Transportul maritim s-a dezvoltat odat cu economia mondial, cunoscnd att pantele ascendenteale comerului mondial, ct i pe cele descendente, transformndu-se treptat ntr-o industrie global. Transportul maritim reprezint principalul mijloc de transport pentru importurile i exporturile Europei.Astzi, transportul maritim este reprezentat de o comunitate internaional bine cristalizat, ce utilizeaz flote performante, sisteme avansate de comunicaii, specialiti de nalt clas, bucurnduse de principiul fundamental al unui comer

liber.

Transportului maritim i revine un rol esential in realizarea circulatiei marfurilor, atat din punct de vedere cantitativ cat si operativitate,rol conferit de aspecte cum ar fi:-costuri relativ mici, n raport cu volumul mare de mrfuri care pot fi transportate;-

caracterul complex i diversificat al

schimburilor comerciale;-creterea numrului de participani la aceste schimburi.

Cele trei elemente eseniale care stau la baza definirii transportului maritim sunt urmtoarele:

mrfurile, caracterizate printr-un volum mare i o valoare ridicat;

navele, ca mijloc de transport care ncorporeaz un nivel de tehnicitate i al investiiilor ridicat;

porturile, ca noduri de transport precum i instalaiile de operare din cadrul acestora.

Transporturile maritime sunt preferate pentru traficul de marfuri, al carui volum creste continuu, si mult mai putin prntru transportul de pasageri.Marfurile cele mai traficate pe aceasta cale sunt

: petrolul si

produsele petroliere, carbunii,minereurile si cerealele.Peste jumatate din capacitatea flotei mondiale este alcatuita din nave petroliere si mineraliere

; structura traficului de marfuri reflecta

acest luctu

:petrol si produse petroliere(35%),carbuni si minereuri(17%),urmate de alte marfuri.

80% din schimburile internationale se realizeaza intre trei mari spatii economice

: America de Nord,

Europa Occidentala si Asia-Pacific.Peste 50% din traficul maritim mondial se deruleaza in Oceanul Atlantic si 35% in Oceanul Pacific.

70% din flota comerciala mondiala apartine tarilor dezvoltate, printre care se remarca Grecia, Japonia, Norvegia, S.U.A, Rusia, China s.a. chair daca o parte din vase sunt inregistrate sub pavilioanele altor tari

90% din comerul exterior al UE i 40% din comerul dintre statele membre se realizeaz pe cale maritim. n fiecare an se ruleaz mai mult de 3,7 miliarde tone de mrfuri n porturile UE, iar aceastatendin este n cretere. Pe lng aceasta, mai mult de 400 de milioane de pasageri ajung in fiecare ann porturile maritime europene.

Statistica transportului maritim nregistreaz mrfurile transportate ca mrfuri vrac lichid, mrfuri

vrac solid,

mrfuri ncrcate n containere i uniti mobile Ro-Ro sau ca alte tipuri de ncrctur general (inclusiv containere de dimensiuni mici). Mrfurile vrac (lichid sau solid) sunt mrfuri

voluminoase, omogene, grupate n partizi mari i reprezentate n general de materii prime precum petrol brut i produse petroliere, gaze lichefiate, produse chimice, minereu de fier, crbune, cereale, lemn, ciment .

Unitatea Ro-Ro este echipamentul pe roi pentru transportul mrfurilor care poate fi condus i staionat n vederea transportrii pe o nav.Mrfurile generale sunt mrfuri neomogene, grupate n partizi mici (de ex. legume i fructe, produse din lemn sau din oel, produse electronice, textile .a.).

Cele mai mari flote comerciale (%din tonajul mondial)Pavilion/stat

Panama 20.5

Liberia 9.2

Bahamas 5.6

Malta 5.1

Grecia 4.7

Cipru 4.2

Norvegia 4.1

Transportul maritim genereaz aproximativ 4% din totalul emisiilor de CO2

produse de activitile umane, ceea ce nseamn c amprenta

sa de carbon este aproape la fel de mare ca cea a Germaniei. Emisiile generate de acest sector nu sunt nc reglementate la nivel internaional, ns aceast problem este n prezent n curs de dezbatere n cadrul Organizaiei Maritime Internaionale (OMI) i al Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice (CCONUSC). n ceea ce privete emisiile de gaze cu efect de ser (GES), transportul maritim este cel mai ecologic mod de transport. Totui, se estimeaz c, dac nu se iau msuri, emisiile generate de nave vor crete cu 150-200% pn n 2050. n prezent, exist aproximativ

50

000

de nave comerciale care transport

90

% din

mrfurile internaionale, transportul maritim devenind astfel indispensabil pentru economia mondial. Un raport publicat astzi de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene ofer prima apreciere de ansamblu cuprinztoare asupra metodelor de estimare a cantitii de emisii atmosferice generate de transportul maritim, prezint soluii tehnologice i analizeaz opiunile strategice de reducere a emisiilor de dioxid de carbon i a polurii atmosferice n acest sector.

O nav

este o construcie plutitoare de dimensiuni superioare unei

ambarcaiuni.

O clasificare general a navelor cuprinde nave civile i

nave militare.

Din punct de vedere constructiv o nav are trei pri principale: corp, maini i echipament sau instalaii.

Navele maritime se clasifica in:

Nave de pasageri

Iahturi pentru agrement

Nave pentru transport marfa

Nave pentru aprovizionarea platformelor de foraj marin

Nave petrolier pentru transportul petrolului

Nave tipRo-Ro,pentru transport automobile

Allure of the Seas

Oasis of the Seas

Printre cele mai mari nave de pasageri se numara:

RMS Queen Mary 2

Disney Fantasy

Freedom of the Seas

NOL Euroship

In cadrul activitatii de transport maritim, o importanata esentiala o au porturile.Aceasta asigura operatiile legate de acostarea navelor, de transbordare a marfurilor si pasagerilor, de depozitare, de reparare a navelor.Porturile sunt spatii economice active, care comunica intens(prin sosele, cai ferate, cai navigabile) cu interiorul tarilor.Teritoriul deservit de un port se numeste hinterland

; acesta poate avea o importanta

nationala(cum este cazul Constantei pentru Romania) sau internationala: Rotterdam.

Dupa volumul traficului anual de marfuri, porturile se clasifica astfel

:

Porturi foarte mari(peste 50 milioane tone/an)

:Singapore,Rotterdam,New York.

Porturi mari(intre 20-50 milioane tone/an)

:Rio deJaneiro, Hamburg, Shanghai, Constanta.Porturi mijlocii(10-20 milioane tone/an)

:

Alexanria, Barcelona, Sydney.Porturi mici

si foarte mici(sub 10 milioane

tone/an): Mangalia Helsinki, Alger.

Dupa structura traficului de marfuri, porturile pot fi

:Specializate in traficul de materii prime

:

petroliere(Ras Tannurah, Arabia Saudita, Mena al Ahmadi, Kuwait , Khark, Terminal, Iran s.a.) minere(Narvik,Norvegia, Tubarao, Brazilia, Saldanha Bay, Africa de Sud), lemn(Arhanghelsk, Rusia), produse agricole(Santos, Brazilia-pentru cafea-

,Odessa, Ucraina-pentru grau si porumb-,Rangoon, Myammar-pentru orez etc.)

Complexe, cu activitati de transport, depozitare si redistribuire a unor marfuri foarte diverse

: Singapore,

Rotterdam, New York, Shanghai s.a.

Cele mai mari porturi ale lumii (milioane tone marfuri)

Singapore (Singapore) 325,9

Rotterdam (Olanda) 303,5

Shanghai (China) 187

Hong Kong (China) 168,8

Chiba (Japonia) 164,7

Ulsan (Coreea se Sud) 148,3

Houston (S.U.A) 144,1

Nagoya (Japonia) 133

Cele mai mari si importante porturi din lume sunt:

Victoria Harbour, Hong Kong,China

Portul Halifax, Noua Scotie, Canada

Portul din Singapore,Republica Singapore

Portul

Jackson,

Sydney,

Australia

Portul Rotterdam,

Rotterdam,

Olanda

Portul

New York,

New York, SUA

Portul Veracruz, Veracruz, Mexic

Santos, Sao Paolo, Brazilia

Portul

Montevideo, Montevideo, Uruguay

Portul Buenos Aires, Buenos Aires, Argentina

-

www.wikipedia.ro-

www.google.ro

-www.referate/transport/maritim.html

Proiectul

a fost

realizat

de:

Demeter MonicaCosma

Cosmina

Chisu

Mihaela

Slide Number 1Slide Number 2Slide Number 3Slide Number 4Slide Number 5Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 11Slide Number 12Slide Number 13Slide Number 14Slide Number 15Slide Number 16Slide Number 17Slide Number 18Slide Number 19Slide Number 20Slide Number 21Slide Number 22Slide Number 23Slide Number 24Slide Number 25Slide Number 26Slide Number 27Slide Number 28Slide Number 29