I. STUDIU DE CAZ EIA  ‐ PROCESUL EIA PRIVIND AEROPORTUL VESZPRÉM‐SZENTKIRÁLYSZABADJA DIN UNGARIA  II. Dezvoltatorul proiectului este aproape necunoscut în Ungaria. Compania off‐shore a fost înființată cu câțiva ani înainte de inițierea procedurii de autorizare, cu scopul de a realiza pe loc o investiție pe scară largă – un aeroport low cost, un centru de servicii logistice, hoteluri, clădiri de birouri etc.  III.  Cazul  ce  va  fi  prezentat  în  ceea  ce  urmează  se  referă  la  reconstrucția  și  realocarea  fostului aerodrom  militar  Veszprém‐Szentkirályszabadja,  transformat  într‐un  aeroport  comercial internațional. Aeroportul se află pe țărmul de nord‐est al Lacului Balaton (cel mai mare lac din Europa Centrală) și funcționează  în prezent ca  loc de decolare și aterizare non public pentru anumite tipuri de aeronave de mai mici dimensiuni.   Investitorul  a  cumpărat proprietatea de  450 de hectare  (în  jur  de  1112  acri) de  la deținătorul de drept,  două municipalități,  în  anul  2006  și  a  presupus  că  până  în  2010  fostul  aeroport militar  va funcționa ca un aeroport comercial internațional.    Datorită  investiției, ar fi posibil ca și cele mai mari aeronave de pasageri și avioane de transport să decoleze și să aterizeze acolo într‐un mod în care, datorită poziției benzii de zbor, avioanele ar sosi și ar părăsi aeroportul traversând zona din  interiorul orașului Balatonalmádi (un oraș pe malul Lacului Balaton, aflat  la o distanță de aproximativ 3 km de aeroport)  la o  înălțime de aproximativ 300 de metri. În acest caz, avocații noștri acționează în numele municipalității Balatonalmádi.  IV. Amplasarea proiectului este ilustrată în următoarea imagine.   

  Amplasarea proiectului este foarte sensibilă, din mai multe motive. Teritoriul aeroportului planificat este foarte aproape de lacul Balaton, protejat de Convenția Ramsar, precum și de Directivele Natura 2000 privind păsările și habitatele. Balaton este cel mai mare lac din Europa Centrală și se estimează a avea vârsta de 22.000 de ani. Stufărișuri extinse mărginesc malul  lacului. Locul este un  important punct de tranzit pentru un mare număr de specii de păsări acvatice și găzduiește  în jur de 2.000 de specii  de  alge.  Lacul  este  cea mai  importantă  zonă  de  recreere  din Ungaria;  alte  activități  includ 

1  

turismul,  pescuitul  și  recoltarea  stufului,  iar potențialele  amenințări  vin din  avântul  sporturilor  cu motor și construcția de porturi de navigație cu pânze și locuri de pescuit.1  Decolările și aterizările ar urma să aibă  loc deasupra  lacului,  la o  înălțime medie de 500 de metri, și toate  aeronavele  ar  trece  pe  lângă  orașul  Balatonalmádi  la  o  înălțime  de  180‐400  de metri.  Este foarte important de menționat faptul că mediul de la Balaton este o zonă foarte liniștită, iar așezările din jur sunt destinații importante de interes turistic.  În plus,  întreg  teritoriul  aeroportului planificat este un  sit Natura 2000,  reprezentând un  loc de o frumusețe  ecologică  unică  și  impresionantă,  protejat  pentru  populația  mare  de  popândăi (Spermophilus citellus).  V. Implicarea publicului joacă un rol foarte important în procedură, deoarece multe persoane au fost împotriva investiției și au dorit să participe pentru a putea face comentarii și a‐și manifesta protestul.   Pe baza Legii LIII din 1995 privind regulile generale de protecție a mediului2, asociațiile  înființate de către  cetățeni  pentru  reprezentarea  intereselor  lor  de  mediu  au  drepturi  suplimentare  privind procedurile de acordare a autorizațiilor de mediu, precum dreptul de a avea statutul  juridic de a  fi parte  în  caz  în  cadrul  procedurilor  de  administrare  statală  privind  protecția mediului.  De  aceea, oamenii  care  trăiesc  în  zona afectată au  creat  și un ONG de mediu, pentru a putea participa mai eficient la procedura de acordare a autorizației de mediu.  Din prevederile Legii de protecție a mediului și din legile ulterioare reiese că există anumite drepturi în Ungaria (dreptul de acces la informații de mediu, dreptul de a participa la audieri publice etc.) care sunt  acordate  tuturor,  există  drepturi  care  sunt  acordate  doar  acelor  persoane  care  trăiesc  în așezările afectate de un anumit proiect sau activitate (în cadrul procedurilor de evaluare a impactului de mediu, dreptul de a face comentarii care exclud posibilitatea de stabilire în relație cu situl, privind necesitatea  unui  studiu  EIA  și  a  unui  studiu  de  impact  de mediu,  sau  conținutul  documentației integrate pentru  autorizația de mediu etc.)  și  în  cele din urmă, există drepturi  care  sunt datorate părților,  sau persoanelor  cu  implicare  juridică  în  respectiva  procedură  (consultarea documentației procedurii, dreptul de apel împotriva deciziei etc.).  După ce  investitorul a  inițiat  faza de studiu de mediu preliminar,  în  jur de 3000 de persoane  și un număr destul de mare de ONG‐uri din zona afectată au  indicat  individual  inspectoratului de mediu competent faptul că doresc să participe la procedura EIA ca parte interesată.   VI. Trei zone principale au fost menționate ca puncte problematice ale proiectului: chestiuni privind protecția a naturii, aspecte privind zgomotul  și calitatea aerului. După cum s‐a menționat mai sus, vecinătatea aeroportului planificat este o zonă foarte liniștită și întreg teritoriul proiectului planificat este  un  sit  Natura  2000.  În  plus,  așezările  din  jurul  lacului  Balaton  își  procură  rezervele  de  apă potabilă  din  lac,  iar  locuitorii  își  fac  griji  că  traficul  intens  din  aeroport  va  polua  lacul,  va  afecta calitatea aerului și le va perturba viața cotidiană.  Pe  de  altă  parte,  studiul  preliminar  de  evaluare  a  impactului  asupra mediului  și modificările  sale ulterioare  (inspectoratul de mediu a solicitat câteva modificări pentru a putea  lua o decizie privind etapa  următoare  din  procesul  EIA,  pentru  a  putea  determina  și  comanda  conținutul  necesar  al analizei impactului asupra mediului) nu a identificat nicio afectare semnificativă a proiectului.  

                                                            1 Pentru mai multe informații: http://www.ramsar.org/cda/en/ramsar‐pubs‐annolist‐anno‐hungary/main/ramsar/1‐30 168%5E16366_4000_0__ 2Abreviată în continuare ca Legea de prot. mediu. 

2  

VII. De fapt, legislația EIA maghiară este în general armonizată cu legislația relevantă europeană EIA. Totuși, există câteva decalaje  și  imperfecțiuni  în  implementare,  rezultatul  fiind că  legislația  trebuie modificată periodic.  În Ungaria este  indicat un proces cu două faze pentru evaluarea  impactului asupra mediului. Faza 1 este o fază de studiu preliminar de mediu (Faza de selectare sau de evaluare a anvergurii), care este o evaluare preliminară a impactului pentru estimarea posibilelor efecte ale proiectului.   La solicitarea operatorului, inspectoratul de mediu poate desfășura o procedură de studiu preliminar de mediu în fiecare caz. Există, totuși, anumite activități specificate în Decretul guvernamental,3 care, atunci când sunt urmate, operatorul trebuie să inițieze studiul preliminar de mediu. Pe baza studiului preliminar  de  mediu,  autoritatea  de  protecție  a  mediului  decide  ce  procedură  specifică  de investigație este aplicabilă activității sau operațiunii planificate.  Pe baza rezultatelor din Faza 1, autoritățile determină cerințele exacte pentru Faza 2;  în funcție de tipul de  impact, activitățile  implicate pe care  le are asupra mediului, procesul poate consta dintr‐o procedură suplimentară de analiză a impactului sau o procedură IPPC (Prevenirea și controlul poluării integrate); sau combinația sau legătura dintre ele.   Anumite proiecte enumerate în anexele Decretului guvernamental sunt considerate ca având efecte semnificative asupra mediului și necesită o EIA în toate circumstanțele, (de pildă, aeroporturile cu o lungime de pistă de bază ≥ 2100 m, precum în cazul în chestiune).  Dacă rezultatul unui proces de permisiune de mediu EIA este negativ, aceasta  înseamnă practic un veto pentru construcția în sine.  Similar directivelor UE relevante, unul dintre principalele aspecte principale urmărite de legislația EIA maghiară este „publicitatea  și accesul  la  informații”. Regulamentele asigură dreptul publicului de a accesa informația, precum și pentru toate părțile interesate (indivizi, ONG‐uri, instituții etc., care pot fi  interesate)  de  a  exprima  o  opinie.  Publicarea,  audierile  publice  și  consultațiile  publice  sunt principalele instrumente de îndeplinire a acestor cerințe.  VIII. Procedura EIA în discuție a rămas în faza de studiu preliminar de mediu. Pe baza directivelor UE relevante și a legislației maghiare, proiectul (aeroportul cu o lungime de pistă de bază de 2300 m) a fost  privit  ca  având  efecte  semnificative  asupra  mediului,  astfel  încât  a  fost  clar  la  începutul procedurii că ambele faze ale procesului EIA trebuie desfășurate.  Investitorul a  inițiat procedura  și a solicitat autorizarea  în mai 2008. Prima  fază a procesului a  fost finalizată  cu  decizia  că  proiectul  nu  poate  fi  realizat,  deoarece  una  dintre  co‐autorități  (notarul municipalității  orașului  sus‐menționat,  Balatonalmádi)  a  refuzat  să/și  dea  consimțământul.4 Investitorul a făcut apel împotriva deciziei, iar a  doua instanță a decis în noiembrie 2009 că întreaga procedură preliminară trebuie repetată din cauza unor probleme procedurale.   Procedura repetată a început în martie 2010 și a fost de asemenea finalizată prin decizia că proiectul nu poate  fi autorizat  (notarul municipalității orașului  sus‐menționat, Balatonalmádi, a  refuzat  să/și dea consimțământul pentru ordinul  local relevant al municipalității privind zgomotul).  Investitorul a 

                                                            3Government Decree No 314/2005. (XII. 25.) ‐ on IPPC permitting and environmental impact assessment. 4De reținut că  în Ungaria există o așa‐numită procedură de co‐decizie  între autoritatea relevantă care acordă avizele de mediu  și diferitele  tipuri de  autorități  speciale. Dacă  vreuna dintre  autoritățile  speciale  implicate refuză să‐și dea consimțământul, solicitarea avizului trebuie refuzată. 

3  

4  

făcut apel împotriva deciziei, iar procesul este acum înaintea celei de‐a doua instanțe la Inspectoratul național pentru mediu, natură și apă, din octombrie 2010.  În  acel  timp,  municipalitățile  care  au  vândut  proprietatea  investitorului  în  2006  s‐au  adresat tribunalului pentru a solicita proprietatea înapoi, deoarece proiectul nu a fost finalizat în 2010.  Acesta este un bun exemplu de proceduri EIA prelungite în Ungaria.  Al doilea principal neajuns al procedurii poate fi rezumat după cum urmează:   Din  cauza  regulilor  UE  (și  naționale)  ale  procedurii  EIA,  dezvoltatorul  poate  solicita  autorității competente să declare ce anume ar trebui acoperit de informațiile EIA care trebuie furnizate de către dezvoltator  (stadiul  de  evaluare).  Dezvoltatorul  trebuie  să  furnizeze  informații  privind  impactele asupra  mediului  (raportul  EIA),  iar  autoritățile  de  mediu  și  publicul  (și  uneori  Statele  membre afectate) trebuie informate și consultate. În cele din urmă, autoritatea competentă decide, având în vedere rezultatele consultărilor. Publicul este informat cu privire la decizie ulterior, și poate contesta decizia în fața instanței.  În  procedura  dată,  chiar  și  în  procedura  preliminară,  mii  de  locuitori  din  zonă  și‐au  exprimat îngrijorările și protestele împotriva proiectului. Probabil întrebarea este pur ipotetică: ce va însemna obligația autorității care acordă avizele de mediu, având în vedere că rezultatele consultărilor publice trebuie luate în considerație? Rezultatele consultărilor publice n‐au avut niciodată vreun efect asupra deciziei finale, cu excepția cazului în care proiectul se împotmolește oricum în obstacolele legislative.