BAROMETRU DE GEN - Centrul FILIA

„Proiect cofinanțat din Fondul Social European,prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020”

BAROMETRUDE GEN

România 2018

BAROMETRU DE GEN. ROMÂNIA 2018

Publicație realizată în cadrul proiectului „EGAL – Dialog civic și advocacy pentru politici publice sensibile la egalitatea de gen”, de către Centrul de Dezvoltare Curriculară si Studii de Gen: FILIA și Centrul de Formare și Suport pentru o Societate Echitabilă, în colaborare cu IMAS Marketing și Sondaje.

Barometru de Gen. România 2018

Copyright @ 2019, Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen FILIAȘI și Asociația Centrul de Suport și Formare pentru Dezvoltarea unei Societăți Echitabile

Coordonatoare cercetare: Laura GrünbergAsistente de cercetare: Andreea Rusu, Elena Samoilă

Tehnoredactare studiu introductiv: Theodora‑Eliza Văcărescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GRÜNBERG, LAURA

Barometrul de gen : România 2018 / Laura Grünberg (coord.), Andreea Rusu, Elena Samoilă. ‑ Bucuresti : Editura Hecate, 2019

Conţine bibliografieISBN 978‑606‑94712‑2‑7


Coordonatoare cercetare: Laura GrünbergAsistente de cercetare: Andreea Rusu, Elena Samoilă

BAROMETRU DE GEN. ROMÂNIA 2018 / 5

Cuvânt introductiv

Barometrul de Gen. România 2018 apare la o distanță de aproape două decenii față de ultimul studiu de acest tip realizat în România, într‑un context social și politic în care studiile de gen și teoriile feministe se lovesc de un puternic curent retrograd. Studiul dezvăluie atitudinile și percepțiile oamenilor cu privire la egalitatea de gen, relațiile dintre femei și bărbați, participarea femeilor și a bărbaților în spațiul public, roluri de gen, dar și cu privire la teme de actualitate precum introducerea educației sexuale în școli sau hăr țuirea în spațiul public. Datele colectate în cadrul cercetării oferă o imagine mai clară cu privire la inegalitățile dintre femei și bărbați și a problemelor diverse cu care se confruntă femeile în funcție de vârstă, etnie, nivel de trai sau educație și au rolul de a fundamenta politici publice sensibile la problema‑tica de gen.

Generații diferite de feministe au contribuit la modelarea direcțiilor de cercetare și a întrebărilor ce au fost incluse în instrumentul de cercetare pentru realizarea Barometrului de Gen. Cercetătoare care au început să dezvolte cunoașterea feministă încă din perioada de tranziție, feministe formate ca urmare a studiilor de gen dezvoltate după anii 2000, activiste pentru drepturile femeilor implicate civic în ultimii ani au lucrat împreună pentru dezvoltarea acestui studiu. Barometrul de Gen. România 2018 nu ar fi fost posibil fără partenerii noștri, Asociația Centrul de Suport și Formare pentru Dezvoltarea unei Societăți Echitabile și fără colaborarea cu IMAS – Marketing și Sondaje pentru realizarea cercetării, cărora le mulțumim pentru profesionalism și implicare.

Mulțumim tuturor celor care aleg să lupte în fiecare zi pentru o lume în care toate fetele și feme‑ile să trăiască în siguranță și să aibă șanse egale pentru o viață așa cum și‑o doresc și să viseze fără limite patriarhale.

ANDREEA BRAGĂDirectoare Executivă

Centrul FILIA



18 ani: progrese, stagnări, tendințe

Studiu introductiv Laura Grünberg

Introducere

Barometru de Gen. România 2018 este un studiu realizat de Institutul de Sondaje IMAS în colaborare cu Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA și cu Centrul de Suport și Formare pentru Dezvoltarea unei Societăți Echitabile. Studiul a fost realizat în perioada 15 noiembrie 2018 – 23 decembrie 2018, pe un eșantion reprezentativ de 1140 de persoane. Acest sondaj de opinie, care apare la 18 ani dis‑tanță față de ultima cercetare de acest tip (Barometrul de gen. România 2000, Fundația pentru o Societate Deschisă și Gallup România), se circumscrie unui proiect mai amplu derulat de organizația neguverna‑mentală Centrul FILIA. Proiectul „EGAL – Dialog civic și advocacy pentru politici publice sensibile la egalitate de gen” vizează formularea unei politici publice alternative, sensibile la problematica de gen, care să urmărească prioritar aspecte de interes pentru femeile de azi din România, femei în diversitatea lor de etnii, vârste, nivel de trai și de educație etc. Cercetarea de față a fost introdusă ca o componentă a demer‑sului mai larg, ea urmând să constituie baza empirică de la care să pornească elaborarea acestui document de politici publice genizate.

Cercetarea a urmat pașii specifici unei asemenea întreprinderi metodologice (detalii metodologice se găsesc în raportul IMAS). În plus, pentru a ancora cercetarea într‑un demers al unei organizații feministe, cele 1140 de persoane intervievate au primit, prin operatorii de teren, un document sintetic cu date și informații actuale privind violența asupra femeilor, decalaje de salarizare, reprezentare și reputație, dar și informații și contacte ale unor instituții guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniu (vezi anexă).

8 / BAROMETRU DE GEN. ROMÂNIA 2018

În faza pregătitoare a instrumentului de cercetare, echipa Centrului FILIA (din care au făcut parte Laura Grünberg – coordonatoare cercetare, Andreea Bragă – directoare executivă FILIA și Elena Samoilă și Andreea Rusu – asistente de cercetare) a identificat și consultat peste 30 de experte/experți în studii de gen, sociologi/socioloage, activiste/activiști implicate/implicți în proiecte de cercetare. O parte dintre aceste persoane, cărora le mulțumim, au oferit feedback, informații și surse bibliografice utile în defi‑nitivarea instrumentului de cercetare: Ioana Borza, Sorana Constantinescu, Valentina Marinescu, Daniela Rovența‑Frumușani, Dumitru Sandu, Alexandrina Satnoianu, Romina Surugiu, Sebastian Țoc, Lazăr Vlăsceanu, Mălina Voicu, Ovidiu Voicu.

Studiul de față își propune (i) să ancoreze cercetarea în contextul global, regional și local al reacțiilor contradictorii, deseori violente, împotriva politicilor de gen; (ii) să detalieze o serie de opțiuni metodo‑logice pentru un studiu de tip generalist și comparativ, care a avut ca fir roșu surprinderea unor aspecte de intersecționalitate, dar și anumite atitudini ambigue, contradictorii ale populației față de temele ge‑nizate; (iii) să puncteze câteva concluzii cu caracter general ale cercetării.

Analize ulterioare, pornind de la acest studiu, pot identifica cu mai mare acuratețe dimensiunea de gen a percepțiilor populației din România pe tematici specifice și pot surprinde tendințele legate de raportarea oamenilor la egalitatea de gen. Astfel de cercetări sunt importante nu doar pentru specialiștii și activiștii din domeniul egalității de gen, ci și pentru toți cei implicați în designul și implementarea unor politici publice croite pe nevoile reale ale cetățenilor.

1. Context global: Recul, regres, rezistență față de politicile egalității de gen

Barometru de Gen. România 2018 este un sondaj de opinie realizat la un interval de 18 ani de prece‑dentul, într‑o perioadă aparte, resimțită nu doar în România, ci în întreaga lume. Este o perioadă în care sunt tot mai prezente în discursurile publice accente naționaliste, fundamentaliste și conservatoare. Este o perioadă în care politicile de egalitate de gen în particular sunt caracterizate de recul, regres sau cel puțin de rezistență. În Statele Unite ale Americii fenomenul #metoo și ultimele alegeri prezidențiale au scos la iveală amploarea unor manifestări misogine și sexiste, în Ungaria studiile de gen sunt interzise și Universitatea Central Europeana (CEU) a fost desființată, în Polonia s‑au înăsprit legile privind avorturile. Convenția de la Istanbul este contestată de tot mai multe țări, în mod explicit, pentru folosirea concep‑tului de violență de gen, aceasta fiind declarată chiar neconstituțională, așa cum s‑a întâmplat recent în Bulgaria. Alte țări, precum Turcia și Venezuela, nu sunt în acest moment prietenoase față de politicile egalității de gen.

A crescut, în acest context general, și interesul științific pentru studierea acestui proces, pe care unii îl încadrează într‑o tendință mai generală de de‑democratizare, de slăbire graduală a democrației („demo‑cratic backsliding”, Bermeo, 2016; Greskovits, 2015). Cu referire specifică la rezistența sau chiar la osti‑litatea față de politicile de egalitate de gen, specialiștii operaționalizează în diverse moduri această realitate. De exemplu, Kriszán și Roggeband detaliază procesul de regres cu privire la egalitatea de gen referindu‑se


la patru aspecte complementare: delegitimizarea discriminării de gen ca obiect al politicilor de gen, demolarea și reformularea politicilor de gen existente, subminarea implementării politicilor de gen exis‑tente și erodarea mecanismelor de evaluare și incluziune (Kriszán și Roggeband, 2018: 93).

În diverse alte rapoarte și documente recente se fac analize critice legate de înțelegerea motivațiilor și a consecințelor privind intensificarea discursurilor anti‑egalitate de gen apărute în tot mai multe țări. Inglehart and Norris (2016) discută despre „sufocarea” resimțită în raport cu presiunile legate de corecti‑tudinea politică, aspect care poate fi relevant pentru democrațiile vestice și nu cele din est (Bucur, Miroiu, 2019, p.167). Se vorbește despre ideologia de gen ca fiind „liantul simbolic” al discursurilor de acest tip (Kováts și Poim, 2015). În jurul acestei sintagme pare că se reunesc grupuri foarte diverse de „anti”: fundamentaliști religioși, persoane care critică politicile identității și „tirania” corectitudinii politice, cei care contestă drepturile minorităților sexuale sau sunt împotriva politicilor afirmative, educației sexuale în școli, drepturilor reproductive etc. (Backlash in Gender Equality and Women’s and Girls’ Rights, FEMM, 2018: 8). Problema căsătoriei între persoane de aceeași orientare sexuală pare să fie calul troian al dez‑baterilor publice anti‑egalitate de șanse, legalizarea acesteia fiind considerată un pas periculos, care va duce la distrugerea familiei și la sfârșitul speciei umane. Această mobilizare împotriva „ideologiei de gen” are câteva aspecte transnaționale remarcate de specialiști. Există, de exemplu, niște declanșatori omni‑prezenți iden tificați: convenția de la Istanbul, căsătoria între persoane de același sex, educația sexuală în școli. Este, de asemenea, prezent un anume limbaj comun hiperbolizat, în care frica este exacerbată, iar egalitatea de gen este echivalată cu ceva deviant și patologic (Kováts și Poim, 2015). Se consideră, de ase‑menea, că există un decalaj de interes de cercetare între studierea acestui fenomen de regres al democrației și analiza concretă a aspectelor și a implicațiilor genizate ale acestui fenomen.

Fenomenul de stagnare și chiar de regres în ceea ce privește egalitate de gen a fost documentat și prin date statistice care, nu doar la nivel european, indică un progres marginal în domeniul egalității de gen în ultima perioadă.1 În ciuda unor progrese remarcabile în diverse aspecte ale vieții sociale din ulti‑mele decade, continuă să existe decalaje, segregări, inegalități și discriminări de gen importante surprinse de statistici. Cecilia Ridgeway dezvoltă conceptul de decalaj cultural pentru a analiza persistența acestor inegalități de gen, care nu este neapărat corelat cu progresul material (Ridgeway, 2011). Ritmul schimbă‑rilor este lent, progresul este „în pași de melc”, cum se afirmă și în cel mai recent Index al Egalității de Gen în Uniunea Europeană (EIGE, 2015). Raportul Forumului Economic Global din 2016 (WEF, 2016) arăta, de asemenea, că rata progresului în domeniul egalității de gen este în descreștere, subliniind, în special, pericolele legate de regresul în zona reducerii decalajelor din sfera economică, acolo unde domeniile de activitate feminizate vor fi, în viitorul apropiat, cele mai afectate de consecințele celei de a patra revoluții industriale, care va valoriza abilitățile din domeniile științei și tehnologiei (STEM).

1 Expresia apare în mai multe documente oficiale, precum Gender Equality Index (Indexul Egalită ții de Gen), 2015, EIGE, disponibil online: https://eige.europa.eu/publications/gender‑equality‑index‑2017‑measu ring‑gender‑equality‑european‑union‑2005‑2015‑report (accesat 16 noiembrie 2018) și Challenges to women’s human rights in the EU. Gender discrimination, sexist hate speech and gender‑based violence against women and girls, 2017, EU Agency for Fundamental Rights, disponibil online: http://ec.europa.eu/newsroom/just/document.cfm?doc_id=48258 (accesat 16 noiembrie 2018).


Raportul din 2018 al Comitetului Drepturilor Femeilor și Egalității de Gen din Parlamentul European (Backlash in Gender Equality and Women’s and Girls’ Rights, FEMM, 2018) a avut ca obiectiv identificarea unor domenii, măsuri și inițiative care au contribuit la apariția și la creșterea în amploare a reticenței față de continuarea eforturilor în domeniul egalității de gen în șase țări europene (România alături de Austria, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia). Studiul arată că există un set de domenii (precum educația, sănătatea și drepturile reproductive, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor) și un cadru instituțional cu anumite caracteristici comune care pot explica în mare măsură fenomenul de recul al egalității de gen în aceste țări. Dar, se arată în raport, dincolo de asemănări, există și diferențe legate de intensitatea și de efectele acestei rezistențe. Uneori este resimțită doar o retorică anti‑egalitate de gen la nivel de discursuri publice, dar, în alte situații, aceasta se traduce în măsuri și inițiative concrete, care, în cazuri extreme, devin contra‑măsuri, pași înapoi în acest domeniu (FEMM, 2018: 8‑9). Studiul a arătat și că acest backlash este mai bine ținut în frâu în țările cu o istorie mai lungă de democrație și cu o mișcare de femei puternică, spre deosebire de cele cu o memorie încă vie a „feminismului de stat” și cu o mișcare de femei relativ incipientă – așa cum sunt țările din Estul și Centrul Europei. În acest context regional ostil egalității de gen, România se confruntă mai ales cu o retorică anti‑egalitate de gen și cu demonetizarea tematicii de gen, însă presiunile conservatoare nu au aceeași amploare ca în alte țări din regiune, mișcarea de femei reușind să anihileze anumite deraieri, să pună presiune pe autorități pentru a crea instituții abili‑tate în domeniu și cadre normative actualizate pe diverse aspecte, în special în zona violenței de gen.

Situația de ansamblu este una paradoxală. Pe de o parte, există dovezi empirice ale persistenței inega‑lităților și discriminărilor de gen în familie, educație, sănătate, politică, pe piața muncii în general, dar, pe de altă parte, discriminarea de gen nu mai este percepută ca fiind o problemă prioritară.1 Pe acest teren contradictoriu își fac loc mai ușor aceste discursuri anti‑politici de egalitate de gen, iar mișcarea de femei (și, în general, spațiul civic) se confruntă cu dificultăți de finanțare și de „priză la public” și anumite teme importante (precum violența la adresa femeilor, politicile afirmative, drepturile reproductive etc.) sunt reinterpretate, minimizate, denaturate.

Este posibil ca domeniul egalității de gen să fie, într‑o oarecare măsură, victima propriilor succese. Progresele importante din ultimele decenii (câștigarea unor drepturi fundamentale, precum cel la vot, la educație, la proprietate; înființarea unor organisme și mecanisme internaționale de monitorizare a pro gre‑sului în domeniu; dezvoltarea cunoașterii științifice în zona studiilor de gen, instituționalizarea politicilor de egalitate de gen prin crearea de organisme internaționale, naționale, guvernamentale și nonguverna‑mentale etc.) pot produce efecte perverse, opinia publică având senzația că „bătălia” a luat sfârșit și că nu se mai justifică, în acest moment, investițiile în promovarea egalității de gen (Grünberg, 2013). Dar aceasta nu poate să fie singura explicație pentru ostilitatea față de continuarea eforturilor în domeniul egalității de gen. Este nevoie să înțelegem în profunzime resorturile acestei stări de fapt.

În acest sens au fost deja întreprinse eforturi în ultima perioadă. De exemplu, recent este vizibil un efort de nuanțare a discursurilor despre discriminările de gen, de lărgire a paletei de „sexisme” identificate

1 Vezi, de exemplu, Discrimination in the European Union: Perceptions, Experiences and Attitudes, 2008, Special Eurobarometer 296, disponibil online: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_296_en.pdf (accesat 10 decembrie 2018).


și cercetate pentru o înțelegere mai profundă a realităților actuale în care femeile și bărbații, în diversi‑tatea lor, conviețuiesc, își negociază rolurile și accesul la putere. Dincolo de analizele privind discriminările directe și indirecte, atenția se concentrează mai nou și pe alte tipuri de discriminări de gen. Pe de o parte pe (i) discriminările de gen multiple și, pe de altă parte, pe (ii) forme ambivalente, ambigue de sexisme, precum sexismul subtil sau ascuns (Benokraitis și Feagin, 1986), sexismul ambivalent (Glick și Fiske, 1996, 2011), sexismul modern (Swim et al., 1995) sau neosexismul (Tougas et al., 1995). O taxonomie mai bogată a sexismelor, care să țină cont de atitudinile ambivalente ale bărbaților față de femei, de conflictul exis‑tent între valori egalitare, prezente la nivel de mental colectiv în societățile democratice, și de sentimente reziduale negative față de femei, este utilă pentru a înțelege mai bine mecanismele de negare la nivel individual și colectiv a existenței discriminării bazate pe sex/ gen, care contribuie explicit și implicit la diminuarea sprijinului pentru politici sociale direcționate către reducerea inegalităților de gen.

Abordarea intersecțională a discriminărilor de gen, considerată o nouă paradigmă de abordare a inegalităților sociale, inclusiv a celor de gen, are, de asemenea, potențialul de a descifra limitările dis‑cursurilor monolitice ale egalității de gen și lipsa lor de eficiență. Abordarea intersecțională a inegalităților de gen ține cont de diferite inegalități, dar și de interacțiunile dintre acestea, de faptul că diferite forme de inegalitate și discriminare interrelaționează între ele și prin intermediul structurilor socio‑politico‑eco‑nomice, producând „matrice ale dominației” specifice (Collins, 1990). Există mulți autori care au teoretizat și operat cu acest concept (Crenshaw, 1991; McCall, 2005; Hancock 2007; Verloo, 2018), inclusiv la noi (Grünberg, 2005; Vincze, 2006; Popa, 2008). Dincolo de capcanele și dilemele metodologice ale acestei noi abordări, paradigma intersecțională de analiză a inegalităților de gen oferă un cadru actualizat pen‑tru înțelegerea opoziției explicite și, mai ales, implicite la eforturile din această zonă.

Această foarte scurtă incursiune teoretică a avut doar scopul de a puncta importanța problemei rezistenței față de discursurile egalității de gen pentru viitorul politicilor publice sensibile la gen, importanță care este resimțită la nivel regional și global de specialiștii în domeniu.

2. Context național: Romania și reacțiile anti‑egalitate de gen

În acest moment, cei care lucrează cu adevărat în domeniul egalității de gen în România (nu cei care, conjunctural, dețin poziții în instituții de profil) se confruntă cu un discurs public anti‑egalitate de gen. Reținerea, rezistența și chiar opoziția față de continuarea și dezvoltarea de politici publice în domeniul egalității de șanse se resimte uneori direct (de exemplu, se redirecționează banii primăriei capitalei de la sprijinul victimelor violenței domestice către alte probleme), dar, de cele mai multe ori, este vorba de afectarea legitimității și a eficienței legilor și inițiativelor existente (Krizsán și Roggeband, 2018). Nu se mai consideră ca fiind prioritare o serie de probleme, se înfiltrează discret un discurs neutru sau chiar ofensiv în raport cu aspecte de gen. Interesul public și investițiile în politici de egalitate de gen se reduc, principiile acestor politici sunt atacate din diverse direcții, instituțiile create pentru a le susține sunt slăbite (fie financiar, mai ales în ceea ce privește ONG‑urile de profil, fie prin punerea în poziții cheie a


unor persoane incompetente), legile nu sunt respectate, nu sunt puse în funcțiune mecanisme de mo‑nitorizare și evaluare a rezultatelor aplicării acestora.

Avem repere care să justifice afirmația că România se confruntă și ea cu valul de rezistență față de po‑liticile egalității de gen. Chiar dacă referendumul pentru familia tradițională a eșuat, această inițiativă a scos la lumină reacțiile puternice față de „ideologia de gen”, care, așa cum afirmau susținătorii referendumului, va face din copiii României transsexuali. Chiar dacă la nivel de feminism academic „Studiile de gen” sunt bine reprezentate și integrate pe segmentul disciplinelor socio‑umane, chiar dacă există un cadru nor‑mativ bun privind egalitate de gen, iar în domeniul violenței domestice s‑au făcut progrese importante, chiar dacă sunt instituții special create pentru a se ocupa de domeniu (de tip ANES, CNCD, ONG‑uri, Comisii pentru Egalitate de Șanse în Camera Deputaților etc.), progresul din România în domeniul egalității de gen este mai modest decât în multe alte țări din Uniunea Europeană.

Rezultatele ultimului Index al egalității de gen, realizat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen, indică un progres general în pas de melc la nivel european și plasează România la coada clasamen‑tului (Gender Equality Index, 2015). Raportul recent al Băncii Mondiale (Romania Gender Assessment, 2018) punctează o serie de progrese legate de prezența femeilor în domenii științifice considerate masculine, crearea unui cadru legislativ și instituțional de abordare a problemelor de gen, dar observă, în același timp, și partea goală a paharului: rata crescută a mortalității infantile (cu precădere la populația roma), prezența în număr destul de mare a tinerelor femei în așa numitul grup NEET (persoane care nu mai sunt în sistemul de educație, dar nu sunt nici angajate și nu urmează nici vreo altă formă de pregătire profe‑sională); rata mare de gravide în rândul adolescentelor; distribuția inechitabilă a timpului pentru activități casnice între femei și bărbați.

România a făcut parte, de asemenea, din diverse studii comparative axate pe tematica egalității de gen (Backlash in Gender Equality and Women’s and Girls’ Rights, 2018). Analiza situației din România în acest context comparativ a pus în evidență aspectele formal bune: cadrul legislativ (legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați și legislația privind violența împotriva femeilor), cadrul instituțional (înființarea și, mai de curând, reînființarea ANES) precum și o serie de inițiative con‑crete (ca, de exemplu, tentativa de a obliga companiile să angajeze cel puțin un expert de gen1), dar și aspecte care au venit la pachet cu o serie de efecte perverse. În termeni de explorare a inițiativelor din sfera de backlash, raportul menționează printre altele: controversele și discursurile publice anti‑feministe legate de referendumul privind familia tradițională din 2018; diverse tentative de a slăbi forța ONG‑uri‑lor prin subfinanțare; excluderea de la diverse consultări și controlul celor care urmează să facă parte din asemenea organisme de consultare, sub pretextul „conspirației Soros”; schimbarea modalităților de raportare pentru ONG‑uri; lipsa unei politici de integrare a problematicii de gen în programa educațională; lipsa educației sexuale și a educației pentru sănătatea reproductivă în școli; lipsa de implicare a unor actori importanți în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul, cu toate că România este semnatară;

1 Expertul de gen este o profesie inclusă de curând în nomenclatorul de profesii al României. În principiu un succes în domeniu, modul în care sunt calificate persoanele pentru această expertiză, modul de abordare de către ANES a acestei dimensiuni formative, neintegrarea specialiștilor creați de instituții de învățământ superior prin programe de masterat și doctorat, precum și a persoanelor din ONG‑urile de profil cu lungă experiență în domeniu au transformat aparentul succes într‑un eșec.


încercări de restricționare a dreptului la avort (2012)1, de interzicere a educației privind drepturile re‑productive în școli, în contextul în care România este campioană la rata natalității printre adolescente; criza economică din 2008, care a afectat profund negativ nivelul de trai al femeilor; existența unor gru‑puri speciale de femei (ca, de exemplu, femeile rome) care sunt supuse unor discriminări multiple, în con‑textul în care România are legislație privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și prevederi legate de discriminarea multiplă (pentru care, însă, nu există metodologie de monitorizare!).

În concluzie, sunt destule dovezi că România, dincolo de o serie de realizări obținute și pe care nimeni nu le contestă, se înscrie în contextul regional și global neprielnic investiției consecvente și asumate în domeniul egalității de șanse în general și al egalității de gen în particular.

3. Barometru de gen. Romania 2018: Premize, obiective, structură

Barometru de Gen. România 2018 apare pe fundalul regional și global al acestei stări de fapt caracte‑rizate succint. Barometrul este unul de tip de cercetare generalist, cu o componentă comparativă inte‑grată și a fost conceput astfel încât rezultatele lui să fie utile pentru o înțelegere actualizată a percepției și a atitudinilor populației din România anului 2018 față de diverse componente ale construcției sociale a genului (deci nu a urmărit doar diferențele de sex pe diverse teme, domenii, instituții). Pentru ancora‑rea în discursurile actuale despre problematica de gen, cercetarea a avut două direcții importante de abordare în plan secund. Pe de o parte, am dorit surprinderea unor aspecte de multidimensionalitate/ intersecționalitate în ceea ce privește raportarea populației din România la diverse teme genizate. Studiul în sine și, mai ales, baza de date oferă posibilitatea unor analize care să iasă din paradigma clasică femei vs. bărbați. Pe de altă parte, o miză importantă a cercetării a fost evidențierea unor aspecte legate de cli‑matului general din România cu privire la egalitatea de gen. În acest sens, am încercat surprinderea unui spectru mai nuanțat de percepții despre situația femeilor în raport cu bărbații în viața privată și publică, despre atitudini de susținere, reținere, îndoială și chiar de ostilitate față de discursurile publice din dome‑niul egalității de gen. Vom detalia pe scurt aceste opțiuni de principiu.

Fiind vorba despre un barometru de opinie pe baza căruia să fie propuse politici publice sensibile la gen, a fost evidentă nevoia unui barometru de tip generalist. Pentru a oferi o bază empirică pe care să se construiască documentul de politici publice, acesta trebuia să acopere teme diverse, aspecte variate de interes actual pentru domeniul analizelor de gen. Nu era adecvat un barometru tematic, care să meargă în profunzime doar pe anumite aspecte de actualitate, fie ele foarte importante (violența la adresa feme‑ilor, modelele de masculinitate, gen și managementul timpului, gen și sexualitate, gen și tehnologie etc.). În selecția temelor am avut în vedere, de asemenea, evitarea unor subiecte ample, care ar necesita, cu sigu‑ranță, barometre, dar și studii calitative de sine stătătoare (de exemplu violența, sexualitatea). De asemenea,

1 La care se poate adăuga apariția fenomenului de refuz din partea unor medici din sistemul public de sănătate de a efectua întreruperi de sarcină la cerere (vezi, de exemplu, raportul Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România, 2014, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, disponibil online: http://www.ecpi.ro/wp‑content/uploads/2015/03/Raport_Refuzul_la_efectuarea_avortului_la_cerere_in_Romania.pdf, accesat 15 ianuarie 2019).


în definitivarea chestionarului am încercat să ținem cont de tipul de itemi folosiți în studii actuale internaționale (Indexul Egalității de Gen realizat de EIGE, cercetările World Value Survey sau alte baro‑metre și sondaje realizate la nivel european și internațional), astfel ca rezultatele să poată fi folosite în contexte diverse de analiză comparativă.

Restricțiile financiare și de timp au determinat, de asemenea, selecția finală și structura chestionaru‑lui. Având în vedere și restrângerile metodologice (teme care nu se potriveau cercetării de tip cantitativ sau aspecte de continuitate între cele două barometre care nu au putut fi metodologic corelate) s‑a optat pentru un mix de teme particulare cu teme mai generale. În același timp, în cadrul diverselor as‑pecte atinse, s‑a încercat actualizarea perspectivelor de abordare. Astfel, se poate vorbi despre câteva accente regăsite în chestionar. Legat de tema violenței, au fost introduși itemi cu privire la hărțuirea sexuală. Legat de tema distribuției rolurilor domestice și publice, am insistat pe aspecte legate de (i) raportarea la timpul liber, (ii) parenting și (iii) echilibrul dintre familie și carieră. Am introdus, de aseme‑nea, două baterii de întrebări care cuprind itemi legați de atitudinea românilor față de rolul intrării Ro‑mâniei în Uniunea Europeană, față de egalitatea de gen și de nevoia continuării (sau nu) a eforturilor în domeniu. Pe acest ultim palier, barometrul conține întrebări legate de perspective asupra problematicii de gen prin intermediul cărora s‑a încercat surprinderea percepțiilor și a atitudinilor mai generale ale populației față de situația actuală a egalității dintre femei și bărbați în familie și în sfera publică. Interesul mai subtil de cercetare a constat în observarea unor eventuale atitudini ambigue, incerte, contradictorii legate de aceste aspecte. Acest set de itemi a fost inspirat de cercetările recente din literatura de speci‑alitate legate de manifestările sexismului subtil sau ascuns (Benokraitis și Feagin, 1986), sexismului am‑bivalent (Glick și Fiske, 1996, 2011), neosexismului (Tougas et al., 1995), dar, mai ales, de scala sexismului modern, de unde au fost chiar preluate câteva întrebări (Swim et al., 1995). Am considerat necesar să oferim un minimum de informații pe aceste aspecte puțin cercetate în România, pentru ca studii ulteri‑oare să pornească de aici și să poată identifica un spectru mai larg de manifestări în raport cu temele egalității de gen în România de azi: de la negarea nevoii de continuare a eforturilor în domeniu, la atitu‑dini antagonice sau resentimentare în raport cu „pretențiile” femeilor sau cu politicile afirmative. Echipa IMAS a identificat și formulat o tipologie interesantă, cu patru segmente de populație identificate prin raportarea lor la o serie de aspecte genizate: modernii, tradiționaliștii complianți, tradiționaliștii clasici și cei cu un comportament parohial. Acest studiu oferă doar un început de astfel de analize.

Componenta comparativă a barometrului a fost, de asemenea, importantă pentru surprinderea dina‑micii modelelor de gen. După 18 ani de la ultimul sondaj de opinie era important ca datele să poată oferi o imagine comparativă privind dinamica percepțiilor despre rolurile și relațiile de gen din societatea românească. Perioada 2000‑2018 a fost una bogată în evenimente majore pentru dezvoltarea democrației în România, care a intrat în 2004 în NATO și, apoi, în 2007 în Uniunea Europeană. 2008 a fost anul unei crize economice de proporții în întreaga lume, criză care a afectat, evident, și România. Viața politică a României a fost în această perioadă una permanent tensionată, fără continuitate în politicile publice în niciun domeniu, cu înflorirea instituțiilor de tip extractiv (Vlăsceanu și Hâncean, 2014), care nu au avut interes să promoveze dreptatea socială sau inovația. Ultimii ani au adus un puternic val de emigrație către vest, de contact cu valori și modele din țări cu o bogată tradiție democratică, dar nematerializat în


schimbări majore de mentalitate acasă. Este, de asemenea, o perioadă în care feminismul academic și mișcarea de femei s‑au instituționalizat și au căpătat substanță (Grünberg, 2014, Miroiu, 2015). În acest sens, chestionarul care a stat la baza cercetării conține o serie de întrebări identice cu cele din 2000. O parte dintre acestea sunt întrebări generale (legate de opinii despre egalitatea de gen) si câteva sunt particulare. Trebuie însă menționat că decalajul mare de timp între ultimul Barometru de gen (2000) și cel de față și lipsa unor informații de profunzime legate de metodologia celui din 2000 au făcut palierul comparativ complicat.

Așa cum am precizat deja, intersecționalitatea și surprinderea atitudinilor variate legate de politicile de egalitate de gen au constituit un fir roșu al barometrului. Am încercat să surprindem elemente de intersecție a genului cu vârsta, cu nivelul de educație, cu situația familială, cu regiunea sau mediul de rezidență. Eșantionarea nu a permis comentarii relevante legate de gen și etnie sau de gen și sexualitate. Am dorit, însă, să putem spune ceva despre diferențe între femei (și între bărbați), nu doar dintre femei și bărbați. Ne‑au interesat deopotrivă diferențele, dar și asemănările. Baza de date oferă posibilitatea unor analize ulterioare mult mai detaliate decât cele prezentate în acest raport. De asemenea, sondajul oferă câteva informații importante și asupra unor aspecte legate de modul în care populația azi percepe situația femeilor în raport cu bărbații și nevoia de continuare a investiției în politici publice sensibile la gen.

Dincolo de anumite constrângeri și limitări de timp, financiare și metodologice (pe componenta com‑parativă) inerente unei astfel de cercetări, sperăm că acest Barometru de gen oferă o serie de date actu‑alizate interesante, care pot constitui baza unor cercetări viitoare. Intenția a fost să oferim un tip de cunoaștere rezonantă social – una pornind de la care toți cei interesați să găsească strategii colective eficiente (de tip politici publice) în domeniul promovării egalității de gen.

4. Aspecte privind relevanța rezultatelor pentru politicile publice sensibile la gen

Concluziile punctuale ale cercetării sunt prezentate pe teme specifice în raportul IMAS. Menționăm în cele ce urmează doar o serie de aspecte rezultate în urma acestei cercetări, pe care le considerăm în mod special importante pentru elaborarea, în viitor, a unor politici publice sensibile la gen.

Ø Fericiți și fericite într‑o țară care merge într‑o direcție greșităCercetarea relevă un nivel foarte ridicat (73%) de nemulțumire a bărbaților și femeilor deopotrivă față

de direcția în care merge țara. În același timp, două treimi din persoane (64,8%) se declară foarte mulțumite sau destul de mulțumite în raport cu diverse aspecte ale vieții lor (viață de familie, sănătate, aspect fizic, situație materială). O diferențiere clară pe sexe se observă doar în ceea ce privește satisfacția legată de locul de muncă – bărbații fiind semnificativ mai satisfăcuți de acest aspect decât femeile (43,9% față de 31,1%). Explicațiile pot fi diverse și necesită analize complementare. Dar se poate afirma că această ruptură la nivel de percepții între satisfacția individuală în raport cu diverse aspecte ale vieții și insatisfacția în raport cu direcția în care merg lucrurile în țară nu oferă un cadru propice de interes față de politicile publice. Pare că, pe lângă emigrația externă atât de puternică, se conturează și un soi de emigrație interioară,


prin care oamenii își găsesc resurse de mulțumire în viețile lor private, făcând abstracție de situația țării ai cărui locuitori sunt. Între „țară” și oamenii ei pare să fie o ruptură: țara merge prost, dar oamenii sunt mulțumiți de viețile lor. Populația nu percepe dimensiunea politică a vieții lor individuale. Acest aspect poate că explică și plasarea României ca țară cu cel mai mare decalaj european între optimism și satisfacție (Sandu, 2019: 31). Aceasta este o temă de reflecție importantă pentru viitoarele politici ale egalității de gen, deoarece eficiența lor este strâns legată de creditul dat de beneficiarii acestor politici.

Ø Mix de moderni, tradiționaliști, parohiali în ceea ce privește raportarea la genPrin rularea de analize factoriale exploratorii, studiul oferă o serie de informații care sugerează

prezența unor poziționări diverse a populației la nivel de percepții față de problematica de gen. Au fost identificate patru segmente de populație (detalii metodologice și de conținut în studiul IMAS):

• Segmentul modernității de gen: persoane care, printre altele, consideră că e nevoie de concilierea vieții de familie cu cea profesională, sunt mai mulțumiți de viața lor profesională și consideră că discri‑minarea există încă în România;

• Segmentul tradiționalismul compliant: persoane care consideră că egalitatea de gen a devenit o re‑alitate cu sprijinul instituțiilor europene, mizează pe parteneriatul privat și par a avea cea mai mare satisfacție în viața de familie;

• Segmentul tradiționalismului clasic: persoane conservatoare în ceea ce privește aspectele de gen; consideră că femeile își doresc în mod special familie și copii, dar cred că ambii soți trebuie să câștige bani pentru familie; studiile superioare sunt mai importante pentru băieți și au cea mai mica satisfacție cu viața profesională;

• Segmentul comportamentului parohial: persoane care consideră problematica de gen una redundantă, excesiv de discutată în România ultimilor ani; valorizează puțin concediul paternal și sunt, în general, nemulțumiți de viața profesională.

O privire atentă asupra rezultatelor indică prezența unui mix de răspunsuri tradiționaliste (de tip acord cu afirmații precum „femeia trebuie să‑și urmeze bărbatul” – 50,8% sau „bărbatul este capul familiei”


– 69,8%), alături de răspunsuri dintr‑o zonă mai modernă de percepere a dinamicii rolurilor și a relațiilor de gen (de tip dezacord cu afirmația „bărbații sunt mai capabili decât femeile să conducă” – întrebare la care 57,2% din femei au răspuns în dezacord; sau acord cu afirmații precum „ambii soți trebuie să câștige bani pentru întreținerea familiei” – 87% și „este un lucru bun că acum bărbații își pot lua concediu de în‑grijire a copilului” – 68%). De remarcat este și existența unor percepții de graniță între conservatorism și modernism, de oscilație între valori conservatoare hard și soft și valori moderne în formare, de pozi ționări contradictorii chiar. Barometrul are potențial de identificare a unor aspecte legate de această oscilare între conservatorism și modernism. Considerăm că această realitate conturată incipient în acest studiu trebuie investigată în profunzime. Politicile publice sensibile la gen vor fi eficiente dacă vor reuși să iasă din paradigma complementarității sau a dihotomiei femei vs. bărbați, fiind capabile să propună strategii adaptate la dinamica societății, rezonante cu percepții diverse ale oamenilor față de problematica egalității de gen.

Merită să fie menționat faptul că acest tip de rezultate incipiente se racordează la o serie de studii internaționale privind dinamica de gen în societatea actuală pe domenii specifice, studii care identifică, de exemplu, așa cum am amintit deja, prezența neosexismului, a sexismului ambivalent sau a celui modern (Glick și Fiske, 2011; Swim et al., 1995; Benokraitis, 1997) sau mega‑tendințe de gen la nivel global, precum: tradiționalism hibrid – un amalgam de opinii și percepții față de egalitatea de gen; contradicții de rol de tipul: femei emancipate, dar care prețuiesc, în același timp, rolul lor important în viața casnică (Global Consumer Trends, 2009).

Ø Dinamica percepțiilor despre problemele de gen Percepția populației despre rolurile și relațiile de gen se află, cum era de așteptat, într‑o dinamică.

Sintetic, componenta comparativă a cercetării arată existența unor teme țintuite, încremenite în timp într‑o zonă a abordărilor conservatoare, dar și o schimbare vizibilă către atitudini mai moderne pe o serie de alte aspecte.

Rămân constante percepțiile asupra unor aspecte precum:‑ Există o solidaritate mai mică între femei decât între bărbați – percepția rămâne relativ constantă

(41% în 2018, respectiv 46% în 2000); ‑ Atitudinea față de legalizarea prostituției. Similar cu studiul din 2000, majoritatea populației consi‑

deră că prostituția ar trebui interzisă (51,2% în 2018 și 51% în 2000), procentul de femei cu această poziție fiind mai mare decât al bărbaților atât în 2000, cât și în 2018;

‑ Procente comparabile în 2000 și în 2018 privindu‑i pe cei care sunt de acord cu afirmația „este mai mult datoria femeilor decât a bărbaților să se ocupe de treburile casei” (58% în 2018 față de 63% în 2000);

‑ Menținerea unei percepții legate de distribuția complementară și dezechilibrată a sarcinilor casnice. În anul 2000, cel puțin 80% din respondenți considerau că pregătirea mâncării, curățenia în casă, spă‑latul hainelor și al vaselor, călcatul rufelor etc. sunt activități realizate numai de femei, iar reparațiile în casă sunt apanajul bărbaților. Cu fluctuații mici, aceste procente sunt valabile și în 2018. Același lucru se poate constata și despre procentele din 2000 și 2018 legate de „parteneriatul privat” – procente de sub


10% (nesemnificativ statistic mai mici în 2000), ale celor care declară că diverse activități casnice sunt făcute de „ambii parteneri”.

În schimb, pe diverse alte tematici, se observă clar o dinamică a percepțiilor: ‑ Acceptarea în proporție mai mare de femei pentru funcția de președinte de țară. Dacă 73% preferau

în anul 2000 președinte un bărbat (și 3% președinte o femeie), în 2018 doar 46,9% se mai declară în fa‑voarea unui președinte bărbat;

‑ 54% din respondenți erau de acord, în anul 2000, cu afirmația „bărbații sunt mai capabili să conducă decât femeile”. Acest procent a scăzut la 44,2% în 2018;

‑ În scădere este și tendința acordului cu afirmația „femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești și nu mai au timp pentru posturi de conducere” (68% în 2000 față de 44% în 2018);

‑ Dacă în 2000 43% considerau că femeile nu au încredere în forțele lor, acest procent scade semni‑ficativ (30,7%) în 2018. În plus, se observă o tendință ascendentă a dezacordului cu informația „femeilor le este frică de mari responsabilități” (de la 55% în anul 2000, la 65% în 2018);

‑ Violența domestică este considerată mai mult o problemă publică decât privată, intimă, context în care Poliția este prima instituție la care populația ar apela în asemenea situații. 35% din respondenți con‑siderau, în 2000, că partenerii trebuie lăsați să își rezolve singuri problemele (28% identificau rudele ca soluție), spre deosebire de anul 2018, când doar 20% din respondent consideră că e o problemă care trebuie rezolvată între părți și majoritatea plasează poliția pe primul loc ca instituție la care s‑ar apela în asemenea cazuri. Scăderea procentului poate semnifica un progres în ceea ce înseamnă o deplasare a înțelegerii acestui fenomen nu doar ca fenomen privat, ci ca unul care trebuie să își găsească rezolvare și dincolo de relațiile de cuplu. Menționarea Poliției în proporție mare este o dovadă a succesului din ultima perioadă de revizuire a cadrului normativ și de formare a lucrătorilor din poliție pentru a se ocupa de aceste aspecte;

‑ O schimbare de percepție privind raportarea la contribuția la bugetul familiei. În anul 2000, un procent de 70% din respondenți era de acord cu afirmația că „este mai mult datoria bărbaților decât a femeilor să aducă bani în casă”, procent în scădere (61%) în anul 2018.

‑ În ceea ce privește creșterea copiilor, chiar dacă există diferențe metodologice de măsurare între cele două barometre, 71% din persoane considerau în 2000 că ambii părinți trebuie să se ocupe de creș‑terea copiilor (și 28% indicau mama drept principalul părinte cu această responsabilitate), iar în anul 2018 procentul a crescut semnificativ la 80,3%.

‑ „Bărbatul e capul familiei și femeia e stăpâna casei” și „Femeia trebuie să își urmeze bărbatul” sunt răs‑punsuri cu rată mare de acord atât în anul 2000, cât și în 2018. Cu toate acestea, datele arată o scădere semnificativă statistic a ratei răspunsurilor. 83% considerau în 2000 că bărbatul este capul familiei, față de numai 70% în 2018. 78% considerau în 2000 că femeia e stăpâna casei față de doar 51% în 2018. Segmentarea pe sexe arată, de asemenea, diferențe semnificative. De exemplu, în 2018, 64,6% din totalul celor investigați sunt de acord cu afirmația că „femeia trebuie să își urmeze bărbatul” (față de 78% în 2000), dar, la segmen‑tarea pe sexe, numai 58,9% din femei, spre deosebire de 70,6% din bărbați declară că sunt de acord. Percepția unei complementarități a rolurilor de gen în familie este o constantă, dar grupul celor conservatori este mai mare în rândul bărbaților. Din acest punct de vedere, viitoare inițiative în domeniul promovării parteneria‑tului privat ar trebui să adreseze în mod specific această dualitate de per cepție în rândul populației.


Sigur că aceste comparații (și altele din barometru) trebuie contextualizate, corelate cu alte studii și interpretate cu atenție. Ceea ce merită punctat este faptul că, acolo unde se înregistrează diferențe statistic relevante, acestea indică un progres în 2018 față de 2000, în sensul în care percepțiile despre rolurile și relațiile de gen se modernizează, ies din paradigma funcționalistă tradițională. Sunt tendințe îmbucurătoare legate și de infuzia de valori europene, de interiorizarea de norme și de comportamente văzute în afara țării, de maturizarea democrației etc. Iar acestea sunt tendințe de care politicile publice în construcție pot și trebuie să țină cont. Profilul multidimensional al populației cu valori în proces de modernizare trebuie analizat mai bine. Acești oameni, femei și bărbați deopotrivă, sunt aliați importanți în construcția viitoare de politici publice sensibile la gen.

Dincolo de acest palier comparativ, menționăm succint alte câteva rezultate ale Barometrului de gen. România 2018 care merită atenție:

Ø Investiția în sănătate este cea mai dorită și de femei, și de bărbațiAtât femeile, cât și bărbații ar investi bani din bugetul țării în primul rând în domeniul sănătății (43,2%),

apoi în educație (18,4%) și în infrastructură (12,5%). Pe sub‑eșantioane de femei și bărbați, se observă o diferență, în sensul că bărbații plasează pe locul al doilea infrastructura și pe locul al treilea educația.

Ø Majoritatea vrea, dar minoritatea caștigă (în raport cu educația sexuală în școli)Vrem educație sexuală în școli, dar, după încercări succesive eșuate de introducere, această materie

nu se predă decât opțional în cadrul materiei Educație pentru sănătate. Studiul arată că trei sferturi din respondenți sunt pentru predarea educației sexuale în școli, la clasele V‑VIII (mai mult cei tineri, cei din Transilvania și cei cu venit mai mare de 1800 RON). Susținerea este deci mare. Totuși inițiativele de re‑vizuire a programelor școlare au eșuat în mod sistematic, sub presiunea unor grupuri minoritare de contestatari (susținuți de actori cu putere simbolică importantă, precum Biserica Ortodoxa Română) și nu din cauza unei rezistențe largi a societății. De ce? Cum trebuie formulate, promovate, explicate viitoare inițiative, astfel încât ele să se finalizeze cu introducerea formală a educației sexuale în școli?

Ø Toleranță mai ridicată în randul tinerelor femei față de hărțuirea în spațiul public?Cum era de așteptat, femeile sunt deranjate de gesturile care se încadrează în fenomenul de „hărțuire

stradală”, cele tinere menționând frecvent faptul că s‑au confruntat cu asemenea gesturi nepotrivite. Ce e interesant este faptul că, analizând sub‑eșantionul femei pe grupe de vârstă, cele mai în vârstă declară într‑un procent statistic semnificativ mai mare decât cel înregistrat pe segmentul de vârstă 18‑29 de ani că percep anumite comportamente ca fiind deranjante (privitul insistent, fluieratul, făcutul cu ochiul).

Analiza datelor pe regiuni relevă procente mai mari în Moldova de femei care declară că au avut ase‑menea experiențe. Întrebarea care se ridică pentru politicile publice în domeniu este: ce fel de campanii de informare și educare trebuie concepute pentru a crește gradul de înțelegere a aspectelor negative legate de acest fenomen în rândul tinerelor care, așa cum arată studiul, par să fie mai tolerante cu anu‑mite aspecte? Modalitățile de lucru, limbajul folosit, argumentarea în termeni de respect de sine și de


încălcare a unor drepturi trebuie, probabil, revizuite. Desigur, aceste observații trebuie corelate cu alte date, inclusiv calitative, pentru a înțelege mai bine gradul de toleranță.

Ø Timpul liber = treburi casnice mai ales pentru femeiUitatul la televizor este principala activitate de petrecere a timpului liber. În ceea ce privește treburile

casnice, 42,2% din femei își petrec timpul liber desfășurând asemenea activități, spre deosebire de numai 16,2% din bărbați. Persoanele din grupa de vârstă 30‑59 de ani se auto‑percep ca având mai puțin timp decât partenerul/ partenera/ soțul/ soția, indiferent de gen (mai evident în mediul rural). Bărbații cu studii superioare se auto‑percep în proporție mai mare ca având timp liber mai puțin decât partenera (sub‑eșantion bărbați). Femeile cu studii medii se auto‑percep în proporție mai mare ca având timp liber mai puțin decât partenerii (sub‑eșantion femei).

Ø Ambii părinți ar trebui să se ocupe de creșterea copiilor, dar bărbații nu pot crește copii la fel de bine ca femeile

80,3% din eșantion (80,7% femei și 79,7% bărbați) sunt de acord că ambii părinți ar trebui să se ocupe de creșterea copiilor. În schimb, 48,9% din femei și 49,2% din bărbații consideră că bărbații nu pot crește copiii la fel de bine ca femeile (spre deosebire de 31,9% femei și 33,8% bărbați care au răspuns afirmativ). De la teorie la practică este cale lungă. La modul general, se percepe nevoia parteneriatului privat sau se declară acest acord, dar există o componentă tradițională puternică în ceea ce privește competențele percepute ale femeilor și bărbaților. Poate fi vorba despre lipsa unei percepții a distincției dintre mater‑nitate ca experiență (nașterea) și maternitate ca muncă de creștere a copiilor. Această fluctuație, această ambiguitate poate fi importantă pentru cel ce gândește politici publice sensibile la gen în domeniu, fiind eventual vorba de nevoia unui accent mai mare pe componenta educativă și formativă a „expertizei taților”.

Ø Bunicii – babysitteri de serviciu52,6% din părinți declară că au apelat cel mai des la bunici pentru a avea grijă de copiii lor. În condițiile

în care categoria persoanelor de vârsta a treia este una feminizată și vulnerabilă în România din punctul de vedere al calității vieții, acestui aspect merită să i se acorde o mare atenție în elaborarea politicilor publice viitoare.

Ø Discriminarea de gen nu este o problemă în Romania, dar... discriminări de gen existăUn obstacol important în implementarea unor politici publice sensibile la gen este negarea nevoii unor

astfel de politici. Ca în cazul unui transplant: dacă nu există compatibilitate între donator și beneficiar, operația va fi un eșec. Datele din Barometru de gen. România 2018 par să indice o incompatibilitate între eforturile celor care consideră problemele egalității de gen importante și beneficiarii de drept ai acestor eforturi. 50,3% din eșantion consideră că „discriminarea de gen nu mai e o problemă în România” (47,5% din femei sunt de acord cu acest lucru!). În același timp, 47,3% din respondenți sunt de acord cu afirmația că „de multe ori femeile nu obțin locuri de muncă pentru că sunt femei” (femeile în proporție mai mare decât bărbații – 54,1%). Deci discriminarea de gen nu mai este percepută ca o problemă dar… discriminări


de gen încă există! În același context contradictoriu, 62% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „societatea a ajuns în punctul în care femeile și bărbații au șanse egale de succes”, dar un număr mare (38,5%) consideră că „promovarea egalității de șanse la locul de muncă avantajează femeile”, față de doar 25,9% care sunt în dezacord. Fără posibilitatea unor comparații, trebuie ținut cont de faptul că în Baro‑metru de Gen 2000 jumătate din cei intervievați au răspuns în acel moment cu „NU” la întrebarea „considerați că în România există egalitate reală în drepturi între femei și bărbați?”. Este, deci, vorba de o schimbare importantă de percepție, care trebuie studiată cu atenție. În același timp, se observă și alte contradicții. Este o componentă importantă a cercetării, strâns legată de înțelegerea formelor recente de ostilitate față de politicile de gen, în special față de politicile afirmative în domeniu.

Concluzii

Am prezentat și interpretat succint doar câteva dintre rezultatele Barometrului de gen. România 2018, realizat cu sprijinul IMAS. Aceste analize preliminarii conturează câteva caracteristici legate de percepțiile populației față de problemele de egalitate de gen. Se observă:Ø O Românie dinamică din perspectiva percepțiilor de gen, iar această dinamică arată o modernizare

a percepțiilor populației; Ø Un context general de percepere redusă a nevoii de politici de egalitate de șanse: fie necunoașterea

potențialelor probleme (cum este cazul cu tema echilibrului dintre viața de familie și viață profesională), fie percepția că problemele legate de egalitatea de șanse dintre femei și bărbați au fost rezolvate și nu mai sunt prioritare;Ø O Românie care oscilează între atitudini conservatoare, compliante și moderne în raport cu temele

egalității de gen; Ø O pondere vizibilă a persoanelor care manifestă atitudini contradictorii, confuze, indecise pe diverse

teme genizate. În acest context de cercetare, pare de multe ori că genul și egalitatea de gen nu sunt teme relevante pentru modul în care oamenii problematizează existența lor de zi cu zi. Pare că, prin interme‑diul chestionarului, mulți s‑au gândit pentru prima dată la acele subiecte. Partea bună este că ponderea agregată a acestor indeciși – a celor care adoptă atitudini contradictorii – este mai ridicată decât a tra‑diționaliștilor convinși, ceea ce permite un spațiu mai larg de intervenție. Pe de altă parte, nu se remarcă un profil bine definit al indecișilor și confuzilor. În cea mai mare parte, distribuția lor urmează ponderea distribuției din populație1;Ø Un conservatorism de gen legat mai ales de rolurile de gen din sfera privată vs. atitudini mai moderne

față de parteneriatul de gen în sfera publică. Așa um observă si Bucur & Miroiu în cartea lor (2018, p.169) „femeile au început să conteste relațiile de gen inegale mult mai vocal în sfera politică și rareori în mod expli cit în familie”. Este o concluzie care rezonează cu teoria lui Ridgeway legată de decalajul cultural, de faptul că, în general, percepțiile despre gen nu corespund cu schimbarea condițiilor materiale dintr‑o

1 Observații bazate pe analize realizate cu sprijinul Ștefaniei Matei, Facultatea de Sociologie, Universitatea din București.

societate și că importanța și semnificația genului sunt mult mai puternice în viața privată, în familie, astfel încât aici se manifestă o rezistență mai mare la egalitatea de gen (Ridgeway, 2011);Ø Diferențe de percepții și atitudini corelate nu doar cu sexul/ genul, ci și cu vârsta, cu nivelul de

educație, cu mediul de rezidență, cu statutul marital.

Analize ulterioare, pornind de la acest studiu, pot identifica cu mai mare acuratețe cine pot fi aliații și cine sunt cei care trebuie sensibilizați și cooptați în procesul de formulare și de implementare a politicilor publice genizate, adică a politicilor publice în cadrul cărora problemele de egalitate de șanse sunt un mijloc pentru atingerea obiectivelor și fac obiectul unor problematizări astfel încât diferențele de ne‑voi practice și strategice între diverse grupuri sociale să fie recunoscute și abordate corespunzător. Femei și bărbați deopotrivă, în multidimensionalitatea lor, ar avea doar de câștigat în urma unui ase‑menea demers.


Bibliografie studiu introductiv

* * * Barometru de gen. România 2000, 2000, București: Fundația pentru o Societate Deschisă și Gallup România.Alvarez, Sonia E., 1999, „Advocating Feminism: The Latin American Feminist NGO ‘Boom’” , International Feminist

Journal of Politics, vol. 1, nr. 2, pp. 181‑209.Annesley, Claire, Isabelle Engeli, Francesca Gains, 2015, „The Profile of Gender Equality Issue Attention in Western

Europe”, European Journal of Political Research, vol. 54, nr. 3, pp. 525‑542.Baker, Andy, Carew Boulding, Shawnna Mullenax, Galen Murton, Meagan Todd, Ximena Velasco‑Guachalla, Drew

Zackary, 2017, Maintaining Civic Space in Backsliding Regimes (Research and Innovation Grants Working Papers Series), Boulder: University of Colorado.

Bauer, Michael W., Andrew Jordan, Christoffer Green‑Pedersen, Adrienne Héritier (ed.), 2012, Dismantling Public Policy: Preferences, Strategies, and Effects, Oxford: Oxford University Press.

Benokraitis, Nijole V. și Joe R. Feagin, 1986, Modern Sexism: Blatant, Subtle and Covert Discrimination, Englewood Cliffs: Prentice Hall.

Benokraitis, Nijole V., 1997, Subtle Sexism. Current Practice and Prospects for Change, London: Sage Publications.Bermeo, Nancy, 2016, „On Democratic Backsliding”, Journal of Democracy, vol. 27, nr. 1, pp. 5‑19.Bucur, Maria & Mihaela Miroiu, 2018, Birth of Democratic Citizenship. Women and Power in Modern Romania,

Bloomington: Indiana University Press.Collins, Patricia Hill, 1990, Black Feminist Thought: Knowledge, Consciousness and the Politics of Empowerment,

London: Routledge.Connell, R. W., 1987, Gender and Power, Sydney: Allen and Urwin.Crenshaw, Kimberle, 1991, „Mapping the Margins: Intersectionality, Identity Politics and Violence against Women

of Color”, Stanford Law Review, vol. 43, nr. 6, pp. 1241‑1299.Glick, Peter și Susan Fiske, 2011, „Ambivalent Sexism Revised”, Psychology of Women Quarterly, vol. 35, nr. 3, pp. 530‑535.Glick, Peter și Susan Fiske, 1996, „The Ambivalent Sexism Inventory: Differentiating Hostile and Benevolent Sexism”,

Journal of Personality and Social Psychology, vol. 70, nr. 3, pp. 491‑512.Greskovits, Béla, 2015, „The Hollowing and Backsliding of Democracy in East Central Europe”, Global Policy, vol. 6,

nr. 1, pp. 28‑37.Grünberg, Laura, 2013, „Strong Feminism, Weak Impact. Ingredients for Decoding the Paradox”, Romanian Journal

of Society and Politics (RJSP), no. 15, pp. 7‑25.Grünberg, Laura, 2014, „Lived Feminism(s) in Post‑communist Romania” in Grewal Inderpal și Bernal Victoria (ed.),

Theorizing NGOs: States, Feminisms, and Neoliberalism, Durham: Duke University Press, pp. 248‑265.Hancock, Ange‑Marie, 2007, „When Multiplication Doesn’t Equal Quick Addition: Examining Intersectionality as a

Research Paradigm”, Perspectives on Politics, vol. 5, nr. 1, pp. 63‑79.hooks bell, 1981, Aint’t I a woman?: Black Women and Feminism, Boston MA: South End Press.


Inglehart, Ronald and Pippa Norris, 2016, „Trump, Brexit, and the Rise of Populism: Economic Have‑Nots and Cul‑tural Backlash”, HKS Faculty Research Working Paper Series RWP16‑026

Kováts Eszter și Maari Poim (ed.), 2015, Gender as Symbolic Glue. The Position and Role of Conservative and Far Right Parties in the Anti‑gender Mobilization in Europe, Budapesta: FEPS – Foundation for European Progressive Studies și Friedrich‑Ebert‑Stiftung Budapest.

Krizsán Andrea și Conny Roggeband, 2018, „Towards a Conceptual Framework for Feminist Struggles over Demo‑cracy in Backsliding States”, Politics and Governance, vol. 6, nr. 3, pp. 90‑100.

Magyari‑Vincze, Eniko, 2006, Excluderea socială la intersecția dintre gen, etnicitate și clasă. O privire prin prisma sănătății reproducerii la femeile rome, Cluj: EFES.

Martinez, Carmen, Consuelo Paterna, Patricia Roux, Juan Manuel Falomir, 2010, „Predicting Gender Awareness: The Relevance of Neo‑sexism”, Journal of Gender Studies, vol. 19, nr. 1, pp. 1‑12.

McCall, Leslie, 2005, „The Complexity of Intersectionality”, Signs. Journal of Women in Culture and Society, vol. 30, nr. 3, pp. 1771‑1800.

Miroiu, Mihaela (coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuț Branea, 2015, Mișcări feministe și ecologiste în România (1990‑2014), Iași: Polirom.

Moya, Miguel, Peter Glick, Francisca Expósito, Soledad de Lemus, Joshua Hart, 2007, „It’s for Your Own Good. Be‑nevolent Sexism and Women’s Reactions to Protectively Justified Restrictions”, Personality and Social Psychology Bulletin, vol. 33, nr. 10, pp. 1421‑1434.

Popa, Raluca Maria, 2008, Report‑ analysing intersectionality in gender equality policies. Romania. QUING Project, IWM Vienna.

Ridgeway, Cecilia, 2011, Framed by Gender. How Gender Inequality Persists in the Modern World, New York: Oxford University Press.

Roggeband, Conny și Andrea Krizsán, 2018, „Reversing Gender Policy Progress: Patterns of Backsliding in Central and Eastern European New Democracies”, European Journal of Politics and Gender, vol. 1(19), nr. 3, pp. 367‑385.

Stoiciu, Victoria, Raluca Dimitriu, 2017, „Romania: Developments in working life”, Working paper, European Institute of Romania.

Swim, Janet Kay, Kathryn J. Aikin, Wayne S. Hall, Barbara S. Hunter, 1995, „Sexism and Racism: Old‑Fashioned and Modern Prejudices”, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 68, nr. 2, pp. 199‑214.

Tougas, Francine, Rupert Brown, Ann M. Beaton, Stéphane Joly, 1995, „Neosexism: Plus ça change, plus c’est pareil”, Personality and Social Psychology Bulletin, vol. 21, nr. 8, pp. 842‑849.

Verloo, Mieke (ed.), 2018. Varieties in Opposition to Gender Equality in Europe, New York, London: Routledge.Verloo, Mieke, 2006, „Multiple Inequalities: Intersectionality and the European Union”, European Journal of Women’s

Studies, vol. 13, nr. 3, pp. 211‑228. Vlăsceanu Lazăr și Marian‑Gabriel Hâncean, 2014, Modernitatea Românească, București: Editura Cartea Românească.

Resurse onlineBacklash in Gender Equality and Women’s and Girls’ Rights, 2018, Policy Department for Citizen’s Rights and Con‑

stitutional Affairs, FEMM Committee & European Parliament, disponibil online: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/604955/IPOL_STU(2018)604955_EN.pdf (accesat 20 februarie 2019).

* * * Challenges to women’s human rights in the EU. Gender discrimination, sexist hate speech and gender‑based violence against women and girls, 2017, EU Agency for Fundamental Rights, disponibil online: http://ec.europa.eu/newsroom/just/document.cfm?doc_id=48258 (accesat 16 noiembrie 2018).

* * * Discriminarea multiplă în România. Raport național, 2008, Societatea de Analize Feministe AnA, I.N.C.S.M.P.S. București, disponibil online: http://cncd.org.ro/publicatii (accesat 16 noiembrie 2018).

* * * Discrimination in the European Union: Perceptions, Experiences and Attitudes, 2008, Special Eurobarometer 296, disponibil online: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_296_en.pdf (accesat 10 decembrie 2018).

* * * Femeile și bărbații. Parteneriat de muncă și viață, 2016, Institutul Național de Statistică, disponibil online:http://www.insse.ro/old/sites/default/files/field/publicatii/femeile_si_barbatii_parteneriat_de_munca_si_

de_viata_1.pdf (accesat 16 noiembrie 2018)* * * Gender Equality Index 2015. Measuring gender equality in the European Union 2005‑2012, 2015, European In‑

stitute for Gender Equality (EIGE), disponibil online: https://eige.europa.eu/publications/gender‑equality‑in‑dex‑2017‑measuring‑gender‑equality‑european‑union‑2005‑2015‑report (accesat 16 noiembrie 2018).

* * * Global Consumer Trends: Gender Complexity, 2009, disponibil online:http://www.slideshare.net/ReportLinker/global‑consumer‑trends‑gender‑complexity (accesat 14 ianuarie 2019).* * * Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România. Raport, 2014, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice,

disponibil online: http://www.ecpi.ro/wp‑content/uploads/2015/03/Raport_Refuzul_la_efectuarea_avor‑tului_la_cerere_in_Romania.pdf (accesat 15 ianuarie 2019)

* * * Romania Gender Assessment, 2018, World Bank, disponibil online: https://elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1596/29963 (accesat 15 ianuarie 2019).

Sandu, Dumitru, 2019, „România socială în spațiul european din perspectiva Eurobarometrelor 2004‑2013”, dispo‑nibil online: https://www.researchgate.net/publication/330638755_ROMANIA_SOCIALA_IN_SPATIUL_EU‑ROPEAN_din_perspectiva_Eurobarometrelor_2004‑2013 (accesat 20 februarie 2019).

* * * Second EU Minorities and Discrimination Survey 2016, 2017, European Union Agency for Fundamental Rights (FRA), disponibil online:

https://fra.europa.eu/en/project/2015/eu‑midis‑ii‑second‑european‑union‑minorities‑and‑discrimination‑sur‑vey (accesat 20 februarie 2019).

* * * The Global Gender Gap Report, 2016, World Economic Forum, disponibil online: http://reports.weforum.org/global‑gender‑gap‑report‑2016/ (accesat 14 ianuarie 2019).

* * * World Value Survey, disponibile online: http://www.worldvaluessurvey.org/wvs.jsp (accesat 20 februarie 2019).


ANEXĂ Informații distribuite de operatorii de teren

în cadrul cercetării

Egalitatea de gen este un drept care presupune participarea egală și împărțirea egală a responsabilităților, atât în spațiul public, cât și în viața privată, precum și accesul și distribuirea egală a resurselor între femei și bărbați.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați se referă la absența barierelor în ceea ce privește partici-parea economică, politică și socială și tratament egal pentru femei și bărbați.

Știați că, în ceea ce privește problemele de sănătate, cancerul de sân și de col uterin sunt primele cauze de deces la femei?

Cancerul de sân depistat la timp poate fi vindecat. Cea mai importantă modalitate de control al sânu-lui o reprezintă auto‑palparea, care trebuie să fie făcută de fiecare femeie o dată pe lună.

De asemenea, și cancerul de col uterin depistat la timp poate fi tratat. În România, femeile cu vârste între 25 și 64 de ani, care au sau nu asigurare de sănătate, pot beneficia de gratuitate pentru efectuarea testului Babeș Papanicolau, prin care se depistează modificările la nivelul colului uterin.

ATENȚIE! Cancerele de sân și de col uterin prezintă simptome atunci când este prea târziu! Este bine să mergeți la doctor pentru examinare măcar o dată pe an.

Știați că cea mai frecventă formă de cancer la bărbați este cancerul de prostată? 1 bărbat din 10 din Europa va face cancer de prostată. În fazele inițiale cancerul de prostată nu are simptome, iar la bărbații cu vârsta între 55 și 69 de ani cu o stare bună de sănătate se depistează printr‑un test numit PSA.

Numărul bolnavilor de cancer de colon s‑a triplat din 1990. Medicii recomandă ca persoanele trecute de 40 de ani să efectueze controale medicale pentru a supraveghea modificările la nivelul colonului. Depistat precoce, poate fi tratat.


Știați că Romania este pe primul loc în Uniunea Europeană la sarcini și avorturi în randul adolescentelor (1 din 10 mame)? Mortalitatea maternă în Romania

este de cel puțin două ori mai mare ca media din UE?

Deși 3 din 10 femei între 15 și 49 de ani nu folosesc nicio metodă de contracepție, România este singura țară din UE unde nu se pot obține gratuit mijloace de contracepție de la medicul de familie.

Știați că atat mama, cat și tatăl pot beneficia de concediu de creștere a copilului?

Dacă în ultimii doi ani înainte de nașterea copilului, părintele a realizat timp de cel puțin 12 luni veni‑turi impozabile, adică: venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, ve‑nituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, șomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.

Dacă ambele persoane ar avea dreptul la concediu, îndeplinind condițiile de mai sus, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a concediului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept. De pildă, dacă mama intră în concediu, tatăl trebuie să stea și el în concediu, în locul mamei, cel puțin o lună. Altfel, mama trebuie să se întoarcă cu o lună mai devreme la muncă.

Însă, perioada la care are dreptul fiecare părinte nu este transferabilă celuilalt. Cu alte cuvinte, unul nu poate să stea acasă și pentru celălalt și nu poate să primească indemnizație de creștere cât pentru amândoi.

Discriminarea este orice deosebire, excludere, restricție sau preferință care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor și libertăților recunoscute prin lege pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, etc.

Hărțuirea sexuală este un comportament nedorit cu conotație sexuală exprimat fizic, verbal sau non‑verbal având ca scop sau efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

Ambele comportamente sunt interzise prin lege!

Știați că 1 din 4 femei din Romania a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin odată în viață?

În situații de criză, dacă viața ta sau a copiilor tăi este amenințată, sună de urgență la 112! Un echipaj de poliție se va deplasa la fața locului și, dacă este cazul, o ambulanță.

Numărul unic național de urgență pentru victimele violenței domestice: 0800 500 333 – disponibil 24 de ore din 24 persoanelor care s‑au confruntat cu o formă de violență, cât și celor care doresc informații sau consiliere. De aici poți afla informații despre serviciile de consiliere și adăpost din zona în care locuiești.

Dacă cineva din familia ta este violent cu tine sau te amenință pe tine sau pe copiii tăi, poți cere un ordin de protecție! Este nevoie să completezi o cerere tip, care se depune la Judecătoria de care aparții. Cererea poate fi introdusă personal sau, dacă ești de acord, de către o persoană de la serviciile sociale care se ocupă cu violența în familie, de un procuror sau de un polițist. Pentru obținerea unui ordin de protecție, este bine (dar nu obligatoriu) să ai un certificat medico‑legal (eliberat de unitatea de medicină legală), plângere penală înregistrată la poliție și martori care să spună în fața instanței ce s‑a întâmplat.

Barometru de Gen.

România 2018

Cercetare realizată de IMAS Marketing și Sondaje

Obi

ectiv

ulge

nera

lals

tudi

ului

este

acel

ade

aid

entif

ica

atitu

dini

leși

perc

epții

lecu

priv

irela

mod

ulîn

care

oam

enii

își

orga

nize

ază

viaț

ade

zicu

zi,d

inpe

rspe

ctiv

are

lații

lord

intre

fem

eiși

bărb

ați(

acas

ă,la

locu

lde

mun

că,p

est

radă

etc.

).

Obi

ectiv

esp

ecifi

ce:

plas

area

disc

ursu

luip

rivin

deg

alita

tea

dege

nîn

cont

extu

lact

uala

lsoc

ietății

rom

âneș

ti;

eval

uare

aop

inie

ige

nera

lea

popu

lație

icu

priv

irela

subi

ecte

(gen

izat

e)de

actu

alita

te,

prec

umhă

rțuire

ast

rada

lă,

pred

area

educ

ație

isex

uale

înșc

oliș

.a.;

eval

uare

aop

inie

ipo

pulație

ide

spre

relații

ledi

ntre

fem

eiși

bărb

ațiși

desp

rero

luril

eso

cial

eat

ribui

tece

lor

două

segm

ente

soci

ale;

prez

enta

rea

evol

uție

iatit

udin

ilorș

iper

cepț

iilorc

upr

ivire

laan

umite

aspe

cte

cețin

depr

oble

mat

ica

dege

n.

Cul

eger

eada

telo

r:In

terv

iuri

CA

PI(

com

pute

rass

iste

dpe

rson

alin

terv

iew

s)re

aliz

ate

îngo

spod

ăria

resp

onde

ntul

ui(in

terv

ieva

refață

înfață

);Eșa

ntio

nm

ultis

tadi

alşi

mul

tistra

tific

at(s

tratif

icar

epe

11re

giun

işi5

tipur

ide

loca

lităţ

i,al

eger

eal

eato

riea

loca

lităţ

ilorş

iapu

ncte

lor

deeş

antio

nare

–se

cţii

devo

tare

),cu

aleg

erea

gosp

odăr

iilor

prin

met

oda

rand

om-ro

ute,

iar

are

spon

denţ

ilor

prin

met

oda

date

ide

naşt

ere;

Pen

truac

ests

tudi

uau

fost

inte

rvie

vate

1140

depe

rsoa

necu

vârs

tede

18an

ișip

este

;P

erio

ada

dere

aliz

are

ain

terv

iuril

or:1

5no

iem

brie

-23

dece

mbr

ie20

18;

Ero

area

deeş

antio

nare

:±2.

9%.

Met

odol

ogie

Reg

iune

115

%

Reg

iune

29%

Reg

iune

36%

Reg

iune

410

%

Reg

iune

710

%

Reg

iune

611

%

Reg

iune

85%

Reg

iune

95%

Reg

iune

107%

Reg

iune

1111

%

Reg

iune

513

%Ti

pul l

ocal

ităţii

:

Rur

al 1

: mai

puţ

in d

e 5

mii

locu

itori-

28%

Rur

al 2

: mai

mul

t de

5 m

ii lo

cuito

ri-14

%U

rban

3: 1

0 -4

9m

ii lo

cuito

ri-18

%U

rban

4: 5

0 -1

99m

ii lo

cuito

ri-17

%U

rban

5: m

ai m

ult d

e20

0m

ii lo

cuito

ri-23

%

Reg

iuni

:

Reg

iune

1: B

istriţa

Săl

aj S

atu-

Mar

e M

aram

ureş

Alb

a C

luj B

ihor

Reg

iune

2: H

uned

oara

Ara

d C

araş

-Sev

erin

Tim

işR

egiu

ne 3

: Cov

asna

Har

ghita

Mur

eşR

egiu

ne 4

: Meh

edinţi

Gor

j Vâl

cea

Dol

j Olt

Reg

iune

5: B

răila

Dâm

boviţa

Buz

ău A

rgeş

Pra

hova

Reg

iune

6: G

alaţ

i Bot

oşan

i Vas

lui I

aşi

Reg

iune

7: B

ucur

eşti

Reg

iune

8: B

raşo

v Si

biu

Reg

iune

9: T

ulce

a C

onst

anţa

Reg

iune

10:

Ilfo

v G

iurg

iu C

ălăr

aşi I

alom

iţa T

eleo

rman

Reg

iune

11:

Vra

ncea

Nea

mţ B

acău

Suc

eava

Stru

ctur

a eș

antio

nulu

i

Prof

ilul s

ocio

-dem

ogra

fic a

l res

pond

ențil

or

Bărb

aţi:

49%

Fem

ei: 5

1%

Sex

Între

prin

zăto

r par

ticul

ar: 6

%

Sal

aria

t: 44

%

Tem

pora

r nu

lucr

ez: 7

%

Nu

lucr

ez: 4

3%

Ref

uz: 0

.3%

Ocu

paţie

Până

la 8

cla

se (g

imna

ziu)

: 19%

Şcoa

lă p

rofe

sion

ală

Trea

pta

I de

liceu

(10

clas

e): 2

4%

Lice

u, ş

coală

post

licea

lă s

au c

oleg

iu: 3

9%

Învă

ţăm

ânt s

uper

ior:

18%

Ref

uz: 0

.1%

Educ

aţie

18-2

9 an

i:20

%

30-4

4 an

i:28

%

45-5

9 an

i:25

%

60 d

e an

i și p

este

: 28%

Gru

pe d

e vâ

rstă

Nec

ăsăt

orit(ă)

/ sin

gur(ă)

: 18%

Căs

ător

it(ă)

: 55%

Trăiţi

cu c

inev

a fă

ră a

fi căs

ător

it (c

oncu

bina

j): 6

%

Div

orța

t(ă):

8%

Sep

arat

(ă):

2%

Vădu

v(ă)

: 11%

Ref

uz: 0

.4%

Star

e ci

vilă

Nu

ne a

jung

nic

i pen

tru s

trict

ul n

eces

ar:1

2%

Ne

ajun

g nu

mai

pen

tru s

trict

ul n

eces

ar: 3

2%

Ne

ajun

g pe

ntru

un

trai d

ecen

t, da

r nu

ne p

erm

item

cum

păra

rea

unor

obi

ecte

mai

scu

mpe

: 40%

Reu

şim

să

cum

pără

m ş

i une

le o

biec

te m

ai s

cum

pe, d

ar c

u ec

onom

ii în

alte

dom

enii:

13%

Reu

şim

să

avem

tot c

e av

em n

evoi

e, fă

ră să

face

m m

ari e

cono

mii:

3%

Nu şt

iu :

0.1%

Nu

răsp

und:

2%

Veni

turil

e go

spod

ărie

i

Rom

ân:8

9%

Mag

hiar

: 7%

Alte

le: 4

%

Naţ

iona

litat

e/ e

tnie

Dum

neav

oast

ră c

onsi

deraţi

că a

parţ

ineţ

i une

i anu

mite

relig

ii?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)C

are

este

relig

ia d

umne

avoa

stră

?_ ră

spun

s un

icÎn

afa

ră d

e nu

nţi,

înm

orm

ântă

ri şi

bot

ezur

i, câ

t de

des

aţi m

ers

în u

ltim

ul ti

mp

la b

iser

ică

sau

la lă

cașu

l de

cult?

_răs

puns

uni

c

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)Ap

arţin

une

i rel

igii

Baz

a: 1

034

resp

onde

nți

(cei

car

e ap

arţin

une

i rel

igii)

Apar

tene

nța

relig

ioasă

90.7

8.9

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%

Nu

aparţin

une

i rel

igii

Ort

odox

ă: 8

7.1%

Rom

ano-

cato

lică:

5.2

%

Prot

esta

ntă:

3.5

%

Neo

-pro

test

antă

: 2.8

%

Gre

co-c

atol

ică:

0.

5%

Alta

: 0.4

%

Ref

uz:

0.4%

Au m

ers

la b

iser

ică

sau

la lă

caşu

l de

cult.

..

•În

fiec

are

zi: 0

.7%

•D

e m

ai m

ulte

ori

pe săp

tăm

ână:

3.2

%

•O

dată

pe săp

tăm

ână:

13.

5%

•D

e do

uă, t

rei o

ri pe

lună

: 13.

6%

•O

dată

pe lu

nă: 1

6.8%

•O

dată

pe a

n sa

u m

ai ra

r: 12

.7%

•D

e C

răci

un, d

e Pa

şte şi

alte

zile

sfin

te: 3

2.4%

•N

icio

dată

: 6.0

%

•N

u şt

iu/ N

u ră

spun

d: 1

.1%

Ref

uz: 0

.4%

Sunt

de

acor

d să

răsp

und

82.4

Nu

sunt

de

acor

d să

răsp

und

17.6

Sunt

eți d

e ac

ord

să ră

spun

deți

la a

cest

e do

uă în

treb

ări?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Dum

neav

oast

ră vă

iden

tific

ați c

u ge

nul…

_ ră

spun

s un

icC

are

este

orie

ntar

ea d

vs. s

exua

lă?_

răsp

uns

unic

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Baz

a: 9

39re

spon

denț

i(c

ei c

are

au a

ccep

tat s

ă ră

spun

dă)

Iden

titat

ea d

e ge

n și

orie

ntar

ea s

exua

lă

Mă

iden

tific

cu

genu

l...

•M

ascu

lin: 4

8.8%

•Fe

min

in: 5

1.1%

•Al

tul:

0.0% •

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d: 0

.1%

•Su

nt h

eter

osex

ual(ă

): 96

.7%

•Su

nt h

omos

exua

l: 0.

0%

•Su

nt le

sbia

nă: 0

.0%

•Su

nt b

isex

ual(ă

): 0.

3%

•Al

ta: 0

.0% •

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d: 3

.0%

Context societal

NOTA BENE!Diferențele statistic semnifi cative dintre procentele înregistratepe subeșantioanele incluse în raportare sunt marcate cu următorul simbol:

Calculul este realizat pentru un nivel de încrederede 95%.

În g

ener

al, c

rede

ţi că

în ţa

ra n

oast

ră lu

crur

ile s

e în

drea

ptă

într

-o d

irecţ

ie b

ună

sau

într

-o d

irecţ

ie g

reşi

tă?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

În ţa

ra n

oast

ră lu

crur

ile s

e în

drea

ptă.

..

Niv

elul

de

optim

ism

17.6

73.0

8.7

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%

… în

tr-o

dire

cție

gr

eșită

Nu șt

iu…

într

-odi

recț

ie

bună

În g

ener

al, c

rede

ţi că

în ţa

ra n

oast

ră lu

crur

ile s

e în

drea

ptă

într

-o d

irecţ

ie b

ună

sau

într

-o d

irecţ

ie g

reşi

tă?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

În ţa

ra n

oast

ră lu

crur

ile s

e în

drea

ptă.

..

Niv

elul

de

optim

ism

~ su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

18.0

72.8

8.5

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%

… în

tr-o

dire

cție

gr

eșită

Nu șt

iu…

într

-odi

recț

ie

bună

17.2

73.4

8.9

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)

Baz

a: 5

56 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)

2.0%

Aloc

aţii

pent

ru c

opii/

pen

sii/

sala

rii

Ajut

oare

soc

iale

/ aju

toar

e pe

ntru

co

pii/

bătr

âni

Infr

astr

uctu

ră/ d

rum

uri

Educ

aţie

/ înv

ăţăm

ânt

Sănă

tate

/ spi

tale

Altc

eva

3.9%

12.5

%

3.2%

4.4%

Scen

ariu

l inv

estiț

iilor

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Dacă

ați p

utea

împa

rți d

umne

avoa

stră

ban

ii R

omân

iei p

e an

ul 2

019,

în c

e aț

i inv

esti

cea

mai

mar

e su

mă

de b

ani?

_ ră

spun

s de

schi

s

18.4

%

43.2

%

Locu

ri de

mun

că3.

2%

Indu

strie

Locu

inţe

Agric

ultu

ră

Inve

stiţi

i/ ec

onom

ie

1.7%

1.2%

1.8%

Nu şt

iu /

N

u ră

spun

d4.

4%

Infr

astr

uctu

ră/ d

rum

uri

Educ

aţie

/ înv

ăţăm

ânt

Sănă

tate

/ spi

tale

6.6%

Scen

ariu

l inv

estiț

iilor

~ su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

Dacă

ați p

utea

împa

rți d

umne

avoa

stră

ban

ii R

omân

iei p

e an

ul 2

019,

în c

e aț

i inv

esti

cea

mai

mar

e su

mă

de b

ani?

_ ră

spun

s de

schi

s

19.2

%

49.1

%

Infr

astr

uctu

ră/ d

rum

uri

Educ

aţie

/ înv

ăţăm

ânt

Sănă

tate

/ spi

tale

18.6

%

17.7

%

37.1

%

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Top

3 –

cate

gorii

le c

are

au fo

st m

enţio

nate

de

mai

mul

t de

5% d

intre

resp

onde

nţi

Cer

ceta

rea

Baro

met

ruld

ege

n(2

018)

rele

văun

nive

lscă

zutd

eop

timis

mîn

rând

ulre

spon

denț

ilor,

indi

fere

ntde

sexu

lace

stor

a,73

%di

ntre

pers

oane

leca

reau

luat

parte

last

udiu

eval

uând

înm

odne

gativ

dire

cția

înca

rese

îndr

eaptă

Rom

ânia

.Ast

fel,

într-

opr

oporție

covâ

rșito

are

(şia

prox

imat

ivac

eeaș

ila

nive

luls

ubeș

antio

anel

orde

fem

eişi

,res

pect

iv,de

bărb

ați),

pers

oane

lein

terv

ieva

teco

nsid

eră

căîn

țara

noas

trălu

crur

ilese

îndr

eaptă

într-

odi

recț

iegr

eșită

.

Lips

adi

fere

nțel

orpr

ocen

tual

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

lani

velu

lsu

beșa

ntio

anel

orde

fem

eişi

,re

spec

tiv,

debă

rbaț

ifac

eca

dife

rite

segm

entă

riin

ters

ecțio

nale

real

izat

esă

nure

leve

dife

renț

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

care

săpe

rmită

cons

truire

aun

uim

odel

expl

icat

ivpe

ntru

nive

luld

epe

sim

ism

/opt

imis

mal

pers

oane

lor

inte

rvie

vate

.Se

cont

urea

zădo

aro

ușoa

răas

ocie

reîn

treni

velu

lde

inst

ruire

șini

velu

lde

optim

ism

albă

rbaț

ilor,

astfe

lcă

bărb

ații

cust

udii

supe

rioar

etin

dsă

fiem

aide

grab

ăop

timiș

tiîn

rapo

rtcu

dire

cția

înca

rese

îndr

eaptă

Rom

ânia

.S

ituaț

ianu

este

însă

una

sim

ilară

pesu

beșa

ntio

nuld

efe

mei

.

Pen

trua

iden

tific

ao

iera

rhie

ane

voilo

rgl

obal

eex

iste

nte

lani

velu

lpop

ulaț

iei,

resp

onde

nții

aufo

stru

gați

săm

ențio

neze

spon

tan

dom

eniile

înca

rear

dist

ribui

resu

rsel

ebu

getu

luid

est

at,d

acă

le-a

rfi

acor

dată

acea

stă

opor

tuni

tate

.La

nive

lulî

ntre

gulu

ieșa

ntio

n,ce

lem

aim

ulte

men

țiuni

spon

tane

aufo

stas

ocia

tedo

men

iulu

isăn

ătăț

ii(4

3.2%

),ur

mat

dedo

men

iulî

nvățăm

ântu

lui(

18.4

%)ș

ide

com

pone

nta

dein

frast

ruct

ură

/dru

mur

i(12

.5%

).

Iera

rhiz

area

dom

eniilo

rcar

ene

cesi

tăal

ocar

eace

lorm

aim

aris

ume

deba

nidi

nbu

getu

lnaț

iona

l est

esi

mila

răla

fem

eiși

bărb

ați.

Totuși

,se

cont

urea

zăsp

ecifi

cități

pece

ledo

uăsu

beșa

ntio

ane.

Înce

eace

priv

ește

sube

șant

ionu

lde

fem

ei,

sepo

ate

rem

arca

prev

alen

țară

spun

suril

orle

gate

dedo

men

iul

sănă

tății

(49.

1%,

față

de37

.1%

labă

rbaț

i).D

eas

emen

ea,

înrâ

ndul

fem

eilo

rin

terv

ieva

tees

tepr

ezen

tăo

dife

renț

apr

ocen

tuală

cons

ider

abilă

între

men

țiuni

lede

spre

dom

eniu

ledu

cație

i/în

văță

mân

tulu

i(19

.2%

),în

com

parație

cusf

era

infra

stru

ctur

ii/

adr

umur

ilor

(6.6

%).

Com

para

tiv,

înca

drul

sube

șant

ionu

lui

debă

rbaț

i,pr

ocen

tul

dem

ențiu

nire

ferit

oare

laco

mpo

nent

ade

infra

stru

ctură

este

sim

ilar

celu

iîn

regi

stra

tpen

trudo

men

iule

duca

ției(

18.6

%,r

espe

ctiv

17.7

%).

În u

ltim

ii 20

de

ani ați

locu

it/ ați

fost

ple

cat(ă

) vre

odată

în s

trăi

nata

te m

ai m

ult d

e tr

ei lu

ni d

e zi

le?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)Es

te c

inev

a di

n go

spod

ărie

ple

cat l

a m

uncă

în s

trăi

nata

te?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)C

ine

este

ple

cat(ă

)?_

răsp

uns

mul

tiplu

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Da

16.9

Nu

83.1

Am lo

cuit

în s

trăi

năta

tem

ai m

ult d

e tr

ei lu

ni

Cin

e es

te p

leca

t(ă)?

Da

21.7

Nu

78.3

Este

cin

eva

din

gosp

odăr

iepl

ecat

la m

uncă

în s

trăi

năta

te

30.2

27.2

12.5

12.3

10.6

5.7

22.2

1.0

0.0

20.0

40.0

Fiul

Fiic

a

Soțu

l/ pa

rtene

rul

Tata

Mam

a

Soția

/ par

tene

ra

Altc

inev

a

Nu şt

iu/N

u ră

spun

d

Baz

a: 2

48re

spon

denț

i(c

ei c

are

au m

embr

i ai g

ospo

dărie

i ple

caţi

în s

trăinăt

ate)

Indi

cato

ri de

mig

rație

ext

ernă

Luân

d în

con

side

rare

toat

e as

pect

ele

vieţ

iidv

s. aţi

spun

e că

sun

teţi…

? _

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)C

ât d

e m

ulţu

mit(ă)

sun

teţi

de ..

.?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Satis

facț

ia c

u vi

ața

32.7

20.8 23

.9

12.7

11.6

48.9

58.9

45.8

50.9

25.7

9.7

14.0

23.0

27.8

7.8

4.7 3.0 7.

2

8.4

2.7

49.7

3.9

2.7 2.3

viaţ

a de

fam

ilie

aspe

ctul

dvs

. fiz

ic

sănă

tate

a dv

s.

situ

ația

mat

eria

lă a

fam

iliei d

vs.

serv

iciu

l pe

care

îl a

veţi

Foar

te m

ulţu

mit(ă)

Des

tul d

e m

ulţu

mit(ă)

Nu

prea

mulţu

mit(ă)

Del

oc m

ulţu

mit(ă)

Nu

e ca

zul (

Nu

citiţ

i)N

u şt

iuN

u ră

spun

d

81.7

%14

.4%

79.8

%17

.0%

69.7

%30

.2%

63.6

%36

.2%

37.3

%10

.5%

11.0

53.8

29.6

4.8

0%10

%20

%30

%40

%50

%60

%70

%80

%90

%10

0%Sa

tisfa

cția

glo

bală

cu

viaț

a

Satis

facț

ia c

u…

64.8

%34

.4%

53 .829 .6

4. 80. 3

0%10

0%

Foar

te fe

ricit(ă)

Des

tul d

e fe

ricit(ă)

Nu

prea

feric

it(ă)

Foar

te n

efer

icit(ă)

Nu şt

iuN

u ră

spun

d

Luân

d în

con

side

rare

toat

e as

pect

ele

vieţ

iidv

s. aţi

spun

e că

sun

teţi…

? _

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)C

ât d

e m

ulţu

mit(ă)

sun

teţi

de ..

.?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Satis

facț

ia c

u vi

ața

~ su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

80.8

78.3

67.9

61.4

31.1

15.3

18.3

32.1

38.6

10.7

56.6

3.9

3.3

1.6

65.3

33.8

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

64.3

35.0

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

82.6

81.3

71.7

65.9

43.9

13.5

15.6

28.2

33.7

10.3

42.5

3.9

3.1

3.4

Satis

facț

ia c

u...

Viaţ

a de

fam

ilie

Asp

ectu

l dvs

. fiz

ic

Sănă

tate

a dv

s.

Situ

aţia

mat

eria

lă a

fam

iliei

dvs.

Ser

vici

ul p

e ca

re îl

ave

ţi

Mulţu

mit(ă)

(foar

te+d

estu

l de

mulţu

mit(ă)

)N

emulţu

mit(ă)

(nu

prea

+del

oc m

ulţu

mit(ă)

)N

u e

cazu

lN

u şt

iu/ N

u ră

spun

d

Feric

it(ă)

(fo

arte

+des

tul d

e fe

ricit(ă)

)N

efer

icit(ă)

(n

u pr

ea+f

oarte

nef

eric

it(ă)

)N

u şt

iu/

Nu

răsp

und

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Satis

facţ

ia g

loba

lă c

u vi

ața

Pen

truo

bună

plas

are

înco

ntex

tul

soci

etal

,st

udiu

lBa

rom

etru

lde

Gen

(201

8)a

viza

tși

măs

urar

eaun

orin

dica

tori

gene

ricid

em

igrație

exte

rnă.

Din

trece

le11

40de

pers

oane

inte

rvie

vate

,apr

oxim

ativ

17%

decl

ară

că,î

nul

timii

20de

ani,

aulo

cuit

înaf

ara

țării

timp

dece

lpuț

intre

ilu

nide

zile

.În

plus

,21

.7%

dint

rere

spon

denț

im

ențio

neaz

ăcă

,în

prez

ent,

auce

lpuț

inun

mem

bru

algo

spod

ărie

iple

catl

am

uncă

înst

răinăt

ate.

Cân

dvi

nevo

rba

dere

lația

deru

deni

edi

ntre

resp

onde

ntși

pers

oana

/per

soan

ele

plec

ate

dința

ră,s

tudi

ulre

levă

căpe

rsoa

nele

plec

ate

lam

uncă

înst

răinăt

ate

sunt

mai

degr

abă

copi

iair

espo

nden

ților

(fiul

–30

.2%

șifii

ca–

27.2

%)

sau

alți

mem

bria

igos

podă

rieic

are

nusu

ntru

dede

grad

ulîn

tâi(

22.2

%). S

atis

facț

iacu

viaț

are

prez

intă

unal

tind

icat

orde

perc

epție

gene

rală

măs

urat

înca

drul

cerc

etăr

iiBa

rom

etru

lde

gen

(201

8).

Ast

fel,

apro

xim

ativ

două

treim

idin

trepe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

(64.

8%)

decl

ară

căsu

ntfo

arte

feric

itesa

ude

stul

defe

ricite

,lu

ând

înca

lcul

toat

eas

pect

ele

vieț

iilo

r.A

naliz

ând

indi

cato

ruld

esa

tisfa

cție

glob

ală

cuvi

ața

lani

velu

lsu

beșa

ntio

anel

orde

fem

eiși

bărb

ați,

nusu

ntre

leva

tedi

fere

nțe

stat

istic

sem

nific

ativ

eîn

trece

ledo

uăca

tego

riiso

cial

evi

zate

.

Pen

trua

cule

geda

tecu

ungr

adde

deta

lium

airid

icat

,pe

lâng

ăsa

tisfa

cția

glob

ală

cuvi

ața,

stud

iuld

efață

aur

măr

itși

iden

tific

area

nive

lulu

ide

satis

facț

iecu

refe

rire

ladi

ferit

edo

men

iial

evi

eții.

Ast

fel,

4di

n5

pers

oane

inte

rvie

vate

men

țione

ază

căsu

ntfo

arte

mulțu

mite

sau

dest

ulde

mulțu

mite

cuvi

ața

defa

milie

(81.

7%),

resp

ectiv

aspe

ctul

lor

fizic

(79.

8%).

Cân

dvi

nevo

rba

desp

reev

alua

rea

satis

facț

iei

cust

area

desă

năta

te,

proc

entu

lce

lor

care

sede

clară

foar

tem

ulțu

miți

sau

dest

ulde

mulțu

miți

este

deap

roxi

mat

iv70

%,

iar

apro

xim

ativ

două

treim

idin

trece

iint

ervi

evaț

ise

decl

ară

satis

făcu

țicu

situ

ația

mat

eria

lăa

fam

iliei

.

Sat

isfa

cția

cure

ferir

ela

aces

tedo

men

iial

evi

eții

(viața

defa

milie

,as

pect

ulfiz

ic,

sănă

tate

ași

situ

ația

mat

eria

lăa

fam

iliei)

nupr

ezin

tăva

riații

stat

istic

sem

nific

ativ

eîn

tresu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați.

Sere

mar

că,î

nsă,

caex

cepț

ie,

satis

facț

iare

ferit

oare

lase

rvic

iu,

desp

reca

rese

poat

eaf

irma

căes

tese

mni

ficat

ivm

aim

are

înrâ

ndul

bărb

ațilo

r,co

mpa

rativ

cufe

mei

le(4

3.9%

,re

spec

tiv31

.1%

),pr

ocen

tul

înre

gist

rat

lani

velu

lîn

tregu

lui

eșan

tion

fiind

de37

.3%

.To

tuși

,an

aliz

ând

sepa

rat

răsp

unsu

rile

furn

izat

ede

fem

ei,

resp

ectiv

debă

rbaț

i,se

cont

urea

zăun

prof

ilsi

mila

ral

celo

rca

rese

decl

ară

satis

făcu

țicu

locu

lde

mun

că.

Con

cret

,at

âtbă

rbaț

iidi

nse

gmen

tuld

evâ

rstă

30-4

4de

ani,

câtși

fem

eile

din

acea

stă

cate

gorie

devâ

rstă

sede

clară

mai

degr

abă

mulțu

miți

/mulțu

mite

delo

culd

em

uncă

.

Atitudini și percepții cu privire la subiecte de actualitate



Dup

ă pă

rere

a dv

s., e

ducația

sex

uală

ar t

rebu

i pre

dată

în ş

coli?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Ar t

rebu

i pre

dată

..._

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Da

75.8

Nu

17.8

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d6.

4

Educ

ația

sex

uală

ar t

rebu

i pre

dată

în ş

coli

Baz

a: 8

65 re

spon

denț

i(c

ei c

are

cred

că

educ

aţia

sex

uală

ar t

rebu

i pre

dată

în ş

coli)

…în

cla

sele

I-IV

7.2

…în

cl

asel

e V-

VIII

70.3

…la

lice

u20

.7

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d1.

8

0%20%

40%

60%

80%

100%

Pred

area

edu

cație

i sex

uale

în ș

coli

Trei

sfer

turi

dint

rere

spon

denț

iiin

terv

ieva

țise

decl

ară

înfa

voar

eapr

edăr

iied

ucaț

iei

sexu

ale

înșc

oli,

pers

oane

ledi

nca

tego

riile

devâ

rstă

18-2

9de

aniși

30-4

4de

ani

expr

imân

du-ș

iac

ordu

lîn

tr-o

prop

orție

pest

em

edia

eșan

tionu

lui

(82.

7%,

resp

ectiv

82.6

%).

Com

para

tiv,

segm

entu

lpe

rsoa

nelo

rcu

vârs

tăde

60de

aniși

pest

ees

teca

ract

eriz

atde

oan

ume

retic

ență

când

vine

vorb

ade

pred

area

educ

ație

isex

uale

înșc

oli,

proc

entu

lcel

orîn

deza

cord

cuac

eastă

măs

ură

fiind

pest

em

edia

între

gulu

ieșa

ntio

n(2

7.7%

,față

de17

.8%

,la

nive

lulî

ntre

gulu

ieșa

ntio

n).

Com

parâ

ndda

tele

lani

vel

dere

giun

eis

toric

ă,su

beșa

ntio

nul

resp

onde

nțilo

rdi

nM

unte

nia

este

mai

puțin

favo

rabi

lfață

depr

edar

eaed

ucaț

ieis

exua

leîn

școl

i(67

.9%

),în

timp

ceîn

cadr

ulsu

beșa

ntio

nulu

iper

soan

elor

inte

rvie

vate

care

locu

iesc

înTr

ansi

lvan

iapr

ocen

tul

defa

vora

bilit

ate

este

pest

em

edia

din

eșan

tion

(82.

4%).

Înce

eace

priv

ește

sube

șant

ioan

ele

defe

mei

șibă

rbaț

i,re

zulta

tele

obțin

ute

nupr

ezin

tădi

fere

nțe

stat

istic

sem

nific

ativ

e.

Seg

men

tare

asu

beșa

ntio

anel

orde

fem

eiși

bărb

ațip

ere

giun

iist

oric

epe

rmite

,în

final

,co

ntur

area

ado

uăsp

ecifi

cități.

Ast

fel,

atât

bărb

ații,

câtș

ifem

eile

din

Mun

teni

asu

ntm

aide

grab

ăîn

deza

cord

cupr

edar

eaed

ucaț

ieis

exua

leîn

școl

i,în

vrem

ece

mai

degr

abă

fem

eile

din

Tran

silv

ania

sunt

cele

care

tind

săsu

sțină

căed

ucaț

iase

xuală

artre

buip

reda

tăel

evilo

r.R

ezul

tate

lest

udiu

luia

rată

șică

pers

oane

lecu

nive

lscă

zutd

eed

ucaț

ie,p

recu

mși

pers

oane

ledi

ngo

spod

ării

cuve

nits

ub18

00R

ON

sunt

mai

puțin

înfa

voar

eapr

edăr

iied

ucaț

ieis

exua

leîn

școl

i.

Din

trere

spon

denț

iica

rem

ențio

neaz

ăcă

educ

ația

sexu

ală

artre

buip

reda

tăîn

școl

i,su

bo

zeci

me

cons

ideră

căac

eastă

disc

iplină

artre

buip

reda

tăîn

clas

ele

prim

are,

apro

xim

ativ

două

treim

isun

tde

păre

recă

artre

buip

reda

tăîn

clas

ele

V-V

III,i

ardo

uăze

cim

iafir

mă

căed

ucaț

iase

xuală

artre

buip

reda

tăel

evilo

rde

liceu

.

Cre

deți

că fe

mei

a es

te s

ingu

ra c

are

are

drep

tul să

deci

dă d

acă

să fa

că în

trer

uper

e de

sar

cină

?_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Da

25.9

Nu

68.4

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d5.

8

Atitu

dine

a față

de

drep

turil

e re

prod

uctiv

e~

tota

l eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

Da

30.0

Nu

65.4

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d4.

6

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)

Baz

a: 5

56 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)D

a21

.5

Nu

71.5

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d7.

0

Lani

velu

lînt

regu

luie

șant

ion,

unsf

ertd

intre

pers

oane

lein

terv

ieva

tesu

ntde

păre

recă

fem

eia

este

sing

ura

care

are

drep

tul

săde

cidă

dacă

săfa

căîn

treru

pere

desa

rcină,

întim

pce

apro

xim

ativ

două

treim

idin

trere

spon

denț

i(6

8.4%

)sun

tîn

deza

cord

cuac

eastă

opțiu

ne.

Lani

velr

egio

nal,

nusu

ntîn

regi

stra

tedi

fere

nțe

stat

istic

sem

nific

ativ

e.A

ltfel

spus

,opi

nia

dom

inan

tăîn

rând

ulre

spon

denț

ilor,

indi

fere

ntda

căsu

ntdi

nTr

ansi

lvan

ia,

Mun

teni

a,M

oldo

vasa

uBu

cureșt

i,es

teun

aco

ntra

răid

eii

potri

vit

căre

iafe

mei

aes

tesi

ngur

aar

edr

eptu

lde

ade

cide

dacă

săfa

căîn

treru

pere

desa

rcină.

Înrâ

ndul

bărb

ațilo

r,pr

ocen

tulp

erso

anel

orca

rede

clară

căfe

mei

anu

are

drep

tuls

ăde

cidă

sing

ură

dacă

săfa

căîn

treru

pere

desa

rcină

este

mai

mar

ede

câtp

roce

ntul

înre

gist

ratp

esu

beșa

ntio

nuld

efe

mei

,dife

renț

adi

ntre

cele

două

segm

ente

fiind

una

stat

istic

sem

nific

ativă

(71.

5%,f

ață

de65

.4%

).

De

asem

enea

,an

aliz

ând

date

lepe

segm

ente

devâ

rstă

,pe

rsoa

nele

cuvâ

rstă

de60

dean

iși

pest

ese

pozițio

neaz

ăîn

tr-un

proc

entm

aim

are

împo

triva

opțiu

niif

emei

ide

ade

cide

sing

ură

dacă

săfa

căîn

treru

pere

desa

rcină,

com

para

tivcu

segm

entu

lde

vârs

tă18

-44

dean

i(73

.8%

,față

de64

%).

91.4

86.9

86.8

85.9

83.0

82.0

80.9

80.2

73.6

4.5

5.9

8.8

8.0

9.4

14.7

13.3

23.1

14.9

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Să

vă lo

veas

căin

tenţ

iona

tSă

văur

măr

easc

ă (să

mea

rgă

după

dvs.

)

Să

vă a

tingă

inte

nţio

nat

Să

vă tr

imită

mes

aje

cu te

ntă

sexu

ală

pete

lefo

n

Să

vă tr

imită

mes

aje

sau

com

enta

rii c

ute

ntă

sexu

ală

pein

tern

et

Să

com

ente

zede

spre

asp

ectu

ldv

s. fi

zic

Să

vă fl

uier

eSă

vă p

rivea

scă

insi

sten

tSă

vă fa

că c

uoc

hiul

Mă

dera

njea

ză (d

a, în

totd

eaun

a +

da, u

neor

i)M

i s-a

întâ

mpl

at

Vă d

eran

jează

ca o

per

soan

ă ne

cuno

scută…

?_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

În u

ltim

ul a

n, v

i s-a

întâ

mpl

at c

a o

pers

oană

nec

unos

cută

…?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Hărțu

irea

în s

pațiu

l pub

lic. P

erce

pție

și e

xper

iență

Vă d

eran

jează

ca o

per

soan

ă ne

cuno

scută…

?_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

În u

ltim

ul a

n, v

i s-a

întâ

mpl

at c

a o

pers

oană

nec

unos

cută

…?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Hărțu

irea

în s

pațiu

l pub

lic. P

erce

pție

și e

xper

iență

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

93.99

3.192.892.390.390.891.389.587.4

4.55.98.88.09.41

4.713.323.114.9

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

Mă

dera

njea

ză (d

a, în

totd

eaun

a +

da, u

neor

i)M

i s-a

întâ

mpl

at

93.9

93.0

92.8

92.3

90.3

90.8

91.3

89.4

87.4

3.6

7.2

10.0

7.3

9.5

16.5

16.5

25.5

17.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)

88.8

80.4

80.5

79.2

75.3

72.9

70.1

70.6

59.1

5.5

4.6

7.5

8.8

9.4

12.9

10.0

20.7

12.7

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Să

vă lo

veas

căin

tenţ

iona

tSă

văur

măr

easc

ă (să

mea

rgă

după

dvs.

)

Să

vă a

tingă

inte

nţio

nat

Să

vă tr

imită

mes

aje

cu te

ntă

sexu

ală

pete

lefo

n

Să

vă tr

imită

mes

aje

sau

com

enta

rii c

ute

ntă

sexu

ală

pein

tern

et

Să

com

ente

zede

spre

asp

ectu

ldv

s. fi

zic

Să

vă fl

uier

eSă

vă p

rivea

scă

insi

sten

tSă

vă fa

că c

uoc

hiul

Baz

a: 5

56 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)

Pro

cent

ele

înre

gist

rate

petoți

indi

cato

riide

perc

epție

ahă

rțuiri

iîn

spaț

iulp

ublic

depă

șesc

50%

atât

înce

eace

priv

ește

fem

eile

inte

rvie

vate

,câ

tși

bărb

ații

incl

uși

îneș

antio

n.C

uto

ate

aces

tea,

seco

ntur

ează

dife

renț

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

care

susț

ino

repr

ezen

tare

soci

ală

ahă

rțuiri

istra

dale

cafe

nom

enge

niza

t.C

oncr

et,

fem

eile

,m

aide

grab

ăde

cât

bărb

ați,

perc

epca

fiind

înto

tdea

una

dera

njan

tean

umite

com

porta

men

teas

ocia

tehă

rțuiri

iîn

spaț

iul

publ

ic.

Între

sube

șant

ionu

lde

fem

eişi

cela

lbăr

bațil

or,d

ifere

nțel

epr

ocen

tual

esu

ntse

mni

ficat

ive

din

punc

tde

vede

rest

atis

ticpe

ntru

toat

eco

mpo

rtam

ente

lein

clus

eîn

lista

eval

uată

.În

plus

,to

tfe

mei

lesu

ntce

leca

rem

aide

grab

ăau

avut

oex

perie

nță

dire

ctă

cuun

ele

com

porta

men

tede

hărțu

ireîn

spaț

iulp

ublic

(i.e.

fluie

ratu

lșifăc

utul

cuoc

hiul

).

Ana

lizân

dsu

beșa

ntio

anel

epe

grup

ede

vârs

tă,p

erso

anel

ecu

vârs

tăde

60de

aniș

ipes

tede

clară,

într-

unpr

ocen

tsta

tistic

sem

nific

ativ

mai

mar

ede

câtc

elîn

regi

stra

tpe

segm

entu

lde

vârs

tă18

-29

dean

i,că

perc

epîn

totd

eaun

aan

umite

com

porta

men

teca

fiind

dera

njan

te(i.

e.pr

ivitu

lins

iste

nt,

fluie

ratu

l,at

inge

rea

inte

nțio

nată

,fă

cutu

lcu

ochi

ulsa

uco

men

tarii

lede

spre

aspe

ctul

lor

fizic

).C

ând

vine

vorb

a,în

să,

deex

perie

nța

dire

ctă

cuhă

rțuire

aîn

spaț

iul

publ

ic,

mai

degr

abă

pers

oane

lecu

vârs

taîn

tre18

-29

dean

isun

tcel

eca

rem

ențio

neaz

ăcă

s-au

conf

runt

at,î

nul

timul

an,c

udi

vers

eco

mpo

rtam

ente

dehă

rțuire

din

parte

aun

orpe

rsoa

nene

cuno

scut

e.

Înur

ma

anal

izei

date

lor

pere

giun

ige

ogra

fice,

lani

velu

lsu

beșa

ntio

nulu

ire

spon

denț

ilor

din

Mol

dova

seîn

regi

stre

ază

proc

ente

pest

em

edia

eșan

tionu

luic

ând

vine

vorb

ade

spre

expe

rienț

acu

următ

oare

lefo

rme

dehă

rțuire

însp

ațiu

lpub

lic:p

rivitu

lins

iste

nt(3

4.6%

,față

de23

.1%

),flu

iera

tul(

21.1

%,f

ață

13.3

%),

atin

gere

ain

tenț

iona

tă(1

5.2%

,față

de8.

8%),

făcu

tulc

uoc

hiul

(24.

4%,f

ață

de14

.9%

),co

men

tarii

lepr

imite

desp

reas

pect

ullo

rfiz

ic(2

3.3%

,față

de14

.7%

).

Dup

ă pă

rere

a dv

s. c

ine

ar tr

ebui

să

inte

rvină

când

cin

eva

îşi b

ate

part

ener

ul/p

arte

nera

, soţ

ul/ s

oţia

?_ c

el m

ult d

ouă

răsp

unsu

ri (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

52.9

46.4

23.9

15.0

3.7

2.4

2.1

0.9

0.5 1.5

20.0

8.6

0.0

20.0

40.0

60.0

Poliț

ia

Rud

ele

Vec

inii

Prie

teni

i

Naș

ii

Pre

otul

Oric

ine

vede

Asis

tenț

a/ p

rote

cţia

soc

ială

Psi

holo

gul

Altc

inev

a

Cei

doi

treb

uie

lăsa

ţi să

-şi

rezo

lve

sing

uri p

robl

ema

Nu

răsp

und

Com

bate

rea

viol

ențe

i dom

estic

e. A

genț

ii so

cial

i res

pons

abili

~to

tal eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

55.9

47.4

21.0

13.4

3.7

2.8

2.0

1.6

0.4 1.8

19.6

9.1

0.0

20.0

40.0

60.0

49.8

45.3

27.0

16.7

3.6

1.9

2.2

0.3

0.6 1.2

20.4

8.2

0.0

20.0

40.0

60.0

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Un

alts

ubie

ctab

orda

tîn

cadr

ulpr

ezen

tulu

istu

diu

afo

stvi

olen

țado

mes

tică,

mai

exac

tide

ntifi

care

ace

lorm

aiim

porta

nțid

oiag

enți

soci

alir

espo

nsab

ilicu

com

bate

rea

aces

tuif

enom

enso

cial

devi

ant.

Înpe

rcep

țiapu

blică

gene

rală

,po

liția

şiru

dele

sunt

ceim

aiim

porta

nțif

acto

ride

inte

rven

țieîn

cazu

lvio

lenț

eido

mes

tice,

înre

gist

rând

proc

ente

de52

.9%

,re

spec

tiv46

.4%

.Cu

toat

eac

este

a,fe

mei

letin

dsă

resp

onsa

biliz

eze

poliț

iaca

agen

talc

ontro

lulu

isoc

ialî

ntr-o

prop

orție

mai

mar

ede

cât

bărb

ații,

dife

renț

ape

sube

șant

ioan

efii

ndun

ase

mni

ficat

ivă

din

punc

tde

vede

rest

atis

tic(5

5.9%

,față

de49

.8%

).

Viol

ența

dom

estic

ăa

fost

ote

mă

stud

iată

șiîn

cadr

ulce

rcetăr

iiB

arom

etru

lde

gen

din

anul

2000

,per

soan

ele

inte

rvie

vate

atun

cifii

ndru

gate

săm

ențio

neze

toți

agen

țiiso

cial

ipe

care

îico

nsid

erau

resp

onsa

bili

cuco

mba

tere

avi

olen

ței

între

parte

neri.

Lam

omen

tul2

000,

35%

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

erau

depă

rere

căpa

rtene

riitre

buie

lăsa

țisă

își

rezo

lve

sing

uri

prob

lem

ele,

întim

pce

28%

iden

tific

auru

dele

șito

t28

%m

ențio

nau

poliț

iadr

ept

prin

cipa

liifa

ctor

ide

inte

rven

ție.T

rebu

ieav

utîn

vede

recă

rezu

ltate

leob

ținut

eîn

anii

2000

și20

18nu

potf

isup

use

unei

com

parații

înte

rmen

ide

evol

uție

aie

rarh

izăr

iiag

ențil

orso

cial

ires

pons

abili

cuco

mba

tere

avi

olen

țeid

omes

tice,

exis

tând

dife

renț

em

etod

olog

ice

înte

rmen

ide

măs

urar

ea

aces

tuii

ndic

ator

.

Per

cepț

iavi

olen

țeid

omes

tice

capr

oble

mă

mai

curâ

ndpr

ivată

decâ

tpub

lică

apar

ecu

prec

ăder

eîn

Mun

teni

a,pr

ecum

şiîn

med

iulr

ural

.E

ste

impo

rtant

derețin

utcă

jude

care

avi

olen

țeid

omes

tice

capr

oble

mă

priv

ată,

i.e.

înca

repa

rtene

riitre

buie

săîș

ire

zolv

esi

ngur

ico

nflic

tul,

nuco

rele

ază

cual

teca

ract

eris

tici

dem

ogra

fice.

Altf

elsp

us,

acea

stă

perc

epție

nues

tesp

ecifi

căfe

mei

lors

aubă

rbaț

ilor,

nici

unei

anum

itegr

upe

devâ

rstă

sau

unui

anum

itni

vele

duca

ționa

l.

Dup

ă pă

rere

a dv

s. p

rost

ituţia

ar t

rebu

i int

erzi

să s

au le

galiz

ată?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Ar tr

ebui

in

terz

isă

51.2

Ar tr

ebui

le

galiz

ată

39.1

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d9.

7

Atitu

dine

a față

de

lega

lizar

ea s

au in

terz

icer

ea p

rost

ituție

i~

tota

l eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ațiș

i fem

ei

Ar tr

ebui

in

terz

isă

58.5

Ar tr

ebui

le

galiz

ată

31.8

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d9.

7

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)

Baz

a: 5

56 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)

Ar tr

ebui

in

terz

isă

43.6

Ar tr

ebui

le

galiz

ată

46.8

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d9.

6

Lani

velu

lînt

regu

luie

șant

ion,

51.2

%di

ntre

resp

onde

nțic

onsi

deră

căpr

ostit

uția

artre

buii

nter

zisă

,39.

1%su

ntde

păre

recă

pros

tituț

iaar

trebu

ileg

aliz

ată,

iara

prox

imat

iv10

%di

ntre

pers

oane

lein

terv

ieva

tenu

pote

xprim

ao

atitu

dine

afață

dele

galiz

area

sau

inte

rzic

erea

pros

tituț

iei.

Pro

cent

ele

înre

gist

rate

sunt

sim

ilare

celo

rob

ținut

epr

inin

term

ediu

lB

arom

etru

luid

ege

nre

aliz

atîn

anul

2000

,cân

d51

%di

ntre

resp

onde

nțis

epo

zițio

nau

înfa

voar

eain

terz

icer

iipr

ostit

uție

i,36

%în

favo

area

lega

lizăr

iiac

este

ia,i

ar13

%di

ntre

pers

oane

lein

clus

eîn

eșan

tion

nuau

știu

tsau

nuau

dorit

sără

spun

dăla

acea

stă

între

bare

.

Dat

ele

pesu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați

rele

văcă

fem

eile

sunt

înm

aim

are

măs

ură

depă

rere

căpr

ostit

uția

artre

buii

nter

zisă

(58.

5%,

com

para

tivcu

proc

entu

lde

43.6

%în

regi

stra

tîn

rând

ulbă

rbaț

ilor),

situ

ație

sim

ilară

cele

iide

ntifi

cate

înca

drul

stud

iulu

idin

anul

2000

.An

aliz

ada

telo

rpe

cate

gorii

devâ

rstă

arată

căfe

mei

le,

indi

fere

ntde

vârs

tă,

sepo

zițio

neaz

ăm

aide

grab

ăîn

favo

area

inte

rzic

erii

pros

tituț

iei,

învr

eme

cebă

rbaț

iidi

nse

gmen

tul3

0-59

dean

itin

dsă

susț

ină

lega

lizar

eapr

ostit

uție

i.

Rez

ulta

tele

stud

iulu

ire

aliz

atde

IMA

SM

arke

ting

șiS

onda

jeîn

anul

2018

arată

căși

înce

eace

priv

ește

pers

oane

lecu

nive

lscă

zutd

eed

ucaț

iese

înre

gist

reaz

ăun

proc

entp

este

med

iaeș

antio

nulu

icân

dvi

nevo

rba

deop

țiune

ain

terz

icer

iipr

ostit

uție

i(69

%,f

ață

de51

.2%

).S

pre

com

parație

,per

soan

ele

cust

udii

supe

rioar

ese

decl

ară

mai

degr

abă

înfa

voar

eale

galizăr

iipr

ostit

uție

i(55

.8%

,față

de39

.1%

,pro

cent

înre

gist

ratp

erto

tale

șant

ion)

.

Roluri de gen în sfera privată



Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

69.8

64.6

62.2

50.8

32.8

15.1

16.3

16.2 25.1

28.7

49.1

71.8

13.4

18.4 11

.5

18.5

16.2 9.2

2.0

2.0

3.9

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Băr

batu

l est

e ca

pul f

amili

ei

Fem

eia

trebu

ie să-şi

urm

eze

bărb

atul

Oam

enii

care

vor

să

facă

cop

ii ar

treb

ui să

se căs

ător

easc

ă

Fem

eia

este

stă

pâna

cas

ei

Băr

baţii

pot

creşt

e co

pii l

a fe

l de

bine

ca şi

fem

eile

Este

mai

bin

e să

răm

âi în

tr-o

căsă

torie

ner

euși

tă d

ecât

să

nu te

căs

ător

ești

delo

c

Da

Nu

Dep

inde

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Gen

ul în

fam

ilie

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Bărb

atul

est

e ca

pul f

amilie

i

Fem

eia

trebu

ie să-şi

urm

eze

bărb

atul

Oam

enii

care

vor

să

facă

cop

ii ar

tre

bui să

se căs

ător

easc

ă

Fem

eia

este

stă

pâna

cas

ei

Bărb

ații

pot c

reșt

e co

pii l

a fe

l de

bine

ca şi

fem

eile

Est

e m

ai b

ine

să ră

mâi

într-

ocă

săto

rie n

ereu

șită

dec

ât să

nu

te căs

ător

ești

delo

c

Da

Nu

Dep

inde

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Gen

ul în

fam

ilie

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

77.0

70.6

63.6

46.5

33.8

16.6

11.8

11.8

24.9

33.1

49.2

67.3

10.6

16.6 9.

8

17.9

14.1

10.9

1.6

2.5

3.0

5.2

63.1

58.9 60.8

54.8

31.9

13.6

20.6

20.3 25

.2

24.5

48.9

76.1

16.1

20.1 13

.1

19.1

18.2 7.

6

1.5 2.7

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

77.0

63.1

62.9

65.4 70

.9 78.2

80.2

76.0

68.0

54.4

77.1

64.6 69

.0 74.0

69.3

59.4

11.8

20.6

18.6 20

.1 14.0

12.9

8.7

12.0

18.1

26.4

9.9

20.9 17

.9 15.9

10.4

25.5

10.6

16.1

17.7 14

.115

.1 8.2

10.3

10.9

13.9

19.2 12

.614

.0

12.7 9.4

20.4 15

.1

0.9

1.1

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Gen

ul în

fam

ilie

~se

gmen

tare

Băr

batu

l est

e ca

pul f

amili

ei

Da

Nu

Dep

inde

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

70.6

58.9

56.3

54.9 67

.1 77.9 82

.875

.660

.539

.5

71.2

59.8 65

.9 71.0

60.6

45.6

11.8

20.3

18.6

23.4

13.1

10.0 5.

110

.519

.029

.4

11.0

19.8 17

.8 12.4

14.9

26.9

16.6

20.1

23.5 21

.019

.5 11.3

11.3

12.5

19.8

30.6 16

.619

.7 16.1

16.4

22.6

24.6

1.0

1.6 0.7

0.9

0.9

1.3

1.2

1.8

2.9

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Fem

eia

treb

uie

să-ş

i urm

eze

bărb

atul

Da

Nu

Dep

inde

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

Gen

ul în

fam

ilie

~se

gmen

tare

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

63.6

60.8

54.2

49.7

68.4 74

.6

73.5

71.5

60.0

42.1

68.9

57.3 63

.465

.958

.851

.8

24.9

25.2

28.1

35.4

22.1 15

.3

12.6

17.9

26.1

46.0

19.4

29.1 21

.3 23.9

26.9

38.9

9.8

13.1

14.8 13

.8 9.5

8.6

12.1 9.1

12.7

11.4

9.9

12.6

14.3 8.

812

.8 8.21.

6

1.0

2.9 1.1

1.5

1.7

1.5

1.3

1.7

0.9

1.0

1.4

1.5

1.1

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Oam

enii

care

vor

să

facă

copi

iar

treb

ui să

se căsăt

orea

scă

Da

Nu

Dep

inde

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

Gen

ul în

fam

ilie

~se

gmen

tare

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

46.5 54

.8

41.5 46

.5 52.2 60

.4

60.6

55.6

48.0

40.1 51

.050

.6

51.4

50.5

52.8

44.7

33.1 24

.5

36.3 30

.6 25.0

24.9

23.8

24.8

30.7

34.9

27.8

29.4

28.7

31.2

20.8

37.3

17.9

19.1

20.2

20.4

21.0 13

.3

12.8

18.3

19.2

23.1 18.7

18.4

17.8

16.6

23.5 17

.1

2.5 1.5

2.0

2.5

1.9

1.5

2.7 1.3

2.0

2.0

2.5 1.6

2.0

1.7

2.9 0.8

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Fem

eia

este

stă

pâna

cas

ei

Da

Nu

Dep

inde

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

Gen

ul în

fam

ilie

~se

gmen

tare

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

În g

ener

al s

unteţi

de păr

ere

că ..

._ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)Da

57.6

Nu

40.4

NS/

NR

2.0

Este

mai

mul

t dat

oria

fem

eilo

r dec

ât a

băr

baţil

orsă

se

ocup

e de

treb

urile

cas

ei

Da

61.0

Nu

36.8

NS/

NR

2.2

Este

mai

mul

t dat

oria

băr

baţil

or d

ecât

a fe

mei

lor

să a

ducă

ban

i în

casă

Gen

ul ș

i dat

oria

față

de

fam

ilie

În g

ener

al s

unteţi

de păr

ere

că ..

._ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Este

mai

mul

t dat

oria

fem

eilo

r de

cât a

băr

baţil

orsă

se

ocup

e de

treb

urile

cas

ei

Gen

ul ș

i dat

oria

față

de

fam

ilie

~se

gmen

tare

59.2

56.1

52.6

48.4 55

.672

.2 78.1

65.6

53.1

34.5

65.0

52.4 57

.0 60.6

53.3 58

.5

38.6

42.0

43.8

49.4 42

.526

.9 21.0

32.4

44.5

63.0

33.9

45.0 40

.6 37.6

44.7 39

.8

2.2

1.9

3.6 2.2

1.9 0.9

0.8

2.0

2.4

2.5 1.1

2.7

2.4

1.8

2.0

1.7

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Da

Nu

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

În g

ener

al s

unteţi

de păr

ere

că ..

._ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Este

mai

mul

t dat

oria

bă

rbaţ

ilor d

ecât

a fe

mei

lor

să a

ducă

ban

i în

casă

65.4

56.8

56.6

50.0 61

.7 74.5 78.2

69.8

54.2

45.5

71.8

53.2 57

.3 68.0

60.3

50.5

32.4

41.0

39.7

47.1

36.9 24

.3 19.9

29.1

42.8

52.1

26.6

44.1 39.5

31.2

37.3

46.0

2.2

2.2

3.6

2.9 1.4

1.2

1.9 1.1

3.0

2.4

1.6

2.7

3.2 0.7

2.5

3.6

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Da

Nu

Nu şt

iu /

Nu

răsp

und

Gen

ul ș

i dat

oria

față

de

fam

ilie

~se

gmen

tare

Din

trepa

rtici

panț

iila

stud

iu,a

proa

pedo

uătre

imic

onsi

deră

căpe

rsoa

nele

care

vor

săai

băco

piia

rtre

buis

ăse

căsă

tore

ască

,în

sădo

ar15

%di

ntre

resp

onde

nțis

unt

depă

rere

căes

tem

aibi

nesă

răm

âiîn

tr-o

căsă

torie

nere

ușită

decâ

tsă

nute

căsă

toreșt

idel

oc.Î

npl

us,a

prox

imat

ivju

măt

ate

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

cons

ideră

căbă

rbaț

iinu

pot

creș

teco

piil

afe

lde

bine

cafe

mei

le.

Com

parâ

ndda

tele

din

2018

cuce

lera

porta

teîn

anul

2000

,se

cont

urea

zăo

tend

ință

desc

resc

ătoa

rea

acor

dulu

icu

următ

oare

leaf

irmaț

ii:•

„Băr

batu

lest

eca

pulf

amili

ei”(

dela

83%

înan

ul20

00,l

a70

%în

anul

2018

);•

„Fem

eia

trebu

iesă

îșiu

rmez

ebă

rbat

ul”(

dela

78%

înan

ul20

00,l

a65

%în

anul

2018

);•

„Fem

eia

este

stăp

âna

case

i”(d

ela

61%

înan

ul20

00,l

a51

%în

anul

2018

).

În20

18,p

roce

ntul

resp

onde

nțilo

rcar

ese

decl

ară

înac

ord

cuaf

irmaț

ia„E

ste

mai

mul

tdat

oria

fem

eilo

rde

cât

abă

rbaț

ilors

ăse

ocup

ede

trebu

rile

case

i”es

teun

ulco

mpa

rabi

lcu

celî

nreg

istra

tîn

cadr

ulst

udiu

luid

inan

ul20

00(5

8%în

2018

,față

de63

%în

anul

2000

).C

ând

vine

vorb

a,în

să,d

eco

ntrib

uția

celo

rdo

ipar

tene

rila

buge

tulf

amilie

i,pe

rspe

ctiv

aes

teun

aîn

schi

mba

re.A

stfe

l,te

ndința

acor

dulu

icu

afirm

ația

„Est

em

aim

ultd

ator

iabă

rbaț

ilor

decâ

tafe

mei

lor

săad

ucă

bani

înca

să”e

ste

una

desc

ăder

e,de

la70

%în

anul

2000

,la

61%

peba

zada

telo

rcul

ese

deIM

AS

Mar

ketin

gși

Son

daje

înan

ul20

18. O

impo

rtantă

prop

orție

(40%

)a

pers

oane

lor

inte

rvie

vate

sede

clară

deac

ord

cuîm

părți

rea

clas

ică

ast

atus

urilo

rfa

milia

le:

fem

eia

este

stăp

âna

case

i,ia

rbă

rbat

ules

teca

pulf

amilie

i.Ia

rcu

priv

irela

sem

nific

ația

conc

retă

aac

esto

rre

prez

entă

riîn

perc

epția

publ

ică,

sepo

ate

spun

ecă

stat

usul

destăp

ână

aca

seis

esu

prap

une,

înm

are

măs

ură,

rolu

luia

ctiv

alpe

rsoa

neic

are

seoc

upă

detre

buril

ego

spod

ărie

i,pe

când

poziția

capu

luid

efa

milie

setra

duce

prin

dato

riade

aîn

trețin

efa

milia

(i.e.

dato

riade

aad

uce

bani

înca

să).

Înge

nera

l,in

dife

rent

dem

ediu

lde

rezi

dență

sau

deni

velu

led

ucaț

iona

l,că

săto

riane

reuș

itănu

este

perc

epută

caal

tern

ativă

pref

erab

ilăce

libat

ului

.Tot

uși,

anal

iza

date

lor

arată

căac

cept

area

căsă

torie

iner

euși

teco

rele

ază

cum

ediu

lrur

alde

rezi

dențăşi

cuni

velu

lstu

diilo

rel

emen

tare

.Altf

elsp

us,p

erso

ane

care

locu

iesc

înm

ediu

lrur

alși

auun

nive

ldeșc

olar

izar

ere

dus

tind

săfie

depă

rere

căes

tem

aibi

nesă

răm

âiîn

tr-o

căsă

torie

nere

ușită

decâ

tsă

nuai

unpa

rtene

r/o

parte

neră

.

Împă

rțire

age

niza

tăa

rolu

rilor

fam

iliale

este

susț

inută

mai

ales

depe

rsoa

nele

din

med

iulr

ural

,de

pers

oane

lecu

nive

ledu

cațio

nals

căzu

tşim

ediu

,pre

cum

şide

pers

oane

lecu

vârs

tade

pest

e60

dean

i.

74.4

73.6

68.1

67.3

58.6 62

.5

55.9

39.2

35.1

34.1

32.4

31.0

33.1 28

.6

29.2

22.2

2.0

3.3

3.3

2.4

2.9

1.9

2.9

1.2

12.6

13.1

13.5

12.3

10.8

12.7

6.3

1.7

2.3

1.6

2.8

10.3

1.2

5.0

12.7

20.3

1.6

45.4

1.0

0.4

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

012

0.0

140.

0

Eu

Soţ

(ia)/

Parte

ner(a

)Fi

ulFi

ica

Alte

fem

ei d

in g

ospo

dărie

Alţi

băr

baţi

din

gosp

odăr

ieN

e aj

ută

fără

pla

tă o

rudă

fem

eie

Ne

ajută

fără

pla

tă o

rudă

băr

bat

Plă

tim p

e ci

neva

Nu

e ca

zul

Nu șt

iu

De

obic

ei în

gos

podă

ria d

vs. c

ine…

?_ ră

spun

s m

ultip

lu (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Dis

trib

uția

rolu

rilor

dom

estic

e

…fa

ce c

urat

în c

asă

…sp

ală

vase

…pr

egăt

ește

mân

care

a

…sp

ală

hain

e

…ar

e gr

ijă d

e un

mem

bru

al fa

milie

i at

unci

cân

d ac

esta

est

e bo

lnav

…ca

lcă

rufe

le

…fa

ce re

parații

în c

asă

…ar

e in

gen

eral

grijă

de c

opil/

cop

ii

53.7

82.0

24.0

53.5

80.1

25.6

51.6

77.2

24.6

50.0

72.9

25.9

23.8

1.3

47.5

22.8

45.9

20.5

41.1

17.7

1.1

35.1

3.5

3.5

3.6

7.4

6.2

8.6

11.1

9.5

12.8

15.6

13.2

18.1

6.5

7.8

5.0

7.2

8.8

5.4

6.3

6.4

6.2

8.8

9.4

8.2

10.7

5.2

16.5

8.9

3.8

14.2

10.4

5.8

15.2

7.9

3.4

12.7

1.6

3.1

0%20%

40%

60%

80%

100%

Eu

Par

tene

rul /

aA

mbi

i par

tene

riU

nul d

intre

par

tene

ri și

altc

inev

a di

n fa

milie

Altc

inev

aN

u e

cazu

lN

u șt

iu

Dis

trib

uția

rolu

rilor

dom

estic

e (I)

~to

tal eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați și

fem

ei

…ca

lcă

rufe

le…

spală

hain

e…

pregăt

ește

mân

care

a…

spală

vase

Tota

lN

=114

0Fe

mei

N=5

84Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56

De

obic

ei în

gos

podă

ria d

vs. c

ine…

?_ v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

48.8

70.5

25.9

45.8

21.6

71.1

32.0

48.0

15.2

24.3

37.9

9.9

17.3

1.2

34.3

21.3

38.4

3.4

10.8

1.5

20.6

8.6

0.6

17.0

17.0

14.6

19.5

6.4

6.4

6.4

21.7

19.9

23.6

13.4

12.5

14.4

9.3

9.7

8.9

5.3

3.9

6.8

5.4

5.0

5.8

1.8

7.6

3.9

11.4

20.3

28.5

11.8

8.7

6.1

11.5

6.0

3.7

8.5

20.3

18.4

22.3

45.4

42.3

48.6

0%20%

40%

60%

80%

100%

Eu

Par

tene

rul /

aA

mbi

i par

tene

riU

nul d

intre

par

tene

ri și

altc

inev

a di

n fa

milie

Altc

inev

aN

u e

cazu

l

Dis

trib

uția

rolu

rilor

dom

estic

e (II

)~

tota

l eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați și

fem

ei

…fa

ce c

urat

în c

asă

…fa

ce re

parații

în c

asă

…ar

e gr

ijă d

e un

mem

bru

al fa

mili

ei

atun

ci c

ând

aces

ta e

ste

boln

av…

are

în g

ener

al g

rijă

de

copi

l/ co

pii

Tota

lN

=114

0Fe

mei

N=5

84Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56To

tal

N=1

140

Fem

eiN

=584

Băr

bați

N=5

56

De

obic

ei în

gos

podă

ria d

vs. c

ine…

?_ v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dis

tribu

țiaro

luril

ordo

mes

tice

repr

ezin

tăun

alts

ubie

ctca

rea

fost

prel

uatd

inst

udiu

lBar

omet

ruld

ege

n20

00și

adap

tat

pent

ruce

rcet

area

real

izată

înan

ul20

18.

Con

form

date

lor

din

rapo

rtul

dece

rcet

are

publ

icat

înan

ul20

00,

activ

ități

prec

umpr

egăt

irea

mân

cării

,cu

rățe

nia

înca

să,

spăl

atul

hain

elor

șisp

ălat

ulva

selo

rsa

ucă

lcat

ulru

felo

rer

aure

aliz

ate,

într-

unpr

ocen

tde

celp

uțin

80%

num

aide

către

fem

eile

(fie

căer

avo

rba

dere

spon

dent

ele

din

cadr

ulst

udiu

lui,

depa

rtene

rele

bărb

ațilo

rca

reau

parti

cipa

tla

stud

iusa

ude

alte

fem

eidi

ngo

spod

ăria

sau

fam

iliape

rsoa

nelo

rin

clus

eîn

eșan

tionu

ldin

anul

2000

).În

plus

,con

form

date

lorc

ules

eîn

cadr

ulB

arom

etru

luid

ege

n(2

018)

,fem

eile

seau

to-id

entif

ică

înm

aim

are

măs

ură

decâ

tbăr

bații

drep

tres

pons

abile

deîn

grijir

eaco

piilo

rșia

pers

oane

lord

infa

milie

,atu

ncic

ând

aces

tea

seîm

bolnăv

esc. Cân

dvi

nevo

rba

deef

ectu

area

dere

parații

înca

să,

bărb

ații

cons

ideră,

într-

opr

oporție

mai

mar

ede

cât

fem

eile

,că

eisu

ntce

ica

reîn

depl

ines

cac

est

rol

dom

estic

(71%

înrâ

ndul

bărb

ațilo

r,față

de22

%în

rând

ulfe

mei

lor).

Car

acte

rulg

eniz

atal

aces

teia

ctiv

ități

dom

estic

ees

tesu

sțin

utși

dedi

strib

uția

răsp

unsu

rilor

pesu

beșa

ntio

nuld

efe

mei

,ac

este

ade

clar

ând

căfie

parte

neru

l(38

.4%

),fie

altc

inev

a(2

8.5%

)est

ere

spon

sabi

lde

efec

tuar

eade

repa

rații

înca

să.

Seg

men

tare

ape

sexe

ada

telo

rcul

ese

înan

ul20

18in

dică

men

ținer

ea,c

elpu

ținla

nive

lde

perc

epț ie

,aun

eidi

strib

uții

deze

chilib

rate

înce

eace

priv

ește

trebu

rile

casn

ice.

Ast

fel,

fem

eile

cons

ideră

căsu

ntm

aide

grab

ăpe

rsoa

nele

din

gosp

odăr

ieca

reîn

depl

ines

cur

măt

oare

lero

luri

dom

estic

e:•

calcă

rufe

(82%

dint

refe

mei

,față

dedo

ar24

%di

ntre

bărb

ați);

•sp

ală

hain

e(8

0%di

ntre

fem

ei,f

ață

dedo

ar26

%di

ntre

bărb

ați);

•pr

egăt

esc

mân

care

a(7

7%di

ntre

fem

ei,f

ață

dedo

ar25

%di

ntre

bărb

ați);

•sp

ală

vase

73%

dint

refe

mei

,față

dedo

ar26

%di

ntre

bărb

ați);

•fa

ccu

ratî

nca

să(7

1%di

ntre

fem

ei,f

ață

dedo

ar26

%di

ntre

bărb

ați).

Dis

tribu

țiage

niza

tăa

rolu

rilor

dom

estic

epo

ate

fiar

gum

enta

tăpr

inpr

ocen

tele

înre

gist

rate

pent

ruop

țiune

aîn

care

ambi

ipa

rtene

risu

ntim

plic

ați

înre

aliz

area

trebu

rilor

dom

estic

e.A

stfe

l,de

exem

plu,

doar

3.5%

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

afirm

ăcă

activ

itate

ade

acă

lca

rufe

este

real

izată

deam

biip

arte

neri,

7.4%

dint

rere

spon

denț

idec

lară

căsp

ală

hain

ealăt

urid

epa

rtene

r/ă,

iar

apro

xim

ativ

oze

cim

edi

neș

antio

nco

nsid

eră

căpr

egăt

irea

mân

cării

este

oac

tivita

tea

înca

resu

ntim

plic

ațiși

eiși

parte

nerii

.În

ceea

cepr

iveș

tesu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiș i

bărb

ați,

rezu

ltate

leob

ținut

enu

prez

intă

dife

renț

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

pent

ruac

tivită

țile

dom

estic

eev

alua

te.P

roce

ntel

ere

lativ

redu

sepe

ntru

varia

nta

deră

spun

s„A

mbi

ipa

rtene

ri”nu

perm

itse

gmen

tări

inte

rsec

ționa

le,

deoa

rece

nues

teas

igur

atnu

măr

ulm

inim

nece

sar

deca

zuri

pent

rure

aliz

area

dean

aliz

est

atis

tice

com

plex

e.

Creșterea și îngrijirea copiilor



Res

pons

abili

tate

a cr

ește

rii c

opiil

or~

tota

l eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ațiș

i fem

ei

Ambi

i păr

inţi

80.3

%

Cin

e ar

treb

ui să

se o

cupe

într

-o fa

mili

e de

creşt

erea

cop

iilor

?_ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Ambi

i păr

inţi

80.7

%

Mai

ale

s m

ama

18.9

%

Ambi

i păr

inţi

79.7

%

Mai

ale

s m

ama

19.4

%M

ai a

les

mam

a19

.9%

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Dum

neav

oast

ră a

veţi

sau

aţi a

vut c

opii

(incl

usiv

ado

ptaţ

i sau

din

altă

căsăt

orie

a p

arte

neru

lui/p

arte

nere

i)?_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)Pe

ntru

a a

vea

grijă

de

copi

i, aţ

i ape

lat v

reod

ată

la:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Da

64.7

Nu

33.7

NR

1.6

Am/ a

m a

vut c

opii

Baz

a: 7

38 re

spon

denț

i(c

ei c

are

au s

au a

u av

ut c

opii)

52.6

14.1

4.1

2.9

19.7

25.4

18.2

27.2

58.8

75.6

90.6

0.5

1.7

2.1

3.8

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Bun

ici

Alţi

mem

bri a

i fam

iliei (

alte

rude

)

Prie

teni

, vec

ini,

cuno

ștințe

Bon

ă, dăd

acă

Des

(foa

rte d

es+d

es)

Rar

Foar

te ra

r/ N

icio

dată

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

Creșt

erea

cop

iilor

Am a

pela

t la.

..

Pent

ru c

e pă

rinte

est

e m

ai g

reu:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

34.3

45.7

31.5

9.0

7.7

7.8

36.8

27.1

35.1

17.0

15.6

20.2

2.8

3.9

5.5

0%20%

40%

60%

80%

100%

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

Nic

i pen

tru m

amă,

nic

i pen

tru ta

tă

Și p

entru

mam

ă și

pen

tru ta

tă

Mai

deg

rabă

pen

tru u

n ta

tă

Mai

deg

rabă

pen

tru o

mam

ă

…să

își găs

ească

un lo

c de

mun

că…

să fi

e pr

omov

at/ă

la

locu

l de

mun

că

…să

se

înto

arcă

la s

ervi

ciu

după

ce

ast

at în

con

cedi

u de

cr

ește

re a

cop

ilulu

i

Stat

utul

de

părin

te p

e pi

ața

mun

cii

Din

trepe

rsoa

nele

care

aupa

rtici

patl

ast

udiu

,apr

oxim

ativ

două

treim

idec

lară

căau

copi

i,fie

căes

tevo

rba

deco

pii

biol

ogic

i,ad

optați

sau

dint

r-ore

lație

ante

rioară

apa

rtene

rulu

i/pa

rtene

rei.

Cân

dvi

nevo

rba

deex

tern

aliz

area

anum

itor

sarc

ini

cețin

decr

ește

rea

șiîn

grijir

eaco

piilo

r,re

spon

denț

iica

res-

auid

entif

icat

caav

ând

stat

utde

părin

tem

ențio

neaz

ăcă

auap

elat

des

(52.

6%)

lapr

oprii

părin

țipe

ntru

aav

eagr

ijăde

copi

i.C

ompa

rativ

,pe

ste

jumăt

ate

dint

repă

rinți

afirm

ăcă

auap

elat

foar

tera

rsau

chia

rnu

auap

elat

nici

odată

laal

teru

de,l

apr

iete

ni,v

ecin

i,cu

noșt

ințe

sau

labo

nesa

udă

dace

atun

cicâ

nda

fost

vorb

ade

creș

tere

aco

piilo

r.

Res

pons

abili

tate

acr

ește

riico

piilo

rre

prez

intă

unsu

biec

tas

upra

căru

ianu

exis

tădi

fere

nțe

stat

istic

sem

nific

ativ

eîn

treră

spun

suril

efu

rniz

ate

defe

mei

șibă

rbaț

i.As

tfel,

80.3

%di

ntre

pers

oane

leca

reau

parti

cipa

tla

cerc

etar

eaB

arom

etru

lde

gen

(201

8)m

ențio

neaz

ă,sp

onta

n,că

ambi

ipăr

inți

artre

buis

ăse

ocup

ede

creș

tere

aco

piilo

r,ia

rap

roxi

mat

ivo

cinc

ime

din

eșan

tion

resp

onsa

biliz

ează

mai

ales

mam

acu

rolu

lde

părin

teca

rese

ocup

ăcu

creș

tere

aco

piilo

r.P

roce

ntul

celo

rcar

eco

nsid

eră

căm

ama

este

cea

care

artre

buis

ăîn

depl

inea

scă

aces

trol

este

mai

mar

eîn

rând

ulpe

rsoa

nelo

rcu

nive

lscă

zutd

eed

ucaț

ie(3

4.8%

,față

de19

.4%

,la

nive

lulî

ntre

gulu

ieșa

ntio

n).

Chi

arda

căex

istă

dife

renț

em

etod

olog

ice

demăs

urar

eîn

trest

udiu

lrea

lizat

deIM

AS

Mar

ketin

gși

Son

daje

înan

ul20

18și

Baro

met

ruld

ege

ndi

nan

ul20

00,m

erită

men

ționa

tfap

tulc

ăpr

oble

mat

ica

priv

itoar

ela

creș

tere

aco

piilo

rafo

stab

orda

tăși

înca

drul

cerc

etăr

iidi

nan

ul20

00,c

ând

71%

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

erau

depă

rere

căam

biip

ărinți

artre

buis

ăse

ocup

ede

creș

tere

aco

piilo

r,ia

r28

%di

nre

spon

denț

inom

inal

izau

mam

adr

ept

prin

cipa

lage

ntal

soci

alizăr

iico

piilo

r.

Lani

velu

lîn

tregu

lui

eșan

tion,

prec

umși

pesu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați,

stat

utul

depă

rinte

este

perc

eput

mai

degr

abă

drep

tun

deza

vant

ajpe

piaț

am

unci

i.C

oncr

et,d

oar1

7%di

ntre

pers

oane

lein

terv

ieva

teco

nsid

eră

cănu

este

greu

nici

pent

rum

amă,

nici

pent

ruta

tăsă

îșig

ăsea

scă

unlo

cde

mun

că.Î

npl

us,1

5.6%

dint

rere

spon

denț

isun

tde

păre

recă

stat

utul

depă

rinte

nure

prez

intă

unde

zava

ntaj

laîn

toar

cere

ala

serv

iciu

după

ope

rioad

ăde

conc

ediu

decr

ește

rea

copi

lulu

i,ia

ro

cinc

ime

dint

repe

rsoa

nele

care

aupa

rtici

pat

last

udiu

nuco

nsid

eră

căpr

omov

area

lalo

culd

em

uncă

este

mai

dific

ilăpe

ntru

ceic

are

auco

pii.

Indicatori ai stilului de viață



Cât

de d

es s

imţiţ

ică…

:_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

12.1

8.3

13.5

13.9

25.0

28.8

48.3

48.2

1.1

0.8

0%20%

40%

60%

80%

100%

…ac

tivita

tea

de la

locu

l de

mun

că

vă a

fect

ează

viaţa

de

fam

ilie

…vi

ața

de fa

mili

e vă

af

ecte

ază

la lo

cul d

e m

uncă

Echi

libru

viață

de

fam

ilie

–vi

ață

prof

esio

nală

Nu şt

iu/

Nu

răsp

und

Nu

e ca

zul

Foar

te ra

r/ ni

ciod

ată

Rar

Des (fo

arte

des

+des

)

…ac

tivita

tea

de la

locu

l de

mun

că

vă a

fect

ează

viaţa

de

fam

ilie

11.8

12.4

12.3

14.7

22.2

28.0

53.0

43.3

0.7

0.8

0%20%

40%

60%

80%

100%

…vi

ața

de fa

mili

e vă

af

ecte

ază

la lo

cul d

e m

uncă

Echi

libru

viață

de

fam

ilie

–vi

ață

prof

esio

nală

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

Nu şt

iu/

Nu

răsp

und

Nu

e ca

zul

Foar

te ra

r/ ni

ciod

ată

Rar

Des (fo

arte

des

+des

)

8.2

8.4

12.0

15.8

26.2

31.5

52.8

43.4

0.7

0.9

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Cât

de d

es s

imţiţ

ică…

:_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

65.0

8.2

8.1

4.5

4.3

3.5

3.3

1.7

0.5

0.7

0.1

79.7

34.4

24.6

8.2

13.9

17.8

12.7

4.9

2.1

0.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Fam

iliaSi

tuaț

ia

mat

eria

lăM

unca

Săn

ătat

eaR

elig

iaTi

mpu

l lib

er/

odih

naP

riete

nii

Asp

ectu

lfiz

icP

oliti

caA

ltul

Nu

răsp

und

Prim

a m

enţiu

neTo

tal (

prim

a +

a do

ua m

enţiu

ne)

Vă ro

g să

îmi s

pune

ți ca

re d

intr

e ur

măt

oare

le s

unt c

ele

mai

impo

rtan

te d

ouă

lucr

uri d

in v

iața

dum

neav

oast

ră.

cel m

ult d

ouă

răsp

unsu

ri (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Prio

rităț

ile în

viață

59.4

8.0

9.8

5.3

4.5

5.1

4.5

1.8

0.7

0.7

0.2

76.6

31.6

29.3

10.3

10.1

19.1

14.8

3.7

2.7

0.7

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Fam

iliaSi

tuaț

ia

mat

eria

lăM

unca

Săn

ătat

eaR

elig

iaTi

mpu

l lib

er/

odih

naP

riete

nii

Asp

ectu

lfiz

icP

oliti

caA

ltul

Nu

răsp

und

Vă ro

g să

îmi s

pune

ți ca

re d

intr

e ur

măt

oare

le s

unt c

ele

mai

impo

rtan

te d

ouă

lucr

uri d

in v

iața

dum

neav

oast

ră.

cel m

ult d

ouă

răsp

unsu

ri (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Prio

rităț

ile în

viață

~ su

beșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

70.3

8.4

6.5

3.8

4.1

1.9

2.2

1.6

0.4

0.7

82.6

37.1

20.2

6.2

17.4

16.6

10.8

6.0

1.5

1.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Prim

a m

enţiu

neTo

tal (

prim

a +

a do

ua m

enţiu

ne)

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)

Baz

a: 5

56 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)

29.2

25.9

13.6

12.5

8.4

7.4

1.1

0.7

0.5

0.7

47.6

49.3

32.7

24.8

21.9

13.9

3.5

2.5

1.1

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Să

ai ș

coală

Să

mun

ceșt

i m

ult

Să

ai n

oroc

Să

ai b

ani

Să

ai re

lații

/ cu

noșt

ințe

Să

fiicr

edin

cios

/cr

edin

cioa

să

Să

arăț

i bin

eSă

fii băr

bat

Să

fii fe

mei

eN

u șt

iu/ N

u ră

spun

d

Prim

a m

enţiu

neTo

tal (

prim

a +

a do

ua m

enţiu

ne)

Dup

ă pă

rere

a dv

s. d

e ce

ai n

evoi

e în

prim

ul râ

nd p

entr

u a

reuş

i în

viaţă?

Dar

în a

l doi

lea

rând

?_ce

l mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Perc

epții

asu

pra

succ

esul

ui în

viață

Dup

ă pă

rere

a dv

s. d

e ce

ai n

evoi

e în

prim

ul râ

nd p

entr

u a

reuş

i în

viaţă?

Dar

în a

l doi

lea

rând

?_ce

l mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Perc

epții

asu

pra

succ

esul

ui în

viață

~se

gmen

tare

47.0

48.2

47.6

42.2 46

.1 54.4

37.2 43

.5 48.8

62.0

48.9

46.7

43.3 47

.148

.562

.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să a

i şco

ală

51.3

47.3

49.4

42.1 49

.9 55.7

47.6

48.7

49.3 52.0

49.0

49.4

45.3 55

.043

.655

.2

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să m

unceşt

i mul

t

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Dup

ă pă

rere

a dv

s. d

e ce

ai n

evoi

e în

prim

ul râ

nd p

entr

u a

reuş

i în

viaţă?

Dar

în a

l doi

lea

rând

?_ce

l mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

31.8

33.6

33.6 36.7

33.9

27.1 33

.033

.532

.830

.8

32.6

32.8

32.5

31.1

33.4 38

.1

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să a

i nor

oc

25.4

24.3 28

.926

.922

.222

.3 27.4

27.0

27.3

13.3

26.6

23.6 26

.825

.5 30.5

2.9

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să a

i ban

i

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Perc

epții

asu

pra

succ

esul

ui în

viață

~se

gmen

tare

Dup

ă pă

rere

a dv

s. d

e ce

ai n

evoi

e în

prim

ul râ

nd p

entr

u a

reuş

i în

viaţă?

Dar

în a

l doi

lea

rând

?_ce

l mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

22.2

21.6

23.4

25.3

24.2

15.4 19

.1 22.9

22.3

22.8

18.4 24

.4

23.9

20.7

20.4

22.4

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să a

i rel

aţii/

cun

oştin

ţe

10.2 17

.5

7.6 13

.314

.3 18.6 24

.714

.49.

1 12.2

14.2

13.7 16

.911

.6 15.9

7.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.

0

Mas

culin

Fem

inin

18-2

9 an

i30

-44

ani

45-5

9 an

i60

ani

şi p

este

Pân

ă la

8 c

lase

Şc.

pro

fesi

onală,

trea

pta

I de

liceu

Lice

u, ş

c. p

ostli

ceală

Stu

dii s

uper

ioar

e

Rur

alU

rban

Tran

silv

ania

Mun

teni

aM

oldo

vaB

ucur

eşti

Să fi

i cre

dinc

ios

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Perc

epții

asu

pra

succ

esul

ui în

viață

~se

gmen

tare

Ech

ilibru

lvi

ață

defa

milie

–vi

ață

prof

esio

nală

repr

ezin

tăo

altă

temă

avută

înve

dere

înca

drul

stud

iulu

iB

arom

etru

lde

gen

(201

8).

Apr

oxim

ativ

oze

cim

edi

ntre

resp

onde

nți

apre

ciaz

ăcă

activ

itate

ade

lalo

cul

dem

uncă

leaf

ecte

ază

des

sau

foar

tede

svi

ața

defa

milie

,iar

8.3%

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

sunt

depă

rere

căvi

ața

defa

milie

leaf

ecte

ază

des

sau

foar

tede

sac

tivita

tea

lalo

culd

em

uncă

.Com

parâ

ndsu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați,

bărb

ații

sunt

ceic

are

afirm

ăîn

mai

mar

emăs

ură

căce

ledo

uăsf

ere

ale

vieț

ii(c

eape

rson

ală

șice

apr

ofes

iona

lă)

nuau

unim

pact

nega

tivun

aas

upra

cele

ilalte

.

Cân

dsu

ntru

gate

săm

ențio

neze

care

sunt

cele

mai

impo

rtant

edo

uăas

pect

edi

nvi

ața

lor,

maj

orita

tea

pers

oane

lorc

are

aupa

rtici

patl

ast

udiu

indi

căfa

milia

drep

tele

men

tprio

ritar

înst

ruct

urar

eapr

oprie

ivieți.

Mer

ităm

ențio

nat

fapt

ulcă

fem

eile

sunt

cele

care

men

țione

ază

fam

iliaîn

tr-un

proc

ents

tatis

ticse

mni

ficat

ivm

aim

are

decâ

tcel

înre

gist

ratî

nca

drul

sube

șant

ionu

lui

debă

rbaț

i(8

2.6%

,față

de76

.6%

).Vâ

rsta

nure

prez

intă

undi

fere

nția

tor

înac

eastă

priv

ință

.A

naliz

ând

sube

șant

ionu

lde

fem

ei,p

eca

tego

riide

vârs

tă,n

uau

fost

iden

tific

ate

dife

renț

est

atis

ticse

mni

ficat

ive.

Înce

eace

priv

ește

mun

cadr

epta

spec

tcen

tralî

nvi

ața

unei

pers

oane

,băr

bații

sunt

ceic

are

men

țione

ază

cuo

frecv

ență

mai

mar

em

unca

drep

tpr

iorit

ate

învi

ața

lor

(29.

3%,

față

de20

.2%

,pr

ocen

tîn

regi

stra

tla

nive

lul

sube

șant

ionu

luid

efe

mei

).

Suc

cesu

lîn

viață

este

asoc

iat

mai

degr

abă

cuid

eea

dea

avea

școa

lă(4

7.6%

)și

cuce

ade

am

unci

mul

t(4

9.3%

)șia

bia

apoi

cuid

eea

deno

roc

(32.

7%)ș

iban

i(24

.8%

).A

avea

relații

/cun

oștin

țees

teid

entif

icată

de21

.9%

dint

rere

spon

denț

ica

avân

dun

roli

mpo

rtant

înob

ținer

easu

cces

ului

învi

ață,

iar

13.9

%di

ntre

pers

oane

lein

terv

ieva

teco

nsid

eră

căre

ușita

învi

ață

este

cond

ițion

ată

deca

ract

eris

tica

dea

ficr

edin

cios

/cre

dinc

ioas

ă.

Cu

exce

pția

proc

ente

lor

înre

gist

rate

pent

rum

ențiu

nea

„Să

fiicr

edin

cios

/cr

edin

cioa

să”,

lipse

scdi

fere

nțel

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

pesu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați.

De

asem

enea

,men

ționa

rea

bani

lorc

ain

dica

tora

lsuc

cesu

lui

învi

ață

este

mai

redu

săîn

rând

ulpe

rsoa

nele

care

locu

iesc

înB

ucur

ești,

prec

umși

alce

lor

care

auab

solv

itst

udii

supe

rioar

e(2

.9%

,res

pect

iv13

.3%

,com

para

tivcu

24.8

%la

nive

lulî

ntre

gulu

ieșa

ntio

n).

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

15.2

13.9

16.5

28.2

26.2

30.4

18.6

21.5

15.6

4.5

4.8

4.3

32.8

33.4

32.1

0%20%

40%

60%

80%

100%

Nu

răsp

und

Nu

are

parte

ner

Nu

pot a

prec

ia

Mai

puţ

in

La fe

l

Mai

mul

t

Auto

-eva

luar

ea ti

mpu

lui l

iber

, în

rapo

rt c

u pa

rten

erul

/a

~to

tal eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați și

fem

ei

De

obic

ei, f

aţă

de p

arte

ner(ă)

con

side

raţi

că d

vs. a

veţi

mai

mul

t sau

mai

puţ

in ti

mp

liber

?_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

30.6

17.2

9.0

7.5

7.0

5.3

4.3

4.0

3.9

3.3

2.4

1.0

0.9

0.7

0.5 1.

7

0.7

0.1

49.1

29.6

19.2 21

.9

12.5

12.9

10.4

7.3

5.8 8.

4

4.8 6.

1

3.6

1.4

0.7

3.7

0.0

20.0

40.0

60.0

Mă

uit l

a te

levi

zor

Fac

trebu

ri pr

in c

asă

Pet

rec

timp

cu fa

milia

Dor

m, m

ă od

ihne

sc

Cite

sc cărţi,

zia

re, r

evis

te

Ies

afară,

la p

limba

re/ m

erg

în p

arc

Sta

u pe

inte

rnet

Mă

ocup

de

grăd

ină

Fac

spor

t/ m

işca

re

Mă

întâ

lnes

c cu

prie

teni

i

Mă

joc

pe te

lefo

n, p

e ca

lcul

ator

sau

pe

cons

olă

Mer

g la

cum

pără

turi

Mer

g la

bis

erică

Ple

c în

exc

ursi

i în

afar

a lo

calităţ

ii

Mer

g la

cur

suri

Altc

eva

Nu

am ti

mp

liber

NS

/ NR

Prim

a m

enţiu

ne

Tota

l (pr

ima+

a do

ua m

enţiu

ne)

Car

e su

nt p

rinci

pale

le D

OUĂ

act

ivită

ţi pe

car

e le

faceţi

în ti

mpu

l dvs

. lib

er?_

cel

mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Prin

cipa

lele

act

ivită

ți de

pet

rece

re a

tim

pulu

i lib

er

27.7

26.4

10.1

6.7 7.5

5.2

3.8

1.1 1.6

1.5

1.7

1.3

1.2

0.4 0.8 2.1

0.9

0.0

44.7

42.2

21.7

21.0

14.2

12.2

9.5

3.6

2.0 3.

9

3.0

8.3

5.1

0.8

1.1 3.

5

0.0

20.0

40.0

60.0

Mă

uit l

a te

levi

zor

Fac

trebu

ri pr

in c

asă

Pet

rec

timp

cu fa

milia

Dor

m, m

ă od

ihne

sc

Cite

sc cărţi,

zia

re, r

evis

te

Ies

afară,

la p

limba

re/ m

erg

în p

arc

Sta

u pe

inte

rnet

Mă

ocup

de

grăd

ină

Fac

spor

t/ m

işca

re

Mă

întâ

lnes

c cu

prie

teni

i

Mă

joc

pe te

lefo

n, p

e ca

lcul

ator

sau

pe

cons

olă

Mer

g la

cum

pără

turi

Mer

g la

bis

erică

Ple

c în

exc

ursi

i în

afar

a lo

calităţ

ii

Mer

g la

cur

suri

Altc

eva

Nu

am ti

mp

liber

NS

/ NR

Car

e su

nt p

rinci

pale

le D

OUĂ

act

ivită

ţi pe

car

e le

faceţi

în ti

mpu

l dvs

. lib

er?_

cel

mul

t dou

ără

spun

suri

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

Prin

cipa

lele

act

ivită

ți de

pet

rece

re a

tim

pulu

i lib

er~

subeșa

ntio

ane

bărb

ați ș

i fem

ei

33.7

7.6

7.9 8.4

6.4

5.4

4.9 7.

0

6.3

5.1

3.3

0.7

0.5 1.0

0.2 1.2

0.5

0.2

53.6

16.2

16.6

22.9

10.6 13

.7

11.3

11.2

9.8 13

.0

6.6

3.7

2.0

1.9

0.3 4.

0

0.0

20.0

40.0

60.0

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Prim

a m

enţiu

neTo

tal

(prim

a +

ado

uam

enţiu

ne)

1.4

1.7

1.2

10.5

15.8

5.1

8.2

9.1

7.3

20.6

20.1

21.1

31.7

15.1

48.9

24.9

36.5

13.0

2.5

1.8

3.3

0%20%

40%

60%

80%

100%

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

Soțu

l/ so

ția/ p

arte

neru

l/ pa

rtene

ra

are

un v

enit

mai

mar

eE

u am

un

veni

t mai

mar

e

Ave

m c

am a

cele

ași v

enitu

ri

Soțu

l/ so

ția/ p

arte

neru

l/ pa

rtene

ra

nu a

re n

iciu

n ve

nit

Eu

nu a

m n

iciu

n ve

nit

Nic

iunu

l din

tre n

oi n

u ar

e ve

nitu

ri

Auto

-eva

luar

ea v

enitu

rilor

per

sona

le, î

n ra

port

cu

cele

ale

par

tene

rulu

i / p

arte

nere

i~

tota

l eșa

ntio

n, s

ubeș

antio

ane

bărb

ați și

fem

ei

Luân

d în

cal

cul t

oate

sur

sele

de

veni

t pe

care

le a

veți

dvs.

și s

oțul

/soț

ia/ p

arte

neru

l /pa

rten

era,

cin

e aț

i spu

ne că

are

veni

turi

mai

mar

i?ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 7

67 re

spon

denț

i (c

ei c

are

decl

ară

că a

u pa

rtene

r / ă

)B

aza:

389

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

fem

ei)

Baz

a: 3

78re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nbă

rbaț

i)

Aut

o-ev

alua

rea

timpu

luil

iber

rele

văcă

15.2

%di

ntre

resp

onde

nțic

onsi

deră

căau

mai

mul

ttim

plib

erde

cât

parte

neru

l(a),

iar

18.6

%di

ntre

pers

oane

lein

terv

ieva

teaf

irmă

cădi

spun

dem

aipu

țintim

plib

er,

prin

com

parație

cupa

rtene

rul(a

).A

prox

imat

iv30

%di

ntre

parti

cipa

nții

last

udiu

apre

ciaz

ăcă

nuex

istă

unde

zech

ilibru

înte

rmen

ide

timp

liber

înce

eace

priv

ește

dina

mic

ade

cupl

u.

Com

parâ

ndre

zulta

tele

obțin

ute

înan

ul20

18cu

cele

ale

stud

iulu

iBa

rom

etru

lde

gen

din

anul

2000

,se

rem

arcă

oco

nsta

nță

adi

strib

uție

irăs

puns

urilo

r,lip

sind

dife

renț

ele

stat

istic

sem

nific

ativ

edi

ntre

proc

ente

leîn

regi

stra

teîn

cadr

ulce

lord

ouă

cerc

etăr

i.În

plus

,am

bele

cerc

etăr

ipre

zintă

odi

strib

uție

sim

ilară

pesu

beșa

ntio

anel

ede

fem

eiși

bărb

ați,

înca

drul

căro

ranu

sunt

rele

vate

dife

renț

ese

mni

ficat

ive

din

punc

tde

vede

rest

atis

tic.

Cân

dvi

nevo

rba

dem

ențio

nare

apr

inci

pale

lord

ouă

activ

ități

desfăș

urat

eîn

timpu

llib

er,a

proa

peju

măt

ate

din

eșan

tion

men

țione

ază

căse

uită

late

levi

zor,

iar

apro

xim

ativ

30%

dint

rece

iint

ervi

evaț

idec

lară

căfa

ctre

buri

prin

casă

.Fe

mei

lesu

ntce

leca

rem

ențio

neaz

ă,în

mai

mar

emăs

ură,

căfa

ctre

buri

prin

casă

întim

pull

orlib

er,p

roce

ntul

înre

gist

rat

pesu

beșa

ntio

nuld

efe

mei

fiind

de42

.2%

,com

para

tivcu

proc

entu

lde

doar

16.2

%,î

nreg

istra

tîn

rând

ulbă

rbaț

ilor.

Din

trepe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

,31.

7%ap

reci

ază

căau

veni

turi

mai

mar

idec

âtpa

rtene

rul(a

),ia

rap

roxi

mat

ivun

sfer

tdin

trepa

rtici

panț

iila

stud

iuin

dică

veni

tulp

arte

neru

lui/

parte

nere

ica

fiind

mai

mar

ede

câta

llor

.Seg

men

tare

ape

sexe

ada

telo

rpre

zintă

două

parti

cula

rităț

ice

mer

ităsc

oase

înev

iden

ță:p

ede

-opa

rte,b

ărba

țiide

clară

într-

opr

oporție

mai

mar

ede

cât

fem

eile

căau

unve

nit

mai

mar

ede

cât

parte

nera

devi

ață

(48.

9%,

față

de15

.1%

),în

timp

cefe

mei

lem

aide

grab

ăîș

iau

to-e

valu

ează

veni

turil

epe

rson

ale

cafii

ndm

aire

duse

decâ

tce

leal

epa

rtene

rulu

i(3

6.5%

,co

mpa

rativ

cupr

ocen

tuld

e13

%,î

nreg

istra

tpe

sube

șant

ionu

lde

bărb

ați).

Per

soan

ele

din

grup

ade

vârs

tă30

-59

dean

ise

auto

perc

epca

avân

dm

aipu

țintim

pde

câtp

arte

neru

l/so

țul/

parte

nera

/soț

ia,i

ndife

rent

dege

n.A

ceas

tăau

tope

rcep

ţiees

tepr

ezen

tăm

aide

grab

ăîn

med

iulr

ural

.Din

pers

pect

ivă

dege

n,di

fere

nție

rea

apar

ela

inte

rsec

țiecu

varia

bila

refe

ritoa

rela

nive

lul

educ

ațio

nal.

Ast

fel,

sepa

recă

bărb

ații

care

seau

tope

rcep

cum

aipu

țintim

plib

erde

câtp

arte

nera

sunt

asoc

iabi

licu

nive

lule

duca

ționa

lals

tudi

ilor

supe

rioar

e,pe

când

fem

eile

care

îșie

valu

ează

timpu

llib

erca

fiind

mai

puțin

decâ

tal

parte

neru

luis

unt

asoc

iabi

lecu

nive

luril

eed

ucaț

iona

lem

ediu

şisu

perio

r.

Roluri de gen în sfera publică



Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

or la

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

r pub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

44.2

44.0

41.0

40.8

30.7

29.1

51.2

51.2

49.1

48.8

60.7

64.7

4.7

4.8

9.9

10.4 8.6 6.1

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Băr

baţii

sun

t mai

cap

abili

să c

ondu

că d

ecât

fem

eile

Fem

eile

sun

t pre

a oc

upat

e cu

treb

urile

gos

podă

reşt

işi

nu

mai

au

timp

pent

ru p

ostu

ri de

con

duce

re

Fem

eile

sun

t mai

puţ

in u

nite

dec

ât băr

baţii

Fem

eile

nu

vor s

ă se

impl

ice

în p

oliti

că p

entru

că

ele

cred

că

polit

ica

e un

dom

eniu

cor

upt

Fem

eile

nu

au în

cred

ere

în fo

rţele

lor

Fem

eilo

r le

este

frică

de m

ari r

espo

nsab

ilităţ

i

Da

Nu

Nu șt

iu /

Nu

răsp

und

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Gen

ul ș

i put

erea

Bărb

ații

sunt

mai

cap

abili

să c

ondu

că

decâ

t fem

eile

Fem

eile

sun

t pre

a oc

upat

e cu

tre

buril

e go

spod

ăreș

ti şi

nu

mai

au

timp

pent

ru p

ostu

ri de

con

duce

re

Fem

eile

sun

t mai

puț

in u

nite

dec

ât

bărb

ații

Fem

eile

nu

vor s

ă se

impl

ice

în

polit

ică

pent

ru că

ele

cred

că

polit

ica

e un

dom

eniu

cor

upt

Fem

eile

nu

au în

cred

ere

în fo

rțele

lor

Fem

eilo

r le

este

frică

de m

ari

resp

onsa

bilităț

i

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei

50.8

44.7

41.8

40.5

33.0

33.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.9 57

.9

4.4 6.0

13.0

11.6

12.0 8.

4

37.9 43

.4

40.2

41.0

28.5

24.7

57.2 53

.1

52.8

49.7

66.2

71.3

4.9

3.6

7.0

9.3 5.3 4.0

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

49.6

44.1 52

.3

57.7

42.8

52.1 44

.4 38.6

7.6 3.

8

3.3

3.8

36.7 41.0

32.5

40.0

58.7 53.5

63.4 54

.9

4.6

5.5 4.1

5.1

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

Băr

bații

sun

t mai

cap

abili

să

cond

ucă

decâ

t fem

eile

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

36.8 41

.8 43.9 55

.1

56.2 53

.6

48.2

39.9

7.0 4.5

7.8 5.

0

37.5 47

.6

39.8

45.9

56.1 49

.0

58.4 50

.7

6.4

3.4 1.

8

3.4

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Fem

eile

sun

t pre

a oc

upat

e cu

treb

urile

gos

podă

reşt

i şi

nu

mai

au

timp

pent

ru p

ostu

ri de

con

duce

re

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

39.6 43.6

41.7

41.9

50.3

42.5

44.9

44.3

10.1

13.9

13.4

13.9

32.9 47

.2

40.6

38.2

58.4

49.3

51.9

53.2

8.7 3.

5

7.5

8.6

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Fem

eile

sun

t mai

puţ

in u

nite

dec

ât băr

baţii

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

39.0

34.8 46

.9

41.2

46.5

53.8 41

.5

49.3

14.5 11.5

11.6 9.5

44.9

39.5

39.0

41.5

45.8

49.7 56

.8

46.5

9.2

10.8 4.

2

12.0

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Fem

eile

nu

vor s

ă se

impl

ice

în p

oliti

că p

entr

u că

ele

cre

d că

pol

itica

e u

n do

men

iu c

orup

t

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

36.4

32.5

32.2

31.8

52.2

55.2

53.8 58.1

11.4

12.4

14.0 10.1

37.0

33.2

19.0

26.2

58.4

60.8

78.5

66.5

4.6

6.1 2.

6

7.3

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Fem

eile

nu

au în

cred

ere

în fo

rțel

e lo

r

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

N=1

1218

-29

ani

N=1

11

N=1

5830

-44

ani

N=1

58

N=1

3745

-59

ani

N=1

49

N=1

7760

ani

și

pest

eN

=139

50.8

44.7

41.8

40.5

3333.7

44.8

49.3

45.1

47.9

54.957.9

4.46

1311.6

128.4

Da

Nu

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Gen

ul ș

i put

erea

~su

beșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei p

e gr

upe

de v

ârstă

31.6

31.2 35

.1

36.8

57.4

60.5 56

.9

56.3

11.0 8.3

7.9

7.0

19.7 30

.3

21.9

25.1

75.7 65

.5

75.6

70.4

4.6

4.2 2.4

4.5

Vom

vor

bi în

con

tinua

re d

espr

e pa

rtic

ipar

ea fe

mei

lor ş

i băr

baţil

orla

con

duce

rea

stat

ului

, a lo

calităţ

ilor,

a in

stitu

ţiilo

rpub

lice şi

a m

arilo

r firm

e. S

unteți

sau

nu d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

ații:

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Fem

eilo

r le

este

frică

de m

ari r

espo

nsab

ilităţi

Sube

şant

ioan

ede

fem

eiSu

beşa

ntio

ane

debă

rbaț

i

Stu

diul

Baro

met

ruld

eG

endi

n20

18a

viza

tșie

valu

area

unor

indi

cato

riai

bino

mul

uige

n-pu

tere

.Ast

fel,

44.2

%di

ntre

pers

oane

lein

terv

ieva

tesu

ntde

păre

recă

bărb

ații

sunt

mai

capa

bili

săco

nduc

ăde

câtf

emei

le,p

roce

ntul

fiind

mai

mic

decâ

tcel

înre

gist

ratî

nca

drul

stud

iulu

idin

anul

2000

,cân

d54

%di

ntre

resp

onde

nțis

ede

clar

aude

acor

dcu

acea

stă

afirm

ație

.De

asem

enea

,ten

dinț

aac

ordu

luic

uaf

irmaț

ia„F

emei

lesu

ntpr

eaoc

upat

ecu

trebu

rile

gosp

odăr

eștişi

num

aiau

timp

pent

rupo

stur

ide

cond

ucer

e”es

teși

acea

sta

desc

ăder

e,de

la68

%,

conf

orm

rezu

ltate

lor

stud

iulu

irea

lizat

înan

ul20

00,l

a44

%,a

șacu

mre

zultă

din

stud

iulr

ealiz

atde

către

IMA

SM

arke

tingși

Son

daje

înan

ul20

18.

Pe

deal

tăpa

rte,p

roce

ntul

pers

oane

lorc

are

îșid

ecla

ră,î

n20

18,a

cord

ulcu

idee

acă

fem

eile

sunt

mai

puțin

unite

decâ

tbă

rbaț

iies

teco

mpa

rabi

lcu

proc

entu

lîn

regi

stra

tîn

anul

2000

(41%

în20

18,

resp

ectiv

46%

în20

00).

De

asem

enea

,dac

ăîn

anul

2000

43%

dint

repa

rtici

pan ț

iila

stud

iulB

arom

etru

lde

gen

cons

ider

aucă

fem

eile

nuau

încr

eder

eîn

forțe

lelo

r,da

tele

cule

seîn

anul

2018

indi

căun

proc

entd

eac

ord

cuac

eastă

afirm

ație

dedo

ar30

.7%

.În

plus

,ana

lizân

dco

mpa

rativ

date

le,

sepo

ate

obse

rva

ote

ndință

asce

nden

tăa

deza

cord

ului

cuaf

irmaț

ia„F

emei

lor

lees

tefri

căde

mar

ire

spon

sabi

lităț

i”,de

la55

%în

anul

2000

,la

65%

înan

ul20

18.

Con

form

date

lorc

ules

eîn

cadr

ulBa

rom

etru

luid

ege

ndi

nan

ul20

18,4

1%di

ntre

resp

onde

nțis

untd

epă

rere

căfe

mei

lenu

vor

săse

impl

ice

înpo

litică

pent

rucă

ele

cred

căpo

litic

ae

undo

men

iuco

rupt

,în

vrem

ece

49%

dint

repa

rtici

panț

iila

stud

iuîș

iex

prim

ăde

zaco

rdul

cuac

eastă

afirm

ație

,ia

r10

%di

nce

iin

terv

ieva

ținu

aupu

tut

furn

iza

unră

spun

sva

lid.L

ani

velu

lsub

eșan

tioan

elor

defe

mei

șibă

rbaț

i,nu

seco

ntur

ează

dife

renț

est

atis

ticse

mni

ficat

ive

când

vine

vorb

ade

spre

acea

stă

afirm

ație

.C

uto

ate

aces

tea,

alți

indi

cato

riev

alua

țiîn

2018

prez

intă

varia

țiipe

segm

ente

dese

x.A

stfe

l,fe

mei

le,c

ompa

rativ

cubă

rbaț

ii,su

ntm

aide

grab

ăîn

deza

cord

cuid

eea

conf

orm

căre

iabă

rbaț

iisu

ntm

aica

pabi

lisă

cond

ucă

decâ

tfe

mei

le.

De

asem

enea

,to

tfe

mei

lesu

ntce

leca

reîș

iexp

rimă

deza

cord

ul,

într-

opr

oporție

mai

mar

e,cu

afirm

ația

conf

orm

căre

iafe

mei

lenu

auîn

cred

ere

înfo

rțele

lor,

prec

umși

cuaf

irmaț

iapr

ivito

are

lafri

cade

resp

onsa

bilităț

iafe

mei

lor.

Seg

men

tare

asu

beșa

ntio

nulu

ide

fem

ei,

resp

ectiv

debă

rbaț

ipe

rmite

,în

cele

din

urmă,

iden

tific

area

unor

spec

ifici

tăți

lani

veld

eca

tego

riide

vârs

tă.A

stfe

l,co

mpa

rativ

cubă

rbaț

iidi

nce

lela

ltese

gmen

tede

vârs

tă,b

ărba

țiide

60de

aniș

ipes

tesu

ntm

aide

grab

ăde

păre

recă

fem

eile

sunt

prea

ocup

ate

cutre

buril

ego

spod

ăreș

tişi

num

aiau

timp

pent

rupo

stur

ide

cond

ucer

e.

Fem

eile

cuvâ

rsta

între

18-2

9de

anis

untc

ele

care

mai

degr

abă

resp

ing

idee

aco

nfor

mcă

reia

fem

eile

sunt

mai

puțin

unite

decâ

tbăr

bații

.De

parte

ace

alal

tă,s

eaf

lăse

gmen

tulf

orm

atdi

nfe

mei

între

30-4

4de

ani,

care

înre

gist

reaz

ăce

lmai

mar

epr

ocen

tde

acor

dcu

acea

stă

pers

pect

ivă,

dint

reto

ate

cele

patru

cate

gorii

devâ

rstă

incl

use

înan

aliz

ala

nive

luls

ubeș

antio

nulu

ide

fem

ei.

Eva

luar

eaaf

irmaț

iei„

Fem

eile

nuau

încr

eder

eîn

forțe

lelo

r”ar

ată

căm

aide

grab

ăfe

mei

lecu

vârs

taîn

tre18

-29

dean

iîși

expr

imă

acor

dulî

nra

port

cuac

eastă

idee

.Com

para

tiv,s

egm

entu

lalcăt

uitd

infe

mei

lecu

vârs

taîn

tre45

-59

dean

iest

ece

lcar

ese

pozițio

neaz

ăce

lmai

pute

rnic

înde

zaco

rdcu

idee

acă

fem

eile

nuau

încr

eder

eîn

forțe

lelo

r.În

rând

ulbă

rbaț

ilor,

afirm

ația

„Fem

eile

nuau

încr

eder

eîn

forțe

lelo

r”nu

prez

intă

dife

renț

ieri

sub

aspe

ctul

vârs

tei.

Dum

neav

oast

ră aţi

aleg

e un

băr

bat s

au ați

aleg

e o

fem

eie

pent

ru fu

ncţia

de

..._

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

25.9

27.7

19.8

14.6

34.1

34.8

37.2 46

.9

9.3 9.7

19.7

26.2

8.9

8.2 9.

8

9.4

63.7

61.8

60.2

57.4 56.3

55.8 52

.6 43.1

1.1

1.8

1.2

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

...m

embr

u în

Con

siliu

l Loc

al /

Jude

ţean

...de

puta

t sau

sen

ator

...di

rect

or d

e şc

oală

...pr

eşed

inte

al C

omite

tulu

i de

părin

ţi la

şco

ală

...m

inis

tru

...pr

eşed

inte

al C

onsi

liulu

i Loc

al/ J

udeț

ean

...pr

imar

...pr

eşed

inte

al ţăr

ii

Băr

bat

Fem

eie

Nu

cont

ează

sex

ulN

u șt

iu/ N

u ră

spun

d

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Gen

ul ș

i res

pons

abili

tățil

e so

cial

e

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dum

neav

oast

ră aţi

aleg

e un

băr

bat s

au ați

aleg

e o

fem

eie

pent

ru fu

ncţia

de

..._

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

24.6

26.0

16.6

12.8

31.4

31.3 34.8 44

.3

10.6 11.7

22.9

28.4

11.3

10.2 11

.8

11.9

63.3 61.7

60.5

57.3

56.7

57.3 52

.9 43.6

1.6

1.5

1.2

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Gen

ul ș

i res

pons

abili

tățil

e so

cial

e~

subeșa

ntio

ane

bărb

ați și

fem

ei

27.3

29.5

23.2

16.5

36.9

38.5

39.6 49

.68.0 7.5

16.4

23.9

6.4 6.0 7.7

6.8

64.2

61.9

59.9

57.5 55.9

54.2 52.3 42

.5

1.2

2.1

1.3

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

...m

embr

u în

Con

siliu

l Loc

al /

Jude

ţean

...de

puta

t sau

sen

ator

...di

rect

or d

e şc

oală

...pr

eşed

inte

al C

omite

tulu

i de

părin

ţi la

şc

oală

...m

inis

tru

...pr

eşed

inte

al C

onsi

liulu

i Loc

al/

Jude

țean

...pr

imar

...pr

eşed

inte

al ţăr

ii

Bărb

atFe

mei

eN

u co

ntea

ză s

exul

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Dup

ă pă

rere

a du

mne

avoa

stră

, în

gene

ral_

___

[fiec

are

dom

eniu

în p

arte

]art

rebu

isă

lucr

eze

...:_

răsp

uns

unic

(val

orile

din

gra

fic re

prez

intă

pro

cent

e)

4.9 17

.2

11.2

6.7

23.3

3.0

5.1

37.4

4.4

69.0 81

.1 84.5

18.9

6.6

13.3

20.4

5.4

27.9 33

.2

4.9

60.7

2.1

1.8 1.

7

76.1

75.7

75.1

72.5

70.0 69.1 61

.6 57.3

34.9 28

.5 16.2 13

.8

1.4

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

în săn

ătat

e

în ju

stiți

e

în a

dmin

istra

ție p

ublică

în băn

ci

în IT

(inf

orm

atică,

pro

gram

are,

cal

cula

toar

e)

în în

văță

mân

t

în a

limen

tație

pub

lică,

turis

m, c

omerț

în a

gric

ultu

ră

în in

dust

ria te

xtilă

în a

rmată

în in

dust

ria e

xtra

ctivă și

met

alur

gie

în c

onst

rucț

ii

Mai

ale

s bă

rbaţ

iiM

ai a

les

fem

eile

Nu

cont

ează

(băr

baţi

sau

fem

ei)

Nu șt

iu/ N

u ră

spun

d

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

Gen

ul ș

i dom

eniil

e de

act

ivita

te e

cono

mică

Dife

renț

ele

până

la10

0%su

ntre

prez

enta

tede

non-

răsp

unsu

ri.

Cân

dvi

nevo

rba

dere

spon

sabi

lităț

iso

cial

e,cu

exce

pția

func

ției

depr

eșed

inte

alță

rii,

pent

ruoc

upar

eafu

ncții

lor

curo

lsoc

iali

mpo

rtant

,re

spon

denț

iico

nsid

eră

cănu

cont

ează

sexu

lper

soan

eial

ese

sau

num

iteîn

resp

ectiv

afu

ncție

.A

stfe

l,at

âtîn

cadr

ulst

udiu

luir

ealiz

atîn

anul

2000

,da

rm

aial

espe

baza

rezu

ltate

lor

obțin

ute

prin

inte

rmed

iul

Bar

omet

rulu

ide

gen

din

2018

,cel

puțin

lani

veld

ecla

rativ

,crit

eriu

lde

gen

nues

teun

ulre

leva

nt.

Înce

eace

priv

ește

func

țiade

preș

edin

teal

țării

,pr

ocen

tul

înre

gist

rat

înan

ul20

18în

favo

area

unui

preș

edin

te-băr

bat

este

de46

.9%

,la

dife

rență

cons

ider

abilă

depr

ocen

tul

înre

gist

rat

înfa

voar

eaun

uipr

eșed

inte

-fem

eie

(9.4

%).

Com

para

tiv,î

nan

ul20

00,7

3%di

ntre

pers

oane

leca

reau

răsp

uns

atun

cila

stud

iuse

pozițio

nau

înfa

voar

eaun

uipr

eșed

inte

-băr

bat,

3%în

favo

area

unui

preș

edin

te-fe

mei

eși

24%

dint

rere

spon

den ț

iidi

nan

ul20

00nu

aupu

tutf

urni

zaun

răsp

uns

valid

. Înca

drul

stud

iulu

irea

lizat

înan

ul20

18de

către

IMA

SM

arke

tingși

Son

daje

,cân

dvi

nevo

rba

deal

tefu

ncții

înad

min

istra

țiace

ntra

lăși

loca

lă,î

naf

ara

dece

ade

preș

edin

teal

țării

,per

soan

ele

inte

rvie

vate

men

țione

ază

căar

aleg

em

aide

grab

ăun

bărb

atde

câto

fem

eie.

Situ

ația

este

una

sim

ilară

cele

iobț

inut

eîn

urm

ast

udiu

luiB

arom

etru

lde

gen

din

anul

2000

.

Treb

uie

men

ționa

tfap

tulc

ălis

tade

func

țiiev

alua

tepr

ezin

tăva

riații

,ast

felc

ă,pe

ntru

stud

iulr

ealiz

atde

IMAS

Mar

ketin

gși

Sond

aje,

aufo

stel

imin

ațiu

niid

intre

item

iimăs

uraț

iîn

anul

2000

,fii

ndin

clus

ăîn

lista

func

țiade

min

istru

,pe

ntru

care

s-au

înre

gist

rat

următ

oare

lepr

ocen

te:3

4.1%

dint

rece

i int

ervi

evaț

iar

aleg

em

aide

grab

ăun

bărb

at,8

.9%

aral

ege

mai

degr

abă

ofe

mei

e,ia

r56.

3%de

clară

cănu

cont

ează

sexu

lper

soan

eica

rear

ocup

afu

ncția

dem

inis

tru.

Înco

ntin

uare

ast

udiu

luiB

arom

etru

lde

gen

din

anul

2000

,par

ticip

anții

last

udiu

lrea

lizat

în20

18au

fost

ruga

țisă

men

țione

zeda

căîn

dife

rite

dom

enii

deac

tivita

teec

onom

ică

artre

buis

ălu

crez

em

aide

grab

ăfe

mei

sau

mai

degr

abă

bărb

ați.

Lani

veld

epe

rcep

ție,

atât

peba

zada

telo

rdi

nan

ul20

18,

câtși

are

zulta

telo

rob

ținut

eîn

anul

2000

,do

men

iul

cons

trucț

iilor,

prec

umși

cela

lind

ustri

eiex

tract

iveși

alm

etal

urgi

eisu

ntpr

ivite

drep

tdom

enii

mas

culin

izat

e.C

ompa

rativ

,în

cadr

ulam

belo

rst

udii,

sănă

tate

a,în

văță

mân

tulși

indu

stria

text

ilăsu

ntas

ocia

tem

aide

grab

ăun

eire

surs

eum

ane

prep

onde

rent

fem

inin

e.

De

men

ționa

test

ecă

date

lecu

lese

înan

ul20

18in

dică

ocr

ește

rea

proc

entu

luic

elor

care

cons

ideră

căîn

agric

ultu

răar

trebu

isă

lucr

eze

mai

degr

abă

bărb

ații,

dela

22%

înan

ul20

00,l

a37

%în

2018

.

Perspective asupra problematicii de gen



În c

e măs

ură

sunt

eţid

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

aţii?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

87.0

75.2

68.0

32.8

32.6

28.8

13.5

7.2

9.2

14.9

19.3

12.5 28

.9

21.9

3.1

12.4

12.5

43.8

51.3 37

.3

60.3

2.7

3.2

4.6

4.1

3.5

5.1

4.3

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Am

bii s

oţi t

rebu

ie să

câşt

ige

bani

pen

tru în

treţin

erea

fam

iliei

O m

amă

care

lucr

ează

poa

te fi

la fe

l de

griju

lie fa

ță d

e co

piii

săi p

recu

m o

mam

ă ca

re n

u lu

crea

ză

E un

lucr

u bu

n că

acu

m ș

i băr

bații

îşi p

ot lu

a co

nced

iul d

e în

grijir

e a

copi

lulu

i

Viaţa

de

fam

ilie a

re d

e su

ferit

atu

nci c

ând

fem

eia

are

osl

ujbă

cu

norm

ă în

treag

ă (8

ore

)

Un

părin

te s

ingu

r poa

te c

reşt

e un

cop

il la

fel d

e bi

ne c

a un

cupl

u

Ce

își d

ores

c cu

ade

văra

t fem

eile

est

e sa

aibă

fam

ilie ş

i co

pii,

nu s

lujbă.

Stu

diile

uni

vers

itare

sun

t mai

impo

rtant

e pe

ntru

un

băia

tde

cât p

entru

o fa

tă

Egal

itate

de

gen

I

Acor

d(to

tal d

e ac

ord+

oare

cum

de

acor

d)

Neu

tru

(nic

i în

acor

d,

nici

în d

ezac

ord)

Dez

acor

d(o

arec

um în

dez

acor

d+în

dez

acor

d to

tal)

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

89.9

78.1

68.2

34.4

37.2

27.2

12.2

5.7

8.2

17.2

19.2

14.2

30.3

22.0

2.7

11.8

10.4

43.5

46.2 39

.4

62.5

1.7

1.9 4.2

2.9

2.5

3.1

3.3

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

În c

e măs

ură

sunt

eţid

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

aţii?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

84.1

72.1

67.8

31.1

27.9

30.4

14.9

8.7

10.2

12.5

19.3

10.8

27.4

21.7

3.6

13.1

14.6

44.2

56.8 35

.0

58.0

3.6

4.6

5.1

5.4

4.6

7.1 5.5

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Am

bii s

oţi t

rebu

ie să

câşt

ige

bani

pen

truîn

treţin

erea

fam

iliei

O m

amă

care

lucr

ează

poa

te fi

la fe

l de

griju

lie fa

ță d

e co

piii

săi p

recu

m o

m

amă

care

nu

lucr

ează

E un

lucr

u bu

n că

acu

m ș

i băr

bații

îşi

pot l

ua c

once

diul

de

îngr

ijire

a co

pilu

lui

Viaţa

de

fam

ilie a

re d

e su

ferit

atu

nci

când

fem

eia

are

o sl

ujbă

cu

norm

ăîn

treag

ă (8

ore

)

Un

părin

te s

ingu

r poa

te c

reşt

e un

cop

illa

fel d

e bi

ne c

a un

cup

lu

Ce

își d

ores

c cu

ade

văra

t fem

eile

est

e sa

aibă

fam

ilie ş

i cop

ii, n

u sl

ujbă

.

Stu

diile

uni

vers

itare

sun

t mai

impo

rtant

epe

ntru

un

băia

t dec

ât p

entru

o fa

tă

Egal

itate

de

gen

I~

subeșa

ntio

ane

bărb

ațiș

i fem

ei

Aco

rd(to

tal d

e ac

ord+

oare

cum

de

acor

d)

Neu

tru

(nic

i în

acor

d,

nici

în d

ezac

ord)

Dez

acor

d(o

arec

um în

de

zaco

rd+

în d

ezac

ord

tota

l)

Nu şt

iu/

Nu

răsp

und

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

În c

e măs

ură

sunt

eţi d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

aţii?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

Baz

a: 1

140

resp

onde

nți

(tota

l eşa

ntio

n)

62.9

57.9

50.3

47.3

38.5

31.7

16.0

21.1

17.5

20.1

28.4

23.9

15.1

10.1

24.5

25.9

25.9

34.4

6.0

10.8 7.6

6.7

7.2

10.0

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Soc

ieta

tea

a aj

uns

în p

unct

ul în

car

e fe

mei

le ş

i băr

baţii

au

şans

e eg

ale

de s

ucce

s

În R

omân

a, U

niun

ea E

urop

eană

a in

fluen

țat p

oziti

v eg

alita

tea

de ș

anse

între

fem

ei ș

i băr

bați

În p

reze

nt, d

iscr

imin

area

împo

triva

fem

eilo

r nu

este

opr

oble

mă

în R

omân

ia

De

mul

te o

ri, fe

mei

le n

u ob

țin lo

curi

de m

uncă

bun

e di

n ca

uză

că s

unt f

emei

Pro

mov

area

ega

lităț

ii de

șan

se la

locu

l de

mun

că a

vant

ajea

ză

fem

eile

În u

ltim

ii an

i, s-

a di

scut

at p

rea

mul

t des

pre

mod

ul în

car

e su

nttra

tate

fem

eile

în R

omân

ia

Egal

itate

de

gen

II

Acor

d(to

tal d

e ac

ord+

oare

cum

de

acor

d)

Neu

tru

(nic

i în

acor

d,

nici

în d

ezac

ord)

Dez

acor

d(o

arec

um în

dez

acor

d+în

dez

acor

d to

tal)

Nu şt

iu/ N

u ră

spun

d

În c

e măs

ură

sunt

eţi d

e ac

ord

cu u

rmăt

oare

le a

firm

aţii?

_ ră

spun

s un

ic (v

alor

ile d

in g

rafic

repr

ezin

tă p

roce

nte)

65.7

57.7

53.3

40.0

38.7

31.4

16.2

24.0

17.2

22.3 30

.5

25.7

12.8

9.4

22.0

30.5 23

.8

33.7

5.3

8.9

7.6

7.2

6.9

9.3

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Soc

ieta

tea

a aj

uns

în p

unct

ul în

car

efe

mei

le ş

i băr

baţii

au şa

nse

egal

e de

succ

es

În R

omân

a, U

niun

ea E

urop

eană

a

influ

ența

t poz

itiv

egal

itate

a de

șan

se în

tre

fem

ei ș

i băr

bați

În p

reze

nt, d

iscr

imin

area

împo

triva

fem

eilo

r nu

este

o p

robl

emă

în R

omân

ia

De

mul

te o

ri, fe

mei

le n

u ob

țin lo

curi

de

mun

că b

une

din

cauz

ă că

sun

t fem

ei

Pro

mov

area

ega

lităț

ii de

șan

se la

locu

l de

mun

că a

vant

ajea

ză fe

mei

le

În u

ltim

ii an

i, s-

a di

scut

at p

rea

mul

tde

spre

mod

ul în

car

e su

nt tr

atat

e fe

mei

leîn

Rom

ânia

Egal

itate

de

gen

II~

subeșa

ntio

ane

bărb

ațiș

i fem

ei

Aco

rd(to

tal d

e ac

ord+

oare

cum

de

acor

d)

Neu

tru

(nic

i în

acor

d,

nici

în d

ezac

ord)

Dez

acor

d(o

arec

um în

de

zaco

rd+

în d

ezac

ord

tota

l)

Nu şt

iu/

Nu

răsp

und

60.3

58.2

47.5 54

.1

38.2

32.0

15.8

18.4

17.9 18

.1

26.4

22.2

17.2

10.8

27.0 21

.6

27.9

35.1

6.7

12.7 7.7 6.2

7.5

10.6

0%20

%40

%60

%80

%10

0%

Baz

a: 5

84 re

spon

denț

i (s

ubeş

antio

nfe

mei

)B

aza:

556

resp

onde

nți

(sub

eşan

tion

bărb

ați)

Lani

velu

lîn

tregu

lui

eșan

tion

inte

rvie

vat,

maj

orita

tea

resp

onde

nțilo

rco

nsid

eră

căam

bii

soți

artre

bui

săcâ

știg

eba

nipe

ntru

între

ținer

eafa

milie

i(87

%),

căo

mam

ăca

relu

crea

zăpo

ate

fila

feld

egr

ijulie

față

deco

piii

săip

recu

mo

mam

ăca

renu

lucr

ează

(75.

2%)ș

ică

eun

lucr

ubu

ncă

acum

șibă

rbaț

iiîș

ipot

lua

conc

ediu

lde

îngr

ijire

aco

pilu

lui(

68%

).

Pe

deal

tăpa

rte,a

prox

imat

ivo

treim

edi

ntre

parti

cipa

nții

last

udiu

cred

căvi

ața

defa

milie

are

desu

ferit

atun

cicâ

ndfe

mei

aar

eo

sluj

băcu

norm

ăîn

treag

ă.C

ând

vine

vorb

ade

impo

rtanț

ast

udiile

univ

ersi

tare

,opi

nia

dom

inan

tăat

âtîn

rând

ulfe

mei

lor

(62.

5%),

câtș

ialb

ărba

ților

(58%

)ca

reau

parti

cipa

tla

cerc

etar

ees

teac

eea

căîn

văță

mân

tuls

uper

ior

nues

tem

aiim

porta

ntpe

ntru

unbă

iatd

ecât

pent

ruo

fată

.

Odi

fere

nță

nota

bilă

lani

velu

lsub

eșan

tioan

elor

defe

mei

șibă

rbaț

iest

eac

eea

căfe

mei

le,

nubă

rbaț

iisu

ntce

leca

rem

aide

grab

ăco

nsid

eră

căun

părin

tesi

ngur

poat

ecr

ește

unco

pill

afe

lde

bine

caun

cupl

u.D

eas

emen

ea,t

otîn

rând

ulfe

mei

lor

sere

mar

căo

tend

ință

ușor

mai

acce

ntua

tăde

aco

nsid

era

căim

plic

area

pepi

ața

mun

ciia

unei

mam

enu

afec

teaz

ăgr

ijape

care

acea

sta

opo

artă

copi

ilors

ăi.

Influ

ența

Uni

unii

Eur

open

eîn

dom

eniu

lpro

mov

ării

egal

ității

deșa

nse

între

fem

eiși

bărb

ație

ste

perc

epută

drep

tun

apo

zitiv

ăde

către

apro

xim

ativ

58%

dint

repe

rsoa

nele

inte

rvie

vate

.D

eas

emen

ea,

apro

ape

două

treim

idi

ntre

resp

onde

nțic

onsi

deră

căso

ciet

atea

aaj

uns

înpu

nctu

lîn

care

fem

eile

şibă

rbaț

iiau

șans

eeg

ale

desu

cces

.

Pe

deal

tăpa

rte,

mai

degr

abă

fem

eile

decâ

tbăr

bații

cons

ideră

că,d

em

ulte

ori,

fem

eile

nuob

ținlo

curi

dem

uncă

bune

din

cauz

ăcă

sunt

fem

ei(5

4%în

rând

ulfe

mei

lor,

față

de40

%la

nive

lul

sube

șant

ionu

lui

debă

rbaț

i).Av

anta

jare

afe

mei

lor

pepi

ața

mun

cii

prin

prom

ovar

eaeg

alită

țiide

șans

ere

prez

intă

unsu

biec

tas

upra

căru

ianu

secr

ista

lizea

zăo

opin

iedo

min

ant ă

.Osi

tuaț

iesi

mila

răap

areși

înce

eace

priv

ește

expr

imar

eaac

ordu

luis

aua

deza

cord

ului

cuaf

irmaț

ia„În

ultim

iian

i,s-

adi

scut

atpr

eam

ultd

espr

em

odul

înca

resu

nttra

tate

fem

eile

înR

omân

ia”.

Des

crie

rea

anal

izei

Prin

rula

rea

unei

anal

ize

fact

oria

le,

stud

iul

defaţă

evid

enţia

zăex

iste

nţa

apa

trufa

ctor

ila

tenț

ica

reco

ntur

ează

patru

pers

pect

ive

asup

rapr

oble

mat

icii

dege

n.Răs

puns

urile

înre

gist

rate

laîn

trebă

rile

incl

use

înan

aliză

(opa

rtedi

nite

mii

bate

riilo

rre

ferit

oare

laeg

alita

tea

dege

n)pe

rmit,

înfin

al,s

egm

enta

rea

eșan

tionu

luiî

nfu

ncție

deco

mun

alită

țile

calc

ulat

epr

inte

hnic

ide

anal

iză

fact

oria

lă.

Ace

stm

odel

stat

istic

o-m

atem

atic

expl

ică

60%

din

varia

țiain

dica

toril

orca

reîl

com

pun

(i.e.

varia

bile

lein

clus

eîn

anal

iză)

.

Seg

men

te (l

aten

țe)

Indi

cato

rii c

u sc

orur

i max

imal

epe

late

nțel

e id

entif

icat

e

Seg

men

tul m

oder

nității

de

gen

O m

amă

care

lucr

ează

poa

te fi

la fe

l de

griju

lie fa

ță d

e co

piii

săi p

recu

m u

na c

are

nu

lucr

ează

.A

mbi

i soț

i tre

buie

să

câșt

ige

bani

pen

tru în

trețin

erea

fam

iliei.

E u

n lu

cru

bun

că a

cum

și b

ărba

ții îș

i pot

lua

conc

ediu

l de

îngr

ijire

a co

pilu

lui.

Seg

men

tul t

radiţio

nalis

mul

ui c

ompl

iant

la

egal

itate

a de

gen

Soc

ieta

tea

a aj

uns

în p

unct

ul în

car

e fe

mei

le ș

i băr

bații

au șa

nse

egal

e de

suc

ces.

În p

reze

nt, d

iscr

imin

area

împo

triva

fem

eilo

r nu

este

o p

robl

emă

în R

omân

ia.

În R

omân

ia, U

niun

ea E

urop

eană

a in

fluen

țat p

oziti

v eg

alita

tea

de ș

anse

între

fem

ei ș

i bă

rbaț

i.

Seg

men

tul t

radiţio

nalis

mul

ui c

lasi

c V

iața

de

fam

ilie a

re d

e su

ferit

atu

nci c

ând

fem

eia

are

o sl

ujbă

cu

norm

a în

treag

ă (8

ore

).C

e îș

i dor

esc

cu a

devă

rat f

emei

le e

ste

sa a

ibă

fam

ilie ș

i cop

ii, n

u sl

ujbă

.

Seg

men

tul c

ompo

rtam

entu

lui p

aroh

ial

În u

ltim

ii an

i, s-

a di

scut

at p

rea

mul

t des

pre

mod

ul în

car

e su

nt tr

atat

e fe

mei

le în

Rom

ânia

.P

rom

ovar

ea e

galităț

ii de

șan

se la

locu

l de

mun

că a

vant

ajea

ză fe

mei

le.

Met

oda

de e

xtra

gere

: Ana

liza

com

pone

ntel

or p

rinci

pale

M

etod

a de

rotaţie

:Var

imax

cu n

orm

aliz

are

Kai

ser

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

Seg

men

tulm

oder

nității

dege

n

•E

ste

segm

entu

lsoc

iala

lper

soan

elor

care

sedi

stin

gpr

inîn

cred

erea

înfa

ptul

căvi

aţa

defa

milie

poat

efi

conc

iliată

cuvi

aţa

prof

esio

nală

.

•S

unt

acei

mem

bri

aiso

cietăţ

iica

reco

nsid

eră

căed

ucaţ

iasu

perio

ară

are

acel

eași

vale

nţe

şiac

eeaş

iim

porta

nţă

pent

ruam

bele

genu

ri,va

loriz

ând

impl

icar

eaam

bilo

rpă

rinţi

încr

eşte

reaşi

educ

area

copi

ilor

deor

ice

vârs

tă,p

recu

mşi

stat

utul

ocup

aţio

nala

ctiv,

atât

pent

rubă

rbat

,cât

şipe

ntru

fem

eie.

•B

arom

etru

lde

gen

(201

8)a

evid

enţia

tcă

resp

onde

nţii

incl

uşiî

nse

gmen

tulm

oder

nităţii

sunt

ceim

aim

ulţu

miţi

devi

aţa

prof

esio

nală

şide

prop

riasă

năta

te.

•În

ceea

cepr

iveş

tedi

scrim

inar

eade

gen,

opin

iam

ajor

itară

ape

rsoa

nelo

rint

ervi

evat

eîn

cadr

ulac

estu

iseg

men

test

ecă

aces

ttip

dedi

scrim

inar

eex

istă

încă

înR

omân

iaşi

sunt

înde

zaco

rdcu

idee

acă

polit

ica

egal

ităţii

deşa

nse

arav

anta

jafe

mei

le.

•S

egm

entu

lmod

erni

tății

dege

npr

ezin

tăo

asoc

iabi

litat

ecr

escu

tăpe

ntru

următ

oare

leca

ract

eris

ticid

emog

rafic

e:

•V

ârst

aîn

inte

rval

ul30

–59

dean

i,

•S

tudi

icel

puțin

med

ii,

•M

ediu

lde

rezi

dență

urba

n,

•S

tatu

sulm

arita

lcăs

ător

itsa

uîn

relație

deco

ncub

inaj

.

N.B

.Cel

em

aipu

tern

ice

asoc

ieri:

-niv

elul

stud

iilor

supe

rioar

eşi

relația

deco

ncub

inaj

.

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

Seg

men

tult

radiţio

nalis

mul

uico

mpl

iant

laeg

alita

tea

dege

n

•E

ste

segm

entu

lsoc

iala

lper

soan

elor

care

sedi

stin

gpr

inîn

cred

erea

înfa

ptul

că,

înpr

ezen

t,eg

alita

tea

dege

na

deve

nite

fect

ivăşi

apre

ciaz

ăcă

aces

tluc

rua

fost

posi

bilp

rinco

ntrib

uţia

inst

ituţii

lore

urop

ene.

•A

cest

epe

rsoa

ne,c

elpu

ţinla

nive

ldec

lara

tiv,a

doptă

idee

acă

este

bene

fică

impl

icar

eaam

bilo

rpăr

inţi

încr

eşte

reaşi

educ

area

copi

ilor

deor

ice

vârs

tă.

Sta

tutu

loc

upaţ

iona

lac

tiv,

atât

pent

rubă

rbat

,câ

tşi

pent

rufe

mei

ees

te,

deas

emen

ea,u

nfa

ptde

zira

bilî

npe

rspe

ctiv

aac

estu

itip

detra

dițio

nalis

m.

•În

com

paraţie

cuce

lela

ltese

gmen

te,

tradiţio

naliş

tiico

mpl

ianţ

ila

egal

itate

ade

gen

par

aav

eace

am

aim

are

satis

facţ

iecu

viaţ

ade

fam

ilie.

•S

egm

entu

lmod

erni

tății

dege

npr

ezin

tăo

asoc

iabi

litat

ecr

escu

tăpe

ntru

următ

oare

leca

ract

eris

ticid

emog

rafic

e:•

Vâr

sta

depe

ste

45de

ani,

•S

tudi

icel

puțin

med

ii,•

Med

iuld

ere

zide

nță

urba

n,•

Sta

tusu

lmar

italc

ăsăt

orit

sau

divo

rțat.

N.B

.Cel

em

aipu

tern

ice

asoc

ieri:

-niv

elul

stud

iilor

supe

rioar

eşi

divo

rțial

itate

a.

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

Seg

men

tult

radiţio

nalis

mul

uicl

asic

(nec

ompl

iant

laeg

alita

tea

dege

n)

•E

ste

segm

entu

lsoc

iala

lper

soan

elor

care

seev

iden

ţiază

prin

cons

erva

toris

mul

asoc

iatr

olur

ilor

dege

nîn

fam

ilie.

Ast

fel,

înle

gatu

răcu

fem

eile

,opi

nia

dom

inan

tăîn

aces

tseg

men

test

eca

ele

„îşid

ores

cfa

milie

şico

pii,

nusl

ujbă

”şi

nupo

tcon

cilia

viaţ

ade

fam

iliecu

viaţ

apr

ofes

iona

lă.

•To

tuşi

,tra

dițio

naliș

tiine

com

plia

nţi

laeg

alita

tea

dege

npa

ra

limita

dife

renţ

iere

aro

luril

orde

gen

laun

nive

lm

aide

grab

ăno

rmat

iv,od

ată

ceap

reci

ază

–în

tr-o

prop

orţie

rem

arca

bild

em

are

–că

ambi

isoţ

itre

buie

săcâ

ştig

eba

nipe

ntru

între

ţiner

eafa

milie

işic

ăes

teun

lucr

ubu

nfa

ptul

căşi

bărb

ații

îşip

otlu

aco

nced

iupe

ntru

îngr

ijirea

copi

lulu

i.

•E

ste

însă

evid

entă

tend

inţa

deco

nser

vato

rism

aac

estu

ise

gmen

t,un

depr

oporţia

celo

rca

resp

uncă

stud

iileun

iver

sita

resu

ntm

aiim

porta

nte

pent

ruun

băia

tdec

âtpe

ntru

ofa

tăes

tece

am

airid

icată

(cu

sem

nific

aţie

stat

istic

ă)în

com

paraţie

cuce

lela

ltese

gmen

tele

soci

ale

evid

enţia

teîn

stud

iu.

•În

com

paraţie

cuto

ate

cele

lalte

segm

ente

,ace

sttip

detra

diţio

nalis

mpa

rea

avea

cea

mai

mică

satis

facţ

iecu

viaţ

apr

ofes

iona

lă(i.

e.su

ntpe

rsoa

nele

cele

mai

nem

ulţu

mite

cuse

rvic

iul)şi

cusi

tuaţ

iam

ater

ială

.

•S

egm

entu

ltra

dițio

nalis

mul

uicl

asic

,ne

com

plia

ntla

egal

itate

ade

gen,

prez

intă

oas

ocia

bilit

ate

cres

cută

pent

ruur

măt

oare

leca

ract

eris

ticid

emog

rafic

e:•

Vâr

sta

depe

ste

60de

ani,

•S

tudi

iprim

are,

gim

nazi

ale

sau

voca

ționa

l-pro

fesi

onal

e,•

Med

iuld

ere

zide

nță

rura

l,•

Sta

tusu

lmar

italn

ecăs

ător

itsa

use

para

t.

N.B

.Cel

em

aipu

tern

ice

asoc

ieri:

-niv

elul

stud

iilor

prim

are

sau

gim

nazi

ale

şist

atus

ulm

arita

lsep

arat

e.

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

Seg

men

tulc

ompo

rtam

entu

luip

aroh

ial

•E

ste

segm

entu

lsoc

iala

lper

soan

elor

pent

ruca

repr

oble

mat

ica

dege

nes

teun

adi

nre

dund

anţe

ledi

scur

sulu

ipub

licco

ntem

pora

n.O

pini

ado

min

antă

înac

ests

egm

ente

ste

acee

aca

„înul

timii

ani,

s-a

disc

utat

prea

mul

tdes

pre

mod

ulîn

care

sunt

trata

tefe

mei

leîn

Rom

ânia

”şic

ăpr

omov

area

egal

ităţii

dege

nav

anta

jeaz

ăfe

mei

le.

•P

aroh

ialis

mul

dege

nnu

elim

ină

însă

fem

eia

depe

piaţ

am

unci

i,pe

rsoa

nele

aparţin

ând

aces

tui

segm

ent

cons

ider

ând

căam

biis

oţis

untd

ator

isă

câşt

ige

bani

pent

ruin

treţin

erea

fam

iliei.

•S

fera

activ

ităţil

orca

snic

eşi

creş

tere

aco

piilo

rpa

ra

fi,în

opin

iace

lor

care

dezv

oltă

atitu

dini

paro

hial

eîn

prob

lem

atic

ade

gen,

apan

ajul

excl

usiv

alfe

mei

lor.

Con

cedi

ulpa

tern

ales

tece

lmai

puţin

valo

rizat

înac

ests

egm

ent

şist

udiil

esu

perio

are

sunt

cons

ider

ate

afi

mai

impo

rtant

epe

ntru

băieți

decâ

tpen

trufe

te.

•A

cest

segm

ent

are

scor

uri

desa

tisfa

cţie

înra

port

cuse

rvic

iulşi

cusi

tuaţ

iam

ater

ială

apro

piat

ede

segm

entu

ltra

diţio

nalis

mul

uicl

asic

,pe

rsoa

nele

care

dezv

oltă

unco

mpo

rtam

ent

paro

hial

fiind

astfe

lca

ract

eriz

abile

prin

tr-o

rela

tivă

nem

ulţu

mire

cuvi

aţa

prof

esio

nală

.

•S

egm

entu

lco

mpo

rtam

entu

lui

paro

hial

prez

intă

oas

ocia

bilit

ate

cres

cută

pent

ruur

măt

oare

leca

ract

eris

tici

dem

ogra

fice:

•V

ârst

aîn

inte

rval

ul18

–29

dean

i,•

Stu

diiv

ocaț

iona

l-pro

fesi

onal

esa

um

edii,

•M

ediu

lde

rezi

dență

rura

l,•

Sta

tusu

lmar

italn

ecăs

ător

it,în

relație

deco

ncub

inaj

sau

vădu

v(ă)

.N

.B.C

ele

mai

pute

rnic

eas

ocie

ri:-g

rupa

devâ

rstă

şini

velu

lstu

diilo

rmed

ii.

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

O m

amă

care

lucr

ează

poat

efi

la fe

lde

griju

liefață

de c

opiii

săi p

recu

mun

aca

re n

u lu

crea

ză

În p

reze

nt, d

iscr

imin

area

îm

potri

va fe

mei

lor n

u es

te o

pr

oble

mă

în R

omân

ia

Ce

își d

ores

ccu

ade

văra

t fe

mei

lees

tesă

aibă

fam

ilieși

cop

ii, n

u sl

ujbă

Pro

mov

area

egal

ității

de

șans

ela

locu

lde

mun

căav

anta

jeaz

ăfe

mei

le

În u

ltim

ii an

i, s-

a di

scut

at p

rea

mul

t de

spre

mod

ul în

car

e su

nt tr

atat

e fe

mei

le

în R

omân

ia

Viaț

ade

fam

iliear

e de

su

ferit

atun

cicâ

ndfe

mei

aar

e o

sluj

băcu

no

rmă

între

agă

(8 o

re)

E un

lucr

u bu

n că

acum

și b

ărba

ții îș

i po

t lua

con

cedi

ul d

e în

griji

re a

cop

ilulu

i

Soc

ieta

tea

a aj

uns

în

punc

tulî

n ca

re fe

mei

leși

băr

bații

au șa

nse

egal

ede

suc

ces

În R

omân

ia, U

niun

ea

Eur

opea

năa

influ

ența

t po

zitiv

ega

litat

ea d

e șa

nse

între

fem

ei ș

i băr

bați

Segm

entu

l m

oder

nităţii

de

gen

Segm

entu

l tr

adiţi

onal

ism

ului

cla

sic

Segm

entu

l co

mpo

rtam

entu

lui

paro

hial

Segm

entu

l tr

adiţi

onal

ism

ului

com

plia

nt

la e

galit

atea

de

gen

Pers

pect

ive

asup

ra p

robl

emat

icii

de g

en

Stud

iul

defață

rele

văpa

trupe

rspe

ctiv

eas

upra

prob

lem

atic

iide

gen.

Așad

ar,

exis

tăîn

soci

etat

eaco

ntem

pora

nădi

nR

omân

iapa

truse

gmen

teso

cial

e,fie

care

dezv

oltâ

ndju

decă

țişi

com

porta

men

tepr

oprii

înle

gătu

răcu

atrib

utel

eso

cial

-pol

itice

,opo

rtuni

tățil

eec

onom

iceşi

alte

norm

ativ

ecu

ltura

leas

ocia

tege

nulu

i.

Ambi

i soț

i tre

buie

să

câșt

ige

bani

pe

ntru

în

trețin

erea

fa

milie

i

BAROMETRU DE GEN - Centrul FILIA

Documents

Transcript of BAROMETRU DE GEN - Centrul FILIA