Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului - pmb.ro · • de oxidare • de condensare In...

Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” Serie nouă nr. 14, iunie2008 )

1

Serie nouă, nr.14 iunie 2008

Articole Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative

Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Secretar de redacţie: Gabriela Vasile (bibliotecar) Colectiv de redacţie: Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A) Tilică Laurenţiu (clasa a IX-a A) Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a B) Zamfir Amelia Beatrice (clasa a XI-a B)

Profesori coordonatori:

Maria Simon (Limba română) Benedic Caterina (Ştiinţe)

Coordonator proiecte şi programe educative

Olguţa Spornic


2

Proiectul ECOTERRA, început în anul 2001 la iniţiativa doamnei profesor inginer Berzunţeanu Adriana, a ajuns în 2008 la cea de-a VIII-a ediţie. În cadrul proiectului, elevii şcolii noastre au desfăşurat în fiecare an, sesiuni de referate, activităţi crosscurriculare de fixare şi/sau acumulare de noi cunoştinţe, concursuri şcolare şi acţiuni de voluntariat în folosul comunităţii locale. A VIII-a ediţie a proiectului EcoTerra a avut loc în ziua de 6 iunie 2008. Activităţile s-au desfăşurat în jurul temei centrale:

Organizatorii proiectului au fost doamna director, profesor inginer Anca Mircescu, domnul director adjunct Ion Neagu şi domnişoara profesor inginer Olguţa Spornic, în calitatea sa de coordonator proiecte şi programe educative. Noutăţile acestei ediţii au fost:

- Participarea a 55 de elevi de la alte licee bucureştene (Colegiile Naţionale „Iulia Hasdeu” şi „Spiru Haret”; liceele C.A. Rosetti, George Călinescu, Decebal, Mihail Sadoveanu, Elena Cuza, Colegiul Economic A.D. Xenopol; Grupul Şcolar Industrial Republica, Grupul Şcolar Dimitrie Gusti, Şcoala nr. 2 şi 46) în concurenţă cu elevii noştri, la secţiunea de referate şi la concursurile de desene, postere şi fotografii;

- Acordarea de diplome şi premii consistente elevilor cu realizări deosebite (camere web, usb stik, suporturi CD, căşti audio, microfoane pentru calculator etc.) de la sponsorii noştri, Carrefour şi McDonald’s.

Manifestările EcoTerra 2008 au mai cuprins: workshop-ul de terapie prin artă iniţiat de Cabinetul psihopedagogic pe tema creşterii responsabilităţii faţă de mediu „Preţuiţi apa”, concursul de testare a cunoştinţelor despre Delta Dunării organizat de catedrele de Ştiinţe ale Naturii, finala Concursului de şah la nivelul şcolii şi un scurt program de recitări. Colectivul de redacţie al revistei şcolare „Start” acordă organizatorilor şi tuturor elevilor participanţi la această ediţie EcoTerra, nota maximă: „un zece cu felicitări”

Gabriela Vasile (bibliotecar)

Pag. Secţiunea „Referate” 3 Secţiunea „Arte”- postere, foto, desene, recitări 7 Concursul „Salvaţi Delta Dunării!” 9 Ştiaţi că… 10 Concursul de Limbă şi comunicare 12 Concursul şcolar de şah 2008 (Ediţia a VI-a) 13 „Preţuiţi apa!”- Workshop psihopedagogic 14 Catrene intrate la apă 14 Răspunsuri la testele „Delta Dunării” şi 15 „Limbă şi comunicare” Vizită de studii la „Alumil” 16 Pentru unii începe vacanţa, pentru alţii, BAC-ul 16


3

La secţiunea „Referate” au participat în total 57 de elevi cu 38 de lucrări; şcoala noastră a fost reprezentată de 14 elevi cu 9 referate.

Juriul (format din doamnele profesoare Carmen Pînzariu, director adjunct al Grupului Şcolar Industrial „Republica”, Maria Uceanu şi Nuţi Cazacu de la Grupul Şcolar Industrial Mecanică Fină) a evaluat cu atenţie fiecare lucrare. Acordarea punctajului s-a făcut în funcţie de: ►conţinutul referatului (originalitatea abordării, logica argumentării, nivelul ştiinţific); ►forma de prezentare a lucrării (suport electronic, planşe, tabele, experimente ştiinţifice etc.) ►calitatea susţinerii libere a rezumatului lucrării. Premiile s-au acordat astfel: -Premiul I – Puicea Filip şi Tudor Viorel (clasa a XII-a Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu”) pentru lucrarea „Apa, supa primordială”; profesor îndrumător Mariana-Lili Badea; Puicea Filip şi Tudor Viorel – o prezentare impecabilă

-Premiul II – Raban Daniela (clasa a XI-a Liceul „George Călinescu”) pentru lucrarea „Apa de izvor şi

apa de la robinet; profesor îndrumător: Rodica Constantin;

Raban Daniela, o domnişoară care a susţinut lucrarea cu dezinvoltură; mai bine-zis, fără emoţii aparente.

-Premiul III – Iova Cătălin Adrian şi Bălănescu Beatrice (clasa a X-a, Colegiul Economic A.D. Xenopol) pentru lucrarea „Delta Dunării izvor de viaţă”, profesor îndrumător: Rodica Burcea;

-Menţiune 1 – Zainea Daniela (clasa a X-a Grupul Şcolar Industrial „Republica”), pentru lucrarea „Salba de lacuri a oraşului meu”; profesor îndrumător: Carmen Pînzariu;


4

-Menţiune 2 – Gheorghe Cristian (clasa a IX-a Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină”) pentru lucrarea „Împărăţia apelor”; profesor îndrumător: Maria Uceanu.

Pentru toţi cititorii noşti, am selectat pasaje din referatul cel mai bine apreciat de juriu.

Apa - „Supa primordială”

Autori: Puicea Filip şi Tudor Viorel Importanta apei în lumea vie Apa este „mediul propice” în care se desfăşoară procesele vieţii. Ea este solventul universal al materiei vii la nivel intracelular şi interstiţial. In celule apa intervine în reacţiile biochimice

• de hidroliză • de oxidare • de condensare

In cazul plantelor, apa constituie unul din reactanţii procesului de fotosinteză (celălalt fiind dioxidul de carbon). Apa constituie mediul de transport al moleculelor, ionilor macromoleculelor şi al celulelor de la un organ la altul. Este agentul de eliminare a cataboliţilor toxici din organism, prin procesele de transpiraţie si micţiune. Constituie mediul de flotaţie al unor celule libere cum ar fi: limfocitele , eritrocitele, leucocitele. Ea asigură protecţia la şocuri mecanice a unor sisteme (sistemul nervos central) sau a embrionului şi fătului şi intervine în procesele de termoreglare (în cazul animalelor homeoterme). Masaru Emoto, un om de ştiinţă japonez, a făcut studii de laborator pe parcursul a 12 ani şi a constatat comportamentul apei faţă de factorii externi. Nimeni nu se aştepta ca apa să reacţioneze la muzică! Oamenii de ştiinţă japonezi au introdus apă distilată în mai multe sticluţe, acestea fiind aşezate în preajma unor difuzoare din care se auzea muzică. Apoi, apa a fost congelata sub forma de picături la -20 grade C.

Particulele de gheaţă au fost analizate la un microscop care mărea de 500 - 1.000 de ori. Rezultatul: apa care „ascultase" muzică clasică sau religioasă, formase cristale frumoase, încrucişate În sticluţele „bombardate" cu muzică heavy-metal, cristalele erau sfărâmate. Scurtă istorie despre poluare Din punct de vedere istoric ideea de protejare a naturii a apărut prima oară la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau). Prima societate de protecţie a naturii atestată a fost fondată în Anglia în 1865, sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost dată de parlamentul britanic în 1863. În 1864 Congresul Statelor Unite hotărăşte ca Valea Yosemite să devină o zonă recreaţională, iar în 1872 se stabileşte primul parc naţional la Yellowstone. Poluarea apei curgătoare este de obicei invizibilă deoarece agenţii poluanţi se dizolvă în apă. Oricum, există şi excepţii: detergenţii produc spumă, ţiţeiul şi reziduurile netratate plutesc la suprafaţă. Toţi agenţii poluanţi pot fi detectaţi în laboratoare prin teste biochimice standardizate. Din aceste teste rezultă nivelul de extindere al poluării şi puritatea relativă a apei. Se poate monitoriza şi efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor şi animalelor. Apa de ploaie poate fi cea mai curată dintre toate apele naturale, dar fiind în contact prelungit cu aerul, poate conţine dizolvate o parte din componentele acestuia; iar în regiunile industriale sau orăşeneşti, au dizolvate şi diferite impurităţi din aer, ca: dioxid de carbon, amoniac, oxizi de azot, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, situaţie ce poate conduce la formarea ploilor acide Poluarea apei Apa folosită în scopuri casnice sau industriale se reîntoarce în natură cu proprietăţi modificate, purtând cu sine deşeuri (reziduuri) antrenate sau dizolvate. Îndepărtarea reziduurilor pe cale umedă pare a fi o soluţie comodă şi economică, dar sarcina de a elimina deşeurile din apă este lăsată numai pe seama naturii. Astăzi însă, când necesităţile de apă sunt din ce în ce mai mari, posibilităţile naturii sunt de multe ori depăşite, iar consecinţele se resimt imediat: calitatea surselor naturale este alterată, viaţa acvatică este periclitată, utilizarea ulterioară devine dificilă sau chiar imposibilă. Primul semnal de alarmă la apariţia poluării îl dau vieţuitoarele acvatice mărunte. Pentru stabilirea modificărilor de calitate a apei, sensibilitatea microorganismelor prezintă o importanţă deosebită.


5

In mişcare sau fixate pe fund şi pe maluri, trăiesc miliarde de vietăţi microscopice care se localizează unde găsesc condiţii fizico-chimice favorabile (temperatură, lumină, oxigen dizolvat, săruri etc.). La rândul lor ele influenţează compoziţia apei şi pot asimila uneori, substanţele aduse de apele uzate. Substanţele (agenţii) care schimbă caracteristicile iniţiale ale apelor naturale în care sunt evacuate se numesc poluanţi. După provenienţa şi caracterele comune se disting următoarele tipuri de poluaţi:

• substanţe chimice (sunt numeroase şi în continuă diversificare provenind din majoritatea industriilor şi din gospodării);

• suspensii (fibre de lemn si celuloza, steril din exploatări miniere sau din cariere, păr, oase, deşeuri de carne etc.);

• substanţe organice (reziduuri biologice precum excremente, resturi din industria alimentară, gunoaie etc.);

• produse petroliere (de la foraj-extracţie, din rafinării, de la uzinele petrochimice, de la transportul naval, auto si prin conducte etc.);

• ape fierbinţi (din industrie sau centrale termoelectrice);

• substanţe radioactive (din atmosferă, în urma exploziilor nucleare, de la reactoarele nuclearo-electrice, din laboratoarele de cercetări cu izotopi radioactivi etc.);

• microorganisme patogene (din spitale, ştranduri, locuinţe, crescătorii de animale).

Sursele de poluare sunt multiple. Poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct sau prin intermediul apelor uzate. În funcţie de acţiunea poluanţilor in timp, sursele de poluare se clasifica astfel:

continuă, cu caracter permanent (canalizarea unui oraş, industrii poluante etc.);

discontinuă sau temporară (colonii provizorii, nave, autovehicule, locuinţe, instalaţii industriale deplasabile etc.);

accidentale (avarii la rezervoare sau instalaţii). provenienţa poluanţilor:

surse de poluare organizate (apele uzate menajere, industriale, agrozootehnice);

surse de poluare neorganizate (apele provenite din ploaie sau zăpada, reziduurile solide de tot felul, diverse utilizări necorespunzătoare cum ar fi topirea inului sau a cânepii etc.). Măsuri de prevenire a poluării apei: Interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice fel, care ar putea polua apa;

• organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale;

• construirea de staţii de epurare a apelor uzate; • construirea de staţii sau sisteme de epurare

specifice pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale;

• înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astfel de substanţe;

• controlul depozitarii deşeurilor solide, astfel încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică.

Activitate experimentală

„Apa –Supa primordiala a vieţii”

Generalităţi: alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini sau alcalino - teroşi şi a hidroxizilor. Principiul metodei: neutralizarea unei cantităţi din apa de analizat cu un acid diluat în prezenţă de indicator. Alcalinitatea determinată în prezenţa fenolftaleinei (pH = 8,2) constituie alcalinitatea permanentă şi este dată de bazele libere şi de carbonaţii alcalini: NaOH + HCl → NaCl + H2O K2CO3 + 2 HCl → 2 KCl + H2O + CO2 Alcalinitatea determinată în prezenţa metiloranjului (pH = 4,4) constituie alcalinitatea totală şi este dată de bazele libere, carbonaţii şi bicarbonaţii alcalini. NaOH + HCl → NaCl + H2O K2CO3 + 2 HCl → 2 KCl + H2O + CO2 Ca(HCO3)2 + HCl → CaCl2 + 2 H2CO3 Interferenţă: determinarea este interferată de prezenţa clorului rezidual care este îndepărtat prin tratarea apei de analizat cu câteva picături de tiosulfat de sodiu 0,1 N.


6

Recoltarea probelor: se face în flacoane de pirex sau polietilenă, care vor fi păstrate la rece până se vor lua în lucru, determinarea efectuându-se în prima zi de recoltare.

Reactivi: • Acidul clorhidric 0,1 N cu factorul stabilit; • Fenolftaleina, soluţie 1 % în alcool etilic 70%; • Metiloranj 0,1 % în apă; • Tiosultaf de sodiu 0,1 N. Modul de lucru: se iau 100 ml apă de analizat şi se introduc într-un flacon Erlenmayer, peste care se adaugă 2 picături de fenolftaleină. Dacă nu apare coloraţia roz, alcalinitatea permanentă este zero (pH-ul apei este sub 8,2). În cazul apariţiei coloraţiei roz, proba se titrează cu HCl 0,1 N până la incolor şi se obţine alcalinitatea permanentă. Calcul: ml HCl 0,1 N = fV· V = ml HCl 0,1 N folosiţi la titrare; f = factorul acidului clorhidric 0,1 N. Dacă în prezenţa fenolftaleinei nu a apărut coloraţia roz se trece la determinarea alcalinităţii totale folosind ca indicator metiloranjul. Se măsoară 100 ml apă de analizat într-un flacon Erlenmayer, se adaugă 2-3 picături de metiloranj şi se titrează cu HCl 0,1 N până ce culoarea virează de la galben - citrin la galben - portocaliu. Determinarea bioxidului de carbon legat sub formă de carbonaţi (CO2 combinat) A. Principiul metodei: neutralizarea carbonaţilor prezenţi în apă prin titrare cu un acid mineral în prezenţa fenolftaleinei. Reactivi: • Acid clorhidric 0,05 N; • Fenolftaleinei 1 % ;

Mod de lucru: într-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml apă de analizat, 2 picături de fenolftaleină şi se titrează cu HCl 0,05 N până ce culoarea roşie virează în slab roz. Calcul: mg CO2 liber = Vf221001000Vf2,2· V = ml HCl 0,05 N folosiţi la titrare; f = factorul soluţiei de HCl 0,05 N; B. Principiul metodei: neutralizarea bicarbonaţilor prezenţi în apă prin titrare cu un acid mineral în prezenţa metiloranjului ca indicator. Reactivi: • Acid clorhidric 0,1 N; • Metiloranj 0,1 % ; Mod de lucru: într-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml apă de analizat, 2 picături de metiloranj şi se titrează cu HCl 0,1 N până ce culoarea galben-citrin virează în galben-portocaliu. Calcul: mg CO2 liber = fVfV··=···4410010004,4 mg HCO3 liber = fVfV··=···6110010001,6 V = ml HCl 0,1 N folosiţi la titrare; f = factorul soluţiei de HCl 0,1 N; 4,4 = echivalentul în CO2 corespunzător unui ml de HCl 0,1 N; 6,1 = echivalentul în HCO3 corespunzător unui ml de HCl 0,1 N;

Juriul a apreciat cu nota maximă atât nivelul ştiinţific al lucrării cât şi calitatea prezentării experimentelor; elevii Puicea Filip şi Tudor Viorel de la Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu” ne-au făcut o demonstraţie de argumentare ştiinţifică perfectă. Aşteptăm în ediţiile viitoare EcoTerra lucrări la fel de bine realizate.

Colectivul de redacţie


7

Secţiunea „Arte” a găzduit concursul de postere, fotografii, desene şi recitări. Juriul, format din doamnele profesoare Violeta Anton şi Rodica Covete (Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină”) şi Simona Vasilescu (Liceul „Mihail Sadoveanu”), a examinat cu atenţie şi exigenţă lucrările înscrise în concurs: cinci postere, şase prezentări de fotografii realizate de elevi, trei prezentări „slide-show” privind problemele actuale ale Deltei Dunării, opt desene, nouă recitări individuale şi o dramatizare după Marin Sorescu. S-au acordat următoarele premii: Premiul I - Voicu Victor (clasa a XI-a, Liceul „Mihail Sadoveanu”; îndrumător: prof. Sorina Creţu) , pentru prezentarea în Power Point „Delta Dunării”.

• Locul ideal de plecare la pescuit, vânătoare sau pentru plimbări în natură.

• Începând cu 1938 când Consiliul de Miniştrii declară Pădurea Letea rezervaţie naturală şi până în 1991 când Delta în întregime a fost înscrisă în patrimoniul Unesco, a trecut prin diverse stadii privind mărimea rezervaţiei.

Premiul I - Babaligea Ionuţ (clasa a XI-a, Liceul „Mihail Sadoveanu”; profesor îndrumător: Sorina Creţu), pentru prezentarea „Paradisul Deltei Dunării”.

Premiul I - Ureche Laura, Stoian Livia, Buga Cristian, Teodorescu Răzvan (clasa a XI-a C1) şi Stoica Mihaela Bianca (clasa a IX-a S1 - Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină”; îndrumători: prof. Magdalena Macovei şi prof. Maria Simon), pentru dramatizarea după Marin Sorescu „Marea, o apă folositoare”. Iată o scenă de la repetiţiile desfăşurate în sala de lectură a bibliotecii şcolii:

… şi una de la spectacol… Nu vi se face dor de mare?


8

Premiul II - Zaharia Virginia (clasa a XII-a L2, Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină”; profesor îndrumător Violeta Anton), pentru prezentarea „Delta Dunării”.

Premiul III - echipa Grupului Şcolar Industrial „Mecanică Fină” formată din Zaharia Virginia, Ilie Doris, Huduncă Ionuţ şi Frânculescu Amalia din clasa a XII-a L2 (profesor îndrumător Nuţi Cazacu), pentru prezentarea fotomontajului original „Apa, sursă de relaxare”.

Au mai prezentat fotografii originale realizate artistic (din păcate, scoase la imprimantă, nu pe hârtie foto) echipe de elevi din clasele a XI-a C1, clasa a XI-a C4 şi clasa a XII-a L3. Grupul Şcolar „Mecanică Fină”, clasa a XI-a C1

Grupul Şcolar „Mecanică Fină”, clasa a XII-a L3

Ureche Laura (clasa a XI-a C1)


9

De organizarea concursului „Salvaţi Delta Dunării” s-au ocupat doamnele profesoare Lucia Moronescu, Rodica Grosu, Crina Bogdan şi Victoria Gibaru. Pentru concursul de verificare a cunoştinţelor despre Delta Dunării s-au pregătit trei echipe de elevi:

- Pestriţu Andrei, Hamoud Hazem, Braşoveanu Mihai şi Nae George din clasa a IX-a A;

- Ioniţă Orlando Costin, Dencu Sorian, Pascu Alexandru şi Ciocoi Mihaela (clasa a X-a A);

- Zamfir Amelia şi Trandaf Nicoleta (din clasa a XI-a B) , Huduncă Andreea ( clasa a XII-a L2) şi Enescu-Ivănuş Cristian (clasa a XII-a L1).

Juriul concursului a fost formant din doamnele profesoare Victoria Gibaru şi Ruxandra Panait de la Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină” şi Georgiana Mărgineanu de la Grupul Şcolar Industrial „Republica”. Moderatorul concursului a fost doamna profesoară Lucia Moronescu.

Echipele de elevi au avut de susţinut o probă orală, o probă scrisă (eseu) şi un test pe calculator cu răspunsuri contracronometru. Câştigătorii concursului au fost elevii din a treia grupă, respectiv Zamfir Amelia, Trandaf Nicoleta, Huduncă Andreea şi Enescu-Ivănuş Cristian; pe locul al doilea s-au clasat elevii: Ioniţă Costin, Dencu Sorian, Pascu Alexandru şi Ciocoi Mihaela; pe ultimul loc a fost echipa elevilor din clasa a IX-a. Elevii au fost foarte bine pregătiţi, dar au simţit totuşi emoţia concursului. Ei au apreciat că a fost binevenită organizarea competiţiei între clase diferite; fiecare echipă a luptat pentru plasarea cât mai sus pe podium a propriei clase. Munca le-a fost răsplătită cu premii şi diplome. Bucuroşi, cu toţii s-au alăturat într-o poză de grup: juriu, organizatori, concurenţi şi publicul ce i-a susţinut.


10

Pentru toţi cititorii revistei care vor să-şi testeze cunoştinţele despre Delta Dunării, am selectat câteva întrebări din testul contracronometru.

Test de cunoştinţe „Delta Dunării”

1. În ce an a fost inclusă Delta Dunării în cadrul reţelei de rezervaţii naturale ale biosferei? 1a- 1980; 1b- 1975; 1c- 1979; 1d- 1985 2. Care braţ al Deltei Dunării transportă cea mai mare cantitate de apă? 2a- Sulina; 2b- Chilia; 2c- Sfântul Gheorghe 3. Care braţ al Deltei Dunării este amenajat pentru navigaţie maritimă? 3a- Chilia; 3b- Sfântul Gheorghe; 3c- Sulina 4. Câte specii de păsări care trăiesc în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt ocrotite de lege? 4a- 10; 4b- 15; 4c- 20; 4d- 25 5. Câte localităţi au fost incluse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării? 5a- 35, 5b- 59; 5c- 70; 5d- 20 6. Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării are o suprafaţă totală de: 6a- 4200 km2; 6b- 32000 km2; 6c- 5800 km2 7. Câte specii de păsări migratoare trăiesc în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării? 7a- 125; 7b- 140; 7c- 150; 7d- 133.

Rezolvările le găsiţi la pagina 15

► …potrivit Naţiunilor Unite, în anul 2025 vor suferi de lipsa apei potabile circa trei miliarde de persoane? Pentru ameliorarea acestei grave probleme umanitare, sunt demarate proiecte de transformare a apei sărate în apă potabilă. Apa salină se poate transforma în apă potabilă prin încălzirea apei, după care urmează recuperarea apei potabile obţinută prin evaporare şi deversarea reziduurilor bogate în săruri minerale. Procedeul este nerentabil, deoarece costurile combustibilului şi ale instalaţiilor sunt foarte mari. Se încearcă purificarea apei marine şi prin procedeul de osmoză inversă, care presupune filtrarea apei marine prin împingerea ei cu presiune înspre o membrană care reţine sărurile minerale. Procedeul acesta este mai ieftin, dar are dezavantajul că apele reziduale cu concentraţie mare de săruri sunt deversate tot în mare; în locul deversării există riscul degradării ecosistemului marin din cauza creşterii concentraţiei de săruri mult peste media normală. În Marea Britanie se construieşte prima instalaţie industrială de desalinizare a apei marine, care va asigura 140 de milioane de litri de apă pe zi (echivalentul de consum a 400000 de case). ► …gheaţa de la poli este cea mai de preţ rezervă de apă potabilă? La poli există în „depozit” 90% din gheaţa planetei şi 70% din totalul de apă potabilă. ► …oraşul Jilin din China are, din anul 2004, spectaculoase fântâni colorate? Pe râul Songhuajiang sunt amenajate fântâni care fac deliciul turiştilor (acum, pe o lungime de 555 metri; în anul 2004, numai pe 272 metri).

► …structura moleculară a apei a fost descoperită de savantul englez Henry Cavendish ? El descoperise în 1766 hidrogenul (pe care l-a denumit „flogiston”) şi în 1784 a descoperit că apa este formată din doi atomi de „flogiston” (hidrogen) şi unul de „aer deflogisticat” (oxigen).

Savantul de naţionalitate engleză Henry Cavendish

(1731-1810)


11

► …energia mareelor poate furniza energie electrică? Masa de apă aflată în mişcare sub influenţa mareelor are un mare potenţial energetic (● energia cinetică a curenţilor ce se formează între flux şi reflux ca şi ● energia potenţială produsă din diferenţa de înălţime dintre mareele înalte şi cele joase) ce poate fi captat şi transformat în energie electrică. Pentru folosirea în scopuri energetice a mareelor se construiesc baraje care au deschidere controlată în lagune mareice. ► … gheizerele au fost astfel numite după numele unui izvor din Islanda „Geysir”? De fapt, există un cuvânt islandez „gjósa” care se traduce prin „a ţâşni, a răbufni”. Gheizerele sunt izvoare intermitente de origine vulcanică; ele emit în atmosferă, la intervale regulate de timp, jeturi fierbinţi de apă sau vapori. În Islanda sunt 100 de gheizere active, fapt pentru care capitala Reykjavík foloseşte energia geotermală în proporţie de peste 90% pentru consumul casnic. Imaginea alăturată prezintă principiul de funcţionare al centralelor electrice geotermale. Apa geotermală este captată şi apoi este pompată prin schimbătoare de căldură. Apa răcită este captată în bazine şi pompată înapoi în sol. ► …una dintre atracţiile Jocurilor Olimpice de la Beijing va fi „Cubul de apă”, locul unde se vor desfăşura întrecerile de înot?

Construcţia este un experiment arhitectonic reuşit, realizat în patru ani şi jumătate. Fondurile cheltuite (310 mil. dolari) provin în special din donaţii.

Piscina pentru sporturi acvatice la JO 2008 are un înveliş din material plastic foarte rezistent (un material folosit iniţial în industria aeronautică numit ETFE sau etilenă tetrafluoretilenă). „Cubul de apă” are laturile de 177 metri şi înălţimea de 31 metri. În interiorul construcţiei sunt asigurate temperatura şi umiditatea constante Piscina olimpică a fost terminată la 28 ianuarie 2008 şi a trecut cu bine toate testele de siguranţă în exploatare.

► …folosirea paiului LIFESTRAW este o cale de epurare a apelor nepotabile şi de evitare a îmbolnăvirilor?

„Lifestraw” este o realizare a cercetătorilor elveţieni; interiorul tubului are ca element filtrant o răşină care elimină bacteriile şi epurează apa. Paiul Lifestraw costă 4 dolari şi poate fi utilizat de mai multe ori.

► …s-a inventat „WASHUP”, un vas WC cu o maşină de spălat rufe încorporată?

Pentru o economie maximă a apei, apa uzată în timpul spălării rufelor este refolosită pentru curăţarea vasului WC.

Colectivul de redacţie


12

Elevii înscrişi la concursul „Apa, izvorul vieţii”, secţiunea „Arte”, s-au jucat rezolvând următoarele probe:

1. Adevărat sau fals? Bifaţi varianta corectă pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

Afirmaţie Adevărat Fals Cuvântul „apă” nu face parte din fondul principal de cuvinte al limbii române.

„Calgon” este un produs care reduce efectul negativ al apei dure asupra maşinilor de spălat.

Apa grea are un conţinut ridicat de bioxid de carbon.

Apa de colonie nu este afluent al Oltului.

2. Se dau două coloane de cuvinte, A şi B. Stabiliţi conexiunile adecvate între coloanele A şi B. ☼ A B ☼ 1 Apă tare Dezinfectant 2 Apă grea Acid azotic 3 Apă neagră Centrală nucleară 4 Apă de var Glaucom

3. În tabelul de mai jos, stabiliţi legătura între operele literare şi numele unei ape. ☼ A B ☼ 1 Nichita Stămescu „Dimineaţă

marină” Mureş

2 Mihail Sadoveanu „Venea o moară pe ….”

Bistriţa

3 Vasile Voiculescu „Lostriţa” Marea 4 Ioan Slavici „Mara” Siret

4. Corectaţi zicalele româneşti de mai jos:

A B

Ulciorul nu merge pe apa sâmbetei.

Apa trece nu se face. Sângele apă pietrele rămân. S-a dus de multe ori la apă.

5. Se dau următoarele cincisprezece cuvinte: apărare,

valiză, lactate, Valerică, ţeapă, capăt, placaj, cavaler, invalid, apăsat, placid, clacat, Trivale, iapă, colac. Gândiţi-vă ce caracteristică (foarte simplă) este comună pentru câte cinci cuvinte.

Dacă sunteţi isteţi, puteţi forma apoi trei coloane de câte cinci cuvinte, după criteriul de selecţie stabilit. Indiciu pentru stabilirea criteriului de selecţie: gândiţi-vă că staţi pe malul unui lac şi priviţi spre apă; vântul animă luciul lacului şi, din când în când, un val atinge malul. 6. Scrieţi onomatopeele cunoscute de voi care redau sunete ale apei (ex: sunetul apei de ploaie, clipocitul apei la mal, apa lovită de o piatră etc.).

7. Numiţi autorul următoarelor versuri: „ Hai la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Şi să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Hora Unirii) 8. Numiţi autorul şi titlul operei literare din care face parte textul de mai jos: „Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri!”

9. Numiţi cel puţin doi autori români care au dedicat versuri memorabile mării. 10. Comentaţi următoarele versuri din „Povestea vorbei” de Anton Pann: „Minciuna ca glonţul în apă se afundă Şi-ndată, ca frunza iese din undă.” 11. Gândiţi o strategie unică pentru a argumenta că toate corelaţiile de mai jos sunt corecte. Indiciu: cu siguranţă aţi dezlegat cel puţin un careu de cuvinte încrucişate, aşa că vă veţi descurca de minune! Gândiţi rebusist! Apăsat = tasat

Aparentă = la prima vedere Apărare = secetă

AA = apare

Rezolvările la pagina 15


13

La cea de-a şasea ediţie a concursului şcolar de şah pe şcoală au participat (ca şi în anii precedenţi) numai băieţi din clasele a IX-a, a XI-a şi a XII-a. La anul, aşteptăm şi fetele! Bobocii au fost reprezentaţi în campionatul de şah de Dumitru Ionuţ (clasa a IX-a B) şi Ghenea Ionuţ (clasa a IX-a C).

Ei s-au descurcat onorabil. Îi puteţi vedea în fotografia de mai jos pregătind atent mutările.

Pentru departajare, s-a jucat „fiecare cu fiecare”, pe principiul „cel mai bun din trei partide”.

Berechet Andrei din clasa a XII-a D şi-a păstrat titlul obţinut anul trecut, fiind desemnat campion şi la ediţia 2008 a concursului şcolar de şah. În finala concursului s-a calificat şi Saizu Dragoş, elev în clasa a XII-a A; pe locurile III şi IV s-au clasat Bătrânu Ştefan (clasa a XII-a D) şi Constantinescu Gabriel (clasa a XII-aB).

Premiile au fost înmânate celor patru fruntaşi de domnişoara profesoară Olguţa Spornic.

După ce s-au înfruntat (cu sportivitate), băieţii şi-au dat mâna şi au făcut o poză de grup; lipseşte din ea numai Ghenea Ionuţ, care a fugit repede la altă secţiune EcoTerra.

Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A)


14

Doamnele profesoare Ramona Stemate şi Rodica Grosu au organizat la Cabinetul psihopedagogic un workshop intitulat „Preţuiţi apa!” cu elevi din clasa a XII-a L1, clasa a X-a A şi B. Doamnele profesoare ne-au invitat să argumentăm cu situaţii din viaţa reală (cunoscute din experienţă proprie, din familie sau din presă), de ce şi cum este necesar să fie protejată puritatea naturii în general şi a apei în mod special. Elevii consideră că pentru persoanele care nu respectă natura sunt necesare sancţiuni coercitive drastice; ei s-au oferit să participe la acţiuni de voluntariat în perioada vacanţelor pentru ecologizarea apelor poluate din zonele turistice aglomerate.

„Când vom scăpa de PET-uri şi de mizeria care ucide lacurile Bucureştene? Numai când conştiinţa publică va face saltul calitativ de prea mult timp aşteptat!”. Aceasta este concluzia finală a discuţiilor libere între elevi. La finalul discuţiilor, elevii au format echipe de lucru pentru realizarea de panouri care să îndemne la respectul faţă de natură.

Băiatu Cristian (clasa a X-a A)

Unui leneş Apa e izvor de viaţă. Eu nu vreau s-o irosesc. D-aia munca-mi face greaţă, Că asud; şi d-aia lenevesc!

Unei domnişoare supraponderale La dulciuri, n-are cum să spună STOP! Dar cura de slăbire vrea să-nceapă: Va stoarce din lămâie-un strop, Într-un pahar plin ochi cu apă.

Când e bună o minciună Dunărea lată cum să o treacă? I-e frică să-noate şi nu-i nici o barcă… Aşa că a zis: <Eu nu mint niciodat’!> Şi apa-n patinoar s-a transformat…

Spirit de echipă „- Muncind pentru echipă Inima-mi tresaltă!” „- Nu-l ascultaţi; eu îl cunosc: La greu, o să va lase baltă!” Pledoarie pentru eficienţă De vrei să reuşeşti în viaţă, Nu-ţi mai jeli ursita. Priveşte! Gândeşte! Învaţă! Nu mai căra apa cu sita!

Gabriela Vasile (bibliotecar)


15

Corect: 1c ; 2b; 3c; 4a; 5b; 6c; 7d.

0,5p. 1.

Afirmaţie Adevărat Fals Cuvântul „apă” nu face parte din fondul principal de cuvinte al limbii române.

*

„Calgon” este un produs care reduce efectul negativ al apei dure asupra maşinilor de spălat.

*

Apa grea are un conţinut ridicat de bioxid de carbon.

*

Apa de colonie nu este afluent al Oltului.

*

1,5 p. 2. ☼ A B ☼

1 Apă tare Dezinfectant 4 2 Apă grea Acid azotic 1 3 Apă neagră Centrală nucleară 2 4 Apă de var Glaucom 3

1p. 3. ☼ A B ☼

1 Ion Creangă „Amintiri din copilărie”

Mureş 4

2 Mihail Sadoveanu „Venea o moară pe ….”

Bistriţa 3

3 Vasile Voiculescu „Lostriţa”

Ozana 1

4 Ioan Slavici „Mara” Siret 2

1p. 4. A B

Ulciorul nu merge pe apa sâmbetei.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Apa trece nu se face. Apa trece, pietrele rămân. Sângele apă pietrele rămân.

Sângele apă nu se face.

S-a dus de multe ori la apă.

S-a dus pe apa sâmbetei.

2p. 5. apărare

valiză lactate

ţeapă Valerică placaj capăt cavaler placid apăsat invalid clacat iapă Trivale colac

0,5p. 6. Pic, bâldâbâc, pleosc, plici, gâl-gâl

0,5p. 7. Vasile Alecsandri 0,5p. 8. Ion Creangă - „Amintiri din copilărie” 0,5p. 9. Mihai Eminescu – „Mai am un singur dor” Nichita Stănescu – „Dimineaţă marină” 1p. 10. Mai devreme sau mai târziu, minciuna iese la iveală; şi asta, când mincinosul se aşteaptă mai puţin! Întrebare de departajare

apăsat = tasat (apă + sat) aparentă = la prima vedere (apa + rentă) apărare = secetă (apă + rar + e)

aa = apare (a + par + e)


16

Eu şi toţi colegii mei din clasa a XI-a C4, ne pregătim pentru meseria „confecţioner tâmplărie de aluminiu şi mase plastice”. Noi am făcut o vizită de studii la firma „Alumil” din Bucureşti, însoţiţi de doamna profesoară Ruxandra Petrescu. Directorul firmei, domnul Eduard Tipar ne-a condus prin secţia „Vopsitorie”, după ce ne-a ţinut un elementar curs de protecţie a muncii.

În secţia „Vopsitorie”, am putut vedea cabinele de vopsire cu opt pistoale comandate de la panouri externe automate. Firma are şi un „atelier şcoală” în care sunt pregătiţi noii angajaţi pentru executarea elementelor de tâmplărie metalică.

Cu toţii am fost impresionaţi de ordinea şi curăţenia din secţii şi am remarcat felul în care sunt depozitate şi transportate elementele metalice de la o operaţie la alta.

Petria Eduard (clasa a XI-a C4)

Doamna director Anca Mircescu a organizat careul care a marcat sfârşitul de an şcolar vineri, 14 iunie.

Elevii cu rezultate bune la învăţătură au primit

diplome şi premii (constând în cărţi de beletristică Colecţiile Cotidianul - Literatură) oferite ca donaţie prin Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.


17

De bucurie că au terminat cursurile, unii au fost tentaţi să-şi arate măiestria la „break-dans-cu-diploma-n-dinţi .”

Momente emoţionante au fost mai ales pentru absolvenţii claselor a XII-a şi a XIII-a, la ultimul lor careu din viaţa de elev. De pildă, priviţi un fericit absolvent din clasa a XII-a A, stând mândru la poză cu doamna director şi cu doamna dirigintă.

Acelaşi absolvent, după o „bătăiţă” cu frişcă, din care „diriga” n-a rămas tocmai cu faţa curată:

Este numai un exemplu de „clasă de trăsniţi” şi de bucurie descătuşată: clasa a XII-a A.

Nici a XII-a B nu a rămas mei prejos! Au serbat „ULTIMUL CLOPOŢEL” cu doamna director, şi profesorii clasei.

.

La veselie şi prăjiturele a apărut şi un urs mare, care este acum cel mai bun prieten al domnişoarei Olguţa Spornic, diriginta clasei.

Veseli să fiţi şi după BAC, dragi absolvenţi; abia apoi, VACANŢĂ PLĂCUTĂ !


18

Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului - pmb.ro · • de oxidare • de condensare In...

Documents

Transcript of Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului - pmb.ro · • de oxidare • de condensare In...