NASTEREA DIN NOU - aflaAdevarul.ro

Click here to load reader

  • date post

    25-Nov-2021
  • Category

    Documents

  • view

    1
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of NASTEREA DIN NOU - aflaAdevarul.ro

NASTEREA DIN NOU
Dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea Împria lui Dumnezeu.
Trebuie s v natei din nou! (Ioan 3:3, 7)
,
La început era Cuvântul, i Cuvântul era cu Dumnezeu, i Cuvântul era Dumnezeu. (Ioan 1:1)
Smâna, este Cuvântul lui Dumnezeu. (Luca 8:11)
Fiindc ai fost nscui din nou nu dintr-o smân, care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi,
prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu i care rmâne în veac.
i acesta este Cuvântul, care v-a fost propovduit prin Evanghelie.
(1 Petru 1:23, 25)
3. Legile Împriei lui Dumnezeu
4. Scopul legilor Împriei - Desvârirea omului
5. Viaa din Împria lui Dumnezeu
6. Natura Împriei lui Dumnezeu
7. Este o Împrie a Neprihnirii
8. Este o Împrie a Pcii
9. Este o Împrie a Dragostei
10. Este o Împrie a Bucuriei în Duhul Sfânt
11. Renunarea la lucrurile vechi
12. Lucrurile din Împria lui Dumnezeu
13. Intrarea în Împria lui Dumnezeu
13. Naterea din nou
1
Împria lui Dumnezeu
O „ar/o Împrie cu strzi de aur” unde nu sunt lacrimi, nici durere, unde nu mai este moarte, poate atrage atenia multora dintre noi. Credem c nu este om cruia s i se prezinte posibilitatea unei alte viei mai bune i fr de moarte i s nu-i doreasc o astfel de via. (El va terge orice lacrim din ochii lor. i moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ipt, nici durere, pentru c lucrurile dintâi au trecut. Apocalipsa 21:4; Ulia cetii era din aur curat. Apocalipsa 21:21)
Îns în aceast Împrie, pe lâng „strzile de aur” mai exist i lucruri de ordin spiritual, care sunt greu de îneles i se urc greu la mintea omului, care pentru cei mai muli dintre semenii notri sunt o nebunie. (Omul firesc nu primete lucrurile Duhului lui Dumnezeu, cci, pentru el, sunt o nebunie. 1 Corinteni 2:14)
Aceste lucruri vor aduce o rsturnare de valori în viaa noastr fiind incompatibile cu lucrurile pe care le cunoatem din lume. Din aceste motive pentru muli dintre noi „Împria lui Dumnezeu” rmâne o tain. (Lucruri pe care ochiul nu le-a vzut, urechea nu le-a auzit, i la inima omului nu s-au suit, aa sunt lucrurile pe care le-a pregtit Dumnezeu... 1 Corinteni 2:9)
Fiul lui Dumnezeu a spus s cutm nu numai Împria lui Dumnezeu, ci i „neprihnirea Lui”, ceea ce înseamn c Împria lui Dumnezeu este mult mai mult decât un loc de confort. (Cutai mai întâi Împria lui Dumnezeu i neprihnirea Lui. Matei 6:33)
Muli dintre noi am dori s fim mântuii, s avem parte de Rai, îns neprihnirea din aceast Împrie are un nivel greu de atins; ne cere s renunm la multe lucruri care ne-au fost pân acum un mod de via.
Unul din lucrurile pe care le folosim adesea i la care va trebui s renunm este minciuna, fie mic, fie mare. Putem observa uor c nu este om care s nu fi folosit minciuna niciodat. Ea este întrebuinat când întârziem la munc, când ajungem acas mai târziu, când vrem s ne angajm, în comer... Îns cei ce vor s renune la minciun, vor trebui s plteasc preul pierderii avantajelor pe care le aduce ea.
Înc un lucru dup care am alergat toi este egoismul/iubirea de sine. De când ne natem suntem direcionai doar spre noi, apoi tot episodul vieii este concentrat numai pe acest lucru. Îns trebuie s remarcm c iubirea de sine nu se regsete printre lucrurile din Împria lui Dumnezeu.
Sfânta Scriptur ne evideniaz câteva dintre valorile lumii care nu se regsesc în aceast Împrie: „... iubitori de sine, iubitori de bani, ludroi, trufai, hulitori, neasculttori de prini, nemulumitori, fr evlavie, fr dragoste fireasc, neînduplecai, clevetitori, neînfrânai, neîmblânzii, neiubitori de bine, vânztori, obraznici, îngâmfai; iubitori mai mult de plceri decât iubitori de Dumnezeu. (2 Timotei 3:2) „Cci tot ce este în lume: pofta firii pmânteti, pofta ochilor i ludroia vieii, nu este de la Tatl, ci din lume.” (1 Ioan 2:16)
3
Pentru a afla ce valori se gsesc în Împria lui Dumnezeu este important s nu ne lum dup mulime/dup tradiii, ci s facem o cercetare personal. Cine nu va fi atras de aceste valori i nu va înelege c este chemat s triasc în pacea i „neprihnirea lui Dumnezeu”, nu va reui s cunoasc tainele acestei Împrii.
Sunt multe întrebri pe care trebuie s ni le punem i la care nu vom putea gsi rspuns nicieri în alt parte decât în Sfânta Scriptur. (V rtcii! Pentru c nu cunoatei nici Scripturile... Matei 22:29) Va trebui nu doar s-o citim, ci s o studiem în smerenie pentru a gsi aceste rspunsuri. Iat câteva din aceste întrebri:
1. Cine se afl în aceast Împrie i ce trsturi au cei ce aparin Ei? 2. Care sunt valorile Împriei de sus? (Lucruri pe care ochiul nu le-a
vzut... aa sunt lucrurile pe care le-a pregtit Dumnezeu... 1 Corinteni 2:9) 3. tim c orice venire pe lume are la baz o smân din care se nate noua
via. În aceast smân se afl informaiile genetice necesare noii viei. Scriptura ne spune c naterea în Împria de sus are la baz tot o smân din care va încoli noua via. (Oricine este nscut din Dumnezeu... smâna Lui rmâne în el. 1 Ioan 3:9) Te-ai întrebat ce informaii genetice se regsesc în smâna lui Dumnezeu? A cui chip se afl în smâna din care ne natem din nou? Cum arat acest chip?
4. Te-ai gândit c aceast Împrie are legi privitoare la noul mod de via? Poi s intri/s te nati din nou în aceast Împrie fr s le cunoti i fr s închei un contract/legmânt prin care s te angajezi c le vei respecta? (Vezi: Exod 24:3-8)
5. Care sunt criteriile dup care Dumnezeu alege pe cei puini, din cei muli chemai? (Cci muli sunt chemai, dar puini sunt alei. Matei 22:14)
6. Este necesar s ajungem în timpul vieii la înlimea staturii lui Hristos/la desvârirea caracterului nostru? (Nimic întinat nu va intra în ea. Apocalipsa 21:27)
În paginile care urmeaz vom încerca s-i oferim un rspuns la aceste întrebri, care sperm s trezeasc în tine o dorin în a cunoate tainele acestei Împrii i un foc în a-L cunoate pe Dumnezeu, aa cum este El. (Viaa venic este aceasta: s Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat. Ioan 17:3)
Scriptura ne relateaz c Dumnezeu a avut un plan în care a prevzut crearea unor fiine care s aib trsturile Sale/s aib chipul i asemnarea Sa. (Dumnezeu l-a fcut pe om dup chipul Su, l-a fcut dup chipul lui Dumnezeu. Geneza 1:27)
Scopul creaiei a fost ca omul s triasc în comuniune cu Dumnezeu, dup legile care guverneaz în Împria Sa. Îns omul s-a lsat înelat de Satan i prin urmare s-a desprit de Dumnezeu pierzând asemnarea/chipul Su. (Voi erai mori în pcatele... Efeseni 2:1)
Cuvântul ne arat c înc înainte s întemeieze lumea, Dumnezeu a avut în vedere posibilitatea cderii i a avut pregtit o soluie pentru restaurarea i desvârirea omului. (În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca s fim sfini i fr prihan. Efeseni 1:4) Astfel, Dumnezeu a fcut posibil ca omul s se poat nate din nou, din Dumnezeu i s creasc pentru a se asemna din nou cu
4
El. (Acum suntem copii ai lui Dumnezeu. i ce vom fi, nu s-a artat înc. Dar tim c atunci când se va arta El, vom fi ca El. 1 Ioan 3:2)
Îns cum s-au confruntat Adam i Eva cu iretenia lui Satan, aa se vor confrunta i cei ce vor s ajung în Raiul lui Dumnezeu. Cum i-a înelat pe primii oameni, subminând autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu, tot aa va veni i la noi folosind aceeai medod. (Oare a zis Dumnezeu cu adevrat? Geneza 3:1)
În prezent, una din marile btlii ale lui Satan este ca omul s nu se ridice din „moartea spiritual” în care se afl. El face tot ce-i st în putin ca s nu ajungem la naterea din nou, acesta fiind momentul în care îi pierde dreptul asupra noastr. (Dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea Împria lui Dumnezeu. Ioan 3:7)
Scopul lui este ca s rmânem la o credin (moart) a minii, s nu înelegem c suntem chemai s trim în pacea i neprihnirea din Împrie. (Când un om aude Cuvântul privitor la Împrie, i nu-l înelege, vine Cel ru i rpete ce a fost semnat. Matei 13:19) Aa cum a procedat i la ispitirea Domnului, vine i la noi folosind doar anumite texte din Scriptur (Matei 4:6). Astfel, pentru a anihila orice preocupare care ine de asemnarea noastr cu Domnul, Satan vine prin slujitorii lui s ne înele învându-ne c pentru mântuire este suficient credina în jertfa Domnului nefiind nevoie i de faptele credinei/efortul nostru.
Pentru aceasta, aceti învtori aduc în eviden doar anumite texte din Cuvânt, cum ar fi: „Cci prin har suntei mântuii.” (Efeseni 2:8). Ei nu vor evidenia niciodat texte care s arate c este nevoie i de efortul nostru. (Urmrii pacea i sfinirea, fr care nimeni nu va vedea pe Domnul. Evrei 12:14; Cine zice: Îl cunosc i nu pzete poruncile Lui, este un mincinos i adevrul nu este în el.” 1 Ioan 2:4)
Dac privim la realitatea din jurul nostru constatm c Satan a înelat pe muli cu aceast învtur. Se poate observa c cei ce s-au lsat înelai au redus Scriptura doar la câteva versete, unul din ele fiind: „Nu prin fapte, ca s nu se laude nimeni.” (Efeseni 2:9). Îns cei ce au primit aceast învtur vor trebui s spere c la înviere Dumnezeu va avea o formul special pentru a le cura „cumva” caracterul de toate nravurile cu care pleac de pe pmânt: de mânie, de rutate, de defimare... (vezi doctrinele desvâririi de dup moarte: a purgatoriului, a vmilor, în mia de ani...)
Este adevrat c pentru cei ce se vor încrede în El i vor crede în jertfa Lui, lucrarea de la cruce face posibil iertarea pcatelor i rscumprarea. (Coloseni 1:13, 14) Îns pentru a ne aduce la asemnarea cu El, Domnul nu lucreaz singur, ci împreun cu faptele credinei noastre fcute în ascultare fa de învturile Lui. (În Isus Hristos, nici tierea împrejur, nici... n-au vreun pre, ci credina care lucreaz. Galateni 5:6) Lucrarea de la cruce nu ne va folosi dac vom avea o credin moart. (... tot aa i credina fr fapte este moart. Iacov 2:26)
Cuvântul Scripturii ne avertizeaz c dac auzim mesajul Evangheliei i nu vom flmânzi i înseta dup neprihnirea Împriei, atunci Dumnezeu ne va da o lucrare de rtcire ca s credem o minciun. (Din aceast pricin, Dumnezeu le
5
trimite o lucrare de rtcire, ca s cread o minciun, pentru ca toi cei ce n-au crezut adevrul, ci au gsit plcere în nelegiuire, s fie osândii. 2 Tesaloniceni 2:10)
Scriptura ne spune c dac nu ne vom ine de cuvintele Domnului Isus, atunci ne vom contamina cu boala cercetrilor fr rost care ne va duce la pierzare. (Dac... nu se ine de cuvintele sntoase ale Domnului Isus... are boala cercetrilor fr rost i a certurilor de cuvinte... ale oamenilor... lipsii de adevr. 1 Timotei 6:3)
Dac privim la mulimea gruprilor religioase (fiecare declarând c deine adevrul) putem observa uor cât de muli merg pe aceast cale a susinerii unor învturi specifice gruprii lor i care duc doar la certuri de partide. Dac nu vom cerceta Scriptura pentru a ne tri viaa în neprihnirea Împriei dup legea lui Hristos i ne vom rezuma doar la a studia i la a susine „anumite învturi” cum ar fi: vorbirea în limbi, privitoare la revenirea Domnului, importana numelui lui „Yehova”, importana pzirii Legii, a unei zile... atunci diavolul a câtigat btlia.
Muli s-au lsat astfel înelai c adevrata via duhovniceasc este s fii preocupat cu susinerea învturii gruprii de care aparii sau a diverselor teorii existente. Cine are ochi, va vedea c aceste învturi au de fapt ca scop s ne in departe de adevrata chemare, aceea de a tri în pacea i neprihnirea Împriei.
Pentru a nu ne lsa înelai de Satan, fiecare om care-L caut pe Dumnezeu trebuie s îneleag c este chemat nu s susin o teorie, ci s se nasc din nou i s creasc pentru a fi asemenea Lui! (Fii, deci, desvârii, dup cum i Tatl vostru cel ceresc este desvârit. Matei 5:48) Dac vom fi sinceri va trebui s recunoatem c tim puine lucruri în privina aceasta. Muli dintre noi când se gândesc la aceast asemnare cu Dumnezeu, rmân la partea exterioar care se poate vedea cu ochii. Este adevrat c Dumnezeu ne este descoperit i în acest sens, dar când vorbim despre asemnarea Lui cu omul, aceste cunotine nu ne vor ajuta prea mult.
Îns exist o parte interioar în care ne putem asemna cu Dumnezeu i care poate fi cunoscut de om, îns nebgat în seam de cei mai muli. Aceast parte este inima lui Dumnezeu/felul Lui de a fi. Va trebui s înelegem c nu vom putea ajunge s ne asemnm cu El/s fim ca El dac nu vom fi interesai s-L cunoatem, dac nu vom fi interesai s tim care sunt cile Sale/trsturile Lui, i fr s ne dorim s avem o inim asemntoare cu a Lui. (Arat-mi cile Tale; atunci Te voi cunoate... Exod 33:13)
Iat cum descrie Scriptura inima/Chipul lui Dumnezeu: „Domnul, Dumnezeu este plin de îndurare i milostiv, încet la mânie, plin de buntate i credincioie.” (Exod 34:6; „Domnul este îndelung rbdtor.” (Psalmi 145:8) „Toate cile Lui Sunt drepte. El este un Dumnezeu credincios i fr nedreptate; El este drept i curat.” (Deuteronom 32:4) „Dumnezeu este dragoste.” (1 Ioan 4:16)
Astfel, pentru a ajunge s ne asemnm cu El va trebui s îndrgim felul Lui de a fi, s fim atrai de frumuseea caracterului Su. (Nimeni nu poate veni la Mine, dac nu-l atrage Tatl. Ioan 6:44) Apoi va trebui s lepdm lucrurile ce pân acum
ne-au fost valori i va trebui s-L urmm/s-L imitm ca un copil pe printele lui în tot ce face. Aa cum un prunc începe s se deprind cu lucrurile noi din via învând i copiind pe prinii si, acelai lucru se va întâmpla i cu cel ce se nate din Dumnezeu. El ne va fi Tat i va lucra cu noi pentru a ne imprima însuirile Lui.
Numai dac ne vom lsa prelucrai de El, inima noastr se va asemna tot mai mult cu inima Lui, aa cum gsim scris despre David c era om dup inima lui Dumnezeu. (Am gsit pe David... om dup inima Mea. Fapte 13:22)
Împria lui Dumnezeu pe Pmânt
Împria lui Dumnezeu este în primul rând o Împrie spiritual fiind descris de Sfânta Scriptur ca un loc al neprihnirii, al pcii i al dragostei, fiind opusul Împriei întunericului. (Cci Împria lui Dumnezeu nu este mâncare i butur, ci neprihnire, pace i bucurie în Duhul Sfânt. Romani 14:17)
Aa cum este Împria, tot aa sunt i cei ce-i aparin. Dac o s cercetm Scriptura, o s descoperim c trsturile care definesc Împria de sus sunt i trsturile care-i definesc atât pe cetenii ei, cât i pe Dumnezeu.
Scriptura îl mai descrie pe Dumnezeu ca fiind: Domn al neprihnirii, Domn al pcii i al dragostei. (El este drept i curat. Deuteronom 32:4; Este întâi Împrat al neprihnirii apoi Împrat al pcii Evrei 7:1, 2; Dumnezeu este dragoste. 1 Ioan 4:16)
Datorit cderii lui Adam, omul prin naterea natural, se nate mort spiritual i nu are drept de cetenie în aceast Împrie. (Aducei-v aminte c în vremea aceea erai fr Hristos, fr drept de cetenie... fr ndejde. Efeseni 2:12)
Ca s devin posibil rscumprarea noastr, cât i iertarea pcatelor, Domnul Isus a pltit acest pre prin moartea Lui. A murit ca noi s putem începe o via nou. (El ne-a izbvit de sub puterea întunericului, i ne-a strmutat în Împria Fiului dragostei Lui, în care avem rscumprarea, prin sângele Lui, iertarea pcatelor. Coloseni 1:13, 14) Aceast Împrie a lui Dumnezeu care a coborât din cer, o putem privi ilustrativ ca fiind un teritoriu/o ambasad în care guverneaz legile de sus.
Domnul Isus a fost trimis ca ambasador al acestei Împrii, cu misiunea s aduc acest „Teritoriu Sfânt” în inimile noastre. El se afl la intrarea/Ua acestei ambasade vestind oamenilor lucrurile/legile care guverneaz în Ea. (Trebuie s vestesc Evanghelia Împriei lui Dumnezeu i în alte ceti. Luca 4:43)
Legile Împriei lui Dumnezeu
Muli am vrea s fim în Împria Sa, am vrea s fim mântuii/s scpm de mânia viitoare, dar pe puini intereseaz c acolo guverneaz Legile lui Dumnezeu care sunt venice i neschimbtoare. (Cuvântul Domnului rmâne în veac. 1 Petru 1:25) Scriptura ne spune c Dumnezeu ne-a trimis i nou aceste legi ca prin pzirea
6
7
lor s nu vedem moartea venic. (Dac pzete cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea. Ioan 8:51; Legea Duhului de via în Hristos Isus, m-a izbvit de Legea pcatului i a morii. Romani 8:2)
La o privire mai atent se poate observa c legile lui Dumnezeu exprim modul Lui de gândire/felul Lui de a fi, acestea fiind o reflexie/o imagine a chipului Su. (Cci „cine a cunoscut gândul Domnului?” 1 Corinteni 2:16). Astfel, putem considera fr s greim c Domnul pune legile Lui în inima noastr cu scopul de a rescrie/de a întipri chipul Su în noi. (Voi pune legile Mele în inimile lor i le voi scrie în mintea lor. Evrei 10:16; Noi... avem gândul lui Hristos. 1 Corinteni 2:16)
Putem observa c o parte din legile din lumea secular nu contravin legilor lui Dumnezeu. Vom lua ca exemplu legea fiscal. Domnul este cel care a rânduit „Statul” ca fiind slujitor al Lui pentru colectarea taxelor. (S pltii i taxele. Cci dregtorii sunt... slujitori ai lui Dumnezeu. Romani 13:6)
Astfel, legile care sunt date de aceste stpâniri rânduite de Dumnezeu i care nu contravin legilor lui Dumnezeu va trebui s le privim ca fiind subordonate legilor de sus. (Oricine s fie supus stpânirilor celor mai înalte. Romani 13:1)
Îns dac o lege a rii de jos va intra în conflict cu o lege a Împriei, va trebui s punem în practic legea Împriei. (Judecai voi singuri dac este drept înaintea lui Dumnezeu s ascultm mai mult de voi decât de Dumnezeu. Fapte 4:19)
Vom lua un exemplu în domeniul drepturilor omului. În ara de jos/în lume dac i se face o nedreptate, legea din lume îi d dreptul la aprare. Astfel, vei putea apela la poliie, justiie, pentru a i se face dreptate.
În ara de sus, legea este diametral opus. Ea te oblig s trieti în pace cu toi oamenii. În cazul în care se judec cineva cu tine ca s-i ia haina, pentru a pstra pacea, legea de sus îi spune ca s-i lai i cmaa. (Matei 5:40)
Scopul legilor Împriei - Desvârirea omului
În lume, omenirea se afl în întunericul pcatului. Nu este om care s fac binele. Pentru c omul are înclinaie spre ru, lumea secular are legi care s ne fac posibil convieuirea. Ele condamn i pedepsesc faptele rele, îns n-au putere s lucreze la desvârirea omului. La fel ne spune Scriptura i despre legea lui Moise, care a fost „adugat” din pricina clcrilor de lege. (Pentru ce este Legea? Ea a fost adugat din pricina clcrilor de lege. Galateni 3:19)
Îns în Împria cereasc lucrurile nu sunt tot ca în lume. Cei ce se afl în Împria venic a lui Dumnezeu triesc în lumin i sunt desvârii, fr pcat. Pentru a locui cu Dumnezeu în venicie, omul trebuie s se nasc din nou i s ajung la nivelul cerut de neprihnirea Împriei/la chipul lui Dumnezeu. (Fii, deci, desvârii, dup cum i Tatl vostru cel ceresc este desvârit. Matei 5:48)
Pentru a ajunge la desvârirea cerut de Împria de sus, ne-a fost adus
8
legea Împriei/legea lui Hristos care se adreseaz omului dinuntru, pentru a ne schimba inima, aceast lege fiind mult superioar Legii lui Moise. (Nu sunt fr o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos. 1 Corinteni 9:21)
Atragem atenia s nu se confunde Legea Împriei care este numit i Legea Duhului de via în Hristos Isus, cu Legea lui Moise (Romani 8:2). Legea este sfânt i dreapt (Romani 7:12), îns nu putea s fac pe om desvârit. (...cci Legea n-a fcut nimic desvârit. Evrei 7:19; În adevr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare... nu poate niciodat ...s fac desvârii pe cei ce se apropie. Evrei 10:1)
Legea Împriei/Legea lui Hristos în care este inclus legea moral a lui Moise, are ca int s ne fac s fim ca El/s ne însuim trsturile Sale. (Cine iubete pe alii, a împlinit Legea. Romani 13:8; Purtai-v sarcinile unii altora i vei împlini astfel Legea lui Hristos. Galateni 6:2) Astfel, cel ce va împlini Legea lui Hristos, nu va desfiina Legea lui Moise, ci o va întri. (Prin credin desfiinm noi Legea? Nicidecum. Dimpotriv, noi întrim Legea. Romani 3:3; Pentru ca porunca Legii s fie împlinit în noi, care trim ...dup îndemnurile Duhului. Romani 8:4)
Învturile/poruncile lui Hristos sunt o coal a integritii, a pcii i a dragostei. Ele vor prinde via în inima noastr în msura în care ne vom lsa condui de Duhul Domnului i vom asculta de ele. (Îmbrcai-v cu o inim plin de îndurare, cu buntate, cu smerenie, cu îndelung rbdare. Coloseni 3:12)
Astfel, nu numai faptele exterioare, ci i gândurile noastre vor trebui subordonate legii lui Hristos. (i învai-i s pzeasc tot ce v-am poruncit. Matei 28:20; Orice gând îl facem rob ascultrii de Hristos. 2 Corinteni 10:5)
Duhul Sfânt folosete aceste învturi pentru a forma, în cel care se las cluzit de El, un chip asemntor cu al lui Hristos. (Suntem schimbai în acelai chip al Lui... prin Duhul. 2 Corinteni 3:18)
Una din aceste învturi/porunci ne spune s nu ne împotrivim celui ce ne face ru. Prin punerea ei în practic, va rodi în noi: pacea, îndelunga rbdare; o road a Duhului, o parte din chipul lui Dumnezeu. (S nu v împotrivii...Matei 5:39)
Cei ce vor intra/se vor nate în Împria de sus sunt învai i cluzii de Duhul Sfânt, apoi sunt trecui prin încercrile credinei pentru a se întri i pentru a ajunge la desvârire. (Încercarea credinei voastre lucreaz rbdare. Dar rbdarea trebuie s-i fac desvârit lucrarea, ca s fii desvârii. Iacov 1:3, 4)
Încercrile prin care vom trece nu sunt mai mari decât puterea omeneasc i au ca scop s ajungem la biruin asupra întunericului, pentru a ne face vrednici de a locui împreun cu sfinii. (Cei ce vor fi gsii vrednici... Luca 20:35)
Cercetare personal:
– În ce Împrie ne aflm? În cea de sus, sau în cea de jos? Cror legi le acordm întâietate? Am schimbat valorile lumii cu cele din Împria lui Dumnezeu?
– Când ne aflm în dificultate/conflict cu cineva, la legile crei ri apelm?
9
Viaa din Împria lui Dumnezeu
Dumnezeu a creat Universul i a pus toate lucrurile într-o ordine perfect, cu legile lor de funcionare. Una din aceste legi este legea gravitaiei. Datorit acestei legi, pmântul nu se abate de la traiectoria lui nici la dreapta nici la stânga. Soarele de asemenea, are mersul lui în constelaia universului. Toate s-au fcut prin Cuvântul lui Dumnezeu i urmeaz legile Lui perfecte. (Cerurile au fost fcute prin Cuvântul Domnului. Psalmi 33:6)
Tot aa stau lucrurile i în privina omului. Legile lui Dumnezeu dup care trebuie s triasc sunt perfecte, ele îl duc ctre inta final, la dragostea desvârit. (inta poruncii este dragostea. 1 Timotei 1:5) Singura opiune este s accepte modul de ascultare impus de Dumnezeu i aceasta îi va asigura reuita. Orice abatere de la aceste legi perfecte ne vor face s greim inta. (Dac Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit, i dac orice abatere i orice neascultare i-a primit o dreapt rspltire, cum vom scpa noi, dac stm nepstori... Evrei 2:2, 3)
Modelul ascultrii Domnul Isus a venit în lumea noastr s ne învee prin exemplul personal cum se triete în Împrie i s ne arate ce relaie trebuie s fie între Dumnezeu i cei ce vor fi admii în Împria de sus. A fost trimis de Tatl s fie pentru noi un model. Un model în toate: în dragoste, în îndelung rbdare, în blândee, în smerenie... i în primul rând un model de ascultare. A fost asculttor în toate lucrurile, pân la moarte. (S-a smerit i S-a fcut asculttor pân la moarte, i înc moarte de cruce. Filipeni 2:8; Plcerea Lui va fi frica de Domnul. Isaia 11:3)
Domnul Isus a renunat la voia Lui/s-a lepdat de Sine i a luat chip de rob. (Eu nu pot face nimic de la Mine însumi: judec dup cum aud; i judecata Mea este dreapt, pentru c nu caut s fac voia Mea, ci voia Tatlui, care M-a trimis. Ioan 5:30; S-a desbrcat pe Sine însui i a luat un chip de rob. Filipeni 2:7)
Când suntem chemai la mântuire, Domnul Isus ne cere s-I urmm exemplul i s ne lepdm de noi înine cum a fcut-o El. (Dac voiete cineva s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-i ia crucea în fiecare zi, i s M urmeze. Luca 9:23; Cine zice c rmâne în El, trebuie s triasc i el cum a trit Isus. 1 Ioan 2:6)
Prin felul cum i-a trit viaa pe pmânt ne arat calea care duce la desvârire. El a pzit Cuvântul înainte ca s ne spun nou s-l pzim. (Dar îl cunosc i pzesc Cuvântul Lui. Ioan 8:55) Putem observa acest lucru din modul cum a pzit legea Împriei cu privire la judecat: „Nu judecai, ca s nu fii judecai.” (Matei 7:1, 2)
Înainte s ne porunceasc nou, „s nu judecm”, El a pzit aceast porunc pân la moarte. („Omule” i-a rspuns Isus „cine M-a pus pe Mine judector sau împritor peste voi?” Luca 12:14; Eu n-am venit s judec lumea, ci s mântuiesc lumea. Ioan 12:47) El a fost supus lui Dumnezeu i nu i-a judecat nici chiar pe cei care l-au omorât. (În smerenia Lui, judecata I-a fost luat. Fapte 8:33; Când era batjocorit, nu rspundea cu batjocuri... ci Se supunea dreptului Judector. 1 Petru 2:23)
10
Pentru a se înelege mai bine cum trebuie s trim în Împria de sus, îi avem ca exemplu i pe îngerii Domnului. Când sunt pui în situaia s pzeasc legea Împriei cu privire la judecat i defimare ei o împlinesc fr abatere. (Citete 2 Petru 2:11) Unul din ei este arhanghelul Mihail. El nu a îndrznit s calce aceast lege a Împriei. (Mihail, când se împotrivea diavolului... pentru trupul lui Moise, n-a îndrznit s rosteasc împotriva lui o judecat de ocar. Iuda 1:9)
Muli îi vor scuza poate neascultarea zicând c este normal ca cei ce se afl în prezena Domnului s aib putere s asculte fr s se abat. Îns Scriptura ne mai d ca exemplu de ascultare pe Noe i Avraam, acetia fiind de data aceasta reprezentani de-ai notri, oameni supui greelilor ca i noi. Când au fost pui în situaia s pzeasc porunca Domnului, ei nu au cârtit, nu au negociat, ci doar au împlinit exact aa cum li s-a poruncit. (Aa a i fcut Noe: a fcut tot ce-i poruncise Dumnezeu. Geneza 6:22; Prin credin a adus Avraam jertf pe Isaac, când a fost pus la încercare. Evrei 11:17)
Pentru a înelege consecinele unei ascultri pariale/pe jumtate, Scriptura ni-l d ca exemplu pe Împratul Saul care a pzit porunca lui Dumnezeu, dar nu în întregime. Când Dumnezeu i-a poruncit s nimiceasc cu desvârire tot ce aparinea poporului amalecit, Saul a ascultat, îns nu a pzit „tot” ce a poruncit Domnul. (Dar Saul i poporul au cruat pe Agag, i oile cele mai bune... ; n-a vrut s le nimiceasc cu desvârire. 1 Samuel 15:9)
La prima vedere i el a ascultat de Dumnezeu pentru c pzit o mare parte din ce i-a poruncit Dumnezeu. (Saul a rspuns lui Samuel: Am ascultat glasul Domnului, i m-am dus în calea pe care m trimitea Domnul. 1 Samuel 15:20) Îns aceast ascultare parial, de care Saul era încredinat c este ascultare, Dumnezeu o numete neascultare la fel de vinovat ca ghicirea. Iat ce credea i ce afirma Saul: „Am pzit cuvântul Domnului.” (1 Samuel 15:13) Se poate observa c rspunsul lui Dumnezeu este total diferit: „Îmi pare ru c am pus pe Saul împrat, cci se abate de la Mine i nu pzete cuvintele Mele.” (1 Samuel 15:11)
Va trebui s înelegem c nu suntem chemai s ascultm de un Dumnezeu discreionar, ci ascultarea este esenial pentru a ne asigura salvarea noastr.
Aa cum pentru a se salva de potop, Noe a trebuit s construiasc un chivot, tot aa i noi pentru salvarea noastr va trebui s lucrm pentru a avea chipul lui Hristos în noi. (Simt durerile naterii, pân ce va lua Hristos chip în voi! Galateni 4:19; Hristos în voi, ndejdea slavei. Coloseni 1:27) Ca s se salveze, Noe a pzit tot ce i-a poruncit Dumnezeu. Tot aa i eu, ca s ia chip Hristos în mine va trebui s pzesc tot ce mi-a poruncit Domnul. (Pe El s-L ascultai în tot ce v va spune. Fapte 3:22)
Trebuie s pzim legea lui Hristos în totalitatea ei pentru c în ea gsim gândul lui Dumnezeu/imaginea chipului Su, chip care azi este vzut de aa puini oameni i care nu poate fi vzut altfel. (Cine zice: „Îl cunosc” i nu pzete poruncile Lui, este un mincinos, i adevrul nu este în el 1 Ioan 2:4; .... ca s nu vad strlucind lumina
11
Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. 2 Corinteni 4:4) Iat câteva dintre aceste porunci care arat felul Lui de a fi: „Oriicui vrea s
se judece cu tine, i s-i ia haina, las-i i cmaa. Matei 5:40; „Dai, dar, Cezarului ce este al Cezarului.” (Luca 20:25); „Ferii-v s nu defimai.” (Matei 18:10)
Întrebarea care se pune, este: Cum pzim aceste porunci? Cum a pzit Noe/ Avraam; fcând tot ce le-a poruncit Dumnezeu? Sau le pzim parial, ca Saul?
Domnul vrea s lucreze cu orice om care se las modelat de El, aa cum a lucrat cu Noe/cu Avraam, i s-l aduc la nivelul la care s poat s spun c este vrednic s moteneasc Împria lui Dumnezeu. (Sunt încredinat c Acela care a început în voi aceast bun lucrare, o va isprvi pân în ziua lui Isus Hristos. Filipeni 1:6; ...pân vom ajunge toi... la înlimea staturii plintii lui Hristos. Efeseni 4:13)
Pentru ca Duhul s lucreze la desvârirea caracterului nostru va trebui s trim într-o ascultare deplin/ca robi fa de Domnul i fa de legile Lui. (V-ai fcut robi ai lui Dumnezeu, avei ca rod sfinirea, iar ca sfârit: viaa venic. Romani 6:22)
Numai cel ce va fi în aceast poziie de ascultare deplin, de neclintit, ascultare ce l-a caracterizat pe Noe/sau pe Avraam i care este la polul opus (ne)”ascultrii” lui Saul, acela va reui s termine de construit „chivotul salvrii”. Ne înelm amarnic dac ne trim viaa într-o ascultare ca cea a lui Saul, motivând c toi suntem slabi i s credem c vom fi fcui desvârii la înviere pe baza jertfei lui Hristos.
Sângele lui Hristos a curs pentru iertarea pcatelor, îns desvârirea fiinei noastre o face Duhul Sfânt; doar, dac pzim Cuvântului Domnului. (Suntem schimbai în acelai chip al Lui... prin Duhul Domnului. 2 Corinteni 3:18)
S ne întrebm: Poate lua chip Hristos în noi fr o ascultare deplin? (Copilaii mei... simt durerile naterii, pân ce va lua Hristos chip în voi! Galateni 4:19)
Natura Împriei lui Dumnezeu
Putem observa uor c lumea secular are un standard total diferit de standardul Împriei lui Dumnezeu. Înc de când suntem mici copii, pentru a ne atinge scopul pe care ni-l propunem, ne folosim într-o msur mai mare sau mai mic de regula: „scopul scuz mijloacele”. Astfel, pentru omul care se afl într-o încurctur, regula este s se foloseasc de: mânie, minciun, vicleug, mit, copiat...
Îns lucrurile de sus, pregtite de Dumnezeu pentru ca s umblm în ele sunt total diferite de lucrurile din lume, sunt lucruri care nu ajung la mintea omului mort spiritual. (Lucruri pe care ochiul nu le-a vzut, urechea nu le-a auzit, i la inima omului nu s-au suit, aa sunt lucrurile pe care le-a pregtit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. 1 Corinteni 2:9; Dac, deci, ai înviat împreun cu Hristos, s umblai dup lucrurile de sus, unde Hristos ade la dreapta lui Dumnezeu. Gândii-v la lucrurile de sus, nu la cele de pe pmânt. Coloseni 3:1)
12
Dac vom umbla dup aceste lucruri ca dup o comoar, atunci le vom gsi i ne vom bucura de ele, acum i în venicie. (Cutai mai întâi Împria lui Dumnezeu i neprihnirea Lui. Matei 6:33; Dac o vei cuta ca argintul, i vei umbla dup ea ca dup o comoar i vei gsi cunotina lui Dumnezeu. Proverbe 2:4, 5)
Lucrurile de sus dei sunt atât de simple, sunt opuse lucrurilor pe care omul le caut; pentru muli dintre noi acestea fiind o nebunie. (Omul firesc nu primete lucrurile Duhului lui Dumnezeu, cci, pentru el, sunt o nebunie. 1 Corinteni 2:14)
Vom încerca în rândurile care urmeaz s detaliem câteva valori care se regsesc în Împria lui Dumnezeu i care definesc natura ei. Sperm s te lai atras de ele!
a. Neprihnirea - Este o Împrie a neprihnirii
Una din lucrurile de sus/din marile valori ale Împriei lui Dumnezeu este neprihnirea/sfinenia. (Sfinenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cât vor ine vremurile. Psalmi 93:5) Prin urmare putem vorbi de o lege a neprihnirii care guverneaz în Împria cerurilor. (Dar noi, dup fgduina Lui, ateptm ceruri noi i un pmânt nou, în care va locui neprihnirea. 2 Petru 3:13)
Cei ce sunt flmânzi i însetai dup valorile neprihnirii sunt primii în aceast Împrie. (Ferice de cei flmânzi i însetai dup neprihnire! Matei 5:6)
Definiia din dicionar pentru neprihnire: fr pcat, pur, imaculat, neptat, curat. Vom enumera câteva din aceste valori care se regsesc în Împrie:
Cinstea/corectitudinea În aceast Împrie nimeni nu se bucur de nelegiuire, nu îneal, nu
folosete darurile/mita, nu umbl cu vicleug, nu defimeaz. (Oricine rmâne în El, nu pctuiete; oricine pctuiete... nu L-a cunoscut. 1 Ioan 3:6)
Cei ce se afl în Împrie nu poftesc i nu îi însuesc lucrurile celorlali. Nu îi însuesc i nu folosesc lucruri de la locul de munc care nu le aparin. Ex: Nu folosesc maina sau lucrurile firmei pentru scop personal. (S nu pofteti nici un... lucru care este al aproapelui tu. Deuteronom 5:21) Nu au pe calculator softuri furate/piratate. Nu lucreaz la negru, nu fur taxele de la Stat. (Tot pentru aceasta s pltii i taxele. Cci dregtorii sunt nite slujitori ai lui Dumnezeu. Romani 13:6)
Când au de dat examene nu se folosesc de copiat/nu fur ce nu este a lor. Dac au lucruri pe care le-au furat când erau în întuneric, vor renuna s le mai foloseasc, înapoindu-le i despgubind acolo unde este posibil. (S-i mrturiseasc pcatul, i s dea înapoi în întregime preul lucrului câtigat prin mijloace necinstite, adugând a cincea parte; s-l dea aceluia fa de care s-a fcut vinovat. Numeri 5:7)
Verificare: Ai lucruri de la serviciu, sau din alt parte pe care i le-ai însuit i de care te foloseti? Ai pe calculator softuri furate? Furi taxele prin munca la negru?
Ei „ursc” i nu folosesc darurile/mita. Scriptura ne spune c cei ce practic mita au inima stricat. (Mita stric inima. Eclesiastul 7:7; ...luau mit... i clcau
13
dreptatea. 1 Samuel 8:3; Cel ce urte mita va tri. Proverbe 15:27) Mita conform dicionarului: sum de bani, sau obiecte primite, oferite sau
promise unei persoane cu scopul de a o determina s-i încalce sarcinile de seviciu, sau s-i îndeplineasc atribuiile de serviciu mai contiincios.
Poate puini dintre noi sunt într-o anumit poziie care le d ocazie de a primi daruri/mit, dar cei mai muli sunt în situaia de a da. Muli, pentru a-i rezolva problemele, sunt pui în situaia de a folosi darurile/mita. Trebuie s înelegem c, atunci când noi iniiem recompensarea unui serviciu deja pltit, fie public, fie privat, dm celuilalt prilej de pctuire, de cdere în pcat.
Pentru a ne strica inima, Satan ne aduce în via multe prilejuri de felul acesta. (un exemplu fiind la spital, la doctor) Când suntem pe patul de spital i suntem în nevoie, dac o vom determina pe asistent s fie mai amabil punându-i ceva în buzunar, atunci noi suntem cei care o ispitim, aducând prilejul de pctuire. (i se poate întâmpla ca acea asistent s fie credincioas!)
Prin darul nostru îi cerem s se ocupe mai mult de noi i va ajunge astfel s neglijeze pe cel care nu are s-i dea. Prin primirea acestor daruri ea îi va strica inima i va nedrepti pe cel ce nu are. (S nu primeti daruri; cci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschii i sucesc hotrârile celor drepi. Exod 23:8)
Prin gestul nostru, noi suntem cei care o provocm s calce Cuvântul lui Dumnezeu/noi suntem cei ce îi stricm inima.
Învtura Împriei ne avertizeaz la modul cel mai serios, artând cât este de grav s ispiteti sufletele i s le strici inima. (Este cu neputin s nu vin prilejuri de pctuire; dar vai de acela prin care vin! Ar fi mai de folos pentru el s i se lege o piatr de moar de gât. Luca 17:1, 2)
Pentru a înelege gravitatea acestui pct, e bine s observm c legile lumii seculare condamn mai tare pe cel ce instig la luare de mit, decât pe cel ce ia mit.
Cetenii Împriei trebuie s fie tot timpul în alert pentru a nu fi printre cei ce aduc prilejul de pctuire, pentru a nu face lucrarea celui ru. (Judecai s nu facei nimic, care s fie pentru fratele vostru ...un prilej de pctuire. Romani 14:13)
Cei ce vor hotrî s pzeasc legea neprihnirii, vor fi prigonii. Îns vor fi recompensai cu pacea i odihna de sus, pace care le certific apartenena la Împrie. (Ferice de cei prigonii din pricina neprihnirii, cci a lor este Împria cerurilor! Matei 5:10; Lucrarea neprihnirii va fi pacea, roada neprihnirii: odihna i linitea pe vecie. Isaia 32:17)
Inima curat Cei ce aparin Împriei de sus nu îi întineaz inima cu lucruri murdare.
Nu merg la sfatul celor ri, nu pun nimic ru înaintea ochilor lor, îi acoper ochii ca s nu vad rul i îi astup urechile ca s nu aud cuvinte nepotrivite. (Isaia 33:15) Ei nu iubesc acele lucruri care hrnesc i trezesc poftele firii pmânteti i nu le folosesc; unele din ele fiind publicaiile lumii (reviste, cri, ziare), radioul
14
lumii i televizorul/internetul lumii. (Nu iubii lumea, nici lucrurile din lume. Dac iubete cineva lumea, dragostea Tatlui nu este în El. 1 Ioan 2:15; Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor ri, nu se oprete pe calea celor pctoi. Psalmi 1:1)
În Împrie/în Biseric, ei vegheaz s nu fie vreunul care s-i strice inima cu lucruri murdare i astfel s contamineze pe ceilali. (Luai seama bine ca nimeni s nu se abat... Vegheai s nu fie între voi nimeni ...lumesc. Evrei 12:15, 16)
Pentru aceasta vor veghea unii asupra altora ca fiecare dintre ei s aib ochiul curat. Dac apare o nevoie pentru cineva i este necesar folosirea internetului, vor urmri ca aceasta s se fac într-un mod controlat i filtrat, pentru a nu da posibilitate lui Satan s ne ispiteasc i s ne hrneasc firea pmânteasc/s ne trezeasc poftele. (Nu voi pune nimic ru înaintea ochilor mei; ursc purtarea pctoilor. Psalmi 101:3; Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor dearte. Psalmi 119:37; Nu purtai grij de firea pmânteasc, ca s-i trezii poftele. Romani 13:14) Nu merg în locuri precum ar fi plajele de la mare, pentru a nu hrni firea i pentru a nu-i întina ochii privind la cei desbrcai i nici pentru a da altora prilej s pctuiasc (... îmbrcate în chip cuviincios, cu ruine i sfial. 1 Timotei 2:9)
Sunt foarte ateni la pofta ochilor, pentru c ea afecteaz tot trupul. (Ochiul este lumina trupului tu. Dac ochiul tu este sntos, tot trupul tu este plin de lumin; dar dac ochiul tu este ru, trupul tu este plin de întuneric. Luca 11:34; Fcusem un legmânt cu ochii mei, i nu mi-a fi oprit privirile asupra... Iov 31:1)
Ei îi in inima curat pentru c numai aa îl vor vedea pe Dumnezeu. (Ferice de cei cu inima curat, cci ei vor vedea pe Dumnezeu! Matei 5:8) Pentru aceasta au scos dinaintea ochilor lor tot ceea ce-i face s cad în pcat. (i dac ochiul tu te face s cazi în pcat, scoate-l i leapd-l de la tine. Matei 18:9)
Se feresc/fug de poftele firii pmânteti care fac ru sufletului. (Prea iubiilor, v sftuiesc ca pe nite strini i cltori, s v ferii de poftele firii pmânteti care se rzboiesc cu sufletul. 1 Petru 2:11; Cci tot ce este în lume: pofta firii pmânteti, pofta ochilor i ludroia vieii, nu este de la Tatl, ci din lume. 1 Ioan 2:16)
Cercetare personal:
– Caui Împria pcii i a neprihnirii ca pe o comoar de mare pre? – Eti flmând i însetat dup neprihnire, s fii imaculat, fr pcat? – Trieti dup legile care guverneaz Împria lui Dumnezeu?
b. Pacea - Este o Împrie a pcii
Împria panic a lui Hristos a fost adesea greit îneleas, chiar de cei care spun c sunt credincioi. Foarte puini sunt cei ce îneleg, accept i triesc dup acest standard de sus. (Din sbiile lor îi vor furi fiare de plug i din suliele lor
15
cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia i nu vor mai înva rzboiul” Isaia 2:4)
Definiia dicionarului pentru pace: Lips de tulburri, de conflicte, de vrajb; armonie, împciuire, înelegere. A strica pacea = a ajunge la conflict cu cineva.
Muli nu observ c Evanghelia Împriei este de fapt Evanghelia pcii. Muli nu vd c Domnul pcii a venit s aduc pe pmânt pacea care guverneaz în Împria cereasc. (Trebuie s vestesc Evanghelia Împriei lui Dumnezeu i în alte ceti; fiindc pentru aceasta am fost trimis. Luca 4:43; El a trimis Cuvântul Su fiilor lui Israel, i le-a vestit Evanghelia pcii, prin Isus Hristos. Fapte 10:36; Însu Domnul pcii s v dea totdeauna pacea în orice fel. 2 Tesaloniceni 3:16)
Când Domnul Isus spune: „S se fac voia lui Dumnezeu, precum în cer aa i pe pmânt”; ne spune c pacea care este în cer va trebui s fie i pe pmânt între cei ce aparin Lui. (Slav lui Dumnezeu... i pace pe pmânt între oamenii plcui Lui. Luca 2:14; Pace în cer, i slav în locurile prea înalte! Luca 19:38)
Este extrem de important s înelegem c legea pcii care guverneaz în Împria cereasc, guverneaz i pe pmânt între oamenii aparintori Împriei. Toi cetenii nscui din Dumnezeu trebuie s o pzeasc i prin urmare trebuie s nu învee rzboiul, s triasc într-o pace desvârit unii cu alii, s fie blânzi, uor de înduplecat, s se binecuvânteze unii pe alii, s nu se vorbeasc de ru, s nu se mânie, s nu se certe, s nu se dumneasc, s nu se judece, s nu se împotriveasc semenilor lor, s nu fac ru la nimeni.
Pentru a nu-i strica pacea din inim cât i pacea Împriei ei nu iniiaz i nu intr în conflicte. Ei nu se judec pentru a-i face dreptate. (Nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia i nu vor mai înva rzboiul. Isaia 2:4)
Când interacioneaz cu ceteni ai împriei întunericului pot apare situaii conflictuale. Pentru rezolvarea problemelor aprute, ei vor aplica legea Împriei de sus, care va avea întâietate în faa legii rii de jos. Vor face tot ce ine de ei ca s nu se ajung la conflict pentru a nu da prilej de tulburare/suprare. (Dac este cu putin, pe cât atârn de voi, trii în pace cu toi oamenii. Romani 12:18) Urmresc/ caut pacea care vine din umblarea dup lucrurile de sus. (Umblarea dup lucrurile Duhului este via i pace. Romani 8:5)
Când sunt nedreptii, pentru a-i pstra pacea de sus au o singur posibilitate: s se adreseze Stpânului lor i apoi s se supun bucuroi deciziei Lui. Nu au la dispoziie poliia, instanele judectoreti... aa cum au cetenii celeilalte împrii. (Când era batjocorit, nu rspundea cu batjocuri; i, când era chinuit, nu amenina, ci Se supunea dreptului Judector. 1 Petru 2:23)
Aceast lege a pcii va aduce necazuri i suferin pentru cei ce intr în Împria lui Dumnezeu. La iniierea unui conflict din partea celor din lume, atitudinea de neîmpotrivire de care vor da dovad le va aduce umilire; se va întâmpla s fie umilii i batjocorii chiar i de cei din casa lor. Pentru a nu-i strica
16
pacea i odihna inimii la care au fost chemai, vor urma exemplul Domnului lor. (i la aceasta ai fost chemai; fiindc i Hristos a suferit pentru voi, i v-a lsat o pild, ca s clcai pe urmele Lui. 1 Petru 2:21; Urmrii pacea cu toi i sfinirea, fr care nimeni nu va vedea pe Domnul. Evrei 12:14)
Aceast pace le pzete inimile i gândurile în Hristos. Nu vor face nimic care s le tulbure inima, care s le strice pacea. (i pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, v va pzi inimile i gândurile în Hristos Isus. Filipeni 4:7)
Singurele lucruri pe care le au la îndemân când sunt prigonii sunt îndelunga rbdare i fuga. (Când v vor prigoni într-o cetate, s fugii într-alta. Matei 10:23)
Pacea este un rezultat al atitudinii inimii, al tririi în neprihnire, al renunrii la împotrivire, la mânie i la judecat i aceasta se obine prin pzirea învturilor lui Hristos. (Umblarea dup lucrurile Duhului este via i pace. Romani 8:5; Dac ai fi cunoscut i tu, mcar în aceast zi, lucrurile, care puteau s-i dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii ti. Luca 19:42)
Pentru a ajunge la odihna i linitea din Împria lui Dumnezeu trebuie s punem în aplicare învturile Domnului Isus; câteva dintre acestea fiind: Nu judecai ca s nu fii judecai, nu osândii ca s nu fii osândii, dac îi cere s mergi un km, mergi doi, celui ce-i cere d-i, nu întoarce spatele celui ce vrea s se împrumute de la tine, dac vrea s se judece cu tine s-i ia haina, d-i i cmaa, dac te lovete peste obraz, întoarce-l i pe cellalt, celui ce îi ia cu sila... (Lucrarea neprihnirii va fi pacea, roada neprihnirii: odihna i linitea pe vecie. Isaia 32:17; V las pacea, v dau pacea Mea. Ioan 14:2)
Chiar dac suntem nevinovai, împotrivirea produce conflict/nu pace i poate da prilej celuilalt s se tulbure, s se mânie sau altfel spus, s pctuiasc. (Ci mai bine judecai s nu facei nimic, care s fie pentru fratele vostru ...un prilej de pctuire. Romani 14:13; Este cu neputin s nu vin prilejuri de pctuire; dar vai de acela prin care vin! Luca 17:1)
Trebuie s fim ateni la orice situaie conflictual i s fim împciuitori. Dac noi suntem în pace trebuie s facem tot ce ine de noi ca i cellalt s fie în pace. (Dac este cu putin, pe cât atârn de voi, trii în pace cu toi oamenii. Romani 12:18; Ferice de cei împciuitori, cci ei vor fi... fii ai lui Dumnezeu! Matei 5:9)
Domnul Isus ca reprezentant al Împriei lui Dumnezeu a fost primul care a pzit aceast învtur a neîmpotrivirii/a pstrrii pcii la modul absolut i ne-a învat i pe noi s trim la fel ca El. (Dac voiete cineva s vin dup Mine... s M urmeze. Luca 9:23; Cine zice c rmâne în El, trebuie s triasc i el cum a trit Isus. 1 Ioan 2:6) Putem vedea acest lucru prin întâmplarea din Capernaum. Cu toate c nu era obligat s plteasc darea, a fcut tot ce a inut de El ca s evite conflictul/tulburarea pentru a nu da prilej de pctuire pentru ceilali. (Ce crezi, Simone? Împraii pmântului de la cine iau dri sau biruri? De la fiii lor sau de la strini? Petru I-a rspuns: „De la strini.” i Isus i-a zis: Aadar, fiii sunt scutii. Dar,
17
ca s nu-i facem s pctuiasc, du-te la mare... Matei 17:24-27) Când a fost prins pentru a fi dat la moarte, El nu s-a împotrivit, nu a dezvoltat
conflictul/tulburarea, lsându-se dus ca un miel la mcelrie. (Când a fost chinuit i asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la mcelrie, i ca o oaie mut înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. Isaia 53:7)
Domnul a avut o inim plin de pace, în odihn, care nu s-a tulburat la apariia acelui conflict. Lipsa atitudinii de împotrivire ne arat cum trebuie s fie cetenii Împriei lui Hristos. (Prietene, ce ai venit s faci, f! Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus, i L-au prins. Matei 26:50)
La polul opus vedem tulburarea i mânia prezente în ucenicul su, Petru. El s-a împotrivit, a participat activ la conflictul aprut. Tulburarea care s-a manifestat în Petru sunt specifice naturii Împriei întunericului. (Eram din fire copii ai mâniei, ca i ceilali. Efeseni 2:3; „Cei ri n-au pace” zice Dumnezeul meu. Isaia 57:20)
Verificare: Dac apare un conflict, poi spune: „Prietene, ce ai venit s faci, f!” Rmâi în pace ca Domnul Isus, sau te tulburi ca Petru? (i pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, v va pzi inimile i gândurile în Hristos Isus. Filipeni 4:7)
c. Dragostea - Este o Împrie a dragostei
Una din valorile fundamentale/din lucrurile care definesc Împria lui Dumnezeu este dragostea. (Dumnezeu este dragoste. 1 Ioan 4:8; Încolo, frailor, desvârii-v, trii în pace, i Dumnezeul dragostei i al pcii va fi cu voi. 2 Corinteni 13:11)
Muli dintre noi nu îneleg c fr „dragoste” nu vom ajunge la inta propus de a locui împreun cu Dumnezeu. Scriptura ne spune c nu vom intra în Împria dragostei dac nu vom ajunge s-l cunoatem pe Dumnezeu, care este dragoste, i fr s obinem în noi aceast însuire a Lui. (Cine nu iubete, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru c Dumnezeu este dragoste. 1 Ioan 4:8) Dragostea este liantul care leag între ei pe toi cetenii Împriei lui Dumnezeu.
Pentru a ajunge la acest standard, va trebui s ne însuim legea dragostei care guverneaz în teritoriul Împriei. (Dragostea nu caut folosul su... 1 Corinteni 13:5) Dragostea este altruist, nu caut folosul su, ci al celorlali. Dragostea de sus nu vine la întâmplare în inima noastr, ci este adus de Duhul Sfânt prin pzirea învturilor lui Hristos. (Romani 5:5) Cine va urma aceast coal va avea în final ca rezultat dragostea de sus. (inta poruncii este dragostea. 1 Timotei 1:5)
Între dragostea care vine de sus i dragostea fireasc este o distana ca de la cer la pmânt. Dragostea de sus este îndelung rbdtoare, este plin de buntate, nu pizmuiete, nu se laud, nu se umfl de mândrie, nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se mânie, nu se gândete la ru, nu se bucur de nelegiuire, ci
18
se bucur de adevr, acopere totul, crede totul, ndjduiete totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodat. (1 Corinteni 13:4-8)
Pentru ca s putem înva i experimenta aceast dragoste desvârit, Dumnezeu ne pune în Familia Lui care este Biserica/Trupul Lui. (Acum, deci, Dumnezeu a pus mdularele în trup, pe fiecare aa cum a voit El. 1 Corinteni 12:18)
Aici se afl Domnul Isus, care se îngrijete cu drag de noi. (Cci nimeni nu i-a urât vreodat trupul lui, ci îl hrnete, îl îngrijete cu drag, ca i Hristos Biserica. Efeseni 5:29)
Biserica face parte din planul lui Dumnezeu pentru desvârirea sfinilor. Este locul unde se înva i se practic dragostea de sus, unde pruncii, copii i tinerii înva de la cei mai mari s se îmbrace cu îndelung rbdare, cu buntate... s umble în sfinenie, înva s ierte, s iubeasc sau cu alte cuvinte, înva s umble dup lucrurile de sus/dup lucrurile Duhului. (...pentru desvârirea sfinilor... pentru zidirea trupului lui Hristos. Efeseni 4:12)
Aici învam s cutm folosul celorlali, s nu mai trim pentru noi înine. (i fiecruia i se d artarea Duhului spre folosul altora. 1 Corinteni 12:7; Nici unul nu triete pentru sine. Romani 14:7; Nimeni s nu-i caute folosul lui, ci fiecare s caute folosul altuia. 1 Corinteni 10:24)
Învm s fim strâns legai unii de alii i s ne purtm sarcinile. (Tot trupul, bine închegat i strâns legat, prin ceea ce d fiecare încheietur, îi primete creterea, potrivit cu lucrarea fiecrei pri în msura ei. Efeseni 4:16; Purtai-v sarcinile unii altora i vei împlini astfel legea lui Hristos. Galateni 6:2)
În Biseric suntem învai s iubim i pe cei din afara ei, chiar i pe cei care ne vor face ru. Când intrm în contact cu cei din exteriorul Împriei dragostei, trebuie s urmm exemplul Domnului; s îi iubim pe vrjmaii notri, s binecuvântm pe cei ce ne blestem, s facem bine celor ce ne ursc, pentru c suntem fii ai Tatlui nostru care este în ceruri. (Matei 5:44)
Ca s obinem aceast dragoste, care la mintea omului firesc nu s-a urcat, se poate doar prin urmarea colii în care sunt predate învturile Lui Hristos. Altfel, oricât ne-am chinui noi s-o obinem, aceasta nu se va întâmpla. La El este reeta dragostei i cine o respect va ajunge s-o obin. (i dragostea st în vieuirea dup poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie s umblai, dup cum ai auzit de la început. 2 Ioan 1:6; inta poruncii este dragostea. 1 Timotei 1:5)
Vom ajunge s avem dragoste fa de semenii notri dac învm s pzim Cuvântul lui Hristos. (Cunoatem c iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea c iubim pe Dumnezeu i pzim poruncile Lui. 1 Ioan 5:2, 3; i învai-i s pzeasc tot ce v-am poruncit. Matei 28:20)
Dragostea va fi turnat în inimile noastre în msura în care la îndemnul Duhului Sfânt acceptm i pzim învturile Domnului Isus. (Dragostea lui Dumnezeu a fost
19
turnat în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat. Romani 5:5) Pentru a înelege mai bine acest lucru vom evidenia o situaie cu care ne
putem confrunta fiecare. S presupunem c la succesiunea unei moteniri, care poate fi un teren, o cas... un frate ne pretinde s-i dm i din partea care ne revine.
Dac aparinem lumii, pentru a-l refuza avem la îndemân soluiile pe care le d lumea. Acestea pot fi împotrivirea prin vorbe, prin for, sau prin poliie, justiie...
Dar, dac suntem ceteni ai Împriei va trebui s avem o alt poziie, va trebui s acionm fa de el dup soluiile pe care le d legea Împriei. Cerinele pentru cei ce fac parte din Împrie sunt: s trim în pace cu toi oamenii, s avem îndelung rbdare, s fim plini de buntate, s avem dragoste.
Primul lucru pe care trebuie s-l facem este ca atât cât ine de noi s nu-i dm celuilalt prilej s pctuiasc, s facem tot ce putem pentru a nu-l provoca la mânie/tulburare. Pentru aceasta avem la îndemân porunca pcii. (Ferice de cei împciuitori, cci ei vor fi... fii ai lui Dumnezeu! Matei 5:9; Dac este cu putin, atât cât atârn de voi, trii în pace cu toi oamenii. Romani 12:18) Pentru a rmâne în pacea lui Hristos, va trebui s nu ne împotrivim celui ce vrea s ne ia cu sila ceea ce ne aparine. (S nu v împotrivii celui ce v face ru. Matei 5:39; Dac îi ia cineva haina cu sila, nu-l opri... Luca 6:29)
Apoi va trebui s mai facem înc un lucru care pentru omul firesc este o nebunie. Pentru a-i turna crbuni aprini pe cap, va trebui s fim dispui s îi dm i „cmaa”, nu doar lucrul ce vrea s ni-l ia. Aceast învtur care ne face s-i lsm în plus, nu ine de logica uman, ci vine de sus. (Dac îi este foame vrjmaului tu, d-i s mnânce. Nu te lsa biruit de ru, ci biruiete rul prin bine. Romani 12:20, 21)
Dac va vrea s ne ia o parte din terenul care ni se cuvine, noi s-i artm c suntem dispui s-i dm mai mult decât vrea el s ne ia. (Dac te silete cineva s mergi cu el o mil de loc, mergi cu el dou. Oriicui vrea s se judece cu tine, i s-i ia haina, las-i i cmaa. Matei 5:41, 40)
Aceast atitudine de a fi gata s dm mai mult atunci când ni se ia cu sila, nu este de natur uman, ea nu vine de la sine, ci numai prin pzirea legilor Împriei de sus. Pzirea poruncilor lui Hristos dau dragostea desvârit care alung frica i care ne d deplin încredere în ziua judecii. (Dragostea st în vieuirea dup poruncile Lui. 2 Ioan 1:6; Dragostea este desvârit în noi, ca s avem deplin încredere în ziua judecii. 1 Ioan 4:18)
d. Bucuria – Este o Împrie a Bucuriei în Duhul Sfânt
Când suntem admii la coala pe care visam s o urmm sau când suntem angajai într-un post pe care ni-l doream mult, nu se poate s nu ne bucurm.
Îns credem c nu poate fi bucurie mai mare, decât s tii c ai fost admis în Împria cerurilor, s tii c numele îi este scris în ceruri pentru a locui în
20
eternitate împreun cu cei neprihnii. (S nu v bucurai de faptul c duhurile v sunt supuse; ci bucurai-v c numele voastre sunt scrise în ceruri. Luca 10:20)
Este o mare bucurie s tii c eti admis în coala lui Hristos, c eti ales de Domnul ca s lucreze cu tine pentru a te desvâri/pentru a te face asemenea Lui. (Fraii mei, s privii ca o mare bucurie când trecei prin felurite încercri, ca unii care tii c încercarea credinei voastre lucreaz rbdare. Dar rbdarea trebuie s- i fac desvârit lucrarea, ca s fii desvârii, întregi... Iacov 1:2-4)
Pentru muli este de nesuportat s fii prigonit/batjocorit, dar pentru cei ce au ales Împria este o bucurie s tie c sunt învrednicii s fie prelucrai în coala suferinei. (Ei au plecat dinaintea Soborului, i s-au bucurat c au fost învrednicii s fie batjocorii, pentru Numele Lui. Fapte 5:41)
Tot aa, pentru cei mai muli este o mare nenorocire s li se ia lucrurile care le-au agonisit, acest lucru ducând pe muli în pragul depresiei, îns pentru cei care au optat pentru Împria lui Dumnezeu este un motiv de bucurie atunci când Domnul le d ocazia s se elibereze de lucrurile de pe pmânt. (... i ai primit cu bucurie rpirea averilor voastre. Evrei 10:34)
Fa de bucuria pe care o d lumea i care poate veni în urma unui câtig, în urma unei promovri, cei ce sunt în Împrie se bucur când trec prin necazuri, cu bucuria care vine de la Duhul Sfânt. (Ai primit Cuvântul în multe necazuri, cu bucuria care vine de la Duhul Sfânt. 1 Tesaloniceni 1:6; M bucur acum în suferinele mele. Coloseni 1:24)
Când vom pzi Cuvântul pcii i al neprihnirii, atunci va veni prigonirea, dar i bucuria! (Ferice de cei prigonii din pricina neprihnirii, cci a lor este Împria cerurilor! Matei 5:10; Este o bucurie pentru cel neprihnit s fac ce este bine, dar pentru cei ce fac rul este o groaz. Proverbe 21:15)
Bucuria care vine de la Duhul Sfânt este lucrul pe care-l vom gsi în Împria venic i care va fi permanent. (Cei izbvii de Domnul se vor întoarce, i vor merge spre Sion cu cântece de biruin. O bucurie venic le va încununa capul, veselia i bucuria îi vor apuca, iar durerea i gemetele vor fugi! Isaia 35:10)
Bucuria este rezultatul/cununa pzirii Cuvântului/poruncilor lui Hristos. Bucuria este o cunun a roadei Duhului; bucuria c eti trecut prin încercri pentru a ajunge la îndelunga rbdare, buntate, blândee, dragoste... (S ne uitm int la Cpetenia i Desvârirea credinei noastre, adic la Isus, care, pentru bucuria care-I era pus înainte, a suferit crucea. Evrei 12:2)
Renunarea la lucrurile vechi
În lume lucrurile sunt în aa fel aranjate de ctre ”cineva”, încât pentru a ne putea descurca în aceast via suntem ispitii s ne folosim de lucruri nepotrivite.
Satan vine la noi aa cum a venit i la Domnul Isus i ne ispitete cu diverse
21
”avantaje” pentru ne prinde în plasa lui. (Toate aceste lucruri i le voi da ie, dac Te vei arunca cu faa la pmânt i Te vei închina mie. Matei 4:9) El face în aa fel, încât, atunci când auzim Cuvântul Împriei i am vrea s schimbm lucrurile vechi cu cele noi din Împrie, s fim prini/înfurai în cele vechi atât de tare încât s nu le putem schimba. (... pcatul care ne înfoar aa de lesne. Evrei 12:1)
Pentru a putea rzbi în aceast via i pentru a avea un nivel de trai acceptabil, muli dintre noi cedeaz ofertei lui Satan. El ne va da din lucrurile la care nu avem acces i pe care ni le dorim, îns cu condiia s ne folosim de neadevr, de hoie, de daruri/mit, de viclenie. Vom lua câteva exemple care ne vor arta cum suntem prini în plasa lui Satan prin avantajele oferite de hoie însoit de minciun. Aceste avantaje pot fi de la mici, neînsemnate, pân la foarte mari.
1. Un exemplu este munca la negru/la întuneric, care presupune s lucrm fr contract de munc înregistrat la ITM, sau cu un salariu mai mic pe contract i o diferen netaxat în mân. Avantajul obinut prin accesarea acestei ”oferte negre” este câtigul unei sume care se dubleaz. Pentru muli ce sunt în aceast situaie, renunarea la acest lucru ”vechi” va fi extrem de dificil, pentru c venitul li s-ar înjumti i viaa ar deveni mult mai grea.
2. Pentru a ne asigura un nivel de trai mai bun, aproape toi facem o coal care se va finaliza cu o diplom/calificare care s ne foloseasc apoi în via. Putem observa c la examinrile aferente obinerii diplomei, Satan va veni cu o ofert la care muli vor ceda. El ne va ajuta s obinem diploma dac ne vom folosi de copiat/ furt, renunând astfel la adevr. Apoi ne ajut s gsim un post bun cu condiia s prezentm la angajare ce am obinut prin furt. Îns prin prezentarea diplomei/ atestatului care certific c avem cunotinele necesare ocuprii postului respectiv, vom tri în minciun. Prin faptul c ne vom folosi i ne vom bucura apoi de ceea ce am furat i minit ne vom prinde singuri într-un lan al nelegiuirii din care muli nu vor mai iei. (Orice ho, i oricine jur strîmb va fi nimicit cu desvârire. Zaharia 5:3)
3. Înc un exemplu în care suntem prini în cursa lui Satan este oferta ieirii la pensie (de boal), mai repede, prin folosirea minciunii. Îns minciuna însoit apoi de furt/de încasarea de venituri necuvenite are consecine spirituale permanente.
4. Un alt beneficiu financiar însemnat pe care ni-l ofer Satan sunt costurile mici pentru multele servicii care ni se fac. Condiia pus de el este s acceptm s lucrm cu cei ce fur taxele/care nu elibereaz documente fiscale pentru serviciul care ni-l presteaz. Dac aceste servicii ar fi taxate legal, ar duce la creterea cheltuielilor casei cu 20-30%, acestea fiind pentru muli dintre noi greu de suportat.
Amintim câteva dintre ele: construcia casei, zugrvitul casei, reparaiile instalaiilor termice/electrice/sanitare, chiria la apartament, reparaia mainii, activitile care in de agricultur: arat, semnat, secerat... cumpratul i tiatul lemnelor, foratul unui pu... S fim ateni la ce spune Domnul: „Cine împarte cu un ho îi urte viaa”. (Proverbe 29:24)
22
Neplata taxelor atrage avantaje materiale pentru fiecare, atât pentru cel ce pltete cât i pentru cel ce vinde. Dac cumperi lemne de foc în valoare de o mie de lei, dar fr factur, atunci impozitul de TVA de 19% adic 190 lei îi vor rmâne în buzunar; o sum însemnat pentru cel cu venituri mici. Multora nu li se pare c-ar fi pcat, dar ce am spune noi despre Stat dac ar face i el aa; luna aceasta s ne trimit cu 190 lei mai puin din pensie, peste o lun 200 lei... Trebuie s remarcm cu tristee c muli dintre cei ce se declar ”nscui din nou” sunt prini în acest lan al nelegiuirii.
Nepltirea taxelor arat c nu umblm dup lucrurile de sus/dup neprihnirea Împriei lui Dumnezeu. (Tot pentru aceasta s pltii i taxele. Cci dregtorii sunt nite slujitori ai lui Dumnezeu. Dai tuturor ce suntei datori s dai. Romani 13:6, 7) Dac facem astfel de lucruri i zicem c suntem în lumin, minim i nu trim adevrul. (Aa c, dac lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie s fie întunericul acesta! Matei 6:23)
5. Darurile/mita este un alt lucru vechi, care este practicat azi în multe locuri, chiar i cu gunoierii. Dac vom renuna la daruri, aceasta ne va aduce greuti de tot felul, cel mai greu fiindu-ne la spital unde va veni neglijarea i suferina. Îns, dac vom accepta suferina pe patul de spital pentru c nu dm daruri, aceasta va fi încununat cu roada care o produce ea, respectiv îndelunga rbdare. (Încercarea credinei voastre lucreaz rbdare. Dar rbdarea trebuie s-i fac desvârit lucrarea, ca s fii desvârii. Iacov 1:3)
Pentru a tri în Împria neprihnirii, Dumnezeu ne cere s renunm la lucrurile vechi, care sunt specifice mersului lumii, chiar dac vom suferi pierderi i s le înlocuim cu lucrurile noi din Împria Lui. (Cine fura, s nu mai fure. Efeseni 4:28; S pltii i taxele. Dai tuturor ce suntei datori s dai. Romani 13:6, 7)
Pentru a fi motivai s renunm la lucrurile vechi, avem promisiunea vieii venice i valorile Împriei neprihnirii, valori care vor aduce odihn i pace sufletului. (Împria lui Dumnezeu nu este mâncare i butur, ci neprihnire, pace i bucurie în Duhul Sfânt. Romani 14:17)
Dac vrem s fim în Împria lui Dumnezeu, va trebui s renunm la furtul taxelor, s înlocuim lucrurile vechi cu lucrurile noi din Împrie i s nu poftim ce nu este al nostru. (Dai, deci Cezarului ce este al Cezarului. Matei 22:21; S nu pofteti nici un alt lucru care este al aproapelui tu. Deuteronom. 5:21)
Atunci când suntem hotrâi s nu ne mai folosim de aceste lucruri vechi/s le rstignim, vom pierde avantajele materiale pe care le aveam. Se vor ivi greuti în viaa noastr, vor aprea situaii în care ne va fi greu, dar merit s încercm; (În lume vei avea necazuri; dar îndrznii, Eu am biruit lumea. Ioan 16:33) Îns împreun cu necazurile, Domnul Isus ne spune c ne va da pacea Lui. (Lucrarea neprihnirii va fi pacea, roada neprihnirii: odihna i linitea pe vecie. Isaia 32:17)
Pentru toi cei ce îneleg valorile Împriei de sus i sunt hotrâi s renune la lucrurile vechi, trebuie s se încread c Dumnezeu nu-i va lsa i le va da lucrurile
23
de zi cu zi de care au nevoie. (Cutai mai întâi Împria lui Dumnezeu i neprihnirea Lui, i toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Matei 6:33; Mulumii-v cu ce avei, cci El însui a zis: „Nicidecum n-am s te las, cu nici un chip nu te voi prsi.” Evrei 13:5)
Muli dintre cei chemai s beneficieze de Împria lui Dumnezeu nu sunt dispui s plteasc acest pre, care de multe ori li se pare c este prea mare. Îns trebuie s spunem c aceste lucruri îi vor ine departe de Împrie. Dumnezeu ne avertizeaz c cel ce pctuiete nu-l cunoate pe Dumnezeu.
Dac pân acum nu suntem supui stpânirii rânduite de Dumnezeu, dac muncim la negru sau conducem maina fr s ne pese de legea circulaiei, dac televizorul/internetul lumii este hrana noastr, dac vorbim de ru... înseamn c suntem înc în starea veche, în care pctul este un mod de via, nefiind înc nscui din Dumnezeu. (Oricine s fie supus stpânirilor; cci nu este stpânire care s nu vin de la Dumnezeu. De aceea, cine se împotrivete stpânirii, se împotrivete rânduielii puse de El. Romani 13:1; Cci tot ce este în lume: pofta firii pmânteti, pofta ochilor i ludroia vieii, nu este de la Tatl, ci din lume. 1 Ioan 2:16)
Va trebui s înelegem c, chiar dac vom face multe lucruri religioase: dac mergem la adunare, ne rugm, vorbim în limbi, proorocim, îns fr s umblm dup neprihnire, Dumnezeu ne spune c nu ne cunoate! (Nu oriicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împria cerurilor, ci cel ce face voia Tatlui Meu care este în ceruri. Muli Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tu? N-am scos noi draci în Numele Tu? Atunci le voi spune curat: „Niciodat nu v-am cunoscut; deprtai-v de la Mine, voi toi care lucrai frdelege.” Matei 7:21-23)
Dac Duhul Sfânt nu ne-a încredinat de starea de pcat înseamn c nu s-a produs naterea din nou. Primul lucru pe care-L face Duhul Sfânt la cel care primete Cuvântul lui Dumnezeu, este s-l încredineze de starea lui de pcat. Acesta este începutul. Duhul nu poate s locuiasc în om i s nu-l încredineze de aceast stare. (i când va veni El (Duhul Sfânt), va dovedi lumea vinovat în ce privete pcatul, neprihnirea... Ioan 16:8)
Scriptura face o distincie clar între întuneric i lumin. La cel ce umbl în lumin pcatul nu mai este un mod de via. El este caracterizat prin faptul c renun la lucrurile vechi i este flmând i însetat dup neprihnire/curie. (Oricine este nscut din Dumnezeu, nu pctuiete, pentru c smâna Lui rmâne în el; i nu poate pctui, fiindc este nscut din Dumnezeu. 1 Ioan 3:8)
S fim ateni s nu confundm pe cel neprihnit/nscut de sus care are o cdere, cu cel care înc nu a renunat la lucrurile din Împria Întunericului. S nu ne înelm spunând c nu este om fr pcat i prin aceasta s ne complacem în lucrurile întunericului. (Cine pctuiete, este de la diavolul. 1 Ioan 3:8)
Este o diferen de la cer la pmânt între cel care triete în întuneric nefiind
24
supus autoritilor rânduite de Dumnezeu i cel care este supus, dar din neveghere cade în greeal/pcat.
În primul caz, se poate vorbi de pctuire permanent i de umblare în întuneric în lucrurile vechi, fr Dumnezeu, chiar dac suntem printre cei ce spunem c ne-am întors la Dumnezeu. (Dac zicem c avem prtie cu El, i umblm în întuneric, minim. 1 Ioan 1:6; Cine pctuiete, este de la diavolul. 1 Ioan 3:8)
În al doilea caz se poate vorbi de pctuire accidental nedorit. În acest caz, prin mrturisirea pcatului exist posibilitatea curirii prin sângele Domnului. (Dar dac umblm în lumin, dup cum El însui este în lumin, avem prtie unii cu alii; i sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curete de orice pcat. 1 Ioan 1:7)
Scriptura ne spune foarte clar cum ne putem verifica. Dac suntem o fptur nou, cele vechi s-au dus. (Cci, dac este cineva în Hristos, este o fptur nou. Cele vechi s-au dus: iat c toate lucrurile s-au fcut noi. 2 Corinteni 5:17, 18)
6. Atitudinea de împotrivire Înc unul din lucrurile vechi la care ne este greu s renunm i care ne asigur un mod de via fr prea multe necazuri este atitudinea de împotrivire fa de cel ce vrea s ne fac ru. Dac cineva caut s ne ia ce este al nostru, s ne înjoseasc, omul vechi va cuta diverse soluii pentru ca acest lucru s nu se întâmple. Aceste soluii pot fi gesturi simple de împotrivire, poate fi un rspuns mai dur, poate fi un acces de mânie, sau apelul la poliie...
S lum un exemplu: Dac venim seara de la munc i cineva ne-a ocupat locul de parcare, ca reacie a nemulumirii îi vom putea ridica tergtorul de parbriz. Poate nu-i va psa i o va pune din nou i atunci îi vom lsa un bilet amenintor... sau vom apela la.... Pentru a rezolva aceast problem, dac apelm la lucrurile lumii/ la împotrivire, vom avea soluie, îns dac vrem s renunm la ea i s apelm la lucrurile de sus/neîmpotrivire, atunci nu ne va rmâne decât s fim umilii.
Poate c la unele lucruri de mic importan (s intre cineva inaintea noastr la doctor) suntem de acord ca s nu ne împotrivim, dar dac ni se pune în pericol stabilitatea financiar, sau integritatea fizic, atunci se schimb prioritile i nu mai vedem clar valorile/lucrurile Împriei.
Îns dac dorim s fim în prezena lui Dumnezeu s avem pacea Lui, trebuie s acceptm preul renunrii la acest lucru vechi care aduce doar tulburare i s-l înlocuim cu învtura Domnului. (Dar eu v spun: S nu v împotrivii...).
Dac nu vom înelege c trebuie s ne ducem mântuirea pân la capt i c trebuie s cretem s fim ca Domnul Isus, dac nu vom înelege c în Împria lui Dumnezeu trebuie s trim în neprihnire, s fim oameni ai pcii, îndelung rbdtori, s avem dragoste... atunci vom mai pstra lucruri vechi care s ne fereasc de necazuri. Vom pstra o mic împotrivire, pentru ca atunci când suntem strâni din toate prile s ne uurm viaa, vom s pstra o mic viclenie, un adevr pe jumtate, munca la negru, mita...
Îns pentru a intra în Împria lui Dumnezeu trebuie s vindem tot ce avem/
25
s renunm la toate lucrurile vechi ca s putem cumpra acea comoar/lucrurile noi cu care s le înlocuim pe cele vechi. (Împria cerurilor se mai aseamn cu un negustor care caut mrgritare frumoase. i, când gsete un mrgritar de mare pre, se duce de vinde tot ce are, i-l cumpr. Matei 13:45, 46; Cutai mai întâi Împria lui Dumnezeu i neprihnirea Lui... Matei 6:33)
Pentru cel ce ia decizie pentru Împrie, trebuie s se lase în mâna tare a lui Dumnezeu i El va lucra. El ne traseaz calea care ne va duce la pace, la îndelung rbdare, la dragoste...(De aceea i poate s mântuiasc în chip desvârit. Evrei 7:25)
Cercetare personal:
– Mai sunt lucrurile vechi, pentru tine, un mod de via? – Iubeti valorile Împriei lui Dumnezeu, eti însetat dup neprihnire? – Ai cutat lucrurile de sus ca pe o comoar i ai renunat la cele vechi?
Lucrurile din Împria lui Dumnezeu
Cuvântul Scripturii ne spune s umblm dup lucrurile din Împria lui Dumnezeu/de sus, nu dup cele de pe pmânt/de jos. (Dac, deci, ai înviat împreun cu Hristos, s umblai dup lucrurile de sus. Gândii-v la lucrurile de sus, nu la cele de pe pmânt. Coloseni 3:1, 2)
Îns ca s umbli dup aceste lucruri de sus, condiia principal este s le cunoti. Cu tristee observm c, pentru muli Împria lui Dumnezeu cât i lucrurile din Ea, rmân o tain i nu reuesc s le cunoasc. (Lucruri pe care ochiul nu le-a vzut, urechea nu le-a auzit, i la inima omului nu s-au suit, aa sunt lucrurile pe care le-a pregtit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. 1 Corinteni 2:9)
Domnul Isus ne d ca exemplu cetatea Ierusalimului, care nu a cunoscut lucrurile aduse de El, lucruri care puteau s-i dea pacea. (Dac ai fi cunoscut i tu, mcar în aceast zi, lucrurile, care puteau s-i dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii ti. Luca 19:42) Prin aceast afirmaie Domnul Isus ne atenioneaz la modul cel mai serios c muli dintre noi vor fi în aceeai situaie.
Lucrurile din Împria lui Dumnezeu le gsim în Scriptur sub denumirea de lucrurile de sus, lucrurile lui Dumnezeu/lucrurile Duhului. Aceste lucruri sunt o imagine fidel a naturii Împriei cât i a inimii lui Dumnezeu. Lucrurile Duhului sunt identice cu lucrurile lui Dumnezeu i le putem vedea privind la Roada Duhului, acestea fiind îndelunga rbdare, buntatea, pacea, dragostea...
Aceste lucruri de sus, pe care le-a pregtit Dumnezeu pentru noi ca s umblm în ele sunt o nebunie pentru omul natural/firesc; de aceea nu umbl dup ele pentru c nu le înelege. (Dar omul firesc nu primete lucrurile Duhului lui Dumnezeu, cci, pentru el, sunt o nebunie. 1 Corinteni 2:14; citete i Matei 13:19)
Nimeni nu va accepta s dea un lucru vechi cu care se descurc în aceast
26
via, pe un lucru nou din Împrie pe care nu-l înelege i care îi va aduce “necazuri”; nu va da niciodat “tot ce are” pe un lucru cruia nu-i înelege valoarea.
Dac vom privi mai atent, vom observa c muli dintre cei ce cred c-l cunosc pe Dumnezeu i cred c sunt “nscui de sus” folosesc în mod natutal “împotrivirea” (de la vorbe, pân la justiie), cu care îi rezolv multe probleme în aceast lume, i nu vd rostul de ce ar trebui s renune la ea. Îns dac vrem s avem îndelung rbdare i s-l cunoatem în mod real pe Dumnezeu, va trebui s renunm la împotrivire. Pentru cei ce înc nu au învat s nu se împotriveasc celor ce le fac ru, le putem spune din proprie experien c numai aa vor ajunge în situaia binecuvântat de a experimenta îndelunga rbdare, dar i de a fi preul multora.
Muli au auzit despre roada Duhului, dar puini au experimentat umblarea dup lucrurile Duhului. Nu vom cunoate lucrurile de sus doar dac auzim despre ele i vom încerca s le cunoatem prin puterile noastre. Ele pot fi cunoscute numai dac le experimentm prin pzirea poruncilor lui Hristos. (inta poruncii este dragostea. 1 Timotei 1:5; i dragostea st în vieuirea dup poruncile Lui. 2 Ioan 1:6)
Omul natural fuge de suferin, de umilin... dar acesta este drumul cunoaterii lui Dumnezeu. S ne punem în situaia de a fi angajatul unui patron care ne jignete, ne taie din salariu, ne silete s muncim mai mult... Ce am face? Am privi cu mare bucurie aceast ocazie de a cultiva în noi îndelunga rbdare? Sau am fi nemulumii i ne-am împotrivi ori de câte ori am avea ocazia, spunând la toi prin ce situaii grele trecem. (S privii ca o mare bucurie când trecei prin felurite încercri, ca unii care tii c încercarea credinei voastre lucreaz rbdare. Iacov 1:2)
Dac te va jigni cineva i îi vine s te mânii, ce vei face? Iei ap în gur ca s nu poi vorbi, cum ne înva azi unii? Sau nu te vei împotrivi, cum ne înva Domnul. Aceasta este soluia pentru a ajunge s cunosc îndelunga rbdare. (Dac suferii cu rbdare, când ai fcut ce este bine, lucrul acesta este plcut Lui. 1 Petru 2:20)
Dac nu vom înelege natura Împriei la care suntem chemai, cu siguran nu vom vinde tot ce avem, nu vom renuna la lucrurile vechi care ne asigur normalitatea vieii. Numai dac vom iubi îndelunga rbdare care face parte din lucrurile de sus i dac o vom cuta ca pe o comoar, numai atunci o vom cunoate, numai aa vom ajunge s cunoatem inima lui Dumnezeu. (i viaa venic este aceasta: s Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu. Ioan 17:3; S v îmbrcai în omul cel nou, fcut dup chipul lui Dumnezeu. Efeseni 4:24)
Dac nu vom pzi porunca Domnului care ne spune s nu ne împotrivim celor ce ne fac ru, nu vom ajunge s experimentm îndelunga rbdare, i cu atât mai puin pacea, binecuvântarea, dragostea... (S nu v împotrivii celui ce v face ru. Oricui te lovete peste obrazul drept, întoarce-i i pe cellalt. Matei 5:39)
Fr îndelung rbdare nu vei putea s binecuvântezi pe cel ce te blestem, nu poi s fii împciuitor i nici s-i dai s mânânce vrmaului tu. De asemenea nu-l vom cunoate pe Dumnezeu care este plin de îndurare, încet la mânie, plin de
27
buntate. (Exod 34:6); “Domnul este îndelung rbdtor.” (Psalmi 145:8) Dac înc nu am cutat i nu am umblat dup aceste lucruri de sus, atunci putem
s ne punem semne de întrebare dac Duhul Sfânt locuiete în noi, pentru c cei ce triesc dup îndemnurile Duhului, umbl dup lucrurile Duhului. ( Romani 8:6)
Nu putem vorbi de un început nou dac nu am lepdat lucrurile vechi i nu iubim lucrurile noi din Împrie. (Dac este cineva în Hristos, este o fptur nou. Cele vechi s-au dus: iat c toate lucrurile s-au fcut noi. 2 Corinteni 5:17)
Intrarea în Împria lui Dumnezeu
Scriptura ne spune c, pentru a avea parte de acest nou început, pentru a putea fi eliberai de sub stpânirea Diavolului, pentru a putea fi splai de pcate i pentru a putea fi rscumprai i strmutai în Împria Lui, Fiul lui Dumnezeu a acceptat s moar pe cruce. (... s-i dea viaa ca rscumprare pentru muli. Matei 20:28; Avem ...prin sângele Lui, iertarea pcatelor. Coloseni 1:13)
Lucrarea de la cruce este darul lui Dumnezeu pentru orice om care intr în legmânt cu Domnul i se pociete de faptele lui rele, pentru cel care se leapd de sine, i se încrede în Domnul Isus. Sângele vrsat la cruce d posibilitatea s fim pui într-o stare nou, în care El s poat lucra cu noi prin Duhul Sfânt la restaurarea noastr. (... sfinirea lucrat de Duhul. 1 Petru 1:2; Schimbai în acelai chip al Lui, prin Duhul Domnului. 2 Corinteni 3:18)
În vechime, Dumnezeu a eliberat poporul din aspra robie a Egiptului i a încheiat un legmânt cu ei prin care S-a angajat s îi duc în ara Canaan. i azi, pentru cei ce renun la trecutul pctos i se încred în El, Dumnezeu îi elibereaz de robia pcatului prin jertfa de la cruce i încheie cu ei un legmânt (Legmântul cel Nou) prin care se angajeaz s-i duc în Împria venic, dar nu necondiionat.
Pentru a putea beneficia de darul de la cruce, i eu va trebui s fac un angajament aa cum au fcut cei din vechime la încheierea vechiului legmânt. Angajamentul din partea mea în acest legmânt trebuie s fie promisiunea de a asculta i de împlini ce a poruncit Domnul. (Voi face i voi asculta tot ce a zis Domnul. Exod 24:3, 9)
Aa cum evreii au avut prin Moise cartea vechiului legmânt, aa avem i noi azi prin Domnul Isus cartea Noului Legmânt, care este Evanghelia/Cuvântul lui Hristos. (Voi pune cuvintele Mele în gura Lui, i El le va spune tot ce-i voi porunci Eu. i dac cineva nu va asculta de cuvintele Mele pe care le va spune El în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteal. Deuteronom 18:18, 19) Citete i Fapte 3:22, 23;
Dumnezeu se angajeaz cu cei ce intr în legmânt, s înceap lucrarea de mântuire, acesta fiind momentul intrrii în teritoriul Împriei, al naterii din nou, natere de care au parte atât de puini oameni i care va rmâne un mare mister pentru cei mai muli dintre noi. (Muli vor cuta s intre, i nu vor putea. Luca 13:24)
28
Naterea din nou
Scriptura ne spune c pentru a vedea Împria Lui Dumnezeu i pentru a putea intra în Ea trebuie s ne natem din nou. (Dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea Împria lui Dumnezeu. Trebuie s v natei din nou! Ioan 3:3, 7)
Naterea din nou sau primirea dreptului de intrare/cetenie în Împria lui Dumnezeu este cel mai mare eveniment care poate avea loc în viaa unui om.
Aa cum orice natere biologic are la baz o smân, tot aa ne spune i Scriptura în privina naterii din nou; are la baz o smân i aceasta este „smâna lui Dumnezeu”! (Oricine este nscut din Dumnezeu...smâna Lui rmâne în el. 1 Ioan 3:9) Dumnezeu pune în inima omului smâna Lui din care se nate o fptur nou care va avea natura lui Dumnezeu/felul Lui de a fi.
Dac ne natem din Dumnezeu, din smâna Lui, este extrem de important s cunoatem ce conine aceast smân/ce este întiprit în codul ei genetic, s înelegem din ce încolete viaa nou. Orice smân biologic are în compoziia ei la scar microbiologic toate componentele de baz ale chipului celui din care provine. Dac vom urma aceeai regul, atunci i smâna lui Dumnezeu va avea în configuraia ei toate componentele de baz ale chipului Su.
Primul capitol din Evanghelia dup Ioan îl descrie/identific pe Dumnezeu ca fiind unul i acelai cu Cuvântul Lui. (La început era Cuvântul, i Cuvântul era cu Dumnezeu, i Cuvântul era Dumnezeu. Ioan 1:1) Tot aa este descris i Domnul Isus ca fiind Cuvântul întrupat i care este una cu Tatl. (i Cuvântul S-a fcut trup, i a locuit printre noi... Ioan 1:14; Eu i Tatl una Suntem. Ioan 10:30)
Dac Dumnezeu este identificat ca fiind Cuvântul, ca dealtfel i Fiul Su, atunci i smâna din care ne natem va avea în configuraia ei, Cuvântul. Dup cum în smâna biologic nu vom gsi ochii, inima... ci doar celulele corespunztoare lor, tot aa i în smâna lui Dumnezeu nu vom gsi îndelunga rbdare, buntatea... ci vom gsi cuvintele embrionare corespunztoare formrii lor.
Dac vom cerceta Scriptura cu atenie vom vedea destul de uor care sunt aceste cuvinte: „Voi pune (smâna) legile Mele în inimile lor, i le voi scrie în mintea lor.” (Evrei 10:16); „...lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.” (2 Corinteni 4:4) Astfel, este semnat în inima omului Cuvântul lui Hristos/Legile Lui, care va crete, ajungând la maturitate la roada Duhului/chipul lui Hristos. (citete despre chipul lui Dumnezeu la pagina 5)
De exemplu în configuraia smânei vom regsi învtura: “S nu te împotriveti celui ce-i face ru” , care va crete prin Duhul Sfânt i se va dezvolta în îndelunga rbdare care este o parte din chipul Domnului.
Acest adevr este extrem de important pentru a putea înelege cum are loc naterea noastr din nou; de ce trebuie s ne natem din Cuvântul Lui. Va trebui s se nasc „Cuvântul/legile Lui” în noi, s creasc, pentru ca în final s ne contopim cu
29
El/s fim una cu Cuvântul întrupat. (M rog... ca i ei s fie una în noi. Ioan 17:21) S nu ne înelm crezând c este suficient s credem doar în jertfa Domnului
Isus. Fr s primim Smâna/Cuvântul Lui care este sdit în inima noastr nu va exista un om nou. Aceast credin este moart i nu ne mântuiete!
Legtura de nedesprit dintre Cuvântul Lui i naterea din nou ne este artat de Domnul Isus în pilda semntorului ca i în multe alte locuri. În aceast pild, Evanghelia Împriei/Cuvântul lui Hristos este descris ca fiind smâna lui Dumnezeu, care este semnat în inima omului i din care încolete v