CURS 4, 5: CONTROLUL FINANCIAR – CONTABIL1. DEFINIREA SI SFERA DE ACTIVITATE

CFC=actiunea de det a unor adevaruri privind starea unor activitati economice care urmeaza a se efectua sau starea celor deja efectuate prin compararea modului de realizare al acestora cu normele legale in vederea preintampinarii sau depistarii si remedierii abaterilor de la aceste

norme.Obiectul CFC=de a rezolva erorile, abaterile,lipsurile,deficientele pt a le remedia si pt a le evita in viitor. Sfera de act este atat forma preventiva si de gestiune indiferent de unitatea economica, institutiile pb si ag,ec, cu k de stat sau privat.Obiectivele generale ale CFC organizat de stat constau in:A. verificarea modului de utilizare a tuturor mijl fin aflate in administrarea institutiilor publice centrale si locale. In baza ac prevederi personalul specializat in exercitarea CFC actioneaza pt prevenirea si combaterea fraudelor, contraventiilor, infractiuniilor in regimul fiscal, vamal si de pretura luand si masurile necesare prevazute de legea nr. 30/martie1993 privind organizarea si functionarea CFC si garzíi financiare.B. Respectarea legilor si aplicarea principiilor de economicitate si eficiente in gestionarea mijloacelor materiale si banesti cf legii 94/sept1992 privind organizarea si functionarea curtii de conturi.C. Verificarea modului de acordare a fondului de la buget, efecturea inventarierilor periodice, descoperirea si recuperarea pagubelor prin stabilirea de raspunderi in sarcina persoanelor vinovate de producerea acestora. D. Respectarea normelor legale privind efectuarea incasarilor si platilor in concordanta cu rezultatele financiare, realitatea datelor inscrise in registrele contabile, realitatea profilului si repartizarea ac cf legii.

2. FORMELE 1.Dupa modul in care se executa controlul: a) Control anticipat sau preventiv: se executa inaintea efect op ec – fin, contribuie la folosirea cu eficienta a mijloacelor materiale si banesti, cresterea raspunderii in angajarea chelo, respectarea legislatiei de gestiune, preintampinarea risipei si deficientelor. Este efectuat de contabilul sef, dir ec sau o persoana imputernicita. Se verifica: legalitatea operatiei, realitatea operatiei, oportunitati, necesitatea op, economicitatea op, eficiente op.b) Controlul concomitent sau operativ curent: se efectueaza sistematic, zilnic, surprinde toate op ec – fin la locul de munca cu scopul de a prevenii operatii cu efecte negative. Se efectueaza la fiecare loc de munca prin semnarea tuturor documentelor de seful locului de munca.c) Controlul postoperativ sau ulterior: se efectueaza dupa ce a avul loco p ec-fin si are urmatoarele obiective: existenta si utilizarea A si P, aplicarea corecta a legislatiei in vigoare, modul de efectuare a chelo si de realizare a veniturilor, analiza situatiei fin. 2.Dupa modul de corelare cu interesele economico – fin pt care este organizat si exercitat:a) CFC al statului: cuprinde in sfera sa administrareavsi utilizarea fondurilor publice ale statului. Se exercita in institutii publice (ministere si alte institutii subordínate, adm locale, regii autonome, S.C. cu capital de stat). Obiective: adm si utilizarea fondulior de la bg, utilizarea fondurilor ac de stat pt chelo curente si pt investitii, folosirea mijl materiale si al fondurilor date de stat regiilor autonome si societatilor comerciale cu k de stat, exactitatea si realitatea inreg. contabile. Ac ct este efect de : curtea de conturi, ANAF.b) CFC de gestiune: urmareste respectarea dispozitiilor legale cu privire la gestionarea si utilizarea mijloacelor materiale si banesti pe baza doc justificative. Obiective: existente, pastrarea,

inregistararea val materiale, utilizare aval mat si banesti, efectuarea platilor prin numerar sau virament in lei sau valuta, calculul salariilor, modul de realizare al V si analiza situatiilor financiare.

3.SISTEMUL DOCUMENTELOR CONTABILE – obiect si sursa pentru CFCDatele consemnate in documentele justificative si registrele contabile reflecta intreaga activitate economico – financiara. Controlul doccumentelor se efect inainte de inregistrarea in ct astfel: d.p.d.v al formei, aritmetic,al continutului op ec (fondului). Verificarea formei documentelor are ca ob: 1.autenticitatea: intocmirea doc contabile cf dispozitiilor legale , modul de intocmire si de utilizare al doc tipizate, completarea corecta a datelor, existente unor falsificari, transformarea cifrelor, corecturi, lipsa de semnaturi si stampile. Neindeplinirea unuia din ac ob det pierderea fortei juridice probante. 2. Exactitatea si valabilitatea docum: se verifica in raport de momentul si conditiile producerii operatiilor ec – fin care le consemneaza. Doc care consemneaza dr si obligatii fata de terti sunt verificate privind termínele stabilite cf normelor legale, se verifica si se constata deficientele si pagubele produse. Ex: se verifice doc de plata cu scadentele respective. Verificarea fondului (CFC de fond): se verifica: legalitatea, realitatea, eficiente.a) Controlul legalitatii: se verifica daca s – au respectat prevederile legale privind efect op ec – fin, legislatia muncii, salarizarii, platilor si incasarilor, investitiilor, bg de V si C.b) Controlul realitatii: stabileste daca op ec – fin s – a produs la locul indicat in docum. In caz ca exista incertitudine asupra realitatii se recurge la controlul faptic.c) Controlul eficientei: are in vd: necesitatea, economicitatea si oportunitatea op. Necesitatea = gr de utilitate al op – efectuarea unor cheltuieli, consumuri. Economicitatea = se urmareste daca op s – a efectuat la preturile cele mai mici s –au tinut licitatii si s – a efect transportul convenabil. Oportunitatea=are in vd momentul ales pt realizarea op ec-fin.

METODOLOGIA DE EFECTUARE A CFC1. PROCEDEE SI TEHNICI DE CFC: a) STUDIUL GENERAL PREALABIL: OBIECTIVE: competentele si raspunderea in structura interna a ag.ec. la care se exercita C; modul de organizare a ev tehnic – op si contabile ca surse de inform si control; situatia existente cu privire la activit.care se va controla. Utilizeaza ca surse de informare: procese vb de control anterioare, p.v. ale consiliului de adm, normele legale cu privire la activ.desf.b) CONTROLUL DOCUMENTAR – CONTABIL: procedeu de stabilire al legalitatii, realitatii, eficientei op ec-fin desf prin examinarea doc.justific, sit ct,bilanturilor.Tehnici: 1. controlul cronologic: se executa in ordinea intocmirii, inreg, indosarierii doc. Ac se examineaza zi de zi, fila cu fila. Da posibilitatea urmaririi sistematice a unei pb.2. controlul invers – crono: se ex de la sf spre inceputul perioadei. Se incepe cu cele mai recente op si se continua de la prezent spre trecut. Se fol at cand se constata abateri grave si este nevoie sa se cunoasca momentul cand au inceput sa se produca, pt a stabili marimea pagubei.3. controlul sistematic(pe pb): pp gruparea doc pe categorii de op: de casa, de banca, aprovizionari, vanzari,salarizare. Se verifica in ordine cronologica. Efect de inspectia fiscala si de curtea de conturi.4. controlul reciproc: cercetarea si confruntarea la ac úntate a unor doc sau evidente cu continut identic dar dif ca forma.5. controlul incrucisat: confruntarea tuturor exemplarelor unui doc existente la s.c. cu care a avut rel com si/sau fin.este efectuat de garda fin, curtea de ct, pol ec.6. controlul combinat (mixt): combinarea procedeelor precedente: gruparea actelor pe op, pb, examinarea lor cronologica, inverscronologica, incrucisat.c) CONTROLUL FAPTIC: stabilirea realitatii , existentei si miscarii mijl mat si banesti.

d) Tehnici: 1. inventarierea: constatarea la un moment dat a existentei cantitative si calitative a val mat si banesti. Constatarea faptica pp compararea cu cele scriptice din ct si det dif(+/-). Este obligatorie. O ef: garda, pol ec. 2. expertiza tehnica si analiza rez de lab – pt stab integritatii unor A, rez mat; calitatea compozitiei,continut,subst.e) CONTROLUL TOTAL= toate op din cadrul ob stabilite pe per supusa ct. CONTROLUL PRIN SONDAJ: cele mai reprez doc si op care permit form unor concluzii.este operativ, imprecis. Efect de garda, pol ec.

CURS 6: EFECTUAREA CFC1. stabilirea obiectivelor tematice ale unitatii, ale activitatii controlate. Ob generale de control tb adaptate la particularitatile ag.ec.2. stabilirea surselor de informare necesare controlului: doc justificative si evidente contabila, daca un sunt suficiente cercetarea poate fi extinsa si asupra doc altor unitati si institutii (control incrucisat).3. selectarea procedeelor si tehnicilor de control.4. det abaterilor si deficientelor: stab ac tb sa aiba la baza documente si fapte reale. Se pleaca de la principiul prezumtiei de nevinovatie cf caruia cei ce controleaza tb sa dovedeasca vinovatia si un cei controlati nevinovatia. Abaterile si def constatate se aduc la cunostinta conducerii si persoanelor invinuite Carora li se solicita explicatii scrise in legatura cu imprejurarile in carea c op au fost efectuate. Explicatiile scrise prezentate de pers invinuite tb combatute cu argumente legale, reale si complete sau pot fi accéptate invinuirile.

STABILIREA RASPUNDERILOR IN SARCINA PERS VINOVATE1.RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA: se stabileste in timpul controlului in cazul in care un s – a cauzat o pagaba materiala si un exista bunuri materiale sustrase – contraventii: unele erori de calcul fara intentie, intarzieri de plata fata de furnizori, neatentia in inreg unor doc, lipsa de experienta. Se sanctioneaza cu amenda. Daca se achita pe loc ½ din amenda sau in termen de 48 h de la intocmirea p.v. urmarirea pt plata amenzii inceteaza. 2.RASPUNDEREA JURIDICA:este det de natura faptei ilicite, fiind def de n.j. pe care le incalca cat si de gradul de pericol social. O forma a raspunderii juridice este raspunderea civila. Raspunderea civila= obligatie in temeiul careia cei carea u pagubit o pers.fiz. sau juridica sunt obligati sa repare prejudicial suf de victima. R.c. devinde operante numai daca exista o fapta ilicita care a cauzat o pagaba materiala. Clauzele contractuale prin care partile au convenit sa calculeze cuantumul real al despagubirii. RASPUNDEREA CIVILA – FORME: A. DELICTUALA: este det de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sa fie sav de o fapta ilicita (furt, delapidare, fals in acte); sa existe un pejudiciu(paguba); inre fapta ilicita si prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate; autorul faptei sa fie in culpa si sa fi avut cap delictuala. Fapta ilicita=act sau inact proa de prejudiciu constand in incalcarea n.l., disciplina in munca si a oblig contractuale. Prej tb sa fie real adica sa constituie o pagaba efectiva, sa fie exprimat in bani, sa fie cert ci un ipotetic, sa rez din doc justificative sau din listele de inventariere. Rap de cauz. = raspunderea materiala un poate fi stab fara leg intre fapta ilicita si prejudiciu. D.p.d.v al controlului n.l. incúlcate si val.prej. tb specificate.B. CONTRACTUALA: se stab ca urmare a unor obligatii izvorate dintr – un act preexistent intre cel pagubit si faptuitor. In cazul ei, oblig de reparare a pagubei se stab pe baza clauzelor contractuale prin care partile au convenit sa calculeze cuantumul real al despag.

INTOCMIREA ACTELOR DE CONTROL

Principalele acte de cfc care se intocmesc ca urmare a constatarii unor abateri de la prevederile legale sunt: p.v de control, de constatare si sanctionare a contrav, note si rapoarte de control.1. procesal vb de control: rez activitatii de control, se semneaza de catre pers de ispectorii controlori si de catre pers de conducere ale unitatii controlate. Se compune din 3 parti: preambulul= partea introductiva, se mentioneaza datele de identificare ale unitatii controlate si ale institutiei care controleaza: garda financiara, curtea de conturi,ordinal sau decizia de control; tematica: obiectivele controlului, deficiente constatate, norme legale nerespectate, p.vinovate si masurile de remediere stab pe timpul controlului.; nr de exemplare si semnaturile pers carea u controlat si ale pers care conduc unitatea. Pt inscrierea abaterilor si def in p.v. de ct tb indeplinite ur. Conditii: sa existe n.l care un au fost respectate, sa se refere la act controlata, sa fie reale si sa rez din documente, sa fie clare,precise,concrete,exacte. Se anexeaza xerocopii din doc.just., tabele de calcul si note explicative pt sustinerea abaterilor si deficientelor. In cz:furturilor,falsurilor,delapidarilor se intocmeste p.v. de control cu carácter penal.2. p.v. de const a sanct si contrav. Se intocmeste in cz unor abateri numite contrav. Daca pers invinuita un rec vinovatia poate FACE contestatie i un plateste amenda. Este emis org de drept pt executarea silita.3. note si rap de ct: se intocmesc cand un s-au constatat abateri si deficiente.

VALORIFICAREA CONSTATARILOR REZULTATE DIN CONTROL In timpul controlului const det pot impune luarea unor masuri operative pt respectarea n.l. dupa incheierea controlului daca se constata abateri care un pot fi remediate in timpul controlului inspectorul controlor poate emite dispozitii care se transmit conducerii unitatii in scopul luarii unor masuri de intrare in legalitate pt abaterile care un implica raspundere civila/penala. In cz abaterilor cu prejudicii pp o procedura de recuperare a ac de la pers vinovate. Recua pag se face prin emiterea un or titluri executorii(angajament de plata al pers.vin, decizia de imputare, dispozitia judecatoreasca).

CURS 7: ORGANIZAREA CFC A STATULUIA fost stabilita prin prevederile legale:

A) In sfera de activ a guvernului prin 30/1991 privind organizarea si functionarea CFC si garzíi financiare.Activ de cfc de stat se desf in cadrul mfp si este organizata in 4 str distincte: 1. DIRECTIA GEN DE INDRUMARE SI CT FISCAL:aplica politica guvernamenala in domeniul cff: respectarea de catre contribuabili a prevederior privind calculul ,evidenta, plata integrala si la termen a oblig fiscale; respectarea dispozitiilor legale de organizare i desfasurare a activit producatoare de venituri impozabile; identificarea/combaterea evaziunii fiscale; adm si gestionarea patrimoniului public in regii autonome si companii nationale. La nivel jud c este efec de DCF din cd DGCF.2. AGENTIA NATIONALA DE ADM FISCALA: ANAF – inscrie in programul de activitate, actiuni de control: realizarea veniturilor statului; executia bg de stat (urmareste incadrarea chelt cf bg aprobate, pt a prev deturnarea de fonduri ); identificarea/combaterea evaziunii fiscale; urmarirea utilizarii alocatiilor si subventiilor de la bg pt regii autonome si companii nationale; alte act: sesizari, reclamatii.3. GARDA FINANCIARA= organism de control din MFP militarizat dar neincazarmat. Exercita controlul operativ si inopinant privind: aplicarea si executarea legilor fiscale si reglem vamale pt a prevenii sustragerile si eschivarile de la plata impozitelor si taxelor; respectarea normelor de comert in vederea blocarii activitatii de contrabanda si a procedeelor interzise de lege; alte atributii si competente. Functioneaza la nivel central in cd MFP iar in teritoriu in sectii subordínate DGCF.

Organele gf au dreptul: sa efectueze control in locatiile unde se proa, depozit, comercializeaza bunuri care fac ob impozitarii; controleaza exactitatea si autenticitatea doc.just pe timpul transportului si la locul desf unei activitati; sa controleze reg si doc contabile din care sa rezulte achitarea oblig fiscale, sa confiste ob/prodúcele sustrase de la plata impozitelor si taxelor; sa sesizeze organele de urmarire penala in leg cu infractiunile comise.4. DIRECTIA GENERALA A VAMILOR: apartine de MFP si infaptuieste politica ec a guvernului in domeniul vamal. Activitatea vamala se refera la: stabilirea cd juridic de taxare a mf importate, exporturi si tranzitari pe terit nat; controlul modului de efectuare a ac actiuni. In teritoriu activit vamala este realizata prin directiile vamale si vami.

B) in sfera de activitate a Parlamentului 94/1992 privind organiz si functionarea curtii de ct a Romaniei: este org si realizata de curtea de conturi a Romaniei: exercita control asupra modului de formare, utilizare, administrare a res fin ale statului. Sfera de actiune: controleaza toate institutiile publice (ordonatori de credite principali, secundari si tertiari subordonatii Ministerelor , inspectorate scolare, ag ec care au relatii cu institutiile pb).Curtea de conturi este organizata astfel: 1. sectii de control care controleaza institutiile publice ale statului ca ordonatori de credite, regii autonome, companii nationale, BNR. 2. sectia jurisdictionala= instante de fond si de recurs compusa din consilieri de conturi si un presedinte de sctie. Judeca in prima instante cazuri intoduse impotriva deciziilor emite3. colegial jurisdiccional= constituie instante de fond care judeca si hotaraste cauzele privind plata de despagubiri, pagube, amenzi,abateri fin comise de ordonatori, directori, gestionari.4. camerele de conturi judetene: structuri locale de control care efectueaza control in plan teritorial.

ORGANIZAREA CFC LA AG. EC.Ag ec sunt obligati sa realizeze organizarea si derularea CFC propriu(audit. intern). Se realiz in 2 forme: 1. Controlul preventiv= se org la ministere, la institutiile publice locale, la s.c., la regiile autonome si la alte pers juridice cu activitatea economica si sociala. Se org de contabilul sef. Daca docum justificative si op efect sunt numeroase poate imputernici o persoana sa efectueze aceasta activitate. Ansamblul doc si op supuse cp este consemnat intr.-un cadru comun al op si documentelor supuse cp;1.doc supuse cp,2. baza legala:30/1991-incheierea contractelor de vanzare – cumparare, 3. obiectivele controlului ce se exercita (facturi privind aproviz teh-mat). Obiectivele controlului: operatia se incadreaza in prevederile legale, achitarea materialelor, mijloace fixe achizitionate. Se acorda viza cp. 2. controlul de gestiune= activitatea de stabilire a unor adevaruri in leg cu modul de gestionare a val materiale si banesti privind existente si integritatea. C.g se organizeaza intr. – un compartiment distinct de celelalte in care isi desf activitatea inspectori si regizori de gestiune, la o inventariere permanente sau partiala la un moment dat.CURS 8: MODELE DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT EFECTUAT

LA AG ECI. efectuarea cfc de stat de catre controlul fiscal din cd DGFP (CONTROLUL IMPOZITULUI/PROFIT) :A) Cadrul legal: codul fiscal in vigoare.

B) surse de informatii pt control: doc. Ct: facturi fiscale, note de intrare receptie, jurnalul de vanzari si cumparari, registrul de casa, extrasele de cont, balante de verificare, declaratii privind obligatiile fata de buget.C) obiective: calculul impozitului pe profit, identificarea chelo nedeductibile, a deducerilor fiscale si a veniturilor neimpozabile.D) procédele de control: studiul general prealabil: se solicita procesal vb de ct anterior si se analizeaza masurile de valorificare a controlului si indepliniea lor; controlul documentar contabil folosind tehnicile de control; ct cronologic lunar, calculul imp si efectuarea platilor; ct invers cronologic, se identifica omisiunile platilor imp/p; controlul sistematic: fila cu fla lunar; controlul reciproc: verificarea concomitenta a jurnalului de vanzari cu declaratia de impunere si cu datele din b.v, se verifica decl de impunere cu ordinele de plata si extrasul de cont pt calculul penalitatilor de intarziere.E) intocmirea pv de ct in care se inscriu: calculul eronat al imp, plata cu intarziere a imp, neplata imp la termen, neintocmirea si nedepunerea decl de impunere (trimestrial); sanctiuni: amenda contrav pt tinerea eronata a ev ct, penalitati de intarziere de 0.1%/zi, retinerea unor doc si actele care conduc la ev fiscala, se considera fapte penala si se pedepseste cu amenda (1 – 10 mil), intarzierea unor drepturi si cu inchisoare de la 6 luni - 5 ani.

CONTROLUL TVAA) cadrul legal: codul fiscal in vigoare.B) Surse de info: doc ct: facturi fiscale, jurnalul de cumparaturi, jurn. De vanzari, registrul de casa, chitante monetare, extrase de cont.C) Obiectivul controluli: det corecta a Tvad, sa fie inscrisa in facturi, decl vamale, jurn de cumparaturi; det corecta a Tvac, facturi de vanzari, reg de casa, extrase de cont; intocmirea corecta a decontului de Tva, verificarea platii Tva, extrase se cont sau reg de cas; verificarea aprobarii rambursarii Tva (de recuperat), cererea de rambursare sa fie depusa cu semnatura pers autorizate, suma ceruta sa fie inscrisa in decontul Tva, , se verifica realitatea op efectuate cf doc: facturi, decl vamale, achitarea taxelor vamale, comisioanelor si furnizorilor cf O.P, cec-uri, registrul de casa.

AUDITUL FINANCIAR – CONTABILI. NOTIUNI GENERALE

Consta in verificarea si certificarea sit financiare anuale de catre un auditoriu independent in vederea exprimarii opiniei asupra realitatii datelor inscrise in situatiile financiare finale. Utilizatorii de informatii contabile manifesta o lipsa de incredere in inform. furnizate de contabilitate pt ca producatorii de inform contabile un sunt independenti fata de op efectuate si situatiile financiare prezentate. Realitatea inform cuprinse in situatiile financiare este pusa la indoiala dat calitatii morale ale unor contabili si ale insuficientei pregatirii profesionale

II. ROLUL AUDITULUI FINANCIAR – CONTABILRespectarea principiilor contabile in tinerea contabilitatii. 2. reflectarea in contabilitate si in situatiile financiare a imaginii fidele a patrimoniului, a sit fin si a rezultatelor obtinute. Utilizatorii informatiilor contabile: manageri, asociati, actionari, organele fiscale, bancherii, furnizorii, salariatii si sindicatele. Managerii doresc ca situatiile fin de sinteza sa reflecte realitatea, sa prezinte un profit verdic pt aprecierea continuitatii urmarind sa pastreze sursele de finantare si impiedicarea distribuirii de dividende mari. Act si asociatii vor sa cunoasca situatia patrimoniului, marimea profitului, distribuirea ac. O sc care un distribuie dividendo pierde treptat increderea actionarilor care fiind nemultumiti isi cesionzaza act. Distribuirea de dividendo Mari si supraevaluate nereal det diminuarea surselor de finantare. Org fiscale se preocupa de cunoasterea impozitelor si taxelor datorate, daca sc a aplicat prevederile Codului Fiscal si operatiile contabilitatii in conformitate cu

normele MFP. Bancherii doresc sa cunoasca rentabilitatea, lichiditatea pentru a aprecia riscurile privind creditarea. Furnizorii vor sa cunoasca solvabilitatea pe termen scurt, cap de plata in vd continuarii livrarilor. Salariatii si sindicatele vor sa cunoasca sustinerea revendicarilor salariale pentru justificarea masurilor de reducere a personalului. Auditorii un treb sa se lase antrenati in ac joc de interese, tb sa asigure o informare corecta pe baza de documente legal intocmite.

III. OBIECTIVELE AUDITULUI FIN – CTA. Sa urmareasca realitatea, sinceritatea si integritatea inform furnizate de evidente contabila.B. Sa urmareasca realitatea, legalitatea, necesitatea si economicitatea op e-f consemnate in doc

fin.Urmarind ac ob auditul se poate confronta cu urmatoarele situatii:

1. doc contabile sunt corect intocmite si contin op legale, reale, exacte.2. nereguli in intocmira, circulatia, prelucrarea si tinerea reg ct. Un sunt tinute la zi, un se

pastreaza evidente sintetica cu cea analitica. Ac nereguli pot fi remediate daca un au favorizat falsuri, sustrageri si proasta gestionare a patrimoniului.

3. nereguli constatate in org si tinerea contab care fav evaz fiscala, sustrageri, denaturarea rez.CURS 9: SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE AUDIT CONTABIL

La exercitarea auditului stau norme de referinta pe baza carora auditorul isi orienteaza ob urmarite. Acestesa sunt: norme ct stabilite prin lg 82/91 lg ct rep in 2001, norme specifice auditului stabilite de corpul expertilor contabili si contabililor autorizati si camera auditorilor din Romania. Se impart in: norme prof de lucru, norme de raportare a opiniilor, norme deontologie. Succesiunea lucrarilor de audit: acceptarea mandatului si contractarea lucrarii; orientarea si planificarea auditului, evaluarea si aprecierea controlului intern; controlul ct; auditul sit financiare; sintetizarea concluziilor in rap de audit.1. ACCEPTAREA MANDATULUI SI CONTRACTAREA LUCRARII pp: culegerea si analizarea informatiilor despre intreprindere, completeaza o fisa de acceptare a mandatului, incheierea contractului de audit.2. ORIENTAREA SI PLANIFICAREA AUDITULUI: 2.1. DET CARACT PROPRII ALE UNIT PATRIM AUDITATEIn aceasta etapa auditorul colecteaza info necesare cunoasterii intreprinderii sintetizate in dosarul permanent care contine: a. caract generale ale intreprinderii (denumire, forma de proprietate, cod fiscal, adresa, ksoc, Ca, nr sal, reprez legali, cenzori); b. prezentarea I (istoric, activ desf, poz pe piata, clientii p, furnizorii p, pol I, pol com, pol de aprov, desfacere, personal, organiz ct, prelucr datelor ct, pol ct fol pt stocuri, imobilizari, amortiz, previziune); c. lista doc ce tb obt de la I (actul constitutiv, statutul soc, garantiile adm si cenzorilor, p.v. ale AGA si consiliilor de adm, ale controalelor fin, acte de proprietate, cladiri, terenuri, titluri de proprietate intelectuala: brevete, licente, marci, contracte de asig a imobilelor, titl privind imobiliz fin). 2.2. DETERMINAREA DOMENIILOR SEMNIFICATIVE SI RISCURILOR DE AUDIT: A. Domeniile semnificative= dom sist inform-ct supuse auditului: cumparari (furnizorii, stocuri, disponibilitati), personalul (chelt, plati, disponib), vanzarile (clientii, stocurile, V, disponibilitatile), productia (C, stocurile, Ca, V), trezoreria (incasari, plati, C si V, creditele), imobilizarile(furnizorii, C cu amortizarea). Auditul se bazeaza pe teste si sondaje in ac fel prezentand riscul ca unele inexactitati sau omisiuni sa un fie descoperite. Daca acestea pot fi semnificative (fraude, op nereflectate in ct, evaz fiscala) ele det verif prin extenso a domeniilor semnificative tinand cont de importanta reletiva si de pragul de semnificatie. B. importanta reletiva a unor inexactitati sau omisiuni: auditorul stabileste in raport de natura si marimea eventualelor inexactitati, erori, omisiuni infl ac asupra denaturarii sit fin si asupra deciz pers care utiliz info din sit fin.

PRAGUL DE SEMNIFICATIE= este dat de marimea sumei peste care auditorul considera ca este o eroare, exactitate sau omisiune si poate afecta sinceritatea, credib ct anuale. La inceputul auditului se det un prag global de semnif in fct de dom semnificative: k pr, Ca, Reznet, REZcur. Se det procentual (2-5%). Reprezinta o limita de suma pe care inform ct tb sa o aiba pt a fi utila auditorului.Caracteristicile elem considerate semnificative: a Sensibilitatea: daca o variatie a unui elem antreneaza modif in aprecierea ct anuale. (ex: dat, C si V, trezorerie); b. Gradul de aproximare: o eroare este importanta daca se refera la un element unde se impune precizie si exactitate decat daca se ref la un element det prin apreciere. C. Evolutia elementului: o analiza a evolutiei in timp poate reflecta tendinta de marire, informare a elem respectiv in scopuri necinstite (frauda intentionata), descarcarea gestiunii in fav gestionarului, maj de sal nejustificat.

CURS 10: APRECIEREA CONTROLULUI INTERNCONTROLUL INTERN: practicile adoptate de conducere pt a asig si protej A/P, descoperirea fraudelor si erorilor a.i. inf fin sa fie credibile. Include: a. mediul de control: functionarea CA, str org a firmei si modul de act a responsab, auditul intern si pol de personal; b. procedurile de control: verificarea inreg ct sub aspect teh si al calc, verif ct si BV; c. analiza rez inventarierii si inreg in ct; d. compararea valorilor previzionale cu rez obt.Evaluarea ct intern da auditului posib de apreciere a riscului de control, de prev si descop a erorilor semnif prin teste si sondaje pt a obt proba de audit. Procedee utilizate pt ct si obt pb de audit: inspectia: verif doc justificative, observatia: constatarea existentei activelor si inventarierea unor stocuri prin sondaj, investigatia si confirmarea inform cont in inreg ct, proceduri de analiza a sit fin si a abaterilor de la previziuni.1.CONTROLUL CONTURILOR: etapa succinta si concomitenta cu controlul intern si cuprinde: participarea la inventarierea ct, confirmarea creantelor, investigatii cu privire la litigii si revendicari, evaluarea si pastrarea investitiilor pe termen lung.Participarea la inventarierea stocurilor: in situatia in care stocurile sunt semnificative pt activul bilantier auditorul tb sa fie convins de existente si val lor reala. In ac sens poate participa la inventariere. 2. confirmarea creantelor: se verifica soldurile ct de creante prin confirmarea soldurilor respective. Confirmarile eprez probe de audit. Credibile privind existenta creantelor. Daca debitorii un raspund auditorul tb sa apeleze la proceduri alternative: examinarea incasarilor, verificarea docum de vanzari. 3. investitii cu privire la litigii si revendicari: se face cand valoarea acestora este semnificativa. Aceste investigatii cuprind: obtinerea de declaratii , p.v. ale CA, verif ct de chelo, discutii cu juristii firmei, refuzul comunicarii=poate constitui o limitare a obt probelor de audit. Conducand la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima opinia. 4. surse investite in capitalul social al altor societati: probele de audit. Le obtin de la cond firmei. Contuile de inv fin pot fi validate de auditor prin investirea física a titlurilor, evaluarea lor printr – o valoare de piata, prin cotatiile de la bursa si prin compararea cu valoarea contabila.CONTROLUL CT – PROCEDURI: 1. CONTUL DE VERIF PT IMOBILIZARI: terenuri, cladiri, utilaje, instalatii, mijl de transport, invest in curs de executie, amortizari, fz de imob, ct la banci. A. intrari: Fac. de cumparare, evaluarea corecta a celor existente. B. iesiri: fac de vanz, p.v. de casare, eval corecta la iesire. 2. EXERCITAREA CONTROLULUI CT: a. proceduri de conformitate si validitate a probelor de audit.: volumul elem probante(erori descoperite si teh de eval a ac),caracterul justificativ al elem probante externe (elem prob obt de muncitori, el p prin conf scrise), proceduri de validitate(exista A/P, inreg corecta, eval corecta si realit op din docum). b. procedee si tehnici de control al ct. Pt fiecare grupa de ct semnificative controlul ct impune: formarea unui esantion controlat (operatiuni, doc just, reg ct – FISE de ct, jurnale, verif rulajelor, soldurile si corelatiile dintre ct), verif doc primare: verificarea doc cu regim special, verif doc privind continutul lor si

anume validitatea, exactitatea, verificare lab; verificarea modului de organiz a contabilitatii , preluarea datelor pe calculador, emiterea doc pe calcul, elaborarea B.V si fisele de cont.