„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 33, dec.2010 - Grupul ...„START! Avem de cucerit o...

„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 33, dec.2010 - Grupul Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” ISSN 2066-0103

- 1 -

Serie nouă nr.33, decembrie 2010 ISSN 2066-0103

Ştiinţă

Tehnică

Artă

Recreaţie

Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Secretar de redacţie: Gabriela Vasile

Colectiv de redacţie: Stoica Mihaela Bianca, clasa a XII-a Topîrceanu Ana-Maria, clasa a XI-a

Beia Răzvan, clasa a XI-a Tilică Laurenţiu, clasa a XII-a

Profesor consultant

Felicia Lăzăroiu

Coordonator proiecte, programe educative şi extraşcolare, Olguţa Spornic


2

Cuvântul semn provine din latinescul signum şi defineşte lucruri, fenomene sau trăsături ale acestora, care dau fiinţelor vii indicii despre mediul în care trăiesc. Organele de simţ percep indiciile (semnele) iar sistemul nervos central le interpretează, ca apoi să emită comanda pentru organele de execuţie. Spre deosebire de celelalte fiinţe, omul are capacitatea de a se folosi nu numai de simţuri ci şi de gândirea abstractă; el foloseşte noţiuni, judecăţi şi raţionamente care îl ajută la cunoaşterea, interpretarea, explicarea şi teoretizarea acţiunilor din lumea înconjurătoare şi la stabilirea corelaţiilor între cauzele şi efectele diverselor fenomene. Cele mai vechi informaţii statistice culese de-a lungul timpului de colectivităţile umane despre mediul înconjurător sunt comprimate / arhivate în superstiţii, proverbe şi zicători. Superstiţii Ghinion: spargerea unei oglinzi, pisica neagră

care-ţi taie calea, numărul 13 etc. Noroc: de vezi o stea căzătoare, de plouă în ziua nunţii, de găseşti un trifoi cu patru foi, de vezi un preot în sutană pe stradă etc.

Proverbe, zicători

De umblă porcul cu paiul în gură, se schimbă vremea.

Nori grei, ploi scurte. Rana se vindecă, dar semnul rămâne.

Mâţa blândă zgârie rău. Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.

Superstiţiile şi proverbele şi-au mai pierdut din influenţă în lumea contemporană; mai preţioase sunt acum pentru publicul larg informaţiile din presă şi reţeaua Internet, mereu actualizate, care pot fi consultate rapid, după cuvinte cheie (ex: buletin meteo; curs monetar; cotaţii bursiere etc.). Oamenii folosesc frecvent semne sau simboluri abstracte, receptate de principalele organe de simţ ● recepţie vizuală (literele; semnele diacritice specifice fiecărei limbi; semnele de punctuaţie; semnele operaţiilor matematice; semnele convenţionale specifice din cartografie, topografie, geografie, inginerie, arhitectură; codul culorilor; semnalizarea cu fum sau cu fanioane etc.); ● recepţie auditivă (ex: clopote, sirene care transmit semnale de avertizare); ● recepţie tactilă (ex: simboluri tactile pentru scrierea Braille). Ne străduim să dezvoltăm în acest număr al revistei şcolare o temă foarte generoasă: „Semne şi semnale” şi aşteptăm de la voi semne sau semnale despre ce v-a plăcut, sau nu v-a plăcut în aceste rânduri. Lectură plăcută!

Gabriela Vasile, bibliotecar

3 Semne din cer, semne spre cer 6 Mă informez, deci exist. Link-uri pentru

„internauţi” 7 Citind în stele. LISA, un instrument care

poate citi undele gravitaţionale 8 Geoglifele. Simple cărări sau semne

speciale? 10 Jocuri logice. Fitness pentru neuronii tăi 12 Nichita Stănescu. Simboluri în volumul

„Noduri şi semne” 14 Rezultatele concursului FotoArt,

decembrie 2010 16 Răspunsuri la „Jocuri logice” 17 Rime cu haz ... de necaz 18 Împlinirea a 100 de ani de la inventarea

avionului cu reacţie. 19 Semne ale bunului renume 21 Datini româneşti. Semne de belşug pentru

brazda de sub plug 22 Evoluţia sistemelor de scriere. De la

hieroglife la sistemul alfabetic 23 Semne cu ... cântec 24 Semne bune anul are. Calendarul

activităţilor şcolare, decembrie 2010


3

► Steaua de la Bethleem Călugărul Dionysius Exiguus (Dionisie cel smerit; circa 470 – circa 544) s-a născut pe plaiuri dobrogene (provincia Scythia Minor); după anul 500 el a trăit la Roma, unde s-a dedicat studiilor privind viaţa lui Isus. Dionysius Exiguus a calculat data naşterii Mântuitorului (Anno Domini), fapt care a împărţit istoria în două mari epoci: înainte de naşterea Domnului şi după naşterea Lui.

Istoricii au descoperit unele nepotriviri între data convenită ca Anno Domini şi faptele povestite în evanghelii şi cronicile timpului: - în Evanghelia după Matei se spune că Isus s-a născut în timpul domniei regelui Herodes cel Mare, numit şi Irod, deci între anii 37 şi 4 înainte de Hristos: „Iar dacă S-a născut Isus în Bethleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele...”; respectând această indicaţie, Dionysius Exiguus a greşit cu cel puţin 4 ani; - tot în Evanghelia după Matei se vorbeşte despre steaua strălucitoare care i-a călăuzit pe magi până la locul naşterii Mântuitorului: „...steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul.” (Matei 2:1) Luca nu vorbeşte despre magi şi o stea ci despre păstori şi un înger care s-a pogorât din cer să anunţe naşterea Domnului: „În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s'a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor.” (Luca 2:8-9)

Astronomii zilelor noastre au stabilit care fenomene cereşti puteau fi sursa luminii speciale (stea călăuzitoare sau înger pogorât din ceruri): ● cometa Halley (anul 12 î.Hr); ● conjuncţia planetelor Saturn şi Jupiter, care s-a putut vedea la latitudinea din Betlehem de trei ori în anul 7 î.Hr; ipoteza a fost lansată prima oară de savantul german Johannes Kepler (1571-1630); ● explozia unei stele (novă) consemnată de astronomii chinezi şi coreeni în anul 5 î.Hr.; ipoteza este lansată de profesorul şi astronomul englez Mark Kidger în 1999 – vezi http://www.observadores-cometas.com/Star_of_Bethlehem/Articles/The%20Star%20of%20Bethlehem_5BCNova_archivos/frame.htm Pentru explicarea fenomenului luminos numit în evanghelia după Matei „Steaua de la Bethleem” s-au mai emis şi alte ipoteze (meteorit, supernovă, fulger globular, fenomen OZN), dar se pare că argumentele lui Mark Kidger sunt pentru moment cele mai convingătoare.

Icoană pe sticlă din colecţia Muzeului Ţăranului Român

Oricâte ipoteze plauzibile vor mai găsi astronomii, este un lucru cert: colindele şi tradiţiile populare de Crăciun nu ni le va schimba nimeni. Nimeni nu va cânta „Nova sus răsare”; o novă nu poate străluci mai tare ca versul eminescian: „De dragul Mariii / Şi-a Mântuitorului, / Luceşte pe ceruri / O stea călătorului” .


4

►În căutarea inteligenţei extraterestre „De-a lungul întregii noastre istorii, noi, oamenii, am meditat la stele şi ne-am întrebat dacă, într-o altă parte a negurii cerului nocturn, există alte fiinţe, tovarăşi de gândire din cosmos, care contemplă şi ei cerul şi îşi pun acelşeaşi întrebări ca şi noi”. - Carl Sagan1

Limbajele şi căile de comunicare interumană s-au perfecţionat permanent, trecând de la forme rudimentare (semnalizarea cu fum, fanioane, clopote, buciume etc.) la forme mult mai rapide şi mai exacte (telegraf, telefon, radio, internet).

Acum, când comunicarea interumană se apropie de viteza gândului, omenirea încearcă să stabilească forme de comunicare cu posibile civilizaţii extraterestre; tehnologia actuală permite captarea semnalelor electromagnetice provenite din spaţiu dar şi transmiterea către largul Univers a mesajelor către alte posibile civilizaţii.

Captarea semnalelor electromagnetice din cosmos se poate face de pe Terra (prin construcţia unor observatoare speciale, specializate pe anumite lungimi de undă ale radiaţiei electromagnetice) sau din spaţiu (observatoare amplasate pe vehicule extraterestre). Radiotelescoapele sunt construcţii speciale care captează undele radio provenite din spaţiu. Ele se amplasează în vale şi la mare distanţă de centrele populate (pentru a se evita interferenţele cu emisii radio, TV sau RADAR) şi pot face observaţii asupra obiectelor astronomice energetice (quasari2, pulsari3, emisii radio naturale sau artificiale de pe orice corpuri cereşti); semnalele radio pot fi convertite şi în imagini vizuale, aşa încât putem vedea ceea ce Universul ne ascunde privirii.

Frank Drake Donald (n. 1930 Chicago) a fost omul care şi-a închinat întreaga viaţă căutării unor posibile făpturi extraterestre dotate cu inteligenţă. Frank Drake (anul 1990)

► 1960: după experimentele întreprinse în 1959 la Observatorul Naţional de Radioastronomie de la Green Bank (Virginia de Vest, SUA), Frank Drake a lansat în aprilie 1960 Proiectul Ozma4

1 „Creierul lui Broca. De la Pământ la stele” Ed. Politică, Bucureşti 1989, pag. 389 2 Quasar = nucleu galactic activ din jurul unei găuri negre care emană puternice emisii de energie electromagnetică, alimentate de “discul de acumulare” din jurul găurii negre. 3 Pulsar = stea neutronică 4 Ozma este numele prinţesei din povestea „Vrăjitorul din Oz”

de cercetare amănunţită a semnalelor radio provenite din cosmos, în vederea selectării posibilelor mesaje de la civilizaţii extraterestre. Iniţial au fost vizate cele mai apropiate stele: Tau Ceti şi Epsilon Eridani. Scanarea totală s-a făcut pentru semnale cu frecvenţe apropiate de 1420 MHz (frecvenţa la care atomii de hidrogen emit şi absorb fotoni), dar fără niciun rezultat.

► 1972: împreună cu Carl Sagan a creat primul mesaj pe suport fizic trimis în Univers cu navele spaţiale Pioneer 10 şi 11. Însemnele şi simbolurile picturale gravate pe suport de aluminiu placat cu aur reprezintă: ● poziţiile a 14 pulsari din galaxie, în raport cu Soarele nostru (liniile radiale din stânga desenului); ● atomul de hidrogen (stânga sus); ● reprezentarea sistemului nostru solar (soarele şi planetele; rândul de jos) ● două siluete umane şi schiţa navei spaţiale.

Sursa: http://grin.hq.nasa.gov/ABSTRACTS;

Misiunea Pioneer 10 a trecut de centura de asteroizi în iulie 1972, a trimis primele fotografii cu Jupiter în dec. 1973 şi a părăsit sistemul nostru solar în 1973; ultimul contact cu nava a fost în 22 ian.2003.

► 1974: a conceput un mesaj al planetei noastre transmis în spaţiu de la Observatorul Arecibo, în speranţa că alte civilizaţii îl pot descifra şi ne vor răspunde (Arecibo Message of November 1974); mesajul cuprinde: ● Numerele de la unu (1) până la zece (10); ● Numerele atomice ale elementelor de hidrogen, carbon, azot, oxigen, şi fosfor care compun acidul dezoxiribonucleic (ADN) specific vieţii pe pământ; ● Formulele moleculare ale zaharurilor şi bazelor din nucleotidele ADN (adenină, timină, guanină şi citosină ); ● Numărul de nucleotide în ADN şi grafica


5

structurii ADN-ului (dublu helix); ● O figură grafică a unui om, dimensiunea (înălţimea fizică) a unui om mediu, şi populaţia umană de pe Pământ; ● Un grafic al Sistemului Solar; ● Reprezentarea grafică a Telescopului Arecibo. ► 1976: s-a implicat în realizarea unui alt mesaj, plasat la bordul navelor Voyager 1 şi 2 (1976 şi 1977), nave care au părăsit sistemul nostru solar. „Voyager Golden Record” este un disc de 12 inch din cupru placat cu aur care conţine sunete şi

imagini de pe planeta Pământ, un mesaj de prietenie, un salut transmis spre posibile civilizaţii extraterestre.

►1984: a înfiinţat în California Institutul SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence), cu trei centre de cercetare: Centrul de Cercetare SETI, Centrul Carl Sagan pentru Studiul Vieţii în Univers şi Centrul pentru Educaţie şi Relaţii Publice.

Frank Drake nu şi-a văzut (încă) visul cu ochii; omenirea nu a reuşit să stabilească contacte cu civilizaţii îndepărtate, chiar dacă aparate tot mai performante scrutează cerul şi presa semnalează deseori apariţia de obiecte zburătoare neidentificate. Au existat totuşi două evenimente care au dat emoţii celor ce sperau în materializarea unor contacte cu civilizaţii extraterestre: 1. În iulie 1967, o descoperire întâmplătoare făcută de Jocelyn Bell Burnell (n. 1943 - Irlanda de Nord) a atras atenţia oamenilor de ştiinţă.

În cadrul unor experimente de monitorizare a quasarilor, o tânără (avea doar 24 de ani pe atunci) a descoperit impulsuri radio extrem de regulate provenind din spaţiu. Semnalele au fost denumite în joacă LGM-1 (Little Green Men 1, adică „Mesajul nr. 1 primit de la Omuleţii Verzi”). Observaţia Jocelynei a fost prezentată spre analiză astrofizicianului Anthony Hewish (n.1924 - Marea Britanie), care a fost recompensat mai târziu (1974) cu Premiul Nobel pentru activitatea de cercetare în domeniul pulsarilor: LGM-1 s-a dovedit a fi un pulsar din constelaţia Vulpecula (Mica Vulpe), cunoscut astăzi sub codul CP1919 sau PSR B1919+21.

2. În data de 15 august 1977, la ora 11:16 PM, astronomul american Jerry Ehman (un voluntar SETI al Universităţii din Ohio) a observat un semnal radio venit pe frecvenţa 1420.456 MHz. În legătură cu această înregistrare sunt mai multe fapte care atrag atenţia: ● frecvenţa semnalului coincide cu frecvenţa la care atomii de hidrogen emit şi absorb fotoni; la un contact comunicaţional interstelar pare un lucru normal să se facă într-un fel legătura cu hidrogenul, elementul cel mai răspândit în univers; ● semnalul, care a durat 72 de secunde, provenea dintr-o zonă a Constelaţiei Săgetătorului lipsită de stele; de aici a apărut ipoteza că semnalul a fost emis de o navă spaţială; ● doar unul dintre cele două detectoare ale Universităţii din Ohio a receptat semnalul; acest lucru s-ar putea explica prin defectarea temporară a celui de-al doilea detector ori prin sistarea emisiei la sursă; ambele variante au o probabilitate extrem de redusă dacă este vorba de fenomene naturale.

Jerry Ehman a notat pe printul cu bucluc doar: „Wow!”

Cu timpul, zarva stârnită în jurul evenimentului s-a stins, pentru că timp îndelungat nu au mai apărut semnale asemănătoare. Abia în martie 2003, SETI a recepţionat trei semnale asemănătoare (aceeaşi frecvenţă, provenind din vecinătatea constelaţiei Peştilor şi Berbecului, dintr-o felie de univers complet lipsită de stele).

Radiotelescopul Arecibo din Puerto Rico


6

http://www.nhao.jp/ ~ narusawa / oseti / proiect-dorothy.html În acest an, când se împlineşte o jumătate de veac de la lansarea proiectului Ozma, astronomul Shin-ya Narusawa, cercetător şef la Observatorul Astronomic din Nishi-Harima (Japonia) a lansat Proiectul Dorothy (5 nov.2010); numele proiectului este ales tot din povestea „Vrăjitorul din Oz” iar ţelul este identic: scanarea sistematică a emisiilor electromagnetice provenite din cosmos pentru aflarea de posibile mesaje de la fiinţe extraterestre.

Stelele Tau Ceti şi Epsilon Eridani (cele două simboluri ale proiectului Ozma) se regăsesc la loc de cinste şi în proiectul Dorothy.

Shin-ya Narusawa În proiect sunt implicate 5 continente, 15 ţări şi 25 de autorităţi competente cu cercetarea.

The Allen Telescope Array (ATA): o matrice spaţială cu un număr mare de captatoare mici va ajuta programul Dorothy Căutările viitoare vor acoperi toate frecvenţele şi tot cerul, în tot timpul; aşa se speră că vom avea în curând certitudini în privinţa existenţei vieţii pe alte planete din Univers.

Tudor Cristian Daniel, clasa a X-a A

http://www.descopera.ro/dnews/7369215-fenomen-in-premiera-observat-la-cern 20.09.2010 Sursa: La Repubblica Un fenomen nou în cadrul experimentului CMS (Compact Muon Solenoid), coordonat de italianul Guido Tonelli de la Institutul Naţional de Fizica Nucleară din Italia; au fost lansate câteva posibile explicaţii ale fenomenului, printre care şi obţinerea aşa numitei „plasme de quarcuri şi gluoni” care s-ar fi produs în primele 30 microsecunde după Big Bang. Această stare a materiei a mai fost semnalată în Laboratorul Brookhaven (SUA- acceleratorul RHIC). http://press.web.cern.ch/press/PressReleases/Releases2010/PR23.10E.html

În luna noiembrie 2010 la CERN – LHC au avut loc trei săptămâni de experimente cu ioni grei, ale căror rezultate ştiinţifice au fost date spre publicare în Physical Review Letters. Dacă intraţi pe acest site veţi vedea mai multe fotografii şi explicaţii ale fenomenelor. http://www.onlineconversion.com/weight_common.htm Folosiţi acest site pentru a face rapid conversii ale unităţilor de măsură a greutăţii din sistemul englezesc în cel metric şi invers (ex : 50 pound = ? kg ). http://www.lanl.gov/news/releases/mars_mission_laser_tool_heads_to_jpl_newsrelease.html Proiectul spaţial NASA „Mars Science Laboratory” (lansare spre Marte în 2011) are scopul de a stabili compoziţia geochimică a solului marţian; roverul va fi dotat cu instrumentul denumit „ChemCam”, capabil să producă evaporarea rocilor prin acţiunea unui fascicul laser şi să analizeze compoziţia chimică a eşantioanelor de vapori prin analiză spectrală.

http://www.lanl.gov/discover/automatic_telescope Telescopul automatizat RAPTOR, capabil să „patruleze” cerul şi să depisteze anomaliile fără intervenţie umană.

Colectivul de redacţie


7

Mulţi oameni cred şi în secolul al XXI-lea că

astrologia este o ştiinţă cu ajutorul căreia se poate prezice viitorul; cei care mai cred în astfel de poveşti trebuie să se întrebe de ce doi oameni născuţi în acelaşi moment şi în acelaşi loc au totuşi destine diferite.

Astrologia se bazează pe statistici anterioare întocmite neştiinţific (culegerea datelor cu mijloace rudimentare), fără instrumente şi metode ştiinţifice de lucru, deci nu poate fi considerată ştiinţă. Astronomia (desprinsă din astrologie) şi astrofizica sunt însă cu adevărat ştiinţe; ele studiază cosmosul cu instrumente specifice de observare şi înregistrare; sunt urmărite compoziţia şi mişcarea diverselor corpuri cereşti, aura lor magnetică şi emisiile electromagnetice din spaţiul stelar, pentru a deduce: compoziţia şi forma universului; legile care guvernează mişcarea aştrilor; interacţiunea între diversele formaţiuni astrale; vârsta şi condiţiile în care s-a format universul. La nivelul actual de cunoştinţe se consideră că formaţiunile cosmice (sistemele planetare, galaxiile, clusterele) sunt menţinute împreună datorită existenţei câmpului gravitaţional. Conform teoriei relativităţii, undele gravitaţionale sunt perturbaţii în curbura spaţiu-timp generate de interacţiunea între două corpuri.

Undele gravitaţionale nu au putut fi detectate până în prezent, dar existenţa lor este dovedită de studiul pulsarilor. S-a constatat o pierdere de energie în cazul pulsarilor binari (primii au fost descoperiţi în 1974 de Russell A. Hulse şi Joseph H.

Taylor Jr.), orbita lor micşorându-se exact cu rata prezisă în teoria relativităţii generale. Pierderea de energie poate fi explicată doar prin emisie de radiaţii gravitaţionale.

Pentru această descoperire, Russell A. Hulse (n.1950) şi Joseph H. Taylor Jr. (n. 1941) au fost recompensaţi în 1993 cu Premiul Nobel pentru Fizică. Astrofizicienii de la ESA (European Space Agency) şi NASA (National Aeronautics and Space Administration) au imaginat o modalitate de cercetare a câmpului gravitaţional din vecinătatea stelelor neutronice: proiectul se numeşte LISA (Laser Interferometer Space Antenna) şi se bazează pe metrologia laser pentru măsurarea fluctuaţiilor la distanţă (interferometrie5 laser). Imagine credit: ESA

Misiunea LISA, ar consta din trei nave spaţiale distincte, fiecare conectate prin fascicule laser. Ar fi prima misiune

spaţială care încercă detectarea undelor gravitaţionale emise de obiecte cosmice exotice (ex: găurile negre).

Putem face o analogie între Sistemul Braille (modalitatea în care pot citi nevăzătorii, bazată pe simţul tactil) şi proiectul LISA: diferenţele de nivel ale „valurilor” de unde gravitaţionale pot fi comparate cu nişte semne în Braille, ale căror caracteristici (frecvenţă, amplitudine) vor fi detectate şi înregistrate de trei nave spaţiale identice care zboară în formaţie (formă de triunghi echilateral cu latura 5 milioane de km). Proiectul LISA va observa sursele astrofizice de unde gravitaţionale în frecvenţe joase (0,03MHz÷0,1Hz), corespunzătoare perioadelor de oscilaţie cuprinse între 10 ore÷10 secunde. Caracteristicile undelor gravitaţionale vor da lămuriri despre natura şi evoluţia în timp a surselor emitente. Site-ul NASA de prezentare a proiectului LISA este http://lisa.nasa.gov/ şi are ca motto: „Gravity is talking. LISA will listen”.

5 Interferometrie = măsurarea distanţelor sau a mişcării cu ajutorul interferării a două raze de lumină.


8

Studiile pregătitoare pentru proiectul spaţial LISA au ajuns la a patra rundă de experimente. Rapoartele sunt deosebit de încurajatoare, sistemul fiind capabil să separe semnalele captate pe surse de emisie. În graficul de mai jos sunt prezentate înregistrările de tip LISA defalcate pe surse de provenienţă a radiaţiei cosmice:

- 4 găuri negre binare de dimensiuni mici (MBH Microscopic Black Hole);

- 9 corpuri capturate de stele sau găuri negre mici capturate de găuri negre supermasive (EMRI - Extreme mass ratio inspiral);

- 15 explozii cosmice; - fondul stohastic izotrop; - zgomotul instrumentului.

Raportul din luna august „ASTRO2010” recomandă programul LISA ca o prioritate pentru următorul deceniu: „a gravity wave observatory that would open an entirely new window in the universe” (observarea câmpului gravitaţional va deschide o fereastră cu totul nouă în cunoaşterea universului). Beneficiile demarării programului de studiu a undelor gravitaţionale prin interferometrie cu laser pot fi:

- semnalarea găurilor negre binare masive care fuzionează în centrul galaxiilor, sau a celor mai mici, care consumă materia din jur;

- semnalarea de stele binare compacte şi a resturilor stelare din galaxia noastră;

- căutarea primelor stele, galaxii şi găuri negre; - testarea şi înţelegerea relativităţii generale; - descoperiri legate de materia neagră, mult mai răspândită în univers decât materia cunoscută.

Dacă se va aproba finanţarea, proiectul LISA va fi lansat în anul 2015; omenirea va plasa în spaţiu acest imens „microfon astronomic”, capabil să-i citească cântecul sau şoaptele.

Petraru Mihai, clasa a XII-a B

►Desenele din podişul Nazca şi pampasul Jumana (Peru) nu pot fi remarcate de la sol decât cu mare greutate. Ele au fost descoperite de arheologul peruvian Toribio Mejia Xesspe (1927), dar adevărata lor amploare a fost dezvăluită doar mai târziu, în timpul primelor zboruri aeriene pe deasupra coastei peruane.

Din 1930 zona a fost survolată pentru căutarea de noi rute aviatice şi efectuarea de măsurători topografice. Piloţii au semnalat pe platoul dintre oraşele Nazca şi Palpa existenţa unor desene gigantice care străbat pământul arid.

Arheologii le-au denumit uneori petroglife (semne, incizii în piatră), alteori „geoglife6”, iar presa le-a popularizat sub denumirea „liniile de la Nazca”. Liniile lungi şi drepte, figurile geometrice, reprezentările zoomorfe stilizate, au constituit o piatră de încercare pentru imaginaţia celor curioşi. S-au lansat diverse ipoteze asupra utilităţii desenelor pentru vechii indieni Paracas şi Nazca: - pelerinaj sau ritualuri religioase; - însemne astronomice sau hartă astrală; - cultul fertilităţii şi al apei; - sistem de irigaţii; - aerodrom pentru zei (sau fiinţe extraterestre

„bune”) sau „sperietoare” pentru „răii” din cer. Întrebarea de bază la care trebuie găsit un

răspuns este: cum s-au putut realiza desenele la sol fără o supraveghere aeriană?

Reprezentare umană denumită „ASTRONAUTUL”

6 Geoglifă= pictogramă sau ideogramă, desenată sau încizată pe sol, reprezentând cuvinte întregi într-o formă figurativă. (geo de la denumirea Geea = pământ; glifă < fr. glyphe = pictogramă )


9

Pentru supravegherea aeriană a stadiului desenelor, explicaţiile sunt care de care mai exotice: „inspecţia de şantier” era făcută de sufletul şamanului (trupul rămânea la sol), de baloane aeropurtate, sau de fiinţe extraterestre.

Desen stilizat reprezentând o pasăre

Mulţi cercetători s-au implicat în aflarea rolului acestor reprezentări, dar nici acum, după 80 de ani de studii multidisciplinare, nu există un consens în această privinţă. Maria Reiche (1903-1998; matematician şi arheolog de origină germană) a fost omul care şi-a dedicat întreaga viaţă descifrării rostului (rolului) enigmaticelor desene; ea şi-a început cercetările în 1940 şi a stabilit pe baze certe că locuitorii din cultura Nazca (500 î. Hr. - 700 d. Hr.) aveau cunoştinţele tehnice destul de avansate (ceramică, materiale textile foarte rezistente, cu desene asemănătoare desenelor de pe platoul arid, sisteme de irigaţii cu puţuri verticale -„puquios”). Maria Reiche a încercat să facă corelaţii între desenele peruane şi unele date astronomice, dar calculele ei nu au convins lumea ştiinţifică. Munca cercetătoarei a fost însă foarte rodnică în privinţa securizării siturilor arheologice; ea a apucat să vadă situl de la Nazca inclus ca arie protejată în Patrimoniul Mondial UNESCO (1995).

►Geoglifele din Kazahstan În septembrie 2009 a fost dată publicităţii o fotografie luată de foto-jurnalistul Nick Dorogov în Munţii Karatau (Kazahstanul de Sud, districtul Baydibeksky).

Desenul reprezintă o siluetă umană aşezată în poziţia lotus, prinsă între alte două forme greu de definit (probabil siluete de animale). Ziarul „Sud Kazahstan” face legătura între aceste desene şi cele de la Nazca; el presupune că desenele sunt rugăminţi către „Zeii din Stele” (fiinţe extraterestre) de a reveni pe Pământ. (Sursă westi.kz). ►Death Valley şi bolovanii umblători „Valea Morţii” este o parte a Deşertului Mojave din California de Est. În acest loc arid, complet plat, este straniu că bolovani de 80-100 de kilograme se deplasează singuri, lăsând în urma lor dâre bătătorite.

Explicaţia fenomenului nu a fost aflată; cert este că bolovanii se deplasează ca pe săniuţă (schimbând câteodată brusc direcţia de deplasare), atât iarna (când s-ar putea forma pelicule de gheaţă) cât şi vara (ţinutul este arid, frecarea ar trebui să oprească mişcarea). Sursa nu ne spune dacă s-au făcut teste chimice ale bolovanilor (dacă ar conţine minereu de fier, deplasarea ar putea fi provocată de un câmp magnetic). http://izismile.com/2009/10/23/the_mysterious_sailing_stones_of_death_valley_46_pics.html

Pârvu Valentin, clasa a XI-a A


10

1. Triunghiul lui Pascal Găseşte regula după care sunt formate şirurile cu numere de mai jos şi completează ultimul rând. Problema este numită după cel care a conceput-o, matematicianul Pascal.

2. Uneşte cele nouă punctede mai jos trasând patru linii drepte şi fără a ridica creionul de pe hârtie. Încearcă şi varianta mai complicată: de unit prin şase linii drepte, şaisprezece puncte dispuse în pătrat, tot fără a ridica creionul de pe hârtie. ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

3. Câte numere poţi scrie folosind cifra 1 de trei ori şi nici un alt simbol? Dar folosind trei cifre 2 şi niciun alt simbol?

4. Un ar este un pătrat cu latura de 1 m. Cu opt astfel de pătrate şi cu următoarele cuvinte: SOL,

MĂR, CADĂ, MURĂ, PORC, IE, AUR, ŞA, MOV şi GER, formaţi opt cuvinte româneşti uzuale. Menţionăm că pentru acest joc nu se iau în considerare semnele diacritice.

5. Care figură din cele de mai jos nu se potriveşte cu celelalte? (a) (b) (c) (d) (e) (f)

1

1 1

1 2 1

1 3 3 1

1 4 6 4 1

1 5 10 10 5 1

1 6 15 20 15 6 1

1

1 7 21

8 56

21 35 35

28

7

56 70 28

1

1 8


11

6. Găseşte perechea logică pentru cuvintele din prima coloană în cea de-a doua coloană:

Semne Ordonaţi cuvintele pe coloană 1. Semn de îndoială pierderea răbdării 2. Semn de nebunie sceptru 3. Semn de carte bifare 4. Semn de slăbiciune scolioză 5. Semn de apreciere tra-la-la 6. Semn de ridicare la putere literă 7. Semn de vindecare schelet 8. Semn de enervare salut 9. Semn de validare cicatrice 10. Semn de respect aproximativ

7. Poţi aranja cele 16 monede de mai jos, astfel încât fiecare monedă să fie tangentă la alte trei?

8. Află diametrul cercurilor mici (roşu, galben şi albastru), ştiind că cercul mare are diametrul egal cu o unitate; te ajută să ştii că în acest cerc sunt înscrise două figuri geometrice regulate, un pătrat şi un triunghi echilateral. I

C D CDEF A B GHI diametrul AB = 1 G H E F

Jocuri propuse de Gabriela Vasile, bibliotecar


12

MOTO: „Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.” Nichita Stănescu

Nichita Stănescu (1933-1983)

1975 Laureat al Premiului Herder 1980 Nominalizat la Premiul Nobel pentru

Literatură 1982 Laureat al premiului „Coroana de aur”

Festivalul Internaţional „Serile poetice de la Strunga” (Macedonia)

În data de 13 decembrie se împlinesc 27 de ani de la moartea poetului Nichita Stănescu. Opera sa literară excelează prin faptul că transmite către cititor imagini poetice inedite, folosind un stil proaspăt, armonios şi surprinzător. Nichita Stănescu struneşte cuvintele şi necuvintele, reinventând sensul unor noţiuni, transformând creativ ideile, aspiraţiile, sentimentele în versuri ce transmit cititorului percepţii (vizuale, olfactive, tactile, auditive) uşor de memorat şi de neuitat. „Noduri şi semne” (1982), ultimul volum apărut în timpul vieţii sale, cuprinde poeme minuţios selectate din scrierile de după 1979.

În „Noduri şi semne” se continuă şi se acutizează tendinţele din ultimele două volume apărute anterior („Epica Magna”-1978 şi „Operele imperfecte”-1979), resimţindu-se tot mai clar în poezia lui Nichita amprenta disperării existenţiale.

Volumul cuprinde un număr de 46 de poezii, dintre care 24 sunt denumite „Nod”, 14 sunt denumite „Semn” iar 5 poartă titlul „Prin tunelul oranj”. „Nodurile” sunt numerotate aleator de la 1 la 33, iar „Semnele” de la 1 la 22, neexistând vreun motiv special pentru această numerotare.

Din volum mai fac parte poeziile „Ars poetica” şi „Tonul”.

Poetul îşi imaginează diferite ipostaze ale confruntării trupului cu gerul morţii; spiritul poetului suferă dar nu moare, transformându-se perpetuu în cuvânt, ecou, umbră sau fuior de fum.

În Nod 6 poetul se imaginează agonizând

după ce a căzut de pe cal: „şi stam în iarbă înroşit, / ca o făptură de oval / şi de furnici călărit.”

Calul simbolizează vigoarea tinereţii şi puterea creativă (Pegasus), fără de care poetul nu-şi mai găseşte rostul în lume. El ştie că nu mai poate ajunge în şa cu trupul zdrobit, dar se agaţă de promisiunea de a fi transformat în cuvânt sau ecou:

„Mi-aduc aminte, căzusem de pe cal când tu ai zis de mine că mă renaşti din nou, regal, şi în dureri divine, şi-mi dai din nou aceeaşi stea, şi-acelaşi cal mi-l dai din nou, din nou o să mă urci pe şa; cuvânt făcându-mă, ecou.”

Scena morţii gândite ca o trecere de la materie la cuvânt revine obsesiv: Semn 12

„Ea devenise încetul cu încetul cuvânt, fuioare de suflet în vânt, delfin în ghearele sprâncenelor mele”

Semn 22 „Cuvântul este un cap fără de craniu, Un cimitir fără de morţi.”

Poetul îşi imaginează posibile scenarii ale îndepărtării de această lume; martori la trecerea în nefiinţă sunt fie un înger, fie un daimon, sau un lup cu gât de lebădă, o vulpe argintie, un vultur care vrea să-şi facă harfă din coste de cadavru, o vulturoaică, nişte copaci. Semn 2

„Ea îşi pusese talpa ei gingaşă de copil pe ceafa mea, cum stam trântit şi prefăcut în lup .

Şi-atuncea am visat într-o scundă, cum toate capetele celor ce au fost decapitaţi sar înapoi şi se-aşează pe gâturile roşii ce albesc... ...ea îşi pusese talpa ei gingaşă de copil când mă dam dus, dormind şi lup.” Poetul îşi imaginează sfârşitul ca o trecere

printr-un tunel oranj, un marş prin ceaţa rece şi deasă sau prin zăpada proaspătă:


13

Semn 4 „Înfrigurat prin zăpadă mergeam, Fără suflet în mine şi fără ram... ...Mă înfrigurasem de tot şi mergeam prin zăpadă şi ningea atât de des încât de vedere nu mai aveam nevoinţă.” În Nod 30 despărţirea de această lume are

tonuri romantice, poetul simţindu-se atras să încerce mersul cu tălpile goale pe razele lunii, deasupra mării; tăişul de raze îi împarte însă trupul în două bucăţi simetrice de carne fără viaţă iar sângele înroşeşte marea. Doar sufletul poetului rămâne să admire marea liniştită şi cerul:

„Atunci a fost când mi-am zis să merg cu tălpile goale pe tăişul acela de vis către al lunii iris. ... marea se înroşise de sângele meu, jumătate am căzut într-o parte, tăiat, jumătate am căzut în cealaltă parte, tăiat, luna pierise, cuţitul se scufundase, marea era roşie şi liniştită şi calmă şi lucioasă.” Sufletul poetului, desprins de trup, oferă

leşul ca hrană lupilor (Nod 26) sau iezilor (Tonul): Nod 26

„M-am dat de mâncare lupilor, dar lupii erau friguroşi şi bolânzi. Mâncaţi-mă! am strigat la ei, am strigat. Noi nu, mi-au răspuns, noi nu mâncăm om îngheţat.”

Tonul „Am să mă dezobişnuiesc de stelele cerului cum apa îngheaţă dezobişnuită de fulgul zăpezii, îmi voi lua trupul înfrigurat şi da-l-voi eu însumi să mi-l pască iezii.”

Nichita Stănescu avea aceste viziuni sumbre pentru că se ştia bolnav; el a ajuns să-şi risipească sănătatea revoltat fiind de ideea de a crea într-o lume care nu respectă adevărata elită intelectuală. Semn 21 este poate cea mai tristă poezie din întreaga sa operă; poetul încearcă să se caţere pe piscul unui munte (simbolul perfecţiunii în creaţie) dar este împiedicat să atingă culmea de o vulturoaică (simbolul îngrădirilor de tot felul din viaţa unui artist): „Stârneam şi înnebuneam vulturoaica mort de oboseală, căţărat pe pisc,

în loc să găsesc nori, crivăţe, stele albastre,

am găsit-o pe vulturoaică stând pe ouă. am fluierat la ea, am urlat la ea, i-am cântat;” Lupta continuă a poetului pentru înălţare

spirituală a fost recompensată doar cu preţuirea cititorilor şi a prietenilor săi; constrângerile impuse libertăţii de creaţie i-au chinuit existenţa:

„domnea peste ouăle ei din cuib. Am vrut s-o alung, dar mi-a sfâşiat braţul cu pliscul.” Poetul renunţă să mai încerce cucerirea

piscului şi îndeamnă pe toţi să facă la fel. „Vă spun şi vouă: Pe muntele ăsta nu e de urcat, pentru că nu e de văzut nimic! Vă zic şi vouă: ce-a fost de văzut, a văzut vulturoaica!”

Pare un gest de resemnare, dar eu sper să fie o ironie fină la adresa personajelor din cultura vremii sale, care au făcut mereu compromisuri politice pentru a se menţine în fruntea ierarhiei culturale.

Volumul „Noduri şi semne” ne reaminteşte faptul că marii creatori trebuie să se bucure de tot respectul nostru atâta timp cât ei mai sunt încă în viaţă.

În „Nod 33”, îl regăsim pe Nichita Stănescu cel veşnic tânăr şi jucăuş:

„Am gândit un mod atâta de dulce de a izbi două cuvinte de parcă iarba verde ar înflori iar florile s-ar ierbi.”

Eugen Simion îl consideră pe Nichita

Stănescu „Un mare poet român într-o istorie imposibilă (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ...”

Poezia lui Nichita Stănescu este încă foarte puţin cunoscută în lume. În timpul vieţii i-au apărut traduceri în limbile ● suedeză (1975: Lupta dintre visceral şi real”), ● engleză (1979: „Unfinished Works” traducător Stavros Deligiorgis) şi ● sârbă (1983 - traduceri de Adam Puslojic).

S-au mai finalizat traduceri în limbile ● bulgară (1997 - Ognean Stamboliev „Basorelief cu îndrăgostiţi”) şi ● italiană (1999 – Fulvio del Fabbrio, volumul „La guerra delle parole”).

La sfârşitul acestui an, Dr. Sean Cotter, a câştigat o bursă „2011 Literature Fellowship for Translation Projects” pentru traducerea în limba engleză a volumului „Belgradul în cinci prieteni” de Nichita Stănescu.

Voicu Ana-Maria, clasa a XII-a B


14

Locul I şi titlul

„Fotograful lunii decembrie 2010” este acordat

elevei Mihaela Alina Mate din clasa a XI-a A pentru lucrarea

„Artistiq”


15

Fotografii foarte bune au mai trimis pe site-ul nostru http://www.mecanica-fina.ro/ şi alţi elevi. O selecţie din toate fotografiile trimise pe site până la sfârşitul lunii aprilie 2011 va intra în concursul „Fotograful anului”; premiul concursului este un aparat foto performant, iar premiantul îl veţi alege voi, votând fotografia preferată.

Gabriel Ilie (clasa a XII-a L2)

▲ ◄ Alexandru Pavel (clasa a XII-a L1)


16

1. Ai observat că fiecare rând de numere începe şi se sfârşeşte cu cifra 1? Asta era foarte simplu!

Mai poţi observa că valorile pe fiecare rând sunt întâi ascendente (până la mijlocul rândului) apoi descendente. Şi asta era simplu! Cheia este să descoperi că orice număr de pe rândul i este egal cu suma numerelor situate deasupra lui (pe rândul i-1). Dacă ai reuşit să găseşti această regulă, ai reuolvat problema. Iată valorile pentru ultimul rând:

2. 3 1 6 1

● ● ● ● ● ● ● 4 ● ● ● 4 ● ● ● ● 3 ● ● ● ● ● ● ● 2 ● ● ● ● 2 5

3. Folosind trei cifre 1 se pot scrie trei numere: 1; 11; 111.

Folosind trei cifre 2 se pot scrie patru numere: 16; 222; 484 şi 4194304. 2

2 2 (2 la puterea 4) 16 222 222 484 222 4194304

4. SOLAR; MĂRAR; ARCADĂ; ARMURĂ; PORCĂRIE; AURAR; SAMOVAR; GERAR. 5. Spre deosebire de celelalte figuri, figura (d) nu are umbră; o eliminăm deci pe aceasta. 6. Vezi tabelul de mai jos:

Semne Ordonare corectă: 1. Semn de îndoială scolioză 2. Semn de nebunie tra-la-la 3. Semn de carte literă 4. Semn de slăbiciune schelet 5. Semn de apreciere aproximativ 6. Semn de ridicare la putere sceptru 7. Semn de vindecare cicatrice 8. Semn de enervare pierderea răbdării 9. Semn de validare bifare 10. Semn de respect salut

1 36 84 126 36 84 126 1 9 9


17

7. 8. Cercul roşu este înscris în jumătate din cercul

mare; diametrul lui este 21 din diametrul

cercului mare. Latura pătratului este egală cu 2 .

C D D E F F

ED = 1 (ipotenuză) DF = EF = 2

Diametrul cercului galben este egal cu 41

Diametrul cercului albastru este

D = 41 (2 - 2 ) ≅

61

Unui mare visător

La un semn, deschisă-i calea - Se-apropie examenul de BAC! E varză rău, dar nu-l apucă jalea: Cu BAC sau fără BAC, mare spanac! Şomer el se visează-n veac Legănându-se-n hamac. Unui tip cu o bibliotecă însemnată La el găseşti doar cărţile-nsemnate. Şi-ar da şi viaţa uneori pentru o carte. De n-ar ţine la piept „cartea de buzunar”, Ar câştiga la poker mult mai rar.

Ce spune o fată umblată (prin

cluburi) despre un tânăr frumos Păcat de el, că e băiat frumos, Dar e sărac lipit, sau e zgârcit. Când vine vremea de plătit, Întoarce buzunarele pe dos. Evaluare după un semestru Semne bune anul are! Copiind cu-ndemânare, A scos „cinciul” cam la toate. Corigent rămâne doar la mate.

De ce nu l-au angajat

La instructaj a asistat atent, tăcut, Dând semne c-a-nţeles ce are de făcut. La muncă însă, cu-ncetinitorul se mişca. Ce mai, totul, dar totul, a mers anapoda!

Versuri de Vasile Gabriela, bibliotecar


18

În această lună s-au împlinit 100 de ani de la testarea primului avion cu reacţie. Evenimentul s-a petrecut pe platoul de la Issy les Moulineaux, lângă Paris, iar la protagonistul încercării era inginerul român Henri Coandă, cel care a conceput, a proiectat şi a construit aparatul de zbor. Încă din 1908, Henri Coandă visa să construiască un aparat de zbor fără elice; pentru a-şi îndeplini visul, a fost ajutat de Gustave Eiffel şi de Paul Painlevé (obţinerea avizelor necesare, discutarea rezultatelor obţinute la testele aerodinamice). Aparatul Coandă-1910 a fost construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni şi a fost prezentat la

al doilea Salon Internaţional Aeronautic de la Paris: era un biplan cu motor convenţional, fără elice, dotat cu o turbină elicoidală dispusă frontal pe o duză inelară. Pe 16 decembrie 1910, Henri Coandă şi-a încercat invenţia în zbor (aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris); încercarea putea fi fatală tânărului pilot şi constructor, deoarece aparatul a scăpat de sub control, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare şi a luat foc. Din fericire, pilotul a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se cu spaima şi cu ceva contuzii. În cele câteva momente în care a observat flăcările din avion, prelingându-se pe suprafaţa fuzelajului, Coandă a înţeles mult mai mult despre dinamica fluidelor decât ar fi aflat în orice alt mod. Henri Coandă a continuat să studieze comportamentul fluidelor (devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafeţelor curbe îi poartă numele: „Efectul Coandă”) şi a perfecţionat invenţia pentru aeronave. Coandă a inventat şi transportul terestru cu jet turbo: a construit o săniuţă cu jet propulsor pentru Marele Duce Chiril al Rusiei (vezi fotografia alăturată; detalii pe www.jet100.com). În această lună au avut loc manifestări omagiale dedicate lui Henri Coandă în România (15.12.2010, Sesiunea Omagială Henri Coandă în Aula Academiei Române), dar şi la Parlamentul European (08.12.2010).

Europarlamentari, specialişti, diplomaţi, alături de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, au venit să sărbătorească un secol de când Henri Coandă construia primul avion cu reacţie din lume.

TVR1 –Reportaj de la Bruxelles de Magdalena Moreh şi Dragoş Dumitran.

Beia Răzvan, clasa a XI-a A


19

MOTTO: „Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!” Vasile Alecsandri - „Oda ostaşilor români” Persoanele, guvernele, instituţiile, afacerile sunt creditate de societate pe termen scurt cu încredere sau cu neîncredere, în funcţie de renumele clădit în perioadele anterioare. Astfel, o persoană care de obicei nu restituie la timp ceea ce a împrumutat, va găsi foarte greu surse pentru noi împrumuturi, dar o afacere bine cotată la bursă, care a dovedit că este administrată inteligent, va atrage fără probleme fondurile de dezvoltare necesare. Recunoaşterea meritelor de către mediul social se materializează prin acordarea de diplome, trofee, decoraţii, medalii şi ordine.

Distincţiile pot fi acordate în concursuri organizate la nivel local, naţional sau internaţional.

http://canord.presidency.ro/Istoric.htm este adresa la care găsiţi istoricul sistemului de distincţii ale României (de la primele încercări din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi până în prezent).

Decoraţiile uzuale astăzi în România sunt: Decoraţii naţionale

Ordinul naţional „STEAUA ROMÂNIEI” (instituit în 1999) Cel mai înalt ordin românesc; are 6 grade: cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer, mare cruce şi colan. Se acordă civililor sau militarilor pe timp de pace sau război.

Ordinul, crucea şi medalia naţională „SERVICIUL CREDINCIOS” (instituit în 2000) Ordin cu 5 grade, ce se poate acorda la civili şi la militari, pe timp de pace sau război.

Ordinul şi medalia naţională „PENTRU MERIT” (instituit în 2000) Ordin cu 5 grade, ce se poate acorda la civili şi militari, pe timp de pace sau război.

Decoraţii militare pe timp de pace Ordinul şi medalia „Virtutea Militară” (instituit în 2002) Ordin militar cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer. Se poare acorda şi civililor, pe timp de pace sau război.

Ordinul şi medalia „Virtutea aeronautică” (instituit în 2002) Ordin militar cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer. Se poare acorda şi civililor, pe timp de pace sau război.

Ordinul şi medalia „Virtutea Maritimă” (instituit în 2002) Ordin militar cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer. Se poare acorda şi civililor, pe timp de pace sau război. Ordinul şi medalia „Bărbăţie şi Credinţă” (instituit în 2000) Ordin cu 4 grade, ce se poate acorda la civili şi la militari, pe timp de pace sau război.

Decoraţii civile pe domenii de activitate

Ordinul şi medalia „Meritul Cultural” (instituit în 2003) Ordin civil cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer; se acordă pe 9 domenii ale culturii (panglici diferite) Ordinul şi medalia „Meritul Sportiv” (instituit în 2003) Ordin civil cu 3 clase: clasa a III-a, clasa a II-a şi clasa I.


20

Ordinul şi medalia „Meritul Sanitar” Ordin cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer. Se poare acorda civililor şi militarilor, pe timp de pace sau război.

Ordinul şi medalia „Meritul pentru Învăţământ” (instituit în 2004) Ordin civil cu 4 grade: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer.

Puteţi vedea alte însemne onorifice la adresa http://www.monetariastatului.ro/dec-rom-med.html. Dintre premiile internaţionale cele mai râvnite amintim: pentru domeniul cultural-ştiinţific, Premiile Nobel şi premiile Academiilor de Ştiinţe; în domeniul sporturilor, medaliile acordate la Jocurile Olimpice şi la campionatele mondiale; în domeniul muzică - entertainment premiile MTV etc. Constatând că oamenii cu multă carte sunt tot mai prost plătiţi, tinerii români de astăzi nu-şi mai aleg ca modele în viaţă persoane valoroase (de exemplu: Bogdan Aurescu), ci persoane care deţin valori (oamenii cu bani).

Bogdan Lucian Aurescu, un foarte tânăr diplomat român, a avut rolul cheie în procesul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind „Delimitarea Maritimă în Marea

Neagră” (România versus Ucraina). Pentru meritele sale deosebite, Bogdan Aurescu a fost onorat de Statul Român cu următoarele distincţii: 2002- Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în

grad de Cavaler; 2007- Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de

Cavaler ; 2009- Ordinul Naţional „Steaua României” în grad

de Cavaler. Eu cred că toţi oamenii de valoare pot crea valori, dar nu toţi oamenii cu bani pot face acest lucru.

Prestigiul personal Se construieşte greu prestigiul, dar mult mai greu este de apărat. Formarea prestigiului personal începe din adolescenţă şi se desăvârşeşte la maturitate, prin comportamentul la locul de muncă, în familie şi în societate. Pentru a câştiga respectul celor din jur, în condiţiile concurenţei pentru afirmare, sunt necesare cel puţin următoarele calităţi personale: ◘ competenţă; ◘ dragoste pentru meseria aleasă; ◘ informare continuă pe tot parcursul activităţii; ◘ excelente abilităţi de comunicare; ◘ demnitate; ◘ respect faţă de toţi cei din jur (familie, prieteni, colegi de muncă).

Prestigiul unei firme Afacerea, firma, instituţia etc. poate câştiga prestigiu, chiar şi în condiţiile crizei economice, numai cu o echipă managerială competentă, creativă şi entuziastă. „Omul sfinţeşte locul” nu este doar o vorbă goală: un manager inteligent şi capabil poate insufla angajaţilor săi încrederea că ia cele mai juste decizii pentru prosperitatea afacerii şi a angajaţilor săi. Rolul decisiv în crearea prestigiului unei afaceri îl are calitatea produselor (serviciilor) oferite; un rol secundar, dar deloc neglijabil îl au promovarea produselor (serviciilor) şi dezvoltarea de produse noi, care să înlocuiască la un moment dat produsele (serviciile) care sunt pe cale să-şi epuizeze cererea pe piaţă. Un manager de clasă nu va accepta ca promovarea produselor să conţină informaţii eronate (ambigue sau mincinoase) despre calitatea garantată de numele firmei; clienţii care au a fost derutaţi de reclama nesinceră nu vor mai fi păcăliţi în viitor şi prestigiul firmei va avea de suferit.

Prestigiul ţării Prestigiul unei ţări nu se poate „înviora” prin campanii publicitare. „Brandul de ţară” îl face fiecare român şi fiecare firmă românească în

competiţia internaţională. Deocamdată nu avem prea multe firme care să facă faţă concurenţei, dar români respectaţi peste hotare sunt tot mai mulţi. Barak Obama, preşedintele SUA, a premiat-o în această lună pe românca Emilia Moroşanu pentru „rezultate excepţionale în munca de cercetare obţinute la Universitatea Rice, Texas”.

Topîrceanu Ana-Maria, clasa a XI-a C


21

Tradiţiile populare sunt informaţii culturale (poezii, poeme epice, poveşti, legende, proverbe, superstiţii) povestite şi repovestite din generaţie în generaţie (transmise prin viu grai). Datinile satului românesc în perioada sărbătorilor de iarnă (20 decembrie - 7 ianuarie), cuprind ● colindele creştine despre naşterea pruncului Isus şi botez; ● colinde lumeşti cu elemente de legendă şi baladă, pe teme cosmologice, păstoreşti, voiniceşti etc.; ● teatrul popular religios (ex. Irozii) şi laic (dansuri şi roluri cu măşti).

Colindele religioase se cântă în ajunul Crăciunului şi de Bobotează; ele sunt melodioase şi evocă scene biblice ( „O ce veste minunată”, „Am plecat să colindăm”, „Sus la poarta Raiului”, „Pe

străzile din Viflaim” etc.). Sărbătoarea Anului Nou este gălăgioasă; urătorii sperie anul vechi şi cu el, „toate relele”, în sunet de buhai, clopoţei, tălăngi etc. În ajunul Anului Nou se colindă Pluguşorul, un vechi obicei agrar, declamat sau cântat. Poemul, care poate avea peste 300 de versuri, evocă întâmplări hazlii despre muncile câmpului, şi are în final urări de belşug pentru gospodarii colindaţi: „Pe un deluţ ascuţit / Ca o dungă de cuţit / A brăzdat şi-a arat / Brazdă neagr-a răsturnat / Grâu

de vară-a semănat / Să răsară până-n seară / S-alunge foamea din ţară.” Copiii merg cu Sorcova în prima zi din an. Obiceiul este specific Munteniei şi constă în atingerea gazdei cu rămurele de măr înflorite; gazdei i se face urarea de trai bun şi îmbelşugat: „Peste vară, primăvară Să trăiţi, să-mbătrâniţi Ca un măr, ca un păr...” De Sfântul Andrei, în fiecare gospodărie se pune grâu la încolţit. Este un vechi obicei agrar, menit să prevestească recolta pentru noul an. Dacă de Crăciun grâul este răsărit ca peria şi viguros, familia va avea belşug în noul an. Vergelul este o tradiţie moldovenească despre care vorbeşte şi Dimitrie Cantemir: în noaptea anului nou, nuielele (vergile) se aşează într-un anume fel şi li se dă foc; se spune că în cenuşa rămasă se pot ghici toate nenorocirile ce te aşteaptă în anul nou. Ardesca este un obicei din Bucovina şi Transilvania. Ioan Pop-Reteganul amintea de acest obicei că este practicat de băieţi şi fete „pentru a nu fi pişcaţi de purici în timpul nopţii”: după sfinţirea apei de Bobotează, tinerii iau tăciuni aprinşi din foc, trec cu ei pe la Biserică şi apoi aprind foc mare în loc deschis (cu acei tăciuni şi multe frunze uscate). Când focul se potoleşte, tinerii sar peste jarul încins; de-i pişcă focul, nu-i mai pişcă purecii! Aflarea ursitului este dorinţa fetelor de măritat; se spune că dacă fetele îşi pun sub pernă busuioc de la Bobotează, îşi vor visa mirele.

Prin tradiţie, la mesele festive în sărbătorile de iarnă nu pot lipsi cozonacii şi sarmalele. Porcii sunt sacrificaţi de Ignat (mai nou sunt asomaţi) apoi sunt pârliţi şi curăţaţi temeinic.

Gospodarul cinsteşte cu bucăţi de carne friptă şi şorici

pe cei care l-au ajutat să tranşeze porcul; tradiţia se numeşte „pomana porcului”. Colegul nostru Leo din clasa a XII-a L2 a gustat în acest an din pomana porcului, pentru că a muncit (vezi foto). SĂRBĂTORILE CU BINE!

Niţu Daniela Nicoleta, clasa a XII-a A


22

Anticii (egipteni, mayaşi, chinezi) considerau scrierea ca pe un dar din partea divinităţii, fapt pentru care cei care ştiau să scrie erau socotiţi privilegiaţi şi păstrători ai darului zeilor. Invenţia scrierii era atribuită de vechii egipteni zeului Thoth, care le mai dăruise arta şi ştiinţele; pentru sumerieni, scrierea era un dar primit de la zeul Enlil, în vreme ce pentru mayaşi, shamanul şi vrăjitorul Itzamna era creatorul lumii şi al scrierii. Aşa că cine cunoştea taina zeilor era privilegiat, iar uneori din acest punct de vedere era superior chiar şi conducătorilor.

Zeul Thoth(Egipt) Zeul Enlil (Sumer) Shamanul Itzamna În cartea „Istoria lumii de la Big Bang până în prezent” de Cyntia Stokes Brown (Bucureşti, ed. Litera, 2009, pag.123-128) se precizează: „scrierea, alături de dezvoltarea dogmelor religioase, apariţia birocraţiei şi instituirea patriarhatului” sunt „inovaţii esenţiale” care au permis funcţionarea organismului social după apariţia primelor oraşe în Eurasia şi pe valea Nilului. Vedem deci că apariţia scrierii este considerată de specialişti drept un efect firesc al diversificării activităţilor omeneşti (intensificarea schimburilor comerciale şi apariţia meşteşugurilor). Primele scrieri au avut rol important în practicile religioase şi în realizarea de statistici (evidenţe comerciale şi strângerea tributului). Ele erau combinaţii de semne în formă de cuie (scrierea cuneiformă – Mesopotamia) sau pictograme (hieroglifele – Egipt). Scrierea sumeriană a fost inventată acum 5000 de ani în Babilon; la început, fiecare semn reprezenta un obiect, dar mai târziu (începând cu sec. al IV-lea î.Hr.) transformându-se în scriere combinată, ideografică şi fonetică. Sumerienii scriau iniţial pe tăbliţe de lut; semnele acestei scrieri, asemănătoare cu nişte

cuişoare, au primit denumirea de scriere cuneiformă (cuneus = cui, forma = formă).

Simplificarea scrierii: pictograme şi scrierea cuneiformă

Şi în Egipt s-a trecut cu timpul de la scrierea complicată cu hieroglife, la scrierea demotică (scrierea populară, de la „demoticos” cu sensul de „popular”).

Egipt

Scrierea hieroglifică

Poporul fenician, care locuia în antichitate în estul Mării Mediterane (pe teritoriul de astăzi al Libanului), a dezvoltat o scriere mult mai simplă: fenicienii au rupt legătura dintre simbolurile grafice (hieroglife) şi cuvinte, inventând simboluri cu valori fonetice pentru consoane şi monosilabe (fiecare semn reprezintă o singură literă şi un singur sunet).

Caractere feniciene şi corespondentul lor în limba latină

Alfabetul fenician s-a închegat în perioada 1400-1000 î.Hr. El folosea 22 de simboluri (litere) neinventate de fenicieni ci obţinute prin stilizarea unor hieroglife egiptene.


23

Scrierea feniciană se citea de la stânga spre dreapta, la fel ca scrierea europeană actuală.

Un exemplu foarte bun de continuitate istorică a semnelor este litera m:

1. Hieroglifa pentru „apă” în scrierea egipteană era o linie ondulată;

2. Litera folosită în ebraică şi feniciană pentru notarea cuvântului „mayim” (apă) este reprezentată prin semnul:

3. În jurul anului 800 î.Hr., alfabetul fenician a fost împrumutat de greci; cum limba greacă avea nevoie de vocale, grecii au preluat semnele unor consoane feniciene inexistente în limba greacă şi le-au dat valoare de vocale: A (alpha), E (epsilon), O (omicron) şi Y (ipsilon); I (iota) este inovaţia grecilor (nu se regăseşte între semnele limbii feniciene);

4. Vechii romani au preluat şi prelucrat alfabetul grecesc;

5. Litera latină „M” a derivat deci din litera corespunzătoare în limba feniciană, prin filieră greacă.

Sumerienii foloseau un sistem de numeraţie în baza 60 (sexagesimal), sistem care se regăseşte şi astăzi în geometrie şi astronomie (cercul cu 360 de grade, calendarul cu 12 luni, ziua cu 24 de ore etc.). Cifra 1 era reprezentată de un cui şi cifra 10, de două cuie; dar tot un singur cui putea însemna 60 sau 3600. Pentru dezambiguizare, în jurul anului 300 î.Hr. babilonienii au început să marcheze ordinul de mărime folosind două cuie oblice. Acestea nu aveau însă valoare numerică.

Scrierea sumeriană pentru numere (sistem hexagesimal) Fără despărţire (ambiguu)

Cu despărţire între ordinele de mărime Grafia cifrelor din sistemul actual provine din sistemul de numărare indian; de prin 700 d.Hr., indienii foloseau deja zece caractere (de la 0 la 9). Indienii au fructificat „invenţia” babilonienilor: ei au introdus în sistemul de numeraţie cifra zero (cu valoare nulă) inspirându-se din separatorii folosiţi de babilonieni pentru dezambiguizare.

Dumitru Ionuţ, clasa a XII-a B

Superstiţiile sunt considerate de unii oameni ca „semne prevestitoare” pentru viitor. Divinitatea (sau Diavolul) ne-ar pune în gardă că se va întâmpla ceva de „de bine” dacă găsim un trifoi cu patru foi sau o potcoavă, dacă vedem un coşar sau dacă mângâiem un mieluşel de Sfântul Vasile. Semnele „de rău” sunt mai multe şi mai înfricoşătoare: dacă ne taie calea o mâţă neagră, dacă spargem oglinda,

dacă visăm urât, dacă auzim cântarea unei cucuvele, dacă e zi de marţi, dacă este a 13-a zi din lună etc. Superstiţiile sunt în realitate

doar prejudecăţi acumulate în cultura populară; ele decurg din frica de necunoscut şi din obscurantismul7 epocilor trecute (credinţa în spirite, farmece, magie etc.). Unele superstiţii aproape că nu mai au rost (ex: meseria de coşar este o raritate) dar vin cu putere din urmă superstiţii noi, create pe baze statistice (vezi Legile lui Murphy: „Tot ceea ce poate merge prost, va merge prost”). În loc să se concentreze pentru activităţile normale, un superstiţios va căuta mereu „semne” şi va fi neatent la ceea ce are de făcut. Superstiţiile nu-s de mine! „Flower Power” şi „Make love not war” au fost sloganurile tinerilor americani hippie (1965-1975); mişcarea a avut caracter pacifist şi nonconformist, cu rădăcini în opoziţia populară faţă de războiul din Vietnam. Expresia „Flower Power” a fost inventată în 1965 de poetul american Allen Ginsberg; ea s-ar traduce liber „preţuiţi florile, nu armele”. Tinerii nonconformişti adorau muzica rock şi viaţa fără reguli în mijlocul naturii; ei considerau dragostea ca o stare de graţie supremă, purtau simbolic haine înflorate, se salutau cu semnul victoriei şi ascultau sau cântau până la epuizare muzică psihedelică. Grandiosul festival muzical de la Woodstock din august 1969 a reunit 500000 de adepţi hippie şi cântăreţii lor preferaţi: Joan Baez, Janis Joplin, Carlos Santana, Jimi Hendrix etc.

Voicu Ana-Maria, clasa a XII-a B

7 Obscurantism = Stare de înapoiere culturală – Din fr. obscurantisme.


24

►Parada Sectorului 2 din 1 Decembrie 2010 Elevii şcolii noastre au participat la parada organizată de Primăria Sectorului 2 în cinstea Zilei Naţionale a României. Parcul Primăriei a fost îmbrăcat în strai de sărbătoare. Ornamentele din baloane tricolore, steagurile şi veselia noastră au îndulcit puţintel gerul aprig de afară.

Alături de alţi liceeni din Sectorul 2 şi de trupele de ordine, elevi din clasele a XI-a A, B şi C au purtat cu mândrie însemnele şcolii la paradă. De buna organizare a evenimentului a răspuns doamna profesoară Olguţa Spornic, care a fost şi „fotoreporterul de serviciu”.

După paradă, ne-am dezmorţit în sediul Primăriei, unde am fost serviţi cu mâncarea tradiţională: fasole cu cârnaţi.

Am făcut multe poze de grup în somptuosul hol al Primăriei.

Mai multe fotografii găsiţi pe site-ul şcolii. ►Proiect educativ: Marea Unire Tot în cinstea Zilei Naţionale, aria curriculară „Om-societate” a organizat în perioada 29 noiembrie - 2 decembrie mobilizarea elevilor (clasele a IX-a A, a IX-a B, a XII-a A, a XIII-a M2, a XIII-a M3 şi a XI-a C1) pentru realizarea de afişe şi panouri cu tema „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”. Proiectul a avut ca obiective: aplicarea cunoştinţelor predate, deprinderea elevilor cu munca în echipă şi stimularea creativităţii elevilor. Coordonatorul activităţii a fost doamna profesoară Gina Ursu, care a cerut elevilor să folosească pentru proiectul educativ cunoştinţele acumulate din domeniile: Istoria românilor, Istorie mondială şi Geografie.


25

Cele mai reuşite proiecte au fost prezentate în expoziţia „Arc peste timp MAREA UNIRE”.

►Vizionarea spectacolului „Poveste de iarnă” Miercuri, 8 decembrie 2010, mai mult de 30 de elevi din clasele a X-a şi a XI-a au vizionat în grup spectacolul „Poveste de iarnă”. Elevii au fost coordonaţi de doamnele profesoare Olguţa Spornic, Elena Surdu, Otilia Cucu, Gina Ursu şi Marcela Stan. Deplasarea s-a făcut de la şcoală cu mijloacele de transport în comun.

Spectacolul este o dramatizare după nuvela „A Christmas Carol in Prose, Being a Ghost Story of Christmas” (Colindă de Crăciun în proză, poveste de Crăciun cu fantome) de Charles Dickens.

Nuvela a apărut în 19 decembrie 1843 (însoţită de ilustraţiile lui John Leech; exemplu fotografia alăturată) şi prezintă transformarea unui om răutăcios şi morocănos (Ebenezer Scrooge) după ce este „colindat” de patru fantome în preajma Crăciunului.

Spectacolul pentru elevi a fost gratuit ca urmare colaborării între Inspectoratul Şcolar al


26

Municipiului Bucureşti şi Centrul pentru Artele Spectacolului SALA PALATULUI.

Toţi elevii s-au arătat încântaţi de spectacol şi de jocul actorilor: şi cei care ştiau deja subiectul nuvelei, dar şi cei care abia l-a aflat. ►Demararea proiectului 1-2-3-Let’s go Vineri, 10 decembrie 2010, a avut loc o reuniune festivă a elevilor clasei a XI-a A. Cu această ocazie s-a lansat expunerea de motive pentru proiectul educativ 1-2-3-Let’s go. Organizatorii evenimentului au fost doamnele profesoare Olguţa Spornic şi Mihaela Berindeanu. Proiectul are drept ţintă populaţia tânără; scopul proiectului este de a conştientiza masa de elevi de importanţa dezvoltării fizice şi psihice armonioase.

Tinerilor trebuie să le intre în obişnuinţă păstrarea igienei personale, hrănirea echilibrată (puţine zaharuri, grăsimi şi băuturi carbogazoase, multe legume şi fructe proaspete) şi practicarea sportului în timpul liber.

Proiectul este finanţat de Guvernul Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi susţinut de Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială. După discuţiile referitoare la proiect, elevii au susţinut un scurt program artistic cu Colinde de Crăciun şi au servit profesorii invitaţi cu prăjituri de casă.

Domnul director Ion Neagu ne-a vorbit de însemnătatea proiectului 1-2-3-Let’s go şi a lăudat modul de organizare a reuniunii şi corul de colindători.

Reuniunea s-a încheiat într-o veselie deplină. Am profitat de ocazie şi ne-am împăcat cu profesorii pe care i-am mai necăjit în acest semestru. Domnului director i-a zâmbit mustaţa când a auzit angajamentul nostru: „Vom fi mereu mai buni!”.


27

► PlayEnergy Competition Winners – 2010 În data de 7 decembrie 2010 au fost comunicate rezultatele competiţiei şcolare Play Energy. Şcoala noastră se numără printre premianţii Zonei Bucureşti – Muntenia. Prezentăm mai jos rezultatele concursului pentru clasele IX-XII. Zona Banat LOC Şcoala Clasa Profesor

I Colegiul Naţional C.D. Loga - Timişoara

X Ileana Selejean

II Colegiul Naţional Decebal - Deva

X Sorin Stănculescu

III Colegiul Naţional Decebal - Deva

XI Ana Stănculescu

Zona Bucureşti - Muntenia LOC Şcoala Clasa Profesor

I Liceul Dimitrie Bolintineanu - Bucureşti

XII Steliana Petcu

II Colegiul National Matei Basarab

XI Urdea Carmina

III Liceul Mecanică Fină - Bucureşti

XI Olguţa Spornic

Zona Constanţa - Dobrogea LOC Şcoala Clasa Profesor

I Colegiul Naţional Mihai Viteazul - Slobozia

XI Dragomir Eleonora

II Colegiul Naţional Pedagogic C. Brătescu, Constanta

IX-XII

Mefa Olimpia

III Grupul Şcolar Industrial de Electromecanică şi Telecomunicaţii - Constanţa

X Ferseta Mirela

Câştigătorii competiţiei la nivel naţional LOC Şcoala Clasa Profesor

I Colegiul Naţional Mihai Viteazul - Slobozia

XI Dragomir Eleonora

II Liceul Dimitrie Bolintineanu - Bucureşti

XII Steliana Petcu

III Colegiul Naţional C.D. Loga - Timişoara

X Ileana Selejean

Sus: Topîrceanu Ana-Maria şi Bolog Mirela (XI C) Jos: Marin Rozina Cătălina, Popa Chiper Claudia şi Mate Mihaela Alina (XI A)

Când vedeţi pe holurile şcolii aceste fete, salutaţi-le cu respect. Prin munca lor şi a doamnei profesore Olguţa Spornic, a început să se vorbească de bine şi despre şcoala noastră.


28

„START! Avem de cucerit o lume!” nr. 33, dec.2010 - Grupul ...„START! Avem de cucerit o...

Documents

Transcript of „START! Avem de cucerit o lume!” nr. 33, dec.2010 - Grupul ...„START! Avem de cucerit o...