1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 1/20

Arhitectura romaneasca

o privire critica

Arhitecti români 10 septembrie, 2010

Posted by George F in ARHITECTI.

Tags: arhitecti romani, modernism

4 comments

Unul din proiectele initiate, si pentru care speram sa obtinem intr-un final sustinerea OAR, presupune

realizarea unei baze de date cu arhitectii romani si proiectele acestora. Momentan am elaborat o listapartiala si pentru ca ea sa poata fi folosita si dezvoltata, o facem publica aici, precum si pe o pagina din

wikipedia romaneasca.

ARHITECTI ROMANI:arh. Daniel Renard- Cazinoul din Constanta (1907-1911) – stil 1900- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) – stil 1900

arh. Petre Antonescu- Cazinoul din Sinaia – stil 1900

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 2/20

arh. Leonida Negrescu- magazinul Orfeu din Bucuresti – stil 1900

arh. Deszo Jakab

- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession- fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Marcel Komor

- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession- fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession

arh. Kalman Rimanoczy-fiul- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) – stil Secession

arh. Sandor Baumgarten- liceul “Bolyai Farkas” din Tirgu-Mures (1908-1909) – stil Secession

arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja

arh. Dimitrie Ionescu-Berechet-Biserica Casin ( cunoscuta drept “Manastirea Casin”)-Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş,construit în 1920 , în stil neoromânesc- Mausoleul de la Mateias, în 1935- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafaţă de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată

anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naţionale

arh. Ion Mincu – primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris- casa Lahovary din Bucuresti (1886) – stil Neoromanesc- “bufetul” de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentrupavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) – stil Neoromanesc- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) – stil Neoromanesc- palatul administrativ din Galati – stil Neoromanesc

- banca comerciala din Craiova – stil Neoromanesc- banca comerciala din Braila – stil Neoromanesc

arh. Giulio Magni – arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu- scoala primara Mavrogheni (1895) – stil Neoromanesc- gara de la Curtea de Arges (1898) – stil Neoromanesc

arh. Petre Antonescu- Ministerul Constructiilor din Bucuresti – actuala Primarie a capitalei (1906-1910) – stil Neoromanesc

- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) – stil Neoromanesc

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 3/20

- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) – stil Neoromanesc- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -- conacul din Stefanesti, jud. Arges – stil Neoromanesc

arh. Nicolae Ghica-Budesti

- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) – stil Neoromanesc- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti – stil Neoromanesc- biserica Cutitul de argint din Bucuresti – stil Neoromanesc- casa Rosetti din Bucuresti – stil Neoromanesc- liceul din Rimnicu-Vilcea – stil Neoromanesc

arh. Cristofi Cerchez- spitalul Polizu din Bucuresti – stil Neoromanesc

- vila Minovici din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Grigore Cerchez- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc- casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Al. Clavel- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc

- casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Florea Stanculescu- ansambluri de locuinte ieftine – stil Neoromanesc- proiecte tip de locuinte rurale – stil Neoromanesc- scoli rurale – stil Neoromanesc- vami – stil Neoromanesc- Palatul Agriculturii din Braila – stil Neoromanesc

arh. Statie Ciortan

- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase – stil Neoromanesc- Vama Postei din Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Constantin Iotzu- Casa corpului didactic, Bucuresti – stil Neoromanesc

arh. Paul Smarandescu

- case particulare in Ploiesti – stil Neoromanesc- case particulare in Bucuresti – stil Neoromanesc

- case particulare in Sinaia – stil Neoromanesc- imobile de raport – stil Neoromanesc

arh. G. Cristinel

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 4/20

arh. G. Cristinel

- primaria din Banu Manta, Bucuresti – stil Neoromanesc- catedrala ortodoxa din Cluj – stil Neoromanesc

- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj – stil Art-Deco

arh. I.D. Traianescu – stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu – stil Neoromanesc

arh. Horia Creanga – exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitecturamoderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o

arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor

proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fiatribuite modernismului de frontiera.

- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) – stilul Modernist- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) – stilul Modernist

- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) – stilul Modernist- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) – stilul Modernist

- vila Bunescu din Bucuresti (1932) – stilul Modernist

- Cantacuzino din Bucuresti (1934) – stilul Modernist- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) – stilul Modernist

- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) – stilul Modernist- halele Obor din Bucuresti (1937) – stilul Modernist

- palatul Culturii de la Cernauti – 1935-1937 – stilul Modernist

arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangardaeuropene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii

Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.

- imobilul Herman Iancu – 1926 – stilul Modernist- imobilul Clara Iancu – 1931 – stilul Modernist

- imobilul Gold din Bucuresti – 1934 – stilul Modernist- imobilul Bazaltin din Bucuresti – 1935 – stilul Modernist

- imobilul Haimovici din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist- vila Fuchs din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist

- vila Chihaescu din Bucuresti – 1930 – stilul Modernist

- vila Iluta din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist- vila Wexler din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist

- vila Juster din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist- vila Reich din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist

- strandul FSSR din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist

- sanatoriul Popper/Predeal – 1934 – stilul Modernist

arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii dearhitectura originale, exponentul unui palladianism modern

- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov – stilul Modernist- vila Ariana/Eforie – stilul Modernist

- hotelul Belona/Eforie – stilul Modernist

arh. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 5/20

arh. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte

in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura

vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.- Casa de credit si asigurari a magistratilor – 1935-1937 – stilul Modernist

- biblioteca Academiei – 1936-1937 – stilul Modernist- Administratia autonoma a monopolurilor statului – 1934-1941 – stilul Modernist

- piata alimentara de la Buzau – stilul Modernist

- imobile de locuit si vile – stilul Modernist- palatul CFR din Bucuresti

arh. Paul Emil Miclescu

- uzinele Ford, Bucuresti – 1930-1932 – stilul Modernist

arh. Grigore Ionescu- sanatoriul Toria/Covasna – 1933-1934 – stilul Modernist

- spitalul Emilia Irza (1950) – stil functionalist- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) – stil functionalist

arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /modernismul eclectic

- clubul nautic de la Snagov – stilul Modernist- cartierul U.C.B. din Bucuresti – stilul Modernist de frontiera

- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti – stilul Modernist de frontiera- o serie de vile – stilul Modernist de frontiera

- blocul de birouri Banloc din Bucuresti

- Opera Romana (1953) – arhitectura stalinista- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura

mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specificarh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /

modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga

arh. Van Saanen-Algy- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Louis Week

- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Walter Froy

- Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Ioan Rosu- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Radu Culcer

- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Nadejde

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 6/20

arh. E. Nadejde

- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. E. Cusnenco

- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti – stil Art-Deco- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. N. Georgescu

- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Arghir Culina

- hotelul Ambasador din Bucuresti – stil Art-Deco- hotelul Union din Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Jean Monda

- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti – stil Art-Deco- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti – stil Art-Deco

arh. Victor Smighelschi

- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj – stil Art-Deco

- prefectura din Satu-Mare – stil Art-Deco

arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara,care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

arh. Radu Dudescu

- Ministerul de Finanate din Bucuresti

arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea

arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

- prefecturia din Baia Mare (1970) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-oarhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Ascanio Damian- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalist- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitatestructurala- Primaria din Turnu Severin – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N Badescu

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 7/20

arh. N Badescu- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) – stil functionalistarh. I. Ghica-Budesti

- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. V. Krohmalnic- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. H. Stern- fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist

arh. Srulovici- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

arh. Titus Evolceanu- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu

- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist

arh. N. Nedelescu- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Fl. Teodorescu- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. T. Elian- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. D. Marinescu- cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Gusti

- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. A. Moisescu- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Vl. Perceac- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) – stil functionalist

arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu- restaurarea ansamblului manastirii Neamt- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu- restaurarea ansamblului manastirii Neamt- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 8/20

arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu- restaurarea ansamblului manastirii Neamt

- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Horia Maicu- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit – arhitectura realism socialista

(stalinista)- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, oexpresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.- inematograful “Infratirea intre popoare”, Bucuresti (1953) – arhitectura stalinista

- Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala- casa de cultura din Suceava – arhitectura brutalista- primaria din Botosani (sfarsitul anilor ’60) – arhitectura brutalista

- primaria din Satu-Mare – arhitectura brutalista

arh. Gheorghe Patrascu- casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. Liliana Dinescu- casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista

arh. P.Em. Miclescu- teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. D. Marinescu

- teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista

arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte

importante (sistematizarea litoralului Marii Negre – inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni,primarii si hoteluri in diferite orase, etc.- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

- primaria din Pitesti (1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)

arh. T. Niga

- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. Leon Garcia

- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. I. Serban- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) – stil modernist

arh. L.Popovici

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 9/20

arh. L.Popovici

- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. A. Solari-Grimberg- restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist

arh. C. Rulea- Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) – arhitectura stilului international cu elemente

brutaliste

arh. Teonic Savulescu

- gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala- gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Florin Ionescu

- gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala- gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Ilie Radulescu

- gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Irina Rosetti

- gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Tiberiu Ricci- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)

arh. Leon Garcia

- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Mihai Ricci – 1960

- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti – modernism de factura fascista

arh. Ignace Serban- Sala Palatului, Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste

arh. Iancu Radacina- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) – stilul “international”- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai

organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Eugen Arvanitache

- hotelul Nord, Bucuresti (1965)

arh. Dinu Gheorghiu

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 10/20

arh. Dinu Gheorghiu

- statiunea Aurora (1974)

arh. Serban Manolescu

- statiunea Jupiter

arh. Em. Machedon- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alice Lepadatu- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mihai Enescu- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. C. Cherea- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. M. Bunescu- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Muresan- spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet

- spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Margareta Dimboianu- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Alex. Serbescu- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. A. Gringerg- Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mina Laurian- Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Mircea Enescu

- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitatestructurala

arh. Fackelman

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 11/20

arh. Fackelman- liceul de muzica din Timisoara (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Gabriel Cristea- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. St. Steble

- aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala

arh. Romeo Belea- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Radu Tanasoiu- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista

arh. Cleopatra Alifanti- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura stilului international cuelemente brutaliste

arh. N. Vladescu- Casa de cultura din Tirgoviste – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. Alex. Iotzu – 1974- hotel Ciucas din Poiana Brasov – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

- teatrul din Craiova (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, maioriginala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Const. Savescu

- teatrul din Tirgu Mures (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Nicolae Perianu

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitecturamai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Costin Pastia- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitecturamai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Stefan Lungu- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitecturamai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Paraschiva Iubu- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitecturamai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 12/20

arh. Carol Hacker- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura

mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Petre Svoboda- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitecturamai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Serban Sturdza- restaurarea pietii Unirii din Timisoara

arh. Stefan Lungu- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Petre Ciuta

- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Dorin Stefan- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Em. Barbu Popescu- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Zoltan Takacz- Postavaria romana, Bucuresti (1986)

arh. P. Cosmatu- hotelul Bucuresti din capitala (1980)

Presedintele arhitect 18 noiembrie, 2009

Posted by George F in URBAN. Tags: alegeri, arhitect, Eduard Manole, presedinte1 comment so far

Arhitect, adica deasupra constructiei si a constructorului, este omul care poseda viziunea coerenta,avand capacitatea de a simti intregul si de a intui detaliile. Este cel care traieste creatia, identificandu-se

cu ea, isi dedica viata unor realizari si-si prelungeste existenta in trupul etern al creatiei sale.

Presedinte, omul cu cea mai inalta functie in stat, este reprezentantul de seama, punctul in care seconcentreaza forta si prestigiul unei natiuni intregi, avand rol diplomatic la nivel extern si de dirijor alaparatului administrativ, la nivel intern.

Daca politica ridica vremelnic administratori care isi urmaresc doar interesele personale in conjunctura

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 13/20

Daca politica ridica vremelnic administratori care isi urmaresc doar interesele personale in conjuncturaunor relatii de putere si influenta impuse de functia pe care o indeplinesc, ei avand de raspuns doar infata legii si a curtii de contrui (care in Romania nu face nimic, in sensul ca daca ar disparea, nimeni nuar simti-o), institutia prezidentiala ar trebui sa se ridice deasupra, sa capete caracter aristocratic,impunand un om cu viziunea evolutiei si cu constiinta importantei actiunilor sale, care sa se raportezenu la limita de jos a legalitatii, ci la o limita superioara, a idealurilor.

In prag de alegeri, desertul politicii romanesti ridica eterna intrebare pe care Caragiale o remarcat-o:“Dar eu cu cine votez?”. Ca in orice, ne interesam cine sunt favoritii si alegem de acolo raul cel mai mic.N-am sa amintesc aici numele celor trei favoriti pentru a nu le mari cota de popularitate, dar am saamintesc un candidat cu totul diferit.

Se numeste Eduard Manole si candideaza in mod cu adevarat independent la functia de presedinte alRomaniei. Este evident in categoria celor fara sanse de a castiga, dar ceea ce il detaseaza de masaomogena a contracandidatilor sai este viziunea. Din curiozitate cautand informatii despre domnul

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 14/20

Manole am urmarit inregistrarea unui material in care apare. Interesul meu a crescut pe masura cedescopeream informatii despre acest om.

Un articol de pe Rezistenta urbana mentiona o initiativa de a introduce pe buletinul de vot rubrica“NICIUNUL”. Daca am avea o astfel de optiune s-ar putea sa fim confruntati cu situatii in caremajoritatea exprima votul de blam. Alternativa ar fi sa votam un candidat din afara listei scurte a

favoritilor, fara sa ne pese ca “oricum nu iese”.

Archicad 13 sau testul de ungur 9 noiembrie, 2009

Posted by George F in PROIECTARE, SOFTWARE. 1 comment so far

Dupa ce a inventat tuica romaneasca, a salvat Europa de la a fi un terra deserta si a descoperit mersulpe jos, poporul maghiar revine cu un nou concept de exceptie menit sa revolutioneze si domeniulproiectarii asistate de calculator: crearea unui nou proiect existent.

Conform documentatiei solide care vine odata cu software-urile Archicad 13 si Graphisoft BIM Servertot ce trebuie sa faci pentru a crea un nou Teamwork project este sa deschizi unul existent sau sa ii faci ocopie. Explicatia pleaca de la premisa ca ai facut deja un proiect, deci stii deja cum sa-l faci, iar acum,

din cine stie ce motiv obscur te documentezi despre cum sa mai faci inca unul. Citez din subcapitolul“Create Teamwork Project on BIM Server” unicul paragraf al documentatiei care face referire la cum secreaza un proiect nou:

Choose one of the two options for creating an existing Teamwork project on this server:Import Project from File: Browse for a Teamwork project …Duplicate Project: This option will duplicate an existing project …

Probabil exista un grup de oameni (ungurii de la Graphisoft) pentru care asemenea lucruri au sens sipoate chiar intra in categoria lucrurilor intuitive. Pentru ceilalti insa, asemenea lucruri provoacaamuzament cand nu au nimic urgent de facut, sau furie cand exista un termen limita.

Sapand prin meniuri, documentatie si forumuri am descoperit tot felul de asemenea ciudatenii. Deexemplu optiunea de Share pentru un proiect aflat in lucru se afla… unde altundeva decat sub tabulFile > New.

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 15/20

In concluzie pot zice doar ca daca genul este irelevant pentru vecinii de la vest, nici succesiuneacronologica a evenimentelor nu are pentru ei o relevanta prea mare, ceea ce explica unele atitudini de-alungul istoriei. ArchiCADul, desi cumparat de nemtii de la Nemetschek, inca nu poarta urmele logicii,pragmatismului si eficientei cu care de obicei germanii de mandresc. Ritmul in care a evoluat in ultimiiani nu sugereaza o posibila transformare spectaculoasa a sa pe viitor. Poate un salt de la versiunea 13direct la versiunea 20 poate sa alunge senzatia ca in ceea ce priveste ArchiCAD-ul, nimic nou sub soare.

Cea mai scumpa campanie electorala 7 noiembrie,2009

Posted by George F in PROIECTARE. Tags: alegeri, Cluj, piata, Planwerk, URBAN1 comment so far

Campaniile electorale sunt mereu exorbitant de scumpe si niciodata transparente. Adica este evident ca

Basescu nu-si plateste campania electorala in valoare de zece milioane de euro din salariul sau debugetar, la fel cum nici Iliescu nu si le-a platit din economiile facute la CEC pe vremea parintelui sauspiritual, Ceausescu. E unul din marile dezavantaje ale comunismului perpetuat in tragica noastra

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 16/20

incercare democratica. Vorbesc despre faptul ca cel ce administreaza resursele comunitatii beneficiazade pe urma lor fara a le poseda. Asa se intampla cu politicienii, care pe bani publici isi fac afaceri,imagine, relatii, campanii electorale etc. Asa se face ca absolut toate lucrarile din bani publici incap pemainile unor mari escroci, care le subcontracteaza unor escroci mai mici, care la randul lor le

subcontracteaza unor escroci mai marunti si asa mai departe, pana ce lucrarile ajung sa fie executate deniste parliti pe o suma ridicol de mica, in ciuda unui buget initial exagerat de mare. E un mecanismsimplu, prin care rechinii de toate marimile castiga un ban “cinstit”, iar cel care plateste e cel care nufura nimic ca sa-si acopere pierderile.

La fel s-a inamplat si in cazul amenajarii pietei centrale a Clujului. Un proiect necesar, ambitios,demarat foarte elegant printr-un concurs de solutii si avand o tema de proiectare bine intocmita, care

pare a fi atins acum un punct nevralgic: campania electorala. Proiectul apartine celor de la Planwerk,o firma care se zbate intre arhitectura si urbanism, bazandu-se pe influenta la nivel inalt, dar care spredeosebire de alte firme similare, prezinta o competenta profesionala. Evident ca ceva trebuia sa fie gatainainte de alegeri, asa ca lucrarile au fost grabite la maxim, pentru ca macar o parte din piata centralasa fie oferita drept momeala electorala. Rezultatul, evident sufera grav de pe urma grabei si aneprofesionalismului. Nu stiu ca proiectantii sa fi luat o pozitie in ceea ce priveste lucrarile efectuate, acaror receptie ar trebui refuzata in mod normal.

Putem avea o logica minima rostind cuvinte precum “bine ca au facut macar atat, ca dupa alegerioricum nu se va mai lucra”, dar din pacate in Romania nu prea avem exemple de lucrari publice caresa fi fost cizelate in timp, ci doar care sa fi fost denaturate si mutilate in urma unor interventii ulterioaretotal lipsite de inspiratie.

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 17/20

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 18/20

CRITICA:

Ceea ce s-a inaugurat anul acesta din proiectul de amenajare a Pietei Matei Corvin consta inschimbarea profilului pietei si a cotelor de calcare, inlocuirea asfaltului cu pavaj de piatranaturala, amplasarea unei fantani arteziene in axul strazii Eroilor, introducerea unui aliniament deplatani pe marginea carosabilului din zona sudica a pietei, integrarea structurii de protectie si expunerea ruinelor romane in noua amenajare, marcarea in pardoseala a urmelor unor ruine cercetate anterior siapoi reacoperite cu pamant si realizarea iluminatului public.

1. Profilul pieteiModificarea profilului pietei prin interventii asupra pavajului nu este o abordare noua, insa preferintapentru un profil concav, pare a fi un element de actualitate. Un exemplu anterior de interventie asuprasectiunii unei piete istorice este solutia de amenajare a Pietei Sfatului din Brasov. Aici, in spiritul anilor’80, arhitectii implicati in elaborarea solutiei au optat pentru o terasare a pietei pentru eliminarea panteinaturale, impartindu-se astfel suprafata sa fluida in mai multe zone cu caracter diferit, lucru accentuatsi prin aplicarea unor finisaje diferite in functie de zona. O atitudine opusa acesteia, avem in cazul

Pietei Mari din Sibiu, unde la remodenare, s-a optat pentru refacerea profilului istoric.

Pentru cei ce nu stiu, diferenta intre profilul unei strazi moderne si cel al uneia istorice este data de undetaliu tehnic de rezolvare a scurgerilor de ape pluviale. In cazul strazilor si pietelor moderne aceastascurgere se realizeaza de obicei pe marginile zonei carosabile, care are un profil convex, apa fiindindepartata de la centru catre margini. Fronturile sunt protejate de apa prin trotuare etanse careasigura scurgerea apei catre zona carosabila, apa scurgandu-se pe langa bordura. In cazul strazilor si

pietelor traditionale, in lipsa unor pardoseli etanse, se dorea indepartarea cat mai rapida a apelorpluviale de fronturi, pentru a evita inundarea subsolurilor. Astfel cel mai adesea strazile aveau

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 19/20

prevazuta o rigola centrala prin care se scurgea atat apa de ploaie, cat si apele uzate din locuinte. Inlipsa unui sistem de canalizare subteran, adesea oala de noapte era golita de la fereastra, direct instrada.

Optiunea pentru un profil concav, desi nu vine din dorinta de a reinvia practici medievale, reuseste sa

marcheze caracterul special al zonei si sa-i intareasca imaginea medievala. Este un manierism, dar unulbinevenit.

Intentia pare insa a se fi lovit de o dificultate tehnica in timpul executiei si profilul concav al pietei a iesitoarecum denivelat, inflorit cu tot felul de cucuie. In zona de vest, in care cota pietei este mai ridicata,pardoseala urca pentru a diminua sau chiar elimina treptele existente in prezent. Racordul cu fronturileurmeaza a fi facut, si vom putea vedea atunci cum este rezolvat.

2. Pavaj de piatra naturalaAxul strazii Eroilor a fost prelungit in mod fericit in interiorul pietei, desenul de pardosealaprelungindu-se pe zona sudica a pietei, unde este amplasata fantana arteziana. In rest, pardosealafolosita este piatra cubica de bazalt. Aici apare din nou o greseala grava de executie si probabil odovada a neimplicarii proiectantilor in urmarirea si asistenta de santier. Piatra cubica folosita a fostpusa in opera fara a fi amestecata, artfel iesind un nefericit joc de nuante a pavajului, in functie de lotul

din care a fost luata piatra. In mod normal piatra folosita ar fi trebuit sa aiba variatii de culoare multmai mici si in plus sa fie amestecata, pentru a evita asemenea patternuri tehnologice.

De asemenea dimensiunea mica a pietrei cubice folosite pentru pavarea unui spatiu atat de mareprecum piata centrala din Cluj, accentueaza in mod nefericit un ritm orea rapid al desenului depardoseala si o dimensiune prea mare a pietei. Un desen de pardoseala mai complex, care sa formezeun pattern mai aerat (ca in cazul pietei din Sibiu) si folosirea unor calupuri de piatra mai mari, ar fi

asigurat evitarea neajunsurilor acuale.

Peste toate acestea, probabil datorita grabei in care s-au desfasurat lucrarile, rosturile pavajului suntsinuoase intr-un mod neregulat, accentuand si mai mult senzatia de lucru prost facut.

Prin folosirea unei nuante diferite de piatra, s-a dorit marcarea in pardoseala a conturului ruinelorromane care timp de multi ani au stat expuse in gropile lui Funar. Aceasta diferenta de nuanta estefina, ceea ce e bine pentru ca nu deranjeaza in perceptia ansamblului, insa datorita variatiilro

involuntare aparute la realizarea pardoselii, aproape ca si acest plan desenat pare a fi o inabilitate.

3. Fantana artezianaDispusa in axul strazii Eroilor, ca punct final in pietonalul realizat in urma cu un an, fantana artezianaare o forma liniara si se prezinta mai degraba ca un sir de trei fantani.

De la est spre vest, prima fantana preia ideea de bazin de apa cu pereti masivi, peste care apa revarsa

incet. Limbajul este simplificat, si datorita rasucirii fantanii fata de ax ea pare a fi asimetrica, ceea ce arfi o noutate in domeniul fantanilor arteziene din spatiul public romanesc. A doua fantana consta injeturi de apa integrate in pardoseala, care prin intermitenta si lumina, reusesc sa anime piata, captivandatentia tuturor copiilor. Cu siguranta la vara, locul va fi plin de copii dornici sa alerge printre si pe subjeturile de apa. Mai putin inspirat, dar cu siguranta populist, e dispunerea unor lumini colorate carevizual transforma apa in lichid verde, roz si portocaliu fosforescent. In fine, a treia fantana, este cea mai

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

arhistress.wordpress.com 20/20

neinteresanta din suita, prezentandu-se sub fora unei cascade care nu reuseste sa aibe o panzauniforma de apa, care se prabuseste de la o inaltime de 50 de centimetri intr-o balta adanca de alti 20de centimetri. Cateva lespezi de piatra dispuse in apa, ademenesc copii sa sara de pe una pe alta,punandu-le probabil viata in pericol, existand pericolul de alunecare.

4. Aliniamentul de plataniAlegerea speciilor pentru aliniamentele in oras este o chestiune delicata si care poate impune caracterulunei zone. Dupa ce fostul primar de rau augur al Clujului (Funar) a plantat alternativ in zona centrala

stejari, brazi si tei, reusind sa zapaceasca orice unitate a spatiilor publice, plantarea pe strada Eroilor aunui aliniament de tei pare un efort de igiena estetica absolut necesar. Totusi, teii par a se fi potrivitimaibine unor orase precum Iasi sau Dorohoi, in vreme ce la Cluj ar fi mers o specie mai occidentala. Inpiata, s-a optat pentru platani, ceea ce este mult mai bine, mai ales data fiind dimensiunile mari aleacestor arbori ajunsi la maturitate care se va potrivi unei piete atat de mari.

5. Integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane

Desi inaugurata anterior, constructia de protectie si expunere a reuinelor romane abia acum poate fiperceputa in contextul ce i-a fost prevazut, adica libera de orice vecinatate. Pare oarecum stingheraacum ca nu mai este nimic in jur decat pardoseala cu balbaieli. Linia minimalista impusa intregiiamenajari a dus in cazul acesta la folosirea unei acoperiri de sticla, protejata impotriva calcarii prininaltarea la ~70 cm. Din pacate apa de ploaie balteste pe sticla facand dificil privitul vestigiilorarheologice. De asemenea in timpul spectacolelor ce vor fi organizate in piata, aceasta constructie deprotectie va trebui mereu protejata pentru a nu se produce accidente. La dimensiunea pe care o are

(cam 10/5 m) permite accesul a 200 de persoane, adica unei incarcari de 15 tone… care ar putea sarisimultan (ceea ce se intampla de obicei la concerte) capatand un impuls urias. Vom cauta informatiireferitor la incarcarea capabila a structurii respective.

The Regulus Theme.

Bloguieşte pe WordPress.com.

Follow

Follow “Arhitectura romaneasca”

Powered by WordPress.com