8/3/2019 Arta Si Omul - Nasterea operei

1/2

.

,al dramatur-

renascentista, ca oselecta de divertisment.opera a devenit popu-

cu un public larg, ~i s-ain intreaga Europii.

pera este un spectacol d ramat ic In carereplicile sunt cantate ~i au acompania-ment instrumental. De~i textele, muzi-spectacolul fusesera cu mult timp Incombinate In diferite moduri, opera

ap~rut doar la sfar~itul secolului alIn ltalia renascentist;l. erau fascinati~tura cu Grecia sau cuantic~. Atunci cand grupurile de

O 0 ilustra'ie din reprezenta,ia opereiArmide ( 1686), compusa de jean-BaptisteLully. De~i italian de origine, Lully a fondattradi~ia franceza a spectacolelor grandioasepentru curtea regala.Subiectul este preluat din mitologia anticagreaca. Euridice, sotia prea-iubita a poetului ~imuzicianului Orfeu, moare ~i este coborata nInfem; decis sa o salveze, Orfeu o urmeaza,magia caritecului sau ajutandu-l sa infruntetoate primejdiile Infernului. Cu toate ca mitula reprezentat sursa de inspiratie, autorul ~i-apermis sa schimbe ~irul naratiunii -o practicace a devenit un fel de traditie in opera. in ver-siunea antica a povestirii, Orfeu nu face fata

Inva:tati, poeti ~i muzicieni din Florenta au pusproblema Imbuna:ta:tirii dramaturgiei, s-augftndit, spontan, la imitarea vechilor greci carenu rosteau textul dramelor, ci II scandau sauII cftntau. Asemenea dispute ~i speculatii flo-rentine au creat o atmosfera: favorabila: pentruexperimentarea dramaturgiei muzicale. In1597 s-a prezeotat In fata unui public formatdin nobill prima opera: cunoscuta:, Dafne, cumuzica: compusa: de ]acopo Peri.Muzica de opera timpurieDin opera Dafne s-au pa:strat doar cftteva

fragmente. Prima opera: a ca:rei partitura: asupravietuit In totalitate a fost opera Euridice(1600) compusa: de Peri ~i Giulio Cacchini.

8/3/2019 Arta Si Omul - Nasterea operei

2/2

NA~TEREAOPEREI

O Desene pentru un intermezzo -un inter-Iudiu muzical pus in scena intre doua acte aleunei piese dramatice. Adesea inspirate dinclasica mitologie antica, intermezzo-ul a fost,de fapt, predecesorul spectacolului de opera.testului fmalla care este supus (se uit:l inapoila Euridice in timp ce Incearcil sil evadeze dinInfem), insil in operil finalul este triurnfiltor ~iperechea scapil fericit:l.

O afacere aristocraticaPrimele opere erau afaceri aristocratice, pusein scenil n reprezentatiiparticulare a care uauparte nobilii, sau cu ocazia unor cil~iltorii prin-ciare, sau mari receptii. Prima reprezentatiepublicil, in fata unui public care pliltise pentruaceasta,a avut loc in 1637, a Venetia. Expe-rimentul a fost un succes.Au Inceput sil aparnteatre in intreaga Italie ~i opera s-a rnspanditrapid ~i in alte pilrti ale Europei. Aceast:lperioad:l a fost remarcabilil pentru decorurile ~~i costumele pompoase ~i efectele spectacu- .xloase realizate de diverse ma~inilrii din culise.in 1645,un vizitator englez la Venetia, memo-rialistul John Evelyn, nota c~ opera eta "unuldintre cele rnai magnifice ~i rnai luxoase diver-tismente nventate de mintea urnanil".

Opera popularaPopularizarea operei a grnbit schimbilrile Inraportul dintre text ~i muzicil. Intentia origi-nalil a fostaceea ca muzica sil sustinil, din fun-dal, impactul teXtului rostit. Primele spectacoleerau complet vorbite, sau teXtul era scandat ~iexista foarte putirul melodie, sau chiar deloc,iar ritrnul era doar cel dat de vorbirea naturalil,uneori acompaniatil de cativa instrumenti~ti.in 1607,primul mare geniu al op~rei, ClaudioMonteverdi, a angajat un ansamblu mai mare~i mai variat de instrumenti~ti ~i a introdus noiforme de incitare drarnaticil, dand frau liberunor noi expriinilri a emotiilor urnane n muz-ica pe care a compus-o pentru opera sa Orfeu,inspirat:l tot de celebrul rnit al lui Orfeu ~iEuridice. int:lritil de lucrilrile ulterioare ale luiMonteverdi, noua tendintil in arta muzicalil a

Ludovic al XIV-lea al Frantei. Ca uimare, Lullya prosperat, eclipsandu-~i rivalii, iar traditiafondata de el a rnrnas neschimbata paM lasfar~itul secolului al 18-lea.Anglia a fost tara de origine a unui altgeniu muzical, compozitorul Henry Purcell(1659-1695), insa ocaziile de a compuneopere erau limitate. Dramaturgia teatraladomina la acea data Anglia ~i Purcell a com-pus mai ales semi-opere -piese dramatice ncare erau incluse unul sau mai multe inter-ludii muzicale care aveau diferite lungimi.Atunci cand Purcell a avut, in sfar~it,ocazia de a compune o opera adevarataaceastfl a fost o lucrare experimentala com-pusa pentru un spectacol de amatori, la o~coala de fete. Aceasta ucrare, Dido $i Eneas(1689), este o capodopera, dar compozitorulnu a avut succesori in Anglia pana la GeorgFriedrich Handel (1685-1759),de origine ger-mana, stabilit in Anglia. El a introdus stiluloperei italiene care detinea suprematia pestetot in Europa, cu exceptia Frahtei.

devenit din ce in ce mai evidenta. La Inceputulsecolului 18, Alessandro Scarlatti compuneaopere in care muzica era cel mai importantelement ~i in care ariile (solo-urile) au devenitpiesele de rezistenta ale spectacolelor. Anileau devenit sernnul inconfundabil al ~colii ita-liene de opera, foarte bine primita In multeparti ale Europei.

in afara ItalieiFranta ~i-a dezvoltat propria ei traditie, fon-data de ]ean-Baptiste Lully (1632-1687). De~ioriginar din Italia (numele lui real eraGiovanni Battista LullO.. ~i-a dat seama caopera trebuia sa fie adaptata pe placul curtiiregale franceze., ea Insa~i "clasica" ~i sobra.Din aceast1{ cauza, In operele lui Lully muzicadevenise din nou subordonata textului; liniamelodic1{ juca un rol putin important, ea fiindprezenta doar pentru a sustine armonic, de~igrandios, versurile elevate ~i subiectul princi-pal al operei care f1{c~a adesea referire, directsau indirect, la maretia "Regelui Soare",O Compozitorul englez Henry Purcell. Cumopera nu se instaurase inca in Anglia, princi-pale le sale lucrari teatrale erau piese cu lungiinterludii muzicale.

O O scena din II Pomo cf'Oro, realizata in1667. O produc1ie spectaculoasa ce implicaschimbarea a 24 de decoruri in 4 acte ~i carenecesita un numar foarte mare de actori.

7R