MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI

FORESTIERE

Ing.Dorin Dan Bunea

Cercetări privind regenerarea naturală a bradului (Abies alba Mill.) în arboretele din zona Avrig

Researches on the natural regeneration of silver fir

(Abies alba Mill.) in the stands from Avrig area

Rezumatul tezei de doctorat Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific, Prof.univ.dr.ing. ION I. FLORESCU

Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agicole şi Silvice

BRAŞOV 2011

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV Braşov, B-dul Eroilor, Nr.29, 500036, tel.0040/268/413000,

fax.0040/268/410525, RECTORAT

D-lui (D-nei)…………………………………………..

Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de luni, 14 februarie 2011, ora 11,00, în sala S.I.2, la FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE, corp S, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată: Cercetări privind regenerarea naturală a bradului (Abies alba Mill.) în arboretele din zona Avrig, elaborată de domnul ing. Dorin Dan Bunea în vederea obţinerii titlului ştiinţific de DOCTOR în domeniul fundamental: ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE, domeniul SILVICULTURĂ.

COMISIA DE DOCTORAT numită prin

Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov Nr.4471 din 13.01.2011

PREŞEDINTE: -prof.univ.dr.ing.Ioan Vasile Abrudan DECAN-Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Braşov CONDUCĂTOR- prof.univ.dr.ing.Ion I. Florescu ŞTIINŢIFIC: Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice REFERENŢI: - prof.univ.dr.ing. Marian Ianculescu Universitatea din Oradea - conf.univ.dr.ing. Mihai Daia Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti - prof.univ.dr.ing. Gheorghe Spârchez Universitatea "Transilvania" din Braşov Vă rugăm să luaţi parte la susţinerea publică a tezei de doctorat.

Aprecierile sau observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei vă ru-găm să le transmiteţi în timp util pe adresa: Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, Str.Şirul Beethoven, nr.1, 500123, Braşov (fax:0268475705)

Vă mulţumim!

CUPRINS

Rezumat / teză

Introducere………………………………………………………………………..7/7 Cap.1. Scopul şi obiectivele cercetărilor..............................................................9/11 1.1.Scopul cercetărilor..........................................................................................9/11 1.2.Obiectivele cercetărilor..................................................................................9/11 Cap.2. Stadiul actual al cunoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului..10/13 2.1.Aspecte generale...........................................................................................10/13 2.2.Stadiul actual al cunoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului în Europa............................................................................................................10/13 2.3. Stadiul actual al cunoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului în ţara noastră.....................................................................................................11/15 Cap.3. Locul cercetărilor.Materialul cercetărilor. Metode de lucru...................13/17 3.1. Localizarea şi materialul cercetărilor.........................................................13/17 3.2. Metode de cercetare.....................................................................................13/20 Cap.4. Cadrul fizico-geografic şi fito-geografic al zonei Avrig.........................16/22 4.1. Prezentare generală......................................................................................16/22 4.2.Geologie şi geomorfologie...........................................................................16/24 4.3.Clima............................................................................................................17/26 4.3.1. Date generale............................................................................................17/26 4.3.2. Temperatura aerului..................................................................................17/27 4.3.3. Umezeala aerului......................................................................................19/33 4.3.4. Nebulozitatea............................................................................................19/35 4.3.5. Precipitaţiile atmosferice şi stratul de zăpadă..........................................19/35 4.3.6. Presiunea atmosferică şi vântul................................................................21/39 4.3.7. Sinteza climatică.......................................................................................21/41 4.4. Hidrologie şi hidrografie.............................................................................22/42 4.5. Solurile........................................................................................................22/43 4.6. Staţiuni forestiere.........................................................................................22/45 4.7. Vegetaţia forestieră......................................................................................23/53

1

4.7.1.Fomaţii forestiere.......................................................................................24/54 4.7.2. Tipuri de pădure.......................................................................................25/55 4.7.3. Caracterul actual al arboretelor................................................................25/58 4.7.4. Structura fondului de producţie................................................................25/59 4.7.5.Fişa ecologică a bradului...........................................................................25/64 Cap.5. Consideraţii privind dinamica structurii arboretelor din zona Avrig......26/65 5.1.Aspecte generale...........................................................................................26/65 5.2. Gospodărirea în trecut a arboretelor............................................................26/65 5.3. Dinamica structurii arboretelor....................................................................27/66 5.3.1. Evoluţia compoziţiei arboretelor..............................................................27/66 5.3.2. Evoluţia claselor de vârstă........................................................................28/71 5.3.3. Evoluţia claselor de producţie..................................................................29/73 5.3.4. Evoluţia consistenţei arboretelor..............................................................29/75 Cap.6. Particularităţi privind aplicarea tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure şi amestecate de brad din zona Avrig.........................30/78 6.1. Importanţa regenerării pe cale naturală a pădurilor.....................................30/78 6.2.Aspecte generale...........................................................................................30/79 6.3.Aplicarea tratamentelor în etajul montan de amestecuri (FM2)...................31/80 6.3.1. Montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium şi alte acidofile (T.S. 3311)................................................................................31/80 6.3.2. Montan de amestecuri, Bi, podzolic sau criptopodzolic, edafic mare (T.S. 3322)......................................................................................31/81 6.3.3. Montan de amestecuri, Bi, brun edafic mic cu Asperula-Dentaria (T.S. 3331)......................................................................31/81 6.3.4. Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (T.S. 3332)......................................................................32/82 6.3.5. Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (T.S. 3333)......................................................................36/86 6.4.Aplicarea tratamentelor în etajul montan-premontan de făgete(FM+FD4).36/87 6.4.1. Montan-premontan de făgete, Bi, brun edafic mic cu Vaccinium (T.S. 4311)...................................................................................36/87 6.4.2. Montan-premontan de făgete, Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (T.S. 4420)......................................................................37/87 6.4.3. Montan-premontan de făgete, Bs, brun edafic mare cu Asperula-Dentaria (T.S. 4430)......................................................................38/89

2

Cap.7.. Cercetări privind regenerare naturală a bradului în arboretele din zona Avrig...................................................................................................................39/90 7.1.Aspecte generale...........................................................................................39/90 7.2. Tratamentul tăierilor succesive....................................................................39/91 7.3. Tratamentul tăierilor combinate..................................................................42/98 7.4. Tratamentul tăierilor progresive................................................................44/104 7.4.1.Aspecte generale......................................................................................44/104 7.4.2. Tăierea progresivă de deschidere a ochiurilor........................................45/105 7.4.3. Tăierea progresivă de lărgire a ochiurilor..............................................54/133 7.4.4. Tăierea progresivă de racordare a ochiurilor..........................................59/139 7.5. Tratamentul tăierilor rase..........................................................................63/145 7.6. Tăieri de refacere-substituiri......................................................................66/148 7.7. Lucrări speciale de conservare..................................................................68/152 7.8.Consideraţii privind influenţa diferitelor sisteme de intervenţii silvotehnice asupra regenerării naturale a bradului în teritoriul studiat................................71/156 7.9. Alte preocupări privind cultura şi protecţia bradului.........……………...77/165 7.9.1.Aspecte generale......................................................................................77/165 7.9.2. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale……………………………..77/166 7.9.3. Materialul forestier de reproducere la la brad…………………….......79/169 7.9.4. Pomii de Crăciun şi influenţa lor asupra regenerării bradului şi integrării în arboretele din zonă…………………………………………………………...81/174 Cap.8. Concluzii.Contribuţii personale………………………………………84/181 8.1. Concluzii privind dinamica structurii arboretelor din zona Avrig............84/181 8.2. Concluzii privind particularităţile aplicării tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure şi amestecate de brad din zona Avrig.................86/183 8.3. Concluzii privind cetcetările pentru regenerarea naturală a bradului în arboretele din zona Avrig…………………….……………………………....88/185 8.4. Contribuţii personale…………………………………………………….90/187 8.5.Recomandări pentru producţie...................................................................90/188 Bibliografie…………………………………………………………………93/191 Rezumat.........................................................................................................97/198

3

Contents Introduction ……………………………………………………………………...7/7 Chapter 1. Purpose and objectives of the researches............................................9/11 1.1.The purpose of the researches………………………………………………9/11 1.2.The research objectives ……...…………………………………………….9/11 Chapter 2. Current stage of the knowledge regarding the natural regeneration of silver fir........…………………………………………………………………..10/13 2.1.General aspects…………………………………………………………….10/13 2.2.Current stage of the knowledge regarding the natural regeneration of silver fir in Europe……………………………………………………………………10/13 2.3. Current stage of the knowledge regarding the natural regeneration of silver fir Romania…………………………………………………………………….11/15 Chapter 3. Study area,materials and methods....................................................13/17 3.1. Study area and materials …….....................................................................13/17 3.2. Research methods ….…..............................................................................13/20 Chapter 4. Geography and vegetation of Avrig area…………………………..16/22 4.1. General presentation ...................................................................................16/22 4.2.Geology and geomorphology ………..........................................................16/24 4.3. Climate…....................................................................................................17/26 4.3.1. General information……………………………………………………..17/26 4.3.2. Air temperature …....................................................................................17/27 4.3.3. Air humidity …. ......................................................................................19/33 4.3.4. Haziness ...................................................................................................19/35 4.3.5. Atmospheric precipitation and snow layer…...........................................19/35 4.3.6. Atmospheric pressure and wind...............................................................21/39 4.3.7. Climate synthesis………………………………………………………..21/41 4.4. Hydrology and hydrography........................................................................22/42 4.5. Soils….........................................................................................................22/43 4.6. Forest sites …..............................................................................................22/45 4.7. Forest vegetation….....................................................................................22/53 4.7.1. Forest formations......................................................................................24/54 4.7.2. Forest types…...........................................................................................25/55 4.7.3. Current character of the forest type…......................................................25/58

4

4.7.4. Structure of the growing stock ...............................................................25/59 4.7.5.Ecological sheet for silver fir……………………………………………25/64 Chapter 5. Considerations regarding the dynamics of the stand structure from Avrig area...........…............................................................................................26/65 5.1.General aspects…………………………………………………………….26/65 5.2. Former management of the stands………...................................................26/65 5.3. Dynamics of stands structure…...................................................................27/66 5.3.1. Evolution of stands composition…. ........................................................27/66 5.3.2. Evolution of age classes .........................................................................28/71 5.3.3. Evolution of yield classes .………...........................................................29/73 5.3.4. Evolution of stands canopy closure .........................................................29/75 Chapter 6. Particularities regarding the implementation of treatments with natural regeneration under shelter in pure and mixed fir stands in Avrig area ……….30/78 6.1. Importance of the natural regeneration of forests ......................................30/78 6.2.General aspects…………………………………………………………….30/79 6.3. Implementation of silviculturaltreatments in mixed forests of mountain areas (FM2)..................................................................................................................31/80 6.3.1. Mountain mixtures, low productivity, podsolic, shallow soil with Vaccinium and other acidophilous plants (T.S. 3311)..........................................................31/80 6.3.2. Mountain mixtures, low productivity, podsolic or crypto-podsolic, deep soil(T.S. 3322)...........................................................................................31/81 6.3.3. Mountain mixtures, low productivity, brown shallow soil with Asperula-Dentaria (T.S. 3331)..........................................................................................31/81 6.3.4. Mountain mixtures, average productivity, brown medium depth soils with Asperula-Dentaria (T.S. 3332)...........................................................................32/82 6.3.5. Mountain mixtures, high productivity, brown medium depth soils with Asperula-Dentaria (T.S. 3333)...........................................................................36/86 6.4. The implementation of treatments in beech stands of low mountain and hill areas (FM1+FD4)...............................................................................................36/87 6.4.1. Mountain-premountain European beech stand, low productivity, brown shallow soil with Vaccinium (T.S. 4311)...........................................................36/87 6.4.2. Mountain-premountain European beech stand, average productivity, brown medium depth soil with Asperula-Dentaria (T.S. 4420)....................................37/87 6.4.3. Mountain-premountain European beech stand, high productivity, brown deep soil with Asperula-Dentaria (T.S. 4430)............................................................38/89

5

Chapter 7. Researches regarding the natural regeneration of fir in the stands from Avrig area ..........................................................................................................39/90 7.1.General aspects…………………………………………………………….39/90 7.2. Treatment of uniform shelterwood fellings.........................................……39/91 7.3. Treatment of combined fellings..….............................................................42/98 7.4. Treatment of group shelterwood fellings ........................................….…44/104 7.4.1.General aspects…………………………………………………………44/104 7.4.2. Gap opening under group shelterwood felling ……….........................45/105 7.4.3. Gap expansion under group shelterwood felling ..................................54/133 7.4.4. Final group shelterwood felling.….……..............................…………59/139 7.5. Clear cuttings treatment.............................................................................63/145 7.6. Restoration –replacement fellings.............................................................66/148 7.7. Special conservation works…...................................................................68/152 7.8.Considerations regarding the influence of the different types of silvicultural interventions on the natural regeneration of fir in the study area…………….71/156 7.9. Other concerns regarding fir growth and protection..........……..……….77/165 7.9.1.General aspects…………………………………………………………77/165 7.9.2. Natural regeneration tending operations……….……...........................77/166 7.9.3. Production of fir seeds……………….………………………………...79/169 7.9.4. Christmas trees and their influence on fir regeneration and in the forest stands from the area .…………………………………………………………81/174 Chapter 8. Conclusions. Personal Contributions …..………………………...84/181 8.1.Conclusions regarding the dynamics of the stand structure in Avrig area.84/181 8.2. Conclusions regarding the particularities concerning the implementation of silvicultural treatments based on natural regeneration under shelter in pure and mixed fir stands from Avrig area …………………... ……………………….86/183 8.3. Conclusions regarding researches of the natural regeneration of fir in the stands from Avrig area …………….………………………………………...88/185 8.4. Personal contributions …………………………………………………..90/187 8.5.Reccomendations for management……………………………………….90/188 References …………………………………………………………………...93/191 Abstract.............................................................................................................97/198

6

Introducere

Bradul reprezintă sigla zonei Avrig, el simbolizează pentru silvicultorii din aceste locuri mândria pădurii lor dar şi o provocare profesională pe care au acceptat-o. Educaţia primită, istoria şi tradiţiile noastre au determinat respectul pentru acest arbore şi chiar considerarea lui ca un « copac sfânt ». Bradul se regăseşte în numeroase tradiţii, nu numai de Crăciun, el fiind un arbore veşnic verde; oamenii l-au asociat cu viaţa, trăinicia, siguranţa, prietenia şi evenimentele importante ale vieţii. Simbol al “ecologiei culturale carpatice”, prin ipostazele sub care se prezintă în mitologia şi ritualurile româneşti, reprezintă un autentic document al istoriei şi culturii poporului nostru.

Lucrarea de faţă, structurată pe opt capitole, prezintă în linii mari preocupările privind regenerarea bradului pe cale naturală la nivelul zonei Avrig. Silvotehnica regenerării bradului este o problemă foarte vastă şi de aceea au fost analizate şi prezentate acele aspecte care au fost considerate mai semnificative.

Perioada desfăşurării cercetărilor se întinde din anul 1985, când au fost efectuate primele tăieri de regenerare în arborete parţial derivate din zona Avrig, în scopul obţinerii pe cale naturală a regenerării de brad şi până în prezent. Etapa ultimilor ani (2006-2010) este cea mai intensă, cercetările s-au desfăşurat perseverent şi au ca finalitate prezenta lucrare. În perioada doctoratului am primit un sprijin substanţial din partea conducătorului ştiinţific prof.univ.dr.ing. Ion I. Florescu, membru titular al Academiei de ştiinţe Agricole şi Silvice, specialist eminent, cu vastă experienţă în cercetarea ştiinţifică. Calitatea morală deosebită, obiectivitatea şi competenţa cu care m-a îndrumat au fost esenţiale în cristalizarea experienţei practice, din domeniu silvotehnic, într-o lucrare de cercetare ştiinţifică pentru care aduc pe această cale cele mai sincere mulţumiri. Datorez de asemenea recunoştinţă şi profund respect pentru întregul colectiv de cadre didactice ale Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov pentru contribuţia de excepţie la formarea mea profesională din timpul facultăţii şi al studiilor de masterat, precum şi cadrelor didactice şi conducerii Universităţii Transilvania din Braşov pentru abnegaţia şi profesionalismul manifestate în cadrul Şcolii Doctorale. Pentru spijinul, aprecierile, materialele, indicaţiile, ideile şi sugestiile primite exprim mulţumiri: prof.univ.doctor honoris causa Ioan Vasile Abrudan, prof. univ.dr.ing. Gheorghe Spârchez, prof.univ.dr.ing. Dieter Simon, prof.univ.dr.ing. Nicolae Şofletea, prof.univ.dr.ing. Marin Marcu, prof.univ.dr.ing. Olimpia Marcu, prof.univ.dr.ing. Filofteia Negruţiu, prof.univ.dr.ing. Dumitru Tărziu, prof.univ.

7

dr.ing. Ştefan Tamaş, prof.univ.dr.ing. Iosif Leahu, prof.univ.dr.ing. Arcadie Ciubotaru, prof.univ.dr.ing. Victor Norocel Nicolescu, prof.univ.dr.ing. Ioan Clinciu, prof.univ.dr.ing. Gheorghe Chiţea, prof.univ.dr.ing. Marius Danciu, conf.univ.dr.ing. Victor Păcurar, conf.univ.dr.ing. Lucian Curtu, conf.univ.dr.ing. Dan Gurean. Cu deosebit respect şi recunoştinţă mulţumesc domnilor prof.univ.dr.ing. Marian Ianculescu, secretar al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, conf.univ. dr.ing. Mihai Daia, prof.univ.dr.ing. Gheorghe Spârchez, prodecan al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, care au acceptat şi au fost referenţii competenţi ai tezei de doctorat. Vreau să mulţumesc pe această cale colegilor mei şi conducerii Direcţiei Silvice Sibiu, Ocolului Silvic Avrig, Ocolului Silvic Izvorul Florii, ICAS Braşov şi ICAS Bucureşti, întregului personal, care m-a înţeles şi m-a ajutat efectiv în munca de cercetare efectuată. Câteva cuvinte doar sunt insuficiente pentru ing. Dumitru Velea fostul şef de ocol de la Avrig, iniţiatorul şi susţinătorul regenerărilor naturale de brad şi a livezii semincere de brad, cel care a avut o lungă şi rodnică activitate în slujba silviculturii din această zonă.

Pentru răbdarea, indulgenţa, sprijinul, dragostea şi înţelegerea de care au dat dovadă, mulţumesc din suflet soţiei mele Melania, fiului meu Silviu, mamei mele Silvia cât şi întregii familii. Dedic lucrarea memoriei tatălui meu Ioan, care a decedat între timp.

8

Cap.1. Scopul şi obiectivele cercetărilor

1.1.Scopul cercetărilor Diminuarea proporţiei bradului în arboretele din zona Avrig, precum şi

diminuarea acccentuată la nivel naţional (4,9% din suprafaţa fondului forestier naţional) este o dovadă elocventă a ineficienţei măsurilor silvotehnice , începând cu regenerarea ce s-a aplicat în amestecurile de fag cu răşinoase. Scopul principal al lucrării este sistematizarea unei baze de date, a unei imagini cât mai complete asupra evoluţiei fondului forestier din zona Avrigului urmare a măsurilor silviculturale aplicate şi prezentarea cunoştiinţelor şi a experienţei locale privind aplicarea tratamentelor cu tăieri repetate şi regenerare naturală sub masiv a arboretelor pure şi amestecate de brad din această zonă.

Motivaţia este cunoaşterea corectă, reală, a dinamicii parametrilor structurali ai arboretelor pe o perioadă mai lungă de timp, deoarece ciclul de producţie mare, de aproximativ 120 de ani al arboretelor necesită observaţii îndelungate. Numai aşa se pot stabili măsurile optime de gospodărire. De asemenea, la necesitatea cunoaş-terii şi a utilizării în practica silvică a tratamentelor adecvate pentru regenerarea na-turală a bradului, în contextul dat, venim cu soluţiile aplicate de noi şi de silvicul-torii din zonă aici. Considerăm că pot fi astfel mai larg cunoscute şi valorificate re-zultatele obţinute şi experienţa în cultura bradului a silvicultorilor din zona Avrig.

1.2. Obiectivele cercetărilor Principalele obiective în elaborarea lucrării vizează: -felul cum s-a realizat regenerarea naturală în raport cu tratamentele aplicate; -evoluţia arboretelor pe perioade lungi de timp, corespunzătoare măsurilor de gospodărire utilizate; -elucidarea unor aspecte importante privind regenerarea bradului în amestecurile de fag cu răşinoase, brădete, brădeto-făgete, făgete, carpinete şi făgeto-cărpinete; -identificarea tipurilor de pădure şi a particularităţilor care generează utilizarea măsurilor silvotehnice speciale; -stabilirea factorilor care generează fructificaţia, care determină instalarea regenerării naturale şi dezvoltarea ei corespunzătoare, în raport cu caracteristicile silvobiologice ale bradului în special, dar şi a celorlalte specii; -elaborarea unei sinteze mai complete, bazată pe literatura de specialitate, dar şi pe observaţiile şi pe experienţa personală de peste 28 de ani privind caracterizarea fizico-geografică şi bio-geografică a zonei luate în studiu ; -precizarea unor măsuri silvotehnice diferenţiate pe tipuri de staţiuni privind asigurarea regenerării naturale a bradului şi integrarea sa în viitoarele arborete tinere, etc.

9

Cap.2.Stadiul actual al cunoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului

2.1. Aspecte generale

Conceptul actual de gospodărire durabilă a pădurilor implică în primul rând regenerarea pe cale naturală a arboretelor (Florescu, 1991, Giurgiu, 2002). Nivelul gestionării durabile a pădurilor se stabileşte în funcţie de criterii şi indicatori privind proporţia regenerării naturale din totalul regenerărilor existente. 2.2. Stadiul actual al cunoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului în Europa

Arealul bradului (Abies alba Mill.) este unul exclusiv european. Preocupările silvicultorilor din ţări cum sunt Polonia, Cehia, Croaţia, Germania, Austria, Italia, Franţa, Elveţia, Norvegia, Suedia, Danemarca şi România sunt concentrate pentru restabilirea şi consolidarea poziţiei bradului la cotele optime ale speciei în pădurile continentului (Vignali, Piovani, 1995 ; Hansen, Larsen, 2004). În majoritatea ţărilor se aplicau şi se aplică tăierile rase şi regenerarea pădurilor se efectuează pe cale artificială. Tratamentul tăierilor rase “reprezintă cea mai brutală intervenţie silviculturală în viaţa pădurii” (Giurgiu, 1980), care rupe instantaneu echilibrul ecologic existent. Tăierile rase contribuie la eliminarea unor biotopuri originale şi chiar a unor tipuri de ecosisteme naturale valoroase care pe cale artificială nu mai pot fi reproduse, de aceea au fost interzise prin lege în ţări ca Elveţia sau Slovenia. Constituirea arboretelor pure şi echiene este tot mai mult abandonată în favoarea tratamentelor intensive bazate pe regenerarea naturală sub masiv a arboretelor, în vederea instalării unor păduri de amestec cu structură plurienă (Hofmeister, Svoboda, 2008; Dobrowska, 1998, 2008; Paluch, 2005).

Germania şi Franţa au devenit adeptele utilizării tratamentului codrului neregulat (“tratament en futaie irreguliere”) în scopul înfiinţării unor arborete cu structură orizontală puternic mozaicată (Durbourdieu,1977; Otto, 1999; Bastien, Turckheim, 1999). Tratamentul este asemănător tratamentului codrului cvasigrădinărit aplicat la noi. Se aplică în trei variante: în pâlcuri mari, de peste 0,5 ha. („parquets”); în pâlcuri mici, de 10-50 ari („bouquets”); combinaţii de pâlcuri mari cu pâlcuri mici.

Acolo unde sunt condiţii favorabile, pe scară largă se foloseşte tratamentul codrului grădinărit: în pădurile din Elveţia, estul Franţei, nordul Italiei, sud-vestul Germaniei. Tratamentul codrului grădinărit se utilizează cu precădere în arboretele de brad şi în amestecurile de răşinoase cu fag, în pădurile cu rol special de protecţie, peisagistic sau turistic.

10

Interesul pentru arboretele pure sau amestecate de brad se materealizează în cercetările specialiştilor germani prin studii privind orientările tehnice pentru conservarea şi utilizarea bradului în genetică (Wolf, 2003; Cremer, 2009) sau a celor croaţi pentru selecţia bradului argintiu (Matic, Orsanic, Anic, 2010). Pentru elucidarea necunoscutelor care au dus la scăderea proporţiei bradului în compoziţia arboretelor, pe lângă aplicarea defectoasă a tratamentelor silviculturale, s-au căutat şi se caută cauzele posibile care au generat acest fenomen. Astfel s-au efectuat cercetări în privinţa influenţei pe care o au asupra regenerării naturale a bradului o serie de factori privind caracteristicile ecosistemelor forestiere cum ar fi: influenţa vitalităţii sistemului radicelar asupra regenerării bradului (Farfal, 2002); infuenţa luminii asupra concurenţei parametrilor morfologici a puieţilor de molid şi brad (Grassi, Giannini, 2005); influenţa calităţii aerului (poluării) asupra creşterii bradului (Filipiak, Ufnalski, 2003); regenerarea bradului pe soluri cu proprietăţi chimice diferite (Filipiak, Komisarek, 2005); influenţa climatului asupra creşterii inelelor anuale ale arborilor de brad (Todaro, Gentilesca, 2008); răspunsul temperaturii de fotosinteză a răsadurilor de brad (Robakowski, Montpied, Dreyer, 2002). Epidemiologia Hederobasidion abietinum şi Viscum album la bradul argintiu a fost studiată (Oliva, Colinas, 2009) în zona Munţilor Pirinei. Modificările pe termen lung asupra regenerării naturale de brad generate de fertilizare (Becker, Bouneau, Tacon, 1992) chiar şi consecinţele migrării cerbului pe timp de iarnă pentru regenerările de brad şi molid din Munţii Vosgi au fost în centrul atenţiei silvicultorilor europeni (Henze, Schnitzer, 2005). 2.3. Stadiul actual al conoştinţelor privind regenerarea naturală a bradului în ţara noastră Pentru că bradul este o specie valoroasă, atât din punct de vedere economic dar şi silvicultural (ocupă locul doi dintre răşinoase, după molid, din suprafaţa păduroasă a ţării noastre) şi datorită faptului că în ultimele decenii procentul de participare al speciei la fondul forestier naţional a scăzut la 4,9%, preocupările privind cultura bradului au fost şi sunt de actualitate în silvicultura românească.

Fenomenul de uscare al bradului a contribuit la scăderea ponderii speciei pentru că s-a manifestat şi pe teritoriul nostru (Geambaşu, Barbu, 1987) dar cu o intensitate mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Producţia de sămânţă şi calitatea acesteia este semnificativ diminuată în arboretele afectate de fenomenul de uscare anormală (Olenici, Olenici, 2001), deci lipsa seminţelor are o influenţă negativă asupra regenerării arboretelor. Bradul este o specie sensibilă la poluanţii industriali (Paşcovici, 1995), îndeosebi la calitatea aerului şi din acest motiv a avut de suferit după poluarea generată de industria comunistă.

11

Cercetările efectuate de specialiştii români au demonstrat superioritatea tratamentelor intensive cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure de brad sau în amestecurile de răşinoase cu fag. Tratamentele cu tăieri rase sunt contraindicate, cele cu tăieri succesive sunt indicate cu unele rezerve în făgete (Giurgiu, 2002), ele duc la echienizarea şi monoetajarea arboretelor, au aptitudini reduse pentru conservarea şi ameliorarea structurii pe specii a arboretelor. “Pentru regenerarea şi refacerea pădurilor, natura rămâne dascălul nostru suprem” (Chiriţă, 1983). “Orice s-ar spune însă, nici o specie de arbori nu s-a putut menţine secole şi milenii la rând decât prin seminţe din fructificaţii naturale succesive” (Stănescu, 1998). Cele mai bune rezultate s-au obţinut prin aplicarea tratamentelor cu tăieri progresive şi a tratamentelor cu tăieri în margine de masiv. Tratamentele cu tăieri progresive au fost promovate în ţara noastră de Marin Drăcea, Marin Rădulescu, ulterior de Constantin Chiriţă, Ioan Vlad, Negulescu, Ciumac, 1959, Florescu, 1991, 2004, şi alţii. Ele urmăresc cel mai fidel regenerarea arboretelor din pădurile naturale. Cercetările ştiinţifice efectuate în perioada postbelică (Constantinescu, Badea, Purcelean, 1963; Iacovlev, 1958) în cadrul institutelor de cercetări şi amenajări silvice susţin utilizarea tratamentului tăierilor progresive.

Studiul, analiza şi interpretarea creativă a rezultatelor cercetării privind regenerarea naturală a brădetelor şi a amestecurilor de răşinoase cu fag pentru arboretele din nordul ţării (Brega, 1986) este un salt calitativ în cunoaşterea şi elucidarea problemei. Tăierile succesive sau tăierile progresive în margine de masiv sunt modalităţi eficiente utilizate la regenerarea naturală a arboretelor ce au bradul în compoziţia lor (Vlad, 1942). Ajutorarea regenerărilor naturale sub aspectul instalării şi a dezvoltării normale a seminţişului este un instrument tehnic cu o eficienţă economică sporită în comparaţie cu varianta regenerării artificiale (Badea, 1974). Lucrările de ajutorarea regenerării naturale se recomandă să se efectueze în anii cu fructificaţii abundente şi numai după perioadele de diseminare a seminţelor. Preocupări pentru introducerea şi aplicarea tratamentului codrului grădinărit sau cvasigrădinărit, modul de structurare şi de funcţionare a unor ecosisteme forestiere cvasivirgine în arborete din zona Braşov (Florescu, 2002) au demonstrat utilitatea şi oportunitatea cercetărilor. Aplicarea tratamentului codrului grădinărit sau codrului cvasigrădinărit în ţara noastră întâmpină greutăţi în aplicare în ceea ce priveşte mentalitatea, dar şi alte cauze obiective. Retrocedarea pădurilor în unele zone în care s-au efectuat astfel de lucrări a însemnat un pas înapoi din păcate. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii arboretelor (Petriţan, Petriţan, Nicolescu, 2005; Nicolescu, ş.a., 2005), variaţia genetică şi ameliorarea bradului (Mihai, ş.a., 2007) sunt subiecte abordate nu numai în scopul alinierii la directivele europene ci pur şi simplu pentru creşterea stabilităţii şi a calităţii arboretelor pure şi amestecate de brad.

12

Cap.3. Locul cercetărilor. Materialul cercetărilor. Metode de lucru 3.1. Localizarea şi materialul cercetărilor

Porţiunea păduroasă din fondul forestier naţional situată pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, pe stânga tehnică a râului Olt, cuprinsă între acest râu şi până pe crestele munţilor, pornind în est de la Muchia Tunsului şi mergând până la râul Fătu pe latura vestică, reprezintă zona Avrig, teritoriul pe care au loc cercetările (fig.nr.1). Suprafaţa fondului forestier este de 7535ha şi are o formă neregulată, dantelată. Fondul forestier este administrat de către Ocolul Silvic Avrig şi de către Ocolul Silvic Izvorul Florii.

Pentru perioada de aplicare a amenajamentului curent (din anul 2006 până în prezent), au fost efectuate pieţe de probă în toate subparcelele în care se execută tăieri, prin aplicarea diferitelor tratamente, în scopul obţinereii regenerării naturale a bradului (tab.nr.1). Analiza a fost făcută şi în arborete prevăzute la tăieri de refacere-substituire şi pentru lucrările speciale de conservare. Astfel, în 48 de unităţi amenajistice, pe o suprafaţă de 310,2 ha au fost instalate un număr de 1540 de pieţe de probă de dimensiunile 1x5 m (7700 mp).

Suprafeţele experimentale sunt situate la altitudinea medie de 713 m pe terenuri cu înclinarea medie de 19,4°. Arboretele au consistenţa medie 0,71, sunt de vârsta medie de 119 ani, clasa de producţie medie 2,7, cu un volum mediu la hectar de 379 mc şi o creştere medie curentă de 4,3 mc/an/ha. Forma de relief majoritară este versantul, cu expoziţii variate, preponderente NV sau NE. 3.2. Metode de cercetare

În demersul ştiinţific desfăşurat în vederea realizării tezei de doctorat s-au utilizat multiple metode de cercetare consacrate privind cercetările experimentale din silvicultură şi adaptate naturii şi stării arboretelor luate în studiu şi a obiectivelor de cercetare urmărite. În principiu, s-a pus accentul pe metoda documentării şi analizei literaturii de specialitate, a documentelor din arhivă ocolului, a amenajamentelor elaborate pentru pădurile din zonă. De asemenea, s-a acordat o atenţie sporită observaţiilor şi culegerii datelor din teren, utilizând în fiecare caz procedee adecvate de prelucrare, sistematizare şi interpretare a datelor prelevate din literatură, din documentele consultate, din arboretele luate în studiu, din analizele făcute în rezervaţii de seminţe, plantaţiile semincere, populaţii de brazi de Crăciun recoltaţi din zonă, etc. Metodele de lucru pe teren au urmărit efectuarea de sondaje cu scopul identificării regenerării naturale obţinute în urma efectuării diferitelor tratamente, pe natură de tăieri, pe tipuri de staţiune şi pe tipuri de pădure.

13

Fig.

nr.

1: H

arta

fond

ului

fore

stie

r al z

onei

Avr

ig

(Map

of t

he fo

rest

land

from

Avr

ig a

rea)

14

Car

acte

ristic

ile a

rbor

etel

or în

car

e s-

au e

xecu

tat p

ieţe

de

prob

ă (C

hara

cter

istic

s of t

he st

ands

con

tain

ing

the

sam

ple

plot

s)

Ta

bel n

r.1

Etaj

fito

-cl

imat

ic

Tip

de

staţ

iune

Ti

p de

pă

dure

Nr.

de

U

.P.

Nr.

de

u.

a. Su

praf

. ua

(h

a)

Nr.

de

pieţ

e de

pr

obă

de 5

mp

Supr

af.

pieţ

e de

pr

obă

(mp)

Com

pozi

ţia

arbo

retu

lui

Alt

itu-

dine

(m

)

Pant

a m

edie

( °

)

Vâr

sta

med

ie

(ani

)

Cons

is-

tenţ

a

Clas

a de

pr

od. V

olum

m

c/ha

Creş

tere

cu

rent

ă m

c/an

/ha

Form

a de

rel

ief

Expo

ziţi

a

FM2

3311

41

61

2 2

8.7

39

195

62.6

Br4.

7Mo3

2.3F

a0.4

Pam

74

0 23

10

6 0.

64

4 28

0 3.

2 ve

rsan

t N

E/SE

To

tal 3

311

2 2

8.7

39

195

62.6

Br4.

7Mo3

2.3F

a0.4

Pam

74

0 23

10

6 0.

64

4 28

0 3.

2 ve

rsan

t N

E/SE

3332

1314

1

3 8

41

205

80Ca

10Fa

3Mo4

Br3D

R 68

0 21

.9

61

0.77

3

255

5.6

vers

ant

S/E/

NE

1341

1

2 19

.2

96

480

80Br

10M

o10F

a 68

7 10

11

0 0.

8 3

575

5.7

plat

ou

E 22

12

1 5

27.4

14

5 72

5 20

.2Br

6.9M

o70.

9Fa2

DT

696

13.8

12

2 0.

77

3 48

2 4.

4 pl

atou

N

/E/V

22

11

1 8

44.7

21

8 10

90

53.3

Br2.

7Mo4

4Fa

706

11.8

11

9 0.

66

2 42

6 4.

8 pl

atou

N

V 22

21

1 1

5.5

27

135

90Fa

10Ca

62

5 15

11

0 0.

3 3

142

1.4

vers

ant

E 44

14

3 4

37.7

15

8 79

0 81

.4Fa

12.7

Br5.

9Mo

960

36.6

13

6 0.

74

3 39

7 4.

3 ve

rsan

t N

V/E/

V 41

31

2 6

32.3

16

1 80

5 10

Fa

662

19.8

13

1 0.

7 3

327

3.3

vers

ant

NV/

E/N

E To

tal 3

332

4 29

17

4.8

846

4230

20

.4Br

3.2M

o75.

8Fa

745

19.3

12

1 0.

71

2.7

410

4.4

vers

ant

E/N

V/N

E 33

33

4111

1

4 13

.9

70

350

9.5B

r90.

5Fa

736

19.6

12

9 0.

74

2 43

5 4.

6 ve

rsan

t V/

N/N

V

Tota

l 333

3 1

4 13

.9

70

350

9.5B

r90.

5Fa

736

19.6

12

9 0.

74

2 43

5 4.

6 ve

rsan

t V/

N/N

V

Tota

l FM

2 4

35

197.

4 95

5 47

75

21.5

Br3M

o74.

9Fa0

.3Ca

0.

3DT

744

19.5

12

1 0.

71

2.7

406

4.4

vers

ant

NV/

NE

FM1+

FD

4

4420

41

14

2 6

38.8

19

2 96

0 2.

3Br6

6.6F

a28.

2Ca2

.9D

T 60

7 18

.6

95

0.76

3.

1 31

4 4.

6 ve

rsan

t N

/NV/

NE/

V/S

4131

1

2 16

90

45

0 10

Fa

560

20

150

0.6

3 26

0 2.

4 ve

rsan

t E

4312

1

2 18

.2

104

520

74.5

Fa25

.5Ca

61

0 15

.9

132

0.7

2.5

266

3.2

vers

ant

NE/

V To

tal 4

420

3 10

73

38

6 19

30

1.2B

r75.

9Fa2

1.4C

a1.5

DT

597

18.2

11

6 0.

71

2.9

290

3.8

vers

ant

NE/

V 44

30

4111

1

3 39

.8

199

995

10Fa

77

0 20

.7

114

0.7

2 41

0 4.

4 ve

rsan

t V/

NE

Tota

l 443

0 1

3 39

.8

199

995

10Fa

77

0 20

.7

114

0.7

2 41

0 4.

4 ve

rsan

t V/

NE

Tota

l FM

1+FD

4 3

13

112.

8 58

5 29

25

0.8B

r84.

4Fa1

3.8C

a1D

T 65

8 19

.1

115

0.71

2.

6 33

2 4

vers

ant

NE/

V

TOTA

L 5

48

310

1540

77

00

16.7

Br2.

3Mo0

.3D

R73F

a 7.

3Ca0

.4D

T 71

3 19

.4

119

0.71

2.

7 37

9 4.

3 ve

rsan

t N

E/N

V

15

Cap.4. Cadrul fizico-geografic şi fito-geografic al zonei Avrig 4.1. Prezentare generală

Teritoriul zonei Avrig este amplasat în sudul judeţului Sibiu, în vechea Ţară a Făgăraşului, delimitând ca un scut Transilvania (de la 45°35´ până la 45°43´ latitudine nordică; de la 24°33´ până la 24°33´ longitudine estică), din culmile muntoase ale Carpaţilor Meridionali Estici (cele mai înalte zone ale judeţului) şi până la luncile din Ţara Oltului (Depresiunea Făgăraşului). Situat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se înalţă şi coboară de la 2500 la 350 m altitudine.

Pădurile din zona Avrigului sunt administrate de două ocoale silvice: Ocolul Silvic Avrig, care este ocol silvic de stat şi Ocolul Silvic Izvorul Florii constituit ca regie autonomă în cadrul Primăriei Avrig. În tabelul nr.3 este redată situaţia acestor suprafeţe pe unităţi de producţie, categorii de folosinţă şi pe subunităţi de producţie.

Suprafaţa pe categorii de folosinţă şi pe subunităţi de producţie

(Surface area per categories of use and forest production subunits) Tabel nr.3

Nr. crt. U.P.

Suprafaţa pe categorii de folosinţă (ha)

Suprafaţa pe subunităţi de producţie (ha)

TOTAL ha

Pădure Teren de adminis -

traţie

Teren neproduc-

tiv A K M

STAT 1 II 2221.5 27.3 0.7 1444.6 77.1 699.8 2249.5 2 IV 1011.1 47.4 945.7 65.4 1058.5 Total STAT 3232.6 74.7 0.7 2390.3 77.1 765.2 3308

PRIVAT 1 P 1948.9 1 857.9 1091 1949.9 2 C 645.6 3.5 645.2 0.4 649.1 3 R 1615.5 2 11.4 708.1 907.4 1628.9

Total PRIVAT 4210 6.5 11.4 2211.2 1998.8 4227.9 TOTAL

GENERAL 7442.6 81.2 12.1 4601.5 77.1 2764 7535.9

4.2. Geologie şi geomorfologie

Teritoriul zonei Avrigului face parte din unitatea morfostructurală de orogen Carpaţii Meridionali, Munţii Făgăraş–Iezer, pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş (Posea, 2006), aval de vârfurile Negoiu (2535 m), Suru (2283m), şi Tătaru (1860 m), pe culmile secundare orientate perpendicular pe creastă.

16

Formaţiile geologice reprezentative sunt în principal şisturile cristaline, ades micaşisturile cu staurolit şi disten, sau paragnaisurile cu granat. Unitatea de relief este în principal versantul. Înclinarea versanţilor variază între 5 gr–50gr, este mai lină la limita inferioară altitudinal şi creşte treptat, devenind foarte mare în amonte. Frecvenţi sunt versanţii moderat şi puternic înclinaţi (62%). Categoria de înclinare dominantă este de 16–30 gr (36%). Versanţii puternic înclinaţi, cu panta de 40–50 gr sunt de obicei postaţi în treimea superioară, la limita altitudinală a vegetaţiei forestiere. Cofiguraţia terenului este în general ondulată.

Altitudinea medie pentru zona Avrig este 875 m. Cea mai răspândită categorie de altitudine este cuprinsă între 601-1000 m altitudine şi se întinde pe 46% din suprafaţa studiată. Aceasta reprezintă optimul altitudinal al habitatului speciei brad, care vegetează bine şi la altitudini de 400-600 m sau 1001-1400 m, dar în afara acestor limite apare doar izolat şi foarte rar. 4.3. Clima 4.3.1. Date generale

Neomogenitatea mare a cadrului natural al zonei “se reflectă pregnant în re-gimul climei în ansamblu şi în repartiţia diferitelor elemente şi fenomene meteoro-logice” (Ţîştea, ş.a., 1974, Marcu 1983). Relieful, prin altitudine, orientarea culmi-lor, înclinarea şi expunerea versanţilor, formele de relief, are o influenţă deosebită în dezvoltarea proceselor meteorologice şi deci implicit a celor climatogene. Variaţia altitudinală este o caracteristică a reliefului zonei. Altitudinea determină zonarea pe verticală a climei. Orientarea, înclinarea şi expunerea versanţilor creează modificări în dezvoltarea proceselor atmosferice şi diferenţieri în distribuţia principalelor caracteristici climatice ce duc la evidenţierea unor contraste climatice semnificative. Formele de relief (concave, plane sau convexe) au o influenţă apreciabilă asupra regimului termic al aerului. Varietatea mare a formelor de relief, dată de caracterul accidentat al Munţilor Făgăraş, creează discontinuităţi în câmpul diferitelor elemente meteorologice.

Lipsa datelor rezultate din observaţii şi măsurători meteorologice în zona Avrig a impus folosirea datelor de la staţiile meteorologice situate în imediata apropiere (Bâlea-2034 m, Sibiu-443 m, Boiţa-518 m şi Păltiniş-1454 m), preluate din publicaţiile de specialitate (Ciulache, 1997; Ţîştea, ş.a., 1974; Spânu, 2008), prelucrate şi extrapolate corespunzător nivelurilor altitudinale studiate. 4.3.2. Temperatura aerului

În suprafaţa de pădure luată în studiu, valorile medii ale temperaturii aerului (tab.nr.6) variază între 9,4°C în partea cea mai joasă şi 1,2°C în partea cea mai

17

înaltă. La altitudinea medie de 875 m, temperatura medie anuală este +6,025°C. Luna cu temperatura medie cea mai scăzută este ianuarie cu -5,15°C, iar luna iulie este cea mai călduroasă cu o medie de +15,67°C. Amplitudinea temperaturii este mai mare la altitudini mai mari. În raport cu creşterea altitudinii procesele de încălzire şi de răcire ale aerului se decalează în timp. Cele mai mari valori ale gradientului termic vertical atât în luna cea mai rece cât şi în luna cea mai caldă se înregistrează la altitudinile peste 1400 m. În perioada caldă a anului repartiţia teritorială a temperaturii aerului este mai neuniformă decât în perioada rece şi are o variaţie mai mare în plan vertical. Părţile joase ale văilor şi depresiunilor intramontane sunt acoperite în mod frecvent iarna de aerul dens şi rece care alunecă descendent de pe pantele acoperite cu zăpadă. Inversiunile termice fac în văi şi depresiuni, datorită acumulării aerului rece, ca valorile minimelor zilnice să fie mai scăzute decât cele de pe versanţii şi culmile de la aceleaşi nivele cu aproximativ 0,5-1,5°C.

Temperatura medie lunară şi anuală a aerului (°C)

(Monthly and annual average air temperature) (°C) Tabel nr.6

Altitudi-ne (m.)

Luna Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 1800 -8.2 -8 -5.5 0.3 4.7 8 10.2 10.2 7 2.5 -1.5 -5.6 1.2 1700 -7.7 -7.5 -4.7 1.1 5.5 8.8 11 11 7.7 3.3 -0.7 -5 1.9 1600 -7.1 -6.7 -3.8 2 6.4 9.7 11.8 11.8 8.6 4 0 -4.3 2.7 1500 -6.5 -6 -3.2 2.8 7.3 10.5 12.6 12.6 9.3 4.6 0.5 -3.7 3.4 1400 -6.1 -5.3 -2.5 3.5 8 11.3 13.3 13.3 9.9 5.1 0.9 -3.3 4 1300 -5.8 -4.7 -2.1 3.9 8.7 11.9 13.8 13.8 10.2 5.3 1.2 -3 4.4 1200 -5.6 -4.4 -1.7 4.3 9.2 12.4 14.2 14.2 10.5 5.5 1.4 -2.8 4.8 1100 -5.5 -4.1 -1.3 4.7 9.7 12.8 14.5 14.5 10.7 5.7 1.6 -2.6 5.1 1000 -5.4 -3.8 -0.8 5.2 10.2 13.3 15 14.9 11 6 2.2 -2.4 5.5 900 -5.2 -3.6 -0.2 5.7 10.7 13.8 15.5 15.4 11.5 6.5 2.9 -2.2 5.9 875 -5.15 -3.52 -0.15 5.85 10.85 13.97 15.67 15.55 11.67 6.65 3.07 -2.12 6,025 800 -5 -3.3 0.4 6.3 11.3 14.5 16.2 16 12.2 7.1 3.6 -1.9 6.4 700 -4.9 -2.9 1.1 7.1 12.1 15.2 17 16.8 12.9 7.8 4 -1.5 7 600 -4.9 -2.6 1.8 8 12.8 15.9 17.7 17.4 13.5 8.2 4.1 -1.3 7.6 500 -3.1 -1 4.7 10 14.7 17.9 20.2 19.4 15.7 11 4.8 -0.4 9.4

Datele medii ale trecerii temperaturii aerului prin diferite praguri relevă

existenţa unui decalaj de mai bine de o lună şi jumătate între partea cea mai de jos şi partea cea mai de sus a zonei studiate. Perioada de vegetaţie la 600m altitudine (cu temperaturi ce depăşesc +5°C) durează 222 de zile din care 160 de zile cu temperaturi care asigură deplina activitate vegetativă, la 875m avem 199 de zile cu temperaturi peste +5°C şi 137 de zile cu temperaturi peste +10°C şi la 1800m avem

18

doar 132 de zile cu temperaturi peste +5°C şi numai 46 de zile în care vegetaţia poate beneficia de condiţii termice pentru o activitate fiziologică care să se desfăşoare corespunzător. Durata medie a intervalului fără îngheţ pentru altitudinea medie a zonei Avrig este de 174 de zile pentru versanţi şi culmi şi cu 27 de zile (147 de zile) mai puţin în văi şi depresiuni, deci un decalaj de aproape o lună calendaristică.

Numărul mediu de zile de iarnă (temperatura maximă ≤0°C) este la altitudinea de 600m de 43,4 de zile, la 1400m este 67,1 de zile iar la altitudinea medie de 875m este 51,4 de zile.

Diferenţa de altitudine se reflectă mai pregnant în terenurile ce au configuraţia de văi şi depresiuni.

4.3.3. Umezeala aerului

Valorile medii anuale ale umezelii relative a aerului au o distribuţie inversă ca ale temperaturii aerului, ele cresc cu altitudinea de la un procent de 78% la nivelul de 600m la 86% la 1800 m. Valorile medii lunare se încadrează în această regulă numai pentru sezonul cald. Umezelea relativă a aerului este influenţată de către mişcarea curenţilor de aer specifici pentru perioadele şi altitudinile considera-te precum şi de valorile presiunii atmosferice. Pe ansamblu, umiditatea relativă me-die a aerului de 80% este o umiditate relativă ridicată, specifică zonelor păduroase.

Tensiunea vaporilor de apă (8,2mb la 875m altitudine) descreşte în valori medii anuale cu creşterea altitudinii. Deficitul de saturaţie pentru altitudinea medie de 875 m este de 3 mb. 4.3.4. Nebulozitatea

Evaluarea nebulozităţii este o problemă dificilă datorită vizibilităţii reduse dată de relieful accidentat, modului de exprimare (în zecimi din bolta cerească) şi pur şi simplu a lipsei de date pentru zona Avrig. Nebulozitatea totală prezintă ca şi caracteristică creşterea ei cu altitudinea, în valori medii anuale şi lunare. Excepţie fac lunile decembrie şi ianuarie când descreşte spre altitudini mai mari.

Cel mai redus număr de zile cu ceaţă la altitudinea medie al zonei Avrig estede 3zile în luna august şi cel mai mare (11 zile) în luna ianuarie. Numărul mediu anual de zile cu ceaţă este 66 zile la acest nivel. 4.3.5. Precipitaţiile atmosferice şi stratul de zăpadă

Precipitaţiile medii anuale la altitudinea medie a zonei Avrig de 875m sunt 849 mm(tab.nr.14), cu media lunară cea mai mare 136 mm în iunie şi o medie lu-nară minimă de 39 mm în martie. În cursul anului cantităţile lunare de precipitaţii

19

se modifică apreciabil în funcţie de oscilaţiile circulaţiei generale ale atmosferei şi de intensitatea proceselor locale termoconvective. Datorită fluctuaţiilor continue ale circulaţiei generale ale atmosferei cantităţile de precipitaţii se deosebesc mult între ele de la un an la altul. Astfel în anii cu activitate ciclonică intensă şi persis-tentă, cantităţile de precipitaţii căzute sunt mult mai mari (duble) faţă de mediile plurianuale, iar în anii în care predomină activitatea anticiclonică, cantităţile sunt mai mici (jumătate) din mediile plurianuale. Cantităţile medii de precipitaţii cresc odată cu creşterea altitudinii.Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii este de 158,4 pe an.

Precipitaţiile atmosferice. Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii

(Precipitations. Average number of days with precipitations) Tabel nr.14

Altitudi-ne (m.)

Luna Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Precipitaţii atmosferice (mm)

1800 65 75 76 78 121 156 146 123 84 61 75 59 1119 1700 63 71 73 76 120 154 143 120 81 58 72 59 1090 1600 61 69 69 75 120 153 140 118 77 55 70 58 1065 1500 59 66 65 73 119 153 139 115 73 52 68 58 1040 1400 58 64 60 69 118 152 137 113 70 50 66 57 1014 1300 57 61 55 67 116 151 135 110 67 49 65 56 989 1200 53 59 50 65 114 149 134 108 64 48 63 55 962 1100 51 57 48 63 110 146 129 105 61 47 61 53 931 1000 48 54 44 61 107 141 124 103 60 45 57 51 895 900 46 52 40 59 102 138 120 100 59 43 52 48 859 875 46 51 39 58 101 136 118 99 58 43 51 47 849 800 45 50 37 57 97 131 114 97 57 42 47 45 819 700 43 48 34 56 92 126 109 94 55 51 43 42 783 600 40 45 31 55 88 120 103 91 52 40 39 38 742

Numărul mediu al zilelor cu cantităţi de precipitaţii ≥ 0.1mm 1800 14.7 14.7 14.9 15.2 17.7 18.2 16.1 13.7 8.6 8.5 11.8 14.9 169 1700 14.7 15 15 15.2 17.6 18.1 16 13.4 8.5 8.4 11.9 14.8 168.7 1600 15.3 15.2 15.1 15.2 17.5 18 15.9 13.2 8.4 8.4 12.1 15.1 169.4 1500 15 15.5 15.2 15.2 17.4 17.9 15.8 13.1 8.3 8.6 12.3 15.3 169.6 1400 15 15.6 15.3 15.1 17.3 17.8 15.8 12.9 8.2 8.9 12.5 15.3 169.7 1300 14.9 15.7 15.2 15 17.1 17.7 15.7 12.8 8.1 9.2 12.5 15.2 169.1 1200 14.2 15.7 15.1 14.9 16.9 17.5 15.5 12.7 8 9.4 12.4 15.1 167.4 1100 14.6 15.6 14.9 14.7 16.7 17.3 15.3 12.6 7.9 9.4 12.3 14.7 166 1000 14 15.3 14.6 14.5 16.6 17.2 15 12.4 7.9 9.3 12 14.2 163 900 13.5 14.7 14.2 14.3 16.3 17 14.8 12.2 7.8 9.1 11.7 13.9 159.5 875 13.4 14.5 14 14.2 16.2 17 14.7 12.1 7.8 9 11.6 13.8 158,4 800 13 13.9 13.6 13.9 16.1 16.9 14.5 11.8 7.8 8.8 11.3 13.4 155 700 12.7 13.2 13.1 13.5 15.9 16.8 14.2 11.5 7.8 8.5 10.7 13.1 155 600 12.6 12.6 12.4 13 15.6 16.4 13.8 11.1 7.8 8.5 10.7 12.9 147.5

20

Numărul mediu anual de zile cu ploaie scade cu creşterea altitudinii spre de-osebire de ninsoare, lapoviţă sau burniţă al căror număr creşte urcând altitudinal, datorită reducerii valorilor temperaturii, când tendinţa spre precipitaţii solide este mai mare. Numărul mediu anual de zile cu ninsoare este de 52 zile la 600m, 66,7 zile la 875m şi 98 zile la 1800m. Stratul de zăpadă se instalează mai repede la alti-tudini mai mari (19.X la 1800 m) şi durează mai mult timp (160,3zile, până în 8.VI) faţă de altitudinile joase (se instalează în 20.XI pentru 96,5 zile, până pe 9.IV). Numărul mediu de zile lunar şi anual cu strat de zăpadă creşte cu creşterea altitudinii.

4.3.6. Presiunea atmosferică şi vântul

Valoarea medie a presiunii atmosferice la 875m este de 916 mm, este mai mică iarna (915 mm), mai mare vara şi atinge maximul în luna octombrie (921 mm) la acelaşi nivel altitudinal.

Relieful exercită influenţe prin obstacolele create în calea vântului micşorân-du-i viteza sau dimpotrivă, prin convergenţa liniilor de curent sporeşte viteza vân-tului. Vitezele medii ale vântului pentru zona Avrig, cresc treptat cu altitudinea. Vânturile predominante bat din sectorul vestic şi sud-vestic: cel de primavară şi vară denumit de localnici “ Moroşanul “ şi vântul cald şi secetos denumit “Austrul“ care este activ în tot sezonul de vegetaţie. Mai rar, din sectorul estic acţionează “Crivăţul” iar din cel sud-estic bate “Olteţul”. Ca efect al contrastelor de tempera-tură şi de presiune care apar între diferitele sectoare ale reliefului în urma încălzirii inegale sau sincrone a suprafeţei versanţilor (Marcu M., 1999) , văilor şi culmilor, iau naştere vânturi locale : briza de vale (ziua) şi briza de munte (noaptea). 4.3.7. Sinteza climatică

Fondul forestier analizat face parte din zona climatică de munte, ţinutul munţilor mijlocii. După “Monografia Geografică”, suprafaţa se găseşte în sectorul climatic de munte (IV), districtul de climă al munţilor mijlocii, favorabil pădurilor.

După Köppen, fondul forestier al zonei Avrig se află situat în provincia climatică “D.f.c.k.“–clima boreală (continental subarctică), un climat temperat rece, cu ierni friguroase şi umede, cu sezonul de iarnă şi de vară bine definite, cu precipitaţii în toate lunile anului, fără sezon secetos.

Indicele de ariditate « De Martonne » are valoarea calculată de 56.1, indice-le de ariditate Lang are valoarea 149.38, adică există excedent de apă din precipi-taţii faţă de evapotranspiraţia potenţială, caracteristic zonelor forestiere umede.

În concluzie, clima zonei analizate este favorabilă vegetaţiei forestiere datorită: umidităţii ridicate şi relativ constante, amplitudinilor mici de temperatură

21

dintre iarnă şi vară şi precipitaţiilor abundente. La altitudini mari, clima constituie un factor limitativ prin durata scurtă a sezonului de vegetaţie.

4.4. Hidrologie şi hidrografie

Zona Avrig este situată în totalitate în bazinul hidrografic al râului Olt. Pădurile din această zonă sunt în grupa I-a funcţională (păduri cu rol de protecţia bazinelor hidroenergetice) datorită salbei de hidrocentrale construite sau în curs de execuţie de pe Olt. Obârşia apelor este în crestele Munţilor Făgăraş de unde curg spre Olt pe direcţia sud-nord, perpendicular orientării lanţului muntos.

Densitatea medie a reţelei hidrografice a zonei Avrig este de 0,9 km/kmp. În unele locuri densitatea reţelei hidrografice este chiar 1,4 km/kmp şi chiar mai mult. Regimul hidrologic este unul echilibrat şi relativ constant. Bilanţul hidrologic este excedentar, cu ape mari primăvara şi cu acumulări pluvionivale în păduri. 4.5. Solurile

Solurile identificate în fondul forestier al zonei Avrig fac parte din patru clase de sol : luvisoluri, cambisoluri, spodisoluri şi protisoluri.Cea mai mare răspândire o au cambisolurile (83.3%) şi dintre acestea eutricambosolul (62%), soluri propice dezvoltării în bune condiţii a vegetaţiei forestiere (după cartările din amenajamentele anului 2005).

Diversitatea solurilor şi a caracteristicilor acestora generează o pronunţată diversitate a tipurilor de staţiune, dar şi a tipurilor de pădure şi de ecosisteme (Târziu, 2006, Doniţă ş.a., 1990, Paşcovschi, Leandru, 1958, Chiriţă ş.a., 1977, Păunescu, 1975, etc.). 4.6. Staţiuni forestiere

Tipurile de staţiuni forestiere prezente pe suprafaţa fondului forestier al zonei Avrig sunt redate în tabelul nr.21, pe etaje fitoclimatice, suprafeţe ocupate, procente de participare din suprafaţa totală cât şi a etajului fitoclimatic, categoriile de bonitate (suprafeţele), tipurile de sol prezente. Datele provin din prelucrarea cartărilor staţionale realizate cu ocazia amenajării pădurilor din anul 2005.

Tipul de floră indicatoare cuprinde graminee mezoxerofite (Luzula luzuloides, Festuca drymeia), Asperula odorata, Assarum europeum, Oxalis acetosella, Vaccinium myrtillus, , Rubus hirtus, Dryopteris filix mas, Geranium roberţianum, Pulmonaria rubra şi însoţitoare frecvente cum ar fi Mercurialis perenis, Mycelis muralis. Luată pe ansamlu, zona Avrig dispune de staţiuni de bonitate inferioară doar în proporţie de 12%, marea majoritate (75%) a staţiunilor au o bonitate mijlocie şi 13% sunt din categoria de bonitate superioară.

22

4.7. Vegetaţia forestieră Vegetaţia forestieră din zona Avrig se întinde pe parcursul a 5 etaje

fitoclimatice. Porneşte de la 360 m altitudine din unităţile amenajistice limitrofe Oltului şi urcă până la limita altitudinală a fondului forestier la 1800 m.

Tipuri de staţiune (Sites types)

Tabel nr.21

Nr. crt.

Etajul de vegetaţie Suprafaţa Categoria de bonitate (ha)

Tip de sol Tipul de staţiune codul ha % Superi-

oară Mijlo-

cie Inferi-oară

1. Etajul fitoclimatic subalpin Fsa

1 Montan presubalpin de molidişuri, Bi, cu Vaccinium-Polytrichum 1310 45.6 14 45.6 podzol litic

(4206)

2 Montan presubalpin de molidişuri,podzolit, Bi, cu Vaccinium 1320 234.9 72 234.9 podzol litic (4206)

prepodzol (4104)

3 Montan presubalpin de molidişuri, culoare de avalanşe, Bi 1510 43.9 14 43.9 podzol litic (4206)

Total etajul Fsa 324.4 4 324.4

2. Etajul fitoclimatic montan de molidişuri FM3

1 Montan de molidişuri, Bi, stâncărie şi eroziune 2120 4.1 1 4.1 podzol litic (4206)

2 Montan de molidişuri, Bi, cu humus brut, edafic mic, cu Vaccinium 2311 193.2 38 193.2

3 Montan de molidişuri, Bm, cu Vaccinium şi Oxalis 2312 313.7 61 313.7 podzol tipic (4201) podzol litic (4206)

4 Montan de molidişuri, Bm, brun acid, edafic submijlociu, cu Oxalis - Dentaria 2332 1 1 districambosol tipic

(3201)

Total etajul FM3 512 7 314.7 197.3

3. Etajul fitoclimatic montan de amestecuri FM2

1 Montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic, cu Vaccinium şi alte acidofile 3311 88.5 2 88.5 podzol tipic (4201)

podzol litic (4206)

2 Montan de amestecuri, Bi, podzolic sau criptopodzolic, edafic mare 3322 3.4 3.4 districambosol litic

(3206)

3 Montan de amestecuri, Bi, brun, edafic mic, cu Asperula - Dentaria 3331 146.6 4 146.6 districambosol tipic ,

litic (3201,3206)

4 Montan de amestecuri, Bm, brun, edafic mijlociu, cu Asperula - Dentaria 3332 2716.1 76 2716.1

eutricambosol tipic (3101), districambosol tipic, litic (3201,3206)

5 Montan de amestecuri, Bs, Brun, edafic mare, cu Asperula - Dentaria 3333 601.1 17 601.1

Eutricambosol tipic, litic, (3101,3106),

districambosol tipic, litic (3201,3206)

6 Montan de amestecuri, aluvial, moderat humifer, de productivitate mijlocie, Bm 3730 5.1 1 5.1

Total etajul FM2 3560.8 48 601.1 2724.6 235.1

4. Etajul fitoclimatic montan - premontan de făgete FM1 + FD4

23

1 Montan - premontan de făgete, Bi, podzolic, edafic mic, cu Vaccinium 4311 77.2 3 77.2

podzol tipic (4201) districambosol tipic, litic

(3201,3206)

2 Montan - premontan de făgete, Bi, podzolic, edafic mijlociu, cu Luzula - Calamagrostis 4331 11.5 11.5 prepodzol tipic

(4101)

3 Montan -premontan de făgete, Bm, podzolit şi podzolic 4332 19.7 1 19.7 eutricambosol tipic (3101)

4 Montan - premontan de făgete, Bm, cu Asperula - Dentaria 4420 2225 83 2225 eutricambosol tipic, litic, (3101,3106)

5 Montan - premontan de făgete, Bs, brun, edafic mare, cu Asperula - Dentaria 4430 312.4 12 312.4

eutricambosol tipic (3101), districambosol

tipic (3201)

6 Montan - premontan de făgete, Bm, aluvial, slab humifer 4520 25.2 1 25.2 aluvisol distric (0401)

Total etajul FM1 + FD4 2671 36 312.4 2269.9 88.7

5. Etajul fitoclimatic deluros de gorunete, făgete, şi goruneto - făgete FD3

1 Deluros de gorunete, Bi, podzolit, edafic mic, cu Vaccinium - Luzula 5131 31.6 8 31.6 luvosol tipic, litic

(2401,2405)

2 Deluros de gorunete, Bm, podzolit, edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite 5132 57.1 15 57.1 luvosol tipic, litic

(2401,2405)

3 Deluros de gorunete, Bm, brun, slab - mediu podzolit, edafic mijlociu 5152 161.8 43 161.8

luvosol tipic, litic (2401,2405),

eutricambosol tipic (3101)

4 Deluros de gorunete, Bs, brun, edafic mare 5153 16.9 5 16.9 luvosol tipic,litic ((2401,2405)

5 Deluros de făgete, Bm, mediu podzolit, cu Festuca 5232 32.4 9 32.4 luvosol tipic, pseudogleizat (2401)

6 Deluros de făgete, Bm, edafic mijlociu, cu Asperula - Assarum 5242 50.3 13 50.3

eutricambosol litic (3105), luvosol tipic,

litic (2401,2405)

7 Deluros de făgete, Bs, brun, edafic mare, cu Asperula - Assarum 5243 24.3 7 24.3 eutricambosol tipic

(3101)

Total etajul FD3 374.4 5 41.2 301.6 31.6

TOTAL GENERAL 7442.6 100 954.7 5610.8 877.1 % 100 13 75 12

4.7.1. Formaţii forestiere

Zona Avrig, în multitudinea variaţiilor de condiţii staţionale care o caracterizează, prezintă 12 formaţii forestiere. Bradul este prezent în 4 formaţii forestiere (31% din suprafaţa fondului forestier): molideto-brădete, amestecuri de molid, brad şi fag, brădete pure şi brădeto-făgete. Majoritatea covârşitoare a arboretelor ce conţin brad în compoziţie sunt arborete de amestec cu fagul.

Arboretele pure de brad sau molideto-brădetele reprezintă doar câte un procent din suprafaţa totală a zonei. Diseminat, bradul apare în pădurile joase unde este o sursă importantă de regenerare naturală chiar şi aşa. Trebuie precizat (Chiriţă, 1977) că valorile elementelor climatice pentru etajul fitoclimatic al amestecurilor de răşinoase cu fag, deşi caracteristice etajului, reprezintă de fapt climatul specific bradului, pentru că molidul se află la limita inferioară a răspândirii lui, iar fagul la limita superioară a arealului lui.

24

4.7.2.Tipuri de pădure Varietatea mare a condiţiilor de viaţă dată de variaţia altitudinală a fondului

forestier al zonei Avrig, situat pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, determină încadrarea speciilor forestiere, în funcţie de cerinţele lor ecologice, pe un palier complex al tipurilor de pădure. Interacţiunea factorilor staţionali cu cerinţele şi exigenţele speciilor forestiere au generat prezenţa în spaţiul cercetat a unui număr de 47 de tipuri de pădure din care 16 tipuri de pădure de productivitate inferioară (12%),23 de tipuri de productivitate mijlocie (75%) şi 8 de productivitate superi-oară. Diversitatea condiţiilor staţionale implică varietatea măsurilor silvotehnice. 4.7.3. Caracterul actual al arboretelor Din totalul suprafeţei arboretelor zonei, 86% sunt de tipul natural fundamen-tal, 3% arborete derivate, 3% arborete parţial derivate şi 8% arborete artificiale. Productivitatea arboretelor este în concordanţă cu bonitatea staţiunilor forestiere. 4.7.4.Structura fondului de producţie

Fig. nr.5: Structura fondului de producţie pe specii (%) (Structure of the growing stock per species)

4.7.5. Fişa ecologică a bradului În tabelul nr.29 din teză sunt redate sintetic principalele cerinţe ecologice ale bra-dului, specie care este cea mai pretenţioasă dintre speciile autohtone de răşinoase.

25

Cap.5. Consideraţii privind dinamica structurii arboretelor din zona Avrig

5.1.Aspecte generale

Fondul forestier din zona Avrig în evoluţia sa a cunoscut o serie de modifi-cări structurale în funcţie de doi factori principali: condiţiile de mediu şi factorul uman. Condiţiile mediului natural nu au suferit modificări esenţiale în ultimele 2-3 secole. Variaţia lor are loc între bareme delimitate cu timpul şi care pot fi înregis-trate, cunoscute şi interpretate. Factorul antropic poate influienţa evoluţia structurii pădurilor. Important este ca omul, fie ca specialist silvicultor, fie în afara siste-mului silvic, să aibă o influenţă pozitivă. Eventualele greşeli sau abuzuri pot avea repercursiuni, imediate sau de lungă durată, greu de îndreptat, foarte costisitoare şi numai în perioade mari de timp, sau mai grav, pot fi iremediabile.

5.2. Gospodărirea în trecut a arboretelor Modul de gospodărire al pădurilor s-a aflat în interdependenţă cu evoluţia

proprietăţii asupra acestora. Putem analiza modul de gospodărire al pădurilor în trei etape cronologic distincte: perioada dinainte de anul 1948, perioada dintre anii 1948–1989 şi perioada de după anul 1989.

Înainte de anul 1948 C.A.P.S. deţinea aproximativ 55% din fondul forestier actual al zonei Avrig şi 45% erau în proprietatea privată a unor diverşi deţinători. Gospodărirea pădurilor s-a făcut diferenţiat, pe baza unor amenajamente sumare în cazul pădurilor C.A.P.S. şi după necesităţi în cazul comunelor şi a composeso-ratelor.

Anul 1948 a însemnat naţionalizarea pădurilor şi trecerea la gospodărirea lor unitară în baza Legii nr. 204/1947. Prima lucrare complexă de gospodărire unitară a pădurilor a reprezentat-o amenajamentul din anul 1953. De la prima amenajare s-a fixat regimul codru şi s-au adoptat tratamente specifice regimului. Exploata-bilitatea şi ciclul de producţie s-au stabilit la fiecare reamenajare corelat cu funcţiile de protecţie convenite.

După anul 1989 presiunile asupra pădurii s-au redus odată cu schimbarea regimului comunist. S-au efectuat retrocedările fondului forestier către vechii deţinători. Şi datorită noilor reorientări dar şi datorită scăderii capacităţilor de producţie au scăzut cantităţile de masă lemnoasă recoltate mai ales în pădurile proprietate de stat. Au fost şi cazuri de tăieri abuzive şi mai ales de intenţii de abuzuri asupra pădurilor, dar au rămas la stadiul de tentative în zona Avrig spre deosebire de alte zone unde pădurea a avut serios de suferit.

26

5.3. Dinamica structurii arboretelor 5.3.1. Evoluţia compoziţiei arboretelor

Impactul măsurilor silviculturale aplicate de-a lungul timpului a lăsat o pu-ternică amprentă asupra elementelor definitorii ale structurii fondului forestier. Compoziţia pe specii a pădurilor urmărită în evoluţia ei este rezultatul interacţiunii intervenţiilor umane asupra pădurii în cadrul dat al condiţiilor naturale. Evoluţia compoziţiei arboretelor din zona Avrig este prezentată în tabelul nr.30 începând cu anul 1953, anul primului amenajament silvic şi continuând cu anii 1965, 1975, 1985,1995 şi 2005 (anii în care s-au efectuat reamenajările fondului forestier).

Evoluţia compoziţiei arboretelor (Evolution of stands composition) Tabel nr.30

Nr. crt. Anul

Specia Suprafaţa totală

FA MO BR CA DT DM DR GO

% % % % % % % % ha %

1 1953 68.7 9.3 9.8 3.6 6.8 1.8 7432 100

2 1965 54.1 20.1 11.6 5.4 6.5 1.6 0.7 7455 100

3 1975 50.1 25.1 12.1 5.3 4.9 1.6 0.9 7451 100

4 1985 50 27 10.9 4.5 5.1 1.2 1.3 7443 100

5 1995 51.8 27.7 10.7 4.2 3.9 0.7 1 7444 100

6

2005 UP II 47 26 20 3 3 1 2221.5 29.8

UP IV 66 9 4 13 5 2 1 1011.1 13.6

UP P 45 40 8 4 1 2 1948.9 26.2

UP C 50 11 3 21 9 3 1 2 645.2 8.7

UP R 63 16 5 3 6 1 1 5 1615.5 21.7

Total 2005 52.5 23.9 10.1 6.1 3.6 1.2 0.6 2 7442.2 100

Fig. nr.8: Evoluţia proporţiei bradului la compoziţia arboretelor

(Evolution of fir proportion within stands composition)

27

Extinderea speciilor de răşinoase de obicei în detrimentul fagului şi de multe ori în afara arealului au fost greşeli tehnice a căror urmări se văd astăzi în nume-roase arborete. Nici bradul nu a făcut excepţie de la politica de înrăşinare dar cultu-ra lui mai dificilă decât a celorlalte răşinoase utilizate la împăduriri ca şi gama mai redusă de utilizări în economia socialistă l-au trecut în planul secund al preocu-părilor silviculturale. De la 9,8% cât reprezenta în anul 1953, procentul de partici-pare al bradului la compoziţia arboretelor creşte treptat până în 1975 când atinge maximul 12%. Intenţiile de promovare ale bradului au scăzut în perioada următoa-re şi s-a ajuns în anul 2005 la 10,1% (fig. nr. 8). Diminuarea se datorează parţial şi extragerilor selective efectuate în fostul U.P. III Avrig (actualmente U.P. IV Sebeş) a bradului pentru izolarea de polen străin a livezii semincere de brad din u.a. 306 P (înfiinţată în anul 1979). 5.3.2. Evoluţia claselor de vârstă

(Evolution of age classes) Tabel nr.31

Nr. crt. Anul

Clasa de vârstă

Suprafaţa totală I 10-20

ani

II 21-40

ani

III 41-60

ani

IV 61-80

ani

V 81-100

ani

VI 101-120

ani

VII 121-140

ani % % % % % % % ha %

1 1953 11.9 16.9 25.2 15.3 15 13.2 2.5 7432 100 2 1965 10.7 17.9 11.8 26.5 15.4 16.2 1.5 7455 100 3 1975 15.2 14.5 13.2 25 15.6 15.8 0.7 7451 100 4 1985 13.8 11.3 15.4 16.3 22.9 13.8 6.5 7443 100 5 1995 9.4 12.5 13.2 16.1 23.8 18.8 6.2 7444 100

6

2005 UP II 6 19 9 12 22 16 16 2221.5 29.8 UP IV 11 4 12 37 13 11 12 1011.1 13.6 UP P 2 9 15 4 19 22 29 1948.9 26.2 UP C 10 15 27 29 15 2 2 645.2 8.7 UP R 2 11 8 31 13 23 12 1615.5 21.7 Total 2005 5.2 12.2 12.3 18.8 17.6 17.2 16.7 7442.2 100

Repartiţia arboretelor din zona Avrig pe clase de vârstă s-a sistematizat pe

perioadele de aplicare a amenajamentelor silvice din anii 1953 până în 2005 (tab.nr.31). În esenţă, dezechilibrele existente sunt rezultatul aplicării necorespun-zătoare a tăierilor şi depăşirea posibilităţii. Retrocedările efectuate după anul 1989 au generat dezechilibre şi mai mari. Arboretele gospodărite pînă atunci pe suprafeţe mult mai mari, unde clasele de vîrstă aveau o anume configurare, acum au altă conformaţie pe suprafeţe reduse. În anul 2005 deficitul este la primele trei clase de vârstă, deci la cele mai tinere arborete şi acesta se repartizează uniform.

28

5.3.3. Evoluţia claselor de producţie Analiza evoluţiei claselor de producţie pe grupe: clasele de producţie

superioare şi medie (I+II+III ) şi clasele de producţie inferioare (IV+V) este mai elocventă. Modul de gospodărire abuziv din anii postbelici se face simţit puternic în calitatea arboretelor. În anii de după 1965, măsurile silviculturale luate duc la creşterea calităţii pădurilor (fig.nr.11). Astfel în anul 2005 se consemnează nivelul minim al suprafeţei ocupate cu arborete de clase de producţie inferioare (14,8%).

Fig. nr.11:Evoluţia pe clase de producţie Fig.nr13 :Evoluţia categoriilor de grupate (%) consistenţă (Evolution per grouped yield classes) (Evolution of the canopy closure categories) 5.3.4. Evoluţia consistenţei arboretelor

Chiar dacă fondul forestier administrat, luat ca suprafaţă de studiu, a scăzut la 64% faţă de suprafeţele deţinute în anul 1953, analiza după consistenţa arbore-telor este compatibilă. Consistenţa medie a arboretelor creşte sistematic de la 0,7 în anul 1965 la 0,78 în anul 2005. Suprafaţa arboretelor cu consistenţa de valori 0,7–1,0, în decursul perioadei de timp studiată a cunoscut o evoluţie pozitivă, ascendentă, de la 81,3% în anul 1953 până la valoarea de 94,6% în anul 2005 (fig.nr.13). Consistenţa arboretelor de 0,4–0,6 s-a diminuat de la 18,5% în anul 1953 la 5,1% în anul 2005. Suprafeţele cu consistenţă 0,1–0,3 sunt un procent nesemnificativ: 0,3% în anul 2005 şi nu au depăşit niciodată 0,5% (1975, 1985).

Creşterea consistenţei medii de la 0,7 în anul 1953 la 0,78 în anul 2005 poate fi pusă şi pe seama creşterii în timp a arboretelor de clase mici de vârstă.

29

Cap. 6. Particularităţi privind aplicarea tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure şi amestecate de

brad din zona Avrig 6.1. Importanţa regenerării pe cale naturală a pădurilor

Scopul silvotehnicii durabile, moderne este acela de realizare a unor arborete valoroase, stabile ecosistemic, de mare productivitate, cu echilibrul ecologic optim, cu valenţe sporite în ameliorarea şi protejarea mediului înconjurător, în contextul unor eforturi financiare pe cât posibil minime. Acestea se pot obţine numai prin asigurarea unei regenerări optime sub aspectul compoziţiei, al densităţii şi al viabilităţii arboretelor (Brega, 1986, Florescu, 1991)). Condiţiile unei astfel de reproduceri sunt îndeplinite doar în cazul regenerării naturale. Gama largă a diferitelor formaţii şi tipuri de pădure, la care se adaugă condiţiile staţionale extrem de variate ale zonei luate în studiu (cu o amplitudine altitudinală de la 360 la 1800 m), determină multitudinea măsurilor silviculturale. Variaţia măsurilor tehnice necesare este cu atât mai mare cu cât amestecurile sunt mai bogate în specii, care fiecare au caracteristici bioecologice proprii, diferite unele de altele. 6.2. Aspecte generale

Cercetările privitoare la regenerarea naturală a bradului în arboretele din zona Avrig s-au efectuat în două etape materealizate distinct, în capitole separate ale prezentei lucrări. Prima etapă urmăreşte elucidarea particularităţilor privind aplicarea tratamentelor pentru regenerarea naturală a bradului şi este cuprinsă între prima amenajare a pădurilor din fondul forestier al Avrigului din anul 1953 şi până în anul 2009 inclusiv.A doua etapă cuprinde cercetările privind preocupările actuale de aplicare a măsurilor silvotehnice optime pentru regenerarea naturală a arboretelor în general şi a celor care conţin brad în special.

Pentru analizarea trăsăturilor caracteristice ale tratamentelor silviculturale aplicate de-a lungul timpului în zona Avrig, în vederea obţinerii regenerării pe cale naturală din sămânţă, pentru arboretele pure şi amestecate de brad, s-a procedat la studiul tăierilor efectuate în perioada 1953-2010. Au fost alese 86 de unităţi de pro-ducţie care conţin specia brad în compoziţie sau diseminat. Datele culese din ame-najamente, dări de seamă statistice, dosarele actelor de punere în valoare, controlul anual al regenerărilor naturale, au fost selectate, centralizate şi sistematizate, întoc-mindu-se câte o fişă pentru fiecare u.a. în parte. Interpretarea datelor s-a efectuat pentru fiecare etaj fitoclimatic, tip de staţiune şi tip de pădure. Sunt analizate tratamentele aplicate prin prisma rezultatelor obţinute în regenerarea naturală a pădurilor. În special regenerarea naturală a bradului este obiectul cercetărilor.

30

6.3. Aplicarea tratamentelor în etajul montan de amestecuri (FM2) 6.3.1. Montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium şi alte acidofile (T.S. 3311)

În tipul de pădure Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i), (T.P. 4161), arborete situate la 700-800 m altitudine, pe versanţi cu pante line la moderate (20°-25°), bradul este prezent doar diseminat în compoziţie. Tratamentul tăierilor succe-sive, prevăzut iniţial şi care a dat rezultate bune în făgete, a fost înlocuit din anii ’80 cu tratamentul tăierilor progresive. Aplicarea tăierilor progresive în făgetele acestea, unde condiţiile staţionale sunt pentru arborete de productivitate inferioară, au ca rezultat regenerarea bună a bradului care se adaptează mai bine, în principal la aciditatea solului Deşi cu puţine exemplare semincere, regenerarea bradului este remarcabilă (40-90%). Sondajele efectuate confirmă acest lucru comparativ cu prevederile amenajamentelor. După efectuarea tăierii progresive de punere în lumină, regenerarea ajunge să depăşească 90% din suprafaţa în curs de regenerare.

6.3.2. Montan de amestecuri, Bi, podzolic sau criptopodzolic, edafic mare (T.S. 3322)

Amestecurile de răşinoase şi fag (T.P. 1331) pentru care am luat ca exemplu u.a. 84B din U.P.II sunt arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie, relativ pluriene situate la altitudini relativ mari (1100-1300m). Panta mare, de 40° şi solul cu rocă pe 40% din suprafaţă au determinat încadrarea în grupa I funcţională a pădurilor, cu rol de protecţie a solurilor împotriva eroziunii. Dacă până atunci în astfel de arborete se executau tratamente cu tăieri succesive sau combinate (până în 1989), acum se admit doar lucrări speciale de conservare. Nu s-au executat însă lucrările propuse datorită lipsei dotării corespunzătoare cu utilaje de exploatare pentru condiţii foarte grele de exploatare. 6.3.3. Montan de amestecuri, Bi, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria (T.S. 3331)

Amestecurile de răşinoase şi fag cu floră de mull (i), (T.P. 1315) din U.P. III, u.a. 70C sunt arborete natural fundamentale relativ echiene, pe versanţi ondulaţi, cu expoziţie vestică, panta medie de 35°la altitudini de 1050-1280m. În 1992 s-a aplicat tăierea progresivă de însămânţare. Tăierea a fost de intensitate mare, consistenţa s-a redus la 0,5. Seminţişul obţinut este însă insuficient şi cu toate acestea au fost prevăzute tăieri de lărgire a ochiurilor deşi exista pericolul doborâturilor de vânt. S-au prevăzut şi lucrări de ajutorarea regenerării naturale.

31

Brădeto-făgetul cu floră de mull (i), (T.P. 2214) din U.P. II, u.a. 93A, la reamenajarea din anul 1975 avea compoziţia 3Br7Fa, diseminat Mo, Pam, pe un versant frământat, parţial însorit, cu panta medie 40°, la o altitudine de 800-1250 m. După ce în anul 1970 s-a executat o tăiere combinată de punere în lumină, seminţişul dat de amenajament este 7Br3Fa pe 0,3S. Controlul regenerării naturale efectuat înaintea executării tăierii definitive (succesivă definitivă) executată în anul 1976 a relevat existenţa unei regenerări naturale 51Br20Mo29Fa răspândită pe 68% din suprafaţă şi cu o înălţime medie de 0,25m. Panta mare şi existenţa rocii la suprafaţă este un impediment în obţinerea unui procent de regenerare mai mare. Suprafaţa neregenerată de 5,1ha a fost plantată integral în anul 1977 cu molid şi la controlul anual al regenerării natural s-a găsit compoziţia 33Br19Fa48Mo cu înălţimea medie de 0,4m. Înrăşinarea cu molid se menţine ca tendinţă şi astfel se schimbă proporţia speciilor în amestec, fapt accentuat prin completările efectuate şi prin tăierile de îngrijire: degajări şi curăţiri. Pentru viitor, panta mare şi solul superficial, cu stâncărie la suprafaţă impun includerea la lucrări speciale de conservare a arboretului. 6.3.4. Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (T.S. 3332)

Tipul de staţiune Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Aspe-rula-Dentaria este majoritar în pădurile din zona Avrigului. Cea mai mare parte a arboretelor pure sau amestecate de brad aparţin acestui tip de staţiune (76% din etajul fitoclimatic FM2 sau 36.5% din toată suprafaţa luată în studiu). Sunt 9 tipuri de pădure, variate, pe versanţi cu diferite pante şi expoziţii, la altitudini cuprinse între 550-1450m, deci se suprapun peste limitele altitudinale ale arealului bradului. Molideto-brădetele pe soluri schelete (m), (T.P. 1241), sunt arborete de tipul 8Mo2B aflate la altitudinile cele mai mari din cadrul staţiunii, pe versanţi frămân-taţi, cu pante foarte repezi, pe soluri superficiale, cu stâncărie la suprafaţă, cu aciditate foarte mare. În deceniile postbelice au fost prevăzute a se executa tăieri succesive. Suprafeţele neregenerate erau plantate de regulă cu molid. Începând cu reamenajarea din anul 1985 au trecut în grupa I funcţională şi au fost prevăzute la lucrări de conservare, care frecvent nu s-au facut din diferite motive. Amestecurile de molid, brad şi fag cu floră de mull (m), (T.P. 1314) sunt păduri în care cele trei specii vegetează pe versanţi ondulaţi, cu înclinare medie (20-30°) şi la altitudini de 650-1000m. Pentru tratamentele aplicate de-a lungul timpului avem două situaţii pe care le prezentăm succint. În U.P. III, u.a. 65C într-un arboret plurien 10Fa, diseminat brad, paltin de munte, cu vârsta medie de 120 ani, în 1965, consistenţa medie 0,6, panta medie 25º, la o altitudine de 720-1060m, au fost efectuate în anul 1967 tăieri de

32

substituire pentru însămânţare pe toată suprafaţa subparcelei. S-a obţinut un seminţiş 3Br7Fa pe 60% din suprafaţă. Pe 4,8 ha tăierea a avut caracter definitiv, însă în anul 1973, 3 ha s-au împădurit integral cu molid. În anii 1974-1975 s-au efectuat tăieri definitive pe toată suprafaţa care sunt denumite combinate definitive. Deşi suprafaţa regenerată era insuficientă, tăierile s-au efectuat şi exploatarea a produs prejudicii însemnate în seminţiş. Ca regulă, în această perioadă, tratamentele cu tăieri succesive şi mai apoi tratamentele cu tăieri combinate, se executau în doar două etape care erau de cele mai multe ori insuficiente. Împăduririle nu ţineau cont de suprafeţele regenerate şi se intervenea cu plantaţii şi acolo unde era regenerare naturală. În anii1974,1975,1977 şi 1978 s-au plantat 27,7 ha şi în 1974 s-au efectuat completări pe 1,5 ha, toate cu molid. S-a intervenit în acest mod peste regenerarea existentă şi ca urmare compoziţia arboretului nou format (relativ echien) care era iniţial 5Mo2Fa2Br a ajuns la o formă definitivă 6Mo3Fa1Br. Deci bradul şi fagul (regenerate natural) au pierdut procente bune de participare la compoziţie în detrimentul molidului plantat. Este o greşeală tehnică dar şi ineficienţă din punct de vedere economic. În subparcelele 309C şi 313B din U.P. IV, unde recent (2007 şi 2008) s-au aplicat tăieri rase de substituire, s-a obţinut o regenerare naturală foarte bună: 61Br14Mo14Fa11Pam pe 0,8 S şi respectiv 83Br14Fa3Pam pe 0,72 S. Regenera-rea a fost obţinută în urma extragerii exemplarelor de brad din anii 1979-1980, efectuată pe o rază de 500 m în jurul plantaţiei semincere de brad, pentru izolare de polen străin şi în urma reducerii consistenţei arboretelor în extragerile din produse accidentale de doborâturi de vânt din anii 1985,1989,1996. Condiţiile de regenera-re, în special pentru brad, foarte bune sub masivul cărpinişurilor, au contribuit la realizarea regenerării. Amestecurile de răşinoase şi fag cu Rubus hirtus (m), (T.P. 1321) sunt tipuri de pădure frecvent întâlnite în zona Avrigului, pe versanţi cu înclinări 25-35º, la altitudini de 700-1400 m, pe diferite expoziţii. În anii 1953-1975 s-a uzat de trata-mentul tăierilor succesive, în perioada 1976-1985 s-a lucrat cu tratamentul tăieri-lor combinate şi după ce s-a constatat că tăierile progresive dau cele mai bune re-zultate, din 1986 s-a utilizat frecvent tratamentul tăierilor progresive. De exemplu, în u.a. 58 din U.P.III, în anul 1965 aveam un arboret natural fundamental, relativ echien, 6Br4Fa, vârsta medie 110 ani, consistenţa 0,6, pe un versant ondulat cu expoziţia vestică, panta medie 25º şi la altitudine de 840 -1260 m. După o tăiere succesivă de însămânţare, şi o lucrare de semănătură directă cu brad pe 5 ha(1966), s-a aplicat tăierea succesivă de punere în lumină în anul 1971, pe întreaga suprafa-ţă. După tăierea de însămânţare obţinem o regenerare 4Br6Fa pe 0,4 S, iar după tăierea de punere în lumină 7Br3Fa pe 0,6 S. Tăierile succesive definitive s-au facut în 1978-1979. Plantaţiile efectuate în perioada 1979-1988 pre-cum şi completările ulterioare s-au facut în principal cu molid, dar s-au mai utilizat în

33

procent foarte mic brad, larice şi paltin de munte. De la arboretul 5Br5Fa, diseminat Mo în 1976, s-a ajuns în anul 1996 la 1Br4Mo4Fa1Pam, deci bradul şi fagul au pierdut din teren în favoarea molidului urmare tratamentelor aplicate. În arboretele unde panta terenului este mare şi există pericolul eroziunii solului cum este cazul u.a.74C, U.P. III deşi au fost prevăzute a se efectua tăieri combinate, în 1975, s-a schimbat încadrarea funcţională începând cu anul 1996 şi s-au prevăzut tăieri de conservare. U.a. 93A din U.P. III, în anul 1975 era un arboret natural fundamental relativ plurien 2Br1Mo7Fa, 120 ani, consistenţa 0,8. În anul 1981 s-a efectuat o tăiere combinată de însămânţare pe toată suprafaţa şi s-a obţinut o regenerare 4Br6Fa, diseminat Mo, pe 0,3 S. Reamenajarea din 1985 a prevăzut tăieri progresive şi s-a executat o tăiere progresivă de deschidere a ochiurilor în anul 1992 şi o tăiere progresivă de largire a ochiurilor în anul 1996. Regenerarea consemnată la controlul anual din anul 1995 era 3Br3Mo4Fa pe 0,5 S. Amestecul s-a echilibrat în urma executării tăierilor progresive şi după executarea tăierii definitive a fost necesar doar 1 ha plantaţii în completarea regenerării naturale (7%). Terenul frământat de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, cu pante repezi şi adesea cu stâncărie la suprafaţă face ca amestecurile de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m), (T.P. 1341) să fie des întâlnite. Anii de după război, cu o silvicultură în slujba intereselor politico-economice, fac posibile aplicarea trata-mentelor şi în suprafeţele accidentate, cu soluri superficiale, expuse pericolului eroziunii, pe versanţii din bazinetele cu caracter torenţial, unde sub nici o formă nu sunt indicate astfel de tăieri (Clinciu ş.a., 1997, Păcurar, 2007). Nu se ţine seama de panta terenului şi de reuşita regenerărilor, în numai două etape de tăieri se îndepărtează arboretul. Plantaţiile efectuate în exces cu molid se suprapun şi peste regenerările naturale deja existente şi formează arborete în mare parte artificiale. Brădeto-făgetul normal cu floră de mull (m), (T.P. 2212) este tipul de pădure pe care-l găsim în cele mai diverse condiţii de relief, de la terenuri aşezate cu înclinări mici (5-6º) până la terenuri accidentate, frământate, cu înclinări ce ajung uneori la 40-50º, de la altitudini de 630-650 m până la 1250-1300 m. Terenurile cu pante foarte mari, în care fără a le proteja au fost aplicate tratamente cu tăieri intensive, au trecut în grupa I funcţională şi aici au fost admise doar tăieri de conservare (U.P. IV u.a.77A). În u.a. 57A, U.P. II, cu un arboret relativ echien în anul 1975: 4Br6Fa, diseminat Mo, vârsta medie 120 ani, consistenţa 0,5, pe un versant frământat, parţial însorit şi cu panta medie 40º, se prevăd în amenajament executarea de tăieri combinate în paralel cu mobilizarea prealabilă a solului pe 1,2S. Mobilizarea solului pe un versant accidentat cu panta medie de 40º s-a dove-dit a fi o greşeală, deoarece se expune terenul acţiunii erozionale a apei din ploile cu caracter torenţial (Clinciu ş.a.,1997, Păcurar, 2007). În anul 1974 s-a efectuat tă-ierea combinată de însămânţare. S-a obţinut seminţişul 4Br6Fa, diseminat Mo, pe

34

0,2S. Chiar dacă procentul de 20% este insuficient, în anul 1983 s-a efectuat tăie-rea combinată definitivă, ca urmare plantaţiile integrale s-au facut pe 80%. Acolo unde panta este mai mică de 35º utilizarea tratamentelor silvicultu-rale se poate face respectând criteriile ecologice dar şi cu eficienţă bună. Trata-mentul tăierilor progresive aplicat prin trei-patru tăieri, corelat cu anii de fructi-ficaţie ai speciilor au dat rezultate bune (Florescu, 2007). După aplicarea celei de-a doua tăieri progresive, s-a obţinut un procent al regenerării naturale de 60-70%. Pentru brădeto-făgetele cu Rubus hirtus (m), (T.P. 2221), tratamentele apli-cate au fost identice cu cele utilizate în brădeto-făgetele normale cu floră de mull şi rezultatele obţinute au fost aceleaşi. Bradul, în comparaţie cu fagul şi molidul se instalează mai uşor şi se dezvoltă mai bine în condiţiile de concurenţă cu murişul. Făgetul montan pe soluri schelete cu floră de mull (m), (T.P. 4114) este tipul de pădure aflat în zona Avrig, pe versanţi moderat la puternic înclinaţi (15-45º), la altitudini de 600-1400 m , pe soluri cu volum edafic mic, cu stâncărie la suprafaţă. Arboretele expuse pericolului de eroziune a solului sunt prevăzute la lucrări speciale de conservare, caracterul torenţial al bazinetelor fiind contracarat de menţinerea permanentă a versanţilor împăduriţi (Clinciu, 2007). Viteza de scurgere la suprafaţa solului este în acest mod substanţial diminuată în comparaţie cu terenurile descoperite (U.P. IV u.a.57A, U.P. II u.a.31A).Aplicarea tratamentului tăierilor progresive în acest tip de pădure a dat rezultate foarte bune chiar şi acolo unde bradul este prezent în compoziţia arboretului doar ca specie diseminată. După efectuarea tăierilor progresive de deschidere şi de lărgire a ochiurilor , înaintea executării tăierilor de racordare , care se efectuează tot în ani cu fructificaţie, s-a ajuns la procente de regenerare de 70-85% (U.P. P u.a.5 A, U.P. II u.a.76F,65C). Făgetul montan cu Rubus hirtus (m), (T.P. 4131), îl găsim de obicei în zona studiată pe versanţi cu diferite expoziţii, cu înclinari moderate, la altitudini de 600-850 m. Sub făgete, bradul se regenerează uşor (Brega,P.-1986), pentru regenerarea pe toată suprafaţa sunt suficienţi 4 arbori /ha. Rădăcinile plantulelor de brad au ca-pacitatea de a penetra litiera cu mult înainte de declanşarea tăierilor. De asemenea periodicitatea de 2-3 ani a fructificaţiei la brad constituie un avantaj pentru regene-rarea acestuia în raport cu fagul şi cu molidul şi datorită pretenţiilor mai scăzute la lumină. Fagul se instalează mai greu, după declanşarea tăierilor, numai atunci când litiera este descompusă şi dacă nu este împiedicat de murişul existent. Aplicarea tratamentului tăierilor progresive în făgetele cu Rubus hirtus începând cu anul 1995, unde până atunci nu se executau decât tăieri succesive sau combinate, demonstrează superioritatea acestuia. După efectuarea tăierii de lărgire a ochiurilor şi uneori chiar după tăierea de deschidere a ochiurilor, procentul de instalare al se-minţişului este de peste 80%, raportul bradului cu fagul este egal sau aproape egal. Făgeto-cărpinetul cu floră de mull de productivitate mijlocie (T.P. 4312) din U.P. III Avrig, u.a.54 şi 55 este locul din care au demarat cercetările noastre pri-

35

vind regenerarea naturală a bradului (locul numit Cărbunare-Avrig). Sub cărpinete şi sub făgeto-cărpinete bradul se regenerează foarte bine şi numai din exemplare diseminate în arboretul matern. Tratamentul tăierilor progresive precum şi cel al tăierilor progresive sau succesive în margine de masiv dau rezultate foarte bune, s-au obţinut regenerări de brad în proporţie de 90-100% cu o densitate de 40000-60000 puieţi/ha. Sunt suprafeţe din care s-au extras fără probleme pomi de Crăciun. Acolo unde a fost posibil, pentru evitarea înrăşinării excesive s-a inter-venit cu completări din specii de foioase: paltin de munte, gorun, fag, stejar roşu. 6.3.5. Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (T.S. 3333) Staţiunea de productivitate superioară oferă condiţii bune de regenerare pen-tru arboretele existente. Brădeto-făgetul normal cu floră de mull (s), (T.P. 2211) este întâlnit pe versanţi ondulaţi, cu pantă mică la moderată, pe soluri mijlociu pro-funde la profunde, cu troficitate ridicată, bine aprovizionate cu apă, la altitudini de 600-1000 m. Aplicarea tratamentelor cu tăieri progresive în trei sau patru etape de-termină regenerarea naturală suficientă, de calitate şi viabilă. Seminţişul, după cum se vede, asigură continuitatea aceluiaşi arboret natural funda-mental. Totuşi, des-chiderea sau lărgirea ochiurilor trebuie făcută cu grijă, pentru că la dezgheţ şi în perioadele cu umiditate excesivă în solurile profunde, afânate se pot produce dobo-râturi. Reducerea consistenţei brusc, sau la 0,5-0,6 poate genera aceste neplăceri. Făgetul normal cu floră de mull (s), (T.P. 4111) este prezent în cadrul staţiunii pe versanţi cu înclinare moderată (10-25°), la altitudini de 600-850 m. Tratamentele tăierilor progresive efectuate în aceste subparcele au generat obţi-nerea regenerării naturale în proporţie de 60-90%. Compoziţia seminţişului rezultat este sensibil mai bogată în brad, deoarece sub făgete regenerarea naturală a bradu-lui este mai facilă. Se menţin aceleaşi observaţii pentru moderarea intensităţii inter-venţiilor ca şi la brădeto-făgete pentru a evita producerea doborâturilor de vânt. 6.4. Aplicarea tratamentelor în etajul montan-premontan de făgete (FM1+FD4)

6.4.1. Montan premontan de făgete, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium (T.S. 4311)

În arboretele de fag, sub adăpostul masivului, bradul are capacitatea de a se instala foarte bine. Aciditatea solului dăunează însă mai ales fagului dar şi în mare măsură bradului. Cel mai puţin pretenţios în acest sens este molidul. În tipul de pă-dure făget montan cu Vaccinium myrtillus (i), (T.P.416), tratamentul aplicat a fost tratamentul tăierilor succesive. În U.P.III, u.a.101, de exemplu, într-un arboret na-

36

tural fundamental, relativ echien 2Br8Fa, vârsta medie 120 ani, consistenţa 0,3, fără seminţiş, în anii 1953,1954,1961,1962 şi 1964 s-au facut tăierile succesive definitive. Plantaţiile integrale efecuate în anii 1957, 1959, 1964 şi 1965 însumează o suprafaţă mai mare decât are subparcela, deci pe o suprafaţă de 10% s-a reîm-pădurit din nou. Acest lucru, la care dacă adăugăm completările efectuate în anii 1965,1976 şi 1979 dovedesc greutăţile întâmpinate la regenerarea pe cale artificială a arboretului. Compoziţia arboretului artificial creat are forma 5Mo1Fa 3Me1Plt cu toate încercările de reintroducere pe cale artificială a bradului în compoziţie prin semănăturile directe cu brad efectuate în anul 1974. Eşecul se datorează efectuării defectoase a tratamentului tăierilor successive: nu s-a ţinut cont că suprafeţele sunt sau nu regenerate (tăierile s-au facut doar pentru interesul de a obţine masă lemno-asă). Exploatarea s-a făcut abuziv, fără respectarea regulilor silvice de exploatare. Nu s-au corelat tăierile cu anii de fructificaţie. În terenuri cu pantă de 35º sau mai mare se propun a se executa lucrări speciale de conservare (U.P.IV, u.a.51A). 6.4.2. Montan premontan de făgete, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (T.S. 4420) Făgetul montan pe soluri schelete, cu floră de mull (m), (T.P. 4114), este în-tâlnit în partea nord vestică a zonei Avrig. Tratamentul tăierilor succesive aplicat în acest tip de pădure, necorelat cu anii de fructificaţie abundentă este sortit eşecului. Fagul şi mai ales bradul au preferinţe ecologice pentru soluri profunde, afânate, cu troficitate bună, cu umiditate suficientă, îndeosebi bradul (Şofletea, Curtu, 2007). Tratamentul tăierilor progresive s-a folosit cu bune rezultate în făgetele montane pe soluri schelete. Ele permit instalarea ochiurilor de regenerare în supra-feţe în care terenul este mai aşezat, acolo unde solurile nu prezintă stâncărie la suprafaţă. S-au obţinut în acest mod, după tăierea de deschidere a ochiurilor, pro-cente ale regenerării naturale de 40-50%, iar după tăierea de lărgire a ochiurilor 70-90% ( U.P. C, u.a.8B,14G). Sunt şi cazuri cum ar fi în U.P. IV, u.a. 7A, unde după tăierea a II-a seminţişul instalat este pe 90% din suprafaţă, dar nu are în compoziţie brad ci doar fag pur. Făgetele din această staţiune, printr-o regenerare mixtă, bine condusă, pot fi înobilate şi aduse la o compoziţie care să conţină brad şi molid. Tăierile de substituire sau de refacere efectuate în arboretele de fag cu brad diseminat sau în proporţie mică, pe soluri schelete, au o regenerare valoroasă, pe 71% din suprafaţă, de forma 35Br3Mo62Fa (U.P. C., u.a. 1B), obţinută urmare unor tăieri de produse accidentale care au extras exemplarele de carpen provenite din lăstari, pentru lemn de foc la populaţie, din jurul unor seminceri de fag sau de brad. Ochiurile deschise au fost mici, de până la 1/2-1/3 din înălţimea unui arbore. Tot rezultate foarte bune, în situaţii similare, au fost realizate în făgete montane cu Rubus hirtus (m), (T.P. 4131). Pieţele de probă efectuate în anul 2009 au determi-

37

nat declanşarea regenerării naturale pe 71% şi 100% în U.P. C., u.a. 5A şi respectiv u.a. 4A. Şi în acest tip de pădure tratamentul tăierilor progresive dă rezultate bune, cu regenerări naturale de 80% şi chiar peste această cifră în momentul aplicării tăierilor definitive (U.P. IV, u.a. 316A). În făgeto-cărpinetul cu floră de mull de productivitate mijlocie (m), (T.P. 4312) tot tăierile progresive dau cele mai bune rezultate. 6.4.3. Montan premontan de făgete, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria (T.S. 4430) În staţiuni de bonitate superioară, cum este cazul la Montan premontan de făgete, Bs, brun edafic mare cu Asperula –Dentaria, condiţiile staţionale permit aplicarea tratamentelor cu tăieri repetate şi regenerare naturală sub masiv. Făgetul normal cu floră de mull (s), (T.P. 4111), conţine arborete din clase superioare de producţie şi valorifică corespunzător potenţialul staţional. Astfel, în U.P. P., u.a. 15C se observă că prin aplicarea tăierii progresive de deschidere a ochiurilor se obţine un seminţiş de forma 1Br1Mo8Fa , în situaţia în care bradul şi molidul sunt specii diseminate în compoziţia arboretului matern. Răşinoasele, având capacitatea de a germina în litiera fagului şi de a penetra litiera chiar nedescompusă până la 4-6 cm. adâncime (Badea,1974), s-au regenerat după prima tăiere. Dar stratul gros de frunze căzut peste plantulele de 1-2 ani, la care s-au mai adăugat şi depuneri de ză-padă, l-au strivit. De asemenea îngheţurile târzii de primăvară au contribuit şi ele la distrugerea seminţişului de brad şi de molid pentru că după tăierile de lărgire a ochiurilor , la controlul efectuat, regenerarea este 10Fa, pe 66% din suprafaţă, cu o înălţime medie de 30 cm. În schimb, dacă regenerarea de brad sau de molid are condiţii favorabile, fără îngheţuiri târzii de primăvară, are umiditate suficientă, stratul de zăpadă şi frunzele căzute nu afectează plantulele, atunci bradul şi molidul se menţin în compoziţie.

38

Cap.7. Cercetări privind regenerarea naturală a bradului în zona Avrig

7.1. Aspecte generale În vederea determinării eficacităţii tratamentelor aplicate în zona Avrigului,

pentru obţinerea regenerării naturale de brad, am întreprins cercetări în arboretele exploatabile în care se execută tăieri de regenerare. De la aplicarea amenajamen-tului în vigoare (anul 2006) şi până inclusiv pentru anul 2009 au fost selectate un număr de 48 de unităţi amenajistice, care prezintă interes din punctul de vedere al regenerării naturale a bradului, pe o suprafaţă totală de 310,2 ha. Pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a efectuat controlul atent al regenerării naturale existente. S-au utilizat pieţe de probă de câte 5mp fiecare, câte 5 pieţe/ha, deci un număr total de 1540 pieţe de probă. Datele au fost culese pe fişe special concepute. La fiecare metru pătrat în parte, pentru speciile de bază de interes forestier, au fost consemnate caracteristicile seminţişului privind: categoria de înălţime, gradele de vătămare pe cauzele care au dus la producerea vătămărilor (exploatări forestiere, vânt, zăpadă, ger, vânat, insecte, ciuperci, alţi dăunători), categorii de vitalitate, al-te observaţii utile. La subsol, fişele au fost prevăzute cu rubrici pentru consemna-rea poziţiei pieţelor în ceea ce priveşte: configuraţia terenului (platou sau versant: inferior, mijlociu, superior), poziţia raportată la caracteristicile tratamentelor apli-cate (sub masiv; în ochi: margine sau centru; în liber), condiţii nefavorabile (stân-cărie, înmlăştinare, înierbare, alte). Cele 1540 de pieţe au fost sistematizate apoi în fişe centralizatoare pe cazurile în studiu.Seminţişul este consemnat pe suprafaţă ocupată şi ca număr total de exemplare, din care de brad.

S-a conceput şi s-a completat după o sistematizare şi prelucrare a datelor din centralizatoarele pe unitate amenajistică, a unei fişe complete a fiecărei unităţi amenajistice cu informaţii privind datele staţionale ale arboretelor, lucrări execu-tate sau propuse şi datele privind seminţişul obţinut în urma lucrărilor efectuate. Analiza regenerării naturale obţinute s-a făcut pe tipuri de tratamente aplica-te, pe tipuri de staţiune şi pe tipuri de pădure, urmărind permanent interacţiunea vegetaţiei cu factorii de mediu în contextul măsurilor silvotehnice aplicate. În funcţie de parametrul cercetat s-au sistematizat datele în tabele speciale şi apoi au fost interpretate în funcţie de valorile obţinute şi de efectele silviculturale generate. 7.2. Tratamentul tăierilor succesive

În perioada de aplicare a ultimului amenajament, începând cu anul 2006, pentru zona studiată nu au mai fost prevăzute şi aplicate tratamente cu tăieri succesive sau tratamente cu tăieri combinate. Pentru a analiza efectul măsurilor silviculturale ale acestor tratamente asupra regenerării naturale, a bradului în

39

special, au fost analizate tăieri de acest gen efectuate de-a lungul timpului (nefiind posibilă urmărirea instalării şi dezvoltării regenerării naturale prin pieţe de probă în diferite etape ale tăierilor succesive sau combinate în momentul de faţă). Pe o suprafaţă de 407,1ha. din 21de unităţi amenajistice situate în toate unităţile de producţie s-au analizat efectul aplicării tratamentul tăierilor succesive (tab.nr.34).

Aplicarea tratamentului tăierilor succesive (Implementation of uniform shelterwood treatment)

Tabel nr.34

Felul tăierii

Supra-faţa ha.

Pan-ta

me-die (°)

Vâr-sta ani

Con-sis-

tenţa

Clasa de

prod.

Ela-gaj

Volum m.c./ha

.

Compoziţia arboret

Seminţiş Volum extras

Compoziţia supr. (%)

înălţ. (m)

mc. /

ha. %

succesivă 1 119.4 28.2 115.2 0.63 3 0.4

9 336 14.9Br 0.8Mo 84.3Fa

55.9Br 0.2Mo 43.9Fa

10.7 0.46 174 51.8

succesivă 2 74.1 25 110 0.59 3.6 0.5

6 339 50.4Br 49.6Fa

42.3Br 57.7Fa 36.3 0.31 150 44.3

succesivă definitivă 213.6 25.6 117.8 0.56 3.47 0.4

8 265 42Br 58Fa 40.7Br 2Mo 57.3Fa 33.2 0.36 271 100

TOTAL 407.1 26.3 115.6 0.59 3.36 0.49 299

35.6Br 0.2Mo 64.2Fa

45.4Br 1.1Mo 53.5Fa

0.38

Tratamentul tăierilor succesive presupune intervenţii repetate în masiv prin

reducerea consistenţei, instalarea şi dezvoltarea seminţişului în masivul uniform rărit. Acţionând asupra consistenţei prin reducerea ei, lumina ajunsă la sol are altă calitate, nu mai este difuză ci este şi directă, ea determină căldura atât de necesară. Înainte şi după deschiderea masivului sunt condiţii diferite de instalare şi de dez-voltare a seminţişurilor în funcţie de caracteristicile bioecologice ale speciilor com-ponente. Faţă de molid şi de fag, ce întâmpină unele dificultăţi la instalare, înainte de demararea tăierilor, bradul nu este limitat la instalare. Fagul are probleme la in-stalare datorită litierei proprii groase şi a solului tasat, molidul cel mai mult datorită lipsei de lumină.

Compoziţia arboretelor la efectuarea tăierilor succesive 1 ne arată o partici-pare a fagului de 84,3%, a molidului de numai 0,8% iar a bradului de 14,9%. Pen-tru o regenerare corespunzătoare, proporţia speciei regenerate depinde de procentul ei în compoziţia arboretului şi de distanţa de diseminare a seminţelor. Bradul nece-sită o prezenţă de 10-20% în compoziţia arboretului (Brega, 1986), pentru o însă-mânţare pe toată suprafaţa sunt suficienţi 4 arbori/ha, relativ uniform răspândiţi în suprafaţa de regenerare. Molidul necesită şi el câţiva arbori la hectar, dar condiţii favorabile instalării pe toată suprafaţa. Fagul necesită în schimb o proporţie mare, de 60-80% (60-70 arbori/ha), datorită distanţei de diseminare mică.

40

Compoziţia seminţişului rezultat la tăierea succesivă 1 denotă cele prezenta-te. Pe ansamblu, deşi intervenţia la această tăiere are un caracter forte, se extrag 174mc/ha (51,8% este intensitatea tăierii aplicate), cu reducerea consistenţei la 0,63, se produce o regenerare naturală pe numai 10,7% din supafaţă (6% Br).

Seminţişul de brad se instalează cu uşurinţă sub făgete şi cărpinete, rădăcini-le plantulelor au capacitatea de a penetra litiera chiar cu mult înainte de declanşa-rea tăierilor de regenerare. Se creează în acest mod posibilitatea măririi procentului de brad în compoziţia arboretelor şi uneori se poate determina chiar substituirea.

Sub brădeto-făgete şi sub amestecurile de molid, brad şi fag, bradul se rege-nerează de asemenea relativ uşor (chiar înainte de demararea tăierilor, în arboretele preexploatabile). Reducerea consistenţei la 0,6-0,8 determină instalarea bradului, reducerea la 0,5-0,6 favorizează instalarea fagului iar reducerea sub 0,5 favorizează molidul (care la consistenţa de 0,7-0,8, deci în lipsa luminii suficiente pretenţiilor sale, nu poate rezista mai mult de 2-3 ani). Datorită lipsei de lumină, înainte de aplicarea tăierilor de regenerare, molidul este aproape inexistent ca seminţiş.

Sub masivul propriu, datorită coronamentului bogat, care reţine şi care nu permite apei din precipitaţii să ajungă la sol, instalarea bradului este relativ dificilă. Cu o umiditate redusă a solului, germinaţia seminţelor de brad este afectată pentru că acestea necesită condiţii sporite de umiditate în raport cu alte specii. De asemenea conţinutul ridicat de mangan al litierei proprii a brădetelor constituie un impediment în instalarea şi dezvoltarea normală a regenerării naturale a bradului.

După demararea tăierilor de regenerare, condiţiile bioecologice sunt diferite şi ca atare situaţia se schimbă. Există diferenţe între instalarea diferitelor specii ca densitate şi ca mod de răspândire. Pe când fagul se instalează grupat în jurul semin-cerilor (la maxim 3-5 m de coroană), în densităţi mari, bradul se instalează uni-form, pe suprafeţe mari, dar în densităţi mai mici. În 2-3 ani mult seminţiş de brad dispare pentru că este acoperit de frunze de fag şi este presat de zăpadă. Avantajul bradului este că el fructifică mai des decât fagul şi prin frecvenţa fructificaţiilor seminţişul se îndeseşte cu fiecare fructificaţie.

Pentru tăierile succesive 2 analizate, compoziţia arboretelor a fost aproape egală : 49,6%Fa 50,4%Br. Volumul extras (150 mc/ha) reprezintă o intensitate a extragerii de 44,3% din arboretul existent. Reducerea consistenţei s-a făcut până la 0,59 (media). Se observă că extragerile s-au efectuat cu predilecţie la exemplarele de fag, carpen dar şi la molid. Tăierea succesivă 2 de multe ori nu s-a mai executat, tratamentul în aceste cazuri s-a aplicat doar în două etape.

Regenerarea obţinută în urma tăierii de însămânţare (în momentul executării tăierii succesive 2), este pe 36,3% din suprafaţă şi proporţia bradului în compoziţia seminţişului scade de la 55,9% la 42,3%. Proporţia fagului, favorizat de aportul de lumină şi de căldură adus de reducerea consistenţei aboretului creşte de la 43,9% la 57,7%. Instalarea şi dezvoltarea regenerării naturale depinde de condiţiile bio-

41

ecologice existente. Totodată, importanţă mare o au şi raporturile existente între arboretul matern şi seminţiş, precum şi competiţia interspecifică care se declan-şează şi provoacă succesiuni chiar rapide între speciile din compoziţia regenerării naturale. Compoziţia, vârsta, comformaţia, densitatea, răspândirea şi înălţimea seminţişului preexistent care intră şi el în competiţie cu regenerarea declanşată în urma tăierilor de regenerare, sunt caracteristici ce pot influenţa tratamentul aplicat.

La tăierea succesivă definitivă, din unităţile amenajistice analizate în zona Avrig, compoziţia arboretului este de 42,0% Br, 58,0% Fa. Regenerarea naturală existentă în momentul efectuării tăierii definitive era realizată doar pe 33,2% din suprafaţă (13,5% brad), cu 3,1% (1,9% brad) mai puţin decât la tăierea precedentă. În mare parte pierderile în regenerarea naturală se datorează prejudiciilor de ex-ploatare dar şi modului de aplicare a tratamentelor silviculturale. Aceasta arată de-zinteresul pentru obţinerea unui procent minim de 70%, acceptat în regenerarea pe cale naturală a pădurilor, în perioada anilor de dinainte de 1965-1970. Compoziţia seminţişului existent la tăierea succesivă definitivă este 40,7% Br, 2,0% Mo, 53,5% Fa. Prezenţa molidului în compoziţie este determinată de scăderea consis-tenţei suficient de mult (0,56) pentru pretenţiile de instalare ale speciei care sunt în jurul consistenţei de 0,5. Înlăturarea completă a arboretului matern şi punerea în lumină a seminţişului favorizează molidul şi fagul dar pentru brad este un şoc.

Necorelarea tăierilor cu anii de fructificaţie, scurtarea perioadei de rege-nerare de la 20-30 de ani cât este normal pentru tratamentul tăierilor succesive la 10-15 ani şi de multe ori sub 10 ani a dus la slabele rezultate în regenerarea naturală. Aplicarea mecanică, uniformă a extragerilor, fără a ţine cont de suprafe-ţele regenerate, panta terenului, expoziţia, poziţia pe versant, caracteristicile bio-ecologice ale speciilor componenete, anii de fructificaţie pe fiecare specie, adapta-rea tehnologiilor de exploatare la caracteristicile arboretelor (Ciubotaru, 1998, 2007) sunt cauze frecvent întâlnite ce au determinat aceste eşecuri. Deşi în unele cazuri au fost prevăzute alte tăieri, cum ar fi cele progresive, în graba exploatării unei cantităţi cât mai mari de lemn nu s-au respectat perioadele de regenerare, răşi-noasele au fost extrase de la primele tăieri, nu s-a urmărit regenerarea fagului şi a celorlalte foioase şi după tăierea definitivă (în majoritatea cazurilor executată pre-matur) s-au plantat cu molid toate suprafeţele rezultate. S-au creat arborete artificiale, parţial sau total derivate (şi de multe ori cu molid situat în afara arealului natural). Cel mai mult a avut loc în detrimentul speciei de bază, fagul, a căror suprafeţe au scăzut semnificativ. 7.3. Tratamentul tăierilor combinate

Aşa numitul tratament al tăierilor combinate , recomandat în practica noastră silvică după 1962 a fost adoptat în zona Avrig prin amenajamentele elaborate în

42

perioada 1965-1985, dar, în realitate, în aplicare au reprezentat doar un mod foarte puţin diferit a tratamentului tăierilor succesive cu două sau trei tăieri, iar rezultatele în regenerare n-au diferit de cele anterior prezentate. Acest tratament nu se mai recunoaşte ca tratament distinct şi nu se mai aplică de când au intrat în vigoare Normele Tehnice de alegere şi aplicare a tratamentelor (1988). Deşi nu se mai aplică, considerăm utilă prezentarea modului în care a fost utilizat şi a rezultatelor obţinute în regenerarea naturală a arboretelor, pentru a constitui un termen de comparaţie faţă de tratamentele ce se aplică momentan în pădurile zonei studiate.

Tăierile au avut un caracter uniform şi repetat, înaintând de la marginea masivului cu tăieri succesive în direcţia factorului sau factorilor vătămători (vânt, insolaţie). Regenerarea se produce din sămânţă, la adăpostul masivului (este o succesiune de regenerări naturale de vârste şi dimensiuni gradate, conforme cu tăierile succesive efectuate în ariile parcurse), posibilitatea se fixează numai pe volum. În tăierile combinate, care au fost utilizate în zona studiată, pe o suprafaţă de 162,6 ha a fost analizat modul de regenerare obţinut (tab. nr.35).

La efectuarea tăierii combinate de însămânţare compoziţia arboretelor era 64,1% Fa, 31,7% Br şi 4,2% Mo. La o consistenţă a arboretului de 0,62, aveam un seminţiş 43,9% Br 56,1% Fa , situat pe 25,3% din suprafaţă. Pe 11,1% din suprafaţă era seminţişul de brad. Reducerea consistenţei la 0,5, prin aplicarea tăierii de însămânţare are ca efect creşterea suprafeţei regenerate la 30% (şi a bradului la 16,7%). Intervenţia este moderată, 23,4% (100,5 mc/ha), avănd în vedere că arboretele aveau deja consistenţa 0,62.

Dinamica regenerării prin aplicarea tratamentului tăierilor combinate (Dynamics of regeneration after the combined felling treatment)

Tabel nr.35

Felul tăierii Supra-faţa ha.

Panta medie

Vâr-sta ani

Con-sis-

tenţa

Clasa de

prod.

Ela-gaj

Volum m.c./ha.

Compoziţia arboret

Seminţiş Volum extras

Compoziţia supr. (%)

înălţ. (m)

m.c./ ha. %

combinată 1 33.2 35.3 117.7 0.62 3.42 0.49 430 31.7Br 4.2Mo 64.1Fa 43.9Br 56.1Fa 25.3 0.5 100.5 23.4

combinată 2 30.9 40 125 0.5 3 0.6 247 30Br 70Fa 55.6Br 9.6Mo 34.8Fa 30 0.34 108 43.7

combinată definitivă 98.5 30.6 124.6 0.58 3 0.52 364 32.8Br 67.2Fa 44.3Br 6Mo

49.7Fa 43.8 0.52 377 100

TOTAL 162.6 33.3 123.3 0.57 3.1 0.53 355 32Br 0.9Mo 67.1Fa

46.4Br 5.5Mo 48.1Fa 0.48

Compoziţia seminţişului la aplicarea tăierii de dezvoltare este favorabilă răşinoa-selor, pentru care deschiderea consistenţei a fost benefică (55,6% Br, 9,6% Mo, 34,8% Fa). Panta mare, stâncărie la suprafaţă, litiera proprie în strat gros au obstrucţionat regenerarea fagului, care deşi are un procent de 70% în compoziţia arboretului nu reuşeşte să se regenereze suficient. Reiese faptul că în arborete de

43

acest gen, pe terenuri cu înclinare mare, tratamentele cu tăieri uniforme, repetate, nu dau rezultate bune în regenerarea naturală a pădurilor. Ulterior acestor arborete le-au fost prevăzute lucrări speciale de conservare.

La momentul efectuării tăierii combinate definitive compoziţia arboretului era aproape identică: 67,2% Fa, 32,8% Br faţă de cele de la intervenţiile anterioare, deci extragerile s-au făcut uniform. Seminţişul instalat la tăierile 1 şi 2 a ajuns să ocupe 43,8% din suprafaţă, cu o compoziţie 44,3% Br, 6% Mo, 49,7% Fa, având înălţimea medie de 52 cm. Este o compoziţie de viitor, în care bradul (pe 19,4% din suprafaţa totală în care s-a aplicat tratamentul), dar insuficientă procentual pentru a efectua tăierea definitivă.

Interesele de moment au primat însă şi suprafeţele neregenerate, nici pe ju-mătate din suprafaţă, au fost supuse ultimei intervenţii în locul efectuării uneia sau mai multor intervenţii până la regenerarea în proporţie de minim 70% din supra-faţă. Reducerea consistenţei la 0,52 a oferit condiţii prielnice privind cerinţele pen-tru lumină ale molidului, care deşi a fost extras aproape în întregime la prima inter-venţie, s-a regenerat muţumitor. Şi fagul a recuperat din terenul pierdut şi conside-răm că cel puţin încă o intervenţie în medie conducea la rezultate mult mai bune. Chiar dacă în compoziţie, procentul de participare al bradului a scăzut de la 55,6%, cât era la aplicarea tăierii de dezvoltare, la 44,3% la efectuarea tăierii definetive, pe total, suprafaţa cu regenerare naturală de brad a crescut de la 16,7% la 19,4%.

La acest tratament, cu tăieri uniforme, problema este a suprafeţelor nerege-nerate din diferite cauze, care prin “teama” ieşirii din şablonul fix al punerii în va-loare de către personalul silvic, nu s-au aplicat diferenţiat pentru aceste suprafeţe extrageri neuniforme în scopul instalării şi aici a regenerării naturale.

Superioritatea tratamentelor cu tăieri neuniforme este evidentă aşa cum se va vedea în arboretele de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, unde fiecare suprafaţă de teren are condiţii specifice de mediu şi ca atare trebuie ca şi tratamentele să aibă flexibilitatea necesară pentru executarea unor măsuri silvotehnice adaptate individual la fiecare caz în parte. 7.4. Tratamentul tăierilor progresive

7.4.1. Aspecte generale În principiu, tratamentul tăierilor progresive constă în aplicarea de tăieri

repetate şi neuniforme în anumite “ochiuri”, localizate concentrat şi neregulat împrăştiate pe suprafaţa arboretelor (Florescu, 1981), cu scopul instalării şi dezvoltării seminţişului natural sub masiv, până la constituirea unui nou arboret.

Varietatea condiţiilor bioecologice existente, date de complexitatea şi diversitatea factorilor staţionali întâlniţi în fondul forestier al zonei Avrig, precum şi cerinţele speciilor componente raportate la acestea, recomandă tratamentul

44

tăierilor progresive a fi cel mai indicat pentru aceste păduri, în condiţiile de satisfacere normală a funcţiilor de producţie şi de protecţie.

Cercetarea s-a făcut în toate arboretele cu tăieri de regenerare din zona Avrig (310,2ha), care conţin în compoziţia de bază sau diseminat brad, deci în arboretele în care există posibilitatea regenerării pe cale naturală a speciei brad. Au fost exe-cutate sondaje pe o suprafaţă de 97,9 ha în care s-a executat tăierea de deschidere a ochiurilor, pe 155,8 ha tăierea de lărgire a ochiurilor, 15,5 ha tăieri de racordare a ochiurilor şi apoi pe 4,7 ha tăieri rase, 15,6 ha tăieri de substituire-refacere şi pentru 20,7 ha în care s-au efectuat lucrări speciale de conservare. Aceste suprafeţe includ toate modalităţile prin care se aplică tratamentele silvotehnice în perioada actuală în arboretele zonei Avrig în scopul regenerării pe cale naturală a pădurilor.

Datele culese au fost selectate, sistematizate şi prelucrate după metodele biostatisticii forestiere. Ele sunt prezentate în cele ce urmează şi vor fi analizate şi interpretate în subcapitole separate, pe natură de tăieri, cu atenţia cuvenită aspectelor referitoare la regenerarea naturală a bradului.

7.4.2. Tăierea progresivă de deschidere a ochiurilor

Tăierea progresivă de deschidere a ochiurilor are ca scop instalarea seminţi-şului. Se aplică în anii de fructificaţie în suprafeţele denumite ochiuri, unde în jurul arborilor seminceri, sunt condiţii de instalare fără dificultăţi. Se poate executa (uneori s-a executat) şi în anul următor unei fructificaţii în ochiurile în care s-a menţinut o masă cel puţin satisfăcătoare de plantule viabile din speciile principale. Instalarea regenerării naturale depinde în mare măsură de condiţiile microclimatice din ochiuri, care diferă mult de cele din teren descoperit. Acestea variază în funcţie de mărimea ochiurilor, forma ochiurilor, relieful terenului, înălţimea, forma şi densitatea arboretelor. În arboretul de compoziţia 13%Br 0,7%Mo 4,7%Ca 81,6%Fa (tab. nr.37) s-a intervenit cu o extragere de 134,3mc/ha (35%, conform tab.nr.36), reducând con-sistenţa la 0,73. Carpenul s-a extras aproape în întregime (90,1%), bradul şi fagul au rămas puţin sub media extragerii, iar molidul în proporţie de 48,8%. Mărimea ochiurilor a fost de regulă 0,5-0,75 înălţimi medii pe arboret, ceea ce pentru brad convine cel mai mult la instalarea seminţişului. Bradul se instalează uşor în ochiuri mici, indiferent de formă şi de orientare. Ochiurile cu cât sunt mai mici şi înălţimea arborilor este mai mare, cu atât condiţiile sunt mai apropiate de cele de sub masiv. Ochiurile eliptice şi cu orientare N-S, de dimensiuni mari, primesc mai mul-tă lumină şi căldură. Dacă arboretul este des, ochiurile se comportă ca nişte găuri de ger noaptea când scade temperatura, ziua când creşte temperatura, creşte şi insolaţia la fel. În terenurile de pe expoziţii însorite, cu precipitaţii deficitare, sau factorii geomorfologici care favorizează deficitul de apă din sol, ochiurile pentru

45

regenerarea bradului vor fi mai mici şi cu orientare E-V, pentru a preveni uscarea solului şi pentru a proteja seminţişul împotriva arşiţei. Puţine cazuri de acest gen sunt în această zonă, unde versanţii sunt în majoritate umbriţi sau parţial însoriţi, iar acolo unde solul are tendinţa de a pierde sau nu are capacitatea de retenţie a apei, acest lucru este compensat de excesul de apă provenită din precipitaţii.

Fagul se instalează mai greu decât bradul, mai ales atunci când litiera este continuă, groasă şi nedescompusă. Instalarea seminţişului de fag are loc într-o perioadă de 2-5 ani de la deschiderea ochiului, când litiera se descompune suficient şi dacă solul nu s-a acoperit de ierburi sau de mur. Puieţii de fag au capacitatea de autorecepare dacă sunt vătămaţi prin exploatare, cresc mai activ decât cei de brad şi prin urmare, chiar dacă numeric sunt mai puţini în stadiul de seminţiş au o capa-citate sporită de a se integra în arboretul nou întemeiat. Instalarea concomitentă a bradului, molidului şi fagului simultan în acelaşi ochi depinde de compoziţia şi consistenţa arboretului, de mărimea, orientarea, poziţia în ochi şi forma ochiului (tab.nr.38), precum şi de concordanţa cu anii de fructificaţie ai speciilor. Bradul necesită deci ochiuri mai mici (0,5-0,75h) faţă de fag care, cu pretenţii mai mari pentru lumină şi căldură, necesită ochiuri de 0,75-1,0 din înălţimea arborilor iar molidul cu cerinţe şi mai mari necesită ochiuri şi mai mari:1,0-1,5h. După tăierea de deschidere a ochiurilor, regenerarea naturală s-a declanşat pe 63,9% din suprafaţă cu o compoziţie modificată faţă de cea a arboretului. Bradul reprezintă 33,4%, mai bine decât dublă este prezenţa faţă de compoziţia arboretului. În compoziţia ţel se dorea o participare de 18,9%. Sunt inventariaţi 15 mii puieţi/ha din care 14,7 mii buc. sunt cu o vitalitate bună sau foarte bună. Ritmul creşterii seminţişurilor instalate depinde de cantitatea de lumină de care beneficiază, caracteristicile bioecologice ale speciei şi de concurenţa ce se declanşează între seminţiş şi vegetaţia forestieră de toate vârstele căt şi cu speciile erbacee. Plantulele consumă din rezervele nutritive ale seminţei, de aceea ele dezvoltă în principal rădăcina plantulei dar şi tulpiniţa, după care trec la nutriţia autotrofă. Radicelele laterale hrănesc partea aeriană şi acestea apar târziu, înainte cu aproximativ o lună când sezonul de vegetaţie încetează la brad şi la molid. La fag apar de la sfârşitul lunii mai. La deschiderea ochiurilor, seminţişul preexistent al bradului este util să fie folosit la regenerarea viitorului arboret, fiind cunoscută vitalitatea bună a bradului în condiţiile de sub masiv, cu obiecţia să fie de bună calitate. Analiza tabelului nr.39 ne indică, luând în considerare repartizarea uniformă a seminţişului pe categorii de înălţime, prezenţa seminţişului de bună calitate şi vitalitate înainte de aplicarea tăierii. Pe o arie de 3,4% din suprafaţă avem seminţiş preexistent cu diametrul >5cm din care pe 3,3% din suprafaţa totală este din specia brad. Deşi se recomandă, extragerea acestuia nu s-a efectuat. Menţinerea lui este riscantă

46

Vol

umul

ext

ras ş

i cre

şter

ile c

uren

te a

le a

rbor

etel

or, p

e na

tură

de

tăie

ri

(H

arve

sted

vol

ume

and

curr

ent i

ncre

ases

of s

tand

, per

felli

ng ty

pes)

T

abel

nr.3

6

U.P

. Fe

lul

tăie

- ri

i

Supr

. ha

Vol

um (

mc/

ha)

Vol

um e

xtra

s (m

c/ha

)

Con

V

âr-

sta

Cre

şter

e cu

rent

ă (m

c/an

/ha)

MO

B

R

FA

CA

D

V

Tot

al

MO

B

R

FA

CA

D

IV

TO

TA

L M

o B

r Fa

C

a D

v T

o-

tal

mc

%

mc

%

mc

%

mc

%

mc

%

mc

%

II P1

37

.6

11.1

15

8.6

304.

6

47

4.3

0.2

1.8

48.1

30

.3

72.5

23

.8

3.2

12

4 26

.1

0.77

11

6.4

0.1

1.8

3

4.

9 P2

84

.1

23.1

18

9 22

9.7

441.

8

46

24

.3

72.6

31

.6

5.6

0.

1

124.

3 28

.1

0.71

11

9.2

0.3

2.2

2.2

4.7

Pr

7

51.1

38

2.4

51

.1

484.

6

60

11

7.4

396.

3 10

3.6

52.7

10

3.1

509

105

0.68

11

3.2

0.

4 3

0.

3 3.

7

Tota

l UP

II 12

8.7

18.3

17

2.6

259.

9

2.8

453.

6 0.

1 0.

5 47

.4

27.5

90

.2

34.7

4.

6

2.9

103.

6 14

5.2

32

0.73

11

8.1

0.2

2 2.

5

4.

7

IV

P1

17.1

28

0.2

280.

2 11

.7

11

.4

15

9.1

56.8

2

18

4.2

65.7

0.

65

144.

7

2.

8

2.

8 P2

37

.7

309.

4

30

9.4

1.3

13

2.8

43

0.6

0.

2

134.

9 43

.6

0.66

13

2.2

3.1

3.1

Pr

5.5

128

14

14

2 0.

7

1.1

12

7.3

39.5

13

.1

93.6

14

2.2

100

0.3

110

1.3

0.1

1.

4 S

8 10

.9

25.3

29

.5

189.

4

255.

1 10

.9

100

66.5

26

2.8

71.3

24

1.7

75.6

39

.9

1.2

22

5.5

88.4

0.

77

61.4

0.

2 0.

3 0.

7 4.

4

5.6

Tota

l UP

IV

68.3

1.

3 3

254.

7 23

.3

28

2.3

4.3

330.

8 11

.4

380

131.

7 51

.7

10.7

45

.9

0.3

15

8.4

56.1

0.

64

125.

2

2.

6 0.

5

3.2

P P1

34

.2

303.

4 34

.6

33

8

2.

3

104.

4 34

.4

26.6

76

.7

133.

3 39

.4

0.7

130.

9

3.

5 0.

3

3.8

P2

34

29.7

37

5.9

405.

6 1.

2

5.3

17.8

12

8.2

34.1

3.

4

138.

1 34

0.

73

107.

1

0.5

4.1

4.6

Tota

l UP

P 68

.2

14

.8

339.

5 17

.1

37

1.7

0.6

3.

8 25

.7

116.

3 34

.3

15

86.2

13

5.7

36.5

0.

71

119

0.

2 3.

8 0.

2

4.2

C

P1

9

60

318

378

85.9

27

85

.9

22.7

0.

8 13

0

0.6

4.1

4.7

Pr

3

27

0 75

345

3

274.

3 10

1.6

80.3

10

7

35

7.6

104

0.8

110

4.4

1.5

5.

9 R

4.7

66

139

20

5

18

.1

81

.7

123.

8 78

.3

56.3

2.

1

180.

2 87

.9

0.8

70

1.5

3.5

5

S 7.

6

71

12

9.4

20

0.4

2.1

72

.3

101.

8 10

9 84

.2

183.

4 91

.5

0.8

62.6

1

4.5

5.

5

Tota

l UP

C

24.3

22.2

18

6.1

76.6

284.

9

4.

5 20

.3

104.

1 55

.9

59.1

77

.2

0.4

16

8.1

59

0.8

94.8

0.2

2.7

2.3

5.

2 R

C 20

.7

49

48

277

374

29.1

10

.5

29.1

7.

8 0.

7 15

5 0.

5 0.

6 2.

4

3.

5

Tota

l UP

R

20.7

49

48

27

7

37

4

29

.1

10.5

29

.1

7.8

0.7

155

0.5

0.6

2.4

3.5

TO

TA

L

GE

NE

RA

L 31

0.2

11.2

80

.5

271.

6 15

1.

2 37

9.5

1.1

9.8

21.6

26

.8

102.

1 37

.6

12.2

81

.3

1.3

108.

3 13

8.3

36.4

0.

71

120.

4 0.

1 1

2.8

0.32

0.

1 4.

31

Din

ca

re:

P1

97.9

4.

3 66

.4

301.

2 12

.1

38

4 2.

1 48

.8

21.3

32

.1

100

33.2

10

.9

90.1

13

4.3

35

0.73

12

7.7

0 0.

8 3.

2 0.

1

4.13

P2

15

5.8

12.5

10

8.5

280.

9

40

1.9

0.3

2.4

26.3

24

.2

99.3

35

.4

3.9

0.

1

129.

9 32

.3

0.7

119.

7 0.

2 1.

3 2.

9

4.

31

Pr

15.5

23.1

27

0.4

19.5

23

.1

336.

1 0.

2

28.1

12

1.6

277.

2 10

2.5

20.2

10

4 23

.8

103

349.

5 10

4 0.

57

111.

4

0.2

2.7

0.33

0.

1 3.

32

R

4.7

66

139

20

5

18

.1

81

.7

123.

8 78

.3

56.3

2.

1

180.

2 87

.9

0.8

70

1.5

3.5

5

S 15

.6

5.6

13

49.7

16

0.2

22

8.5

5.6

100

35.1

27

0 71

.8

144.

5 91

.9

57.4

0.

6

205

89.7

0.

78

62

0.1

0.2

0.8

4.4

5.

5

C

20.7

49

48

27

7

37

4

29

.1

10.5

29

.1

7.8

0.7

155

0.5

0.6

2.4

3.5

47

Reg

ener

are

natu

rală

obţ

inut

ă pe

nat

ură

de tă

ieri

efec

tuat

e (N

atur

al re

gene

ratio

n ob

tain

ed p

er fe

lling

type

s)

Tabe

l nr.3

7

Nr.

cr

t. Fe

lul t

ăier

ii C

ompo

ziţia

ar

bore

tulu

i C

ompo

ziţia

ţel

Com

pozi

ţia

sem

inţiş

ului

Su

praf

aţa

tota

lă

d.c.

supr

afaţ

a cu

sem

inţiş

Supr

afaţ

a ne

rege

nera

tă

Supr

afaţ

a cu

se

miţi

ş cu

diam

etru

l >5c

m

Nr.

puie

ţi /h

a

Tot

ală

d.c.

BR

T

otal

d.

c. B

R

d.c.

cu v

italit

ate

FB+B

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

mii

buc.

mii

buc.

T

otal

d.

c. B

R

mii

buc

mii

buc

1 Pr

ogre

sivă

1

13B

r0.7

Mo

4.7C

a81.

6Fa

18.9

Br1

.7M

o 1.

6Dr7

2.7F

a 1.

5Pam

1.7C

a 1.

9Dt

33.4

Br6

.9M

o 58

Fa1.

7Pam

97

.9

62.5

1 63

.9

20.8

9 33

.4

35.3

9 36

.1

1.6

3.4

15

5 14

.7

4.9

2 Pr

ogre

sivă

2

23.4

Br2

.8M

o 73

.8Fa

33

Br2

.8M

o 60

.4Fa

2.

4Pam

1.4

Dt

30.3

Br6

Mo

63.5

Fa0.

2Pam

15

5.8

110.

56

71

33.4

5 30

.3

45.2

4 29

5.

12

3.3

20.5

6.

2 20

.1

6.1

3 Pr

ogre

sivă

de

raco

rdar

e 3.

5Br8

3.5F

a 9.

4Ca3

.6D

t 41

Br5

0.8F

a3.8

Ca

4.4P

am

38.6

Br1

2.3M

o 39

Fa10

.1Pa

m

15.5

11

.27

72.7

4.

36

38.6

4.

23

27.3

0.

49

3.9

17.3

6.

7 16

.9

6.5

4 R

asă

80C

a20F

a 10

Br1

0Mo6

0Fa

20D

t 35

.2B

r2.8

Mo

62F

a 4.

7 3.

3 70

.8

1.16

35

.2

1.4

29.2

9.

2 3.

2 9

3.2

5 Su

bstit

uire

5.

1Dr6

.4Fa

81

.3C

a7.2

Dt

30.6

Br1

1.6M

o 48

.1Fa

7.1D

t 2.6

Pam

48

Br1

0.5M

o 40

.1Fa

2.2P

am

15.6

12

.16

77.9

5.

84

48

3.44

22

.1

25.8

12

.4

24.4

11

.7

6 C

onse

rvar

e 10

Br1

0Mo

80Fa

10

Br1

0Mo8

0Fa

8.

5Br1

.5M

o90F

a 20

.7

13.4

3 64

.9

1.14

8.

5 7.

27

35.1

8.

3 0.

7 8.

3 0.

7

TO

TA

L G

EN

ER

AL

16.7

Br2

.3M

o 0.

3Dr7

3Fa

7.3C

a0.4

Dt

26.9

Br3

.3M

o 64

.5Fa

2Pam

0.

7Ca2

.1D

t

31.3

Br6

.5M

o 60

.9Fa

1.3P

am

310.

2 21

3.23

68

.7

66.8

4 31

.3

96.9

7 31

.3

7.21

2.

3 17

.9

5.6

17.5

5.

5

48

Pozi

ţiona

rea

sond

ajel

or în

arb

oret

e, p

e na

tură

de

tăie

ri (L

ocat

ion

of sa

mpl

e pl

ots i

n th

e st

and,

per

felli

ng ty

pes )

Ta

bel n

r.38

Felu

l tă

ieri

i

Supr

a -

faţa

ha

Din

car

e su

praf

aţă

cu

rege

nera

re

Com

pozi

ţia

actu

ală

a ar

bore

tulu

i Co

mpo

ziţi

a ţe

l Co

mpo

ziţi

a se

min

ţişu

lui r

ezul

tat

Sem

inţi

ş ex

iste

nt

-n

r. p

uieţ

i /ha

: sp

ecii/

d.c.

brad

Prop

orţi

a po

ziţi

onăr

ii so

ndaj

elor

în a

rbor

ete

(%)

În o

chi

Sub

mas

iv

În li

ber

ha

%

Nr.

%

m

argi

ne

cent

ru

P1

97.9

62

.51

63.9

13

Br0.

7Mo

4.7C

a81.

6Fa

18.9

Br 1

.7M

o1.6

Dr

72.7

Fa 1

.5Pa

m3.

6Dt

33.4

Br6.

9Mo

58Fa

1.7P

am

1497

1

35.6

13

.4

46.6

4.

4

20.8

7 33

.4

5000

33

.4

P2

158.

8 11

0.56

71

23

.4Br

2.8M

o 73

.8Fa

33

Br2.

8Mo

63.5

Fa0.

2Pam

30

.3Br

6Mo

63.5

Fa

0.2P

am

2054

6

35.2

10

.5

48.9

5.

4

33.4

5 30

.3

6225

30

.3

Pr

15.5

11

.27

72.7

3.

5Br8

3.5F

a 9.

3Ca3

.7D

t 44

Br50

.8Fa

4.

4Pam

3.8C

a 38

.6Br

12.3

Mo

9Fa1

0.1P

am

1726

0

9.2

90.8

4.36

38

.7

6662

38

.6

R 4.

7 3.

3 70

.8

80Ca

20Fa

10

Br60

Fa 1

0Mo

20D

t 35

.2Br

2.8M

o 62

Fa

9189

10

0

1.16

35

.2

3244

35

.2

S 15

.6

12.1

6 77

.9

5.1D

r6.4

Fa

81.3

Ca7.

2Dt

30.6

Br2.

6Mo

48.1

Fa2.

6Pam

7.1

Dt

48Br

10.5

Mo

40.1

Fa

2.2P

am

2582

1

10

0

5.84

48

12

394

48

C 20

.7

13.4

3 64

.9

10Br

10M

o 80

Fa

10Br

10M

o 80

Fa

8.5B

r1.5

Mo

90Fa

82

94

7.

1 1.

9 91

1.14

8.

5 70

5 8.

5

Tota

l 31

0.2

213.

23

68.7

16

.7Br

2.3M

o 0.

3Dr7

3Fa

7.3C

a1.4

Dt

26.9

Br3.

3Mo

0.5D

r64.

5Fa

2Pam

0.7C

a 2.

1Dt

31.3

Br6.

5Mo

60.9

Fa

1.3P

am

1789

8

29.8

9.

6 45

.3

15.3

66.8

2 31

.3

5602

31

.3

49

Reg

ener

area

nat

ural

ă ob

ţinut

ă, p

e ca

tego

rii d

e în

ălţim

e şi

pe

natu

ră d

e tă

ieri

(Nat

ural

rege

nera

tion

obta

ined

, per

hei

ght c

ateg

orie

s and

felli

ng ty

pes)

Ta

bel n

r.39

Felu

l tă

ie-

rii

Com

pozi

ţia

arbo

retu

lui

Com

pozi

ţia

ţel

Com

pozi

ţia

sem

inţi

şulu

i Su

pr.

tota

lă

ha

din

care

sup

r.

rege

nera

tă

Nr.

puie

ţi:

Tota

l / d

in c

are

BR (

mii

buc.

/ha)

Înăl

-ţi

me

med

ie

cm.

Tota

l

Din

car

e:

ha.

%

vătă

maţ

i ne

vătă

-maţ

i <1

5cm

. 16

-30c

m.

31-7

0cm

. 71

-100

cm.

101-

200c

m.

>200

cm.

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

nr.

%

P1

13Br

0.7

Mo

81

.6Fa

4.7

Ca 18

.9Br

1.7

Mo

1.6D

r 72.

7Fa

1.7C

a1.9

Dt

1.5P

am

33.4

Br 6

.9M

o 58

Fa

1.7P

am

97.9

62.5

1 63

.9

1497

1

1311

8 87

.6

1853

12

.4

3521

23

.5

3911

26

.1

3677

24

.6

2789

18

.6

796

5.3

277

2 48

.2

20.8

7 33

.4

5000

33

.4

4640

92

.8

360

7.2

1485

29

.7

1240

24

.8

1335

26

.7

695

13.9

16

5 3.

3 80

2

41.6

P2

23.4

Br 2

.8M

o 73

.8Fa

33Br

2.8M

o 60

.4Fa

1.4

Dt

2.4P

am

30.3

Br6M

o 63

.5Fa

0.

2Pam

15

5.8

110.

56

71

2054

6

1882

0 91

.6

1726

8.

4 59

72

29.1

59

55

25.6

43

80

21.3

30

87

15

1172

5.

7 68

0 3

47.9

33.4

5 30

.3

6225

30

.3

5596

89

.9

629

10.1

19

55

31.4

12

70

20.4

11

64

18.7

85

3 13

.7

498

8 48

5 8

59.2

Pr

3.5B

r 83.

5Fa

3.

4Ca

3.6D

t 41

Br5

0.8F

a 3.

8Ca

4.4P

am

38.6

Br

12.3

Mo3

9Fa1

0.1P

am

15.5

11

.27

72.7

17

260

16

667

96.6

59

3 3.

4 20

68

12

1879

10

.9

3066

17

.8

4377

25

.3

3458

20

24

12

14

98.2

4.36

38

.7

6662

38

.6

6543

98

.2

119

1.8

1312

19

.7

586

8.8

1599

24

11

99

18

1252

18

.8

714

11

85.6

R 20

Fa80

Ca

10Br

10M

o 60

Fa20

Dt

35.2

Br2.

8Mo

62

Fa

4.7

3.3

70.8

91

89

87

02

94.7

48

7 5.

3

33

13

34.1

39

42

42.9

17

28

18.8

38

6 4.

2

51

.2

1.16

35

.2

3244

35

.2

3088

95

.2

156

4.8

785

24.2

14

66

45.2

73

3 22

.6

260

8

59

.1

S 5.

1Dr 6

.4Fa

81

.3Ca

7.2

Dt

30.6

Br 2

.6M

o 48

.1Fa

7.1D

t 2.

6Pam

48Br

10.5

Mo

40.1

Fa

2.2P

am

15.6

12.1

6 77

.9

2582

1

2393

7 92

.7

1884

7.

3 21

70

8.4

8790

34

38

30

14.8

94

50

36.6

15

51

6 30

0

47.2

5.84

48

12

394

48

1158

3 93

.5

811

6.5

1004

8.

1 38

30

30.9

34

33

27.7

34

08

27.7

65

7 5.

3 62

1

54

C 10

Br 1

0Mo

80Fa

10

Br10

Mo

80

Fa

8.5B

r1.5

Mo

90Fa

20

.7

13.4

3 64

.9

8294

8178

98

.6

116

1.4

3276

39

.5

2273

27

.4

2297

27

.7

357

4.3

91

1.1

27.9

1.14

8.

5 70

5 8.

5 70

5 10

0

23

5 33

.3

294

41.7

39

5.

6 59

8.

3 78

11

.1

38

To-t

al 16

.7Br

2.3

Mo

0.3D

r 73

Fa

7.3C

a0.4

Dt

26.9

Br 3

.3M

o 0.

5Dr

64.5

Fa

0.7C

a 2.

1Dt

2Pam

31.3

Br 6

.5M

o 60

.9Fa

1.

3Pam

31

0.2

213.

23

68.7

17

898

16

306

91.1

15

92

8.9

4541

25

.4

4609

25

.8

3919

21

.9

3175

17

.7

1103

6.

2 55

1 3

50.2

66.8

4 31

.3

5602

31

.3

5123

91

.4

479

8.6

1602

28

.6

1294

23

.1

1199

21

.4

818

14.6

40

3 7.

2 28

6 5

53.7

50

deoarece la următoarele tăieri, seminţişul cel mai expus vătămărilor sau distru-gerilor de exploatare este seminţişul de mari dimensiuni (Ionaşcu,1982, Ciubo-taru,2007). Extragerea lui însă creează condiţii mai favorabile de instalare pentru fag. Seminţişul de fag este o frână în dezvoltatea seminţişului de brad, de aceea regenerarea naturală de brad trebuie să aibă o densitate suficient de mare sau să fie situat la periferia fagului. Dacă totuşi se decide extragerea integrală a semin-ţişului preexistent de mari dimensiuni, este indicat ca operaţia de extragere să se facă într-un an de fructificaţie la brad, dacă se doreşte proporţionarea compozi-ţiei arboretului viitor în această direcţie.

Formele de relief (tab.nr.41) existente în suprafeţele studiate, unde s-a efectuat tăierea progresivă de deschiderea ochiurilor, au procente de participare la această suprafaţă sensibil asemănătoare cu cele ocupate cu regenerare naturală instalată pe suprafaţa lor. Se constată regenerarea foarte bună a bradului pe ver-sanţii mijlocii şi frecvent pe terenurile cu pantă redusă sau plane cum sunt pla-tourile.Seminţişul bradului este sensibil la amplitudinile mari de temperatură, la temperaturile extreme (îngheţuri, geruri, mari şi prelungite) date de inversiunile termice din văi şi depresiuni unde uneori este înlocuit de molid. Aici bradul nu se instalează decât în proporţie de 43,9% din procentul mediu cu care bradul s-a regenerat la acest tip de tăiere, iar procentul de menţinere este scăzut. Supra-feţele vântuite de pe versanţii superiori nu au condiţii optime bradului, dar în măsură mai mică decât în versanţii inferiori (84,6%).

Bradul necesită soluri fertile, bogate în humus, profunde, afânate,umede la jilav-umede şi o umiditate atmosferică corespunzătoare. Solurile cu fenomene de pseudogleizare sunt o situaţie favorabilă pentru instalarea şi dezvoltarea bradului (Stănescu, 1963). Pe eutricambosolurile tipice, după efectuarea tăierii progresive 1, s-a instalat un seminţiş pe 67,3% din suprafaţă,cu16,2 mii buc/ha, din care 34%, cu 5,5 mii buc/ha este de brad (tab.nr.42). Fertilitatea eutricambo-solurilor este condiţionată de volumul edafic şi de expoziţia versanţilor, solurile profunde, bine structurate, bogate în substanţe nutritive şi cu o capacitate mare în apă utilă, sunt de fertilitate ridicată pentru brad şi fag. Districambosolurile, soluri cu o reacţie acidă şi puternic acidă, au o troficitate minerală mijlocie sau submijlocie. Troficitatea azotată variază în funcţie de natura humusului şi de grosimea orizontului Ao (Târziu, 2006). Pentru speciile forestiere aceste soluri sunt în general de troficitate mijlocie, dar în condiţiile unor versanţi umbriţi (cum sunt cei din zonă), cu volum edafic util mare, pot fi de bonitate chiar supe-rioară pentru amestecurile de răşinoase cu fag şi pentru făgete. Pe districambo-solurile tipice, oligomezobazice arboretele s-au regenerat în procent mai mic decât în cazul precedent: 53,8% cu 10,9 mii buc./ha, din care bradul are însă procent mai mare de regenerare (42,9%) dar densitate mai mică (4,7 mii buc/ha). Districambosolurile oligobazice au cele mai mici procente de regenerare naturală pentru toate speciile în parte (40,9% pe total, cu 4,8 mii buc./ha, din care 40,9% brad, cu 0,7 mii buc./ha). Deci aciditatea excesivă dăunează regenerării naturale a bradului dar mai ales fagului care este cel mai sensibil.

51

Supr

afeţ

ele

rege

nera

te p

e ca

tego

rii d

e re

lief ş

i pe

natu

ră d

e tă

ieri

(Reg

ener

ated

surf

aces

per

relie

f cat

egor

ies a

nd fe

lling

type

s)

Tabe

l nr.4

1

Felu

l tă

ie- r

ii

Supr

a -

faţa

ha

Com

pozi

ţia

actu

ală

a ar

bore

tulu

i Co

mpo

ziţi

a ţe

l Co

mpo

ziţi

a se

min

ţişu

lui

rezu

ltat

Supr

afaţ

a re

gene

rată

Supr

afaţ

a pe

cat

egor

ii de

relie

f

Plat

ou

Ver

sant

infe

rior

m

ijloc

iu

supe

rior

ha

%

supr

. tot

ală

supr

. re

gene

rată

su

pr. t

otal

ă su

pr.

rege

nera

tă

supr

. tot

ală

supr

. re

gene

rată

su

pr. t

otal

ă su

pr.

rege

nera

tă

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

P1

97.9

13

Br0.

7Mo

4.7C

a81.

6Fa

18.9

Br 1

.7M

o1.6

Dr

72.7

Fa

1.5P

am3.

6Dt

33.4

Br6.

9Mo

58Fa

1.7P

am

62.5

1 63

.9

14.0

3 14

.3

8.97

14

.3

8.1

8.3

5.11

8.

2 67

.24

68.7

43

.55

69.7

8.

53

8.7

4.88

7.

8

20.8

7 33

.4

4.64

22

.2

0.75

3.

6

14

.11

67.6

1.

37

6.6

P2

158.

8 23

.4Br

2.8M

o 73

.8Fa

33

Br2.

8Mo

63.5

Fa0.

2Pam

30

.3Br

6Mo

63.5

Fa

0.2P

am

110.

56

71

64.2

9 41

.3

42.1

8 38

.2

5.22

3.

3 3.

8 3.

4 76

.2

48.9

56

.79

51.4

10

.1

6.5

7.79

7

33.4

5 30

.3

17.3

4 51

.8

0.57

1.

7

13

.86

41.4

1.

68

5.1

Pr

15.5

3.

5Br8

3.5F

a 9.

3Ca3

.7D

t 44

Br50

.8Fa

4.

4Pam

3.8C

a 38

.6Br

12.3

Mo

9Fa1

0.1P

am

11.2

7 72

.7

0.2

1.3

0.17

1.

5 4.

05

26.1

3.

37

29.9

9.

83

63.4

6.

81

60.4

1.

42

9.2

0.92

8.

2

4.36

38

.7

0.13

3

1.82

41

.7

2.26

51

.8

0.15

3.

5

R 4.

7 80

Ca20

Fa

10Br

60Fa

10M

o 20

Dt

35.2

Br2.

8Mo

62Fa

3.

3 70

.8

1.73

36

.8

1.21

36

.7

2.97

63

.2

2.09

63

.3

1.16

35

.2

0.43

37

.1

0.73

62

.9

S 15

.6

5.1D

r6.4

Fa

81.3

Ca7.

2Dt

30.6

Br2.

6Mo

48.1

Fa2.

6Pam

7.

1Dt

48Br

10.5

Mo

40.1

Fa 2

.2Pa

m

12.1

6 77

.9

2.34

15

1.

79

14.7

0.

32

2.1

0.32

2.

6 12

.26

78.6

9.

57

78.7

0.

68

4.3

0.48

4

5.84

48

1.

25

21.4

0.

09

1.5

4.37

74

.3

0.13

2.

3

C 20

.7

10Br

10M

o 80

Fa

10Br

10M

o 80

Fa

8.5B

r1.5

Mo

90Fa

13

.43

64.9

4.

39

21.2

2.

85

21.2

14

.78

71.4

9.

59

71.4

1.

53

7.4

0.99

7.

4

1.14

8.

5

0.

24

21.1

0.

82

71.9

0.

08

7

Tota

l 31

0.2

16.7

Br2.

3Mo

0.3D

r73F

a 7.

3Ca1

.4D

t

26.9

Br3.

3Mo

0.5D

r64.

5Fa

2Pam

0.7C

a 2.

1Dt

31.3

Br6.

5Mo

60.9

Fa 1

.3Pa

m

213.

23

68.7

80

.86

26.1

53

.11

24.9

23

.81

7.7

16.6

6 7.

8 18

3.28

59

.1

128.

4 60

.2

22.5

7.

1 15

.06

7.1

66.8

2 31

.3

23.3

6 35

3.

9 5.

8

36

.15

54.1

3.

41

5.1

52

Tăierile progresive de deschiderea ochiurilor s-au executat cu aceeaşi eficienţă pentru categoriile de pantă admise de instrucţiuni. Pe versanţii domoli, cu înclinarea 0-15°, s-a obţinut regenerare naturală pe 62,4% din suprafaţă, cu 14,9 mii puieţi/ha, din care brad 32,8% cu 4,9 mii puieţi/ha. Pe categoria de pantă 15-30°, regenerarea naturală este de 64,3% din suprafaţă, cu o densitate de 14,7 mii puieţi/ha (probabil din cauza diseminării mai mari a seminţelor) din care brad 33,6% cu 4,9 mii puieţi/ha (densitatea este pentru puieţii cu vitalitate bună şi foarte bună). Versanţii cu expoziţia E şi SE au reuşitele cele mai bune în regenerare naturală în urma tăierilor progresive de deschiderea ochiurilor: 69,7%. Cel mai bine se regenerează bradul pe versanţi cu expoziţia SE: 58,8%, cu 14,6 mii buc./ha şi cel mai rău pe versanţii cu o expoziţie V: 17,7% cu o densitate de 2,1 mii puieţi/ha. Unele efecte ale altitudinii se compensează cu expoziţia arbore-telor. La altitudini mai mari, pe versanţii însoriţi, topirea zăpezii se produce mai repede şi vegetaţia are un pic de avans, însă există riscul îngheţurilor târzii. În general, pentru toate speciile, cele mai bune condiţii de regenerare le oferă ver-sanţii umbriţi (N,NE,NV) de la altitudini de până la 750- 800 m şi la altitudini mai mari de 800 m versanţii parţial însoriţi (SE,SV,V). Bradul este cel mai puţin afectat de expoziţiile însorite datorită sistemului său radicelar ce îi permite o bu-nă aprovizionare cu apă şi din profunzime. Fagul şi molidul sunt afectate mai puternic de expoziţiile însorite. În condiţiile staţionale ale fondului forestier sunt suprafeţe afectate de fac-tori limitativi în regenerarea naturală a arboretelor, care îngreunează sau deli-mitează instalarea seminţişurilor (tab.nr.45). În suprafeţele parcurse cu prima tă-iere progresivă, pentru 56,7% din acestea instalarea seminţişului este frânată, obstrucţionată sau în anumite condiţii este imposibil de realizat. Terenurile cu stâncărie (3%), drumuri sau martoane de resturi de exploatare (2,8%) nu permit instalarea regenerării. Înierbarea (16,7%) induce condiţii vitrege de instalare ca şi litiera continuă, groasă (16,2%), mai ales pentru fag, în mai mică măsură pentru brad. Excesul de apă din zonele cu înmlăştinare (4,8%) este dăunător şi de nesuportat pentru molid şi fag mai ales, dar şi pentru brad. Suprafeţele unde s-a instalat murul (12%), cele cu afiniş (0,6%) sau cele acoperite de seminţişul unor specii nedorite intrat în concurenţă cu seminţişul speciilor din compoziţia ţel (0,6%), împiedică procesul de instalare şi de dezvoltare al seminţişului natu-ral. Pentru a preveni sau pentru a combate o parte din aceşti factori care împiedi-că instalarea seminţişului, anticipat sau în timpul tăierilor se intervine cu lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi este chiar recomandată utilizarea lor.

Seminţişul odată instalat trebuie să fie în concordanţă cu compoziţia ţel, să fie de calitate, viabil şi să nu fie vătămat. Vitalitatea seminţişului în suprafeţe-le în care s-a făcut tăierea I-a este 86,5% foarte bună, 11,8% bună, 1% satisfăcă-toare şi 0,7% nesatisfăcătoare . Bradul are seminţiş cu vitalitate foarte bună 92,2%, bună 5,6%, satisfăcătoare 1,5% şi nesatisfăcătoare 0,7%. Între vitalitatea seminţişului şi vătămările pe care acesta le are există o interdependenţă invers

53

proporţională. Numărul puieţilor vătămaţi şi procentul lor, pe cauze şi grade de vătămare sunt prezentate în lucrare. Gradele de vătămare sunt: I =vătămări în proporţie de 0-33%; II=vătămări de 34-66%; III=vătămări de 67-100%. Puieţii total vătămaţi inventariaţi reprezintă 12,4% din numărul total al puieţilor regeneraţi, cei ai bradului sunt vătămaţi mai puţin (7,2%). Prejudicierea seminţi-şului în cea mai mare proporţie are loc la exploatarea masei lemnoase (88,6%), la brad procentul este mai mic (71,9%). Puieţii de răşinoase prejudiciaţi trebuie înlăturaţi în totalitate spre deosebire de fag la care se pot aplica lucrări de recepare. Controlul exploatărilor trebuie înăsprit pentru a preveni, reduce sau înlătura principalele cauze: nerespectarea tehnologiei de exploatare, nerespec-tarea căilor de colectare, nerespectarea regulilor silvice de exploatare la doborât-fasonatul materialului lemnos, exploatarea în perioadele cu umiditate excesivă în sol, etc. Doborâturile şi rupturile de vânt şi de zăpadă sunt cauza vătămării regenerării naturale produse după tăierea I la 2% din numărul total al puieţilor.

Din seminţişul de brad vătămat, aceasta este cauza la 8,1% din numărul puieţilor vătămaţi datorită cetinii, care în timpul iernii se încarcă cu zăpadă şi de multe ori puieţii tineri, fragili, cedează sub încărcătură. Gerurile mari şi înghe-ţurile târzii sunt cauza vătămării de gradul I la 4,7% din puieţii de brad, mai ades plantulele şi seminţişul mai tânăr, sensibil la temperaturi scăzute sub 0° C. Pri-măvara, după intrarea în vegetaţie, creşterile anuale ale ramurilor sunt intense şi suferă de obicei când sunt surprinse de îngheţurile târzii. Plantulele de fag care apar cu 6-10 zile înainte de înfrunzire suferă de îngheţ. Plantulele de brad răsar la 5-8 zile după fag şi ele sunt protejate de frunzişul fagului care le oferă protec-ţie. Îngheţurile timpurii de toamnă, repetate, provoacă la brad şi molid înfurcirea puieţilor.La fag se produce o autorecepare, de unde aspectul de tufă al acestuia.

Vânatul este o problemă deoarece poate produce vătămarea seminţişului de brad într-o proporţie apreciabilă. În zona studiată pagubele cauzate de vânat sunt în limite admisibile (13,1% din puieţii vătămaţi).

Alte vătămări sunt în cuantum de 0,7% pe total număr de puieţi vătămaţi (păşunat, turism, pomi de Crăciun tăiaţi în delict, etc). La această categorie se încadrează 2,2% din vătămările produse la brad. 7.4.3. Tăierea progresivă de lărgire a ochiurilor

După ce tăierea de deschiderea ochiurilor s-a efectuat, se urmăreşte regenerarea integrală a ochiurilor deschise şi în momentul în care regenerarea naturală este asigurată se trece la etapa următoare a tratamentului prin care se aplică tăierea de lărgire şi luminare a ochiurilor. Tăierea de lărgire sau de luminare a ochiurilor constă în mărirea în sens radial sau oval a ochiurilor existente pe direcţiile propice de instalare şi dezvoltare ale seminţişului.

Cum factorii ecologici variază pe suprafeţe restrânse în funcţie de altitudine, expoziţie, pantă, poziţia pe versant, însuşirile solului, etc., rezultă soluţiile pentru forma, dimensiunile, densitatea şi direcţia de lărgire a ochiurilor.

54

Supr

afeţ

e cu

con

diţii

gre

le d

e re

gene

rare

, pe

natu

ră d

e tă

ieri

Area

s with

hea

vy re

gene

ratio

n co

nditi

ons,

per f

ellin

g ty

pes)

Ta

bel n

r.45

Felu

l tă

ieri

i

Supr

a -

faţa

ha

Din

car

e su

praf

aţă

cu

rege

nera

re

Com

pozi

ţia

actu

ală

a ar

bore

tulu

i

Com

pozi

ţia

ţe

l

Com

pozi

ţia

sem

inţi

şulu

i re

zult

at

Sem

inţi

ş ex

iste

nt

- Nr.

pui

eţi /

ha:

spec

ii/Br

ad

Supr

afeţ

e cu

con

diţi

i gre

le d

e re

gene

rare

înie

rbar

e în

mlă

ştin

a- re

ru

gi

stân

cări

e dr

um

parc

het+

m

arto

ane

Afin

iş

sem

inţi

ş sp

ecii

nedo

rite

lit

ieră

ha

%

Nr.

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

P1

97.9

62

.51

63.9

13

Br0.

7Mo

4.7C

a 81

.6Fa

18.9

Br

1.7M

o1.6

Dr

72.7

Fa 1

.5Pa

m

3.6D

t

33.4

Br6.

9Mo

58Fa

1.7P

am

1497

1

16.3

4 16

.7

4.73

4.

8 11

.79

12

2.93

3

2.73

2.

8 0.

61

0.6

0.6

0.6

15.8

5 16

.2

20.8

7 33

.4

5000

33

.4

P2

158.

8 11

0.56

71

23

.4Br

2.8M

o 73

.8Fa

33

Br2.

8Mo

63.5

Fa 0

.2Pa

m

30.3

Br6M

o 63

.5Fa

0.2

Pam

20

546

27

.73

17.8

10

.19

6.5

19.3

1 12

.4

4.58

2.

9 7.

02

4.5

1.19

0.

8 0.

49

0.3

29.9

4 19

.2

33.4

5 30

.3

6225

30

.3

Pr

15.5

11

.27

72.7

3.

5Br 8

3.5F

a 9.

3Ca

3.7D

t 44

Br50

.8Fa

4.

4Pam

3.8

Ca 38

.6Br

12.

3Mo

9Fa1

0.1P

am

1726

0

4.67

30

.1

0.8

5.2

3.72

24

0.

81

5.2

2.6

16.8

1.

83

11.8

4.36

38

.7

6662

38

.6

R 4.

7 3.

3 70

.8

80Ca

20Fa

10

Br60

Fa

10M

o 20

Dt

35.2

Br2.

8Mo

62Fa

91

89

0.

49

10.5

0.

86

18.4

1.

16

35.2

32

44

35.2

S 15

.6

12.1

6 77

.9

5.1D

r6.4

Fa

81.3

Ca7.

2Dt

30.6

Br 2

.6M

o 48

.1Fa

2.6

Pam

7.

1Dt

48Br

10.5

Mo

40.1

Fa 2

.2Pa

m

2582

1

4.46

28

.6

0.3

1.9

1.83

11

.7

0.25

1.

6

1.

53

9.8

2.15

13

.8

5.84

48

12

394

48

C 20

.7

13.4

3 64

.9

10Br

10M

o 80

Fa

10Br

10M

o 80

Fa

8.5B

r1.5

Mo

90Fa

82

94

3.

27

15.8

1.

84

8.9

2.48

12

0.

79

3.8

2.67

12

.9

1.14

8.

5 70

5 8.

5

Tota

l 31

0.2

213.

23

68.7

16.7

Br 2

.3M

o 0.

3Dr7

3Fa

7.3C

a1.4

Dt

26.9

Br3.

3Mo

0.5D

r 64

.5Fa

2P

am 0

.7Ca

2.

1Dt

31.3

Br 6

.5M

o 60

.9Fa

1.3

Pam

1789

8

56.9

6 18

.4

16.0

2 5.

2 39

.35

12.7

10

.8

3.5

10

3.2

2.59

0.

8 5.

22

1.7

52.4

4 16

.9

66.8

2 31

.3

5602

31

.3

55

În brădete şi brădeto-făgete, coincidenţa tăierilor cu anul de fructificaţie nu este hotărâtoare pentru regenerarea bradului. În cazul fagului însă anul de fructificaţie este de bază. Tăierile trebuie executate de la începerea diseminării jirului şi până la căderea zăpezii, ca litiera să fie descompusă, pentru ca jirul să intre în contact cu solul. Este o condiţie de bază la instalarea seminţişului de fag. Proporţionarea amestecurilor, prin favorizarea instalării seminţişului anumitor specii, cu măsuri silvotehnice adecvate, este de importanţă la tăierea de luminare unde deja se cunoaşte compoziţia şi proporţia seminţişului instalat.

Compoziţa arboretelor pentru care s-a executat tăierea de lărgire a ochiurilor este 23,4% Br, 2,8% Mo, 73,8% Fa (pentru o suprafaţă de 155,8 ha în care s-au executat pieţele de probă). Prin tăierea de lărgire a ochiurilor s-au extras 129,9 mc/ha, ceea ce reprezintă 32,3% din volumul existent, cu o reducere a consistenţei arboretelor la o medie de 0,7 (tab.nr.35). Din totalul volumului extras, fagul reprezintă 35,4% şi bradul 24,2%. Deci bradul s-a extras direct proporţional cu procentul de participare la compoziţia arboretului, fagul s-a extras în proporţie mai mică şi s-a mai extras carpenul şi parte mică (2,4%) din molid şi diverse specii (0,1%).

Reducerea consistenţei la 0,7 menţine condiţiile prielnice de instalare şi dezvoltare ale bradului şi prin lărgirea ochiurilor fagul se instalează şi se dezvoltă mai bine cu aportul de lumină şi de căldură. Comparativ cu seminţişul după prima tăiere, compoziţia seminţişului de brad s-a redus cu 3%. Punerea în lumină este un şoc pentru brad, obişnuit cu adăpostul arboretului şi în aceste condiţii şi instalarea seminţişului este mai dificilă. Începând cu al doilea an de viaţă, seminţişul depinde tot mai mult de condiţiile de mediu. La brad, în următorii ani creşterile sunt mai mici decât cele din stadiul de plantulă. La consistenţa de 0,7 pe care o avem , ritmul de creştere este depăşit abia după 5-7 ani, la consistenţa de 0,9 ritmul de creştere este depăşit după 12 ani (Brega, 1986). La fag şi la molid creşterile sunt egale sau depăşesc creşterea plantulei. De aici concluzia că instalarea seminţişului de molid şi de fag trebuie făcute cu discernământ pentru a nu intra, atunci când nu este cazul, în concurenţă cu bradul şi să-l elimine. Rapiditatea de creştere a principalelor specii cu care se lucrează la regenerarea naturală din zona Avrig este în ordine descrescătoare: paltin de munte, carpen, fag, molid, brad. Deci bradul în această perioadă de dezvoltare are cea mai redusă creştere dintre aceste specii.

Pe ansamblu, regenerarea naturală obţinută în urma tăierii de luminare creşte (de la 63,9% la tăierea de deschiderea ochiurilor) la 71% din suprafaţă (din care bradul 30,3%, fagul 63,5%, molidul 6% şi paltinul de munte 0,2%), cu o densitate de 20,1 mii puieţi/ha., din care bradul cu 6,1 mii puieţi/ha. A crescut şi procentul de puieţi nevătămaţi la 91,6% dar la brad acest procent scade cu 2,9%. Numărul puieţilor pe categorii de înălţime (tab.nr.38) pentru tăierea de lărgire a ochiurilor, descreşte relativ uniform de la categoriile cele mai mici la categoriile cele mai mari de înălţime ale seminţişului existent. Pe total, scade de la 29,1 mii puieţi/ha la categoria de 0-15cm până la 3,3mii puieţi/ha la cei mai

56

mari de 2 m. La fel, bradul urmează aceeaşi descreştere, de la 31,4 mii puieţi/ha la 0-15 cm, până la 7,8 mii puieţi/ha la cei de categoria >2 m. Cu cât seminţişul este de dimensiuni mai mici, cu atât rezistenţa lui este mai mică iar la nivelul solului extremele de temperatură sunt cele mai mari mai ales în teren deschis.

Raportat la formele de relief, seminţişul natural de brad este cel mai bine reprezentat pe platouri şi pe terenurile cu înclinare mică. Platourile, care reprezintă 41,3% din suprafaţa pieţelor de probă pentru acest tip de tăiere au seminţiş pe 51,8% din suprafaţa regenerată cu brad faţă de 38,2% cât este pe total regenerare naturală. În versanţii inferiori mai ales, dar şi pe cei superiori, procentele de regenerare ale bradului sunt mai scăzute. Versanţii cu pante moderate au procentul de realizare al seminţişului de brad ceva sub procentul de reprezentare a formei de relief, în sensul diminuării pe ansamblu la tăierea de luminare faţă de prima tăiere. Înclinarea terenului, cu cât este mai mare accentuează efectul reducerii consistenţei asupra seminţişului, în cazul versan-ţilor însoriţi, prin mărirea insolaţiei la care sunt expuşi puieţii.

Analizând influenţa factorilor edafici asupra regenerării naturale existente după efectuarea tăierii progresive de lărgire a ochiurilor putem spune că pe cambisoluri regenerarea are loc în bune condiţii, comform aşteptărilor. Eutri-cambosolurile oferă bune condiţii edafice, regenerarea acoperă 72,9% din supra-faţă cu o densitate de 22,8 mii puieţi/ha, din care bradul reprezintă 28,7% cu 6,5 mii puieţi/ha. Districambosolurile au creat condiţii pentru regenerare pe şi mai mică suprafaţă (55,8%, cu doar 12,8 mii puieţi/ha) pentru că au aciditate mai mare, dar bradul reprezintă 46,7% din aceasta cu o densitate de 6 mii puieţi/ha. Pe districambosolurile oligobazice, unde aciditatea este foarte puternică, nu avem regenerare de brad, în condiţiile expoziţiei NE sau V. Fagul totuşi s-a regenerat pe 72,4% din suprafaţă cu o densitate de 12,6 mii puieţi/ha datorită faptului că a fost un an de fructificaţie abundentă la fag, nu şi pentru brad şi seminţişul de fag instalat la prima tăiere fiind compact, nu a mai permis instalarea şi a bradului la a doua tăiere. Modalitatea de aplicare tehnică a lucrărilor nu a stimulat şi nu a favorizat instalarea bradului, în condiţiile unor terenuri în pantă medie (20-25˚). Pe podzoluri în schimb, care sunt soluri cu o fertilitate foarte scăzută (troficitate minerală şi azotată scăzută, gradul de saturaţie în baze scăzut, grosimea fiziologică redusă), în condiţiile expoziţiei NE şi SE, pe terenuri cu înclinare mare (30-35˚), în făgete, unde bradul este doar diseminat,acesta s-a regenerat nesperat de bine pe 88,4% din suprafaţă cu o densitate de 21,9 mii puieţi/ha, din care 62,7% este brad, cu o densitate de 13,7 mii buc./ha. Se desprinde de aici ideea că în asemenea staţiuni pot avea loc alternanţe între specii sau chiar succesiuni de la o generaţie la alta.

Înclinarea terenului, în cadrul tăierilor progresive 2, evidenţiază creşterea cantitativă a suprafeţelor regenerate, concomitent cu scăderea densităţii puieţilor pe măsura măririi pantei terenului. Bradul însă are reuşitele cele mai bune în regenerare la categoriile de pantă reduse: pentru 0-15˚ unde avem o proporţie a bradului în regenerare de 35,5%, cu o densitate de 8,4 mii puieţi/ha; pentru 16-

57

30º avem regenerare pe 29,4% din suprafaţa regenerată, cu 5 mii puieţi/ha; pentru suprafeţele cu pantă mare, >30º, nu avem suprafeţe regenerate cu brad.

Expoziţia care a realizat cel mai mare procent al regenerării naturale este cea sudică cu 90,3% suprafaţă regenerată la o densitate de 36 mii puieţi/ha. Bra-dul însă, prezent diseminat în compoziţia arboretului şi pe expoziţie însorită nu s-a regenerat. Expoziţiile parţial însorite cum este cea SE sunt favorabile atât regenerării pe ansamblu care are o reuşită de 85,7% cu o densitate de 24,2 mii puieţi/ha, cât şi bradului care reprezintă 44,1% din această regenerare, cu o den-sitate de 10,7 mii puieţi /ha. Cele mai mici procente ale semiţişului sunt la expo-ziţiile E (65,3%) şi N (66%), din care pentru brad procentele cele mai mici la compoziţia acesteia sunt pe expoziţiile V (22,4%) şi N (27,3%). Din punctul de vedere al densităţii numărului de puieţi, cele mai mici valori pentru regenerarea naturală pe total sunt pe expoziţiile NE (13,4 mii buc./ha) şi V (15,7 mii buc./ha), iar la brad pe expoziţiile NE (5,4 mii buc./ha) şi V (3,5 mii buc./ha). Din cercetările efectuate rezultă că cele mai improprii condiţii în regenerarea naturală a bradului şi nu numai a lui în zona Avrig îl au versanţii cu expoziţie V.

Condiţiile grele de regenerare ale arboretelor supuse la tăierea progresivă de lărgire a ochiurilor se întind pe 63,3% din suprafaţă: înierbare pe 17,8% din suprafaţa afectată, înmlăştinare pe 6,5%, rugi pe 12,4%, stâncărie pe 2,9%, drumuri în parchete şi martoane cu resturi de exploatare pe 4,5%, afiniş pe 0,8%, seminţişul unor specii nedorite pe 0,3% şi litieră continuă, groasă pe 19,2% (tab.nr.45). Toţi aceşti factori împiedică într-o anumită măsură instalarea şi dezvoltarea normală a regenerării naturale. Seminţişul preexistent cu diametru >5 cm ocupă 3,3% din suprafaţă şi de obicei are leziuni provocate de lucrările de exploatare. Acum este momentul să fie scos pentru ca suprafaţa pe care o blochează să fie eliberată în vederea instalării unui seminţiş viabil, sănătos şi de calitate la ultima tăiere sau la tăierile următoare dacă sunt necesare mai multe tăieri.

La aplicarea tăierii progresive de lărgire a ochiurilor, prin inventarierea efectuată seminţişului în pieţele de probă s-a constatat că 8,4% din regenerarea naturală sunt exemplare cu diferite vătămări. Dintre puieţii de brad, 10,1% sunt vătămaţi. Procentul de vătămare la brad este cel mai mare determinat dintre toate tipurile de tăieri progresive executate. Lucrările de exploatare efectuate în aceas-tă etapă a tratamentului tăierilor progresive sunt cauza principală a prejudicierii seminţişului natural total obţinut (74% din numărul puieţilor vătămaţi) dar şi a celui de brad în aceeaşi măsură (71,9% din numărul puieţilor de brad vătămaţi). Pe grade de vătămare, bradul datorită formei coronelor sale şi a faptului că frunzele nu sunt caduce, este cel mai mult şi mai grav lezat. Pentru a nu produce prejudicii, exploatarea se va efectua pornind din amonte şi înaintând înspre aval cu toate fazele concomitent, pentru a nu se interveni de două ori pe aceeaşi suprafaţă, numai în intervalele de timp admise, cu repaus vegetativ, în perioade cu strat de zăpadă de aproximativ 25-50cm (preferabil 40-50 cm). Tehnologia de exploatare folosită să cuprindă fazele de doborât, fasonat, curăţat de crăci pe loc,

58

la cioată, iar scosul-apropiatul materialului lemnos să se execute în trunchiuri şi catarge şi părţi de arbore, numai cu utilajele şi pe căile de colectare stabilite. În parchet nu se va lucra în perioade cu umiditate excesivă a solului pentru a evita prejudiciile aduse solului şi seminţişului care se desrădăcinează uşor, sau în perioade cu ger când acestea devin casante. La toate fazele de lucru este necesa-ră respectarea regulilor silvice de exploatare. Materialul lemnos se va scoate integral, conform instrucţiunilor, până la diametrul de 2 cm, pentru a nu bloca suprafeţe în care seminţişul să se dezvolte sau să se instaleze normal. Cu cât se-minţişul este de dimensiuni mai mari, cu atât prejudiciile de exploatare sunt mai mari. Seminţişul de dimensiuni de 30-40cm, în condiţiile unui strat de zăpadă de 40-50cm este bine protejat şi vătămările produse de exploatare sunt minime.

Zăpada provoacă însă şi rupturi în cazul unor ninsori abundente, cu un mare conţinut de apă, când greutatea încărcăturii dată de stratul de omăt ce se depune pe cetina puieţilor este prea mare, sau când arborii din masiv sub adierea vântului se scutură de stratul de zăpadă pe seminţiş. Gerurile, îngheţurile târzii de primăvară sau îngheţurile timpurii de toamnă au provocat vătămări la 5,7% din numărul total al puieţilor cu diferite vătămări, din care 9,4% din puieţii vătă-maţi în acest mod sunt de brad. Deschiderea masivului prin lărgirea ochiurilor, desface scutul protector al arboretului matern şi o parte din plantule, în special, dar şi din seminţişul juvenil nu rezistă gerurilor sau temperaturilor extreme, mai ales când acestea se produc în sezon de vegetaţie.

Seminţişurile instalate şi bine închegate în ochiurile luminate prin tăierea progresivă 2 oferă adăpost şi hrană vânatului. Prejudiciile cauzate de vânat însumează 10,4% din numărul puieţilor vătămaţi, din care 14,8% sunt prejudicii produse de vânat bradului.

Atacuri de insecte sau ciuperci se înregistrează la regenerarea naturală inventariată pentru arboretele cu tăieri de lărgire a ochiurilor la 6,1% din numărul puieţilor vătămaţi. Bradul este foarte puţin afectat în acest mod (0,3%). Vitalitatea seminţişului în arboretele în care se execută tăierea progresivă de lărgirea ochiurilor este corespunzătoare: 97,9% din seminţiş este de vitalitate bună şi foarte bună (la brad 96,2%), 1,4% de vitalitate satisfăcătoare (la brad 2,3%) şi numai 0,7% (la brad 1,5%) din seminţiş are vitalitate nesatisfăcătoare.

Revenirea cu una sau mai multe tăieri de lărgirea ochiurilor depinde de dinamica dezvoltării seminţişului, compoziţia şi vitalitatea lui (determinate prin controlul regenerării naturale), consistenţa şi starea arboretului şi se stabileşte prin observaţii atente efectuate în teren. 7.4.4. Tăierea progresivă de racordare a ochiurilor

Înlăturarea definitivă a arboretului matern se face prin aplicarea tăierii progresive de racordare a ochiurilor, atunci când suprafaţa considerată este rege-nerată. Momentul pentru aplicarea tăierii de exploatare a ultimilor arbori rămaşi între ochiurile de regenerare trebuie să fie nici prea devreme, cănd există perico-lul vătămărilor datorate îngheţurilor sau arşiţelor şi nici prea tărziu, când frânea-

59

ză dezvoltarea normală prin concurenţa accentuată pe care o exercită arborii din masiv. El trebuie să coincidă cu posibilitatea sub toate aspectele a seminţişului să preia ştafeta, să devină independent din punct de vedere ecologic şi să îndepli-nească funcţiile corespunzătoare unui nou arboret. Este indicat ca tăierea de ra-cordare să se execute, dacă este posibil într-un an de fructificaţie pentru ca suprafeţele neregenerate în urma tăierilor aplicate să aibă posibilitatea de a se regenera pe această cale în ultimă instanţă. Perioada de regenerare depinde de perioadele de regenerare ale ochiurilor componente şi de obicei se poate întinde pe 15-30 ani (Florescu, 1981). Aceasta depinde de temperamentul speciilor (este mai scurtă la speciile de lumină şi mai lungă la speciile de umbră) şi de condiţiile bioecologice existente. Problema care se pune este: la câţi ani de la instalarea regenerării naturale este indicată efectuarea tăierii progresive de racordare? La ce înălţime a puieţilor? Problema implică: limtarea efectelor negative date de vătămările produse în seminţiş prin activitatea de exploatare a masei lemnoase şi nu în ultimul rând depăşirea de către seminţiş a nivelului stratului de aer de la sol unde îngheţurile şi seceta au valori maxime. Pentru primul criteriu de limitare al prejudiciilor, înălţimea optimă a seminţişului este de 20-30 cm, pentru cel de-al doilea înălţimea seminţişului trebuie să fie 40-50 cm. Luând în considerare criteriile menţionate, se consideră vârsta optimă pentru efectuarea tăierii definitive la seminţişul de brad 7-10 ani şi înălţimea 40-60 cm, pentru molid 5-7 ani cu înălţimea 40-50 cm şi pentru fag 4-6 ani (uneori în condiţii nefavorabile: 6-8 ani) cu înălţimea 60-70 cm. Toate aceste considerente necesită a fi calculate în cazul amestecurilor, cu luarea în considerare a preten-ţiilor fiecărei specii. Trebuie, de asemenea, urmărit ca gradul de ocupare cu seminţiş viabil, care a pus temeinic stăpânire pe sol şi care devine astfel capabil să constituie un nou masiv arborescent viabil şi valoros să fie ≥60 -70%. De aceea, în cazul în care regenerarea nu s-a produs în anumite puncte (suprafeţe), în acestea tăierea de racordare să fie amânată până la asigurarea instalării seminţişului, pe cale naturală sau prin completări, pentru a se regenera întreaga suprafaţă conform compoziţiei de regenerare fixate. În astfel de condiţii tăierea de racordare poate avea caracter parţial şi se poate realiza în două sau mai multe reprize la nivelul arboretului angajat în exploatare-regenerare. Bradul şi fagul au capacitatea de a se instala la intensităţi ale luminii de 1/77-1/89 din lumina plină (Brega, 1986). Putem spune că sunt specii eminamente de umbră. Bradul suportă o umbrire mai accentuată. Chiar şi după 20-30 ani sub adăpost (în cazuri mai rare chiar 45-50 ani) îşi reactivează creşterea după ce este pus în lumină. În aceste cazuri nu este totuşi indicată menţinerea lui atâta timp pentru că îşi reduce capacitatea de creştere şi plasticitatea, adaptându-se greu noilor condiţii. Forma tabulară a bradului (diametrul coroanei > înălţimea) se datorează consistenţei pline (0,9-1,0) a arboretului sub al cărui masiv a fost ţinut şi a staţiunii sărace. Cu cât puieţii au fost crescuţi în condiţii de lumină mai multă, cu atât ei trebuie puşi în lumină

60

mai repede. Molidul ţinut sub adăpostul masivului la consistenţe de 0,5-0,6 sau mai mari, pentru o perioadă mai mare de 4-5 ani dispare. Fagul are nevoie de lumină chiar din primul an de viaţă, dacă sunt ţinuţi sub masiv la consistenţe de 0,8 sau mai mari, după o perioadă de 6-8 ani devine inutilizabil. Puşi în lumină plină prin tăierea de racordare, puieţii de brad şi de fag îşi reactivează creşterile după un interval de aproximativ 4-5 ani. După 8-10 ani de la tăierea definitivă, raportul creşterilor între fag şi brad este nedefinit, dar după 15-20 ani creşterea bradului este cu mult mai activă decât la fag şi la molid. Acest lucru se datorează faptului că în primii ani de viaţă bradul îşi dezvoltă mai mult sistemul său radicelar, fagul şi molidul îşi dezvoltă mai mult părţile aeriene. Tăierile progresive de racordare efectuate în această perioadă şi pentru care s-au făcut sondajele sunt executate în arborete cu compoziţia 3,5%Br 83,5% Fa 9,4% Ca 3,6% Dt (tab.nr.36). În momentul extragerii consistenţa arboretelor era de 0,57 şi vârsta medie 111,4 ani (tab.nr.36). Seminţişul existent ocupa 72,7% din suprafaţă cu o densitate de 17,3 mii puieţi/ha, din care cu vitalitate bună şi foarte bună 16,9 mii puieţi/ha (tab. nr.37). Seminţişul bradului este pe 38,6% din suprafaţa ocupată de seminţiş, cu o densitate de 6,7 mii puieţi/ha, din care 6,5 mii puieţi/ha au vitalitate foarte bună şi bună. Compoziţia seminţişului rămas în teren după efectuarea tăierii progresive de racordarea ochiurilor este 38,6% Br 12,3% Mo 39% Fa 10,1% Pam (tab.nr.37). Proporţia în cadrul compo-ziţiei seminţişului răşinoaselor cu foioasele este aproape identică (50,9% la 40,9%), aceasta oferă posibilitatea reglării proporţiei fiecărei specii prin extragerile efectuate cu ocazia executării tăierilor de îngrijire. Se va acţiona în sensul menţionat pentru o compoziţie 20% Br 10% Mo 50% Fa 10% Pam, pe care o considerăm, pentru condiţiile staţionale ale zonei, ca fiind cea mai adec-vată. Alături de seminţişul normal avem pe 3,9% din suprafaţă un seminţiş preexistent cu diametrul peste 5 cm a cărui stare şi conformaţie nu a fost studiată atent şi care are multiple răni cauzate de lucrările de exploatare effectuate, calitatea lemnului şi starea de sănătate sunt afectate şi de aceea se va extrage.

Regenerarea naturală care nu este afectată de vătămări reprezintă 96,6% din numărul total al puieţilor, din care 98,2% din puieţii de brad sunt nevătămaţi. Având în vedere că cele mai multe leziuni sunt provocate de exploatări, concluzionăm că tăierea progresivă de racordare s-a efectuat în bune condiţii. Repartiţia seminţişului pe categorii de înălţime este prezentată în tabelul nr.39. Media calculată pentru înălţimea medie a seminţişului este 98,2 cm.Bra-dul are înălţimea medie ceva mai mică: 85,6 cm. Faţă de optimul dimensiunii în înălţime stabilit pentru tăierea definitivă se constată că înălţimea medie a semin-ţişului este mai mare, deci racordarea s-a executat târziu, tratamentul s-a aplicat în ritm lent, s-a manifestat o reţinere nejustificată în aplicarea la timp a tăierilor. La efectuarea tăierii de racordare, analiza regenerării naturale dobândite prin aplicarea tratamentul tăierilor progresive ne demonstrează că cele mai bune rezultate, raportate la categoriile de relief ale terenului, s-au obţinut pe platouri (85% regenerare din suprafaţa aferentă platourilor, din care brad pe 76,5%),

61

valorile medii s-au obţinut pe terenurile situate pe versanţi (69,3% din suprafaţa aferentă versanţilor, din care 33,2% din regenerare este de brad) şi cele mai slabe regenerări sunt pe versanţii superiori (64,8% din suprafaţa aferentă, din care bradul reprezintă doar 16,3%). Pe terenurile situate în versanţii inferiori, aplicarea tratamentului tăierilor progresive a dat rezultate foarte bune. Contrar aşteptărilor avem regenerare pe 85% din suprafaţa aferentă, din care 54% este ocupată de seminţişul bradului. Reacţia moderat la slab acidă, textura nediferenţiată pe profil, structura relativ bună, profunzimea mare, moderat la puternic humifer, bogat în substanţe nutritive, capacitatea mare de apă utilă sunt câteva proprietăţi ale eutricambo-solurilor tipice care le fac fertile pentru arboretele din zona Avrig. Seminţişul realizat prin aplicarea tratamentului tăierilor progresive cumulează 81,7% din suprafaţa în care s-a efectuat ultima tăiere cu o densitate de 20,3 mii puieţi/ha. Bradul reprezintă 43,8% procent de participare în această regenerare cu o densitate de 8,9 mii puieţi/ha. Cerinţele edafice ale bradului, în ansamblu condi-ţiilor bioecologice reale din teren, sunt îndeplinite astfel foarte bine de către eutricambosoluri. Districambosolurile tipice, în primul rând prin reacţia puternic acidă la moderat acidă pe care o manifestă, sunt mai puţin agreate de speciile forestiere prezente şi ca urmare seminţişul dezvoltat pe acest tip de sol este pe suprafeţe mai mici (56,3% din suprafaţă, din care bradul reprezintă 25,2%) şi în densitate mai mică (11,8 mii puieţi/ha din care 2,7% brad). Înclinarea terenului a avut un rol determinant alături de substratul edafic în procesul de regenerare naturală al arboretelor pentru care s-a aplicat tăierea progresivă de racordare (probabil a avut şi asurpra proceselor pedogenetice acelaşi efect). Pe terenurile situate în categoria de înclinare 0-15°, seminţişul obţinut este aproape identic cu cel regenerat pe eutricambosolul tipic: 82,5% din suprafaţa terenurilor de această categorie de pantă este regenerată (din care 45,7% cu brad), cu o densitate de 20,6 mii puieţi/ha (din care 9,4 mii puieţi/ha de brad). Pe terenurile cu înclinarea 16-30° seminţişul a acoperit 66,7% din suprafaţa categoriei de pantă, cu o densitate de 13,3 mii buc/ha, dar fără a exista seminţiş de brad. Pe suprafeţele cu înclinare de 31-45°, seminţişul este identic cu cel dezvoltat pe eutricambosolurile tipice din toate punctele de vedere. Categoriile de expoziţie ale versanţilor exploataţi prin tăierile progresive de racordare analizate sunt N, NV şi E. Seminţişul natural s-a regenerat cel mai bine pe expoziţiile estice: 81,5% din suprafaţă (din care bradul în proporţie de 77,3%), cu o densitate de 16,8 mii puieţi/ha (din care 13,0 mii puieţi de brad). Bradul s-a regenerat foarte bine sub adăpostul făgetului deşi în compoziţia arboretului era diseminat. Pe expoziţiile NV regenerarea naturală este la media pe tăiere: 72,7% din suprafaţă (din care bradul numai 6,4%), cu densitatea de 16,2 mii puieţi/ha (din aceştia doar 1,0 mii puieţi/ha sunt de brad). Expoziţiile nordice au oferit condiţii mai vitrege regenerării naturale a arboretelor. Dacă la acestea s-au adăugat panta mare a terenului şi altitudinea mai mare, s-a redus perioada de vegetaţie, condiţiile ecologice, fructificaţiile şi implicit regenerarea

62

naturală. Deşi regenerarea s-a produs printr-un număr mai mare de puieţi (17,8 mii puieţi/ha), bradul nu s-a regenerat corespunzător (numai 2,5 mii buc./ha, pe o suprafaţă ce reprezintă 14,6% din suprafaţa efectiv regenerată, care este de 67,1% din suprafaţa totală). Odată cu înlăturarea definitivă a arboretului, punerea în lumină plină, directă, influenţează dezvoltarea ulterioară nu numai a seminţişului dar şi a vegetaţiei existente, în ansamblul complex al tuturor factorilor bioecologici. Lumina şi căldura de care beneficiază, dar şi lipsa concurenţei arboretului înlăturat creează condiţii de dezvoltare şi pentru speciile ierboase, arbuşti, rugi, seminţişul altor specii decât cele de interes din compoziţia ţel fixată, etc., care intră în concurenţă directă cu seminţişul de interes în regenerarea pădurii. Avem înierbare pe 30,1%, rugi pe 24%, stâncărie pe 5,2%, seminţiş de Ca, Me, Plt pe 16,8% din suprafaţă (tab.nr.44). De asemenea o parte din suprafaţă este acope-rită cu un strat continuu şi gros de litieră (11,8% din suprafaţă) care în condiţiile de iluminare puternică se descompune mai repede, permite apei să intre mai uşor în sol şi astfel echilibrează în acest mod regimul hidric. Zonele mlăştinoase (5,2 % din suprafaţă) pun şi ele probleme regenerării existente sau unde nu este pun problema completărilor în regenerarea naturală. Protejarea seminţişului de toţi aceşti factori se realizeză prin organizarea judicioasă a lucrărilor de îngrijire sau de ajutorare a regenerării naturale pentru dezvoltarea normală a seminţişurilor. Deşi 98,2% din numărul puieţilor ce aparţin regenerării naturale au o vitalitate bună şi foarte bună, din care puieţii de brad au această vitalitate în proporţie de 99,1%, se constată totuşi că 3,4% din numărul total este afectat de diferite vătămări. Numărul puieţilor de brad afectat este în proporţie de 1,8%. Sunt cantităţi mici, admisibile, inevitabile, mai ales la vătămările produse prin exploatările forestiere (0,9% din numărul total al puieţilor existenţi, iar la brad nu s-au înregistrat astfel de vătămări). Vătămările produse de vănt şi de zăpadă însumează 1,5% din numărul total al puieţilor din care 27,9% din aceştia sunt pentru exemplarele de brad. Fără adăpostul masivului, vânturile, viscolele, încărcătura cu zăpadă produc aceste vătămări seminţişului. În mai mică măsură 0,3% din puieţi sunt vătămăţi de vânat (jumătate din numărul lor sunt de brad). 7.5. Tratamentul tăierilor rase

Tratamentul cu tăieri rase are la bază principiul exploatării prin interme-diul unei tăieri unice a arboretul matur, ajuns la vârsta exploatabilităţii şi regene-rarea se face în condiţiile bioecologice ale terenului descoperit, fie pe cale natu-rală fie pe cale artificială. Tăierea rasă întrerupe brusc, pentru o perioadă de timp, funcţiile pe care le are arboretul. Regenerarea se declanşează imediat după extragerea masei lemnoase de pe suprafaţa parcursă. Pe lângă obiectivele privind exploatarea şi regenerarea pădurii, tratamentul necesită şi protecţia arboretelor rămase pe picior dar şi a seminţişurilor naturale sau artificiale instalate la acţiunea factorilor bioecologici dăunători.

63

În arboretele din zona Avrig s-au utilizat tăierile rase în benzi alterne. Prevederile amenajamentelor vizau efectuarea tăierilor rase (în cărpinete sau căr-pineto-făgete) şi regenerarea să se execute artificial, prin plantaţii. Cu toate aces-tea încercările au fost în sensul obţinerii mai întîi a regenerării pe cale naturală şi rezultatele au fost favorabile. Benzile au maxim 3 ha şi lăţimea medie a unei benzi s-a executat la dimensiunea de 1,5 înălţimi de arbore (aproximativ 30-45 m). Arborii seminceri aleşi au fost însemnaţi şi o importanţă mare s-a dat acelora care erau amplasaţi în marginea masivului, la limită cu banda. Astfel, fagul şi bradul au produs regenerări bune din exemplare prezente doar diseminat. Arboretele pentru care s-au aplicat tăierile rase în benzi au fost cele parţial sau total derivate gen cărpineto-făgete de productivitate scăzută, cu proporţia fagului 20% şi a carpenului 80%. Bradul şi molidul sunt prezente diseminat în compoziţie. Seminţişul obţinut după tăierea rasă în benzi are compoziţia unui amestec de răşinoase cu fag în care bradul ocupă 35,2% din suprafaţa cu regene-rare naturală, molidul 2,8% şi fagul 62%. Este o compoziţie de viitor care comportă modelare la tăierile de îngrijire. Proporţia regenerării naturale este pe 70,8% din suprafaţă. Diferenţa va fi împădurită, deci şi de aici se pot regla proporţiile speciilor spre compoziţia ţel dorită. Numărul puieţilor la hectar este însă relativ mic: 9,2 mii buc./ha, din care brad 3,2 mii buc./ha. Benzile au fost orientate perpendicular pe direcţia vânturilor dominante, sensul de înaintare al tăierilor fiind spre acestea pentru a evita efectele neplăcute ale doborâturilor.

Pentru evitarea efectelor negative ale insolaţiei, în zonele calde şi uscate orientarea este recomandată să fie pe direcţia E-V şi direcţia de înaintare N la S, iar în zonele reci şi umede pe orientare N-S pentru a compensa lipsa de căldură şi lumină şi direcţia de înaintare de la E la V.

Timpul de aplicare a unei noi tăieri pentru banda următoare depinde de anii de fructificaţie şi de dinamica de dezvoltare a seminţişului (intervalul de aplicare a unei noi tăieri este de 3-7 ani). Înălţimea medie a seminţişului măsura-tă în pieţele de probă efectuate este de 51,2cm (bradul are o înălţime medie de 59,1cm). Pe categorii de înălţime, seminţişul este grupat astfel: pentru înălţimea de 16-30cm avem 34,1% din suprafaţa regenerată (bradul 24,2%), la 31-70cm avem 42,9% (brad 45,2%), la 71-100cm avem 18,8% (brad 22,6%) şi la categoria de înălţime 101-200cm avem 4,2% (cu 8% brad).

Categoriile de relief pentru terenurile cu tăieri rase în care s-au făcut măsurători sunt versanţii (tab.nr.41), cu 36,8% din suprafaţă situată pe versanţi inferiori şi 63,8% pe cei superiori. Condiţiile climatice mai vitrege pentru instalarea şi dezvoltarea seminţişului din văi au limitat regenerarea la 36,7% din suprafaţa versanţilor inferiori (din care brad 37,1%) faţă de versanţii mijlocii unde seminţiţul s-a instalat mult mai bine (pe 63,3% din suprafaţa aferentă, din care bradul 62,9%), cu beneficiul unor condiţii de vegetaţie superioare raportate la cerinţele speciilor. Înclinarea terenurilor cu tăieri rase este moderată, se încadrează la categoria de pantă de 16-30º, expoziţia este NV.

64

Tipul de sol este eutricambosolul tipic, care oferă prin profunzime, aciditate moderată şi troficitate, condiţii de trai corespunzătoare seminţişului.

Succesiunea bradului după carpen, din observaţiile efectuate, este o reu-şită. Litiera de carpen favorizează instalarea şi dezvoltarea ulterioară a seminţi-şului de brad prin compoziţia sa chimică. Lumina şi căldura din benzile deschise accelerează descompunerea litierei şi alimentează solul cu humusul atât de agreat de brad. Descompunerea litierei este şi în avantajul instalării fagului, a căror radicele nu au aceeaşi putere de penetrare. Radicela fagului are capacitatea de a străpunge pe o adâncime de maxim 2-3mm, pe când radicela bradului stră-punge 4-6cm. Sămânţa bradului poate germina după ce a străpuns un strat gros de litieră tasat şi de a se dezvolta bine între stratul vechi de litieră tasat şi stratul nou depus şi în contact direct cu solul mineral, lucru care nu este posibil la fag.

Problemele care trebuie rezolvate după exploatarea masei lemnoase din benzile tăiate la ras sunt date de speciile ierboase şi de rugii care se dezvoltă pe 28,7% (din care ierburi pe 10,5% şi rugi 18,4%) din suprafaţă şi care concurează seminţişul instalat sau împiedică instalarea unuia nou. Tăierile de ajutorarea regenerării naturale şi ulterior tăierile de îngrijire sunt necesare, mai ales în lupta care se declanşează cu seminţişul de carpen. Carpenul este o specie care fructifi-că abundent, aproape anual şi se instalează uşor în condiţiile în care are lumină. De aceea trebuie declanşată mai întîi regenerarea de brad şi condusă pentru a constitui grupuri compacte, bine închegate. În caz contrar, carpenul pune probleme mari şi sunt necesare lucrări de îngrijire permanente.

Vitalitatea seminţişului este 97,6% bună şi foarte bună, 0,6% satisfăcă-toare şi 1,8% nesatisfăcătoare. Bradul are 100% vitalitate bună şi foarte bună. S-a constatat că numai 5,3% din numărul total al puieţilor este afectat de vătămările care în totalitate sunt generate de exploatarea masei lemnoase de la tăierile rase în benzi. Seminţişul de brad este afectat numai în proporţie de 4,8%. Rezultă că pentru a obţine o bună regenerare la efectuarea tratamentului tăierilor rase în benzi alterne trebuie în primul rând ca lucrările de exploatare a masei lemnoase să se execute corespunzător pentru toate fazele de lucru, materialul lemnos să se scoată integral şi materialul lemnos inutilizabil, cumulând resturile de exploatare, să se martoneze în grămezi cu lăţime cât mai mică (până la maxim 1m). Unde litiera este continuă şi groasă sau avem înierbare ori seminţiş care nu poate fi utilizat, înmlăştinare, rugi, sol compact, etc. sunt strict necesare lucrări de ajutorarea regenerării naturale, atât pentru instalare cât şi pentru dezvoltarea normală a semiţişurilor. Tratamentul tăierilor rase în arboretele din zona Avrig nu este aplicat pe scară largă ci în foarte puţine cazuri când el a fost aplicat pentru conformitate la prevederile amenajistice şi s-au depus eforturi pentru regenerarea pe cale natura-lă a arboretelor.De multe ori tăierile rase în benzi alterne au un caracter de refa-cere-substituire, dar dacă au fost executate conform prevederilor amenajamen-tului ca şi tratament aparte, ele au fost tratate separat ca atare, deşi intervenţiile silviculturale, au de cele mai multe ori acelaşi aspect silvicultural.

65

7.6. Tăieri de substituire-refacere Arboretele care din diferite motive au ajuns într-o stare de degradare,

arboretele subproductive, sau arboretele total derivate necesită lucrări speciale pentru readucerea lor la forma, compoziţia, structura şi productivitatea normală, specifică tipului natural fundamental de pădure şi condiţiilor staţionale. Arbore-tele degradate sau subproductive (funcţional necorespunzătoare) vor fi supuse unui tratament cu aplicarea tăierilor de refacere al potenţialului bioproductiv. Cele care sunt total derivate vor fi aduse la tipul natural fundamental de pădure prin aplicarea tăierilor de substituire.

Pe o suprafaţă de 15,6 ha care a fost parcursă cu tăieri de substituire-refa-cere au fost efectuate pieţele de probă pentru determinarea caracteristicilor seminţişului. Arboretele cărora li s-au aplicat tăierile erau compuse din 81,3% Ca 7,2% Dt 6,4 Fa şi 5,1% DR. Deci erau cărpinete de productivetate scăzută, în amestec cu fag din lăstari, ceva răşinoase şi mesteacăn, provenite din regenerare naturală după efectuarea tăierilor pe cupoane, la ras, din vechiul composesorat de la Racoviţa, care după 1989 a fost repus în posesie. Tipurile de pădure natural fundamentale : 1314 Amestec de Mo, Br, Fa,cu floră de mull (m) şi 4114 Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull (m) au ajuns în urma intervenţiilor din perioada interbelică să aibă compoziţia prezentată mai sus. Pentru aducerea la tipul natural fundamental de pădure au fost efectuate tăieri de substituire-refacere. Deţinătorii composesoratului locuiesc în zona în care nu există gaz metan şi solicită mai mult lemn de foc. Am profitat de acest lucru şi am pus în valoare aceste arborete prin tăieri de deschidere a ochiurilor în jurul unor arbori seminceri din speciile brad, molid, fag, paltin de munte, bine conformaţi, dar destul de rari. Ochiurile au fost de dimensiunea ½ din înălţimea arborilor, deci pentru o tăiere de intensitate mică, cu extragerea carpenului, mesteacănului, plo-pului tremurător, pe câte o bandă de aproximativ 40-45m, pe linia de cea mai mare pantă. Exploatarea s-a făcut cu populaţia din zonă, majoritatea membri composesori, cu scos-apropiatul materialului lemnos cu atelajele proprii, fără a fi admise tractoare. Exploatarea s-a făcut în aşa fel încât aproape nu au rămas resturi de exploatare, iar prejudiciile au fost inexistente în arboret, dar şi pentru sol, acesta fiind doar uşor mobilizat.

Deschiderea ochiurilor în benzi a avut un caracter aproape permanent, în funcţie de anii de fructificaţie mai ales. Pe măsura instalării seminţişului, ochiu-rile au fost lărgite spre ½-1 înălţime de arbore prin extragerea la aceleaşi specii, fără însă a extrage arborii seminceri fixaţi iniţial. Tăierile definitive s-au execu-tat în benzi, pe măsura realizării regenerării suprafeţei benzilor. Exploatarea s-a realizat cu agenţi economici, utilizând ca utilaj conducător tractorul forestier. Suprafeţele parcurse cu tăierile de substituire-refacere s-au regenerat natu-ral în proporţie de 77,9% cu o densitate de 25,8 mii puieţi/ha (din care brad 12,4 mii puieţi/ha). Compoziţia seminţişului realizat este 48% Br 10,5% Mo 40,1% Fa şi 2,2% Pam. Înălţimea medie a seminţişului este de 47,2 cm (seminţişul bradului are în medie 54 cm), o înălţime optimă pentru efectuarea tăierii definiti-

66

ve în vederea dezvoltării în bune condiţii a regenerării instalate.Seminţişul este repartizat relativ uniform pe categorii de înălţime (tab.nr.39). Tăierile de substituire-refacere sunt amplasate în toate categoriile de relief (tab.nr.41): pe platouri 15%, pe versanţi : inferiori 2,1%, mijlocii 78,6% şi supe-riori 4,3%. În aceste condiţii s-au obţinut regenerări naturale la acest tip de tăiere pe 14,7% în terenurile situate pe platouri (din care 21,4% este de brad), pe versanţi: inferiori 2,6% (din care brad 1,5%), mijlocii 78,6% (din care brad 74,3%) şi superiori 4% (din care brad 2,3%). Tipul de sol reprezentat în terenu-rile în care s-au executat tăieri de substituire-refacere este unic: eutricambosolul tipic, sol cu bune însuşiri pentru speciile din compoziţia ţel, cu răspândire mare în zona studiată. Terenurile cu tăieri de substituire-refacere sunt aproape în mod egal repartizate pe două categorii de pantă. La categoria de înclinare 0-15° suprafaţa este regenerată în proporţie de 78,4% (din care bradul ocupă 26,7%) cu o densitate de 14,7 mii puieţi/ha (din care brad 11,8 mii puieţi/ha). Pe pante de 16-30° procentul de regenerare este de 77,5% din suprafaţă (din care cu brad 68,5%) cu o densitate de 36,4 mii puieţi/ha (din care brad 24,9 mii puieţi/ha). Bradul s-a regenerat foarte bine pe terenurile în pantă de 16-30°, cu o densitate bună, mult superioară celeilalte categorii de pantă. Categoriile de expoziţie ale terenurilor sunt reprezentate astfel: 35,9% expoziţie N, 30,1% expoziţie NE, 19,2% expoziţie E şi 14,8% expoziţie S. Rezultatele obţinute în regenerarea naturală sunt cele mai bune pe expoziţia S, cu o regenerare pe 80% din suprafaţa aferentă categoriei de expoziţie (din care brad pe 61,1%), cu o densitate de 64,2 mii puieţi/ha(din care 39,2 mii puieţi de brad/ha) şi pe expoziţia NE cu o regenerare pe 89,4% din suptafaţă (din care brad pe 44,4%) şi cu o densitate de 32 mii puieţi/ha(din care 14,2 mii puieţi de brad/ha). De remarcat că pe expoziţia estică, cu o proporţie a regenerării natu-rale de 72%, bradul s-a regenerat în proporţia cea mai mare: 83,5% (cu 14,5 mii puieţi/ha).Rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât pe 67,4% din supafaţă avem condiţii grele de regenerare datorită: înierbării pe 28,6%, înmlăştinării pe 1,9%, rugilor pe 11,7%, martoanelor de crăci şi drumurilor de tractor de pe 1,6%, seminţişului din specii nedorite pe 9,8% şi litierei groase pe 13,8% din suprafaţă. Numărul puieţilor vătămaţi raportat la numărul total de puieţi este de 7,3%, numărul puieţilor de brad vătămat raportat la numărul total de puieţi de brad existent este de 6,5%. Cauzele vătămărilor sunt: exploatările forestiere 91,9% ( 86,7% din cauzele vătămării puieţilor de brad), doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă 1,4% (2,6% la puieţii bradului) şi pagube cauzate de vânat 6,7% (10,7% la puieţii de brad). Vitalitatea seminţişurilor naturale realizate în urma tăierilor de substituire este de calitate foarte bună şi bună în proporţie de 94,4% (bradul 97%), satisfăcătoare 1,8% (bradul 0,5%) şi nesatisfăcătoare 3,8% (bradul 2,5%). În toate situaţiile în care s-au aplicat tăierile de substituire-refacere s-a urmărit să se realizeze compoziţii corespunzător condiţiilor ecologice existente

67

cu promovarea prioritară a speciilor corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, a speciilor autohtone valoroase. Bradul, molidul şi chiar şi paltinul de munte s-au regenerat bine. Acolo unde proporţia fagului în compoziţia seminţi-şului era mai redusă decât în compoziţia ţel s-a intervenit prin introducerea arti-ficială a fagului prin plantaţii în completarea regenerării naturale. În zonele joase altitudinal, în compoziţiile cu care s-au completat regenerările a fost introdus gorunul, de asemenea cu succes pentru că înainte era frecvent întâlnit. Până la lichidarea arboretelor derivate sau parţial derivate în care s-au efectuat tăieri de substituire-refacere în benzi, succesiunea acestora înaintează în direcţiile specificate după acelaşi mod de lucru, pe suprafeţe de până la 3ha(la fel ca la tăierile rase) şi cu o periodicitate cuprinsă între 3-7 ani, uneori mai mult (10-12ani), în funcţie de realizarea stării de masiv a benzilor tăiate, anii de fruc-tificaţie, compoziţia arboretelor, evoluţia seminţişului, mărimea areboretului, condiţiile de relief, posibilităţile şi metodele de exploatare, eficienţa lucrărilor de ajutorarea regenerării naturale, etc. O comparaţie între aceste tăieri şi cele pro-gresive se poate face, însă tăierile de substituire efectuate exclusiv prin tăieri progresive sunt dificil de realizat datorită prezenţei foarte reduse a speciilor de interes în regenerare şi sunt evitate ca soluţii de către amenajişti. Bradul se insta-lează cu uşurinţă la adăpostul arboretului matern (mai ales de Ca) chiar la con-sistenţe mai mari şi se dezvoltă bine având în vedere că lăţimea mică a benzilor îi oferă protecţie laterală, problema este concurenţa cu seminţişul de Ca,Me, Plt. 7.7. Lucrări speciale de conservare

Configuraţia accidentată a terenului din zona Avrig, cu înclinări foarte repezi, frecvent peste 30-35°, frământată, cu ruperi de pantă, cu soluri super-ficiale şi rocă la suprafaţă, unde pericolul eroziunii de este real şi permanent, ridică o problemă deosebită în alegerea şi aplicarea tratamentelor celor mai adecvate care să asigure continuitatea pădurii, concomitent cu îndeplinirea simultană a funcţiilor de producţie şi de protecţie ale arboretelor. Situaţia este mai complexă odată cu includerea integrală a arboretelor în grupa I funcţională, de protecţie a bazinelor hidroenergetice. Lucrările speciale de conservare sunt soluţia gospodăririi pădurilor exceptate definitiv sau temporar de la tăierile de produse principale, care se aplică în zonă începând cu anul 1986. Ansamblul acestor lucrări este variat şi complex, cuprinzând o gamă largă de operaţiuni silvotehnice, dintre care: -lucrări de recoltare a produselor accidentale şi de igienă; -extracţii de intensitate redusă prin deschiderea de nuclee de regenerare şi promovarea nucleelor de regenerare naturale existente; -lucrări de îngrijirea seminţişului şi a tineretului natural de viitor instalate (descopleşiri, recepări, mobilizări, degajări, curăţiri, etc., în funcţie de stadiul de dezvoltare şi de starea regenerării naturale sau artificiale asupra căreia se acţionează);

68

-lucrări speciale generate de cauze deosebite care necesită intervenţii cum sunt: combaterea şi prevenirea bolilor şi dăunătorilor; optimizarea efectivelor de vâ-nat; restricţii privind păşunatul, efectuarea rezinajului, accesul public, accesul pentru activităţi recreative, turistice, concursuri (raliuri, motocros, echitaţie); amenajarea bazinelor cu caracter torenţial; executarea unor sisteme de drenare. Marile probleme în aplicarea lucrărilor speciale de conservare sunt inacce-sibilitatea arboretelor de acest gen, condiţiile foarte grele de exploatare, raportate la volumul redus al extragerilor pe unitatea de suprafaţă, precum şi lipsa utilaje-lor perfecţionate şi dotarea precară pentru executarea acestor lucrări. Lucrările de conservare, pe aceste considerente, de cele mai multe ori nu se execută. Amestecurile de răşinoase cu fag sunt pădurile majoritare ale zonei Avrig în care se execută lucrări de conservare. Compoziţia arboretelor este 80% Fa, 10% Br şi 10% Mo (tab.nr.37).Volumul extras pentru suprafaţa luată în studiu a fost de 29,1 mc/ha, numai din specia fag. Intensitatea extragerii, a fost de 7,8% şi se încadrează în instrucţiunile tehnice în vigoare (tab.nr.36), procentul extra-gerilor cu care se lucrează este de până la 8% (deci corect).

După tăiere, inventarierea făcută prin pieţele de probă (tab.nr.37) ne arată o regenerare naturală de 64,9% din suprafaţa totală parcusă (din care 8,5% brad) pentru care au fost prevăzute lucrări speciale de conservare. Procentul seminţişului este raportat la întreaga suprafaţă, nu numai pentru ochiurile de regenerare deschise (pieţele efectuate, în mod normal au fost uniform răspândite pe suprafaţa arboretului şi ca dovadă 9% sunt repartizate în ochiuri şi 91% sub masiv. Situaţia este urmarea deschiderii consistenţei arboretului prin efectuarea unor tăieri succesive 1, în perioadele în care pe suprafaţa arboretului erau permi-se astfel de tratamente. Atunci, lipsa fructificaţiilor nu au instalat seminţişul dorit. Profitând de consistenţa redusă, cu timpul s-a instalat un seminţiş de fag în arboretul uniform rărit, instalare greoaie şi în perioadă lungă de timp. Numărul total al puieţilor din regenerarea rezultată este de 8,3 mii buc/ha (din care de brad sunt 0,7 mii buc/ha). Compoziţia seminţişului este 8,5% Br, 1,5% Mo şi 90% Fa. Compoziţia ţel fixată este identică cu cea a arboretului, la realizarea ei vor fi necesare completări cu molid şi la tăierile de îngrijire se va acorda atenţie sporită proporţionării amestecului. Reducerea consistenţei s-a făcut până la 0,7, condiţii în care molidul nu a avut suficientă lumină pentru a se regenera în procent mai mare. Fagul a beneficiat de anii de fructificaţie şi de condiţiile de regenerare favorabile, dovadă fiind procentul mare de regenerare.

Înălţimea medie a seminţişului este de 27,9 cm (tab.nr.39), bradul are înălţimea medie a seminţişului de 38,0cm. Considerăm aceste dimensiuni bune, având în vedere proporţia majoritară a fagului în compoziţie. Repartiţia pe categorii de înălţime este următoarea: pentru înălţimea <15cm avem 39,5% din numărul total al puieţilor (la brad 33,3%); pentru 16-30cm avem 27,4% (la brad 41,7%); pentru 31-70 cm avem 27,7% (la brad 5,6%); pentru 71-100cm avem 4,3% (la brad 8,3%); şi pentru 101-200cm avem 1,1% (la brad 11,1%).

69

Pe categorii de relief, luând în considerare faptul că arboretele cărora li se aplică lucrările speciale de conservare sunt situate de regulă în condiţii de mediu deosebite, am determinat (tab.nr.41) repartiţia lor numai pe versanţi. În conse-cinţă, seminţişul este răspândit: 21,2% în versanţi inferiori (bradul 31,1%), supe-riori 7,4% (bradul 7%) şi majoritatea versanţi mijlocii, pe 71,4% (bradul pe 71,9%). Arboretele studiate sunt încadrate în totalitate la categoria pantelor foarte mari, între 31°-45° şi pe expoziţii NV. Formele de relief, înclinarea şi expoziţia terenului pot înfluenţa, în sens pozitiv sau nu, procesele de regenerare naturală ale pădurii, dar şi accentuarea sau atenuarea factorilor destabilizatori în îndeplinirea funcţiilor de protecţie pentru care se execută lucrările de conservare.

Districambosolul litic este tipul de sol pe care se dezvoltă arboretele cu lucrări speciale de conservare. Acest sol, format pe substratele acide ale versan-ţilor repezi ai Munţilor Făgăraş, este puternic acid la acid (pH=3,2-5,3), slab humifer (cu un conţinut de humus de 2,4-2,8%), oligobazic la oligomezo-bazic (V=14-39%), mijlociu aprovizionat în azot total (0,12-0,15g%), nisipo-lutos la luto-nisipos. Este un sol de bonitate mijlocie la inferioară pentru brad, molid şi fag. Bonitatea lui scade pe măsură ce volumul edafic util se reduce şi de obicei volumul edafic este mic ca urmare a prezenţei rocii masive în primii 20-50cm. Pentru aceste soluri, menţinerea cu continuitate a vegetaţiei forestiere are un rol capital prin protecţia pe care o exercită prezenţa sa împotriva fenomenelor de eroziune. De la caz la caz se va decide dacă în cadrul lucrărilor speciale de con-servare sunt necesare şi oportune deschiderea unor nuclee de regenerare, sau să se execute doar extrageri de igienă. Bazinetele au un caracter torenţial accentuat. Sunt păduri cu funcţii de protecţia apelor şi a solurilor, în care lucrările de con-servare au menirea de a asigura un permanent echilibru al factorilor naturali şi o protecţie cât mai bună a izvoarelor de apă şi a regimului hidric în general. Menţinerea acestor terenuri continuu împădurite este o condiţie vitală pentru îndeplinirea funcţiilor de protecţie în mod corespunzător.

Pe 53.4% din suprafaţa pe care se execută lucrări de conservare (tab. nr.45) s-a constatat prezenţa unor factori care împiedică procesul de regenerare naturală: înierbare pe 15,8% din suprafaţă, rugi pe 8%, stâncărie pe 12%, afiniş pe 3,8% şi litieră pe 12,9%. Pe lângă panta foarte mare şi relieful accidentat prezenţa factorilor menţionaţi face mai dificilă efectuarea lucrărilor speciale de conservare, limitează reuşita regenerării şi necesită lucrări de ajutorarea instalării sau după caz a dezvoltării normare a regenerării naturale.

Vătămările puieţilor din seminţişul natural instalat au fost înregistrate prin pieţele de probă executate la 1,4% din numărul total al puieţilor existenţi şi ele sunt cauzate de vânat.Vitalitatea seminţişului natural rezultat la lucrările speciale de conservare este foarte bună la 93,9% din numărul total al puieţilor (100% pentru puieţii de brad) şi 6,1% de vitalitate bună.

70

7.8.Consideraţii privind influenţa diferitelor sisteme de intervenţii silvotehnice asupra regenerării naturale a bradului în teritoriu studiat

Tratamentele cu tăieri repetate şi regenerarea naturală sub adăpostul masi-vului dau cele mai bune rezultate în regenerarea pe cale naturală a pădurilor din zona Avrig. Preocupările actuale nu includ în sfera de acţiune aplicarea trata-mentului tăierilor succesive şi a tratamentului tăierilor combinate. Aceste trata-mente cu tăieri uniforme nu dau rezultate bune în regenerarea naturală a bradului în fondul forestier din zona Avrig. Utilizarea lor a dat randament în făgete. Aplicarea tăierii definitive, la doar o suprafaţă regenerată de 33,2% din suprafaţa totală, în cazul tăierilor succesive şi 43,8% în cazul tăierilor combinate, ne arată graba cu care erau efectuate tratamentele în goana după cât mai mult lemn. Deci pe lângă faptul că tratamentele nu erau adecvate, au fost efectuate şi defectuos. S-au scurtat perioadele de regenerare normale, nu s-au corelat tăierile cu anii de fructificaţie, s-a mers mult pe plantaţii pure cu molid pe suprafeţe mari. Tăierile se executau mecanic, uniform, de intensitate mică pentru tăierile de însămânţare. Răşinoasele au fost extrase cu precădere de la primele tăieri.Tăierile definitive se executau prea devreme, fără a urmări regenerarea integrală, fiind urmate mai mult de regenerarea artificială ce se executa ulterior pe linia înrăşinării, care era la modă. Tăierile de punere în lumină de cele mai multe ori nu s-au efectuat. Cel mai mult a pierdut dintre toate speciile fagul, care procentual a cedat molidului.

Fig.nr.41: Regenerarea naturală oţinută, pe natură de tăieri aplicate (Natural regeneration obtained per types of implemented fellings)

Tratamentele cu tăieri repetate şi neuniforme, cu regenerare naturală sub

masiv au reuşitele cele mai bune în regenerarea naturală a arboretelor pure sau amestecate de brad în zona studiată (fig.nr.41). Cel mai indicat tratament pentru obţinerea regenerării naturale a bradului este tratamentul tăierilor progresive.

Compoziţia arboretelor în care au fost instalate pieţele de probă este constituită conform fig.nr.42 din 73% Fa, 16,7% Br, 2,3% Mo, 0,3% diverse specii răşinoase, 7,3% Ca şi 0,4% diverse specii de esenţe tari. Aceasta diferă de

71

compoziţia arboretelor din zona studiată care are următoarea configuraţie, schimbată în urma tăierilor executate în timp şi de împăduririle efectuate: 52,5% Fa 23,9% Mo 10,1% Br 3,6% DT 1,3% DM 0,6% DR şi 2% Go.Seminţişul re-zultat în pieţele efectuate este reprezentat pe 68,7% din suprafaţa totală (s-a luat în calcul şi tăierile de deschidere şi de lărgire a ochiurilor, nu numai tăierile defi-nitive). Din acest seminţiş, bradul este reprezentat în proporţie de 31,3% din su-prafaţa regenerată (fig.nr.43), fagul pe 60,9%, molidul pe 6,5% şi paltinul de munte pe 1,3%. Pentru tăierile definitive executate, pe total (progresive defini-tive, tăieri rase şi tăieri de substituire), procentul seminţişului este de 74,16%.

Fig.nr.42: Compoziţia arboretelor Fig.nr.43:Compoziţia seminţişului re- pentru pieţele de probă zultat în pieţele de probă (Stand composition for the sample plots) (Regeneration composition in the sample plots)

Fig.nr.44: Înălţimea seminţişului pe natură de tăieri

(Regeneration height per felling types) Pe ansamblu, înălţimea medie a seminţişului pentru toate tipurile de tăieri

efectuate este de 50,2 cm. Înălţimea medie a seminţişului de brad este de 53,7 cm., deci ceva mai mare, lucru care se datorează în parte declanşării mai timpurii a regenerării bradului şi a însuşirii sale de a rezista sub masiv în condiţii de

72

umbrire perioade ce ajung uneori la 20-50 ani. După tăierea de luminare se constată o regresie a înălţimii regenerării naturale la toate tipurile de tratamente aplicate (fig.nr.44), determinată de şocul punerii în lumină dar şi de concurenţa interspecifică care se acutizează. Scăderea consistenţei la 0,6 avantajează fagul şi dacă se merge la consistenţa de 0,5, molidul este cel avantajat la instalare. După tăierea definitivă se constată o creştere mai mare în înălţime a seminţişului care este mai pregnantă după tăierea progresivă de racordare a ochiurilor.

Din analiza efectuată asupra regenerării naturale obţinute prin efectuarea diferitelor tratamente în perioada actuală, în funcţie de tipul de staţiune şi de tipul de pădure, rezultă că în staţiunile situate în etajele fitoclimatice FM2 şi FM1-FD4 din zona Avrig există condiţii medii de instalare şi dezvoltare a rege-nerării naturale a bradului. De obicei bradul se instalează mai greu sub masivul propriu unde litiera sa cu un conţinut ridicat în mangan nu-i conferă condiţii prielnice. Coronamentul des reţine şi împiedică apa din precipitaţii să ajungă la sol. Arboretele de fag şi de carpen oferă cele mai bune condiţii de instalare pentru brad. Dar instalarea seminţişului, deşi constituie etapa cea mai importantă în regenerarea naturală, nu este totul pentru că relaţiile cu mediul biotic sau abio-tic sunt foarte complexe. Odată instalat, concurenţa interspecifică şi intraspeci-fică pot fi hotărâtoare pentru evoluţia sa. În tot acest context intervenţiile silvo-tehnice au rolul de a canaliza în sensul dorit regenerarea arboretelor prin aplica-rea celor mai adecvate tratamente silviculturale. Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (3332) este cel mai răspândit tip de staţiune în sondajele efectuate (56,4% ). Aplicarea cu discernământ a tratamentelor a dat rezultate bune în mod surprinză-tor şi în arborete situate pe soluri schelete, cu volum edafic mic, dar cu o bună troficitate minerală şi care compensează apa din sol prin apa din precipitaţii, care sunt mai abundenete. În făgetele montane pe soluri scheletice cu floră de mull (m), tăierea de deschidere a ochiurilor a declanşat o regenerare pe 80,8% din suprafaţă (din care bradul ocupă 74,3% din această regenerare), cu 29,6 mii puieţi/ha (din care 22 mii puieţi/ha sunt de brad). Tăierea de racordare a ochiurilor în tipul de pădure (2221) brădeto-făget cu Rubus hirtus (m) consem-nează o regenerare naturală pe 81,5% din suprafaţă (din care brad 77,3%), cu 16,8 mii puieţi/ha (din care brad 13 mii puieţi/ha). Compoziţia arboretelor pentru care s-a efectuat tăierea era 90% Fa 10% Ca, deci arborete parţial derivate, bra-dul a fost extras probabil înainte. În arborete total sau parţial derivate din tipul natural fundamental de pădure (1314) amestec de Mo, Br, Fa, cu floră de mull (m) prin tăierile de substituire-refacere în benzi (în care au fost efectuate tăieri de deschidere şi de lărgire a ochiurilor) s-a realizat o regenerare naturală pe 77,5% din suprafaţă (din care 68,7% brad), cu o densitate foarte bună, de 36,4 mii puieţi/ha (din care 25 mii puieţi/ha de brad). Şi în staţiuni de bonitate inferioară cum este cazul (3311) pentru montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium şi alte acidofile, în tipul de pădure (4161) făget montan cu Vaccinium m. (i), aplicarea corespunzătoare a

73

tăierii de lărgire a ochiurilor a generat seminţiş natural pe 88,4% din suprafaţă (din care brad 62,6%), cu o densitate de 22,8 mii puieţi/ha (din care brad 14,3 mii puieţi/ha). Reducerea consistenţei la un 0,5-0,6 la tăierea progresivă 2 sau la prima tăiere, în condiţiile fructificaţiei abundente la fag, declanşează o regene-rare bună, densă şi grupată la fag, care nu mai permite sau înlătură seminţişul bradului. Este cazul consemnat în tipul de staţiune (4420) montan-premontan de făgete, Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria, tipul de pădure (4114) făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m), când după tăierea progre-sivă 2 s-a obţinut regenerare pe 90,3% din suprafaţă, cu o densitate de 36,1 mii puieţi/ha, dar 100% Fa, fără nici un puiet de brad. Pieţele de probă care s-au efectuat pentru determinarea regenerării naturale instalate pe natură de tăieri sunt prezentate ca poziţionare în arboret în fig.nr.45.

Regenerarea naturală obţinută în urma tratamentelor aplicate pe categorii de relief (fig.nr.46) este majoritară pe versanţi mijlocii, cei inferiori sau superiori sunt regenerate în proporţie mică datorită condiţiilor ecologice mai grele. Semin-ţişul bradului are în general aceeaşi arie de răspândire pe categorii de relief. În versanţi inferiori este mai bine reprezentat faţă de alte specii şi se observă o evidentă preferinţă pentru terenurile cu pantă mică (platouri în special). Panta terenului nu este de altfel un element restrictiv pentru regenerarea arboretelor din zona Avrig, diferenţele de regenerare pe categorii de pantă sunt mici şi ţin mai mult de condiţiile pedoclimatice.

Cele mai bune condiţii pedologice pentru regenerarea naturală a arbore-telor sunt oferite de către eutricambosolurile tipice şi de către podzolurile tipice.

Expoziţiile însorite sunt agreate de speciile lemnoase în procesul de rege-nerare, atât din punctul de vedere al suprafeţei regenerate cât şi al numărului de puieţi/ha(fig.nr.47).Bradul are cerinţe privind regenerarea sa naturală pentru te-renuri cu expoziţii parţial însorite (SE,E) asu parţial umbrite (NE, NV).

Fig.nr.45: Poziţia pieţelor de probă în arboret (Location of sample plots in the stand)

74

Fig.nr.46: Suprafeţele regenerate pe categorii de relief şi pe natură de tăieri (Regenerated surfaces per relief categories and felling types)

Fig.nr.47: Regenerarea naturală pe categorii de expoziţie (Natural regeneration per aspect categories)

Fig.nr.48: Suprafeţele cu condiţii nefavorabile de regenerare

(Surfaces with unfavorable regeneration conditions) Factorii care frânează procesul de regenerare naturală (fig.nr.48) sunt mai

numeroşi şi cu răspândire mai mare pe terenurile unde s-au executat tăierile de înlăturare a arboretelor. Procentele în care fiecare din aceşti factori destabiliza-

75

tori aduc vătămări seminţişului sunt prezentate pe natură de tăieri efectuate în fig.nr.49. Acţiunea omului, prin aplicarea tratamentelor silviculturale, cumulează în timp cu activitatea de exploatarea pădurilor o serie de vătămări aduse regene-rării existente dar şi asupra procesului de regenerare naturală. După tăierea defi-nitivă, odată cu dispariţia protecţiei masivului, condiţiile de instalare şi de dez-voltare ale seminţişului devin mai aspre.Exploatările forestiere produc cele mai mari prejudicii (79,2%, la brad 72,3%) seminţişului natural instalat prin neres-pectarea regulilor silvice de exploatare, a termenelor şi a tehnologiilor stabilite, datorită dotării necorespunzătoare, etc. La primele intervenţii prejudiciile sunt mai mari pentru că se lucrează în arboretul matur. Vătămările bradului datorate doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă, a gerurilor şi a temperaturilor extreme sunt mai mari decât cele constatate la alte specii datorită conformaţiei speciei şi datorită cerinţelor şi limitelor sale fiziologice.

Fig.nr.49: Vătămări ale seminţişului pe natură de tăieri

(Regeneration damages per felling types)

Vânatul produce şi el prejudicii mai mari la brad. De menţionat sunt vătă-mările cauzate de vânat în suprafeţele în care au fost executate tăierile progresi-ve de racordare (21,1% la brad) şi în tăierile de conservare, unde vătămările înregistrate de fag şi de molid sunt 100% datorate vânatului. La categoria alţi dăunători se încadrează recoltarea de cetină şi pomi de Crăciun, care pot produce pagube însemnate regenerărilor naturale de brad mai ales în condiţiile recoltării ilegale.Din punctul de vedere al rezistenţei la atacurile insectelor şi al ciupercilor fitofage, bradul este superior atât fagului cât şi molidului, atacurile şi vătămările cauzate de acestea sunt nesemnificative.

Vitalitatea seminţişului natural (fig.nr.50,fig.nr.51) este 89,6% foarte bună, 8,2% bună, 1,3% satisfăcătoare şi 0,9% nesatisfăcătoare. Situaţia în cazul seminţişului de brad este aproape identică. Vitalitatea seminţişului este în corelaţie directă cu vătămările constatate, cauzate de factorii enumeraţi anterior. Considerăm vitalitatea constatată ca fiind corespunzătoare ţelurilor de regenerare pe cale naturală a arboretelor.

76

Fig.nr.50: Vitalitatea regenerării naturale pe natură de tăieri (Vitality of natural regeneration per felling types)

Fig.nr.51: Vitalitatea regenerării naturale de brad pe natură de tăieri (Vitality of silver fir natural regeneration per felling types)

7.9. Alte preocupări privind cultura şi protecţia bradului 7.9.1. Aspecte generale Lucrările care sunt în legătură cu regenerarea naturală a pădurilor, condiţi-onează, depind sau sunt generate de aceasta, considerăm că sunt necesare a fi amintite în cele ce urmează. 7.9.2. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

Regenerarea naturală este condiţionată de modul cum se execută exploa-tarea, deci implicit ajutorarea regenerării naturale depinde de aceasta, 79,2% din vătămările existente la seminţişul inventariat prin sondaje sunt datorate exploa-tărilor. Constatăm că cele mai mari prejudicii sunt produse de utilajele de mare capacitate şi de tehnologiile de exploatare în arbori cu coroană, prin vătămările aduse seminţişului şi solului. Pagubele se măresc dacă vegetaţia forestieră este

77

activă sau dacă se lucrează în perioade cu umiditate mare a solului. Vătămările sunt şi în funcţie de tratamentul aplicat. Cu cât s-a scos mai mult material la ulti-ma tăiere, cu atât prejudiciile au fost mai mari. Prejudiciile care în mod normal sunt mai mari la tăierile definitive unde seminţişul este mai mult şi mai mare, au fost mai mari (în pieţele efectuate) pentru primele tăieri.

Pentru limitarea pagubelor cauzate de exploatare au fost luate măsuri pre-ventive de interzicere a aplicării tehnologiilor de exploatare a arborilor cu coroa-nă, a corhănirii libere în parchete, a lucrului la colectare şi transport material lemnos în perioadele cu umiditate excesivă a solului (mai ales primăvara şi cu utilaje grele). Perioadele cele mai bune de exploatare sunt pe iarnă, când exploa-tările se execută pe strat de zăpadă de 25-50 cm dar s-a constatat că trebuie evi-tate mişcările în parchet în perioade cu geruri puternice când fragilitatea seminţi-şului este mare. Doborâtul materialului lemnos se va efecua pe direcţii în afara ochiurilor de regenerare, fasonatul şi curăţatul de crăci se va face pe loc, în par-chet, în felul acesta seminţişul prejudiciat va fi numai cel inerent procesului de producţie. Cele mai potrivite tehnologii de exploatare sunt cele cu sortimente definitive la cioată, cu scosul materialului lemnos cu vitele. La tăierile definitive şi nu numai la acestea, scosul materialului s-a efectuat pe culoare. Curăţirea de crăci şi martonarea resturilor de exploatare s-a efectuat concomitent cu lucrările de exploatare pentru a nu sufoca seminţişul.

În vederea instalării regenerării naturale, lucrările de ajutorarea regenerării naturale au vizat lucrări de mobilizare împotriva compactităţii solului, a stratului gros şi compact de litieră, a înierbării, lucrări de înlăturare a arbuştilor, arborilor mici, seminţişurilor preexistente formate din specii nedorite sau seminţişul spe-ciilor de bază vătămat sau cu vitalitate scăzută, înlăturarea afinişului, rugilor sau a stratului de muşchi, lucrări de drenare a unor suprafeţe. Pentru introducerea bradului mai ales în făgete şi în cărpineto-făgete, dar şi în amestecurile de fag cu răşinoase sau în brădeto-făgete cu condiţii staţionale grele, au fost executate semănături directe cu brad în cuiburi pe vetre de 60x60 cm.

Seminţişul de brad prejudiciat de exploatări nu a fost scos în toate cazurile din parchete, dar s-a constatat că exemplarele vătămate, pe parcurs, dispar în competiţia selecţiei naturale. Seminţişului de fag prejudiciat i-au fost aplicate lucrări de recepare. Tineretul preexistent sănătos al bradului, care rezistă la umbrire pentru o perioadă lungă de timp, a fost păstrat în toate cazurile.S-a intervenit cu completări în regenerarea naturală acolo unde au existat goluri neregenerate după efectuarea tăierilor definitive.

Instalarea regenerării naturale, a bradului mai ales nu a pus probleme în zona studiată, pentru a interveni pe suprafeţe mari cu lucrări de ajutorare. După instalare, pentru menţinerea şi dezvoltarea normală a seminţişului, au fost necesare şi s-au efectuat lucrări de îngrijire a seminţişurilor naturale (desco-pleşiri, mobilizări, degajări, curăţiri) în funcţie de mărimea şi starea de vegetaţie. Au fost şi cazuri în care lucrările de ajutorarea regenerării naturale programate

78

nu au fost executate, având drept consecinţă pierderea unor suprafeţe cu seminţiş care au necesitat apoi împăduriri.

Cioatele speciilor de foioase lăstăresc şi drajonează puternic şi prin vigoa-rea de creştere mult mai mare a lăstarilor şi drajonilor faţă de seminţiş, aceştia tind să copleşească regenerarea naturală. Înlăturarea lăstarilor şi drajonilor de plop, mesteacăn, fag, carpen este imperios necesară pentru că seminţişul copleşit cedează şi arboretul tinde să fie format din provenienţe majoritar vegetative.

În terenurile din apropierea pâraielor, sau pe terenuri cu pantă lină, aşe-zate, pe soluri cu umiditate, condiţia esenţială este ca tăierile să se efectueze în aşa fel încât drenajul să fie menţinut, pentru a nu provoca sau pentru a nu accen-tua procesul de înmlăştinare. Au fost efectuate tăieri de mică intensitate. Nu sunt oportune tăierile de intensitate mai mare sau prea timpurii care duc în aceste condiţii la înmlăştinare şi la apariţia unei vegetaţii luxuriante care împiedică dezvoltarea seminţişului existent şi instalarea unui nou seminţiş.

Păşunatul animalelor domestice nu este un pericol în zonă. Vătămările cauzate de vânat nu au aceeaşi intensitate ca în ţările vest-europene, dar procen-tul de 9% din totalul vătămărilor constatate nu este de neglijat. Bradul (14%) repune problema abandonată a reutilizării substanţelor repelente. 7.9.3. Materialul forestier de reproducere la brad

Starea de sănătate, vitalitatea, calitatea şi adaptabilitatea bradului din zona Avrig face ca el să fie recomandat în cultură şi în alte zone din arealul său. Rezervaţia de seminţe de brad din zona Avrig „BR- C 130“ din U.P.II Porumbacu, u.a. 95A, 96A,C, 97A, 98A, 99A, 100A este inclusă în „Catalogul naţional al rezervaţiilor de seminţe“ ediţia 2009 cu o suprafaţă de 75 ha. Situată la 45°39’ latitudine nordică şi 24°30’ longitudine estică, între limitele altitu-dinale 625-1025 m, rezervaţia este situată în etajul fitoclimatic FM2 al ameste-curilor de răşinoase cu fag în regiunea de provenienţă „C 1“ Carpaţii Meridionali Nordici, Făgăraş nord. Provenienţa materialului semincer este autohtonă. Pe lângă brad, ca specii secundare în cadrul rezervaţiei sunt desemnate fagul şi molidul, specii din care se pot recolta seminţe. Seminţele recoltate din această rezervaţie au fost totdeauna de calitatea I catalogate prin buletinele de analize efectuate. Provenienţa de Avrig este testată în culturi comparative din Germania, Austria, Cehia şi este recunoscută ca fiind cea mai bună sub aspectul adaptabilităţii speciei, conformaţiei trunchiurilor, calităţii lemnului, rezistenţei la boli şi dăunători. A fost utilizată exclusiv în lucrările de regenerare din zona Avrig. Seminţele recoltate s-au utilizat la efec-tuarea lucrărilor de semănături directe sub masiv, semănături în pepinierele cantonale sau au fost valorificate către alţi beneficiari. În zona Avrig funcţionea-ză un număr de 10 pepiniere cantonale de câte 2 ari fiecare în care se cultivă puieţi de brad pentru a fi plantaţi în fondul forestier propriu sau la cerere pentru

79

beneficiari de la alte ocoale silvice. Anual se produc în aceste pepiniere cantonale 25-100 mii de puieţi de brad apţi pentru plantat. Din anul 1979 funcţionează livada seminceră de brad Avrig (găsită şi sub denumirea de Poiana Neamţului) amplasată în U.P. IV Sebeş (fost U.P. III Avrig), u.a. 306P. Situat la o altitudine de 615 m., 45°40' latitudine nordică, 24°30' longitudine estică, pe un teren în suprafaţă de 5,0 ha, cu o înclinare de 2°. Schema de plantare a arborilor de brad este de 6x6 m. Originea materialului de bază (zona de recoltare) este C 122 şi C 320 după cum sunt redate în Catalogul Naţional al materialelor de bază-Plantaje (ediţia 2009). Au fost plantaţi 1400 de arbori din 4 provenienţe. Provenienţa clonelor este următoarea:Avrig 217 arbori, Azuga 147, Sinaia 1023 şi 13 arbori dintr-o provenienţă necunoscută. Lucrările de întreţinere în livada seminceră sunt arături, grăpat, cosit, tă-ieri de înlăturare a vegetaţiei lemnoase şi ierboase cu unelte manuale sau execu-tate mecanizat, drenări, fertilizări cu îngrăşăminte naturale sau chimice, comba-teri,tăieri de elagaj, toaletări şi stimularea fructificaţiei, mobilizări în vetre 2x2m. Fructificaţia este din ce în ce mai bună cantitativ şi calitativ în ultimii ani. Bradul fructifică în livadă aproape anual iar cu o peridiocitate de 3-4 ani se înregistrează fructificaţii abundente, lucru tot mai evident cu trecerea timpului. Anul 2010 este un an cu o fructificaţie deosebită, apreciată ca excepţională de către specialiştii silvicultori din ţară şi de peste hotare care au vizitat plantaţia semiceră. Bradul de Avrig este din ce în ce mai apreciat pe plan extern. În cadrul I.U.F.R.O. s-au cercetat 26 de provenienţe de brad (Abies alba Mill.) în vârstă de 12 ani, în 6 variante („field test sites“) în Bavaria, rezultatele arătând că provenienţa Avrig din România este deosebit de viguroasă. Sămânţa de brad pentru aceste exemplare a fost recoltată din rezervaţia de seminţe din U.P.II Porumbacu, parcelele 95-100. Provenienţa de Avrig s-a aflat pe locul 2, fiind depăşită doar la creşterea în înălţime numai de o provenienţă din Franţa. Comparativ cu provenienţele din România, provenienţa de Avrig este cea mai bună, prezintă valori superioare la toţi indicatorii. Comparaţia s-a făcut la aceleaşi categorii de vărstă şi de altitudine (tab.nr.49). După cum se poate obser-va, înălţimea medie, diametrul mediu, creşterea medie în diametru şi densitatea aparentă convenţională a lemnului de brad din zona Avrig sunt superioare.

Comparaţia indicatorilor din provenienţa Avrig cu alte provenienţe din ţară (Comparison between Avrig and other provenances in the country)

Tabel nr.49 Indicator Provenienţe de Avrig Provenienţe din alte zone geografice

din ţară Înălţime medie 31,0-32,5 m. 30,5 m. Diametru mediu 47,7-50,2 cm. 47,4 cm. Creşterea medie în diametru 5,2-5,5 mm. 4,9 mm. Densitatea aparentă convenţională a lemnului 0,3721-0,3887 g/cmc. 0,3660 g/cmc.

80

Studiul efectuat pe 60 de provenienţe de brad (Mihai, 2007) din care 27 din străinătate, din următoarele ţări: Franţa (3), Germania (3), Austria(4), Italia (4), Polonia (1), Cehia (3), Slovacia (4) şi Bulgaria (5). Populaţiile româneşti testate (33) sunt alese din tot arealul bradului din România. Dintre acestea, provenienţele Strâmbu Băiuţ, Târgu Lăpuş şi Avrig au fost remarcate la culturile comparative internaţionale prin performanţele superioare de creştere şi adap-tabilitate. În cele 4 culturi comparative studiate, provenienţele de Avrig au avut comportări remarcabile. Locul întâi dintre toate provenienţele la ocupat bradul de Avrig la volumul mediu pe arbore şi forma trunchiului, iar la supravieţuire pe locul doi după provenienţele de Azuga. Rezultatele confirmă existenţa unei variabilităţi genetice evidente la nivelul provenienţelor locale. Performanţele provenienţelor depind de originea lor geografică. Astfel, la capacitatea de creştere cea mai mare la 25 de ani de la plantare în cuturile comparative, tot provenienţele de Avrig sunt pe primul loc. 7.9.4.Pomii de Crăciun şi infuenţa lor asupra regenerării bradului şi integrării în arboretele din zonă O activitate care a devenit tradiţională pentru zona Avrigului este produ-cerea şi valorificarea pomilor de Crăciun confecţionaţi din tineret de brad. Pentru o analiză mai aprofundată a acestui fenomen, cu ocazia lucrărilor de recoltare a pomilor de Crăciun din iarna anului 2008 şi 2009 am efectuat măsurători la un număr de 1194 de exemplare de brad recoltaţi din 10 unităţi amenajistice (124,1 ha), din trei unităţi de producţie, unde au fost concentrate tăierile de recoltare din zona Avrig (tab. nr.50). Fondul forestier unde s-au efectuat extragerile este situat la altitudini de 610-1380 m (altitudinea medie de 838m), pe terenuri cu înclinare de 5-45° (panta medie de 26,1°) pe staţiuni în marea majoritate (96,6%) de tip 3.3.3.2- Montan de amestecuri, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria şi 3,4% pe staţiuni de productivitate superioară de tipul 3.3.3.3- Montan de amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria. Eutricambosolul tipic ocupă 42% din suprafaţă, districambosolul tipic 47,7% şi districambosolul litc 10,3%. Pe pantele repezi, peste 30-35° şi pe soluri superficiale, cu schelet la suprafaţă şi volum edafic mic, bradul se regenerează foarte greu, extragerea lui şi în condi-ţiile unei densităţi mici este o mare greşeală. Tipurile de pădure din suprafeţele în care s-au făcut măsurătorile sunt brădeto-făgete sau amestecuri de răşinoase cu fag în marea majoritate şi în mică măsură făgete (10,3%). Expoziţiile versan-ţilor sunt reprezentate în suprafaţa studiată astfel: 33,9% E, 28,9% NV, 16,6% N, 14,2% V şi 6,4% S (de fapt un platou).

Pomii au fost recoltaţi de sub masivul unor arborete de 140-160 de ani în proporţie de 36,1% şi din suprafeţe în care s-a executat ultima tăiere în proporţie de 64,9%, arboretele având vârste de 5-40 ani. Exemplarele de sub masiv au în general o conformaţie aparte, sunt mai firave, mai suple, cu distanţe mai mici

81

Car

acte

ristic

ile a

rbor

etel

or şi

a p

omilo

r de

Cră

ciun

(Cha

ract

erist

ics o

f sta

nds a

nd C

hris

tmas

tree

s)

Tabe

l nr.5

0

U.P

. u.

a.

Supr

.

ha

Arb

oret

Po

mi d

e C

răci

un in

vent

aria

ţi

Com

po-

ziţia

C

ompo

-zi

ţia ţe

l C

LP

altit

u-di

ne

m

pan- ta

(º)

con-

sis-

ten- ţa

d.m

. cm

h.

m

.m

vârs

-ta

an

i

lucr

ări

Nr.

ar-

bori

in

ven-

tari

aţi

Înăl

ţime

(cm

) N

umar

de

inel

e N

r. d

e ve

rtic

ile

Vâr

sta

(ani

)

min

i-m

ă m

axi-

mă

med

ie

mi-

nim

m

a-xi

m

med

iu

mi-

nim

m

a-xi

m

med

iu

min

i-m

ă m

axim

ă m

edie

ex

ecu-

tate

pr

o-pu

se

II

Poru

m-

bacu

82A

35

.8

3Mo3

Br

2Fa1

Me

1Pam

3Mo3

Br

3Fa1

Pam

3

700-

1200

33

° 1

8 8

25

dg./

2001

, c/

2008

cu

răţir

i 16

3 16

8 36

0 24

8.63

7

20

11.6

3 3

8 5.

12

15

28

19.8

5

85A

13

.4

6Fa4

Br

6Fa4

Br

3 97

5-11

30

45°

0.6

56

28

160

cons

./ 20

09

cons

er-

vare

13

0 18

6 35

6 26

1.82

5

16

8.97

3

9 4.

98

13

24

17.1

9

120A

11

.8

5Br2

Fa

2Ca1

Mo

6Br3

Fa

1Mo

3 64

0-72

5 20

° 0.

9 6

7 20

dg

./ 20

03

ig.

133

196

373

268.

14

6 20

9.

5 3

7 5.

13

14

22

17.7

2

Tota

l U.P

. II

61

42

6 16

8 37

3 25

8.75

5

20

10.1

5 3

9 5.

08

13

28

18.3

7

UB

III

Avr

ig

89

12.8

3B

r4Fa

3M

o 3B

r4Fa

3M

o 3

1180

-13

80

30°

0.8

40

c/20

03

r/200

6 ră

rit./

0.5S

6

203

263

223.

5 9

16

11.3

3 4

9 5.

51

17

24

19.5

5

IV

Se

beş

309B

4.

2 8B

r1Fa

1P

am

7Br2

Fa

1Pam

2

640

20°

1 8

7 20

dg

./ 20

00

ig.

268

150

333

255.

35

6 20

11

.08

4 10

6.

4 14

28

19

.3

306F

7.

8 7F

a2M

o 1B

r 7F

a2M

o 1B

r 3

650

20°

0.7

46

27

95

ig./

1998

ig

. 10

22

5 33

9 28

6.4

7 14

10

.1

15

22

18

.32

314C

5.

5 9B

r1Fa

6B

r4Fa

3

625

15°

0.8

4 4

5 P.

rac.

/ de

s.08

dg.

67

188

295

233.

34

6 16

9.

9

14

24

18.1

2

315A

19

.1

10Fa

8F

a1B

r 1P

am

3 61

0 20

° 0.

7 54

.3

28.2

14

0 P1

/06,

P2

/08

t.pro

gr.

81

158

320

235.

09

6 15

9.

73

14

23

17

.95

305D

8

5Fa2

Br

1Mo1

Dt

1Dm

7Fa2

Br

1Mo

3 62

5 5°

0.

9 3

3 5

P.ra

c./

2005

cu

răţir

i 26

2 16

8 34

0 24

8.05

6

20

9.68

3

10

5.3

14

28

17.9

314D

5.

7 7B

r1Fa

1P

am

1Dm

5Br4

Fa

1Pam

3

630

15°

0.9

4 2

10

dg./

2005

cu

răţir

i 74

20

.1

430

280.

43

7 16

10

.35

3 8

5.65

15

24

18

.57

Tota

l U.P

. IV

50

.3

76

2 15

0 43

0 25

1.59

6

20

10.2

7 3

10

5.83

14

28

18

.49

TO

TA

L

GE

NE

RA

L 12

4.1

3 83

8 26

°

11

94

150

430

254

5 20

10

.23

3 10

5.

52

13

28

18.4

5

82

între verticilele care sunt mai dese şi au un aspect aproape tabular (înălţimea este foarte apropiată ca dimensiune de lăţimea coronamentului). Nu sunt cei mai apreciaţi pe piaţă şi de aceea au şi preţul cel mai mic. Sunt proveniţi din seminţişurile a căror instalare a fost declanşată cu mulţi ani în urmă (au vârste cuprinse între 15-40 ani) şi au rezistat sub masiv prin capacitatea proprie bradului de a rezista în condiţiile de umbră. Cei recoltaţi din arboretele tinere sunt cei mai frumoşi dar nu şi cei mai indicaţi pentru a fi tăiaţi. Acolo unde densitatea este de 30-50 mii buc./ha extragerea lor nu afectează grav arboretul viitor cu condiţia ca extragerile să aibă un caracter uniform de reducere a desi-mii, prevenind astfel eliminarea naturală. Din păcate tăierile scot tocmai exem-plarele mai bine conformate, mai viguroase, de viitor, fără a ţine cont de reparti-zarea spaţială, ceea ce ne face să nu fim de acord cu recoltarea pomilor de Cră-ciun în acest mod. Se pune problema dacă aceste extrageri selective nu duc la degenerarea din punct de vedere genetic a populaţiilor de brad din zonă.

Consistenţa arboretelor din care se execută extragerile este 0,8-1,0 la arboretele de unde se recoltează din liber şi 0,6-0,7 la arboretele mature unde extragerile se fac din tineretul preexistent sub masiv. Exemplarele recoltate au dimensiuni minime de înălţime 1,5 m şi maxime de 4,3 m, media de înălţime a unui pom de Crăciun toaletat şi pregătit pentru valorificare este de 2,54m. Numărul mediu de inele măsurat la cotorul pomului este 10,23 (minim 5, maxim 20), şi este în corelaţie cu vârsta bradului, în cazul în care tăierea de recoltare s-a efectuat la nivelul sau aproape de nivelul solului. De multe ori însă, în dorinţa de a confecţiona pomi cât mai frumoşi, viguroşi, cu o conformaţie a verticilelor uniformă şi o culoare a acelor de un verde închis intens, muncitorii recoltează exemplare mai mari ca dimensiuni pe care apoi le toaletează la bază, secţionează partea de la pământ şi dau pentru valorificare partea dinspre vârf. Numărul de verticile la un pom este cuprins între 3 şi 10 verticile (în medie 5,52) în funcţie de zona de recoltare, vărstă, înălţime, etc. Numărul de verticile, simetria şi spaţierea lor, alături de culoarea cetinii dă personalitate şi frumuseţe fiecărui brăduţ.Vîrsta medie a unui pom de Crăciun rezultată din măsurătorile efectuate este de 18,45 ani, vârsta minimă constatată este de 13 ani şi vârsta maximă de 28 de ani. Pentru evitarea aspectelor nedorite şi pentru respectarea tradiţiei şi bucuriilor din sărbătorile de iarnă am gândit şi suntem pe cale să realizăm o cultură specializată de pomi de Crăciun pe o suprafaţă de 15 ha la altitudinea de 600 m în punctul numit „La Mănăstire“ din U.P. II Porumbacu. În fiecare an vom planta câte un hectar cu puieţi produşi în pepinierele cantonale după o schemă de 1,5x1,5 m. pe care îi vom conduce spre valorificare într-un ciclu de producţie de 10-15 ani prin lucrări de îngrijire, toaletare, formări de coroană, fertilizări, etc. Intenţia este şi de producţie în condiţiile de pepinere de pomi de Crăciun în ghivece de plastic. Bradul trebuie protejat prin orice mijloace şi exemplele pozitive ale altor ţări merită să fie urmate.

83

Cap.8. Concluzii. Contribuţii proprii 8.1.Concluzii privind dinamica structurii arboretelor din zona Avrig

Dacă până în anul 1948, gospodărirea pădurilor putem spune că se făcea mai mult empiric, în funcţie de interesele de moment ale proprietarilor de pădu-re, odată cu anul 1953 când se efectuează primul amenajament al fondului fores-tier din zona Avrig, situaţia se schimbă. Se trece la generalizarea regimului codru şi implicit la aplicarea tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv. Acolo unde se tăia ras, pe cupoane, iar regenerarea era din lăstari, s-au aplicat măsuri de conversiune spre tratamente cu tăieri repetate şi regenerarea sub ma-siv. Mai întîi s-au utilizat pe scară largă tăierile combinate şi succesive, recent se uzează de tăierile progresive. Iniţial, principalele restricţii erau date de condiţiile obiective de accesibilitate ale pădurilor. În primii ani nu s-a recoltat integral masa lemnoasă datorită lipsei instalaţiilor de transport şi a dotării precare din exploatările forestiere. Începând cu anul 1960 se construiesc şi se pun în funcţiu-ne mai multe drumuri forestiere.Totuşi, cu toate acestea, nu se recoltează decât aproximativ 68% din posibilitatea de produse principale. Efectul este dezechili-brarea claselor de vârstă, cu un excedent de arborete exploatabile.Cu timpul zo-narea funcţională a pădurilor se impune, este tot mai strictă, creează suprafeţe de protecţie în care tăierile se efectuează cu restricţie sau sunt interzise complet. O măsură cu efecte benefice pădurilor a fost luată în anii ´80 când se restricţionea-ză tăierile de produse principale pe suprafeţe cu pante >35°, în parchete mai mari de 10ha, iar tăierile rase se interzic în parchete cu suprafeţe peste 3ha.

Greşeli care au influienţat evoluţia structurii fondului forestier s-au făcut şi la aplicarea tratamentelor cu regenerare sub masiv (Florescu, 1981).Tăierea de însămânţare a fost de cele mai multe ori prea timidă şi tăierea definitivă s-a apli-cat prea devreme, înainte de asigurarea regenerării naturale (Florescu, Nicolescu, 1996).Astfel s-a ajuns la un procent exagerat de împăduriri şi completări executate. Formulele de împădurire au avut de obicei în compoziţie răşinoase, molid în marea majoritate, schimbând raportul normal al speciilor din tipul natural fundamental de pădure. S-au creat multe arborete pure de molid şi de multe ori în afara arealului. Extinderea molidului a avut loc în detrimentul fagului în principal dar şi cu excluderea altor specii autohtone valoroase. Caracterul actual al tipului de pădure relevă faptul că în anul 2005, 86% din arboretele studiate făceau parte din tipul de pădure natural fundamental. Arboretele artificiale sunt pe 8% din suprafaţă, în principal consecinţa neregene-rării integrale a suprafeţelor în care s-au efectuat tăieri de regenerare, dar şi a în-răşinării excesive practicate. Regretabilă este existenţa a 3% arborete parţial derivate şi a 3% arborete total derivate care în perioada următoare necesită mă-suri suplimentare de reducere a acestor suprafeţe sau de eliminare a lor.

84

Speciile de bază ale zonei Avrig sunt fagul, molidul şi bradul ale căror suprafeţe cumulate însumează 87% din suprafaţa fondului forestier. Ameste-curile de molid, brad şi fag, care reprezintă mai bine de 48% din suprafaţă sunt cele mai valoroase, rezistente şi mai stabile arborete. Ele sunt caracteristice zo-nei studiate iar menţinerea şi promovarea lor constituie preocuparea de bază. La stabilirea compoziţiilor ţel sunt necesare introducerea ca specii de amestec a paltinului de munte, frasinului, ulmului, laricelui care au rolul de înnobilare şi de mărire a rezistenţei compoziţiei arboretelor la factorii destabilizatori. Posibilitatea de produse principale a fost forţată la amenajamentele din 1953, 1965 şi 1975 prin presiunile politice din acea perioadă. Indicii de recoltare sunt foarte apropiaţi de indicii de creştere,ceea ce exprimă o productivitate medie superioară a arboretelor în studiu (indicele de creştere=5,7mc/an/ha). Recoltarea posibilităţii de masă lemnoasă s-a urmărit, pe total ocol şi mai departe pe forul superior (Inspectorat sau Direcţie Silvică) şi nu pe unitate de producţie cum se procedează de câţiva ani încoace. Unităţile de producţie nu au fost solicitate uniform. În U.P. II de exemplu s-a depăşit sistematic recoltarea posibilităţii de produse principale în anii 1975,1985 şi 1995 cu până la 38%. În U.P. IV în schimb nu s-a recoltat decât sub posibilitate, pe toată perioada studiată. Depăşirea posibilităţii a avut loc prin parcurgerea de mai multe ori la aceiaşi suprafaţă prin tăieri cu intensitate mai mică şi prin alocarea unor arborete necuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase. În perioada 1965-1985 posibilitatea s-a micşorat prin creşterea permanen-tă a suprafeţei arboretelor de tipul II de categorii funcţionale şi prin diminuarea suprafeţelor din clasele a VI-a şi a VII-a de vârstă. Posibilitatea de produse secundare se micşorează datorită reducerii suprafeţei arboretelor care necesită asfel de lucrări. Arboretele respective au trecut în clase de vârstă superioare. Dinamica evoluţiei structurii arboretelor din zona Avrig, pe ansamblu, după unele fluctuaţii, are o creştere calitativă a elementelor luate în analiză. Problema care rămâne de rezolvat şi care necesită timp, preocupare sistematică şi gospodărire unitară este regularizarea claselor de vârstă ale arboretelor. Procentul de 17% al provenienţei din lăstari a arboretelor şi cel de 11% al arboretelor provenite din plantaţii denotă sfera largă de acţiune în care se poate interveni pentru a promova tratamentele cu regenerare naturală. Analiza mai amănunţită şi sistematică a stării şi structurii arboretelor la nivelul unităţilor teritorial – zonale poate reprezenta un mijloc foarte eficient şi uşor de pus în practică în vederea: a.)cunoaşterii evoluţiei arboretelor ca rezultat al modului de gospodărire aplicat; b.) elaborarea de prognoze pe termen scurt şi mediu privind gospodărirea durabilă şi polifuncţională a arboretelor la scară locală şi zonală; c.)evaluarea principalelor pârghii şi mijloace de ameliorare a modului de gospodărire în perspectivă ; d.)estimarea eforturilor şi efectelor probabile pentru ameliorarea modului de gospodărire durabilă, zonală şi punctuală.

85

8.2.Concluzii privind particularităţile aplicării tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure şi amestecate de brad din zona Avrig

Experienţa şi rezultatele bune obţinute la regenerarea naturală a bradului prin aplicarea tratamentelor cu tăieri repetate şi regenerare naturală sub masiv în zona Avrig ne-au determinat să le facem cunoscute. Studiul la prezenta lucrare cuprinde un număr de 85 unităţi amenajistice în care au fost efectuate tăieri de regenerare, în arboretele ce au în compoziţia lor ca specie de bază, de amestec sau diseminată bradul. Cercetările se întind pe perioada cuprinsă între prima amenajare a pădurilor din zona Avrig (anul 1953) şi până în prezent. Baza de date a fost preluată din studiile de amenajare, actele de arhivă (dosare partizi, raportări statistice, controlul anual al regenerării naturale, etc.) şi pentru perioada de aplicare a amenajamentului curent (2006-2010) din ultimul studiu de amenajare. Au fost efectuate pieţe de probă în toate subparcelele în care se efectuează tăieri de regenerare prevăzute prin amena-jamentul în vigoare. Analiza a fost făcută şi în arborete prevăzute la tăieri de refacere-substituire şi la lucrările speciale de conservare. Tratamentele aplicate pe parcursul timpului sunt diverse, utilizarea lor a fost consecinţa unui complex de factori determinaţi de cauze politico-economice specifice fiecărei perioade. La începutul perioadei, tratamentele aplicate aveau mai mult un caracter empiric, necesităţile economice de moment primau, tăierile se efectuau în arboretele accesibile şi calitativ superioare (Lungu,1991). Regenerarea pădurii era lăsată pe plan secund, mai mult se conta pe regenerarea din lăstari. Tăierile succesive au fost agreate ca tratament, aproape exclusiv aplicat în perioada anilor 1953-1975. Se aplicau tăieri în două etape: o tăiere succesivă de însămânţare şi o tăiere succesivă definitivă. Inaccesibilitatea arboretelor şi lipsa mijloacelor de exploatare şi de transportul materialului lem-nos au generat presiuni şi abuzuri. Neurmărirea regenerării suprafeţelor pe care se efectuau tăieri , efectuarea tăierilor definitive fără a ţine cont de regenerarea naturală au făcut ca arboretele să fie regenerate artificial cu costuri şi cu eforturi mari. Plantaţiile se făceau de cele mai multe ori numai cu molid, fapt ce duce la constituirea unui număr mare de arborete pure şi echiene de molid care substi-tuie de obicei fagul dar şi bradul. Efectuarea tăierilor definitive pe suprafeţe mari (uneori de 40-50 ha), pe terenuri cu înclinări foarte mari (35-50º) şi pe soluri superficiale (cu fenomene de eroziune la suprafaţă), nerespectarea unor perioade de restricţie la tăiere, concentrarea şi alăturarea tăierilor au produs dezechilibre ecologice cu repercursiuni grave. Totuşi, pe ansamblu, nu s-a putut recolta posibilitatea anuală, evitându-se amplificarea rezultatelor negative. Anii 1975-1985 modifică exclusivitatea tratamentului tăierilor succesive prin executarea predilectă a tratamentelor cu tăieri combinate, dar nici acestea nu au adus o rezolvare mai bună, fiind în fapt tot tăieri succesive (Florescu, 2007). Se efectuează trei tăieri: tăieri combinate de însămânţare, tăieri combinate de

86

dezvoltare şi tăieri combinate definitive. Este un pas în mersul într-o direcţie po-zitivă. Ca şi în suprafeţele parcurse cu tăieri succesive se obţin rezultate mai bune atunci când tăierile sunt corelate cu anii de fructificaţie şi dacă tăierile sunt de intensitate mai mică. Accesibilitatea este mai bună. Nerespectarea posibilităţii se face la presiunea realizării cifrelor de plan. Posibilitatea se compensa de la un U.P. la altul şi de la un ocol la altul, la nivel de Inspectorat silvic. Moda înrăşi-nării a continuat având ca rezultat creearea unor arborete derivate sau parţial derivate. Începând cu anul 1986 tratamentele cu tăieri progresive au cîştigat tot mai mult teren. Cercetările efectuate au relevat că tratamentul tăierilor progresive este cel mai adecvat pentru obţinerea regenerării naturale de brad în arboretele din zona Avrig. Tratamentul s-a aplicat prin tăieri repetate efectuate în 3-4 etape, corelate cu anii de fructificaţii abundente. Tăierea I, de deschidere a ochiurilor este indicat a se efectua în anul de fructificaţie abundentă, sau în anul următor anului cu fructificaţie, în perioade cu strat de zăpadă de minim 15-20cm. Lăţi-mea ochiurilor de 0,5-0,75 înălţimi de arbore a dat cele mai bune rezultate în de-clanşarea regenerării naturale a bradului. Următoarele tăieri se fac şi ele tot în ani de fructificaţie, dar reducerea mult a consistenţei sau expunerea directă a seminţişului dată de şocul tăierii definitive favorizează mai mult speciile celelalte care intră în amestec decât bradul. Tratamentele cu tăieri repetate în margine de masiv au dat rezultate bune în regenerarea naturală a bradului. Tăierile progresive în margine de masiv au fost aplicate în acelaşi timp, când a fost cazul, cu tăierile progresive normale pe o latură a arboretului, ţinând cont de direcţia de înaintare a vânturilor dominante. În suprafeţele în care urmau să se efectueze tăieri de substituire-refacere, s-a intervenit anticipat, cu tăieri de mică intensitate, prin creearea de ochiuri mici în jurul exemplarelor diseminate de brad. S-au obţinut regenerări de brad care sunt compatibile tratamentelor clasice, chiar peste aşteptări. Acelaşi lucru, unde a fost posibil, s-a aplicat arboretelor care au fost prevăzute şi parcurse cu tăieri rase. Reamenajările recente au extins zonarea funcţională mult, pentru că au fost trecute în grupa I o serie de arborete cu pantă peste 35°. Construcţia hidro-centralelor de pe râul Olt, al cărui curs captează toate apele zonei Avrig, a determinat includerea integrală a fondului forestier în grupa I funcţională şi din această cauză tratamentele silvotehnice adoptate au trebuit să se alinieze în consecinţă. Obţinerea regenerării la lucrările de conservare este dificilă, dar bradul instalat dă stabilitate mult mai mare arboretelor.

Posibilitatea de masă lemnoasă nu se mai compensează decât în cadrul aceluiaşi U.P.. Este o realizare deosebită, care reglează la alte dimensiuni volumul de masă lemnoasă ce trebuie extras din păduri. De menţionat este faptul că de multe ori, lucrări silvotehnice prevăzute sau necesare, nu s-au efectuat din diferite motive, ceea ce a avut ca urmare nerealizări în privinţa regenerării naturale.

87

8.3.Concluzii privind cercetările pentru regenerarea naturală a bradului în arboretele din zona Avrig

Din cercetările efectuate în teritoriul studiat rezultă că tratamentele cu tăieri uniforme (tratamentul tăierilor succesive şi tratamentul tăierilor combinate) aplicate nu au efectele dorite în regenerarea naturală a bradului, cerinţele bioecologice ale speciei nu corespund. Fagetele sunt cele mai receptive la aceste tratamente.

Prin aplicarea tratamentului tăierilor successive, deşi procentul de participare al bradului la compoziţia regenerării naturale obţinute este semnificativ (40,7%), suprafaţa totală regenerată este insuficientă pentru întemeierea unui nou arboret (33.2%). La tratamentul tăierilor combinate, regenerarea naturală după tăierea definitivă este de doar 43.8% din suprafaţa totală din care bradul deţine 32%. De altfel din 1988 tratamentul este exclus de normele tehnice.

Tratamentele silviculturale cu tăieri neuniforme se pretează cel mai bine condiţiilor staţionale foarte variate ale zonei dar şi exigenţelor bioecologice ale bradului. Compoziţia de amestec a arboretelor din care face parte bradul (doar 1% din fondul forestier al zonei studiate sunt brădete pure), deci variaţia cerinţelor staţionale date de fiecare specie în parte impun tăieri neuniforme, diferenţiate ca timp, spaţiu, intensitate.

Aplicarea tratamentului tăierilor progresive şi a tratamentului tăierilor progressive în margine de masiv în arboretele studiate au generat, conform sondajelor efectuate, o regenerare naturală pe 72,7% din suprafaţă, cu o densitate de 17,3 mii puieţi/ha. Procentul de participare al bradului la compoziţia seminţişului obţinut este de 38.6%, alături de 39% fag, 12,3% molid şi 10,1% paltin de munte. Vitalitatea regenerării naturale este de calitate foarte bună 92,5% (pentru brad 95,3%), bună 5,7% (pentru brad 3,8%), satisfăcătoare 1,2% (pentru brad 0,4%) şi nesatisfăcătoare 0,6% (pentru brad 0,5%). Au fost identificaţi 3,4% puieţi cu diverse vătămări (puieţii de brad sunt vătămaţi doar în proporţie de 1,8%). Vătămările la seminţişul bradului la tăierea progresivă definitivă se datorează acţiunii zăpezii şi a vântului 61,3%, îngheţurilor şi gerurilor 17,6% şi cauzate de vânat 21,1%. Tăierea definitivă s-a efectuat relativ târziu, când înălţimea medie a seminţişului era de 98,2cm (85,4cm la brad).

Sondajele efectuate în suprafeţele de pădure din zona Avrig pentru arboretele în care s-a executat tăierea progresivă de racordare ne indică platourile ca forma de relief în care s-a obţinut cea mai bună regenerare de brad: pe 76,5% din suprafaţă (din 85% total suprafaţă regenerată). Terenurile cu înclinare 0-15° au fost regenerate pe 82,5% din suprafaţă (din care brad 45,7%) cu un număr mediu de 20,6 mii puieţi /ha (din care 9,4 mii puieţi/ha sunt de brad). Pe eutricambosoluri tipice am obţinut cea mai bună regenerare: 81,7% din suprafaţă (din care brad pe 43,8%) cu o densitate de 20,3 mii puieţi/ha (din care

88

8,9 mii puieţi/ha sunt de brad). Pe expoziţiile estice s-a realizat cele mai bune reuşite: 81,5% din suprafeţe au fost regenerate (din care 77,3%cu brad).

În cazul tăierilor rase, efectuate în benzi alterne de 30-45m lăţime, amplasate în funcţie de configuraţia terenului, expoziţie, compoziţia arboretului, direcţia vântului dominant, etc., s-a obţinut o regenerare pe 70,8% din suprafaţă (din care brad 35,2%), dar în condiţiile terenului descoperit numai 9 mii puieţi/ha (din care bradul 3,2 mii puieţi/ha, beneficiind de protecţia laterală a masivului), cu o înălţime medie a seminţişului de 51,2 cm (59.1 cm la brad). Pe versanţii mijlocii, acest tip de tăiere a dat cele mai bune rezultate în regenerarea naturală a bradului (62,9%), de asemenea pe terenuri cu înclinări medii (16-30°) şi pe expoziţii nord-vestice.

Tăierile de substituire refacere dovedesc prin sondajele efectuate obţinerea unei regenerări naturale foarte bune 77,9% cu o densitate de 25,8 mii puieţi/ha şi o înălţime medie de 47,2cm (din care brad 48%, cu 12,4mii puieţi/ha şi înălţimea medie de 54cm), obţinută din arbori prezenţi doar diseminat în compoziţia arboretului. Deci pot apare succesiuni rapide în favoarea bradului, ce demonstrează capacitatea de extindere a bradului sau mai bine spus revenirea bradului într-un areal părăsit odată. Au existat perioade (înainte de anul 1953) când cine avea nevoie tăia bradul din zonele accesibile din partea de jos. Regenerarea bradului este un semn de revenire pe teritoriul de fapt al lui.

La lucrările speciale de conservare, sondajele efecuate au arătat că regenerarea naturală de brad ocupă 8,5 % din suprafaţă, având o vitalitate foarte bună în totalitate (din 64,9% suprafaţă total regenerată). Aceste lucrări sunt de importanţă mare datorită suprafeţelor mari ale arboretelor prevăzute în amenajamente şi care ridică probleme de accesibilitate, condiţii grele de exploa-tare, existenţa unor factori restrictivi în instalarea şi dezvoltarea normal a rege-nerării naturale (înierbare pe 15,8% din suprafaţă, muriş pe 8%, stâncărie pe 12%, afiniş pe 3,8%, litieră pe 12,9%), volumul redus de extras pe unitatea de suprafaţă, lipsa utilajelor şi a tehnologiilor specializate pentru efectuarea acestor tăieri. Vătămările înregistrate la 1,4% din numărul total al puieţilor se datorează vânatului.

Cazurile de nereuşită a regenerării naturale a bradului prin tratamentele silvotehnice efectuate au fost de regulă rezolvate prin lucrări de ajutorarea regenerării naturale: semănături directe de brad sub masiv şi lucrări speciale de îngrijirea seminţişurilor. Materialul forestier de reproducere utilizat este de provenienţă locală: rezervaţia de seminţe sau livada seminceră de brad, a căror provenienţă este testată şi certificată ca foarte bună în culturi comparative din ţară şi din străinătate. Este motivul includerii acestor subiecte în tema prezentei teze de doctorat. De asemenea problema recoltării pomilor de Crăciun şi a cetinii de brad se dovedesc a fi în timp dăunătoare întemeierii unor arborete de brad de calitate. Se impun adoptarea unor modele de cultură intensivă a pomilor de Crăciun.

89

8.4.Contribuţii personale Cuprinsul lucrării de faţă aduce un set de contribuţii proprii la

îmbogă-ţirea cunoştinţelor actuale privind regenerarea pe cale naturală a bradului (Abies Alba Mill.). Contribuţiile personale sunt concentrate şi prezentate punctual în cele ce urmează: 1.Realizarea unei sinteze privind caracterizarea fizico-geografică şi biogeogra-fică a zonei Avrig prin utilizarea atât a literaturii de specialitate cât şi a expe-rienţei personale în domeniu de peste 28 de ani, în pădurile acestor locuri; 2.Efectuarea analizei detaliate a dinamicii evoluţiei structurii arboretelor din zona Avrig pentru perioada 1953 (anul aplicării primului studiu de amenajare a pădurile din această zonă) – 2010; 3.Determinarea particularităţilor privind aplicarea tratamentelor cu regenerare naturală sub masiv în arboretele pure şi amestecate de brad din zona Avrig ce ne oferă cunoaşterea: -felului cum s-a realizat regenerarea naturală în raport cu tratamentele aplicate; -evoluţiei arboretelor pe perioade lungi de timp, corespunzătoare măsurilor de gospodărire utilizate. 4.Efectuarea cercetărilor privind preocupările actuale de aplicarea tratamentelor în scopul obţinerii regenerării pe cale naturală a bradului în arboretele din zona Avrig.

Concluziile cercetărilor întreprinse ne permit: -elucidarea unor aspecte importante privind regenerarea bradului în amestecurile de fag cu răşinoase, brădete, brădeto-făgete, făgete, cărpinete şi făgeto-cărpinete; -precizarea unor măsuri silvotehnice diferenţiate pe tipuri de staţiuni privind asi-gurarea regenerării naturale a bradului şi integrarea sa în viitoarele arborete tinere; -identificarea tipurilor de pădure şi a particularităţilor care generează utilizarea măsurilor silvotehnice speciale; -stabilirea factorilor care generează fructificaţia, care determină instalarea regenerării naturale şi dezvoltarea ei corespunzătoare, în raport cu caracteristici-le silvobiologice ale bradului în special, dar şi a celorlalte specii.

De asemenea, la necesitatea cunoaşterii şi a utilizării în practica silvică a tratamentelor adecvate pentru regenerarea naturală a bradului, în contextul dat, venim cu soluţiile aplicate de noi şi de silvicultorii din zonă aici. Considerăm că pot fi astfel mai larg cunoscute şi valorificate rezultatele obţinute şi experienţa în cultura bradului a silvicultorilor din zona Avrig. 8.5. Recomandări pentru producţie Cercetările privind regenerarea naturală a bradului în arboretele de pe versanţii nord-vestici ai Munţilor Făgăraş au ca rezultat şi un ansamblu de recomandări pe care le considerăm utile pentru activitatea practică din producţie şi pe care le prezentăm concentrat în cele ce urmează.

90

Pentru zona studiată sinteza efectuată privind caracteizarea fizico-geografică şi bio-geografică poate fi utilizată în activitatea productivă.

Tot pentru arboretele zonei recomandăm menţinerea suprafeţelor ocupate cu brad cel puţin la nivelul actual, cel mai bine ar fi procentul de 12% pentru brad în structura pe specii a fondului de producţie al acestui teritoriu.

Echilibrarea claselor de vârstă la un nivel cât mai apropiat de structura optimă, prin realizarea la timp şi corespunzătoare a tăierilor de îngrijire şi a tăierilor de regenerare.

Pentru regenerarea pe cale naturală a bradului, se recomandă utilizarea tăierilor progresive, a tăierilor progresive în margine de masiv sau o combinaţie a acestora. Folosirea tratamentului în 3-5 etape, corelate cu anii de fructificaţie la brad. Nu se recomandă utilizarea tăierilor succesive sau combinate.

Relizarea unor arborete amestecate, stabile şi valoroase, cu o compoziţie ţel 7Fa2Br1Mo şi ca specii de amestec să se utilizeze laricele, paltinul de munte, ulmul şi frasinul.

Efectuarea controlului anual al regenerării naturale începând cu anul anterior demarării tăierilor de regenerare.

Tăierea progresivă de deschidere a ochiurilor se va face urmărind seminţişul existent, în ochiuri de diametrul 0,5-0,75 înălţimi de arbore, prin extrageri de mică intensitate (reducerea consistenţei până la 0,7), în anii de fructificaţie. Pe expoziţii însorite, în zone deficitare în precipitaţii, pe terenuri care favorizează deficitul de apă din sol, ochiurile vor avea orientare E-V, pentru a preveni uscarea solului şi pentru a proteja seminţişul împotriva arşiţei.

Tăierea progresivă de lărgire sau de luminare a ochiurilor se face în sens radial sau oval ochiurilor existente pe direcţiile propice de instalare şi dezvoltare ale seminţişului, urmărind direcţia de înaintare a vânturilor dominante, anii de fructificaţie, de intensitate variabilă (obişnuit de mică intensitate) în funcţie de cerinţele bioecologice ale seminţişului şi de caracteristicile staţiunii (reducerea consistenţei la 0,4-0,6, în 2-3 etape de tăieri).

Proporţionarea amestecurilor, prin favorizarea instalării seminţişului anumitor specii, cu măsuri silvotehnice adecvate, deoarece la tăierea de luminare se cunoaşte compoziţia seminţişului instalat în urma efectuării tăierii de deschiderea ochiurilor.

Momentul aplicării tăierii definitive nu trebuie să fie prea devreme pentru că există pericolul îngheţurilor şi al arşiţelor, nici prea târziu, când frânează dezvoltarea normală prin concurenţa pe care o exercită arborii din masiv. Pentru limitarea efectelor negative date în seminţiş de prejudiciile produse seminţişului de activitatea de exploatare şi pentru depăşirea de către seminţiş a nivelului stratului de aer de la sol unde îngheţurile şi seceta au valori extreme, tăierile definitive la seminţişul de brad considerăm că trebuie efectuate la vârsta optimă de 7-10 ani de la instalare, la o înălţime medie a regenerării de 40-60 cm. Puşi în lumină plină, puieţii de brad şi de fag îşi reactivează creşterile după 4-5 ani,

91

după 8-10 ani raportul creşterilor este nedefinit şi după 15-20 ani, creşterea bradului este mult mai intensă decât la fag şi molid.

Recomandăm, acolo unde sunt prevăzute tăierile rase sau tăierile de substituire-refacere, efectuarea tăierilor în benzi alterne de 1-1,5 înălţimi de arbore ca lăţime (30-45 m) şi în suprafaţă de până la 3 ha, cu identificarea şi însemnarea prealabilă pe marginea benzii a arborilor seminceri. Direcţia de înaintare a tăierilor se va face cu luarea în considerare a condiţiilor staţionale şi a direcţiei vânturilor periculoase. În acest sens, pentru evitarea efectelor negative ale insolaţiei, în zonele calde şi uscate este recomandată orientarea benzii pe direcţia E-V şi înaintarea să se facă pe direcţie N la S, în zonele reci şi umede, benzile să aibă orientare N-S şi direcţia de înaintare a tăierilor să fie de la E la V.

La lucrările speciale de conservare se va urmări: -extragerea produselor accidentale şi de igienă; -efecuarea de extrageri de intensitate redusă prin deschiderea unor nuclee de regenerare şi prin promovarea celor existente; -efectuarea în paralel a lucrărilor de îngrijirea seminţişului şi a tineretului natural de viitor instalat (descopleşiri, recepări, mobilizări, degajări, curăţiri, etc., în funcţie de vârsta, compoziţia şi starea seminţişului); -dacă este cazul, aplicarea unor lucrări speciale generate de cauze deosebite, care necesită lucrări de: combaterea şi prevenirea bolilor şi dăunătorilor pădurii, optimizarea efectivelor de vânat, interzicerea păşunatului, a rezinajului, a accesului public sau organizarea şi efectuarea diferitelor concursuri sau activităţi (turism, motocros, echitaţie, etc.), amenajarea bazinelor cu caracter torenţial, executarea unor sisteme de drenare, etc.; -tăierile vor avea intensitate mică: 7-8%. Recomandăm utilizarea materialului forestier de reproducere de brad de provenienţă Avrig, testat şi certificat ca având o calitate foarte bună. Diminuarea şi dacă este posibil sistarea recoltării pomilor de Crăciun din suprafeţele de regenerare, a extragerilor ilicite de arbori şi cetină. Pentru ca reuşita tratamentelor să fie sigură este necesară asigurarea unei accesibilităţi corespunzătoare şi nu sancţionarea ci prevenirea şi respectarea regulilor silvice de exploatarea masei lemnoase.

92

Bibliografie selectivă 1.)ABRUDAN, I.V.,1991: Cercetări ecologice şi silvoproductive privind amestecurile naturale de răşinoase cu fag din bazinul superior al Văii Drăganului (nord-vestul României), Teză de doctorat; 2.)ABRUDAN, I. V., 2006: Împăduriri, Editura Universităţii Transilvania din Braşov; 3.)ABRUDAN, I. V., 2006: Reconstrucţia ecologică a pădurilor, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 4.)BADEA, M., 1974: Ajutorarea regenerării naturale a arboretelor, Editura Ceres, Iaşi; 5.)BARBU,C.,2009:Cercetări ecofiziologice înarboretele de braddin Obcinele Bucovinei, parazitate de vâsc, Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere; 6.)BARBU, I.,1991:Moartea bradului-simptomal degradării mediului, Editura Ceres, Bucureşti; 7.) BARBU, I., BARBU, C., 2005: Silver Fir (Abies alba Mill.)in Romania,Ed. Tehnică Silvică; 8.)BELDIE, Al., CHIRIŢĂ, C., 1967: Flora indicatoare din pădurile noastre , Editura Agro - Silvică, Bucureşti; 9.)BRAUNER, H., 1929: Comerţul şi industria lemnului din România, Editura Krafft&Drotleff S.A., Sibiu; 10.)BREGA, P., 1986: Regenerarea naturală a făgetelor şi amestecurilor de răşi-noase cu fag din nordul ţării, Editura Ceres, Cluj; 11.)BUNEA, D. D., 2010: Consideraţii privind dinamica structurii arboretelor din zona Avrig în perioada 1953-2010, Analele ICAS, Braşov; 12.)BUNEA, D. D., 2010: Bradul-între tradiţia de Crăciun şi ecologie, Revista de silvicultură şi cinegetică, Societatea Progresul Silvic, Anul XV, Nr.27/2010, Braşov; 13.)CHIRIŢĂ, C. ş.a.,1977: –Staţiuni forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti; 14.)CHIŢEA, G., 2001: Biostatistică forestieră, Universitatea Transilvania din Braşov; 15.)CIORTUZ, If., PĂCURAR, D. V., 2003: Amelioraţii silvice, Editura Lux Libris, Braşov; 16.)CIUBOTARU, A., 1998: Exploatarea pădurilor, , Editura Lux Libris, Braşov ; 17.)CIUBOTARU, A., 2006: Tehnologii de exploatare a pădurilor, , Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 18.)CLINCIU, I., LAZĂR, N., 1997: Lucrări de amenajarea bazinelor hidro-grafice torenţiale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 19.)CLINCIU, I., 2006: Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice torenţiale, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov;

93

20.)CIULACHE, S., 1997: Clima Depresiunii Sibiu, Editura Universităţii din Bucureşti; 21.) CONSTANTINESCU, N., 1973: Regenerarea arboretelor, Editura Ceres, Bucureşti: 22.)CONSTANTINESCU, N., BADEA, M., PURCELEAN, Şt., 1963: Contribuţii la cunoaşterea ecologiei regenerării brădetelor din Munţii Semenicului, Analele ICAS; 23.)DANCIU, M., 2006: Ecologia şi cenologia plantelor indicatoare de pădure, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 24.)DANCIU, M., GUREAN, D., INDREICA, A., 2006: Botanică. Morfologia şi sistematica plantelor, Curs.I.D., Universitatea Transilvania din Braşov; 25.)DONIŢĂ, N., CHIRIŢĂ, C., STĂNESCU, V.,1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, ICAS-Redacţia de propagandă agricolă, BucureştI; 26.)ENESCU, V. ş.a.,1997: Conservarea biodiversităţii şi a resurselor genetice forestiere, Editura AGRIS, BucureştI; 27.)FLORESCU,I.,1981: Silvicultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 28.)FLORESCU, I., NICOLESCU, V.N.,1996: Silvicultura -Studiul pădurii, Editura Lux Libris, Braşov; 29.)FLORESCU, I., ş.a., 2002: Particularităţi privind modul de structurare şi funcţionare a unor ecosisteme forestiere montane cvasivirgine din zona Braşov, Analele ICAS (45, 21-30); 30.)FLORESCU, I., 1991: Tratamente silviculturale, Editura Ceres, Bucureşti; 31.)FLORESCU, I., 2006: Silvotehnica ecosistemelor forestiere, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 32.)FLORESCU, I., 2004: Silvicultură, Vasile Goldiş University Press, Arad; 33.)FRON, A.,1923: Silviculture, Imprimerie CRETE, Paris; 34.)GEAMBAŞU, N., BARBU, I., 1987: Fenomenul de uscare al bradului în pădurile din Bucovina, Revista pădurilor nr.3; 35.)GIURGIU, V., 2002: Biodiversitatea şi regenerarea arboretelor, Bucovina Forestieră, (X); 36.)GUREAN, D., 2006: Conservarea mediului şi a biodiversităţii, Curs.I.D., Universitatea Transilvania din Braşov; 37.)IACOVLEV, A., 1958: Regenerarea naturală a bradului din rezervaţia ICES Mihăileşti-Muscel, Analele Institutului de Cercetări Forestiere, volumul XIX, Bucureşti; 38.)IONAŞCU, G., 2002: Exploatarea şi valorificarea lemnului, Editura Tridona,Olteniţa; 39.)IONAŞCU, G., OPREA, I., DUŢĂ, G., 2006: Tehnici şi tehnologii de exploatarea lemnului în condiţiile gestionării durabile a pădurilor, Editura Universităţii Transilvania din Braşov; 40.)LEAHU, If., 2001: Amenajarea pădurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

94

41.)LEAHU, If., 2006: Modelarea proceselor în gospodărirea pădurilor, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 42.)LUNGU, I.,1991: Prin pădurile Sibiului, I. P. Sibiu; 43.)MARCU, M., MARCU, V.,1999: Meteorologie şi climatologie forestieră, Reprografia Universităţii Transilvania Braşov; 44.)MARCU, O., SIMON, D.,1995: Entomologie forestieră , Editura Ceres, Bucureşti; 45.)MARCU, O., 2006: Teorii noi privind gradaţia insectelor dăunătoare şi factori vătămători ai speciilor forestiere, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 46.)MIHAI, G., ş.a., 2007: Variaţia genetică şi ameliorarea bradului în România, Analele ICAS (50, 27-44); 47.)NEGULESCU, E.G., CIUMAC, Gh., 1959: Silvicultură, Editura Agricolă de Stat, Bucureşti; 48.)NEGULESCU, E., STĂNESCU, V., FLORESCU, I., TÂRZIU, D.,1973: Silvicultură (vol.1,2), Editura Ceres, Bucureşti ; 49.)NICOLESCU, N.V., ş.a., 2005: Pre-commercial thining in silver fir (abies alba Mill.) stabds: a case study, International silver symposium, Poiana Braşov (pg.52-53); 50.)PARASCAN, D., DANCIU, M.,1996: Botanică forestieră, Editura Ceres, Bucureşti; 51.)PAŞCOVICI, V., 1995: Sensibilitatea arboretelor de brad (Abies alba Mill.) faţă de acţiunea poluanţilor industriali, http://www.bucovina -forestieră.ro.1995/2/pascovici.pdf.; 52.)PAŞCOVSKI, S.,LEANDRU, V.,1958: Tipuri naturale de pădure din R.P.R., Editura Agro-silvică, Bucureşti; 53.)PĂUNESCU, C., 1975: Soluri forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti; 54.)PETRIŢAN, A.M., PETRIŢAN, I.C., NICOLESCU, N.V., 2005: Structura şi biodiversitatea bradului argintiu natural în pădurile de fag europene, The International Forestry Review, vol.7(5), XII IUFRO World Congres, 8-13 aug. 2005, Brisbane, Australia (pg.37-38); 55.)POSEA, V., 2008: Geografia fizică a României, Editura Universităţii Spiru Haret, Bucureşti; 56.)PURCELEAN, Şt., PAŞCOVSCHI, S.,1968: Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din R.S.R., Inst. De Cerc. Forest., CDF, Bucureşti; 57.)PURCELEAN, Şt., ş.a., 1962: Recomandări privind aplicarea tăierilor progresive în ochiuri combinate cu tăierile succesive în pădurile de şleau din Podişul Târnavelor, Editura Agro-silvică, Bucureşti; 58.)RUCĂREANU, N., LEAHU, I., 1982: Amenajarea pădurilor, Editura Ceres, Bucureşti;

95

59.)SPÂRCHEZ, Gh., 2004: Diferenţe şi interferenţe între tipologia pădurilor şi tipologia staţiunilor forestiere, Revista Pădurilor nr.3, pg.7-9; 60.)ŞOFLETEA, N.,2005: Genetică şi ameliorarea arborilor, Editura Pentru Viaţă, Braşov; 61.)ŞOFLETEA, N., CURTU, L.,2004: Dendrologie (vol. 2), Editura Pentru Viaţă, Braşov; 62.)ŞOFLETEA, N., CURTU, L., 2007: Dendrologie, Editura Universităţii Transilvania Braşov; 63.)ŞOFLETEA, N., 2006: Bazele biologice ale ecosistemelor forestiere, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 64.)ŞOFLETEA, N., 2006: Strategii, programe şi metode de ameliorare a arborilor, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 65.)TAMAŞ, Şt., 1983: Optimizări în silvicultură şi exploatări forestiere, Editura Ceres, Bucureşti; 66.)TAMAŞ, Şt., 2006: Sisteme de informaţii geografice, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 67.)TÂRZIU, D.R., SPÂRCHEZ, Gh., DINCĂ, L., Soluri şi staţiuni forestiere, Lucrări practice, Universitatea Transilvania din Braşov; 68.)TÂRZIU, D.R., SPÂRCHEZ, Gh., DINCĂ, L., 2002: Solurile României, Editura Pentru Viaţă, Braşov; 69.)TÂRZIU, D.R., 2006: Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Silvodel, Braşov; 70.)TÂRZIU, D.R., 2006: Bazele ecologice ale managementului ecosistemelor forestiere, Suport de curs masterat postuniversitar, M.E.F., Braşov; 71.)ŢÎŞTEA, D., 1974: Variaţia altitudinală a principalilor parametri climatici în zona Bâlea-Capra din Masivul Făgăraş, Editura I.M.H., Bucureşti; 72.)VLAD, I., 1942: Regenerarea naturală în margine de masiv, Analele ICAS (vol.8, 30-86); 73.)Amenajamente, 1953, 1965, 1975, 1985, 1995: U.P. II Porumbacu, U.P. III Avrig, U.P. IV Sebeş , ICAS Braşov; 74.)Amenajamentele, 2005: U.P. II Porumbacu, U.P. IV Sebeş, U.P. P (Primăria Porumbacu de Jos), U.P. C (Composesorat Branişte, comuna Racoviţa), U.P. R (Primăria Racoviţa), ICAS Braşov; 75.)Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 2000: M.A.A.P.M., nr. 2; 76.)Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 2000: M.A.A.P.M., – nr. 3; 77.)Lege : Codul silvic – nr. 380/ 18.03.2008; 78.)Societatea PROGRESUL SILVIC, 1995: Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României, Editura Arta Grafică, Bucureşti. 79.)www.asociaţiaforestierilor.ro (ASFOR), 2007: Resursele de lemn şi potenţialul pieţei din România.

96

Abstract

The researches were located in Avrig area, particularly in the forestland from the northern slope of Făgăraş Mountains, on the left side of Olt river, from the river and up to the mountains ridges.

The forestland area of approximately 7535ha, may be framed in a rectangle with the parallel with Olt River and the mountain peaks, having approximately 20 km., and the width having approximately 10 km.

The dissertation, structured in ten chapters, broadly outlines the concerns regarding the natural regeneration of silver fir in Avrig area. Additional mate-rials (data tables and photographic materials) are annexed in a separate volume.

The main purpose of this disertation is to illustrate a more complete image on the evolution of the forestland from Avrig area as a result of the implemented silviculturale measures and the presentation of the local knowledge and expe-rience regarding the implementation of treatments consisting of repeated fellings and the natural regeneration under shelter of pure and mixed silver fir stands from this area.

Multiple research methods were used analysis of available literature, of technical documents from the forest district’s archive, of the forest management plans in the area. Also, data was collected based on field observations from the stands included in the study and from the analyses carried out in seed reserve-tions, plantings, populations of Christmas trees from the area, etc. The stands of the research area are located in 5 phytoclimatic domains (FSA, FM3, FM2, FM1+FD4 and FD3), between the 45°35´ and 45°43´ Northern latitude; from 24°33´ to 24°33´ Eastern longitude. Stands were located on rough terrains, with steep slopes, having an average altitude of 875 m, generally on crystalline substrates. Twenty six types of forest sites were identified, covering a great variety of site conditions. According to Köppen, the forestland of Avrig area is located in the climatic province “D.f.c.k.“ – boreal climate (continental subarctic), a temperate cold climate, with cold and wet winters. At medium altitude, the average annual temperature is of +6,025°C, the annual medium precipitations are of 849 mm. «De Martonne » aridity factor value is 56.16, Lang aridity factor has the value of 149.38, meaning that there is excess water from precipitations, as compared to potential evapotranspiration, characteristic to wet forest areas.

The interaction of site factors with the requirements and needs of forest species have generated the presence in the researched area of a number of 47 forest types out of which 16 forest types of low productivity (12%), 23 forest types of average productivity (75%) and 8 types of high productivity (13%). A great variety of site conditions implies various ranges of silvicultural measures. European beech with a 53% participation percentage, Norway spruce with 24%

97

and silver fir with 10% occupy the great majority of the forested surface of the forestland from Avrig area.

The analysis of the dynamics of the stands structure from Avrig area du-ring 1953-2010 (from the first management planning of the forests from the area and up to the present time) has been carried out for the stands which had in their composition as main or disseminated species, the silver fir. The impact of the silvicultural measures implemented along the time has left a powerful mark on the defining elements of the forestland’s structure. In the cas of Silver fir despite the excessive expansion of conifers (especially to the detriment of beech) due to its slower growth compared to other conifers used for afforestations as well as the more reduced range of uses in the economy positioned it on the second place of silviculture’s concerns. From 9,8% the percentage of fir participation to the stands composition in 1953, the percentage gradually rises until 1975 when it reaches the maximum of 12%. The intentions related to fir promotion have decreased in the following period and in 2005 have reached 10,1%.

In the current situation, the process of returning to normal distribution among age classes is sough by the tending operations and regeneration fellings according to the provisions of the forest management plans. The current provi-sions which impose the levels which must be permanently sustained, stipulated by the forest management plan for each production unit, with no exception, are an important step forward in the regulation towards normality of the relation between age classes. The evolution of yield classes and canopy closure of stands shows over time a positive evolution, as a consequence of the applied measures.

The treatments implemented over the time are various, their use being the consequence of a complex of factors determined by political-economical causes specific to each time period. The research works afferent to this paper include a number of 85 management planning units including silver fir in which there have been carried out, regeneration fellings.The particularities related to the im-plementtation of treatments carried out for the natural regeneration of silver fir have been analyzed. The research was carried out per phytoclimatic level, per types of forest sites and in their case per each forest type, the conclusions provi-ding the opportunity to use the applied solutions in forest practice.The best results were obtained by implementing the treatment of group shelterwoood fellings.

In the stands included in the periodic felling area, for the management planning study from 2005, in 48 management planning units, on a surface of 310,2ha a number of 1540 sample plots were installed each having the size of 1x5 m (7700 m2).

According to the analysis carried out on the natural regeneration obtained by the implementation of different treatments in the current period, depending on the type of forest site and the type of forest, the results show that in the sites located in the phytoclimatic level FM2 and FM1-FD4 from Avrig area there are average conditions for the establishment and development of the fir’s natural

98

regeneration. Usually, fir establishes with greater difficulty under its own shelter where its litter with high content of manganase doesn’t provide favorable conditions. The thick canopy prevents the precipitation water from reaching the soil. The beech and hornbeem stands provide the best conditions for silver fir stand establishment. However, the seedling establishment, though it represents the most important step for natural regeneration, it doesn’t represent everything because the relations with the biotic or abiotic environment are very complex. Once the stand is established, the interspecific and intraspecific competition may be decisive for its evolution. Within this entire context silvicultural interventions have the role of obtaining the desired regeneration by implementing the most appropriate silviculture treatments. Fir seedling generally has the same spread area per relief categories. Besides, the terrain’s slope is not a restrictive element for the natural regeneration of the stands from Avrig area. The best soil conditions for the natural regeneration of the stands are provided by the typical Eutric cambisols and typical podsols. The fir has preferences regarding its natural regeneration for terrains with partially sunny exposures (SE, E) and for partially shaded terrains (NE, NV).

Forest harvestings generate the greatest damages (79,2%, for fir 72,3%) to the natural established seedling, for the first interventions the damages are greater in comparison to the ones recorded for final fellings. The fir related damages caused by wind and snow (fellings and stem breakage, frost and extreme temperatures) are greater than the ones noticed at other species due to the structure of the species and its physiological requirements. Game also causes greater prejudices in the case of fir as compared to other species.

The vitality of the natural seedling obtained overall in the researched plots is 89,6% very good, 8,2% good, 1,3% satisfying and 0,9% unsatisfying.

The treatment of group shelterwood fellings has provided the best fir regenerations.

Due to the fact that the treatment implies the supervision of the regene-ration until the new stand is established, there were also analyzed other concerns of the forest engineers from the area regarding fir growing: helping of the natural regeneration, collection of fir seeds from local, valuable origins, from seeds reservations or plantings, as well as the issue related to the collection of fir branches and Christmas trees and their influence on fir regeneration and the integration within the stands from the area.

99

Curriculum vitae

1.Informaţii personale: Nume / Prenume: BUNEA DORIN DAN Adresă: Str. Prundul Mic, nr.5B, Avrig, cod 555200, judeţul Sibiu Telefoane: 0269523633, 0748100997; 0730651730 E-mail: dorindanbunea@yahoo.com Naţionalitate: română

Data naşterii: 10 octombrie 1957 Sex: masculine 2.Locul de muncă actual : Ocolul Silvic Avrig 3. Experienţa profesională, perioada: 28 de ani neîntrerupţi în aceeaşi întreprindere, 1982-2010 Funcţii sau posturi ocupate: Inginer la toate compartimentele din ocol, inginer şef ocol, şef ocol silvic, şef compartiment producţie, securitate şi sănătate în muncă la Direcţia Silvică Sibiu 4. Educaţie şi formare, perioada: Şcoala doctorală: specialitatea silvicultură (ştiinţe agricole şi silvice), Universitatea Transilvania din Braşov, cursuri fără frecvenţă, 2008-2010; Masterat : Managementul ecosistemelor forestiere – Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere, Braşov, 2 ani, cursuri de zi, 2007-2008; Curs postuniversitar E.R.A.I.P. III, Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de inginerie Hermann Oberth, Sibiu, cursuri de zi, 2007; Curs postuniversitar de formare inspectori securitate şi sănătate în muncă, Prossano, Braşov,2006; Cursuri de pregătire profesională la C.P.P. Buşteni, 1984-1994; Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere, Braşov, 5ani, cursuri de zi, 1977-1982; Liceul de cultură generală Andrei Şaguna, Braşov, 1972-1976; 5. Aptitudini şi competenţe personale: putere de muncă, punctualitate,corectitudine, loialitate, capacitate organizatorică, intuiţie, operativitate Limba maternă: română Limbi străine cunoscute,nivelul de cunoaştere: franceza, nivel mediu, engleza, nivel începători 6. Activitate cercetare ştiinţifică, articole, simpozioane, conferinţe: 5 participări la simpozioane de comunicări ştiinţifice Articole publicate: 8 7. Informaţii suplimentare: Starea civila: căsătorit, 1copil; stagiul militar satisfacut, cunoscător operare P.C., Am lucrat detaşat în interesul serviciului 1 an (1985) la I.C.A.S. Braşov unde am efectuat o campanie de reamenajarea pădurilor (două U.P.-uri)Membru cotizant al Societăţii Progresul silvic.

100

Curriculum vitae

1. Personal information: Surname / Firstname: BUNEA DORIN DAN Adress: Str. Prundul Mic, nr.5B, Avrig, code 555200, county of Sibiu Telephone: 0269523633, 0748100997; 0730651730 E-mail: dorindanbunea@yahoo.com Nationality: Romanian

Date of birth: 10 october 1957 Sex: male 2. Current employer: Forest District Avrig 3. Professional expertise, Period: 28 uninterrupted years within the same company, 1982-2010 Occupations or positions held: Engineer for all forest district compartments, forest district chief engineer, forest district chief, production compartment chief, occupational health and safety at County Forest Directory Sibiu 4. Education and Training, Period: Doctoral school silviculture speciality (agricultural and forestry sciences), Transilvania University from Braşov, distance education, 2008-2010; Master degree: Forest Ecosystems Managemen – Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Braşov, 2 years, day classes, 2007-2008; Post-universitary course E.R.A.I.P. III, (Evaluation of the risks associated to occupational accidents and illness), Lucian Blaga University, Faculty of Engineering Hermann Obert, Sibiu, day classes, 2007; Post-universitary courses on the training of occupational health and safety inspectors, Prossano, Braşov,2006; Professional training courses at C.P.P. Buşteni, 1984-1994; Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Braşov, 5years, 1977-1982; General Knowledge High School Andrei Şaguna, Braşov, 1972-1976; 5. Personal Skills and Competences: operative, fairly, honest, labour capacity, punctually, intuition, organization aptitude, punctilious Mother tongue: Romanian Other known languages, level of knowledge: French, intermediate level, English, beginner level 6. Scientific research activity, articles, symposiums, conferences: 5 participations at scientific symposiums and conferences Articles: 8 7. Additional information: Marital status: married, 1child; military training performed, P.C. competence, I wass relocated for business purposes for a period of 1 year (1985) at I.C.A.S. Braşov (Forest Research Institute) where I have carried out a forest re-planning campaign (two working units) . Subscriber member of the Forest Progress Society (Societăţii Progresul silvic).

101