Aspecte cheie

24
Distribuţia în România 1 Aspecte cheie Proces de modernizare accelerată a economiei odată cu intrarea în UE Disparitate socială pronunţată Diferenţe mari urban/rural Sărăcie pronunţată Salariu mediu foarte scăzut (dar în creştere rapidă) Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere Structuri logistice adaptate CREŞTEREA OFERTEI DE PRODUSE > 2005: intrarea pe piaţă a marilor reţele de hypermarketuri şi magazine discount, crearea marilor centre comerciale Creşterea concurenţei Economie paralelă puternică (munca la negru…) Potenţial DISCOUNT (hypermarketuri mici şi magazine super-discount) E nevoie de o strategie multiformat adaptată local la puterea de cumpărare, tipul de consumatori, obiceiurile de cumpărare MIZĂ ALIMENTARĂ PUTERNICĂ Autoconsum şi comerţ de talie mică dominant (+50% din sectorul alimentar în băcănii) Se aşteaptă să scadă puternic DEZVOLTAREA COMERŢULUI MODERN Evoluţie pozitivă a economiei, a nivelului de trai şi de consum Delocalizarea industriilor occidentale (costuri salariale mici, mână de lucru calificată, cadru fiscal atractiv etc.) Potenţial pentru o agricultură modernă Focalizare a distribuţiei moderne pe Bucureşti 1993 - 2005 Transformarea practicilor de consum Extinderea vânzării de produse alimentare pe suprafeţe mari la alte oraşe mari ale ţării (25 de oraşe cu peste 200.000 loc., 20 de oraşe cu 50-100.000 loc., 26 de oraşe cu 30-50.000 loc.) Îmbogăţirea unei părţi a populaţiei cere o calitate ridicată a vieţii (case mai moderne) şi facilităţi legate de un stil de viaţă modern (din care si comerţul)

description

Aspecte cheie. Transformarea p ra c ti cilor de consum. Focalizare a distribuţiei moderne pe Bucureşti 1993 - 2005. Îmbogăţirea unei părţi a populaţiei cere o calitate ridicată a vieţii ( case mai moderne ) şi facilităţi legate de un stil de viaţă modern (din care si comer ţ ul). - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Aspecte cheie

Page 1: Aspecte cheie

Distribuţia în România 1

Aspecte cheie

Proces de modernizare accelerată a economiei odată cu intrarea în UE

Disparitate socială pronunţată

Diferenţe mari urban/rural

Sărăcie pronunţatăSalariu mediu foarte

scăzut(dar în creştere rapidă)

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiereStructuri logistice adaptate

CREŞTEREA OFERTEI DE PRODUSE

> 2005: intrarea pe piaţă a

marilor reţele de hypermarketuri

şi magazine discount,

crearea marilor centre comerciale

Creşterea concurenţei

Economie paralelă puternică (munca la negru…)

Potenţial DISCOUNT(hypermarketuri mici şi

magazine super-discount)E nevoie de o strategie multiformat

adaptată local la puterea de cumpărare, tipul de consumatori,

obiceiurile de cumpărareMIZĂ ALIMENTARĂ PUTERNICĂ

Autoconsum şi comerţ de talie mică dominant (+50%

din sectorul alimentar în băcănii)

Se aşteaptă să scadă puternic

DEZVOLTAREACOMERŢULUI

MODERN

Evoluţie pozitivă a economiei, a nivelului de

trai şi de consum

Delocalizarea industriilor occidentale (costuri

salariale mici, mână de lucru calificată, cadru

fiscal atractiv etc.)Potenţial pentru o

agricultură modernă

Focalizare a distribuţiei moderne pe Bucureşti 1993 - 2005

Transformareapracticilor de consum

Extinderea vânzării de produse alimentare pe suprafeţe mari la

alte oraşe mari ale ţării(25 de oraşe cu peste 200.000 loc.,

20 de oraşe cu 50-100.000 loc.,26 de oraşe cu 30-50.000 loc.)

Îmbogăţirea unei părţi a populaţiei cere o calitate

ridicată a vieţii

(case mai moderne)

şi facilităţi legate de un stil de viaţă modern

(din care si comerţul)

Page 2: Aspecte cheie

Distribuţia în România 2

Creştere puternică a economiei

Sectoare dinamice: Comerţul cu dominantă alimentară (hypermarketuri, supermarketuri, hard discount, băcănii...) Comerţul cu bunuri pentru echiparea locuinţei Aceasta înseamnă o MIZĂ IMPORTANTĂ PENTRU VÂNZAREA DE PRODUSE ALIMENTARE

în comerţul modern (hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount) şi de bunuri pentru echiparea locuinţei (electrocasnice, bricolaj…) de către marile hypermarketuri

Page 3: Aspecte cheie

Distribuţia în România 3

Activitate încă scăzută la 12 ani de la intrarea pe piaţă a formelor moderne de distribuţie (supermarketuri, cash&carry) şi la 5 ani de la deschiderea primului hypermarket, nivelul comerţului românesc nu a atins încă cel existent în Polonia în 2000 (la momentul respectiv în acelaşi stadiu de penetrare a distribuţiei moderne, la 10 ani de la primele supermarketuri şi la 5ani de la primele C&C şi hypermarketuri)

Comparaţia trebuie făcută cu Polonia anului 1997 pentru ca nivelul cumpărăturilor în comerţul “generalist” (hypermarketuri, supermarketuri, băcănii...) să se apropie de cel al României astăzi.

Page 4: Aspecte cheie

Distribuţia în România 4

Comparativ cu Europa occidentală, pondere scăzută a cumpărăturilor de la generaliştii

alimentari

CA cuprinde vânzarea tuturor produselor şi serviciilor societăţilor care compun nace 5211 (codificare pentru actitivăţile de comerţ cu amănuntul nespecializat cu dominantă alimentară – hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de cartier, magazine cu autoservire, băcănii)

Sărăcie - Autoconsum

Mobilitate scăzută (20% din familii deţin autoturism)

Prezenţă scăzută a marii distribuţii

Ofertă redusă (se limitează încă în mare parte la produse autohtone)

Dificultăţi de aprovizionare şi de livrare la timp a cantităţilor comandate

Page 5: Aspecte cheie

Distribuţia în România 5

Profil teritorial al vânzărilor:de 2,5 ori mai însemnate în

Bucureşti Bucureştiul reprezintă 24% din vânzările totale ale comerţului cu amănuntul în magazine (fără formele de comerţ ambulant, pieţe etc.)

529 €/persoană/an se cheltuie la generaliştii alimentari şi marile magazine

Page 6: Aspecte cheie

Distribuţia în România 6

Un comerţ mai profitabil la Bucureşti

Putere de cumpărare scăzută + forme ale comerţului modern abia la început – predomină suprafeţele mici – generatoare de CA/m² deocamdată scăzută.

Notă: În 2004, la data acestor statistici, erau foarte puţine suprafeţe întinse destinate vânzării de produse alimentare (doar 3 hypermarketuri şi 250 de supermarketuri). Aceste date nu sunt deci reprezentative decât pentru comerţul prin reţeaua de magazine tradiţionale.

Page 7: Aspecte cheie

Distribuţia în România 7

O capitală deja asaltată de formele de comerţ modern

În 2005, 29% din comerţul cu produse alimentare se realizează prin distribuţia modernă: cash&carry, supermarketuri, hypermarketuri şi magazine discount, Această pondere creşte rapid (de la 10% în 2001 la 15% în 2003) şi va atinge 44% în 2007

Bucureştiul cunoaşte un proces deja foarte avansat: 49% din vânzările de produse alimentare în Bucureşti sunt în cadrul formelor moderne de comerţ.

Source GFK

Page 8: Aspecte cheie

Distribuţia în România 8

Şi mai ales de hypermarketuri Evoluţia ponderii hypermarketurilor este « fenomenală » la Bucureşti:

în 4 ani câştigă 23% din distribuţia de produse alimentare.

Page 9: Aspecte cheie

Distribuţia în România 9

După Ungaria, Cehia şi Polonia, România întră în procesul de modernizare comercială

În medie, în ţările Europei centrale şi de est, 40% din distribuţia de produse alimentare se face prin reţele moderne de comerţ (hm, sm, hd, c&c).

Unele ţări au atins deja maturitatea în acest proces, odată cu intrarea pe piaţă a hypermarketurilor, în urmă cu aproximativ 10 ani. (ex. în Cehia distribuţia modernă reprezintă 71%, în Ungaria 58% iar în Polonia 52%.

În România ponderea este de 29% la 5 ani de la deschiderea primului hypermarket Dezvoltarea distribuţiei moderne va fi foarte rapidă deoarece anul 2005 aduce schimbări « istorice »: Extinderea Carrefour şi a reţelelor de supermarketuri (Delhaize le Lion, Rewe…) Intrarea pe piaţă a noilor actori (Real, Kaufland şi foarte curând Auchan) Apariţia formelor noi (Plus discount…) şi foarte curând intrarea Lidl

Page 10: Aspecte cheie

Distribuţia în România 10

Această dinamică este direct legată de creşterea economică şi

socială

Page 11: Aspecte cheie

Distribuţia în România 11

Creşterea mobilităţii consumatorilor şi dezvoltarea suprafeţelor mari destinate vânzării de produse alimentare

vor permite un comerţ modern

Românii sunt în majoritate consumatori ne- mobili atât din cauza nivelului scăzut de echipare cu autoturisme cât şi a comerţului practicat deocamdată în proporţie majoritară pe suprafeţe mici.

Creşterea vânzărilor de autoturisme + îmbunătăţirea infrastructurii rutiere (atât pentru consumatori cât şi pentru comercianţi) Creşterea numărului de hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount

vor determina creşterea ponderii deţine de distribuţia modernă în raport cu cea tradiţională

ACNielsen -DSA

Page 12: Aspecte cheie

Distribuţia în România 12

Teren fertil pentru deschiderea de centre comerciale şi master-francize în domeniul nealimentar

Centrele comerciale se construiesc cu precădere în Bucureşti, şi vor atinge şi capitalele regionale începâd cu 2006-2007 (Cluj, Constanţa, Timişoara, Piteşti, Galaţi…).

Între 2005 şi finele anului 2008, Bucureştiul va trece de la 9 la 13 centre comerciale (333.000 m² de centre comerciale vor fi create numai în2006-2007 - +98% faţă de 2005)

Page 13: Aspecte cheie

Distribuţia în România 13

Dominantă puternică ALIMENTARĂ Discountul contează Piaţa acceptă toate formatele Cu atenţie la zonele alese pentru

deschidere (nivelul economic, capacitatea de a primi fluxul

organizat de marfă…) şi cu adaptarea ofertei la puterea de cumpărare locală.

Page 14: Aspecte cheie

Distribuţia în România 14

ACTORI

Natura tradiţională a pieţei, caracterul său rural şi puterea de cumpărare scăzută, precum şi dificultăţile economice şi sociale nu împiedică numeroase grupuri internaţionale de distribuţie să investească; toţi caută să obţină « prima primului venit » pe piaţă, conştienţi că factorul timp este astăzi primordial pentru păstrarea poziţiei de lider pe pieţele care astăzi sunt în dezvoltare dar care mâine se vor alătura marii globalizări.Printre primii care s-au arătat interesaţi se găsesc grupurile germane şi franceze: Metro, Rewe şi Carrefour.Succesul magazinelor apărute (Cora, Kaufland), numărul impresionant de clienţi la case sau cifrele de afaceri au atras rapid actori noi pe piaţă (Spar, VP-Market, Auchan), şi au adus şi zvonuri despre interesul Tesco pentru piaţa românească – care ar veni în completarea unei prezenţe deja semnificative a grupului în restul Europei de Est.Ambiţiile declarate pentru piaţa românească se concentrează în special pe formatul discount, hypermarket şi cash&carry.

Grupuri/formate/activităţiHypermarketu

ri

Supermarketuri

Magazine discount

Proximitate Cash&carry GSS

Metro Real Métro Praktiker

Rewe Billa XXL Mega discount

Penny Market

Selgros

Carrefour Carrefour

Tengelmann Plus discount

Lidl & Schwarz Kaufland

Louis Delhaize Cora Profi

Delhaize le Lion

Méga ImageMéga Image

City

Auchan Auchan

Page 15: Aspecte cheie

Distribuţia în România 15

Cifra de afaceri a principalelor grupuri (total activităţi) în România

În afară de Metro şi de o parte din vânzările Selgros (ale căror vânzări nu sunt considerate a intra în sfera comerţului cu amănuntul), vânzările grupurilor din marea distribuţie sunt încă destul de modeste: mai puţin de 20% din comerţul generalist cu dominantă alimentară.

în milioane de euro 2001 2002 2004 2005

Metro 542 631 1075 1200

Carrefour 44 83 265 436

Rewe (Penny Market; XXL; Billa,Selgros) 103 200

434660

Louis Delhaize (Cora; Profi) 5 12 117 195(e)

Delhaize le Lion (Mega Image) 24 45 nc 65

Intermarché     37

Total 2.593

Page 16: Aspecte cheie

Distribuţia în România 16

Atracţia hypermarketului: potenţial ridicat

Ţinând cont de prezenţa sa încă redusă, hypermarketul nu este considerat principala destinaţie pentru cumpărături decât de către 11% din populaţie; foarte departe de cei 35% ai ungurilor sau ai cehilor.Dealtfel românii, cu un nivel de echipare cu autoturisme scăzut, sunt în mare parte consumatori ne-mobili, ceea ce îi împiedică să se deplaseze până la hypermarketul cel mai apropiat – atunci când el există – sau în orice caz afectează modalitatea de folosirea a hypermarketului în raport cu obiceiurile din Europa occidentală.Potenţialul de « seducţie » al hypermarketului este încă neexplorat ţinând cont de ambiţiile de creştere ale actorilor pe acest format şi având în vedere creşterea vânzărilor de autovehicule. Soluţia intermediară constă în punerea la dispoziţia clienţilor a unui serviciu de transport, aşa cum operatorii au ştiut să facă în Polonia şi în Cehia pentru a permite clienţilor să ajungă mai uşor la hypermarketuri.

Page 17: Aspecte cheie

Distribuţia în România 17

Comparaţie cote de piaţă alimentară pentru hypermarketuri în ţările Europei centrale şi de est

Chiar şi cu deschiderea a 12 hypermarketuri în 2005, formatul nu reprezintă încă mai nimic în raport cu totalul vânzărilor. Comparativ cu evoluţia din Polonia putem spera ca ponderea hypermarketurilor să crească de la 20 la 30% în următorii 10 ani – în funcţie de viteza de dezvoltare.

Page 18: Aspecte cheie

Distribuţia în România 18

ROMÂNIA

PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE PRODUSE ALIMENTARE

-Total distribuţie produse alimentare 2005: 16,1 miliarde EuroSursa: Planet Retail

- Estimare cotă de piaţă pentru distribuţia de produse alimentare organizată raportat la total distribuţie produse alimentare în 2005: 20%

Page 19: Aspecte cheie

Distribuţia în România 19

ROMÂNIA

Procentul din buget alocat alimentaţiei în 2005: 40,5%

CARACTERISTICI ALE PIEŢEI

-Distribuţia românească este în plină dezvoltare, încurajată şi de evoluţia consumului pe familie.-O mare parte din magazine sunt încă afaceri mici, de familie.-Se cunoaşte o activitate susţinută a marilor distribuitori în ultimii ani.-O clasă medie este în formare.-România va adera la UE în ianuarie 2007.-În 2001 Carrefour aduce primul hypermarket.-Marile nume ale distribuţiei cu operaţiuni în desfăşurare pe piaţă anunţă deja programe de dezvoltare de 2 până la 4 magazine pe an până în 2010.

Sursa: IGD: Points de vente, 6 fevrier 2006: Mission economique

Page 20: Aspecte cheie

Distribuţia în România 20

Repartizarea vânzărilor în funcţie de formatul de magazinValabilă pentru distribuţia de produse alimentare organizată (%)

Page 21: Aspecte cheie

Distribuţia în România 21

NR. GRUP COTĂ DE PIAŢĂ CA CU TOATE TAXELE 2005

NUMĂR DE MAGAZINE FINELE 2005

1 Metro Grup 45,9% 1.480 23

2 Rewe(Penny, XXL,Billa, Selgros)

22,2% 714 56

3 Carrefour 13,6% 439 5

4 Louis Delhaize(Cora, Profi) 6,0% 194 26

5 Delhaize Group(Mega Image) 2,6% 83 17

6 OMV 2,0% 64 675

7 Gima 1,4% 45 4

8 ITM 1,2% 40 5

9 Tengelman 1,0% 33 30

10 Univers’all 1,0% 32 8

11 Lukoil 0,9% 29 310

12 Mol/Shell 0,4% 12 137

13 Schwarz Grup 0,3% 10 3

14 VP Market 0,2% 6 8

15 Eni 0,1% 3 38

Alţii 1,2% 38

3.222

COTE DE PIAŢĂ ALE PRINCIPALELOR GRUPURI PREZENTE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂCalculate în funcţie de cifra de afaceri cu toate taxele la finele anului 2005 în milioane de euro pe piaţa organizată (comerţ cu dominantă alimentară)

Page 22: Aspecte cheie

Distribuţia în România 22

COTE DE PIAŢĂ ALE PRIMILOR 5 DISTRIBUITORI: 90,3%

Sursa: Planet Retail, LSA 16/03/2006

Page 23: Aspecte cheie

Distribuţia în România 23

REPARTIZAREA CIFREI DE AFACERI CU TOATE TAXELE (2005) PE FORMATE ŞI PE GRUP (M€)

Metro Grup Rewe Carrefour Louis Delhaize OMV Gima ITM Tengelman Univers’all Lukoil Mol/Shell Schwarz VP Market Eni (Penny, Delhaize Group Group XXL,Billa (Cora, (Mega Image) Selgros) Profi)

Legenda: Hypermarket Supermarket Hard Discount Magazin de cartier Cash&Carry

Page 24: Aspecte cheie

Distribuţia în România 24

POZIŢIA DISTRIBUITORILOR ÎN FUNCŢIE DE TOATE FORMATELE EXISTENTE:

POZIŢIA PRIMILOR 5 DISTRIBUITORI PE FIECARE FORMAT ÎN PARTE