5.5 m

    - supafata brazda (in sectiune) 7.8 mp - lungimea maxima a unei brazde ~210 m

    - latimea disponibila peentru pozitionarea brazdelor ~110 m

    - distanta intre brazde 0.5 m de unde rezulta: 200 m x 7.8 mp = 1.560 mc/brazda 1560 mc x 17 randuri = 26.520 mc/sarja 26.520 x 2 sarje/an = 53.040 mc/an Dupa o analiza mai amanuntita a conditiilor de depozitare a materialului supus bioremedieri s-a stabilit necesitatea unei distante mai mari intre randuri si asigurarea unor zone de manevra pentru utilale. Analizind solutiile s-a propus:

    - inaltime brazda 2,2 m

    - latime brazda 5.5 m - supafata brazda (in sectiune) 7.8 mp

    - lungimea pe care se poate pozitiona brazda ~185 m

    - latimea pe care se pot pozitiona brazde ~90 m de unde rezulta: 185 m x 7.8 mp = 1.443 mc/brazda 1.443 mc x 10 randuri = 14.430 mc/sarja 14.430 x 3 sarje/an = 43.290 mc/an

    Cantitatile maxime care vor fi supuse procesului de bioremediere vor fi stabilite numai dupa inceperea efectiva a functionarii statiei. Numarul de sarje anuale variaza functie de natura materialului (gradul de incarcare cu HTP) supus bioremedieri si a conditiilor climatice.

    Tinand cont de conditiile meteorologice se preconizeaza ca statia va functiona aproximativ 9 luni/an (martie-noiembrie), fiind tratate deseuri in sarje de minim 3 luni fiecare.

    Suprafata utila efectiva a zonei pe care se va desfasura bioremedierea va fi de aproximativ 2 ha.

    Statia de bioremediere cuprinde trei zone distincte din care unele deservesc in comun atat statia cat si depozitul:

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (18)

    2010 Halcrow Romania

    1. zona de receptie care include:

    - zona de receptie a solului (zona comuna pentru bioremediere si depozit) suprafata: 0,25 ha;

    Va fi impartita in sectiuni pentru stocare, carantina si incadrare a deseurilor aduse. Materialul va fi stocat (max 1 luna) intr-o zona imprejmuita cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

    Sectiunea de Carantina va fi folosita ca zona de stocare a materialului nu indeplineste criteriile de acceptare in depozitele de deseuri nepericuloase. Materialul stocat in aceasta zona va fi preluat de firme specializate in colectarea/depozitarea deseurilor periculoase.

    - zona de stocare a materialului de afanare suprafata: 0,05 ha;

    Materialului de afanare consta din rumegus sau paie tocate. Durata maxima de stocare este de o luna fiind depozitat intr-o zona inconjurata cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

    - zona de stocare a materialului bioremediat suprafata: 0,15 ha;

    Va fi delimitata cu panouri mobile de beton prefabricat fiind compartimentata astfel:

    - un compartiment pentru depozitarea materialului care dupa bioremediere se incadreaza in normele legale pentru sol ce va fi utilizat ca umplutura

    si

    - un compartiment destinat materialelor care dupa bioremediere se incadreaza in normele legale de deseuri nepericuloase, urmand a fi eliminat final in depozitul Ciuperceni (pe acelasi amplasament). Durata maxima de stocare este de o luna. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu. Zona de receptie este delimitata prin panouri mobile din beton, suprafetele utilizate pot varia in functie de necesitatile imediate privind volumul si tipul de material ce urmeaza a fi stocat.

    - zona de trafic a camioanelor (zona comuna pentru bioremediere si depozit)- suprafata: 0,25 ha.

    2. zona de bioremediere

    Platforma de bioremediere va fi de aproximativ 2 ha, cu doua aripi simetrice, cu inclinare de 1.1% pe axa principala si pe lateral. Zonele de depozitare, tratare si manevrare vor fi impermeabilizate (asfaltate). Amenajarea structurii platformei va consta din realizarea unei fundatii din strate succesive respectiv:

    strat de uzura din beton asfaltic BA16 avand o grosime de 4,00 cm;

    strat de legatura din beton asfaltic BAD25 avand o grosime de 5,00 cm;

    strat de baza din mixtura asfaltica avand o grosime de 8,00 cm;

    strat de piatra sparta avand o grosime de 20 cm;

    strat de balast avand o grosime de 20 cm;

    strat de forma (balast) avand o grosime de 20 cm.

    Straturile de asfalt sunt proiectate sa reziste variatiilor de temperatura si sa asigure o impermeabilitate suficienta pentru evitarea unor presiuni poluante asupra apelor subterane.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (19)

    2010 Halcrow Romania

    In procesul de bioremediere se impune mentinerea umiditatii optime a materialului supus biodegradarii pentru stimularea activitatii bacteriene. In acest scop, apele pluviale sunt colectate in bazinul de retentie si sunt recirculate prin intermediul pompelor si retelei de hidranti. Reteaua de hidranti, prevazuta cu furtune ingropate si statie de pompare, asigura alimentarea unor sprinklere (conform datelor de proiectare sunt necesare 1-3 sprinklere pentru fiecare hidrant). Prin proiect au fost prevazuti 9 hidranti dintre care: 8 hidranti dispusi pe cele 2 laturi lungi ale platformei de bioremediere (cate 4) si un hidrant amplasat in vecinatatea laboratorului si cladirii administrative. Hidrantii sunt conectati prin intermediul unor conducte PEHD (110 mm diametru, PN 10 bar) formand o retea de irigare de aproximativ 490 m lungime.

    Excesul de apa de pe platforma este colectat prin rigolele prefabricate, prevazute cu gratare proiectate pentru trafic greu, avand o dispunere simetrica fata de axa principala. La baza platformei, rigolele au dimensiuni de 300 mm latime x 305 mm adancime, iar lateral - de 300 mm latime x 505 mm adancime. Rigolele se descarcare intr-un camin decantor. Caminul va fi prevazut cu capac de otel proiectat pentru a suporta traficul greu (40 to).

    Platforma este prevazuta cu rigole perimetrale care se descarca intr-o camera/camin de colectare. Pe marginile exterioare sunt dispuse borduri de beton care izoleaza platforma asfaltata de terenul din jur.

    3. zona de colectare si stocare a apelor pluviale:

    Apele pluviale din zona de receptie, stocare si bioremediere vor fi colectate prin intermediul sistemului de canalizare si de rigole laterale fiind dirijate catre bazinul separator. Dupa tratare, acestea se descarca in bazinul de colectare (retentie).

    Apele pluviale (levigatul) retinute de celulele de depozitare ale depozitului vor fi colectate prin intermediul stratului drenant din baza fiind preluate de sistemul de drenare pentru a fi descarcate in bazinul de colectare a levigatului (a se vedea Anexa C Planul de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase).

    Apele pluviale colectate din zona depozitului si de pe platforma de bioremediere a statiei sunt gestionate de urmatoarele facilitati:

    a. camera de colectare (camin) si cu rol de retinere a aluviunilor grosiere

    In camera de colectare se descarca apele pluviale ce spala zona administrativa (prevazuta cu sistem de canalizare) si din zona de bioremediere (prevazuta cu rigole perimetrale pe 3 laturi) fiind dirijate catre bazinul separator si decantor.

    b. bazinul separator (deznisipator si separator de grasimi);

    Are trei compartimente si capacitate de aproximativ 427 m. Bazinul este proiectat pentru o eficienta de tratare a apelor cu produse petroliere de circa 95%, care depinde de asigurarea unui timp de stationare de 3 - 4 ore.

    c. bazin de retentie/stocare ape pluviale;

    Apa din bazinul separator-decantor, pre-epurata, este trecuta in bazinul de stocare avand o capacitate maxima de 3704 m3.

    d. bazinul de colectare/stocare levigat;

    Acest bazin, avand o capacitate maxima de 1912m3, preia levigatul din depozitul de deseuri. In cazul unor precipitatii extreme pe intervale scurte, bazinul poate fi folosit si pentru stocarea apelor pluviale cu potential poluant din bazinul de colectare/stocare ape pluviale. In acest scop cele doua bazine au fost conectate hidraulic, fiind prevazute vane de dirijare a fluxurilor de apa.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (20)

    2010 Halcrow Romania

    e. pompa recirculare pentru hidranti;

    f. vane de control/vane reglare debit;

    g. conducta de conectare la bazinul de retentie;

    Din motive de securitate sunt prevazute o serie de facilitati de supraveghere si actionare pe circuitul apei (bazine, pompe, traductori de presiune, senzori de nivel, vane, etc.) in cadrul unui sistem de monitorizare tip SCADA.

    Capacitatea totala de stocare (bazin separator, bazin de stocare si bazin de levigat) a apelor pluviale a fost dimensionata pentru a putea face fata unor evenimente pluviale extreme (180 mm) care s-ar putea produce in perioada de functionare a obiectivului. Aceasta capacitate poate asigura in cea mai mare parte si necesarul de apa pentru udare.

    In cazul unor precipitatii excesive, surplusul de apa va fi eliminat controlat prin transport cu autocisterne catre factilitatile OMV-Petrom cele mai apropiate pentru injectare in zacamant.

    Camera pompelor va fi echipata cu:

    - 2 pompe electrice avand o putere de 27 kW fiecare;

    - 3 pompe electrice avand o putere de 21 kW fiecare;

    - 1 pompa de epuisment avand o putere de 1,5 kW.

    Echipamentul de pompare auxiliar este conectat la cabina de control.

    Se prevede o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.

    Apa potabila necesara pentru personalul angajat va fi asigurata din comert (PET) sau unitati specializate (gen Fantana).

    Apa de uz menajer (grupuri sanitare, dusuri, sala de mese, intretinere birouri), precum si rezerva pentru incendii va fi asigurata prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom, functionala, autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor, apa fiind contorizata la locul de incarcare. Apa va fi stocata intr-un rezervor de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta obiectivului.

    Foraje de monitorizare

    Controlul calitatii apei subterane se va realiza prin intermediul celor 8 foraje de monitorizare executate cu ocazia investigatiilor hidrogeologice ale amplasamentului (daca acestea mai sunt functionale la data finalizarii constructiei). In cazul in care se considera necesara executia unor foraje noi, vor fi prevazute cel putin trei foraje de monitorizare ce vor fi sapate pana la adancimea de 15 m (un foraj de monitorizare in amonte si doua foraje aval).

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (21)

    2010 Halcrow Romania

    1.1.6.2. Depozitul de deseuri nepericuloase

    Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate dintre care cele mai relevante sunt: Hotararea Guvernului nr. 349/2005 si Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

    In sinteza, principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt:

    - Suprafata totala folosita pentru depozitare: 9,92 ha;

    - Capacitate totala proiectata: 1 500 000 m (2 400 000 tone);

    - Cantitatea maxima de deseuri estimata a fi depozitata anual: 67 500 m3/an (108 000 tone);

    - Numar celule: 3 celule de depozitare;

    - Durata de viata estimata pentru fiecare celula: 7 ani;

    - Durata totala de viata estimata pentru depozit: 21 ani;

    - Suprafata primei celule pentru faza I: 4,22 ha;

    - Capacitate proiectata pentru faza I: 472 500 m (756 000 tone).

    Componentele specifice depozitului de desuri nepericuloase sunt reprezentate de:

    - zona de depozitare propriu-zisa, impartita in trei celule;

    - sistemul de colectare si stocare a levigatului.

    Zona de depozitare finala a deseurilor

    In cadrul depozitului se vor construi trei celule, cu o durata de viata estimata la 7 ani fiecare, astfel ca durata totala de functionare a depozitului este estimata la 21-22 de ani. In prima faza se va construi doar o celula ce va fi folosita pentru depozitarea deseurilor.

    Celulele vor fi separate intre ele de diguri interne de pamant avand o inaltime de 2,5 m. Coronamentul digului va fi plasat la o distanta suficienta fata de gardul perimetral al depozitului pentru a se asigura un spatiu necesar construirii drumurilor de serviciu sau a altor dotari.

    Digul reprezinta baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare catre celulele depozitului. Construirea digului va include lucrari de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru corpul digului, amenajarea unui covor vegetal la acostament si insamantarea pantelor externe ale digului.

    Digul va fi construit in etape corespunzatoare realizarii fiecarei celule, astfel ca in prima faza se va realiza doar acea parte aferenta celulei de deseuri in curs de constructie.

    Constructia unei celule de depozitare

    Fiecare celula de depozitare va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului dispuse astfel:

    Bariera geologica construita;

    Strat artificial de impermeabilizare membrana PHD;

    Geotextil de protectie;

    Sistem de drenuri pentru colectarea levigatului;

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (22)

    2010 Halcrow Romania

    Geotextil intre pietris si materialul depozitat.

    Plecand de la amplasamentul ales cu respectarea criteriilor legale mentionate in capitolul anterior, un aspect esential este dat de natura terenului de amplasare in special in ce priveste impermeabilitatea nativa a terenului.

    Amplasamentul este caracterizat de prezenta unui strat relativ gros de argila (avand o grosime medie de 6 m), dispus in succesiune naturala peste un strat de nisip argilos, care constituie primul acvifer prezentand un coeficient de cedare redus.

    In ce priveste bariera geologica, aceasta este data intr-o oarecare masura de prezenta nativa a materialul argilos din amplasament caracterizat de un coeficient de permeabilitate cuprins intre k =1.68x10-6 cm/sec si k=1.63x10-7 cm/sec.

    Aceasta valoare depaseste limita impusa prin HG 349 si Normativul tehnic aprobat prin Ordinul 757 astfel ca in cadrul lucrarilor de amenajare se va realizata o bariera geologica artificiala prin compactarea de materialului argilos, avand grosimea de minim 0,5 m, care sa asigure o protectie echivalenta unui strat natural cu grosimea de 1 m si cu impermeabilitatea mai mica decat 1 x 10-9 m/s.

    Sistemul de impermeabilizare va acoperi atat baza depozitului cat si taluzele digurilor ce delimiteaza celulele. Componentele individuale ale sistemului sunt specificate in tabelul de mai jos.

    Amenajari Descriere Bariera geologica:

    Materialul component al barierei geologice va fi: argila compactata sau soluri cu adaos de bentonita. Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului utilizat trebuie sa fie mai mic decat 1,0 x 10-9 m/s. Grosimea barierei trebuie sa fie de cel putin 1,00 m sau cu un coeficient de permeabilitate echivalent cu cel al unui strat de 0,50 m grosime. Bariera va fi construita din straturi succesive de 0,25 m grosime, ce se vor compacta individual pana la atingerea parametrilor necesari. Coeficientul de permeabilitate va fi confirmat in timpul executiei lucrarilor prin realizarea de teste standardizate pe probe prelevate din santier.

    Geometria celulelor de depozitare

    La nivelul fiecarei celule amenajate, baza depozitului are inclinarea necesara pentru functionarea corespunzatoare a sistemului de drenare a levigatului (pat drenant si conducte riflate). Lucrarile de terasamente necesare pentru realizarea formei celulelor de depozitare au fost dimensionate pentru a asigura stabilitatea ansamblului dar optimizarea volumelor de sapatura si umplutura necesara astfel incat materialul escavat sa fie folosit la realizarea digurilor perimetrale. Adancimea excavatiilor variaza in functie de cerintele asigurarii pantelor necesare sistemului de drenare.

    Impermeabilizare cu geomembrana

    Se va folosi o membrana din polietilena de inalta densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm si o densitate minima de 0,94 g/cm. Integritatea sudurilor va fi testata in situ odata cu analiza vizuala care sa confirme lipsa oricaror defecte vizibile. Instalarea se va efectua doar de catre personal specializat. Toate cordoanele de sudura vor fi duble, cu posibilitatea de a fi testate cu aer comprimat, sau vor fi suduri de extrudare prevazute cu un conductor de scantei inclus lipit in imbinarea sudata, care va permite testarea etanseitatii sudurilor prin metode cu scantei de inalta tensiune.

    Pentru protejarea geomembranei din polimer (PEHD) impotriva solicitarilor mecanice peste aceasta se va aseza un geotextil.

    Geotextilele vor fi confectionate dintr-un material textil netesut, din polipropilena, polietilena sau poliester, rezistent la actiunea ultravioletelor, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (23)

    2010 Halcrow Romania

    Grosimea geotextilelor va fi de minim 4,0 mm (functie de permeabilitatea si forma granulelor stratului drenant).

    Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis protector pentru geomembrana din polietilena. In esenta, aceasta este asigurata cu conditia ca geotextilul sa fie netesut, sa isi mentina o grosime minima in conditii de incarcare (200 kPa) si sa aiba suficienta rezistenta in fibre astfel incat sa nu fie rupt in timpul instalarii sau dupa instalare (valoare minima CBR de 5 kN).

    Grosimea va fi certificata folosind EN 964-1 la 200 kN/m. iar Rezistenta la perforare statica va fi testata conform CBR ISO 12236 si va trebui sa fie de peste 5 kN.

    Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

    Sistemul de gestiune a apelor pluviale

    Sistemul de gestiune a apelor pluviale de pe amplasament (levigat) cuprinde stratul drenant si conductele de drenare, precum si bazinul de stocare a levigatului, descrise mai sus in sectiunea de prezentare a caracteristicilor constructive.

    Sistemul de colectare a levigatului va fi format din drenuri realizate din conducte riflate dispuse intr-un strat drenant cu grosimea de 0,5 m, deasupra geomembranei si protejat cu o geotextil.

    Pentru fiecare celula in parte, sistemul de colectare a levigatului va fi instalat imediat dupa instalarea suportului de polimer si a geotextilului de protectie. Stratul de drenare va acoperi atat partea inferioara, cat si taluzele laterale ale celulelor.

    Materialul utilizat pentru realizarea stratului drenant va fi pietris sort, fara continut de material fin (argila praf). Continutul de materii organice va fi mai mic de 1%. Coeficientul de permeabilitate a materialului drenant va fi mai mare de 10-3 m/s.

    Conductele de evacuare din interiorul depozitului de deseuri vor fi din teava perforata PEHD, PE80 si vor avea diametrul 315 mm.

    Fiecare conducta de drenaj va avea o panta de scurgere de 1% si va deversa levigatul intr-un colector principal printr-un camin de racord. Conductele de evacuare vor fi instalate astfel incat sa permita curatarea si spalarea conductei in caz de colmatare.

    Deasupra stratului de drenaj va fi dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa deseurilor.

    Geotextilele vor fi confectionate din material textil netesut din polipropilena, polietilena sau poliester rezistente la UV, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.

    Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis de separatie a stratului drenant. Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

    Apele de levigat din celula de depozitare vor fi colectate prin intermediul sistemului de drenaj si descarcate in bazinul de colectare a levigatului, avand o capacitate totala de 1912 m3 (a se vedea Anexa C Planul de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase).

    Apele pluviale ce spala deseurile (levigatul) colectate dintr-o celula de depozitare sunt gestionate prin urmatoarele facilitati:

    - camera de colectare (camin);

    - colector principal

  • Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul OMV Petrom ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

    Judetul Teleorman Pagina (24)

    2010 Halcrow Romania

    - bazinul de colectare levigat;

    - vane de control/vane reglare debit;

    - conducta de legatura controlata cu bazinul de stocare al statiei de bioremediere.

    Debitul de levigat provenind din apele pluviale poate varia mult pe perioada de viata a depozitului considerand acceeasi cantitate de precipitatii. In perioada de realizare a primei celulei, debitele de levigat vor fi mari dar cu incarcatura poluanta scazuta, iar in perioada urmatoa