8/8/2019 Start 9005

1/24

8/8/2019 Start 9005

2/24

entru toliectronicii,cntra Wn eufind o

pasionalii modelismalui,mecanicii etc.

Cunoscutul autor mullidisciplinarMandic. Gy{irgt, dln Timi$oala' pu-blici o carie de cel mai indl inlerefil"tr" cilitorii alrasi de unele veslF-"il'

"-"l"maticsate tiecutukri planelei

ioalrr6 inriluile gi atiai in misler'rautf

-di*cutrte "tn' ultin+sile dcc4tlii'"'lniiutlii

Explicalrile de linga noiri eoiruti la Ebitura Albatroa' carlea;*ii"ti in mod crilic, adrcind nu-il;;'tse inlormalii troi, diferile.lpelize-in tegaud du mai mrlte dintreacelle enigme.- v"llui mileriat adrs 'n lelt citilo'rulul. discul.rea lui crilica' prelaci"lumui lrtr-o derbdere de lati -in-

iJiiJ orlvlnalascinatia studiului'

L-tfrut'autorutui de a lbce luminS ini"iir--iazuritor dudlale alimenteaziiGrinfi-r"ctotului de a obline rio'Dtrrts'1a alte 9i alle probleme ale ce-lor solulii ai mai cauti irrci'

PRIETEI{IIlmaginea ii surprinde Pe ciliva

drntre-cei 6O de membri ai cercului

iehnico-stiinlilical elevrlor din Tu-

pret, iuOetut' Gara$-Severin, ca1e. is'beslaioari activitatea pe linga lnlro-orinderea mecanica drn localltate' De ce PBIETENII REVISTEI? Pert-lru ca tott cer 60 de elevi sint abo'nati pe ihtregul an 1990 la revtsta.siari zoor" Ei considera ca revislaie-a fost un bun prieten in activlta-

_*_"_-{-..--!i'1.

g

uPLlMtilT DE C0ilsTBUCTllDITAT DE BEVISTA ,,START 2OOI "

DETAL]I iH ilUMARUt VIITORAL REVISTEI.

f,u dtali si re reirroili .bg**o!*le la revisti!Pr;i; unui alonareot pg i l*tgtg {c. 15 lei; pe su*'* 3tt dG hi: po g luli dc /t5 de hi iar pe ul are 60 de lai.

tea lor- De curind cercul ,,Eleclro'avlnd profil de electrolehnica, infor-matrca, radioeleclronica a organlzalla Bale Herculane ur interesanlt'?:ii"',:i""

cercului or* in#mata cte un rnrmos qi deopotrivd pa-sionat automatician -- $tefan Golo-oenta. Pentru rezultatele oblrnutei'ind acum, ii felicrtam pe tolr cer 6Orle PRIETENI Al FEVISTEI.

REUI$TEI

8/8/2019 Start 9005

3/24

Patine cu rotile

VISTA TUTARAnronmlRE $TlltlTltlcA $l rcHillcA

rEU TIxERETUI $CotAn

Cins nu a privit cerul noc'turn pin lane6 nu tclcscoP?Cc senzalb cuceritoare: stcilitorc1ti prin spaliu lirda-li pdrnsi ptancta!

Cercetilm bolta instclatd giyrcm ci gtin totul deryre Pla'mte gi satelili, stele gi gala'xii. Ae studierea lor se ocrgdtadte ohsenatoarcle de Peferra. Cele mai putcrnice lactizibih corpuri ceresti allatela nilioane dc ani-lanini.

0ar mai departe? Pentru acerceta id cootinaare, Pentrua incerca sE veden stelele gimai depirtate, galariile incdascurrse in spatiu trehuie caohsenarea cerulai sE nu fiostlnjenitt nici micar de 6lulatlt se strivezia al atmosfcrei.

Esle ceaa ca w intrePrindctelescopal spalial,,HUBBLE",lansat de cufind la sltte de *i-lonetri deasupra Pdntntulai.0 prczeatarc a accstei Yerita-

hile ninuni atchnicii

-in

Pa'ginile ll-13 ale nuniintlui dela1d.

Bccorduri dc vitezE ,0t4

t5t6

COPERTA Illult md rare decil cele de pe gooelele Terel,

catartrolele coamice lntri 9l ele in calculele vli-torologllor. lmaginea de pe coperta noartri -un decen de Angus flcKb - prezlnti dizloca-rea utrei etaliunl cosmlce tndepidate' Se ob-rervi ci staiiunea propriu-zlsi eele conllnuatide un lmenl hangat pentru raclete' lnterlorul

cagi

erteriorulhangarului rpallal,.inlrunlnd o

rupialali conriderabili, rint rcoperite cu lnrta'tslii utiie. in compozifia slaliunli imell pot llobcervate anlene comlce, rtalli & caplare aenergiei tolare, un tele*op rpaflal. Din picate'complerul igl triiegte ulllmele clipe"'

cot cihd rrdrcsoort d rcddrt -START 2001": Horb enenA GtDrH CITALNOIU' tlt'lrloerovtCl, ciinitr IORDACHE, lorl volcu {t!d.clot't 0.F!94CI4. Bucure$ti. Pi{a .,Prsa Librn" Nr. t. Oticiut pogtat 3& Tete{on t7.6.10n14d'ADMIMSTRATIA: E lalura ..Prea Ubera".flPARUL: Gomtrinatul Poligrelic Bucuregli.AAOilAIIENTE: prin oficiil Sa 8gentiile P.T.T.R. Otitoiii din striinetat so Dot abona prin..Rompr_stilardia" - Sectot export:imporl presd P-o. Box 12-201. Telq t0378 prstir BucurSta.Calea Grivile nr. 64--66.

SiTAFIT Elct$l llr.5 tlAl lg90

Xrdn: tlil 3lt 2l p.efd 5 H

t[uzica elcctrsnicdUn muzcu viu$arpcle dc mare 17

SEHAIEI St &n nina cu YEfl! . . . 17I Fenoneaat 02il ,8-19f litcraturi deanticipalie . 18-19cAtElD0scaP 20-2,Tehnica gi organixnul

*'--':#.#t:.s:*-..t: FsiW

alaanenaa calculatorului

Trei pagini specialeTETESC0PUL SPATIAL

,HUBBLE"

8/8/2019 Start 9005

4/24

gralie unei a treia roti, mai micr,montate in spate; altele utilizaupatru roli metalice- cu bandajecie caucitrc plin. iin cea de-adoua decadd a secolului nostruau fost fabricate 9i jucirrii-pati-naloare, conslind in siluete detaneri rnontate pe patine cu ro-ttle.)

O mare curiozitate a stirnitinsi in epocii lnventarea, in19O6, de cetre un traac*., a pa-tinelor... automobile! Aceslea' au

gi fost prezentate la Salonul au-tomobiiului din Paris in acel an!Zarcle vrenrii scriau ci nici nr.i-car Jules Verne, care anticipaseatilea inventii tulburetoare, nuprevazuse aparilia patinelor-au-tomobil.

Acest nastrugnic vehicul eraalcatuit din patru rofi metaliceprevdzute cu anvelope din cau-ciuc plin. avind drept ,,carose-'rie" o patini.obignuitd, pe careera montat niecanisrnul. El mi-sura 45O mm in iungime 9i 240mm ineltime, cintarind... 7 kg.

Motorul -- alimentat cu benzini,avea un cilindru inall de g0 mm,cu diametrul de 50 mm, asigura1 000 pini la 2 500 turalii pe-mi-nut, dezvolta '! cal-putere gi per-milea,,patanobilistului" si atingayiteze de pinii la 4O km/oril

Rolile din spate atepatinei-automobil erau fixate peaxul motorului, in timp ce ace-lea din {afd erau directoare. inspale se afla o cutie metalici ceconfinea bobina $i acumulatorul(acesta din urmi fiind inlocuitapoi, la modelul urmator,printr-un magnetou. patinato-rul-auto purta pe mijloc o ,,cen-turd de comandd" ce conlinea,intre altele, gi un rezervor cu Ooilitri de benzind, care-i permiteause ruleze circa 100 km farA reali-mentare. De la aceasti cenlurdporneau spre patine doud tuburide cauciuc prin care benzrnaajunge,a la motoare. $i tot de lacentura porneau cablurile elec-trice conectate la o rnanetd carecomanda aprinderea. Viteza era

stabilita fie prin conectareaintreruperea circuitului eledfre prin ridicarea de pe so{ atilor motoare, continuindu-selarea doar pe cele din f44virtutea inerfiei. Direclra erabilita la lel de u$or ca ta o{fel de patine cu rotile. Mrcrtetovehicule nu fusesera przute cu ciaxon, taruri sr nurde inmatriculare, dar lipsurrleti putut fi lesne rerirectratinveniatorul afirma ca, crrculcu cei doi cai-putere, nu reslea nici o oboseali. cu condii-li ilna constant genu.rintr-o pozitie ugor indoita, ptru a nu simli efectul lregidzlor. Frlna?... Lipsea Si eamigcarea putea fi opnta- pnimbrdfiqarea unui copac. in trce patinele cu rotile au fost plectionate, lecind inca parteaparatele sportiye ale coprlirpatinele-automobil au rdmasmuzeul imaginar al curiozitifitehnice.

STEFAi--''O

Mulli vreme dupa inventareagalinelor destinate alunecirii pegheala, citre slirgitul secoluiuitrecut si-au facut aparilia pa|.-nele cu rotile, dotate cu trei saupatru rofi de dilerite dimensiuni,mult diferite de cele cu rulmenfidin zilele noaslre. De la incepritele au cucerit aprecierea ?uturor- nu doar a copiilor 9i tinerilor,cl gr Fle aceea a persoanelor ma-ure- ln scurt tirnp au fost ame.

naiate piste elegante - adevi-ate .patinoare" -. pe care pu-eau fi vdzuli evoluind cu in'su-lefire sr graiie... pdrinlii al6turi

de copii. Desigur, uneoii cite unpatinalor se ciocnea de'altul sauSi pierdea echilibrul. demon^lrind cum se tloate cidea" darhiar si acesle incidente erau

pnlej de arnuzamenl.Unele dintre aceste patinerau uo fei de triciclele {clupi.are probabil se si inspiraserd),vind dou6 roii metilice miiman. cu stabililatea asigurati

.s.i.ES PATIN

\E:i:'i.1i

8/8/2019 Start 9005

5/24

OJ MOTCR D8...i.t:,' an; al,i aparut din ce in

-::e lractoareCU motoare

: 'sde mare putere. 'tltili-.'r; 96l in scopur' agricole.r'aciDare permil rea!izarea

..'la a unui numar Spotlic. cr : Yiteza de tractare dinc .ia, .'tare, marind eficinla

i,:'(e d munca. Mecanina-e.,asr a! !'eallzat modele ex-.iaie .jt,i zind motoar care,

oreieiri.erau utiiizate la prcFerciusrya a aYieanelor sau,..--, C1r,a' daCi in preaent

a d'l un CafaCter experlmen-oiciil:;rle asupra mOdului lOr

de func{ionare contribuie la realiza-r6a unor lractoare cu caracteristicisuperioafe.

b idee toarte ingenioasa esteaceea de a se realiza un tractor de1 400 de cai-pt lre utitizind o tur-binA Rolls Royce, Prea uzata Pentrua mai DroPrilsa in siguranld unavion, dir loarte utila unui vehrculterestru. Turbina cu gaze este 9or-nitA cu aiutotut unui demaror elec-tric montat pe tractor 9i alimentatecu... Detrol lampant. lfl citeva minuleturbina alunge la turalia nomrnalade funclrbnare de crrca 16 00O oeture pe minut. Prin interrnediul unul

reductor special, asemiinetor celorutilizate in construclia elicopterelorcu r*otoare turbopfopulsoare, seasigure rolilDr propulsoare ale trac-torului o gami de luralii cuPrinsaintre 10 ti 300 de lure P minut,ceea ce corespunde unor viteze dedeplasare (in sarcina) de aproxlma-trv 4-9 de kilometrt Pe ora, rncinci treple cte vitezd. Pentru ace$ttractor a fost realizat un Plug Pemasuri. eu 12 btdzdare. Rdmin,desi-qur, de rezolvat multe Probleme'iurn ar fr nricsoralea in limile admi-s,brhe a !oomotulut turbinei $i redu-cerea co-nsumulur de combustibil. Iegincr CRISflIAN CRA{'II .\All

8/8/2019 Start 9005

6/24

aceste,]:' .s. +0 . m. La vretoim iarrcere:1..:$t"_ln arborete pure pe o sup,..l-r,Ia ge aproxrmatrv 53 ha, iai inrmestec cu tagui pe 165 ha. Arborlrau^_trunchtun cthndflce, drepte, cugrosrmr de pina la 50 cm sr lr'ucritrilabundent.

La].,lrul (llet rquitolium) este tarorasptndrt drn Europa pind in Chr;a:oat n -lara noast.a poate ,r intilnrrnumai tnlr-o unica g1gg,rn". padureaoe rag nurntla Dosul Lauruiur, la B1T. l,ord de comuna Ztmbru (;udt:ltrillu-o,): care-l adaposteite

' inrr'-o

l?ana :e.g:le ocrotrta de tege rrrcaorn anul 1933, un hectar de -pacr,,iJ

_H

fievervalia de saicim {Robina pr+.udacacil) drn paourea' C,uru.f .' "rluala rnlre cOmunete pOran3 r,.",9

!: 1,u.., Vechr (;yfls1rJt D;t, s. ,_

cura de renume mondtal. Sa,c..,au fost plantafr arci penlru a frxa - -Srputnle mObrie, sterpe, care ar_nrnlau satele cttn tmprelurrm i;aceste lerenurr instabild sitcimur s_aadaptat de m,nume, unete exe- -prare alungind ta inalfrm, de pes:eJc m _ unrce in Europa s, iup_rroare celor alinse in noroui emer _clr, locul de ongine al salcimulu; ir,care arborele cregle in mod nalurdl, Hezervalia sttinlitica botanrca s,taunrsttca de la Hanu Conachr .,._oeiut Ualalr), drn lunca Streturur. ..-o

.supraiata de aproxlmat w g4 - aaoapostegte cileva ptante ra(e. cr .._

lr-1_""1" trmba bo.utui (Anchusa'pro_cqa sl A. gmelini),-impreuna :_'^aj_D-a -v-r:tu.iu,

(Aperacpicauenti), se.cara satbalrca (Secala'silyeslrei. .,rorqeie -(Diaolhui pontederae i,'D.qtuuntr3r, cosacul de nrsrp enoem..

{Aslragdu! rren.rlut t, ilOittorua).:ryrL repuretu, (Alparsgus p6eu.oolcabea-Grecrcu) etc.. Prrntre rantaltte parcr.rh.rl denor}'rogrc. (Arbo(etumuil de la srmer.a!,-u9elul Hunedoara) S eESsle:specia . o-rnamenlala do -Mrgnoli6macrophill ale carer lrunze loarremari along- pina la 60 cm iungrme _caz unrc in lara.

Cu mar btne de o sula oe anr ;iutrna. bolantst{,Jl nasaudean Florra-lor"ly: (1816-1906) a descoper,:rji ceea ce constrture azt rezeival,aPrelrosul Mare (3 06g na drn Mun: .Hodnel). trer specri bolanrce

enoe-mtce untce, cunoscute acum sutinumele popular ,,ietlele lur Mosf_ojcly.s.' raipa ursutur (Heracteumcarpathicum), composrta SancsurealT:1, ll reticrut gtaciar FotylschFmone nayalis.- La _4 km sud-vesl de Bara deArama (tudelul Mehedrnlrl se atta a;tmonumenl al natuilr. padurea de t,_rrac {Syrlnga vulgarir} de la ponoa-rele, Slattune unrca iir lara, avind usup_ratala de orca i0 ha. conservalagral,e cltmatutu, umed 9r blind Jroeprestunile9enerare naturala

Ocolrg) se gi-

fasta padure sr in .sOra..spataru. sttuata pe par-soseler, poate tr intilntr

padure cre larica (tii.hddij-polonica). Este o rezervalre

f oresltera. Acest lancel

8/8/2019 Start 9005

7/24

. lcic Itori iucu,Dttd. Fara i ,,.Ia aiincsief .t a diuxui'; ti.i :i ispCrrlOl de apa aari, al ,...l caidufa. terT:perStura ntec,ilsupralatJ Paminluilrr a{ tt de8.C soiul ar it acoperit inenla cil un sttat de iiia.,r,o ,

Cr.,./rfhaDaOt:idil H,lrr:;nat-ernbt-, al Conaiur r:l ., Q:i16111-Mcrc,are d i''ir,' ,. .,r1r.ca este asa, de ()c nottuneact ce sera stirneste. rn uilt-np. ingr:torafe? Deoarece iotr!1 nU-i sanatos. Cum spune

Dul. or, ..eteclul de sera con-rrdJcarea peste limrtele nor-lemperaiur,i SClulur gt atm(J.

., ia supra,ata acestuta ca re-3r aCUmrrlaIt r-]|ter Cantltat!ie oe cai,Juf a sub ,,paturi|I inrmeaza C:OXiCrl de car,tir,3r1 gaze erTiairale d(,i rOJSliraie. La ele S.,)'liti p.aventt Otn erodarea: ;aOarr de aua.& sri - un pericol real?

le 5!..,:iri SuSlin, Cu ij I.tf, :' T :3:< ia tn Cjrnld i:: !rcaLa lransiairrilarr.Jfn

I .:*.rtes; scc:ta cunlprrl.:-1, a a? 3,,t irtregt pe c(;i-ltr(: n,. trr.a-,, L,. L('vtJie), ull,-,:-:.i. verl mai rnuit dectt-':: Si.ala t.l vestUl S.L.r.A.,- 'a 3er;,n9. Car ft ia Bucu-t6.ii:, tnUndallrle 6rslru-:a s-au aDatut asupra Asr.,l::l ^ prrniavara anUlUt tft.-*: ? .19 ta sfirstlui lunrt fi-

: :- _rur rn CUrS dtn VeStUl .,i., a-tcpe1. care au curm,ijlal jrir9nestt. provocind ifi'-: -iar paQ{rbe malertalrj- --1:l agve{jrt Ca andusttlall-

1 -'-d,r .3193 Compozilrtr,: ii-3S;erer. tn Spectai partlI . :_ J,ier,te llaze. Ca ur-_-::': -:a precrs troposiid,

-. ia Se Srtlreaza ia:a aprJXrntaliV '!0 km.

::: ^ ;rt ce 30 de gaze dt_-: ',3ie cel mal ,,vtnovat"I -. --,' Ce carbon. acesta

:t: - - irropOrita cea mar':.:: de ,Jjoxid de car-_ t- .-r1l irr atmoslera in

r: : :::,l 26*30 d9 ml-'-^. i9 [.rare Ca pina la:: , - : xxt-lea ea se va:i= -: : ,t1.liale |ll atmo-

: :'.jiJ Pralr Ca;la:i, ilJ

-_ a. r .:lrnO drn SpeC{ful: i l:ra ,nlrarOsig

:- : -.': rtrtui Pamintu--::: --: -',Sptrsatea Cai-

>:;: - :\:f ::grcstfU. Of. SiS--..r:, - -:'.e Cegritde def r-: :12') d Sete.a aF

C,i -'tl.i : :-prgia C'Sper-; 1,1 .tr\..-...^a.

'an 'SmUtii:.., -'.::: 'i1:3 .rLrSlU.

f J:rCl ai;a.1:: ..a CarstUl,igl:t..i - _3 Si .]il-

- -raae-qur ,'a _.: : : l:la, O? 3 CrOrrdli,r:, :t CarbOna ia! a'pa .itar;tOr St

Sa acunrurezq ,tr rnarej-j .:,:'lJra idra aJ.!.rr,pe-:t s.jJraiala tor 5a,_feasca

-'iu' Dar Ce vii I :', , '-

cu explolie intirziatd

- -.'. .: dlnCsierer CU rto-: 1.. _ rrOSCUle va Conii-

-ate aceasta Se f.if_::::9 ^r fnal rTrult,le

="

: r :;i! a/ puii,.ta'a-l:-e::i-ea l:mgg131",,,

-a"z:_ ' : c n aprop,,:-,'- - > :.. .1 :: iri rggru-

- t:: ,tr raireZinta Un

I EFECTULDEVERA

,t:: rit i3.J c: F .nir_rin t rr; ,, . ...., ,ri. aclir,ia:f,-a aTien la sa ou:.;,.:tlCefe3. ii! !!i!'nUi rlr)O a:,:.:.::

(lr. :JjOXid Og caiijei] Cin alr:):js,:.:sa cete lnlensrfrcdta. Aceastaicdmna eiaborarea i:e tenn . _cdrd sa peimrla produLerea c::nurr firalerraie CU iJn C(JnS{rm re.de enerqie. ecofiomisi|.ea pe i3-cSrle 3 -nuro et greciircg Sr Co _. I rob(rntile prin a?CerJ iarD;r _ ].produsetor petrctrere si Q ?Z - - i,cautarea st uti,izarea de sur* .- -.- Igetice alternattve Cum Sint Sta,::vinlul, reacloareie nucleare .1iacelasl iimp trebute mrlilat ;j.,. .- .opfrtea sau macar incetinrrea rrln-iut cte lerere a padurrtO{ Sr perilrL,:-f acetea pfin plantarea de ncr sJ!..,3.lele a londului foresirer o,s:r!s ^clata cu dtsparrtta, in scec.a. : :;_duriior tropiaale. supranu-:a :..plalnrni' pl.ineler" O ,1j:.- Z.:cantrtate de CO. nu va Fna: , :.: ..brta O9 vege'al;e raT r -J S: r-SCUinUleze rn almosier3

Sa recuncasierrr. ttearazFCOn(,lm;t mLrndrale Otte.:jlj : - .:f{.Spectarea certnteicr u.Lsanatcs, deci |epo!uanle ?!::icest momenl e sarc,na it--! ,: :irenlrU reaijZarea ei eSle ^a,_: ::!:mF. de efort sr Je i, - _: , - .tus, grqa pgirif U v, jii\r u, -- :- :'= - :mrnt. deOCarndaia Srn:ur3

;,..,;rsrgUia OarnenilOr CCrd I jt = { r.lenia, trebuie sa-r deierm,.: :: -:Ce poi actlona rn acest Se-snrrmui rino guvetnete Iarirjr ^: _I'ralllate - sa lreaca Ce .3 ,:::.!3pte.

is*,t

=

8/8/2019 Start 9005

8/24

8/8/2019 Start 9005

9/24

n lrrllchitrlr, uoll liloroligrecl Gtau de Pater ci ob'rnrtcr ! lot G re rfli in lu'rul notttu 3e lteamini GUlactil, adici al piriitului' con-

hd ca lpre obiactele prlvite sr.dn ochl un tel de llbre nev&${rdbile, eomplrsbilo cu ten'

a caracatllclor aru ale unorc. Dar tol lluncl erl.lsu dll

fl, cu Piierl dllerlte telerltoarelti Ycdcrii. El credeau ci lu'provln de la lucrurlle dimpre-

cre, h condl$ deoreblle' o 1lc, 11. dcci, lumln. dungindll ocfd, lbea Porlblli Perc@o'

corpur{or. Flrallc ct atlel de, p.Ha prin prlrrnl cunollln-.ctude, tint lmtzl.l' degl ul-ni 6le totsl llPtltd de loglci.

rJf dacoPcdrri,toluilr un a3-rcC cu Pdvke la lumlnl, 1l

ca Gt lc Propsgi numrl in ll-&erpla, rdevir rurllnul' depfu, la Heron dln Alerandrle Peil 1e; Le,n. Cil Prlvclle vlleza, Artilotel (384-3Zl te.n.}r ca r li htlnlti.

c*p.. lumlni r-au emlq'Pe Ptr-ul rccolelor, lel de lol de ipo'

unGlc eroirrte, dtle contlt'cb doverl erPerlmentale.

copind de Prln recolul alFLr an lort dcacoperlle o rerlemomGne Precum diltacll.' inte.'r elc. AccePlildu-le idea calri rc ProPagi lr llnls dreaPti'.i.ltr lt id3e. ci a ff ll conrti-

dntt-un flur de corPutcule PcI cmllc orlce rurri dc lumioi

r clul dcPl83are hlr-un medlu{n re derligoari unllorm.

corh nalsrli corPulcuhre I lu-fl a lotl lut|lnute dc alrantulc lroc ltwlon ll$2-17271.

introdur nollunea d loton (fi*e ve

8/8/2019 Start 9005

10/24

#:v

.df' !:'

:: '::1'J

8/8/2019 Start 9005

11/24

i $F il*

Dupa aproape Sapte ani detptari gi arniniri succesive, la1;iitul lunii aprilie, nawta spa-ara americani DISCOVERY a

asatpe orbrti in.iurul Terrei

et mai complex $i, in acela$lmp, cel mai scumP satelit con-ruit pine in prezent: tetescop_ui

paliai HUBBLE, denumrt astfeln onoarea astronomului ameri-.

n Edwin Hubole (1889-1953I,6rintele teoriei expanslunii Unr-ersului. TelescoPul sPalial vapori volumul sPaliului observate citre astronomi de circa 350e ori! Costul intregului Pro-ram de realizare, cercetare 9iunere ia punct a fcst ce circaio0 000 000 de dolari. De

ceea este lesne de in{eles dee iansarile au fost aminate rind rind. pinir cind s-a considerata totul va decuige in Perfectigu ranta.

Qsr. cu cit o realizare tehnicas:e !'nar compiexe, cu atlt 9i Po-3.1'ta'irle de aparllie 6 unorven!uaie defecte este mai

mare. Plasarea pe orbit6 ?i PU-nerea in func{iune a telesespu-lui *u au fost liPsite de emolii.Oupi eliberarea gi degajarea sadin rnagaria de transport a na-vetei, satelitul !e 12 to*e a refu-zat si intre in funcliune, neexe-cutind secventa de intindere apanourilor solare care ii furni-zeaza energie electrici. Emoliirnari la sol qi la bordul navete;.urmate de efectuarea unor cle-panarr la lala loculut au Per-mis corectarea deficienlelor me-canice gi pozitionarea corecte apanourilor.

Toate lestele de control audecurs pe,''!ect, Primele ir,iaginiau $i fost lirate $t ttarrsmise PePAmint, speciali$tii au gi anun{atcA ele depasesc cele mai oPti-miste aqteptAri. Dar, din nou,surpriza: un cablu electrlc a fostscos din uz Printr-Lln $curt-cir-cuit. Priltii de noi emofii. DacAtinem seama de faptul ca obser-vatorul HUBBLE va rdmine activpe orbitd circa 15 ani, asemenea

CAHERAtHrPAtlltHT

evenirnenle neplicute Pot sema! apari qi. Probaiill, uneledintre le vcr necesita interYnliidirecte, lucru perfect rsalizabilin stadiul aciual de dezvoltare alcosrnonauticii qi chiar nortnal,am putea spune.

Plasat in spaliu, teiescoPulspatial va putea identifica surseluminoase de 50 Pini la 100 deori mai slabe decit cele obser-vate de pe Terra, intrucit esteferit de interferenfele lurninoaseale planetei Ei de distorsiuniledatorate almos{erei.

in timpul constructiei satelitu-tui, inginerii s-au lovit de nume-roase probleme cu caracter ine-dit. Una dintr acestea a {ostrealizarea cu un {oarte maregrad de precizie a oglinzilor 9ipolizarea lor cu o Precizie de ci-teva milionirni de milimetru. Darcum se poate obline acest lucrula o oglindi de 2,4 metri diame-tru, supusd forlei gravitalionalein cursul construcf iei gi liPsttaulterior de aceasta? Nu se va

06Lrff0Asrcur{0AsA

E.-LI"

INSIRUUEflTTSTlllllFlCE .'tr\lALE

OGa*,*glrArA

8/8/2019 Start 9005

12/24

8/8/2019 Start 9005

13/24

8/8/2019 Start 9005

14/24

ERl. AZ:l.MIINE,FIRMA

8/8/2019 Start 9005

15/24

n anul 1988, renurnitul comP0'zrtor st tntIoret lrancez JeattMrchel Jarre i-a iasclnat, Put $r

e de tip analog 's-a teuiil obline-rrnor srinele sinnole (un llulerat, 0e

prrn monlalul srmplu al benzli dsqnetofon. Lucrarea lut cea mat ttn'

MUZ,}CA

ELECTRONICAp0rtanla in domeniul electroacustrciresle poernul,,Eectronique', c0man-dala de tirma ,,Phrlips'' pentru Expozl'lra nlondiala de ia Bruxelles, din 1958.la care un intreg pavrlirrn a lost con-strurt pentru ie0roducerea benzrrolnlr-un mare numar de diluzoare,asllel ca sunetul sa p0ata fi audiateiin loate directiile.

inceoutul fitnd lacut, asistam in anrrurnaidrl la o adevarata avalan$a denouliti in lumea muzicale. perlecl'0-narea' instrumentelor muzicale elec.lro'nrce-suCceoindu-se cu frenezie- Pr0-gramatea cu aiutorul sintetizatoalel0I

a unor sunete originale. tiltraiul.{se-teclia sau eliminarea anumltor lrec-venle) etc. pun la dispozilla colnpozl-torilor un lot mal b00al reperlorlu 0esunete. timbre. intensitali, inlr-o gamapractic nellmilala, care. impreuna cuposibrlitatea captani 9l prslucrarll su-hetelor ,.vii", ldrgegte sfectaculos re

l,?'o.r',il,jjr*tterral necesar expfi md -

"'oii--s.rniiut obtinut prin srfileraetectronici. oricil d'e inedit $i original,are un caiacter artitictal gi a ramasmulta vreme deoarte de a atlnge ar-monia sr aculatetea instrumentel0r

C,{RI.IEN IORD,ICTIizofl.{,\ '\{'\

IRealizat de specialivtr .

Universit6lii Cardiff , Angli:calculatoru! din imagine e*in stare si inregislteze s$Bltele muzicale, emise de r.ul ilstrument si le Puni Pe ndgi si le faci si apali, la c(mand6, pe un ecran. ln Pluel poate, pornind de la o rnlodie, si ctceze partituri Pettru dilerite inslrumente, retpecliv sd faci ,,orchestrali

$i si rsdca,prin interrned!

urrui adaptorr,,concerlul" rciliiat. tt. DI.1\'L)

3-, ,l

qvs,' p0 un iambur-prograrn ce-araclron3t niste oeneratorl s0noll. He-raiui ar ti iosl-un sintetizal0r pneu-i iosl un sintettzalor 0neu-

veacul noslru. dar situin-

8/8/2019 Start 9005

16/24

Una dntre ciudilenlile launeinrulelor Galapagor o reprezinliuana marini - rcest adevirat&agon vlu al zllelor noesle -,repttli cu .spect lerocg inalltate loarle pagnici. $ in ca-nl ecertei vlelulloere ie tnlil-erc varlelill dllerile dc la in-uli la lneuli. Foerle lnlererenl

imporlant esle laplul cd ignr-na de Galapagos erte dnguraprezenlantii a genr.dui care !e

culundi gi inoali ln mare. Faptere a rldical numerore inlre-irl.Gel mal mult inlrlgi inrii lap-

ul ci rerpectlvele .anlmaleoalS, ln cluda laptulul ci, prlnruclura lor analomlei, nu rinteslinde rculundiril h ag. Dellel, tocmai ace*l erpect l-a

elermlnat pe renumllul om deilnfi ql navigalor Jaoquc Yvesousleau ri lncludi insulelealapagor in ltinerarul marlloaziere krtrepdnr de nne

Celypro'in perloada967-1971. Obaervalille licule

lu releval lucrud de-a deplul:enre|lonrle. Spre eremplu,-*aconst.lal ci, daci pe urallnima iguanel are C5-50 de pul-ralil pe minul, dupi tE minutedc le sdulundarea animalulul rit-mul bitiilor t-a incellnll, elun-gind la 8-9 pq. mlnut, iar ap6i bnumai 4-5. ln acel moment,lguana gi.a lntrerupt clrcula$aranguini in corp, eingele clrrfu-lind numai htre inlmC gl creler,ringurul organ care lrebule ld-grt pntru ca ea ri rimini invlali. La lrel minule dupd cebrurc inima s-a opril. Ooucteaua inllerupt erpedenla, lguans ll-lnd-readurd la rupralali de unrculundilor cre inroleb anlma-lul. Lirati pe o ttindi, ea si-arevsnlt, recuperind origenui giresl,ablllndu-gi temperal-ra cor-pului. Acearla reprerinli cea

mai hrni dovadi a laptului cilguena poele r--gi rircirci ,,vo-lunlaf biliile inimii, o anumitiperioadd de timp, liri ca, dlnaceasti cauzi, crelerul ri su-lere.

Clnd ae vorbegte delpre launaapsrlc de pe lnrulele Galapa-go3, de reguli se aminlircbroaqlele lestoase gi igtranele,dar, de fapt, qi pisirile de aeolore inrcriu in acearli cetegorie:vreo 70 de rpedi, intre'carecormorani lSri arlpl, llamingl,pelicani, egrele, 9olml, porurnbelsilbati,ci, lragale, petreli, alba-lro$, percirugi elc. Una dintrsceste piriri - derpre cinleziesle vorba - a evolual in numaa pulin de 13 rpecll, care sedilerenliazi mai alerr prin lormali mirimea clocului. Dilerenlie-rea esle dalorali llpulul -de

hran5. Gele care se hrinegc cusemlnle ted su ciocul putemicll gros, in limp ce aceiea cereau drept princlpali hrani ineec-tele prezinti un cioc alilat rarcele care ciugulerc lrucle il aulung. Erirti chiar gi o cinlezi-vampir - care ruge ringe! -,avind clocul loarte lung 9l arcu-lit.Arhlpelagul Galapagos, purrub ocrotire inci din 1934, carezervalie naluralS, este dedarutin anul 1959 - la eracl o ruLde ani de la aparllia lucririi.Originea rpecillo/' a-lul Darwin- Parc Nalional, iar h urm5 cumai bine de un deceniu a lqtinclur in palrirnoniul naturd gcultural universal.

slLytu tiEGL r

ff.

8/8/2019 Start 9005

17/24

SA.aPELE !tr}E

Maluririe -despre garpele de mare dateaze dinhrtate. inc6 Aristotel se relerea la existenlar 3nimale deosebit de lare, asemanatoarer truncfirurr de arbori 9i ile ar fi lost vdzuieFrescafl in mare. O istorie a popoarelor dinb. ce daleaze din 1555, se referi la existenla! sarpe uriag, care ar fi triit in largul coastelor

vegrene. Din 1818 pini la 1848, misteriosula-i ar fi lost observ-at de 82 de ori in diferitee ale Atlanlicului. ln 1892 a fosl publicala

me anahza gtiinlitica a 187 de relatiiri privinc!

1 anrmal...n decurs de trei scole, mai multe mii de per-ne au avut prilejr.rl sa vade acest animal necu-cul Ei au desciis detaliat aspectul $i obiceiu-sal. Numero$i martori oculari au constatal

are coama. Unii dintre cer care cred in exis-a lur sustin ca aceasta coama ii aruti si res-

d. Oe altldl, ."oarul" broaSter Paroase, bine.cu-cuta in zoologie, lace parte din aparatul elirator.onlorm descrierilor. $arple de mare ar aveail deosebil de mari. Recunoattem in aceasta sacteristica a reprezentanlilor faunei oceaniceale. Lipsa aproape completa a luminii la-marenrm i determinat aceasta adaptare a liinle-care lraiesc aici. Ele au ochi enormi, gala se

teze si cea mai intinra cantitate de lumina.Unrr spoecialisti considerd ci garpele de mare{r. de'fapt, o tocd cu git lung, in timp ce,alliihna sd creade ca ar li vorba de o anghlla gl-hca. De remarcat cd in anii 1g3O oceanogratiiez, au caglurat o larvd cte anghih misurind4 metri lungimel Presupunind ca se dezvoltaporFonat c-u rudete sale obisnuite' anghilafE,apartinird acestei valietali'ar trebui sa me-re 2G-30 de metri! Sint zoologa care cred camdul ar putea fi o reptila din era secundara,ca o veritabile fosili vie. Oare este posibil ca omenea specie sd supravietuiasca o periold

de indelungati? se inlreaba cu sceptrosma rnr mare parte a specialigtilor.n 1938, in largul insulelor Comore, s-a pescualcoelacant, p*te cu dinti puternici, care a treit

urm6 cu 300 de milioane de ani. Din decembrte52 pina in iulie 1955 au tost capturate alte. ci-a exemDlare. Cu aiutorul unei camere de lual

derr. un6le au fost tilmate in mediul lor naturalcceanul.

#bffirrt.,.*

I

in 1952, a7ro4$e de coasta occidentala a Mexi-cului, a fost gisid in viali o specie de molugt6,neopiliilele, despre care se $tia cA au existat inurmA cu o iurnitate de rniliard de ani.

Daci s-ar ateeta existenta $arpelui de mare. in-diferent cdrei specii i-ar apa4ine, s-ar evadenliainc6 o datd exlraordinara capacitate a organisme-lor vii de a se adapla la condrtii de mediu din celemai variate. ,

Disparitia srri2itd a reptrlelor terestre uria$e, ca9r a num'eroafalle anjmale $i vegetale in'urmaiu 65 oe milioane de ani $e bator-eazd, conformunor puncte de vedere, coliziunii planetei noaslrecu un asteroid avind un diametru de circa 10 kilo-metri. Sinl insa numerogi speciali$ti care criticaacasta ipoteze.

$onform un6i alte supozilii. animalele giganlicear fi oierit ca urmare I unei cre$ten bru.gie a ra-dioo.tivjtAlir dio" rnadi u!..amiiaO!*p+ovoCatA de Ocatastrofa bosmicd. $i in aceasta situatie marile 9ioceaneie at fi oterit condrlii mai pqin ptrmel-dioas.

Un om de stiinti a anatizal intormafrile culeseoina la el. Concluziile sale nu sinl hpsite de inte-ies. Astfel, el a aiuns la parerea cA garpele demare traie$te la laiitudini temperate. El nu a fostvazut decii rar in zonele polare sau tropicale,aleoceanelor. Acest animal ar migra dln emlsleraboreala in cea australa 9r invers. Cea mat mareparte a observafirlor se raporlea/a la o perioadabuorinsi intre mai si septembrie, in cazul ptrmeleniislere $i intre octombiie $i marlre'in cazul cleicle-a doui. Varielatea cu coami, $pre deos{ttirede celelalte. Doate ti intilniti in aproape toaleanotimpurile iir regiunile mai rec! ale planelei. lnincercirea de a captura un astfd de animal artrebui 5a se recutga la cele mai solisticate a9a-rate, inclusiv ta batiscate. Dar zgomotul .produsde navele'actuale 9i mirosul combustibilului arexplica in mare masuri esecurile de pina acum-

Enioma saroslui de mare nu are impoftanlecoar 'oentrd q ramuri resttinse a zoologia. Des-cooerirea sa ar claritica in gi mai mare mdsuricohceotia noaslre asupra evolutier faunei peTerra,'isupra capacit6tii acesteia de adaptare, arimboga$ cunogtrir;ele noastre despre tormele vtFlir pe planeta noastra.

TUDA* FMLN(EANL

r storia lui Yeti inceoe olicial in urma cu $apleI rtecenii. De versanld sudic irdian, al Hma;&I vei. Mai' exact. in anul 191, cind colonetut

Howatd Eurv descooera, in zasada, utme de pa:rcare. 0resuplnea el,'nu puteau proveni decit de ia 0lrinta'umanh de talie foarle mare sau de la un antmaf urias care meroe in dou6 labe. IleOHe si ilerr-mirea dti Yet carel in lirnbaiut locairucilot. sem:ulici tocmai acESt din urma asPect.

Ar trebui poale amlntit ca Howard Buy. astiz, "ume aoroaoe uitat. nu era, pe atuncl, 0 pefsoa-.3anonimd. Ci. dirr contra, un om loarte'curx'soJi v'-3-lie laotului ci era corduceto{ul p(ime$ expe{F'lr, :a j-

;inc'ercat

sacucereasca cel mal inali virl de ;q

'Acooerisul luntii"' cum mai este supr;lriurnita H ir'a-iaya,' respectiv Gtomolungma (pisc cunoscut sut'

numele sau mai vechi, Eveiest). Nu intimplitu inlreoroanizatorii de expedilii speciale menrte sa{ .carle- 5i- eventual. sa{ qaseasci - orl cel pulln sa 0e:-lede enioma ..omului zepezilor", cum avea sa lre nu'mit cu dn termen 0eneric, s-au inscris chlar unll cu-ceritc:"i ai celsi mai inalt pisc ai planetel. Slnt ceamintil. in acest sens, cel pulln dot marl alpln$.tl:neozeeiandezul Edmund Hitl*y, unul dln 8e! 0olorimi cuceritori ai Everestului (impreuna cu npaleiul Haraav Tensinfl, la 29 mai 1953) $i italaanul Rerchold Mdsiner, apreciat drept cel mal rmpo{lanl aipr-

nist inactivitate.

Exrsta sau se banui$te existenla mal mullo{ o'i'menr ai zagezllgr Yett in Himalaya, Almass-sau A!-mastv la riord de lanlul himaiayan, Yeren ln uiielantuii muntoase din China, Kaptar in munlrr^uiJ'caz. Ciuciuna in urni munti din Asia Cenllala tic!'e-lrci. Sasouatch sau Big Foot iPicior Mare, ln traii-ceri) in 'lantul munlos al Stiffioillor' dtn vesirtlAmericii de lilord etc. A lost semnalat cnla{ 9l irnVeti- alrican. Astlel, in octombtie 1978, 0- cerc'iia'ioiie-iranceza, Jacqueline Boumeguerle Eberhay.si-a anunlal intenlia'de a porni in cauiarea,.omuiuioedurir". liinta orimiliva asemanatoare omulur caeii trar iir iun'qla' renyana. Cercetiioarea aminlita seUzuia oe iieclaratule unor persoane caie prelifldeaja li vdzul mistetioasa litnta. Numat ca, dupa ce aclasilicat mirturiiie respective" au rezultat nu matoutin de... cinci liouri dilerite de ,.oamefil al padu-hi'r orintre care 'si unul de .,urias blond"!

Fot'rivit marturiilbr 9i identrlicarilor, exista. dottamari cateoorii in domeniu: ,,oameni ai zapeJllor 5roameni ai oadurir". Yelr si alli semeni ai sai au fosl

iiumiti ..oameni ai zeoeztlw". intruclt' ll larna,.irevara.'uimele lasate db ei at lost gislle numar. drn-colo de limita zaoezilo{ elern, llnle care. ln Hrm:}-taya, rh pdtli. se'atld la cel putin 4 SD m allrtlrdrne

(Vt rtrrts-L

!

8/8/2019 Start 9005

18/24

.--->.--./)1

n februane 1960, Marina Milr-tara Argentrntana a incercaltrmp de doui siptamini sI

ureze sau sa anihileze dou;manne necunoscute, descope-

in golful Nuevo. Zadarnic irise:olocatoarele distrugatoarelorctau navele strtine, dar vitezao{a era de patru ori mar mare

cea a navelor argentiniene! Or.cum se $tie, viteza submarine-

n rmersiune este de obicei de

doud ori mai mice decit cea a nave-lor de suprafati moderne. (Viteza deimersiune a cGlui mai puternic sub-maran atomic din lume - ,,U.S.S.Ohio", apa(inind U.S. NAVY - estede 35 noduri/ori, pe cind distruge-loatele brilanice atingeau in 1983 vi-teza de 45 noduri/ore.)

Locuitorii de pe malunle golfuluipriveau cu $atistacfie gi ironie efor-turile inutile ale navelor militare.Aceasla pentru simplul motiv ca, deaproape un an, rapoartele lor, cafesemnalau frecvente ame(izd(r aleunor obrecte aeriene luminoase ir'golfurile Nuevo Qi San Matias, erqutratate de marine cu indiferentd. lnrepetate rinduri, sute de marlori pu-tusera observa aeronave de mari di-

mensiuni venind in picaj cu o vitezaextraordinara $i scufundindu-se inadincuri, firii a pdrea alectate cjelormidabilul Eoc al impaclulur, Dupaun timp navele iegeau din apa $i le-colau, indeparlindu-se rapid, pentruca dupa citeva zile sa revini inapele celor doua golfuri. Autoritelilenu luasera in serios numeroaseleobserlAlii raportate, iar acum oame-nii i5r luau revan$a, delectindu-se cuamuzantul ,oc ,de.a goarecele gi pi-srca": submarinele necunoscute sta-lronau in irnersiune pina cind dislru-gatoarele argentrniene a,ungeau inrmedrala lor apropiere gi porneauapoi brusc, astfel ca navele militarenu puteau evita decit cu mare greu-tate coliziunile dintre ele. ln citeva

-F----*F---e

rinduri, distrugetoarele argent.n,-eeerau gala sa S Scufunde recip'cccll salvele grenadelor submar ecare nu pareau sa impresronazep.ea mult navele necunoscute. Du; j2O de z|ie, Ma/rna Milrtara a aband{rnat cercetaflle. hotarind probab't ca-nu era de demnitatea er sn se ,oacecu un flarlener atit de nesenos..

Dar iragenlinrenl nu aveau sa f'esingurr; ,.depa$ilt de evenimente'. tnoctonrbrle 1961, doua escadre aieFlolei Attantrce a U.S.NAVY au ur-mdrit timp de zl8 de ore qn ,Subma-rin neidentificat", incercind zadarnl.se-l c,istrugA. La insistenleie preseun ofiter superior de la baza nava,aBrunswick (statut Maine - S.U.A.t adeclarat ca hidrolocatoarele naveiot

8/8/2019 Start 9005

19/24

icane inregistreaza,Jiteza ln-bila" a submarinului sirain. El aat se dea alte amanunte, moti-ca: .,Toate intotmaliile relert'

re la acest obiect submar'na mentrunea "Slrict $cret."

1961, auloritatile amencane auit numeroase rapoarte de la lo-orir din Clearwater Beach, cateneau ca in zon6 pot ti v6zulien! crudati non in formi de tra-Acestra Stalionau in aet zile in-

" lrndrferenli la curenlii atmosfe''ar in unele cazuri se sculun-sau r6eau direct din ocean.

mflea norr albi de tum (arinda olrndnca) au fost semnalali 5icercetaloni americani aleclatiamuiur de urmArire a satelitilor

-?'. "t.. _ ..

FrcTrur{E gt REALTTATE.Un OZll lnagimr pG Go-pGrb rrlct redrlt tranca:edn 19QO {stinga} 9l tnd.ulonlk, lologrellrl lilrgiAlbuquerque (S.U.A.) la16 lunlc 196ll (dreapta).

ffi:!.-g,-,:,'ffiartiticiali din seria SCOOP. Estefoarte postbrl ca er sa constltuie detapt camullaiul unor OZN-uri, cactfehomene asemanatoare au fostsemnalate in f oarle muite leri{S.U.A., Canada, Argenlina, NouaZeelanda, Finlanda $i Rominia).

in seara de l2 noiembrre 1963, va-gorul mililar argentinran ,,RJnta Me-danos" se alla in sudul Allanticului,lransportind un regtment de infanie-rie marini spre noua sa bazd, cindla bord s-a dat alarma. Cei de Pepunte observaserii un obiect mare $iiotund cate insotea vaporul, zburindsilenlios 9i rapid la o departare de1 500 m. Marinarii argeniinieni auconslatat ca, in lot timpul cit au losl,Bscodali". acele busolelor de labordul navei lor s-au rotit nebu-ne$l, ca $i cum s-ar fi aflat in apro-pierea unei puternice surse magne-tice.

Un an mai tiniu, in noaptea d 20septembfle 1964, numeroSi marlorrau putul observa trer obiects stralu-crto'are car s-au lansat inir-un picaide mare viteza, sculundindu-se apoiin apele gollului San Jorge (Argen-tina). Dupa aproximaiiv 20 de mi-

nave au decolat oblic, disparind cumare viteze po cerul instelat.

Anul 1965 a fost deslul de agitatpentru Noua Zeelande, care a cu-hoscut un adevarat val de rapoarteprivind obrectele,,aerosubmarrne"heidentilicat6. Asttel, la 12 ianuarie1965, un pilot de liniercare zbura peruta Whenuapai - Kartaiara remar-cat un obiect motalic ce staliona inapele estuarului de linga PorlulWhenuapai, la adincimea de 10 m.Coborind cu avionul Pini la cilivametri deasupra valurilor, pilotul aobserval timp de aproape 2O de mi-nute ciudata nave, care staliona petundul apei cu ,iprova" indrepiataspre sud. Dimensiunile corpului ei(iproximativ fusilorm) au fost estr-

nute, navele necunoscute au ie$lt ia rnate ra 30 m iungrme s' i5.m c'a-supralala, plutinct pentru scurt timp metru maxrm Nava era Flerlefi s -pe' valurild agrlala ale oceanului. metrica $i nu avea prolubetanlehpoi iniensitaiea luminoasd a fuze- ctar, la 10-12 m de prova. putea italetor a crescul brusc sr cele trei observat6 o trapa de acces. ln moc

(lc rmtDAti .4?osToL

8/8/2019 Start 9005

20/24

-l\etll\t}d.'

[-?f,it"-

,,Badiografia"culturilor agrieale

4t;l;

Pe plan mondial s-au pus lapunct pina in prezent o serie

demetcde prfectionate de supra-veghere minufioasi a ,SanatStir"culturiior agricole. Ljfia d;nlreacesle nor metode, supranli4 ! r-Hawk" {Eoim}, care rsi3.formafii precise 'in legdtura cuslarea cultufilor, recurge la aju-lorul unui scanr. Acest aparat,foiosit pentru luarea de fotografrraeriene, indica ,punctele nevral-glse"' din orice tot examinatlexistenla buruieniior, insuiicientaumiditate a solului, cu citeva zi_lesau chiar citeva siipteminrinainte ca raspec{iva carente sApoata fi observatd cu ochiul li-

AI?rdr clrclronlcl.lG'? otr '3 l'lsl

po6il-tifl dr ltocre a cdor mrl d-rs.tc d&. Ea drpno do trelraprtol.r tal,cloBlee lnde-F.ndente tl- un J*oc nolet"olcc{ronlc. ln duC cTlrcltl.til d podr crrgtc prln tolo-

AGiENtrIAelectronicadrer d. "cfr$ cu memorb-,cc con$n dwns lnlormrS{or elulorul unorr pullrdu-$elcc&r: cfilrr lrrdsecrl dn dNt opl [tnb[ cu ur n rlauadr 53OOO0 d! c!.!ctGrr.Agstdr rre podl$ltrlcr dc rll conrclrtl $ 1r ua dryo:tttude lrryrlrnrc, panlru ct o r,l.rtc do 6r$o tl lnlormrlll rapodi f o0$antc d Sart* pehtll!" Oryi qun l. rldG"lO-7 0OO' poele dcvcnl orerndi cu mrrl ulilUll h il- fitor- (AD.) I

Cum incope sii se ?nlunece,mpa din imagine se aprindagurd gi cind se lace ziud saure o alti sursi luminoasi eastinge. Aceasti .,rninune"

e datoratd unui mic dispozitivosensibil, plasat interrned!ar,in ingurubarc, intre dulie gic. Principiul tolosil pind numult doar pentru ilurninarealcr publice, a puiut li aplacat,

###fficorEcTil $rc0Lf cTroilAnr.

hcf An ntlcldtde orncnlli .nr{ plhmlr & r colcc-toar dlrrlll offiel Arthl.

TuLnlh..nqn {ltrson gip-lrrr c*ia a dofi{rll h.-raa dXllFt.l Lr.a. d d cinrl nor-mlrl r tort daco'odl lslaclh .nui l9iED e rvul o lmprc-doffiti coh{. dc boloanecu c-c r forl dr rfrlcl hgro.gd, - lr lngtrdd Craer,llul$ md oqrfllant dr reogulrfu roe o lmprelonentl o-Lcilc d. cstlc. SciltlHlulJ.ar J$qlrl Bou$r8r con-rrue lnrcidr dr nd darllabwt h rd*nb, cdcbttrct$or. G.rF Srrd co-Lilqtr -rlon b.

$i la locuinfe, psntru ilurninareacurlitor ori ca larnpd de noaptepentru camera copiilor. De ase-mnea, noul dispoziliv poate lifolosit ca lurnini de securitale invsderea iluminirii depozilelor qia magazinelor, dupi ora de in-chidere {A.D.)

#ffiffiffiffiffiffi

Earcd suhmersihiE,,Subskimmer" este o barci origi-

nal6, putind Jbura" p sup{efaleapei, cu ajutorul unui rnotor de 40cai putare, care ii asiguri o vitez6marirnd de 25 noduri $i o eutonorrniode 5 ore, dar care poat

li,,inot6" la

8/8/2019 Start 9005

21/24

sdss.F+

Polrlia Garir 3?ruorO. Lui t9ns1 prodan ise lurase din harne suma de000 de rer. Furtur se comisese intr-un tren accelerat, pe distar;a prcrc;Sucuregrr in lrmp ce pdgubagul, negtiint. iqi lAsase haina in io*p"it,-n:. piecind ta vaEonui restaurfit si bea un spc. Atard era. intr-adevar

.td

Caz,; a tost sesrzal tinarului ofiler de poltlie, locotenentill Mugat, cai:,jraa ce.cetarrror iatrepirnse. a Stabilia ca'in vagonul respecriv rnar'c6.',se'a i"ca trei barbatr dar in comparlrrnente Citerte. in'mod ceri."r.,..!r d,n:re acesiia pltea cornite furtu!-9g':'" a-i 'denli|ca pe riol. rocotenenrur Mu$ar ii invitir in birou pe ct-::_:3i3.r susogcli.

- _{Ja.ece nrcr unul dinire dumneavoast/e nu mai aveti biletele de' :a r+3 sa grecizali tiecare ce locuri ali ocupat in vacon.i- a"r 3r,;t iocul 8, rdspunde unul dinire bdnuiti

Ati de_degat vreodate cuyinte incrucisale? F6rA in-q1+. Dar afi cornpus yreodati uncaieu? i,ncercliips_gtrih P Oare v-o propurEm

Q3"'dp+ eoricursuUi piesupun o incrucilde co_recla .confotm. regulitor obign-uite ate genuiui. TA;-rnen de erpdiere: pine la aparifia nur;irului yiator.A"desa noatra: Reyisla ,,Slari eqit-, Bucurestr. piataPreea Liirerd nr. 1, otrciut post{ 3L Atentie:'Oitiniii:,b nu siot necerae! Cele mai reutile car6wi yor hiaparte h tragerea la sorli a unui premiu-surpr:izi.-

L c:6/"?'8 s 10 11rr1

=1I. L

--l 3J.Id:ct)E-llE.

-C9'=:-CS '.

lIII

I

i

I

Ii*,-+

ni

E

scoA t4 ,,vretrcEfvl_er

Taina furtului din tren- Eu numarui 16, raspunse al doilea,- lar eu am avul loeul 64, spuse ultimul caiaior- Dumneavoastrii ce loc ali ocupal in vagon? it intreba .ti,e.- =.-..lamant.

- 32! Pot s6 vi ardi bitetut. L-am paslrat.- Va cred, nu esle nevaie sa mt-l aralat!...lofiel Prodan plec;i de la Potitia Garii de l.Jorc,rnsras.:-a: :: :: --_

d observalie al locotnen:ului Mugat. Acesia, dinou-:.53a-3:i.: :lr.e cei trei suspecli era holdl, il perchezifionase pe lcc s j:s - ::- .iciaroali de Faguba$.

Ce a ssizat otilerul $r 6um l-a descoperit pe tAi]taqa

,',{ ii.l\ -!l--

Solulie n n!r.yg rr-.

,_PjSnrJ nostry reprezinta cinci potiedre regutare Se -:_,i11" S,.numarut tetelor fimarui poliedru. Dar unde,a s_aslrecurat o gregeala. Unde?

,'IRGIL TOVL LE T

JL

J9E cn"c)

8/8/2019 Start 9005

22/24

s$eN\btwb*q

dr,i{

*

fefr

8/8/2019 Start 9005

23/24

r i--:;J1,ff'*=? .lH ;39'?.u -"g;;*'5159*-,|'s:toni{,|jl ' sa 'ft} ;a cof,E9 nlcl un

pro-.nasrrr- qc, o dclqate de pfo'ecbre 9r

.*.-lf* trql$ oectt Jrrind. cdculatorul esiec"."g, (b nrcqe d. operatortilut umn

Leoatrta-al Lc.rzatryi, se iace pnn.lntermediulfittte"tets w=le;rrc sau' atttel zrs' al termr-; l;deg'ict i de forma 9' marimea lor'ie tefmlndele i4odinesc aceea$l tunclle, qY-: el rntrodjc del* in cdculator sau srnt tolo'

ca sugorturr pnlru rnlormatiile de 'Tlt-q'-,qnirzator iotcese penttu lntrducerea delelor oiit-i. un-m'crotbn, drspozrtive grafice' ir) tiTPrntorm4a de $re poate fi oblinuta 9Ia!9' lt-

rita oe iiirte, atrSatape

ecran,inserata pe. un

rcroli'im sau cluar spusa de c6ire o voce slnrell-de;tc"litoi. asret' terminalele reprezinta

i" ,hinatt a cdculatorului. iar sel-ectia l9r .seii ouoa natura aplicaliei la care sinl utrlrzale'monriantete au rotul de a tipari datele care so-c'oe la calculator. Clasificarea imprlmantelor.-.-ouoi mai multe criterii: al procedeulur de;;;. ai'vitezei de lucru, al posibilitalilor gra-; ;i;.-o.' eiemplu' imprimanteie cu .impact're trpdresc prin contact tizic pe .sqgtty]^o^e^lT-i'i

"i5

-i nini6), prezi nta o. i m portanta.,qu-oTliu

ntru uiilizatbrii care solicita o calltate supe-ri a caracterului imprimat' O alti.categorte -.etot tata lmpact - prezintd avantaiul

vrtezel de9i,rnate

Fh. a *o{rutl dtetn dG lFirFG pelltru st4f Sp dt krprlneoli cu hf F-}cldi)r

CALCTJLATC}RULUlare imDact. in lig.3 se poate observa mecanismuloelmoiimate, o banda cu cerneala uscata.vlne lnI.^iJIi ii, .-"p"1 de inrprimare' care este incalzit'b-ii'tJ"iei.*tdle de rmprtmare arung la o anumilaGmoeraturd, cerneala este transferata - prln Io-f]1"-ii-i7eiiun" - pe hirtie. Avantaiele .acestui-roO b"ltprirnare siirt in prinopal viteza de lucrucr liosa orlcarui zqomot. Unele imprrmanle ler-l',"J oor tiparr in ciulori (utilizind Dertzt corespui''-

zilu.rr'el, cced ce le mare5te arla de apllcalr{'Cerniats-.. din nou h ecluditale' lmprrmanlLriccu iet de cerneala, datorita preclztet poslbllllalltor Oe a tipdri in culorr, sinl lolosite pe scareliroa. Ele utilizeaza in principal doua proceoee:fie-un tlux continuu de cerneala, lae metode elec-itoti"ti"" de direcfronare a picaturrlot 99-.qil:".rf" oe

hl-rtte. O data cu aparllla lmprlmanl*lorcu ceinealS, plezetitalca coltx a devenlt un iaploOr:nuit, datorita posibrlital'lor 9e aTesPslt-",-1cernelurrlor in tezervoare. cate ctuce la oDllnereaunei varietiati nelimitate cte culori; cle unde rezullauiiiizatea loi pe scard latga in medicina, meteoro-tooie. in oric6 alt domeniu in care culoarea poaleCl"'o' intotmatie pretioasa asupra naturii tenome-nului."-iilerut lnvali 15 rcrie! Laserul este astezr folo'sit-ii'-ieie'mii ui"ate domenii' Era, deci' rraturalia ipecrafiStii si incerce sa 9i." scrie cu alutorul

lui. Mecanismul de impr!mare este Sr:rtrLil{ cal ti rnstatatiile de fotocopal O 'n'F""rrtr"ler ..creeazh" imaginea uner pagrni- in'!'egi :'ino-o':

-o"un tambui cllrndrlc cu ut'l facra'r' I

urr"iioi. acesta imagrne este t'alnsfetala PetrJ- Fascicutul laser este tocalEal intr-un pcire baleiazd (,,matura") ctlindrul acope(rt c'malerial electrdstatic sensrbil la lumrna, 'grarin ac"it mod rnlormalia ce urmeaza a lt lratratd oe hirlie. Vlteza de liparlt recomanda a(imprimante pentru utilizari in domenrul ztarr:

8/8/2019 Start 9005

24/24

:,ti,

T

*lFe

s-

EUEgEElrryrfitr

EEN

PsrrcrGrgg-Eiibsss