George PotraDIN BUCURE$TII DE IERI

*Domni, boieri Ei orfueni

*{.,

Aspecte edilitar-urbanistice**{<

Vechi case bucureqtene*X.{<{<

Figuri qi tipuri bucureqtene*****

Viala pestrili a oraqului

George Potra

DIN BUCURESTII DE IERI

DOMNI, BOTERT $r ORA$ENr

EDITURA VREMEABUCURE$Tr

2017

Cuprinslntroducere ..................9

Cum au devenit Bucureqtii capitala fnrii........... .............. 17

Viala s ociald tn ultimele patru veacurt ............................... 30

Familia qi casa. .........32

Testamente qi donafii. .................44

Diate de boieri Ei oriqeni. ...........46

Daruri domneqti cStre biserici gi mindstiri. ..................... 58

Daruri de la boieri qi oriqeni cdtre ministiri gi biserici. ..64

Daruri domne;ti cdtre persoane. ............. .......70

Alte daruri intre persoane. ............... ..............74Pricini qi judecdli civile. ....-........77

Judecata domneasc6. ...................78

Hotdrnicii. ................87

Prescripliuni. ................ ...............91

Proceduri qi formule juridice la vinzlri,schimburi ;i inchirieri .........93

Y dnzfui de bunuri nemiqcdtoare. ............... .......................9 4

Schimb de bunuri imobiliare. ......................109inchirieri de bunuri nemiEc[toare. .................................. 111

Alaiuri de primiri gi insciuniri de domni sau la diferitealte evenimente............ ............. 118

Alaiurio ceremonii qi primiri de cilitori striinila Curtea Domneasci ............... 165

Monumente dispirute ................228

Mdn[stirea Sdrindar ..................228Biserica Ste1ea......... ...................242

INTRODUCEREI

Evolulia unui orag sub diversitatea aspectelor lui edilitare

9i urbanistice'srmeazd evolulia societilii in general. Din acest

punct de vedere, succedarea evenimentelor social-politice,

trecerea implacabild a timpului, modificarea gustului estetic

in arta construcliei edilitare, intr-un cuvdnt intregul cortegiu

de factori obiectivi pi subiectivi care condilioneazd schimba-

rea compoziliei urbanistice a unei mari agezdri or69ene9ti,

pot fi recunoscute prin intermediul ,,straturilot" succesive pe

care le pdsfteazd imaginea lui contemporanl. De asemenea,

raportul este valabil gi in sens invers. Istoria unui orag poate

fi reconstituitd din ,,semnele" pe care le pdstreazd sau le anu-

leazdin evolulia sa de-a lungul timpului. Cu c6t aceast[ isto-

rie este mai bogatd in evenimente, cu atdt mai interesantl este

descifrarea ei prin intermediul urbanisticii care are limbajul ei

specific, desiguq mult mai concret gi viguros dec0t cel al unei

c[r]i cu paginile deschise gi ilustrate.Un asemenea orag este Bucuregtii, capitala !6rii noastre.

Istoria lui este strdns legatd de istoria formirii ;i afirmdriistatului romdn. De aceea, cunoaqterea trecutului pe care ilinchide oraqul Bucureqti in refeaua qi profilul sdu edilitar - de

la cartierele sale vechi la cele mai noi cvartale - este echiva-

lent[ cu parcurgerea unei lecfii de istorie apatriei in general

gi a Capitalei sale in special. O astfel de cunoa;tere qi de inifi-ere in trecutul Bucurestilor de altddatd este un act de educatie

l Reproducem Introducerea care a apdrut in 1990 in volumul I al

lucrdrii Din BucureStii de ieri, lucrare care va fr republicati laEdi-tura Vremea implrfitd in mai multe volume, respectdndu-se intrutotul cuprinsul qi structura originalului. (n. red.)

pal'rioticl, un mod pedagogic de a-!i forma sentimente esteticesi istorice, prin cunoaqterca a ceea ce este aparent ,,invechit',,patriarhal qi tradifionalist, prin depistarea in imaginea ele-mentului modern a ceea ce apar{ine unei permanen{e, unuicaracter specific locurilor noastre istorice.

Dar istoria vie a Bucureqtilor nu poate fi cunoscutd qirecunoscutd numai pe calea contactului direct cu ceea ce nise infi{iqeazd astd,zi ochilor. Ea necesiti un sporit efort dedocumentare in arhive qi biblioteci, in muzee Ei pe ;antie-rele noastre arheologice. in ceea ce priveEte istoria oraqului,eforturile noastre se adaugd celor intreprinse anteriorde Dim. Berendei, uitatul, prietenul lui Alex. Odobescu,D. Papazoglu, Ulysse de Marsillacr, G. Ionnescu-Gion,H. Stahl, C.I. Bacalbasa, Nicolae lorga, George D. Florescu,dr. N. Vdtdmanu, Emanoil Hagi Moscu, Constantin C. Giurescu,DanBerindei, Paul Cernovodeanu, PanaitI. Panait qi allii care,fiecare in parte, au scris studii qi monografii sau lucrdri deevocare asupra Bucureqtilor, dintr-un punct de vedere parlialsau total. Oricare a fost unghiul prin care au incercat abor-darea istoriei bucureqtene, acesta, in mod firesc, nu a putut fiexhaustiv, deoarece imaginea insdqi a oraqului s-a schimbatodati cu trecerea timpului. Dar nu numai informalia vizuald,pe care o oferd parcurgerea strdzilor Capitalei noastre s-aschimbat in secolul nostru, ca ;i in cele precedente, ci maiales informatia documentard asupra acestora, din cel pulindoud puncte de vedere.

Istoricii si cercet[torii istoriei Bucureqtilor au folosit doarmaterialul arhivistic pe care il aveau la dispozilie la vremealor, fie cd fusese descoperit de ei ingiEi, fie de allii. Un mate-rial care vorbea mai mult despre secolele in care Bucures-tii erau ,,scaun de domnie", decAt de secolele mai apropiate.

2 Ulysse de Marsillac (1821-1877), publicist qi prof. de lb. francezdla Liceul ,,Sf. Sava" qi apoi la Facultatea de Litere din Bucureqti, apublicat mai multe lucrlri dintre care Guide du Voyageur d Bucarest,1872.

10

Acest material era insd incomplet, mai bine zis depozitat inarhive, neputdnd fi intotdeauna consultat gi verificat. Aceasta

pe de o parte. Pe de alti parte, a apdrtJt momentul cAnd, prineforturi individuale sau colective, s-a trecut la depistarea de

noi documente referitoare la istoria Bucureqtilor Ei la edita-

rea lor de citre Ion Ionaqcu, Paul Cernovodeanu qi subsem-

natul. De asemenea, trebuie avute in vedere qi foarte mul-tele documente Ei comentarii privitoare la aceeagi istorie aCapitalei, rdspAndite in publicaliile periodice. Or, acest efort

de sistematizare documentari se afl6 incd la inceput. intre

timp. noile cercetiri de arhive au scos la ivealS ;i alte docu-

mente decdt cele cunoscute pdni acum. Este momentul cdnd

se contureazd posibilitatea alcdtrtirii unui corpus de docu-

mente bucuregtene qi referitoare la Bucureqti. ,,Coleclionareagi tip[rirea numai a documentelor inedite - scriam in volu-

mul din 196l al Documentelor privitoare la istoria ora;uluiBucure;ti (1594-1820 - n-ar fi o operi completd dac[ s-ar

mirgini numai la aceste documente. Credem cd un adevirat

corpus documentar al Bucureqtilor trebuie s[ cuprindi toate

documentele, inedite gi publicate, referitoare la trecutul sdu,

prezentate cronologic, traduse dacd este cazri qi insolite de

regeste3 ;i note explicative. Numai dupd o asemenea vastd

publicalie ar putea apare o cAt mai buni istorie a BucureE-

tilor." De la data cdnd formulam acest deziderat au trecut

aproape trei decenii, timp in care am publicat qi volumele IIqi III din Documente privitoare lo istoria ora;ului Bucure;ti(1821-IS4S) ;i (1634-1800), vreme in care insuEi aspectul

modern al oraEului nostru incepe si inlocuiascd imaginea luitradifional6, a;a cum se mai pdstreazd inci prin unele din

clidirile qi strizile sale de akildafi.imi exprim dorinla, devenitl deja nostalgie, de a contribui

la impulsionarea editdrli acelui mult visat corpus documentar

3 Repertorii, rezumate ale documentelor, date in ordine cronologicl(la volumele de documente, bibliografii etc.)' (n. red.)

11

;i mai ales la grdbirea scrierii unei istorii cdt mai complete a

BucureEtilor, oraqul atdt de fascinant, prin metamorfozele sale

de-a lungul istoriei trecute qi actuale atdrii noastre. Desigur,documentele privitoare la istoria lui sunt inci incomplete, darsuficiente pentru a regdsi un fir logic pentru reconstituirea eiobiectivd. Prin lucrarea de faldimi manifest dorinla de a com-pleta eventualele lacune ale inaintaqilor mei, fiind insi congti-ent de faptul cd noi revelalii de arhivd ar putea sb le completezepe cele oferite de mine. Fondurile documentare de la ArhiveleStatului Bucureqti (un adevdrat tezaur de o deosebitd impor-tan!6), de la Academia R.S. Romdnia, din muzee sau diferitecoleclii aqteaptd incd pe cercetdtorul avizat si pasionat, care sd

treacd la descifrarea Ei transcrierea lor in vederea descopeririide noi informa{ii cu privire la istoria BucureEtilor.

Lucrarea de fald are in vedere qi acest aspect, dar maiales ea incearcd sd sistematizeze informaliile documentare de

pdni acum, sd extragi acele elemente concrete care pot facilitareconstituirea chipului obiectiv si pitoresc, in acelaqi timp, alvielii materiale gi spirituale a Bucureqtilor. N-am urmdrit insdin mod special relevarea pitorescului bucuregtean de dragulpitorescului, ci descoperirea trisdturilor caracteristice capa-

bile sd dea o imagine sinteticd asupra diverselor aspecte care

au compus (qi mai compun, din punct de vedere al vestigiilor)fi zionomia Bucureqtilor.

Sumarul cdrlii urmdreste, cum spuneam, realizarea ima-ginii sistematizate a multiplelor falete ale trecutului Capitaleinoastre. Am incercat deci, sub controlul informaliei riguroase,sd trasez mai apdsat contururile mai importante Ei poate maipulin cunoscute ale vechiului BucureEti. Nu atAt descriptiv, cAt

sintetic, ambilionAnd sd ofer cititorului qi viitorului istoric alBucureqtilor posibilitatea de a vedea enciclopedic cutare sau

cutare domeniu al vielii bucureEtene edilitare, urbanistice sau

institufionale. (La unele din acestea am depus qi mdrturie qti-inlificd de cele ce personal amvdztttcuocazia deselor sdpdturiefectuate pentru ridicarea noilor construclii)

t2 13

Astfel, dupd primul capitol, Cum au devenit Bucure;tiicapitala ldrii, urmeazd altul mult mai marc, Viala sociald tnultimele patru veacuri, care cuprinde principalele date isto-rice Ei elementele sugestive referitoare la nofiunea de ,,fami-lie" gi ,,easd" a;a cum rezultd ele din documente Ei diferitemdrturii; cum se reflecti relaliile intre oameni prin interme-

diul testamentelor Ei donafiilor, al modului cum se desf[quraujudecSlile in trecut etc. Cele doud capitole referitoare la Ala-iuri ne prezintd, documentar, felul cum erau primili domniila inscdunarea 1or, solii sau cdlStorii striini la Curtea dom-

neasc6, precum qi celelalte care se fdceau la diferite ceremo-

nii qi evenimente.Dintre numeroasele informaJii culese din actele veacuri-

1or se contureazL, credem, qi pulsul ambianlei sociale in care

i q i duc e a bucure qt e anu I v i{ a zllnicd, antbian[d nu intotde auna

,,patriarhald" cum s-ar putea crede, evenimentele istorice dinoraq Ei din afara lui solicitAndu-l deopotrivi. Urmdtoarele

capitole detaliazdviala socialS a bucuregteanului pe cAteva dincoordonatele ei caracteristice.

in c"ea ce priveqte aspectele economice gi utilitare, am

incercat ilustrarea modific[rilor intervenite pe fala ora;ului incapitolele: Podgoria ;i viile ora;ului, infrumuselarea ;i urba-

nizarea Dealului Mitropoliei, Lipscanii qi importanla lor indezvoltarca comerfului, deci acele ritmuri interioare deter-

minate de dezvoltarea economicd qi politic[ a ora;ului, de

importanla tot mai mare prin care acestea au influenlat dez-

voltarea oraEului sub toate aspectele sale urbanistice'. Ilumina-tul ;i paza de noapte a ora;ului, Alimentarea cu apd, Bdile insecolele XVI-XIX, Tdrgul Mo;ilor etc.

Dar Bucureqtii igi schimbd necontenit aspectul exterior,

ajungAnd un oraq al contrastelor qi interferenfelor, datoritd nu

numai mecanismului economic gi politic, ci Ei evenimentelor

naturale prin care a trecut. N'a fost ora; in lara noastrd mai

solicitat de calamitSli naturale (incendii, cutremure, inun-

dafii, molime etc.) ca BucureEtii. Dar nu acestea au produs

multele qi feluritele schimbdri ale fizionomiei sa1e, ci oameniicare s-au ridicat si anihileze consecinlele nefaste. Am acor-dat un capitol special acestor ,,zguduiri" naturale cdt qi celorprovocate de spiritul inclinat spre dreptate qi libertate socialSal cetdteanului bucureqtean din secolele trecute.

De la descrierea sinteticd a acestor aspecte social-istorice,care au conferit o anume particularitate istoriei Bucurestilor,am trecut la concretizareafizionomiei orasului Bucureqti prinrelevarea aspectelor spirituale, culturale gi edilitare. Farme-cul Bucurestilor de altddatl a rczuTtat qi din felul cum s-auaccentuat qi dezvoltat anumite ,,institufii" ori, mai bine zis,cum anumite trisdturi ale sale au devenit institulii caracte-ristice. Astfel, pAlcurile de pdduri interioare qi exterioare aleoragului au devenit grbdini publice, locuri de divertismentpentru locuitori. Descrierea acestora in capitolele Grddini ;iparcuri relevd felul in care bucureqteanul gtia sd-;i petreacdtimpul liber, conceplia sa despre activitSlile de divertisment.in acelaqi mod se pune problema gi pentru renumitele cafe-nele bucureqtene sau pentru felul in care bucureqteanul qtias6-qi petreacd timpul (cu folos sau fdrd) la cafenea. O prezen-tare mai dezvoltatd am fdcut pentru ,,Casa Capqa", una dintrecele mai importante cafenele qi cofetdrii din Bucureqti, cu ovechime mai mare de un veac, in care s-au dezbdtttt, ca lao ,,masd rotundd", problemele literare Ei politice care erau laordinea zilei.

Titlurile urm[toarelor capitole: Cum se cdldtorea altd-datd, Vechi case bucure;tene, invdldmdntul vorbesc de la sinedespre confinutul 1or. Cu toate acestea, am expus pe larg capi-tollll $coala domneascd de slovenie, unde iEi insugeau inv5ld-tura tinerii care scriau documentele qi diecii de cancelarii alediferitelor dregdtorii de stat; de asemenea, capitolul InstitutulSchewitz-Thierrin, unde copiii oamenilor cu stare materiald,buni invdlau limba francezd,, care era obligatorie in oriceconversalie.

t4 15

in capitolul Pubtici;ti tndrdgostili de trecutul ora;uluiam scos in evidenli activitatea publicisticd a lui Iosif Genilie,

Alexandru Pelimon, Dimitrie Papazoglu, Frdddric Dam6 gi

Domenico Caselli.in Voria curiosa amprezentat o serie de fapte, indeletni-

ciri Ei curiozitili care au fost odati.Pe un fundal al Bucureqtilor de altddatd, sd-l numim un

fundal panoramic, de stampS, am introdus qi elementul umanprin capitolul Figuri ;i tipuri bucure;tene,in care am surprins,

prin intermediul unor diverse sectoare de via!6 Ei activitate(medicin6, literaturd, teatru etc.), mi;carea culturald, peisajul

ei eterogen. Repet, intenlia noastrd a fost de a desena un Bucu-

reqti Ei un tip de bucureqtean cdt mai exact qi cdt mai sugestiv

totodatd, de a face ca tabloul istoriei Bucureqtilor sd fie o micienciclopedie in mi;care, sau care sd sugereze evolulia pe care

istoria a imprimat-o bucureqteanului in succesiunea generalii-

lor. Cdci marea noastrd.Capitald,,prin tot ce consetvb qi edific6

eaastdzi, este demnd de a avea o Enciclopedie a ei, aqa cum au

Ei alte metropole ale lumii.Spre o mai bund reconstituire,lafala locului sau in ima-

gina\ie, a BucureEtilor din alte veacuri qi decenii, am cdutat

sd oferim cititorului un material iconografic in mare m5surd

inedit. De multe ori, o fotografie sau o ilustralie adecvatd

poate da mai multe informalii documentare decdt o poate face

cuprinsul unui act vechi.Mullumim qi pe aceastd cale Editurii, pentru modul

operativ in care a inleles sd vini in int6mpinarea interesului

mereu crescAnd al cititorului de azi pentru istoria de ieri a

Capitalei noastre.

MulJumim de asemenea prietenilor care mi-au pus la dis-

pozigie, cu multd bundvoinfd, o serie de fotografii interesante

dintre care am reprodus o parte. Celelalte ilustralii sunt foto-

grafii fdcute de mine pe teren sau dupd gravuri, acuarele, lito-grafii,fotografii vechi etc. din colecliile diferitelor institu{ii de

stat sau ale unor persoane particulare.

Nu uit sd mullumesc, cu toatd simpatia, colegului meumai tdndr, dr. Paul Cernovodeanu, care mi-a imbogilit volu-mul cu ilustra{ii precum Ei cu o serie de informafii, cdteva ine-dite, pe care unii cdlitori strdini le-au lisat despre {ara noastriqi in special despre Bucureqti.

GEORGE POTRA

T6 T7

CUM AU DEVBNIT BUCURESTIICAPITALA TARII

in anul 1987 s-au implinit 125 de ani de c6nd oraEul

Bucuregti, datoriti Unirii Principatelor Ei centralizdrii admi-nistrative a statului nafional, a devenit capitala Romdniei.

Ca existenld documentard, oraEul a depS;it insd o jum6-tate de mileniu, iar ca trdire a oamenilor pe acest teritoriu ;i inlocurile invecinate, pebaza cercet[rilor Ei a mdrturiilor arhe-ologice, s-a ajuns la constatarea cd inceputurile lui se ridici intrecut la o vechime de peste 100.000 de ani.

Sondajele Ei sdpiturile care s-au fdcut in ultimele dece-

nii la Mihai Vodil (Arhivele Statului), Radu Vodi qi bisericaBucur au scos la iveal[ cimitire, colibe, unelte de cremene,piatrd qi vase de lut ornamentate.

Perioada neoliticd, bogatreprezentatd prin aEezSri de tipGumelnila, se continuS, fdrl intrerupere, cu epoca bronzuluicare, in sdpdturile de la Ciurel, Militari, Bdneasa, Pantelimon,Fundenii Doamnei gi in special in jurul lacului Tei, ne-a lSsat

o frumoasi ceramici amintind cusiturile populare romAneEti.

Din epoca mai veche a fierului (pdnd in sec. V i.Hr.), inafar[ de diferite unelte de piatrd,, bronz gi fier, s-au gdsit qi

obiecte de podoab6, in special mSrgele de sticld albastrd sau

confeclionate din sArmi de bronz.Epoca geto-dacicd este infiligatd prin numeroase locuri

descoperite in incinta oragului unde, prin sdpdturile fdcute de

Dinu V. Rosetti, Gh. Cantacuzino, Vl. Zirra, Panait I. Panait,Eugen Comrya, Mioara Turcu, Valeriu Leahu qi al1ii, s-au scos

1 Colina Mihai Vodi a dispdrut cuocazia sistematizdrilor abuzive dinanii '80. (n. red.)

o bogatd ceramicd, r6qnife, seceri de fier, foarfeci pentru tunsoile, fibule etc. care ne aratd cum s-a desfdqurat qi evoluatsocietatea geto-dacic[ in aceastd perioadS. De asemenea, s-augdsit monede dacice si monede grecesti, atest6nd astfel legdtu-rile economice cu locuitorii din coloniile grece;ti de pe malulMdrii Negre qi cu allii din linuturile Peninsulei Balcanice.

Perioada de nagtere a poporului romAn, contemporan[ cutulburdtoarea perioadd a migrajiilor, a scos la iveald un numdrinsemnat de mdrturii care ne dovedesc c6, in ciuda suferinlelorsuportate din partea ndvilitorilor, populafia din aceste locuriqi-a pistrat continuitatea. in aceastd perioadi se constatd, inviafa locuitorilor, elemente tradilionale geto-dacico-romane,dar Ei influenlebizantine gi slave.

in urma sdpdturilor arheologice fdcute la Strduleqti, Ciu-rel, Pipera Ei chiar in mijlocul oragului laPiala de Flori, s-auscos la iveali urme qi aqezdri de viald omeneascd ce confirmdqi mai mult continuarea vie{ii din vremurile mai vechi. Gdsi-rca tezaurtlui de monede bizantine din vremea Comnenilor,in apropiere de Piala Cosmonaulilor2 (str. G-ral Eremia Grigo-rescu), dovedeEte cd aqezarca de aici cdpdtase in acea vremeun caracter oarecum urban, in care comertul cu linuturile dindreapta Dundrii cAqtigase un rol important.

lntr-adevir, datoritd pozi{iei geografice favorabile,aproape de liziera ce desplrlea regiunea codrilor de qesulBdrdganului, legAnd comertul balcanic qi cel dundrean curestul ldrii ;i cu Transilvania, Bucureqtii - ndsculi ca ,,o aEe-

zare de negustori qi meseriaqi in jurul unui iarmaroc"3, lainterseclia drumurilor ce luau diferite direclii spre curliledomne;ti de la Cdmpulung, Argeq sau TArgoviqte, de-a lungulvdilor Prahovei sau Teleajenului spre Bragov sau urm6nd valea

2 AziPialalahovary. (n. red.)3 P.P. Panaitescu, Cum au ajuns Bucure;tii capitala ldrii? Bucure;ti,1938, p. 10.

1B 19

Ialomilei spre Buz[u qi Brdilaa - devine un centru infloritor al

vielii economice din principatul muntean.

Este un fapt neindoielnic cd BucureEtii au constituit, incidin secolul al XlVJea, un punct intdrit in jurul cdruia a apdrtt

Ei a inflorit mereu t6rgul sau iarmarocul local.

Odat6 cu a doua jumdtate a veacului al XV-lea, dezvolta'

rea neintreruptd de care se bucurau BucureEtii, devenit prinpropdqirea sa comerciald tdrg domnesc qi popas principal al

drumului spre Giurgiu, reuqeqte sd atragd qi domnia, care iqi

aqazi scaunul aici. Vlad Jepeq (1456-1462) este cel dint6i domn

stabilit in noua reqedinfd de pe malurile DdmboviJei, de la care

de{inem primul document cunoscut pdni acum ca fiind emis

din ,,cetatea Bucureqti" (vd grad Bukure;ti),la 20 septembrie

1459, lrrmat apoi de un alt hrisov datla20 februarie 1461.

Catzele p[rdsirii treptate a celor dintdi capitale ale prin-

cipatului muntean de la Cdmpulung, Curtea de Argeg qi TAr-

govigte Ei ale inlocuirii - mai cu seamd a celei din urmd -cu Bucureqtii se datoresc in primul r6nd schimb[rii axelor

comerciale Ei politice ce ne legau de centrul Ei vestul Europei

qi orientdrii lor inspre sud-est, spre Imperiul Otoman, ce se

impune ca o mare forld pe continent, mai ales dupd pr[buEi-

rea Bizanltlui qi dominarea intregului bazin al Mediteranei

orientale.Concentrarea comerlului internalional in direcfia DunS-

rii qi a Imperiului Otoman acordi Bucureqtilor un rol eco-

nomic de primd importan!6, deoarece oraqul devine cel mai

important popas intre Carpali qi Balcani' Cunoscutul cronicar

polonez Martin Cromer (1512-1589) numeqte Bucuregtii ,,ceta-

tea cea mai de frunte" (arx primaria)s a Munteniei. Mariidreg[tori ai domniei incep s[ se aqeze la Bucureqti qi s6-9i

a Spiridon Cegineanu, (Jrbanismul bucure;tean, in ,,Arhitectura",vol. V (1926),p.12.s Martin Cromer, De origine et rebus geslis Polonarum, Coloniae

Agripinae (Koln), 1589, liber XVIII, p.413.

exercite funcfiunile, bineinleles construindu-qi case dupS

gustul gi averea 1or. Primul dregdtor cunoscut a fost marelevornic Neagul care, intr-un document6 din 8 noiembrie 1463,

este amintit ca locuind aici, in timpul domniei lui Radu celFrumos (1462-1473).

in cartografia europeanS, oragul Bucuregti a fost menlio-nat pentru prima datd chiar din secolul al XV-lea; harta luiMartin Behaim din 1492 pentru pdrlile dundrene are inscris qi

tArgul cu numele ,,Bucharest"7.incepAnd din veacul al XVIlea, importan{a economici si

politicd a oraqului incepe a fi in continud creqtere, noua cetatede scaun disputdndu-qi int6ietatea cu TArgoviqte, de care uniidomni erau legali mai ales prin tradifie. Unele documente alevremii amintesc fie de ,,minunatul scaun al Bucurestilor"s(1506), fie de ,,minunata Cetate de scaun"e (1516), apreciericare mai inainte erau hdrdzite numai TArgoviqtei sau CetdliiArgeqului. intr-un hrisov de la Vlad vodd Vintild (dat \a 27

decembrie 1534) se dd Bucureqtilor titulatura plin5 de sem-

nificalie ,marea cetate a Bucurestilor"lo. inseamnS, deci, cinoua resedinli de pe malurile DAmbovilei cdpdtase o viditidezvoltare, bucurAndu-se de admiratia contemporanilor,devenind pentru unii domni reEedinld aproape permanentS,mai ales dupd ce Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554,

1558-1559) a ridicat aici Curtea domneascd, cea mai veche

clSdire din oras, pistratd parlialpdnd, astdzi qi transformatd inzilele noastre in complex muzeaT.

6 N. Iorga, Istoria Bucure;tilo4 Bucureqti, 1939 , p. 277 Marin Popescu-Spineni, Romdnia in istoria cartografiei pdnd ta1 600, vol. I, Bucure;ti, 1938, p.7 .

8 Documenta Romaniae Historica (D.R.H.), Jara Rom6neascd,vol. II (1501-1525), Bucureqti,1972, p. 104, doc. 48.e lbidem, p. 280 281, doc. 142.r0 lbidem,vol. III (l 526- | 53 5),Bucureqti, 197 5, p. 3 I 0, 3 12, doc. 1 87.

20 21

in timpul marii epopei nafionale din vremea lui MihaiYiteazul (1593-1601), oraqul Bucure;ti a pldtit tributul de

sAnge in luptele purtate pentru neatdtnarea Ei unirea lirilorromene, fiind pustiit, ars ;i prddat de hoardele turceqti $i tit6-reqti in timpul campaniilor din 1595 qi 1598. Cu toate acestea,

inc[ din primele decade ale veacului al XVII-lea, oraqul s-a

ridicat treptat din ruine prin munca plini de sacrificii atdrgo-vefilor, micilor meseriagi, negustorilor, alutali;i de unii boieriinteresali in nego!.

OraEul, ca reEedinli domneasci, iqi alcdtuise un renume

politic gi economic de seamd, impunAndu-se ca una dintre cele

mai populate aEezdri din larL, iar orientarea negolului rds[-ritean spre Balcani ;i Constantinopol reuEise sd-l transforme

intr-un centru economic important, depiqind in anumite pri-vinle TdrgoviEtea. Acegti factori au contribuit la revenirea

domniei, in vremea lui Radu Mihnea (1611-1616; 1620-1623) qi

a succesorilor sii, la Bucure;ti, permildnd oragului o dezvol-

tare ce avea sd se arate vSditi mai ales in primii ani ai domniei

lui Matei Basarab, in special intre 1632 gi 1640.

Bucureqtii au fost centrul marii rdscoale populare din

1655, cunoscuti Ei sub numele de r[scoala seimenilor Ei a doro-

banfilor, adicd a corpurilor de slujitori din oastea {6rii, impo-

triva asupririi qi exploatdrii boiereqti, Ei totodatd a jucat un

rol de seamd in ultima mare ridicare comund aldtilor romine

din 1658-1659 impotriva cotropitorilor otomani. ins[, odat[ cu

inscdunarea lui Gheorghe Ghica (1659-1660), numit de poartd,

turcii, supdrali de desele rdscoale ale domnilor munteni spri-jinifi adeseori de cei ai Moldovei qi de principii Transilvaniei,

au hotdrAt ca voievozii sd nu-qi mai strimute scaunul domnesc

de la Bucuregti, ora; mai apropiat de Dundre qi raiaua Giur-

giului, controlate de ei, Ei sd pdrdseascd cetatea TArgovigtei,

aqezatdprea aproape de Transilvania.De aceea, in primivara anului 1660, un cronicar scrie:

,,impdr6lia au trimis poruncd la Ghica Vodi de au surpat

cetatea din T6rgoviqte, ca sI nu aibd duqmanii impdratului

fsultanului] sprijineald acolo"ll. Astfel TArgoviEtea, arsd qi

distrusi de dugmani in timpul campaniilor din 1658-1659 qiruinati din porunca lui Ghica Vodd in 1660, este pdrdsitd deacest domn Ei de urmaqii sdi, care de acum inainte iqi au reqe-dinla domneascd - ca qi cea mitropolitand, tArnositd in 1658 qiinauguratd sub Radu Leon (1664-1669) - numai la Bucureqti,deschizdndu-se, astfel, o noui etapd in procesul de continudridicare a orasului de pe malurile Ddmbovifei.

Bundstarea economici Ei propdEirea oraqului se potobserva, mai cu seami, in timpul domniei lui ConstantinBrdncoveanu (1688-1714), cAnd marginile BucureEtilor se lir-gesc mult in afard, apar noi mahalale, se deschid drumuri celeagd oraqul cu satele din imprejurimi gi cu tArgurile firii, se

clidesc numeroase monumente, hanuri si case boiereEti. VialaculturalS a fost Ei ea in plind dezvoltare, s-au tipdrit frumoasecdrli in tiparni{a de la Mitropolie.

Br6ncoveanu a fost insd Ei ultimul domn care ;i-a maiaruncat privirile asupra TArgoviqtei, vindecAnd-o pe cAt a fostposibil de rdnile sale qi transformdnd-o, dar neoficial, in ceade a doua regedinld a sa, insd numai pe timp de vari. Aceastaa fost cea din urmi scoatere a TdrgoviEtei din colbul uitdrii,fiindci dupi moartea lui Br6ncoveanu orasul a incetat pentrutotdeauna sd mai fie reqedinli domneascS, astfel ci Bucureqtiiau rdmas singura capitald, a principatului muntean.

Odatd cu secolul al XVIII-lea, epocd a domniilor fanari-ote, a rdzboaielor austro-ruso-turce pentru reimpdrfireaputerii qi a sferelor de influenfd in sud-estul european, insdin acelagi timp perioadd de destrdmare a or6nduirii feudale,a apariliei unor forme de economie precapitalistd in ldrileromdne, oraqul Bucuresti intri intr-o noud fazd. in aceastdperioadd, in !5ri1e romAne au evoluat doud curente opuse,unul de puternicd influenld feudalS retrograd[ larigrddeand,

11 C. Grecescu, Mdrturiile comisului l;toc. Un fragment de cronicd(1669-I664), in ,,Revista istoricS romdnd", YIJI (1939), p. 92.

22 23

la inceputul secolului, datorat indspririi dominaliei otomane,

iar celdlalt innoitor, care va domina spre sf6rqitul veacului ;iinceputul celui urmitor, caractetizat prin transformiri econo-

mico-sociale impuse de nevoile crescdnde ale burgheziei indevenire. Aceasta este alcituiti din negustorii bogafi, din mai

marii breslelor gi isnafurilor, precum qi din noii boieri intere-

safi in comerJ. Atunci se ?nfiinleazd noi institulii obgte;ti, apar

manufacturile, se inmulfesc hanurile, negustorii Ei casele de

vamd (carvasarale); se extind pielele de desfacere, se meresc

prdvdliile. in conducerea treburilor obEteqti ale oraEului, roluljucat de negustorimeabogatdva fi din ce in ce mai important'

Revolulia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu a

avut urmdri insemnate qi pentru Bucureqti, deoarece intrarea

lui in Capitald, in martie 1821,in fruntea pandurilor sii ,,a fost

privitd de locuitori ca inceputul realizdrii libertSlii nafiona-

1e"12. Miqcarea revolulionard din IB2l a reprezentat, desiguq

un moment de seamd in lupta poporului rom6n pentru drep-

tate Ei eliberare na{ionald, insi in condiliile politice, sociale

qi economice ale acelei vremi, ea nu a putut sE se bucure de

izbdnd6. Totuqi aceast[ primi revolulie, care deschidea qirul

luptelor ce s-au dat in tot cursul primei jumitdli a secolului al

XIX-lea pentru independenla gi libertatea poporului romAn, a

zdruncinat puternic or6nduirea feudali, contribuind la inl6tu-

rarea regimului fanariot.

in deceniile urmdtoare, cu toate deficienfele sale, preve-

derile Regulamentului Organic - o primd incercare de consti-

tulie a ldrii promulgatdin timpul regimului de ocupalie mili-tard larist6, dupd incheierea Tratatului de pace ruso-turc de

la Adrianopol (1329) in urma cdruia principatele oblineau o

larg[ autonomie - au constituit pentru otganizarea comunalS,

12 Constantin Moisil, BucureStii Vechi. Schild istoricd;i urbanisticd,

Bucureqti, 1932,p.35.

edilitard qi sanitari a Bucurestilor un progres qi un pas hotdrAtspre modernizarel3.

La 15 ianuarie 1831 s-a infiinfat ,,Sfatul ordgenesc al ora-qului Bucureqti", alcituit din 5 ,,mddulari" (membri) cu atri-bulii administrativela. S-a prevdzut fixarea intinderii Capitaleiprin asezarea de 13 bariere; perimetrul orasului urma s5 aibd9800 de stdnjeni, fiind impdrlit in cinci culori sau pl6Ei, fiecarecu cdte un comisar, un corp de gard6, o breasld de tulumbagii,de sacagii qi de sdpdtori. S-a instituit, de asemenea, o comisieedilitari in care figurau qi arhitec{i, ce a hotdr6t sd terminepietruirea ulilelor principale in decurs de patru ani, strdzilesd fie aliniate Ei prevdzute cu canale pentru scurgerea apelorrcziduale, iar aruncarea gunoaielor in Ddmbovila sd fie opritS.

Pescdriile, abatoarele, cisdpiile, velnitele, sdpuniriile aufost mutate afari din oraq, unde s-a fixat Ei locul anumitorpiele pentru desfacerea lemnelor, furajelor, legumelor, cdrniiEi fructelor. S-a alcdtuit, de asemenea, o casi a fdntdnilor ceurma s[ intocmeascd planul instaldrii a 50 de cigmele cu apdadus5, prin tuburi de fier, de la Bdcu (Ilfov), paralel cu ceadistribuiti de sacagii. Pentru luminarea orasului s-au introdusfelinare cu untdelemn sau lumdndri de seu. Aplicarea tutu-ror acestor misuri edilitare urma sd fie supravegheatd de un,,arhitecton"ls al oraqului numit in acest scop. Viala econo-mici pulsa din plin nu numai datoritd tranzacliilor comerci-a7e, ci Ei a activitSlii productive, oraqul av0nd, in 1831, nu maipulin de 98 de fabrici qi ateliere manufacturiere, la o popula{ie

13 Vezi cele doud capitole privitoarc la organizarea edilitard Ei sanita-rd a Capitalei in Re gu I am entul O r g an ic, Bucure gti, | 8 47, p. 5 I 8 - 5 44.la Constantin Moisil, Primul sfat ord;enesc al Bucure;tilor in,,Bucureqtii Vechi", I-V ( I 93 0- I 93 4), p. 13 6- l3'7, 1 4 5, nr. 8.ls I.C. Fllllti, Principatele Romdne de la 1828-1B34, Bucuregti,1934,p. 125-128; E. qi I. VArtosu, Horia Oprescu, inceputuri edilita-re I830-1832; Documente pentru istoria Bucure;tilor, vol. 1, Bucu-reqti, 1336, p.3-4, nr. 1l; p. 10-11, nr. IX, p.19-22, nr. XXI, XXIIetc.

24 25

de 58.791 de bdqtinagi care, impreund cu flotanfii ;i supuqii

striini, se ridica la aproape 70.000 de locuitori, constituind

cea mai mare aglomerafie urban6 din intreg sud-estul Euro-

pei16, except6nd Constantinopolul.in ceea ce privegte cultura gi instruclia public5, in aceasti

perioadd de av6nt a spiritului patriotic, de emancipare politicd,

ea se organi zeazdpebaze nafionale. in Bucure;ti apar primele

ziare din !ar6, se inmullesc tipografiile, bibliotecile qi librdri-ile, iar in 1833 un grup de iubitori ai culturii, in frunte cu Ioan

C6mpineanu, L Heliade Ridulescu, Manolache Bdleanu ;.a.,reorgutizeazS,,societatea filarmonicS" din Capitald, ce-qi

propunea infiinlarea unui teatru qi incurajarea artelor prin

,,Ecoala de declamalie Ei literatur5" deschisd in ianuarie 1834

in casele pitarului Dinc[ Boerescu de l6ngi Sf. Sava. Totodatd

Regulamentul Organic aduce imbunitdliri invdfdm6ntului,

organizatprin Eforia $coalelor, unde au activat intelectuali de

frunte ca Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simeon Marco-

vici, Florian Aaron E.a.

La Bucureqti funcfionau,in afara Colegiului de la Sf6ntul

Sava, Ecoli la biserica Collei, Amzei Ei la Sf. Gheorghe, in

afard de pensionatele particulare. tn acelaqi timp s-au tipiritprimele manuale de aritmeticd, geografie, gramaticd qi istorie

in limba romAn517.

in CapitalS se formase astfel o pdturd sociald corespun-

zdtoare aqa-zisei ,,stiri a treia" din restul Europei, alcdtuitidin elemente ale burgheziei, cometcianli, fabricanfi, liberiprofe sioni;ti, intele ctuali, militand pentru inliltur ar ea ultime -

lor vestigii ale feudalismului qi instaurarea ordnduirii capita-

liste in industrie Ei agriculturS, pe l6ngd impirtlgirea aspirali-

ilor liberale, la unii chiar democratice, de luminare a poporu-

lui prin emancipare socialS Ei nafionald.

t6 Enciclopedia Romdniei, vol. II, Bucureqti, 1938, p. 555.17 LC. Filitti, op. cit., p.364-369.