Aspecte privind realizarea intereselor geopolitice

Aspecte privind realizarea intereselor geopolitice

1.1 Identificati esena interesului naional, interes geopolitic (3p.)

1.2 Stabilii factorii care stau la promovarea intereselor geopolitice (5p.)

1.3 Estimai rolul sferelor de interes i de influen a actorilor geopolitici (7p.)Subiectul 1)

. Conceptul deinteres nationaleste fundamantal pentru orientarea politicii externe. El reprezinta calauza principala a intregii activitati externe desfasurate de un stat. In acelasi timp, in ciuda utilizarii lui frecvente, el este, totusi, un concept relativvag, deoarece exprima mai degrabaaspiratii, care, pentru a capata valoare practica, trebuie operationalizate, fiind in acelasi timp un conceptpolemic(fortele politice il interpreteaza diferit, in functie de propriile interese).

2. Conceptul se defineste printr-o serie de parametri: primul il constituie gradul sau de generalitate- nu orice interes ingust intra in categoria interesului national, ci numai cele care au o acoperire cat mai larga -; al doilea parametru il constituie gradul de perenitate caci nu este vorba de interese conjuncturale, ci de cele cu adevarat durabile, care nu sunt alterate de trecerea timpului; in sfarsit, avem in vedere capacitatea unor asemenea interese de a fitraduse in practica politica,caci, fara aceasta, ele raman doar in stadiul aspiratiilor imposibil de atins.

3. Cand vorbim deinteres national, nu avem in vedere un interes anume, bine definit, ci osuma de interese, care converg spre asigurarea, pe de o parte, asecuritatii,pe de alta abunastariiactorului dat. (De analizat, prin prismasecuritatiisituatia Romaniei din anul 1940, dupa amputarile teritoriale, precum si, prin prismabunastarii, situatia actuala)

Un interes national spune Samuel Huntington este unbun publiccare preocupa pe toti, sau pe cei mai multi cetateni; un interes national vital este acel interes pentru care ei sunt gata sa-si verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara. Interesele nationale combina, de regula,securitatea cu preocuparile materiale,pe de o parte, sipreocuparile morale si etice,pe de alta parte.

4. Concret,intereselecare intra in categoriainteresului nationalse exprima prin valori, care se traduc apoi inobiectivepalpabile, pe care actorul trebuie sa le indeplineasca. Odata stabilitobiectivul, trebuie alesemijloacele de atingerea acestuia, iar, in cadrul lor,modalitatile concreteprin care se procedeaza. Acest lucru este valabil atunci cand actorul este cel celanseazao initiativa de politica externa; cand insa trebuie saraspundala o initiativa lansata de alt actor, deci la un stimul extern, el trebuie sa identificeraspunsul(urmarind aceeasi secventa:obiectivmodalitatemijloc) care ii asigura satisfacerea in cel mai inalt grad a propriului sau interes national. Exemplificari.

5. In ce privesteclasificarea intereselor, in esenta exista trei categorii mari:

* cele care exprimavalori fundamentale integritate teritoriala, independenta, suveranitate etc. asupra caroranu se negociaza;

* cele asupra carora, desiimportante,se poate negocia(vezi acorduri de control al armamentelor si/sau dezarmare), atata timp cat, prin negociere, se mentineechilibrul initial;

* cele care facobiectul curent al negocierilor de pilda, drepturi de navigatie pe Dunare etc.

6. In ce privestepurtatoriiintereselor respective, distingem un evantai larg, care merge de laindivid, prin intermediul unor forme de asociere crescator complexe (grupuri, clase, partide), pana lanatiune. In acest sens, o problema fundamentala este cea a raportului corect dintrerealitatesiperceptie;cine imi garanteaza mie ca ceea ce imi prezinti tu, guvernant, ca fiind un interes major, care face parte cu siguranta din interesul national, este intr-adevar un asemenea interes ? (Exemplul din The Economist); cum pot eu, guvernant, sa am siguranta ca interpretarea pe care o dau eu interesului national este cea conforma cu realitatea ? In acest domeniu nu exista detinatori ai adevarului absolut ! Tocmai de aceea,convergentaopiniilor, chiar a celor initial contrare realizata pe calea compromisului politic -, sau, cu alte cuvinte,rezultantalor poate fi cea mai apropiata de realitatea obiectiva.

7. In practica, intre actori se constata existenta atat aconvergentei/complementaritatiide interese care formeaza bazacolaborarii cat sineconvergenta, chiarconflictulde interese, care trebuie eliminat, recurgandu-se la un intreg evantai de procedee delimitat la un capat denegocieri, iar la celalalt derazboi.

Analiza realitatii/fenomenuluigeopoliticcu metode si tehnici proprii istoricului conduce la concluzia ca acesta a aparut n cmpul relatiilor internationale din momentul n care un stat a avutinteresulsi forta necesara sa-si impuna suveranitatea sau controlul n alte zone geografice apropiate sau mai departate de spatiul pe care s-a constituit ca entitate politica de sine statatoare. Fenomenul a fost sesizat si observat nca de la nceputurile manifestarii lui n viata popoarelor antice, dar nu s-a constituit n disciplina/stiinta dect foarte trziu, la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul veacului urmator.De remarcat faptul ca, n ceea ce priveste teoriageopolitica, opiniile referitoare la definirea fenomenului/realitatii, la interpretarea si mai ales la prognozarea evolutiei sale sunt extrem de diverse si mbraca ntreg registrul de la concordanta pna la contradictii si negare de sensuri. Acest aspect prezent n dezbaterile si lucrarile degeopoliticaa condus de multe ori nu la clarificarea acelui segment al relatiilor dintre state sau alti actori, care estegeopolitica, ci la sporirea confuziei.Confuzia cea mai des ntlnita este generata de semnul egalitatii care se pune ntre teoriageopoliticape de-o parte si propaganda care are ca suport informatia si cartografiageopoliticape de alta parte. Acest lucru a avut consecinte grave pentru evolutia teoriei geopoliticii, deoarece timp de mai multe decenii dupa ncheierea celui de-al doilea razboi mondial aceasta a fost marginalizata sau chiar interzisa. O destinatie neta ntre teoriageopoliticasi cartografiageopoliticade propaganda este absolut necesara.Creterea statelor este explicat printr-un factor pe care Fr. Ratzel (1844-1904) l-a numit "simul spaiului". Unele state sunt apte pentru expansiuni teritoriale iar altelesunt lipsite de aceast capacitate. Datorit acestui lucru asistm n desfurarea istoriei lao disput pentru spaiu n care unii vor pierde, iar alii vor ctiga.Dei caracterizat ca printe al geopoliticii n fundamentarea obiectivelor politiceale statului n raport cu alte state, considerm c este mult mai aproape de realitateaprecierea lui Ratzel ca fondator al geografiei politice ("Geografia politic" -1877),ideea pivot a construciei sale teoretice fiind asemnarea dintre state i organisme.Statul, conform autorului, este subordonat "acelorai influene ca tot ceea ce vieuiete"iar elementul fondator al acestuia este nrdcinarea unei comuniti ntr-un anumitareal geografic.Opera de geografie politic a lui Ratzel, considerat un "manual de imperialism"dei susine teze exacerbate ulterior de naziti, rmne o contribuie la elaborareageografiei politice i trezirea interesului pentru geopolitic.Ratzel identifica apte legi de expansiune a statului:\a)ntinderea statului sporete odat cu progresul culturii acestuia;b)Creterea spaial nsoete manifestrile dezvoltrii lui ideologice,productive, comerciale;c)Statele se extind prin asimilarea/absorbia unitilor politice mai puinimportante;d)Frontiera materializeaz creterea, fora i schimbrile teritoriale ale statului;

e)Extensia spaial se realizeaz prin absorbia regiunilor importante - litoralmaritime, a bazinelor fluviale, a teritoriilor cele mai bogate;f)Primul impuls pentru extinderea teritoriului este dat din afar de prezena uneicivilizaii inferioare;g)Tendina general de absorbie a naiunilor mai slabe se permanentizeaz.

Subiectul 2)

marimea teritoriului,populatia,putarea...pentru ati promova interesele.frpntierele,vecinii.Rolul decisiv n dinamica raporturilor geopolitice revine ns puterii. ngeopolitica clasic, problema puterii era abordat n raport cu statul, iar adevratavaloare a diferitelor dimensiuni ale puterii era pus n eviden n cadrul raporturilor cualte state. Puterea este echivalent cu capacitatea de a modifica politica altor state princonstrngere, dominaie i control, sau pe calea obinerii consensului i aconsimmntului Balana puterii este n esen balana fricii

, fie de a ataca, fie de a fiatacat. Geopolitica contemporan studiaz "puterile" i nu "puterea" ca n perioada clasic. Acestea se manifest nu numai la nivelul statului, ci i la alte niveluri de aciune a societii .Claude Raffestin precizeaz c orice "produs" realizat n spaiu i timp implic oform oarecare de putere. Principalii factori care intervin, sunt:a.mrimea geografic i localizarea pe glob;b.topografia i climatul;c.resursele naturale;d.numrul i pregtirea populaiei;e.productivitatea economic;f.capacitatea militar;g.eficiena organizrii politico-sociale;h. gradul de "know - how" diplomatic.

Punctaje maxime ale unei ri la aceti vectori provoac automat trimiterea unorstate cu o mai mic reprezentare, ctre "periferia" relaiilor internaionale. Atunci cndstatele au punctaje asemntoare sau compensatoare, intervine puterea ce se manifest nfuncie de interesul naional care, alturi de realismul n politica i securitatea colectivreprezint cei trei factori constitutivi ai geopoliticii contemporane.Precizarea intereselor naionale presupune un proces care parcurge cteva etape.Primul pas se face prin elaborarea politicii generale (megapolitic) , care delimiteazcadrul de elaborare a politicilor concrete pentru fiecare domeniu de activitate. n temeiulprecizrilor fcute, se elaboreaz politica securitii naionale care va prevedea msuri decontracarare a slbiciunilor proprii i a ameninrilor reale sau poteniale din exterior.Dimensiunile implicate n precizarea interesului naional i a strategiei securitiinaionale pot fi vizualizate sub forma unui "triped strategic" ale crui axe se ntlnescntr-un punct central - interesul naional:

Subiectul 3)

Osfer de influeneste o regiune de influen politic care nconjoar o ar, sau o regiune de influen economic din jurul unuiora.

Cnd o ar cade n "sfera de influen" a unei alte ri, prima ajunge subordonat celei mai puternice, devenind unstat satelitsau ocolonie.

De exemplu, n perioada de maxim putere,Imperiul Japonezavea o sfer de influen foarte larg, guvernul nipon influennd procesele politice i economice, sau guvernnd n ri precumCoreea,Manciuria,Vietnam,Taiwani pri dinChina. "Sfera de influen" japonez putea fi uor desenat pe hart ca un "balon" vast care nconjura insulele nipone i naiunile asiatice pe care le controla.

n timpulrzboiului rece,Europa Occidental,JaponiaiCoreea de Suderau considerate ca fcnd parte din sfera de influen aStatelor Unite ale Americii, n timp ceEuropa Rsritean,Coreea de Nord,Cuba,Vietnamuli, (pn laRuptura chino-sovietic),Republica Popular Chinezerau considerate ca fcnd parte din sfera de influen aUniunii Sovietice.

Uneori, pri ale aceleiai ri pot s cad n sfere de influen diferite. n era colonial,statele tamponIraniTailanda, aflate ntre imperiilebritanicirus, respectiv ntre cel britanic iFrana, erau divizate ntre sferele de infleuna ale acestorsupraputeri. De asemenea, dup incheierea celui de-al doilea rzboi mondial,Germaniaa fost divizat n patru zone de ocupaie, care mai trziu au constituitGermania de Vest membr aNATO iRepublica Democrat German membr aPactului de la Varovia.