Mari Zone Geopolitice

8/3/2019 Mari Zone Geopolitice

http://slidepdf.com/reader/full/mari-zone-geopolitice 1/13

Mari zone geopolitice: y Atlanticul

y Asia ± Pacific

y Or ientul Apro piat i Mijl ociu etc.

y Rezumat

y Apariia conflictelor fie interstatale, interetnice sau chiar apariia acestor crize

internaionale trebuie cercetat nu dup finalizarea celui de-al II-lea Rzboi

Mondial, ci înainte, adic dup destabilizarea imperiilor coloniale, spre

sfâritul existenei acestora fiindc, dac la acel moment s-ar fi luat unele

decizii la nivelul celor mai importante puteri la acea dat, Orientul Mijlociu ar fi

fost o zon mult mai panic. Geopolitica se traduce liber ca geografia politic

ce studiaz Ärelaiile dintre procesele politice i mediul geografic´. Îns Paul

Claval merge mai departe i spune faptul c: ÄGeopolitica ia în considerare

totalitatea preocuprilor actorilor prezeni pe scena internaional, fie c estevorba despre politicieni, diplomai, militari, de organizaii nonguvernamentale

sau de opinia public´.

y Istoria fiecrui stat de la formarea lui ca ar pân la maturitatea propriu-zis e

un proces continuu, în care se succed lideri cu diferite viziuni politice sau

orientri în politica internaional, dar dincolo de acest lucru, în lungul proces de

civilizare, maturizare au loc nenumrate conflicte fie civile sau interstatale pentru

delimitarea teritoriului sau a zonelor de influen, sau pe lâng aceste lucruri au

loc manifestri populare, revoluii sau loviturii de stat din diferite motive:

economice, politice sau sociale (conform literaturii de specialitate).

y Aa se întâmpl cu statele dup dezmembrarea Marilor Imperii coloniale, ca cel

Britanic (cel mai mare din istoria omenirii, la un moment dat având 44 milioane

km²), Francez, German , Spaniol, Italian, Portughez, cea a avut loc dup cel de-al

II-lea Rzboi Mondial în spe: majoritatea statelor africane cu excepia câtorva

precum Egipt, A frica de Sud, de Sud-Est ca Indonezia, Filipine , Papa Noua

Guinee, Singapore sau cele din Orientul Mijlociu precum Israelul (1947),

independena acestui stat ducând la nenumrate conflicte intre sioniti i statele

A rabe ce au determinat efecte umanitare dezastroase, sute de mii de refugiai, miide mori, distrugerea infrastructurilor.

y Cum spuneam, acest proces se depete dup lungi serii de rzboaie, diferende

interetnice sau chiar crize internaionale pentru definitivarea suprafeei

teritoriului. Pentru a înelege acest ultim aspect, vom defini criza

internaional. ÄPrin criz internaional se înelege o situaie tensional



extrema în relaiile dintre anumite state sau grupri de state, ce poate genera

pericolul unor confruntri militare de mari proporii, determinat de

acutizarea unor contradicii sau de tendina reaezrii unor echilibre

internaionale.´ [1] i în toate cazurile, cei care au de pierdut sunt civilii, cetenii

acelui stat deoarece se încalc principiile dreptului umanitar. Cu precdere se încalc Äprincipiul dreptului umanitar sau dreptul conflictelor armate´ care

stipuleaz clar: ÄPrile la conflict nu vor cauza adversarului lor pierderi decât

în raport cu scopul rzboiului care este de a distruge sau de a slbi potenialul

militar al adversarului´. [2]

y Una dintre cele mai dinamice zone, cu risc maxim în privina producerii unei

conflagraii, chiar mondiale, este Orientul Mijlociu. În ultimii aproape 60 de ani

au avut loc nenumrate rzboaie ca drept de scurt durat majoritatea, cele mai

lungi fiind cele dintreU

RSS i A fganistan de 9 ani ( 1979-1988 ) i Irak ± Iran (1980-1988). Dar toate acestea au avut aceleai efecte: deteriorarea economiilor

respectivelor state, refugieri în mas, milioane de oameni ucii, distrugerea

bunurilor materiale, infraciuni industriale i chiar milioane de oameni ucii,

distrugerea bunurilor materiale, infrastructurii industriale i chiar influenarea

economiei mondiale, periclitând-o prin creterea preului la petrol determinat de

instabilitatea zonei i a lipsei siguranei transportului acestuia.

y Dar apariia acestor conflicte fie interstatale, interetnice sau chiar apariia acestor

crize internaionale trebuie cercetat nu dup finalizarea celui de-al II-lea Rzboi

Mondial, ci înainte, adic dup destabilizarea imperiilor coloniale, spre sfâritulexistenei acestora fiindc, dac la acel moment s-ar fi luat unele decizii la nivelul

celor mai importante puteri la acea dat, Orientul Mijlociu ar fi fost o zon mult

mai panic.

y O prim cauz, dar poate cea mai important o reprezint deficitara delimitare a

hotarelor de ctre Marile Puteri Coloniale. A stfel se poate observa pe harta lumii,

în deosebi în A frica ca graniele sunt de tipul rectangular, geometric adic

metropolele au împrit statele dup criteriul influenei de atunci, neinând cont

de criteriul etnic sau religios, ajungându-se la fatidicul moment ca într-unul dinstate s existe un numr mare din rândul unei populaii (un procent ridicat) i s

aib pretenii de autonomie sau chiar independen. Bineîneles c statul

respectiv nu accept ajungându-se la conflicte interetnice, atentate teroriste,

intimidri.

y Un caz special îl reprezint Israelul, ce a rsturnat, a dat peste cap toate planurile

lumii arabe de a crea Palestina, ajungându-se la lungi conflicte. Dup cum se



observ, Irakul e înconjurat de granie rectangulare, de aceea concluzia tras de

unii politologi ai vremii, c dac lumea arab ar fi fost lsat s traseze graniele,

nu ar fi existat Irakul, formându-se astfel Kurdistasnul, regiunea sudic a

Irakului ( Sunnistau) ar fi trecut la A rabia Saudit, iar restul la Iran, deci Irak este

un punct independent, un centru de comand al marilor puteri, iar toateconflictele interetnice nu ar mia fi existat, fiind o zon panic.

y O a doua cauz ce poate fi aplicat i contemporaneitii o reprezint interesele

statelor importante în zon, fie geopolitice, geostrategice sau economice. Înainte

de a dezvolta aceast cauz, întâi trebuie s definim fenomenele de geopolitic i

geostrategie.

y Geopolitica se traduce liber ca geografia politic ce studiaz Ärelaiile dintre

procesele politice i mediul geografic´[3]. Îns Paul Claval merge mai departe i

spune faptul c: ÄGeopolitica ia în considerare totalitatea preocupriloractorilor prezeni pe scena internaional, fie c este vorba despre politicieni,

diplomai, militari, de organizaii nonguvernamentale sau de opinia public´ [4] .

y ÄGeostrategia are un sens mai restrâns decât geopolitica i desemneaz

valoarea deosebit a unui loc, a unei întinderi, cu deosebire în plan

militar´ [5] . Geostrategia înseamn Ästudiul influenei datelor geografice asupra

strategiei statelor´ [6] . Geostrategia înseamn gândirea în termeni spaiali a

aciunilor strategice, politico-militare, a preocuprilor de a identifica poziii

avantajoase din punct de vedere strategic. Un mare în politica internaional vine

cu o definiie tranant: ÄGeostrategia reprezint administrarea strategic aintereselor geopolitice´ [7] .

y Din punct de vedere geopolitic, evoluia politicii mondiale le oblig pe acestea s-

i adapteze relaiile bilaterale la dinamica evenimentelor i aciunilor diferitelor

state. A stfel, dac la începutul anilor ¶90, dup cderea URSS, singura super

putere rmsese SU A , în contemporaneitate, la nivel mondial tinde s se ajung

la o lume multipolar în care exist în fiecare col al lumii vectori de influen

cum sunt: Rusia, China, Japonia, A ustralia, Brazilia, U.E. i Iran, o ar de

calibrul al doilea ce dorete s devin un centru decizional.y SU A au inclus Iranul, conform Declaraiei lui George W. Bush, în aa numita

Ä A xa a Rului´, alturi de Irak, A fganistan, gruprile teroriste i de aceea SU A

încearc s întrein relaii cu toi vecinii Iranului pentru a-l încercui complet,

dorind s plaseze dispozitive militare. Mai mult de atât SU A susine atât militar

cât i economic dumanul declarat al Iranului, anume Israelul, dou state de la

care poate chiar porni conflagraia militar.



y Din punct de vedere economic, interesele SU A i a celorlalte ri se refer la

resursele colosale de petrol ale ÄOrientului Mijlociu, care posed circa 70% din

rezervele de petrol dovedite ale lumii´[8], iar SU A , i în viitor China, cei mai mari

consumatori vor s îi asigure cu orice pre resursele de petrol necesare

dezvoltrii economiei. Chinei îi vor fi necesare 5,8 milioane de barili pe zi, iarSU A peste 8 milioane de barili pe zi.

y ÄCu alte cuvinte, China va consuma 2/3 din producia anual a A rabiei Saudite,

Iranului i a Kuweitului la un loc sau 1/10 din cea mondial, SU A 1/3 din cea

mondial, în timp ce Japonia cât China´[9]. Deci rezult c în 2009 primele 3

consumatoare vor folosi 1,6 miliarde de barili, adic mai mult de jumtate din

producia mondial i de aceea sunt ateni la evoluiile din regiune, implicându-

se i prin asisten militar important.

y A cestea ar fi cele mai importante cauze care, dac la un moment trecut se luaudeciziile corecte, astzi O.M. ar fi mai calm i nu ar fi artat ca butoiul cu pulbere

al întregii lumi, la fel cum a fost Peninsula Balcanic pentru Europa la începutul

secolului XX. Dar se pare c unele decizii s-au luat atunci cu privire la alt pericol,

în spe comunismul, prin independena Israelului creându-se un spin în coasta

Uniunii Sovietice, negândindu-se la repercusiunile ce pot aprea din acest fapt.

y Revenind la punctul central al acestui articol, anume situaia dramatic a

populaiei din aceste zone, caracterizat prin instabilitate continu ce pare c nu

se mai finalizeaz cu nici un armistiiu.

y Orientul Mijlociu include A rabia Saudit, Bahrain, Egipt, Emiratele A rabe Unite,Iranul, Turcia, Irak, Israel, Iordania, Kuweitul, Oman, Qatar, Siria,Yemen si

teritoriile palestiniene Cisiordania si Fâia Gaza, dar pe lâng acestea se adaug

Ciprul dei se consider parte a Europei si A fganistanul ce este situat in Estul

Orientului Mijlociu..

y Sursa acestor conflicte poate fi împrit în mai multe categorii: dorina de

independena a unor populaii, funcionând principiul autodeterminrii stipulat

în articolul 1 din Charta Organizaiei Naiunilor Unite, apoi resursele de petrol pe

care statele mari consumatoare doresc s le acopere, dar se confrunt curezistena statului ( Irak, A fganistan i Iran) cruia i se gsesc alte motive pentru

a fi atacat si supus soluiei statului Ä agresor´ ca s cedeze la doleanele statelor

mari. Printre aceste motive se numra susinerea terorismului, deinerea de arme

de distrugere în mas, chimice, nucleare sau culpabilitate în privina comiterii

unor atentate teroriste.



y Prima surs a evenimentelor o reprezint lupta pentru obinerea independenei

de ctre poporul kurd i cel palestinian. O asemnare între luptele de eliberare i

de creare a unui stat naional o reprezint activitatea terorist ce recurgea la

atentate la adresa armatei, poliiei, diplomailor, chiar si civililor, înclcând

principiile dreptului umanitar.y ÄTerorismul este un fenomen extrem de complicat, de sofisticat, încât nu se

poate ajunge cu uurin nici la o definire a lui unanim acceptat nici la un

sistem coerent si unitar de politici si strategii de combatere´ [10] . Dar mai multe

instituii si tratate au încercat s defineasc terorismul. Liga A rab definete

terorismul în Ä The A rab Convention for the Suppression of Terrorism´ (1998)[11].

FBI (1993) folosete o definiie pentru a descrie terorismul.[12]

y Printre cele mai utilizate, sângeroase i radicale forme de terorism este cel

religios, care a luat amploare între anii 1960-1990, dup cum spune BruceHoffman ce consider c de la nici mcar un grup s-a ajuns la un numr

impresionant. A cestea îi motiveaz activitatea din considerente religioase, dar i

din chestiuni politice specifice contextului cruia îi aparin. Printre cele mai

concludente exemple se situeaz Hesbollah si Hamas ce acioneaz conform unei

ideologii religioase in Liban i în teritoriile palestiniene. Se spune c între 1970-

1995 ar fi fost 64.319 de incidente realizate de gruprile religioase.

y Terorismul politic, poate nu la fel de întâlnit, dar la fel de sângeros ca cel religios,

este reprezentat în zonele cu un regim politic totalitar în care s-a cimentat o

grupare cu o viziune diferit sau în regiunile în care sunt populaii cu o pondere însemnat ce îi doresc autonomie sau independen. Aa se întâmpl cu

populaia din Sud-Estul Turciei, Nordul Irakului, Estul Siriei i Nord-Vestul

Iranului ce îi doresc o identitate proprie. Interesele lor sunt reprezentate de PKK

( Partidul Muncitorilor din Kurdistan) ce de la 16 aprilie 2002 poart denumirea

de Congresul pentru Libertate i Democraie a Kurdistanului.

y Fondarea i baza ideologic a PKK a fost constituit de A bdullah Ocalan in 1980.

Obiectivul gruprii este crearea unui stat independent Kurd. A ria de operare este

larg, fiind vizate centre comerciale sau sedii diplomatice din Turcia, Siria, Iran,Liban i Europa de Vest. Efectivele gruprii sunt destul de mari, pân la sfâritul

anilor 1990 numrul militanilor fiind de aproximativ 10.000, brbai si femei.

Printre intele dese ale partizanilor kurzi se numr soldai, jandarmi, poliiti,

membrii ai serviciilor secrete turceti.

y Finanarea organizaiei este asigurata prin donaii efectuate de persoanele kurde

ce muncesc in strintate si prin sponsorizri externe din partea unor state



adverse la trafic de droguri. Dea lungul timpului activitatea întreprins de

separatitii kurzi a fost deosebit de intens, ÄOrganizaia se face vinovat de

moartea a cel puin 30.000 de oameni de la înfiinarea ei´ [13] .

y Dea lungul timpului activitii PKK au organizat operaiuni sinucigae, fiind

implicate i femei, dar uneori PKK-iti foloseau masuri severe pentru a leconvinge. Leyla Kaplan, femeia care a participat la cel mai de succes atac al

organizaiei, declanând bomba pe care o avea asupra ei într-o secie de poliie i

omorând 3 poliiti i rnind 12 ea a fost constrâns s participe la acest

eveniment, deoarece primei femei creia i se atribuise misiunea refuzase i fusese

executat.

y Deci atingerea scopului si anume independena este un obiectiv care se dorete a

se atinge cu orice pre indiferent de numrul de viei care se pierde.[14]

y E o diferen între situaia kurzilor din Turcia i cei din Irak datorit statului isituaiei lor politice. Dac kurzii din Irak se o autonomie sau chiar de o mare

disponibilitate din partea SU A , acordându-li-se dreptul de a exploata petrol de la

Kurkuk, alegându-i capitala la Erbil, kurzii din Turcia nu primesc sprijin

american i se confrunt des cu armata turc.

y Peste 20% din populaia turc sunt kurzi. De la începutul rzboiului din 1994 au

murit peste 40.000 de oameni. Mii de copii au rmas orfani, sute de mii de

refugiai în Siria, bunurile materiale au fost distruse de aviaia turc, mii de

invalizi ce au dus la un impact major în dreptul umanitar ce a sensibilizat

întreaga comunitate internaional, iar ONU a deblocat importante sume de banipentru a ajuta victimele. Dar se pare c mentalitatea e în schimbare, kurzii

trecând la acte de violen. Dup arestarea lui Ocalan, în 1999, la Nairobi în

Kenya, noul lider Murat Karayilan a declarat pentru BBC c, dac problema

kurd e rezolvat pe cale diplomatic, ei vor depune armele. Când se vor rezolva

problemele kurzilor? Rmâne de vzut.

y Din pcate, situaia umanitar din cealalt lupt de independen este una

dramatic, inând cont de faptul c atentatele dureaz de peste 60 de ani. Totul a

început dup expirarea mandatului britanic al Ligii Naiunilor în mai 1948asupra Palestinei i astfel a fost proclamat stat independent Israelul. În acelai an

a avut loc primul rzboi între Israel i arabi. Dup retragerea britanic, toate

statele arabe au declarat c susin independena Palestinei i dispariia Israelului.

Între 15 mai i 10 iunie 1948 a avut loc primul rzboi ce s-a încheiat prin acordul

de încetare a focului mediat de Naiunile Unite. A ceasta este prima atrocitate

comis în zon dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.



y O nou confruntare de amploare o reprezint ÄRzboiul de 6 zile´ din 1967. A cest

conflict se datoreaz unor erori diplomatice între statele implicate. Israelul a

schimbat cursul Iordanului i dorea prin vocea lui Itzhak Rabin asigurarea

granielor Israelului prin anexarea Sinaiului i zonei de sud a Libanului.[15] Totul a

culminat cu rzboiul dintre 5-10 iunie 1967 ce a culminat cu înfrângerea rilorarabe, Israelul obinând Sinaiul, Platoul Golon i Cisiordania. Pagubele au fost

însemnate: 779 de mori, 2560 de rnii,15 prizonieri, 19 avioane doborâte, în

tabra Israelului, iar în tabra rilor arabe 21.000 de mori, 45.000 de rnii,

6000 de prizonieri, peste 400 de avioane doborâte. Peste 40.000 de palestinieni

s-au refugiat în Iordania. Israelul câtiga din nou. Vzând lipsa de eficien a

statelor arabe în lupta antisionist, palestinienii se unesc în grupri pentru a

atrage atenia opiniei internaionale cu privire la problema palestinienilor. În

1964 ia fiin OEP condus de Yasser A rafat ce la origini a fost o grupareterorist. Este prima grupare ce declar ca obiectiv eliberarea Palestinei. Dup

multe dezbateri i negocieri, EOP îi schimb ideologia, încercând prin mijloace

non-violente îndeplinirea tuturor dorinelor palestinienilor, motiv pentru care a

fost acceptat ca observator ONU. Pe lang aceast grupare, au exista i unele

care duceau o interminabil lupt contra israelienilor folosind violena.

y Frontul de Eliberare al Palestinei ( PLF) apare în 1977 sub conducerea lui A bu

A bbas ce îi are sediul în Liban i ce a dus o activitate deosebit de important

cum ar fi: 07.10.1985, când a capturat vasul A chille Lauro i a ucis o parte din

echipaj; 30.03.1990 ± 17 membri au lansat un atac de pe mare asupra Äplajelor ihotelurilor din Tel A viv cu intenia de a ucide turiti strini i isrelieni´[16]. A cest

atac a determinat stagnarea relaiilor i discuiilor dintre SU A i OEP. Fatah, o

alt grupare terorist din Palestina, a fost condus de regretatul Yasser A rafat,

care dup câiva ani a trecut la micarea non-violent.

y Pe lâng aceste grupri, au mai existat i alte organizaii teroriste palestiniene ce

au dus o lupt acerb anti-israelian, afectând grav economia, viaa de zi cu zi,

implantând în minile israelienilor ideea c oricine ar putea fi un kamikadze,

precum: Organizaia 15 mai, Frontul Popular pentru eliberarea Palestinei,Comandamentul Special i Hamas (cea mai radical). Pe lâng acestea,

palestinienii sunt indirect ajutai de Hezbollah, obiectivul acestei grupri fiind

distrugerea Israelului i înlturarea regimului de la Beirut.

y Situaia cetenilor rmai în Palestina este foarte grav, lipsind chiar i bunurile

de strict necesitate, ap, alimente, bunuri necesare educrii copiiilor. ONU a dus

o activitate de ajutorare: Crucea Roie a lansat programe de prevenire contra



muniiilor neexplodate, mine, obuze; Crucea Roie este cea care a lansat un apel

pentru Cisiordania, cerând Israelului, ca stat ocupant, s asigure zona cu

alimente, medicamente i alte lucruri de strict necesitate (program din

13.08.2003). Problema Palestinei este extrem de important, necesitând

intervenia unor fore externe pentru e media conflictul, cea mai îndreptitfiind ONU.

y Pe lâng aceste probleme, Israelul are nenumrate conflicte cu statele vecine:

Liban, Siria, Egipt. Ultimul rzboi a fost cel de la You Kippun (1973), care a pus

fa în fa Israelul i gruparea Hezbollah. A ceasta din urm a trimis în timpul

atacului peste 4000 de rachete, dar din informaiile obinute se presupune c

deine peste 42.000 i o armat de peste 10.000 de oameni. Numrul victimelor

în urma acestui conflict este de 1200 de parte Libanului i 160 pentru Israel.

Dup acest eveniment, Israelul a atacat bastioane Hamas, rezultând 345 de morii 1400 de rnii (2007).

y Se pare c situaia Israelului este una foarte delicat, pregtindu-se un atac

împotriva sa a unei coaliii arabe. Israelul îns are de partea sa sprijinul SU A i a

altor ri europene, printre care i pe cel al României.

y A l doilea motiv al instabilitii ce duce la o degradare continu a nivelului de trai,

al decderii din punct de vedere economic, al scderii numrului de locuitori prin

scderea numrului populaiei datorit conflictelor armate, îl reprezint bogia,

resursele mari de petrol. Statele mari aduc acuze, în spe Irakului, Iranului i

A fganistanului, pentru sponsorizarea activitilor teroriste, în acest ultim cazdemonstrându-se contrariul. De exemplu, în cazul Irakului, Äun avion irakian

Boeing 737a decolat de la Bagdad cu destinaia Amman, Iordania. Pe drum, o

grupare terorist a încercat capturarea navei. Piloii au reuit s fac o

aterizare forat, consecinele fiind devastatoare: 60 de pasageri mori i 3

membri ai echipajului´ [17] .

y În cazul A fganistanului, lucrurile sunt i mai clare, nefiind nevoie de prea multe

detalii. Dup atentatele de la Word Trade Center din 2001, când au murit peste

3000 de oameni, SU A a acuzat regimul talibanilor din A fganistan pe motiv c îladpostesc pe teroristul numrul 1 din lume, Osama Bin Laden, liderul gruprii

A l-Quaeda, cel care a orchestrat întregul atac terorist.

y Referindu-ne la armele de distrugere în mas, Iranul i Irakul sunt cele la care ne

putem referi. Iranul îi dorete obinerea tehnologiei de prelucrare a uraniului

pentru a putea produce bomba atomic cu scopul de a contrabalansa conflictul cu

Israel. Statul islamic dezminte aceste lucruri prin faptul c folosete energia



nuclear doar pentru a produce energie electric. Raportat la Irak, SU A a

considerat c deine arme chimice, ce reprezentau o ameninare pentru întreaga

lume, i s-a simit îndreptit s restabileasc pacea în zon i s afle adevrul,

chiar dac o expertiz de la jumtatea anilor ¶90 demonstra c nu dein astfel de

arme. Dar prin aceast aciune a SU A s-a motivat alt aspect i anume, c SU A , casingur Äautoritate ce poate restabili calmitatea´ poate Ätrece peste o hotrâre a

Consiliului de Securitate al O.N.U. i poate ataca oriunde´.

y Raportându-se la rezervele de petrol i gaze naturale, Irakul i Iranul împreun

cu alte ri din regiune dein peste 70% din rezerva mondial. A sta înseamn c

majoritatea statelor lumii vor importa petrol din aceast zon în decurs de 20, 30

de ani, pe msur ce consumul va crete. Ä A urul negru´ din aceast zon va fi la

mare cutare, aceste state vor încheia acorduri economice i nu numai cu toate

rile lumii.U

n raport alC

onsiliului de Securitate al O.N.U

. întrete cele expuseanterior: ÄSU A vor continua s aib un interes vital în asigurarea din exterior a

livrrilor de petrol´. Seriozitatea problemei este dat de faptul c SU A includ în

categoria intereselor vitale petrolul, pentru aprarea crora vor recurge la fora

armat.

y Exemplu devenit celebru al acestei filosofii strategice este cel al coaliiei militare

împotriva Irakului în anul 2003, care cu efective minime (circa 200.000 de

militari) a ocupat un stat care are dimensiunile Franei, fr ca pe teritoriul

Irakului s fie vreo regiune inaccesibil loviturilor. De asemenea, cazul Irak

evideniaz c resursele petroliere i cile de acces ctre acestea constituiepreocuparea major pentru geostrategia acestui început de secol. A cest lucru e

demonstrat de faptul c Irak are 112 miliarde de barili de petrol rezerv

mondial, fiind pe locul 2 în lume, iar Iranul este pe locul 3 în ceea ce prive te

petrolul i pe locul 2 în domeniul gazelor naturale, la nivel mondial.

y Urmrind situaia economic i social a Irakului i A fganistanului, acestea se

afl într-un proces ireversibil sau greu de remontat, cel de scdere economic a

nivelului de trai, a condiiilor de via.

y În privina A fganistanului, cauzele sunt clare: adpostirea celui mai mare teroristal lumii. Dar pentru A fganistan nu este nimic nou dac se afl în rzboi, fiindc

de peste 30 de ani ara se afl într-un continuu rzboi, de la invazia sovietic din

1979, la rzboiul civil dintre talibani i celelalte triburi, acum la rzboiul

internaional dintre o coaliie condus de SU A i forele insurgente conduse de

mujahedinii afgani. Victimele rzboiului au ajuns la câteva mii, indiferent dac

sunt civili sau militari.



y Viaa în A fganistan este foarte dur. Locuitorii se confrunt cu o lips acut a

apei fiind situai în deert, foamete datorat lipsei alimentelor, situaia

dezastruoas a copiiilor sau chiar a femeilor.[18] Mai mult de atât, documentele

secrete americane publicate pe site-ul Äwikileak´, cotidianul american ÄNew York

Times´ i ÄDer Spiegel´ fac dezvluiri cu sute de civili ucii în acest conflict. Casa A lb nu a dezminit aceste rapoarte ale serviciilor americane de informaii. Mai

mult de atât, în documente sunt înregistrate o serie de incidente în care trupele

britanice au participat, în Kabul în octombrie i noiembrie 2008, care s-au

finalizat cu moarte fiului unui general afgan. Pe lâng aceste lucruri, ca s

calmeze populaia afgan,trupele N A TO plteau rudelor celor decedai

recompense care ajungeau i la 2000 de dolari.

y Un alt aspect dezvluit de documentele secrete arat c Iranul a finanat

înarmarea, antrenarea i echiparea talibanilor.U

n raport din 2005 al IS A Frelateaz c Teheranul a oferit talibanilor bani pentru uciderea liderilor afgani i

a soldailor N A TO. ÄGuvernul iranian a oferit fiecrui membru al celulei teroriste

1740 de dolari pentru fiecare soldat afgan ucis i 3481 de dolari pentru fiecare

oficial din guvern asasinat´, se arat pe site-ul Äwikileaks´.

y A n de an O.N.U. trimite ajutoare umanitare în alimente, îmbrcminte, ustensile

educaionale pentru copii.

y În concordan cu aceast situaie se afl i Irakul care din 2003 se afl în rzboi.

Peste 4000 de soldai americani au fost ucii, zeci de mii de oameni au fost

deportai în statele vecine. Din pcate, zeci de ziariti, oficiali ai O.N.U. i-aupierdut viaa în lupta de eliberare a poporului irakian, în sperana de cretere a

nivelului de trai i de ameliorarea situaiei acestuia. S-au iscat multe discuii când

civili irakieni au fost maltratai în închisorile irakiene pentru a divulga secrete i

planuri de atac.

y În privina Teheranului, nu se poate vorbi de un dezastru umanitar, ci mai mult

de o presiune din partea opiniei internaionale datorit activitilor de

descoperire a unei tehnologii de îmbogire a uraniului. O implicare a statelor

strine e presupus c s-a materializat prin revolta anti- A hmadinejad. A ceastrevolt a avut loc datorit muamalizrii rezultatelor electorale dintre Mahmud

A hmadinejad i Mir-Hossein Mausavi, candidatul opoziiei. Numrul deceselor a

fost de 36 de mori dup numrtoarea oficial a guvernului iranian sau de 72

dup numrtoarea susintorilor lui Mousavi. Programul nuclear iranian este

atent supravegheat de ctre Rusia i China, aceste state fiind partenerii

comerciali cei mai importani, ce au reticiene în a aplica cauzele embargoului



impus de SU A . Mai mare îngrijorare vine din partea israelienilor, adversari

declarai ai Teheranului. Într-un interviu acordat unui jurnalist de la Ä The

A tlantic´, pe 31 martie 2009, primul ministru izraelian Beniamen Netanzahu

declara c dac Iranul apuc s produc bomba atomic, atunci se va comporta ca

o for nuclear. i atunci, cine va mai controla distribuia petrolului în OrientulMijlociu? Teheranul sau Washintonul? În plus, Israelul susine c nu va fi pace în

Orientul Mijlociu atâta timp cât Iranul nu va abandona programul nuclear i va

continua în sponsorizarea gruprilor Hazbollah i Hamas.

y În consecin, situaia Orientului Mijlociu este extrem de complicat, cu un grad

mare de periculozitate, un eventual conflict sionisto-iranian având un grad mare

de implicare la nivel mondial: SU A , China, Rusia, U.E., Venezuela i alte state

mari. Economia mondial va avea mult de suferit datorit unui conflict mondial.

y Terorismul rmâne o problem global deoarece acest fenomen nu poate fi stopatoricât de mult s-ar dori acest lucru. Paul Robinson, fost director asociat de

securitate naional la laboratoarele naionale Los A lamos, SU A , a atras atenia: Ä

Numrul de lucruri pe care un terorist le poate face este de departe mai mare

decât am putea s ne imaginm. Noi vom fi întotdeauna în postura de a

presupune raional viitoare aciune a unui adversar de cele mai multe ori

iraional´. [19]

y A tâta timp cât nevoia de resurse de petrol, cât consumul statelor mari va crete,

iminena unui rzboi este foarte mare. Un argument concludent îl reprezint

declasificarea unor documente britanice secrete din 2004 ce demonstreazinteresul SU A pentru petrolul din Orientul Mijlociu. Mai mult de atât, aceste

documente relateaz faptul c SU A dorea cu orice pre petrol i c ar fi atacat cu

orice pre A rabia Saudit, Kuweit i A bu Dhabi pe la mijlocul secolului XX.

y Prin urmare se spune c istoria este Ämagistra vitae´ i c noi oamenii ar trebui s

tragem unele concluzii i s evitm cu orice pre atrocitile comise în al Doilea

Rzboi Mondial când au murit peste 50 de milioane de oameni sau în Primul

peste 8 milioane. De aceea fiecare decizie trebuie gândit i luat în interesul

ceteanului i al locuitorului, nu al oricrei societi petroliere.y y [1] Victor Duculescu, Managementul crizelor i soluionarea acestora, Editura

Universitar, 2008, pag.156 y [2] Ion Dragoman, Nicolae Purd, David Ungureanu, Drept Internaional

Umanitar, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 20



y [3] Frunzeti Teodor, Geostrategie, Editura Centrului Tehnic Editorial al A rmatei,

Bucureti, 2009, pag. 7

y [4] Claval Paul, Geopolitic i Geostrategie, Gândirea politic, spaiul i teritoriul

în secolul al XX-lea, editura Corint, Bucureti, 2001, pag. 6

y [5] Frunzeti Teodor, Geostrategie, Editura Centrului Tehnic Editorial al A rmatei,Bucureti, 2009, pag. 8

y [6] DEX, A cademia Român, Institutul de Lingvistic, ÄIorgu Iordan´, editura

A cademia Român, 1975

y [7] Brzezinski, Zbiegniew, Marea tabl de ah. Supremaia american i

imperativele sale geografice, editura Universul Enciclopedic, Bucureti, 2000

y [8] http//www.globalpolicy.org

y [9] english.peopledaily.com

y [10] A nghel A ndreescu, Nicoale Radu, Jihadul Islamic, Editura M.I.R. A .,Bucureti 2008, pag. 213

y [11] Ä Orice act sau ameninare cu violena indiferent de motivele sau scopurile

sale, care se produce pentru a avansa scopurile unui individ sau un scop criminal

i care urmrete a provoca panic în rândul populaiei prin rnirea, punerea în

pericol a vieii, libertii sau securitii acestora sau urmrind a aduce un

prejudiciu mediului sau instalaiilor publice sau private ori cu intenta de a pune

în pericol resursele naionale.´

y [12] Ä Terorismul reprezint folosirea calculat a violenei sau ameninarea cu

violena, în scopul inducerii de teama, cu intenia de ai intimida i foraautoritile unui stat s adopte o serie de orientri de tip politic, religios sau

ideologic bine determinate.´

y [13] Conform Nun Bilge Criss- natura terorismului PKK în Turcia. Studii ale

conflictului i terorismului, 1995, pag. 17-37

y [14] Numrul deceselor crete vizibil deoarece armata turc atac foarte des

zonele populate de activitii PKK, populaia ajungând s sufere de nenumrate

boli datorita malnutriiei i lipsei de igien, a imposibilitii de dezvoltare

economic datorit srciei zonelor populate de Kurziy [15] Pe lâng acestea au existat i evenimente pregtitoare, provocatoare care au

declanat rzboiul (atacarea de ctre armata israelian a unor avioane siriene,

MIG, în data de 07,04,1967; Egipt, prin generalul A bdel Nasser a continuat

politica de provocare beligerant prin blocarea strâmtorii Tiran pe 22 mai 1967,

cu scopul perturbrii transportului naval izraelian)



y [16] A nghel A ndreescu, Nicolae Radu, Jihadul Islamic, Editura M.I.R. A .,

Bucureti 2008, pagina 345

y [17] Costic Voicu, Mircea Ionescu, Terorismul aerian, Bucureti, Editura Pro

Universitaria, Bucureti, 2006, pag. 85

y [18] Singura ocupaie ce aduce profit este cultivarea opiumului, nu a macului. A ceasta este o afacere ce aduce venituri de peste 150 de milioane de dolari anual,

majoritatea fiind investii în activiti teroriste.

y [19] 16w.Biddle, Keep it Simple and Reliable, Discover, June 1986http://www.arduph.ro/orientul-mijlociu-zona-a-conflictelor-interminabile/

Mari Zone Geopolitice

Documents

Transcript of Mari Zone Geopolitice