Kant Critica Ratiunii Pure

8/13/2019 Kant Critica Ratiunii Pure

http://slidepdf.com/reader/full/kant-critica-ratiunii-pure 1/326

IMMANUEL KANT

CRITICA RAŢIUNII PURE

Traducere deNICOLAE BAGDASAR şi ELENA MOISUC

Ediţia a III-a îngrijită de ILIE PÂRVU

EDITURA IRI

Bucureşti, 1998

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Prin ediţia de faţă ne r!une" #ă redă" circuitu$ui u%$ic traducerea Criticii raţiunii pure, rea$i&ată de 'ic!$ae Bagda#ar, în c!$a%!rare cu E$ena (!i#uc, duă ediţia ger"ană îngrijităde Ra)"und *c+"idt, ediţia a II-a, ei&ig, 19./ Traducerea, aăruta în anu$ 1909 $a Editura

tiinţifică, era în#!ţită de un a"$u aarat critic #e"nat de 'ic!$ae Bagda#ar 2*tudiu intr!ducti3,4$!#ar 5antian, Indice de nu"e r!rii6, e care nu-1 re$uă" în ediţia de faţă/

(u$ţu"i" e acea#tă ca$e d!a"nei E$ena Bagda#ar, care a a3ut gener!&itatea #ă necede&e dretu$ de a re$ua t!ate traduceri$e din !era $ui 7ant u%$icate de r!fe#!ru$ 'ic!$aeBagda#ar, cun!#cut eeget a$ #crieri$!r fi$!#!fu$ui ger"an/

u ri$eju$ reeditării ace#tei $ucrări, în 1998, redacţia a c!rectat une$e er!ri de tiar şiune$e inc!n#ec3enţe ter"in!$!gice/ T!t!dată, au f!#t indicate diferenţe$e dintre ediţia I şi ediţia aII-a a Criticii raţiunii pure, ac!$! unde $i#eau în 3arianta iniţia$ă, din 1909/ T!ate ace#tea au f!#t#e"na$ate rin %ună3!inţa r!f/ dr/ I$ie P:r3u, căruia editura îi aduce "u$ţu"iri/

CUVÂNTUL TRADUCĂTORILOR

Intere#u$ "ereu cre#c:nd entru !era de faţă, funda"enta$ă în g:ndirea fi$!#!fică îngenera$, recu" şi î"rejurări$e în care a f!#t redactată şi tiărită iniţia$ au deter"inat nu"er!a#ereeditari în $i"%a !rigina1ă şi, de a#e"enea, traduceri în f!arte "u$te $i"%i #trăine/

;n traducerea de faţă ne-a" %a&at e tetu$ ediţiei ger"ane a Criticii raţiunii pureîngrijită de Ra)"und *c+"idt < ediţia a II-a, ei&ig, 19. < care e#te cea "ai %ună dintreediţii$e u%$icate duă "!artea "are$ui g:ndit!r, fiindcă înregi#trea&ă t!ate c!recturi$e efectuatede edit!rii anteri!ri şi r!uneri$e $!r de îndretare/ 'u a" neg$ijat, fireşte, #ă 3erifică" ediţia $uiRa)"und *c+"idt cu ediţii$e princeps aărute în ti"u$ 3ieţii $ui 7ant, recu" şi cu a$te ediţii/*re de!#e%ire de Ra)"und *c+"idt în#ă, a" dat întîietate ediţiei a II-a din 1=8=, în care 7ant,



$u:nd atitudine faţă de interretări$e făcute a#ura ediţiei I 21=816, accentuea&a caracteru$ rea$i#ta$ c!nceţiei #a$e/

'!te$e în#e"nate cu > aarţin $ui 7ant şi au f!#t di#u#e in agină #u% fiecare dintre ce$ed!uă ediţii, iar ce$e în#e"nate cu a recu" şi arante&e$e ? @ aarţin traducăt!ri$!r/

Dintre dificu$tăţi$e de traducere a un!r ter"eni #ecifici $i"%ii ger"ane #au căr!ra 7ant$e-a dat un #en# r!riu a"inti" c:te3a

Ac!$! unde $i"%a ger"ana di#une de d!i ter"eni, müssen şi sollen, diferenţiaţi radica$ca #en#, ce$ dint:i eri":nd ceea ce face" rin c!n#tr:ngere, fiindcă nu a3e" înc!tr!, ce$ de-a$d!i$ea eri":nd ceea ce face" din !%$igaţie "!ra$ă, din dat!rie, c!re#!ndentu$ în $i"%ar!":nă e#te unu$ #ingur, a tre%ui/ Pentru a #e"na$a in $i"%a r!":nă diferenţieri$e de #en# a$ece$!r d!uă 3er%e ger"ane f!$!#ite de 7ant şi #u% f!r"a #u%#tanti3a$ă, diferenţieri care j!acă unr!$ de!#e%it de i"!rtant în c!nceţia "!ra$ă a $ui 7ant, în cait!$u$ care tratea&ă de#re %ine #ide#re !%$igaţia "!ra$ă a" indicat în arante&ă e sollen, ac!$! unde tre%uie are #e"nificaţie"!ra$ă/

Difici$ă e#te şi gă#irea unui ter"en care #ă redea nuanţa eactă a ger"anu$ui Gemüt.Crance&ii $-au tradu# rin esprit, ri"u$ traducăt!r r!":n rin "inte, n!i a" referat e ace$ade #i"ţire, #en#u$ $ui Gemüt fiind în genera$ ace$a de t!ta$itate a di#!&iţii$!r afecti3e, unitatede reacţii e"!ţi!na$e, caacitate de a fi ecitat afecti3/

Ter"enu$ Gesinnungen, deri3at din Sinn, cu #e"nificaţii "u$ti$e < #i"ţ entru ce3a,di#!&iţie #uf$etea#că, atitudine interi!ară, ărere, c!n3ingere, caracter < a f!#t tradu# de n!i rin#i"ţă"inte/

P!#i%i$itatea ar!ae ne$i"itată a $i"%ii ger"ane de a crea cu3inte n!i rin c!"unere af!#t racticată une!ri şi de 7ant/ Un a#tfe$ de cu3:nt e#te Fürwahrhalten, care în#ea"nă ! judecată în#!ţită de #enti"entu$ 3a$a%i$ităţii ei, arecierea unei judecăţi ca fiind 3a$a%i$ă/Ter"enu$ ace#ta, f!$!#it într-un #ingur cait!$, dar de reetate !ri, şi căruia n!i n-a" reuşit #ă-idă" dec:t ! traducere 3er%a$ă, ,,c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat, îngreuia&ă, de#igur, eunereadin cait!$u$ re#ecti3/

A" tradu# ter"enii de Gedanke #i Idee cu idee, dar cu" 7ant a dat ce$ui de-a$ d!i$eater"en ! #e"nificaţie #ecia$ă, entru a di#tinge cei d!i ter"eni, a" tran#cri# cu3antu$ Idee cu"aju#cu$ă !ri de c:te !ri a f!#t 3!r%a de 1dee in acceţia 5antiană/

Ter"enu$ Erkenntnis a f!#t tradu# c:nd rin cun!aştere, c:nd rin cun!ştinţă, entrua di#tinge ceea ce face 7ant în#uşi, cun!aşterea ca r!ce# #i+!$!gic de cun!ştinţă, ca r!du#u$#au c!nţinutu$ $ui $!gic/

;n $egătură cu $eicu$, atrage" atenţia citit!ru$ui că în gra%a redactării I""anue$ 7ant nuf!$!#eşte t!tdeauna în ace$aşi #en# c+iar c!ncete fi$!#!fice i"!rtante, ca tran#cendenta$,#u%iecti3, !%iecti3 ş/a/

caracteri#tică a #ti$u$ui 5antian care îngreuia&ă înţe$egerea !erei e#te f!$!#irea eri!du$ui a"$u, cu interca$area de c:te < , %a c+iar :nă $a = incidente/ Un ana$i#t a$ #ti$u$ui5antian a nu"ărat e ! #ingura agină din Critica raţiunii pure nu "ai uţin de 18 r!!&iţiire$ati3e, îng+e#uite t!ate în nu"ai trei fra&e, #au e ! agină din refaţa ce$ei de-a d!ua ediţiicinci geniti3e unu$ duă a$tu$/ ;nc$inaţia $ui 7ant de a în$!cui #u%#tanti3u$ cu r!nu"e$e, t!icaune!ri greşită a cu3inte$!r, #u#ceti%i$ă #ă dea $!c $a c!nfu&ii, anac!$uturi$e, $e!na#"e$e,reetiţii$e inuti$e a$e ace$eiaşi ere#ii #au c!n#trucţii, f!$!#irea a%u&i3ă a un!r deter"inante caad3er%e$e nun #i schon, tendinţa de a e$icita e $arg şi cu digre#iuni < t!ate ace#te neajun#uria$e eunerii 5antiene au ag$!"erat dificu$tăţi$e entru traducăt!ri/

Une!ri a" r!cedat rin #ecţi!narea eri!ade$!r rea $ungi, a$te!ri n-a f!#t !#i%i$, căcia" fi ri#cat #ă de#tră"ă" unitatea $!gică a $anţu$ui de r!!&iţii/ ăci eri!du$ a"$u e#teere#ia f!rţei de g:ndire a $ui 7ant, în #tare #ă curindă dintr-! dată, ca un t!t, un nu"ărne!%işnuit de "are de idei, şi t!t!dată ere#ia d!rinţei $ui de a $ă"uri te"einic, din t!ate uncte$e de 3edere, !%iectu$ eunerii $ui/

2



CUPRINS

'!tă a#ura ediţiei //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1u3:ntu$ traducăt!ri$!r ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// HDedicaţie /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 0Prefaţă $a ediţia înt:i din anu$ 1=81 ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H1Prefaţa ediţiei a d!ua //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H9

Intr!ducereI/ De#re diferenţa dintre cun!aşterea ură şi cea e"irică //////////////////////////////////////////// 9II/'!i #unte" în !#e#ia un!r anu"ite cun!ştinţe a priori, şi în#uşi #i"ţu$ c!"un nu

e#te nici!dată $i#it de a#tfe$ de cun!ştinţe /////////////////////////////////////////////////////////////////// LH

III/Ci$!#!fia are ne3!ie de ! ştiinţă care #ă deter"ine !#i%i$itatea, rinciii$e şi întinde- rea tutur!r cun!ştinţe$!r a priori ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// L I/ De#re diferenţa dintre judecăţi$e ana$itice şi judecăţi$e #intetice //////////////////////////////// L0

/ ;n t!ate ştiinţe$e te!retice a$e raţiunii #unt curin#e, ca rinciii, judecăţi #inteticea priori /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// L9

I/ Pr!%$e"a genera$ă a ?riticii@ raţiunii ure /////////////////////////////////////////////////////////////////// 0HII/ Ideea şi di3i&iunea unei ştiinţe #ecia$e a3:nd nu"e$e de ritică a raţiunii ure ///////// 0L

I. TEORIA TRANSCENDENTALĂA ELEMENTELOR

PARTEA ÎNTÂI. ESTETICA TRANSCENDENTALĂ

Secţ!nea "nt#. DESPRE SPAŢIU //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// = Secţ!nea a $%!a. DESPRE TIMP ///////////////////////////////////////////////////////////MM////////////////// 8.

PARTEA A DOUA. LOGICA TRANSCENDENTALĂ

Int&%$!ce&e. IDEEA UNEI LOGICI TRANSCENTALE /////////////////////////////////////////////// 9L

I/ DE*PRE 4IF ;' 4E'ERE ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 9LII/ DE*PRE 4IA TRA'*E'DE'TAF /////////////////////////////////////////////////////////////// 98

III/ DE*PRE ;(PFRNIREA 4III 4E'ERAE ;' A'AITIF IDIAETIF /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 99

I/ DE*PRE ;(PFRNIREA 4III TRA'*E'DE'TAE ;' A'AITIF IDIAETIF TRA'*E'DE'TAF ///////////////////////////////////// 1.H

D'(!nea "nt#. ANALITICA TRANSCENDENTALĂ

artea înt:i/ A'AITIA 'EPTER //////////////////////////////////////////////////////////////////////1.

ait!$u$ înt:i/ DESPRE )IRUL CONDUCĂTOR ÎN DESCOPERIREATUTUROR CONCEPTELOR PURE ALE INTELECTULUI .MMMMMMM/ 1.

4



*ecţiunea înt:i/ De*+&e ,%-%*&ea -%c/ a nte-ect!-! "n ene&e /////////////////////////////// 1.L*ecţiunea a d!ua/ De*+&e ,!ncţa -%c/ a nte-ect!-! "n 0!$ec/ţ ////////////////////////////1.=*ecţiunea a treia/ De*+&e c%nce+te-e +!&e a-e nte-ect!-! *a! cate%& ///////////////////111

ait!$u$ a$ d!i$ea/ DE*PRE DEDUNIA 'EPTER PURE AE

I'TEETUUI ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////118 *ecţiunea înt:i/ De*+&e +&nc+-e !ne $e$!cţ t&an*cen$enta-e "n ene&e /////////// 118*ecţiunea a d!ua/ De$!cţa t&an*cen$enta-/ a c%nce+te-%& +!&e a-e nte-ect!-! ////1H0*ecţiunea a treia/ De*+&e &a+%&t!- nte-ect!-! c! %1ecte "n ene&e 2 $e*+&e+%*1-tatea $e a -e c!n%a2te a priori ///////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1L=

artea a d!ua/ A'AITIA PRI'IPIIR 2DTRI'A TRA'*E'DE'TAF AOUDEFNII6 //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 10H

Intr!ducere/ DE*PRE OUDEATA TRA'*E'DE'TAF ;' 4E'ERE //////MM/ 10

Ca+t%-!- "nt#. DESPRE SC3EMATISMUL CONCEPTELOR PURE ALEINTELECTULUI /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////108Ca+t%-!- a- $%-ea. SISTEMUL TUTUROR PRINCPIILOR INTELECTULUIPUR MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM//M/ 1=8

*ecţiunea înt:i/ De*+&e +&nc+!- *!+&e4 a- t!t!&%& 0!$ec/ţ-%& ana-tce //////////////18.*ecţiunea a d!ua/ De*+&e +&nc+!- *!+&e4 a$ t!t!&%& 0!$ec/ţ-%& *ntetce ///////////18H*ecţiunea a treia/ Re+&e(enta&ea **te4atc/ a t!t!&%& +&nc+-%& *ntetce a-ente-ect!-! +!& ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 18L

5. A6%4e a-e nt!ţe ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 188 7. Antc+aţ a-e +e&ce+ţe ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 19. 8. Ana-% a-e e6+e&enţe /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 19= A. Ana-%a "nt#. P&nc+!- +c&4anenţe *!1*tanţe ////////////////////////////////////////////// H.. B. Ana-%a a $%!a. P&nc+!- *!ce*!n "n t4+ $!+/ -eea ca!(a-t/ţ //////////////// H.L C. Ana-%a a t&ea. P&nc+!- *4!-tenet/ţ $!+/ -eea acţ!n &ec+&%ce /////////// H18 9. P%*t!-ate-e #n$& e4+&ce "n ene&e ////////////////////////////////////////////////////////// HHN%t/ ene&a-/ -a **te4!- +&nc+-%& //////////////////////////////////////////////////////////////// H

Ca+t%-!- a- t&e-ea. DESPRE PRINCPIUL DIST-NGERII TUTUROROBIECTELOR ÎN GENERE ÎN )ENOMENE :I NOUMENE M///MM/////// H8

4pendice. De*+&e a4,1%-a c%nce+te-%& &e,-ecţe ca&e &e(!-t/ $n c%n,!n$a&ea

,%-%*& e4+&ce a nte-ect!-! c! ,%-%*&ea -! t&an*cen$enta-/ ////////////////////////////// HLN%t/ -a a4,1%-a c%nce+te-%& &e,-ecţe //////////////////////////////////////////////////////////M HL9

Di3i&iunea a d!ua/ DIAETIA TRA'*E'DE'TAF

Intr!ducereI. DESPRE APARENŢA TRANSCENDENTALĂ ////////////////////////////////////////////////// H=HII. DESPRE RAŢIUNEA PURĂ CA SEDIU AL APARENŢEITRANSCENDENTALE ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H=L

A. De*+&e &aţ!ne "n ene&e //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H=L

B. De+&e ,%-%*&ea -%c/ a &aţ!n ////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H==5



C. De*+&e ,%-%*&ea +!&/ a &aţ!n ////////////////////////////////////////////////////////////////////////// H=9

artea înt:i/ DE*PRE 'EPTEE RANIU'II PURE //////////////////////////////////////////////////H81

*ecţiunea înt:i/ De*+&e $e "n ene&e ///////////////////////////////////////////////////////////////////////// H8H*ecţiunea a d!ua/ De*+&e $e-e t&an*cen$enta-e /////////////////////////////////////////////////////// H8=

*ecţiunea a treia/ S*te4!- $e-%& t&an*cen$enta-e /////////////////////////////////////////////////// H9artea a d!ua/ DE*PRE RANI'A(E'TEE DIAETIE AE RANIU'II PURE/ H9=

Ca+t%-!- "nt#. DESPRE PARALOGISMELE RAŢIUNII PURE /////////////////////// H99 Re*+ne&ea a&!4ent!-! -! Men$e-**%;n $e*+&e +e&4anenţa *!,-et!-! // .9C%nc-!(a *%-!ţ%n/& +a&a-%*4!-! +*;%-%c ///////////////////////////////////////////// H.

N%t/ ene&a-/ +&'n$ t&ece&ea $e -a +*;%-%a &aţ%na-/ -a c%*4%-%e //////// HH

Ca+t%-!- a- $%-ea. ANTINOMIA RAŢIUNII PURE ///////////////////////////////////////////// *ecţiunea înt:i/ S*te4!- I$e-%& c%*4%-%ce ///////////////////////////////////////////////////////////// L1*ecţiunea a d!ua. Anttetca &aţ!n +!&e ////////////////////////////////////////////////////////////////// L8

P&4!- c%n,-ct a- I$e-%& t&an*cen$enta-e /////////////////////////////////////////////////////////////// 0HA- $%-ea c%n,-ct a- I$e-%& t&an*cen$enta-e //////////////////////////////////////////////////////////// 08A- t&e-ea c%n,-ct a- I$e-%& t&an*cen$enta-e /////////////////////////////////////////////////////////// =A- +at&!-ea c%n,-ct a- I$e-%& t&an*cen$enta-e //////////////////////////////////////////////////////// 8.

*ecţiunea a treia/ De*+&e nte&e*!- &aţ!n "n ace*t c%n,-ct c! *ne "n*/2 ///////////// 80 *ecţiunea a atra/ De*+&e +&%1-e4e-e t&an*cen$enta-e a-e &aţ!n +!&e< "nt&!c#t

t&e1!e */ +%at/ , *%-!ţ%nate "n 4%$ a1*%-!t ///////////////////////////////////////////////////////// 9*ecţiunea a cincea/ Re+&e(enta&ea *ce+tc/ a +&%1-e4e-%& c%*4%-%ce $n t%atece-e +at&! I$e t&an*cen$enta-e ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 98*ecţiunea a şa#ea/ I$ea-*4!- t&an*cen$enta- ca c;ee +ent&! *%-!ţ%na&ea $a-ec=

tc c%*4%-%ce /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// .1*ecţiunea a şatea/ Dec(a c&tc/ a c%n,-ct!-! c%*4%-%c a- &aţ!n c! ea "n*/2 //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// .L*ecţiunea a !ta/ P&nc+!- &e!-at' a- &aţ!n +!&e c! +&'&e -a I$e-ec%*4%-%ce ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1.*ecţiunea a n!ua/ De*+&e ,%-%*&ea e4+&c/ a +&nc+!-! &e!-at' a- &aţ!n c!+&'&e -a t%ate I$e-e c%*4%-%ce ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1L

I/ Soluţionarea Ideii cosmologice despre totalitatea compo#iţiei &enomenelor "ntr5ununi'ers //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 10

II/ Soluţionarea Ideii cosmologice despre totalitatea di'i#iunii unui tot dat "n intuiţie /////// 19 '!tă fina$ă $a #!$uţi!narea Idei$!r "ate"atic!-tran#cendenta$e şi n!tă re$i"inară $a

#!$uţi!narea Idei$!r dina"ic!-tran#cendenta$e //////////////////////////////////////////////////////////// H1III III/ Soluţionarea Ideilor Cosmologice despre totalitatea deri'!rii e'enimentelor lumii din

cau#ele lor /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// HP!#i%i$itatea cau&a$ităţii rin $i%ertate în unire cu $egea uni3er#a$ă a nece#ităţii naturii /// H=ă"urirea Ideii c!#"!$!gice a unei $i%ertăţi în unire cu nece#itatea uni3er#a$ă a naturii H9

I/ Soluţionarea Ideii cosmologice despre totalitatea dependenţei &enomenelor cu pri'irela e6istenţa lor "n genere////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// = '!tă fina$ă $a întreaga antin!"ie a raţiunii ure //////////////////////////////////////////////////////// 1

Ca+t%-!- a- t&e-ea. IDEALUL RAŢIUNII PURE ////////////////////////////////////////////////// H*ecţiunea înt:i/ De*+&e $ea- "n ene&e /////////////////////////////////////////////////////////////////////// H

*ecţiunea a d!ua/ De*+&e $ea-!- t&an*cen$enta- 78rototpon transcendentale9 ////// 6



*ecţiunea a treia/ De*+&e a&!4ente-e &aţ!n *+ec!-at'e "n *+&0n!- e6*tenţe!ne ,nţe *!+&e4e ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// L1

8rin raţiunea speculati'! nu sunt posibile dec%t trei moduri de a demonstrae6istenţa lui /umne#eu ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////LL

*ecţiunea a atra/ De*+&e 4+%*1-tatea !ne $%'e( %nt%-%ce a e6*tenţe -!D!4ne(e! //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// L0

*ecţiunea a cincea/ De*+&e 4+%*1-tatea !ne $%'e( c%*4%-%ce a e6*tenţe -!D!4ne(e! //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 0H /escoperirea $i e6plicarea aparenţei dialectice "n toate do'e#ile transcendentaledespre e6istenţa unei &iinţe necesare ///////////////////////////////////////////////////////////////////// 08

*ecţiunea a şa#ea/ De*+&e 4+%*1-tatea $%'e( ,(c%=te%-%ce /////////////////////////// =1*ecţiunea a şatea/ C&tca %&c/&e te%-% "nte4eate +e +&nc+ *+ec!-at'e a-e&aţ!n ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// ==Supliment de la dialectica transcendental! ////////////////////////////////////////////////////////////////// 8De#re f!$!#irea regu$ati3ă a Idei$!r raţiunii ure /////////////////////////////////////////////////////////8De#re #c!u$ fina$ a$ dia$ecticii natura$e a raţiunii !"eneşti ////////////////////////////////////// 98

II. METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ

Ca+t%-!- "nt#. DISCIPLINA RAŢIUNII PURE ///////////////////////////////////////////////////// LH. *ecţiunea înt:i/ D*c+-na &aţ!n +!&e "n ,%-%*&e $%4atc/ /////////////////////////////// LHH

*ecţiunea a d!ua/ D*c+-na &aţ!n +!&e *!1 a*+ect!- ,%-%*& e +%-e4ce ////////// L0De#re i"!#i%i$itatea unei #ati#facţii #cetice a raţiunii ure în c!nf$ict cu ea în#ăşi / L=*ecţiunea a treia/ D*c+-na &aţ!n +!&e c! +&'&e -a +%te(e /////////////////////////////// LL*ecţiunea a atra/ D*c+-na &aţ!n +!&e c! +&'&e -a $e4%n*t&aţ-e e //////////// L0.

Ca+t%-!- a- $%-ea. CANONUL RAŢIUNII PURE ////////////////////////////////////////////////// L0=*ecţiunea înt:i/ De*+&e *c%+!- ,na- a- ,%-%*& +!&e a &aţ!n n%a*t&e /////////////////// L09*ecţiunea a d!ua/ De*+&e $ea-!- 1ne-! *!'e&an ca +&nc+! ca&e $ete&4n/*c%+!- ,na- a- &aţ!n +!&e /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////L=*ecţiunea a treia/ De*+&e +/&e&e< 2tnţ/ 2 c&e$nţ/ /////////////////////////////////////////////////// L81

Ca+t%-!- a- t&e-ea. AR3ITECTONICA RAŢIUNII PURE ///////////////////////////////////L88

Ca+t%-!- a- +at&!-ea. ISTORIA RAŢIUNII PURE ///////////////////////////////////////////////// L99

Traducerea citate$!r $atine /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////0.

u" a" de3enit traducăt!r de 'ic!$ae Bagda#ar ///////////////////////////////////////////////////////////// 0.L

7



?B II@ BACO DE VERULAMIOa

Instauratio magna. 8rae&atio

De n!%i# i#i# #i$e"u# De re aute", Quae agitur, eti"u# ut +!"ine# ea" n!n!ini!ne", #ed !u# e##e c!gitent ac r! cert! +a%eant, n!n #ectae n!# a$icuiu#, aut $aciti, #eduti$itati# et a"$itudini# +u"anae funda"enta "!$iri/ Deinde ut #ui# c!""!di# aeQui < inc!""une c!n#u$tant < et i#i in arte" 3eniant/ Praeterea ut %ene #erent, neQue in#taurati!ne"n!#tra" ut Quidda" infinitu" et u$tra "!rta$e fingant, et ani"! c!nciiant cu" re3era #it infinitierr!ri# fini# et ter"inu# $egiti"u#/

BACON DE VERULAM

In*ta!&at% 4ana. P&e,aţ/

A#ura n!a#tră ă#tră" tăcerea/ ;n ceea ce ri3eşte în#ă $ucru$ de#re care e 3!r%a d!ri"ca !a"enii #ă-$ gandea#că nu ca e ! #i"$ă !inie, ci ca e re&u$tatu$ unei înde$ungate #trăduinţeşi #ă fie c!n3inşi că n!i nu c$ădi" te"e$ii$e unei #ecte fi$!#!fice ca !ricare a$ta #au a$e unei 1ăcute di#tracţii, ci e ace$ea a$e %ună#tării şi a$e de"nităţii !"eneşti/ (ai d!ri" ca !a"enii,îngrijindu-#e de r!riu$ $!r intere#, #ă de$i%ere&e $a!$a$tă şi #ă treacă ei înşişi de artea n!a#tră/i, e $:ngă t!ate ace#tea, "ai d!ri" ca ei #ă fie $iniştiţi, #ă nu-şi înc+iuie şi #ă nu c!nceaă în"intea $!r Instauratio n!a#tră ca e un $ucru infinit #i #ura!"ene#c, c:nd ea e#te de fat #f:rşitu$#i +!taru$ $egiti" u# ne#f:rşitei er!ri/

?B III, A III@ E6celenţei Sa1e 0inistrului :egal de Stat

;aron 'on <edlit#

?B I, A I@ Ece$enţă,

A c!ntri%ui $a de&3!$tarea ştiinţe$!r în#ea"nă a $ucra în intere#u$ r!riu a$ Ece$enţei!a#tre căci ace#t intere# e #tr:n# $egat de ştiinţe nu nu"ai rin îna$tu$ !#t a$ r!tect!ru$ui, ci şi rin ce$e cu "u$t "ai inti"e a$e a"at!ru$ui şi cun!#căt!ru$ui $u"inat/ De aceea "ă şi #er3e#c de#inguru$ "ij$!c care #tă !arecu" în uterea "ea, #re a-"i arăta "u$ţu"irea entru încrederea %ine3!it!are cu care Ece$enţa !a#tră "ă cin#teşte, ?A @ cre&:ndu-"ă în #tare #ă c!ntri%ui cuce3a în ace#t #c!a/

a Ace#t "!t! a f!#t adăugat $a ediţia a II-a/a Ediţia I are interca$ate aici ur"ăt!are$e d!uă a$ineate ,,Ar!%area unui judecăt!r $u"inat şi c!"etent c!n#tituie entru ace$acăruia îi $ace 3iaţa #ecu$ati3ă, în d!rinţe$e #a$e "!de#te, ! uternică încurajare #re #trăduinţe a$ căr!r f!$!# e "are, deşiîndeărtat, şi deci cu t!tu$ necun!#cut ri3irii "arii "u$ţi"i/

Unui a#tfe$ de judecăt!r şi %ine3!it!arei #a$e atenţii dedic acea#tă $ucrare şi #cutu$ui #ău t!ate ce$e$a$te intere#e/



?B I@ Ace$eiaşi %ine3!it!are atenţii cu care Ece$enţa !a#tră a !n!rat înt:ia ediţie aace#tei !ere dedic şi e a d!ua şi t!t!dată t!ate ?A I@ ce$e$a$te intere#e a$e carierei "e$e $iterareşi #unt cu ce$ "ai ad:nc re#ect

a$ Ece$enţei !a#tre

rea#uu# şi $ecat #er3it!r I((A'UE 7A'T

7Snig#%erg, H ari$ie 1=8=

?A II@ PRE)AŢĂ

=la ediţia "nt%i din anul 11>

Raţiunea !"enea#că are într-un gen a$ cun!aşterii ei #!arta articu$ară că e c!$eşită deîntre%ări e care nu $e !ate e3ita, de!arece e$e îi #unt i"u#e de natura raţiunii în#ăşi, $a careîn#ă ea nu !ate ră#unde, fiindcă deăşe#c întreaga caacitate a raţiunii !"eneşti/

;n acea#tă încurcătură ajunge fără 3ina ei/ Ea !rneşte de $a rinciii a căr!r f!$!#ire eine3ita%i$ă în cur#u$ eerienţei şi e#te t!t!dată de#tu$ de încercată rin acea#tă eerienţă/ uajut!ru$ $!r #e ridică 2aşa cu" şi natura ei ! cere6 t!t "ai #u#, #re c!ndiţii "ai îndeărtate/ Dar!%#er3:nd că în ace#t fe$ !era ei ?A III@ tre%uie #ă ră":nă entru t!tdeauna neter"inată,fiindcă între%ări$e nu încetea&ă nici!dată, ea #e 3ede c!n#tran#ă #ă #e refugie&e $a rinciii caredeăşe#c !rice f!$!#ire !#i%i$ă a eerienţei şi t!tuşi ar at:t de uţin #u#ecte, înc:t şi #i"ţu$c!"un e#te de ac!rd cu e$e/ Dar în fe$u$ ace#ta ea #e ră%uşeşte în întuneric şi c!ntradicţii,dincare !ate deduce că unde3a tre%uie #ă #e fi %a&at e er!ri a#cun#e, e care în#ă nu $e !atede#c!eri, fiindcă rinciii$e de care #e f!$!#eşte, deăşind !rice $i"ită a eerienţei, nu "airecun!#c nici ! iatra de încercare a eerienţei/ Arena ace#t!r certuri fără #f:rşit #e nu"eştemeta&i#ic!.

A f!#t ! 3re"e c:nd era nu"ită regina tutur!r ştiinţe$!r, şi dacă #e ia intenţia dret fată,atunci "erită făra înd!ia$ă, din cau&a i"!rtanţei e"inente a !%iectu$ui ei, ace#t nu"e de cin#te/Acu" t!nu$ $a "!dă a$ e!cii cere #ă i #e arate t!t di#reţu$, şi "atr!ana #e t:nguie, a$ungată şi ără#ită, ca ecu%a modo ma6ima rerum, ?A I@ tot generis natis?ue potens @ nunc trahor e6ul,inops @ 3id/, 0etam.1

Iniţia$, #u% d!"inaţia dogmaticilor, uterea ei era despotic!. Dar fiindcă $egi#$aţia urtaîncă ur"e$e 3ec+ii %ar%arii, ea degeneră, rin ră&%!aie$e interne, încetu$ cu încetu$, în c!"$etăanarhie, şi scepticii, un #!i de n!"a&i care di#reţuie#c !rice cu$ti3are #tat!rnică a ă":ntu$ui,rueau din c:nd în c:nd $egătura ci3i$ă/ Din fericire în#ă, fiindcă erau uţini, ei n-au ututi"iedica e d!g"atici #ă încerce a-$ cu$ti3a "ereu din n!u, deşi nu duă un $an #ta%i$it dec!"un ac!rd/ ;n ti"uri$e "!derne #e ărea, ce-i dret, $a un "!"ent dat, că tutur!r ace#t!rdi#ute tre%uia #ă $i #e ună caăt rintr-! anu"ita &i#iologie a inte$ectu$ui !"ene#c 2de cătrece$e%ru$ !c5e6 şi #ă fie deci#ă e de-a-ntregu$ $egiti"itatea ace$!r retenţii dar, deşi naştereaace$ei retin#e regine a f!#t deri3ată din eerienţa 3u$gară c!"ună şi rin acea#ta retenţia ei arfi tre%uit #ă de3ină cu dret cu3:nt #u#ectă, #-a înt:"$at t!tuşi, fiindcă acea#tă genealogie îi

1 itatu$ eact /// V"!d! "ai"a reru",J T!t generi# nati#Que !ten#, nuri%u#Que, 3ir!Que,J 'unc tra+!r eu$, in!#,tu"u$i# a3u$#a "e!ru",J Pene$!ae "unu#/ VPînă de curînd în cu$"ea "ăririi, "îndră de atîţia gineri, fii, nur!ri şide %ăr%atu$ "eu, acu" #înt du#ă în ei$, #ăracă, dearte de "!r"inte$e a$!r "ei, ca dar Pene$!ei < din 3idiu,

0etamor&o#e, Ed/ tiinţifică, Buc/, 19L9, traducere, #tudiu intr!ducti3 şi n!te de Da3id P!e#cu, a/ III, / 0./2'!tă intr!du#ă de (arce$ +e$%a/6

9



fu#e#e atri%uită ?A @ de fat în "!d fa$#, ca ea #ă-şi afir"e retenţii$e/ A#tfe$ înc:t t!tu$ recă&uîn 3ier"ăn!#u$ d!g"ati#" şi de aici în di#reţu$ din care #e căuta#e a #e #c!ate ştiinţa/ Acu",duă ce t!ate căi$e 2recu" #e crede6 au f!#t &adarnic încercate, d!"neşte în ştiinţă de&gu#t şit!ta$ indi&erentism, "a"a +a!#u$ui şi a n!ţii, dar care #unt t!tuşi în ace$aşi ti" !riginea, #au ce$ uţin re$udiu$ unei ar!iate tran#f!r"ări şi renaşteri a ace#t!r ştiinţe, duă ce rin #:rguinţă răua$icată de3eni#eră !%#cure, c!nfu&e şi inuti$i&a%i$e/

E &adarnic, în ade3ăr, #ă afectă" indi&erenţ! cu ri3ire $a a#tfe$ de cercetări, a$ căr!r!%iect nu !ate fi indi&erent naturii !"eneşti/ Acei retinşi indi&erenti$ti, !ric:t ar intenţi!na #ă #efacă de nerecun!#cut rin #c+i"%area $i"%aju$ui de şc!a$ă într-un t!n !u$ar, nu "ai !t g:ndice3a fără #ă recadă ine3ita%i$ în afir"aţii "etafi&ice, î"!tri3a căr!ra afişau t!tuşi at:ta di#reţ/T!tuşi, acea#tă indeferenţă, care are $!c în "ij$!cu$ înf$!ririi tutur!r ştiinţe$!r şi care atinget!c"ai ace$e ştiinţe $a a$e căr!r cun!ştinţe, dacă ar utea fi d!%:ndite, #-ar renunţa între t!ate "ai uţin, ?A I@ e#te un fen!"en care "erită atenţie şi "editare/ Ea nu e#te 3ădit efectu$#uerficia$ităţii, ci a$ judecăţii> "ature a e!cii, care nu #e "ai $a#ă înşe$ată de ! ştiinţă fa$#ă eae#te ! in3itaţie adre#ată raţiunii #ă ia din n!u a#ura ei cea "ai difici$ă dintre t!ate #arcini$e, adică e aceea a cun!aşterii de #ine şi #ă in#tituie un tri%una$ care #-! garante&e în retenţii$e ei$egiti"e, dar care #ă !ată re#inge t!ate u&urări$e ?A II@ neînte"eiate nu rin +!tăr:riar%itrare, ci duă $egi$e ei eterne şi i"ua%i$e, iar ace#t tri%una$ nu e#te a$tu$ decat Critica raţiunii pure în#ăşi/

Dar rin acea#ta eu înţe$eg nu ! critică a cărţi$!r şi #i#te"e$!r, ci a caacităţii raţiunii îngenere cu ri3ire $a t!ate cun!aşteri$e $a care !ate nă&ui independent de orice e6perienţ!, rinur"are re&!$3area r!%$e"ei !#i%i$ităţii #au i"!#i%i$ităţii unei "etafi&ici în genere şideter"inarea at:t a i&3!are$!r c:t şi a #ferei şi $i"ite$!r ei, t!ate ace#tea în#a din rinciii/

A" aucat e ace#t dru", #inguru$ care ră"ă#e#e, şi "ă "ăgu$e#c că, ur":ndu-$, a"în$ăturat t!ate rătăciri$e care :nă acu" de&%ina#eră raţiunea cu #ine în#ăşi în f!$!#irea ei în afaraeerienţei/ 'u "-a" #u#tra# între%ări$!r ei, #cu&:ndu-"ă cu neutinţa raţiunii !"eneşti, ci $e-a"#ecificat în întregi"e duă rinciii şi, duă ce a" de#c!erit unctu$ neînţe$egerii raţiunii cu#ine în#ăşi, $e-a" re&!$3at ?A III@ #re de$ina ei #ati#facţie/ Cireşte, din ră#un#u$ $a ace$eîntre%ări n-a re&u$tat, aşa cu" #e utea aşteta, de$iranta a#iune de a şti a d!g"ati#"u$ui căci eanu ar utea fi #ati#făcută a$tfe$ dec:t rin "agie, $a care eu nu "ă rice/ Dar nici n-a f!#t,de#igur, intenţia "enirii natura$e a raţiunii n!a#tre şi dat!ria fi$!#!fiei era #ă #uri"e i$u&ia r!3enită dintr-! înţe$egere greşită, c+iar dacă rin acea#ta ar ieri ! i$u&ie at:t de $ăudata şi de %ine 3a&ută/ ;n acea#tă trea%ă "area "ea re!cuare a f!#t ! eunere a"ănunţită, şi îndră&ne#c#ă #un că nu ar tre%ui #ă ei#te nici ! #ingură r!%$e"ă "etafi&ică care #ă nu fi f!#t re&!$3atăaici #au, ce$ uţin, entru a cărei re&!$3are #ă nu #e fi !ferit c+eia/ De fat, şi raţiunea ură e#te !unitate at:t de erfectă, înc:t dacă rinciiu$ ei ar fi in#uficient c+iar nu"ai entru una #ingurădin t!ate r!%$e"e$e care îi #unt date de natura r!rie, $-a" utea arunca, de!arece atunci nu $-a" utea a$ica cu de$ină încredere $a nici una din ce$e$a$te r!%$e"e/

*un:nd acea#ta, cred că !%#er3 e faţa citit!ru$ui ! indignare a"e#tecată cu di#reţ ?A I@în faţa un!r retenţii în aarenţă at:t de $ăudăr!a#e şi $i#ite de "!de#tie şi t!tuşi e$e #unt, fărăc!"araţie, "ai "!derate dec:t ce$e a$e !ricărui aut!r a$ ce$ui "ai c!"un r!gra", în care retinde #ă d!3edea#că natura #i"$ă a su&letului #au nece#itatea unui ri" "nceput al lumii. ăci

> *e aud une!ri $:ngeri c!ntra #ărăciei "!du$ui de g:ndire a$ ti"u$ui n!#tru şi a#ura decadenţei ştiinţei te"einice/ Dar eu nu3ăd că ştiinţe$e, a$ căr!r funda"ent e#te %ine #ta%i$it, ca "ate"atica, fi&ica etc/, "erită c:tuşi de uţin acea#tă i"utare, ci,di"!tri3ă, e$e îşi "enţin 3ec+ea fai"ă de te"einicie şi c+iar ! şi deăşe#c în ti"u$ din ur"ă/ Ace$aşi #irit #-ar d!3edi eficaceşi în a$te genuri de cun!aştere, dacă #-ar fi a3ut "ai înt:i grijă de c!rectarea rinciii$!r $!r/ ;n $i#a ace#tei c!rectări, indiferenţaşi înd!ia$a şi, în #f:rşit, critica #e3eră #unt "ai cur:nd d!3e&i a$e unei g:ndiri te"einice/ *ec!$u$ n!#tru e#te ade3ăratu$ #ec!$ a$criticii, căreia t!tu$ tre%uie #ă i #e #uună/ :eligia, rin sanctitatea ei, şi $egi#$aţia, rin maiestatea ei, 3!r de !%icei #ă i #e#u#tragă/ Dar atunci e$e r!3!acă î"!tri3a $!r %ănuie$i înte"eiate şi nu !t retinde #ti"ă #inceră, e care raţiunea ! ac!rdănunai ace$uia care a utut face faţă ea"enu$ui ei $i%er şi u%$ic/

10



ace#t aut!r #e încu"etă #ă etindă cun!aşterea !"enea#că dinc!$! de !rice $i"ite a$e uneieerienţe !#i%i$e, ceea ce, "ărturi#e#c cu u"i$inţă, întrece cu t!tu$ caacitatea "ea în #c+i"%,eu a" a face nu"ai cu raţiunea în#ăşi şi g:ndirea ei ură, şi entru cun!aşterea ei a"ănunţită nu ene3!ie #ă caut dearte în juru$ "eu, de!arece ! gă#e#c în "ine în#u"i şi de#re care şi $!gica!%işnuită î"i #une că t!ate acţiuni$e ei #i"$e !t fi enu"erate c!"$et şi #i#te"atic nu"ai căaici #e une r!%$e"a de a şti c:t aş utea #era #ă rea$i&e&, dacă î"i #unt $uate !rice "aterie şi

!rice ajut!r a$ eerienţei/A" #u# de#tu$ de#re deplin!tate "n atingerea &iec!rui #c!, şi de#re e6punereadetaliat! "n atingerea tuturor #c!uri$!r î"reună, e care ni $e i"une nu ! +!tăr:re ar%itrară, cinatura cun!aşterii în#ăşi, deci a materiei cercetării n!a#tre critice/

?A @ (ai #unt d!uă $ucruri care ri3e#c f!r"a ei certitudinea $i claritatea, caretre%uie c!n#iderate ca fiind c!ndiţii e#enţia$e e care $e ute" cere cu dret cu3:nt aut!ru$ui carecutea&ă #ă înceaă ! trea%ă at:t de difici$ă/;n ce ri3eşte certitudinea, "i-a" r!nunţat eu în#u"i #entinţa că în ace#t gen de c!n#ideraţii nue er"i# în nici un fe$ a a3ea p!reri şi că t!t ce ar #e"ăna nu"ai cu ! i!te&ă e#te "arfă r!+i%ită, care nu e îngăduit #ă fie !ferită #re 3:n&are nici $a ce$ "ai "ic reţ, ci care tre%uiec!nfi#cată de îndată ce e de#c!erită/ ăci !rice cun!aştere care are un funda"ent a priori anunţăea în#ăşi că 3rea #ă fie c!n#iderată ca a%#!$ut nece#ară cu at:t "ai "u$t ! deter"inare a tutur!rcun!aşteri$!r ure a priori, care tre%uie #ă fie "ă#ura, rin ur"are c+iar ee"$u$ întregiicertitudini a!dictice 2fi$!#!fice6/ Dacă a" dat în acea#tă ri3inţă ceea ce a" făgăduit, ră":ne cut!tu$ $a arecierea citit!ru$ui, fiindcă aut!ru$ui i #e cade nu"ai #ă re&inte argu"ente, iar nu #ă judece efectu$ $!r a#ura judecăt!ri$!r #ăi/ Dar entru ca ni"ic #ă nu c!ntri%uie în c+i ne3in!3at$a #$ă%irea ?A I@ argu"ente$!r, #ă-i fie îngăduit aut!ru$ui a #e"na$a e$ în#uşi ace$e $!curi carear utea da ri$ej 3reunei neîncrederi, deşi nu ri3eşte dec:t #c!u$ #ecundar, entru a re3eni $ati" inf$uenţa e care ar utea-! a3ea şi ce$ "ai #$a% #cruu$ a$ citit!ru$ui în ace#t unct a#ura judecăţii $ui cu ri3ire $a #c!u$ rincia$/

'u cun!#c cercetări "ai i"!rtante entru #tudierea te"einică a facu$tăţii e care !nu"i" inte$ect şi t!t!dată entru deter"inarea regu$i$!r şi $i"ite$!r f!$!#irii $ui ca ce$e efectuatede "ine în cait!$u$ a$ d!i$ea al 4naliticii transcendentale, #u% tit$u$ /educţia conceptelorintelectuale pureA e$e "-au c!#tat şi cea "ai "are trudă, dar, cu" #er, nu neră#$ătită/ Ace#t#tudiu, ca" ad:ncit, are în#ă d!uă ărţi/ Una #e referă $a !%iecte$e inte$ectu$ui ur şi tre%uie #ăeună şi #ă facă inte$igi%i$ă 3a$a%i$itatea !%iecti3ă a c!ncete$!r $ui a prioriA t!c"ai de aceea eaşi aarţine e#enţia$ #c!uri$!r "e$e/ ea$a$tă tinde #ă cercete&e inte$ectu$ ur în#uşi cu ri3ire $a !#i%i$itatea $ui şi $a facu$tăţi$e de cun!aştere e care e$ în#uşi #e înte"eia&ă, rin ur"are î$cercetea&ă ?A II@ din unct de 3edere #u%iecti3 şi deşi acea#tă ea"inare e#te f!artei"!rtantă cu ri3ire $a #c!u$ "eu rincia$, t!tuşi ea nu-i aarţine în "!d e#enţia$, căci r!%$e"a rincia$ă ră":ne t!tdeauna ce şi c:t !t cun!aşte inte$ectu$ şi raţiunea, indeendentde !rice eerienţăW şi nu cu" e !#i%i$ă în#ăşi &acultatea de a g:ndiW ;ntre%area din ur"ă fiind!arecu" căutarea cau&ei unui efect dat şi, ca atare, a3:nd ce3a a#e"ănăt!r cu ! i!te&ă 2deşi înrea$itate, cu" 3!i arăta cu a$t ri$ej, $ucruri$e nu #tau aşa6, #e are că în ace#t ca& eu î"i er"it #ăa" o p!rere $i deci citit!ru$ tre%uie #ă fie şi e$ $i%er a a'ea alt! p!rere. ;n acea#tă ri3inţă tre%uie#ă-$ re3in e citit!r ca #ă-şi rea"intea#că că, în ca&u$ în care deducţia "ea #u%iecti3ă n-ar fi a3uta#ura $ui întreaga utere de c!n3ingere e care ! aştet, t!tuşi cea !%iecti3ă, care "ă re!cuă e "ine înde!#e%i aici, îşi d!%:ndeşte întreaga ei f!rţă, entru care în !rice ca& !ate fi #uficientceea ce #e #une $a / 9H şi 9a/

;n #f:rşit, în ceea ce ri3eşte c$aritatea, citit!ru$ are dretu$ #ă ceară "ai înt:i claritatediscursi'! 2$!gică6, care re&u$tă din c!ncete, dar, a!i, şi o claritate intuiti'! ?A III@2e#tetică6, care re&u1tă din intuiţii, adică ee"$e #au a$te e$icitări in concreto. De cea dint:i"-a" îngrijit #uficient/ Acea#ta ri3ea e#enţa $anu$ui "eu, dar a f!#t şi cau&a înt:"$ăt!are căn-a" utut #ati#face a d!ua eigenţă, care, deşi nu e at:t de #trictă, e#te t!tuşi $egiti"ă/ ;n cur#u$$ucrării "e$e a" f!#t ar!ae c!ntinuu nedeci# cu" #ă r!cede& în acea#tă ri3inţă/ Ee"$e şi

a Pagini$e 1H-1HL a$e ediţiei de faţă/11



e$icitări "i #e ăreau t!tdeauna nece#are şi #e şi #trecurau de fat în ri"u$ r!iect $a $!curi$ecu3enite/ Dar "i-a" dat cur:nd #ea"ă de întinderea #arcinii "e$e şi de "u$ţi"ea !%iecte$!r decare a3ea" #ă "ă !cu, şi !%#er3:nd că e$e #ingure, eu#e #ec, ur scolastic, ar da ! întindere#uficientă !erei, a" gă#it in!!rtun #-! u"f$u şi "ai "u$t cu ee"$e şi e$icitări, care nu #untnece#are dec:t într-! eunere !u$ară "ai a$e# că acea#tă $ucrare nu ar utea fi de#tinată înnici un ca& "are$ui u%$ic şi că ade3ăraţii cun!#căt!ri în "aterie de ştiinţă nu au ne3!ie de

acea#tă faci$itate, care, deşi e t!tdeauna $ăcută, aici în#ă utea #ă ai%ă c+iar ur"ări c!ntrare#c!u$ui n!#tru/ A%ate$e Terra##!n #une, ce-i dret dacă #-ar "ă#ura ?A I@ "ări"ea uneicărţi nu duă nu"ăru$ agini$!r, ci duă ti"u$ nece#ar entru a ! înţe$ege, atunci a" utea#une de#re "u$te cărţi c! ar &i cu mult mai scurte, dac! n5ar &i at%t de scurte. Dar, e de a$tă arte, dacă ur"ări" #e#i&area unui an#a"%$u f!arte 3a#t de cun!aştere #ecu$ati3ă, în#ă $egatt!tuşi într-un rinciiu, a" utea #une cu t!t at:ta dretate "u$te c!rţi ar &i cu mult mai clare,dac! nu ar &i 'rut s! &ie at%t de clare. ăci dacă "ij$!ace$e care ajută entru a r!duce c$aritatea#unt fără înd!ia$ă uti$e în a"ănunte, e$e #unt în#ă de "u$te !ri dăunăt!are "n ansamblu, întruc:tnu er"it citit!ru$ui #ă ajungă de#tu$ de reede #ă î"%răţişe&e an#a"%$u$ cu ri3irea - şi ac!erăcu t!ate cu$!ri$e $!r #c$iit!are articu$aţia #au fac de nerecun!#cut #tructura #i#te"u$ui, de caredeinde t!tuşi de ce$e "ai "u$te !ri judecarea unităţii şi #!$idităţii $ui/

Pe c:t î"i are, !ate c!n#titui ! "are i#ită entru citit!r #ă-şi unea#că #trădania $ui cuaceea a aut!ru$ui, dacă are er#ecti3a #ă rea$i&e&e în întregi"e şi t!tuşi trainic ! !eră "are şii"!rtantă, duă r!iectu$ r!u#/ P!tri3it idei$!r e care $e 3!" eune de#re ea ?A @ aici,"etafi&ica e#te #ingura ştiinţă care-şi !ate er"ite ! a#tfe$ de eecutare c!"$etă, şi anu"e în#curtă 3re"e şi cu ef!rturi redu#e, dar unite, a#tfe$ înc:t !#terităţii #ă nu-i "ai ră":nă dec:t #ăînt!c"ea#că entru #c!uri didactice t!tu$ duă intenţii$e ei, fără a-i utea "ări c:tuşi de uţinc!nţinutu$/ ăci nu e#te dec:t in'entarul, #i#te"atic !rd!nat, a t!t ceea ce !#edă" rin raţiunea ură/ 'i"ic nu ne !ate #căa aici, fiindcă ceea ce raţiunea r!duce c!"$et din ea în#ăşi nu-i !ate ră":ne a#cun#, ci e#te u# în $u"ină de către raţiunea în#ăşi, de îndată ce a" de#c!erit rinciiu$ c!"un/ Unitatea erfectă a ace#tei #ecii de cun!ştinţe, şi anu"e nu"ai din c!ncete ure, fără ca ce3a din eerienţă #au c+iar nu"ai ! intuiţie particular! care ar c!nduce $a !eerienţă deter"inată #ă !ată a3ea !arecare inf$uenţă a#ura $!r, entru a $e etinde #au a $e"ări, face ca acea#tă integra$itate nec!ndiţi!nată #ă fie nu nu"ai !#i%i$ă, ci şi nece#ară/ Becumhabita et noris, ?uam sit tibi curta supelle6/ X Per#iu#H/

*er #ă dau eu în#u"i ?A I@ un a#tfe$ de #i#te" a$ raţiunii ure 2#ecu$ati3e6 #u% tit$u$ 0eta&i#ica naturii, care nea3:nd nici ju"ătate din întinderea riticii de faţă, 3a a3ea t!tuşi unc!nţinut inc!"ara%i$ "ai %!gat/ Acea#tă ritică tre%uia #ă eună "ai înt:i i&3!are$e şic!ndiţii$e !#i%i$ităţii ace#tei "etafi&ici şi a3ea ne3!ie #ă cureţe şi #ă nete&ea#că un teren cu t!tu$ ărăginit/ Aici eu aştet de $a citit!ru$ "eu ră%darea şi i"arţia$itatea unui udec!tor, iar dinc!$!, %ună3!inţa şi ajut!ru$ unui colaborator căci !ric:t de c!"$et au f!#t eu#e în ritică t!ate principiile #i#te"u$ui, de&3!$tarea deta$iată a ace#tuia "ai cere t!tuşi #ă nu #e !"ită nici unu$ dinc!ncete$e deri'ate, pe care nu $e ute" enu"era a priori, ci care tre%uie căutate unu$ c:te unu$t!t a#tfe$, fiindcă în ritică a f!#t eui&ată întreaga sinte#! a c!ncete$!r, #e cere, în afară deacea#ta, ca ace$aşi $ucru #ă ai%ă $!c aici şi cu ri3ire $a ana$i&ă, t!tu$ fiind uş!r şi "ai "u$t !di#tracţie dec:t ! "uncă/

(ai a" de !%#er3at ce3a cu ri3ire $a tiar/ Ciindcă înceutu$ $ui a ca" înt:r&iat, n-a" utut re3edea dec:t ca" ju"ătate ?A II@ din c!$i$e cu$e#e, în care #e gă#e#c c:te3a greşe$i detiar, care în#ă nu a$terea&ă #en#u$, afară de cea de $a / =9, r:ndu$ de j!#, unde tre%uie #ă #ecitea#că speci&isch, în $!c de #5eti#c+/ Antin!"ia raţiunii ure de $a / HL :nă $a 01a e#tedi#u#ă în f!r"ă de ta%e$, aşa înc:t t!t ce aarţine te#ei e#te t!tdeauna e artea #t:ngă, iar ceeace aarţine antite#ei, e artea dreată a" ad!tat acea#tă di#!&iţie entru ca te&a şi antite&a #ă !ată fi cu at:t "ai uş!r c!"arate între e$e/

2 A #e 3edea $a #f:rşit întreaga Satit! a I+5a 2Cunoa$te5te pe tine "nsuţi6, de unde r!3ine ace#t citat/ 2(arce$

+e$%a6a Paginaţia ediţiei de faţă 0H-8L/

12



PRE)AŢA

?B II@ ediţiei a doua

Dacă e$a%!rarea cun!ştinţe$!r care aarţin acti3ităţii raţiunii ur"ea&ă #au nu dru"u$ #igura$ ştiinţei, #e !ate judeca îndată duă re&u$tat/ :nd duă "u$te di#!&iţii şi regătiri făcute,îndată ce ajunge $a #c!, ea #e $!3eşte de dificu$tăţi #au, entru a-$ atinge, tre%uie #ă #e înt!arcăade#e!ri îna!i şi #ă ia a$t dru", $a fe$, c:nd nu e !#i%i$ ca di3erşii c!$a%!rat!ri #ă fie uşi deac!rd a#ura "!du$ui cu" tre%uie ur"ărit #c!u$ c!"un, atunci ute" fi t!tdeauna c!n3inşi căun a#tfe$ de #tudiu nu a aucat nici e dearte e dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe, ci că e#te ! #i"$ă!r%ecăire şi e deja un "erit entru raţiune de a de#c!eri, dacă #e !ate, ace#t dru", c+iar dacăar tre%ui #ă #e renunţe, ca &adarnice, $a "u$te $ucruri, care erau curin#e în #c!u$ ad!tat iniţia$fără ref$ecţie/

?B III@ ă Dogica a ur"at ace#t dru" #igur încă din ti"uri$e ce$e "ai 3ec+i, #e !ate

3edea din fatu$ că de $a Ari#t!te$ înc!ace ea nu a a3ut ne3!ie #ă facă un a# îna!i, dacă nu3re" #ă-i #!c!ti" ca a"e$i!rări în$ăturarea un!r #u%ti$ităţi inuti$e #au ! deter"inare "ai c$ară ace$!r eu#e, ceea ce aarţine în#ă "ai "u$t e$eganţei dec:t certitudinii ştiinţei/ Tre%uie #ă "aire"arcă" că :nă a#tă&i ea nu a utut face nici un a# înainte şi că, duă t!ată aarenţa, ea are#ă fie înc+i#ă şi ter"inată/ ăci, dacă unii "!derni au cre&ut că ! $ărge#c, adăug:ndu-i fiecait!$e psihologice, de#re di3er#e$e facu$tăţi de cun!aştere 2i"aginaţie, ingeni!&itate6, fiemeta&i#ice, de#re !riginea cun!aşterii #au de#re diferite$e "!duri de certitudine !tri3itdi3er#ităţii !%iecte$!r 2de#re idea$i#", #cetici#" etc/6, fie antropologice, de#re rejudecăţi2cau&e$e şi re"edii$e $!r6, ace#tea r!3in din fatu$ că ei nu cun!#c natura r!rie a ace#teiştiinţe/ 'u e aug"entare, ci de#figurare a ştiinţe$!r, c:nd #e $a#ă ca $i"ite$e $!r #ă #e întretaie+!taru$ $!gicii e#te în#ă a%#!$ut reci# deter"inat rin fatu$ că ea e ! ştiinţă ?B I@ care eune

e $arg şi d!3edeşte rigur!# nu"ai regu$i$e f!r"a$e a$e întregii g:ndiri 2fie că e#te a priori #aue"irică, fie că are cutare #au cutare !rigine !ri cutare #au cutare !%iect, fie că gă#eşte în #i"ţirean!a#tră iedici accidenta$e #au natura$e6/

Dacă !gica a reuşit at:t de %ine, ea nu dat!rea&ă ace#t a3antaj dec:t $i"itării ei, rin caree aut!ri&ată, %a c+iar !%$igată #ă facă a%#tracţie de t!ate !%iecte$e cun!aşterii şi de de!#e%iri$e $!r,şi deci în ea inte$ectu$ nu are cu ni"ic a$tce3a a face dec:t cu #ine în#uşi şi cu f!r"a $ui/ u "u$t"ai difici$ tre%uia #ă fie, fireşte, entru raţiune de a auca dru"u$ #igur a$ ştiinţei, c:nd ea nu area face nu"ai cu ea în#ăşi, ci şi cu !%iecte de aceea, ca r!edeutică, $!gica nu c!n#tituie dec:t,aşa-&ic:nd, 3e#ti%u$u$ ştiinţe$!r, şi c:nd e 3!r%a de cun!ştinţe, #e re#uune, ce-i dret, ! $!gică entru arecierea $!r, dar d!%:ndirea $!r tre%uie căutată în ştiinţe$e nu"ite r!riu şi !%iecti3a#tfe$/

;ntruc:t în ace#te ştiinţe ar fi #ă #e af$e raţiune, tre%uie #ă #e cun!a#că în e$e ce3a a priori, $i cun!aşterea raţiunii !ate fi ra!rtată $a !%iectu$ ei în d!uă fe$uri, fie nu"ai ?B @ entru adetermina ace#t !%iect şi c!ncetu$ $ui 2care tre%uie #ă fie dat din a$tă arte6, fie entru a-$ face şireal. ea dint:i e#te cunoa$terea teoretic!, cea de-a d!ua cunoa$terea practic! a raţiunii/ Dina":nd!uă, artea ură, !ric:t de "u$t #au de uţin ar c!nţine, adică artea în care raţiunea îşideter"ină !%iectu$ cu t!tu$ a priori, tre%uie eu#ă "ai înt:i #ingură şi fără #ă #e a"e#tece cu eaceea ce 3ine din a$te i&3!are căci e rea ec!n!"ie în g!#!dărie atunci c:nd #e c+e$tuieşte !r%eşteceea ce #e c:ştigă, fără a utea di#tinge a!i, c:nd 3enituri$e încetea&ă, care arte a ace#t!ra !ate#u!rta c+e$tuia$a şi de care arte tre%uie #-! re#tr:nge"/

0atematica şi Fi#ica #unt ce$e d!uă cun!aşteri te!retice a$e raţiunii care tre%uie #ă-ideter"ine obiectele $!r a priori, cea dint:i într-un "!d cu t!tu$ ur, cea de-a d!ua ce$ uţin în

arte ur, dar atunci ţin:nd #ea"a şi de a$te i&3!are de cun!aştere dec:t ce$e a$e raţiunii/13



(ate"atica, din ti"uri$e ce$e "ai îndeărtate :nă $a care #e întinde i#t!ria raţiunii!"eneşti, a "er#, $a ad"ira%i$u$ !!r grec, e dru"u$ #igur a$ ştiinţei/ Dar nu tre%uie #ă crede"că i-a f!#t at:t de uş!r ca $!gicii, unde raţiunea are a face nu"ai cu #ine în#ăşi, ?B I@ #ă gă#ea#căacea ca$e rega$ă #au "ai cur:nd #ă şi-! cr!ia#că ea în#ăşi "ai cur:nd cred că 2"ai cu #ea"ă $aegiteni6 a di%uit "u$tă 3re"e şi că acea#tă #c+i"%are tre%uie atri%uită unei re'oluţii pe care aînfătuit-! fericita idee a unui #ingur !" într-! încercare de unde !rnind ca$ea care tre%uia

ur"ată nu "ai utea fi greşită, şi "er#u$ #igur a$ unei ştiinţe era de#c+i# şi tra#at entru t!ateti"uri$e şi #re di#tanţe infinite/ I#t!ria ace#tei re3!$uţii a "!du$ui de g:ndire, care a f!#t "u$t"ai i"!rtantă dec:t de#c!erirea dru"u$ui în juru$ renu"itu$ui a, şi a fericitu$ui care aînfătuit-!, nu ne-au f!#t ă#trate/ T!tuşi, $egenda e care ne-! tran#"ite Di!gene aerţiu, caredă nu"e$e retin#u$ui in3entat!r a$ ce$!r "ai "ici e$e"ente a$e de"!n#traţii$!r ge!"etrice şicare, duă ărerea genera$ă, nici nu au "ăcar ne3!ie de ! de"!n#traţie, d!3edeşte că a"intirea#c+i"%ării care a f!#t efectuată rin înt:iu$ a# #re de#c!erirea ace#tui dru" n!u tre%uie #ă $i #efi ărut "ate"aticieni$!r etra!rdinar de i"!rtantă şi rin acea#ta a de3enit de neuitat/ Pri"u$care a de"!n#trat triunghiul isoscel 2fie că #-a nu"it T+a1e# #au a$tfe$6 a a3ut ! re3e$aţie e$ agă#it ?B II@ că nu tre%uie #ă ur"ărea#că cu atenţie ceea ce 3edea în figură #au c+iar #i"$u$c!ncet a$ ei şi #ă în3eţe, aşa-&ic:nd, din ace#tea r!rietăţi$e ei, ci că tre%uie #-! r!ducă rinceea ce e$ în#uşi g:ndea şi rere&enta în ea a priori rin c!ncete 2rin c!n#trucţie6, şi că, entrua şti #igur ce3a a priori, nu tre%uie #ă atri%uie $ucru$ui dec:t ceea ce re&u$tă în "!d nece#ar dinceea ce a u# e$ în#uşi în $ucru, în c!nf!r"itate cu c!ncetu$ #ău/

Ci&icii i-a 3enit "u$t "ai greu #ă gă#ea#că "are$e dru" a$ ştiinţei, căci a%ia a trecut un#ec!$ şi ju"ătate de c:nd r!unerea ingeni!#u$ui Bac!n de eru$a" în arte a r!3!cat acea#tăde#c!erire, în arte, fiindcă i #e dădu#e de ur"ă, a #ti"u$at-! şi ea !ate fi e$icată t!t rintr-!re3!$uţie #u%ită a "!du$ui de g:ndire/ 'u 3reau #ă c!n#ider aici fi&ica dec:t întruc:t e înte"eiată e rinciii empirice.

:nd 4a$i$ei a $ă#at #fere$e #a$e #ă ru$e&e e $anu$ înc$inat cu ! greutate a$ea#ă de e$în#uşi, #au c:nd T!rrice$$i a $ă#at aeru$ #ă #u#ţină ! greutate e care a g:ndit-! "ai dinainte ega$ăcu ! c!$!ană de aă cun!#cută $ui, #au c:nd, "ai t:r&iu, *ta+$ a tran#f!r"at "eta$e$e în 3ar şi ?BIII@ 3aru$ iar în "eta$, #u#trăg:ndu-$e şi re#tituindu-$e ce3a>, t!ţi fi&icienii au înceut #ă 3adăc$ar/ Ei au înţe$e# că raţiunea nu #e#i&ea&ă dec:t ceea ce r!duce ea în#ăşi duă $anu$ ei, către%uie #ă "eargă înainte c!ndu#ă de rinciii$e judecăţi$!r ei duă $egi i"ua%i$e şi #ă c!n#tr:ngănatura a-i ră#unde $a între%ări ei, iar nu #ă #e $a#e du#ă, aşa-&ic:nd, de na# de către ea căci a$tfe$,!%#er3aţii înt:"$ăt!are, care nu #unt făcute duă un $an #c+iţat de "ai înainte, nu !t #taî"reună într-! $ege nece#ară, e care raţiunea ! caută şi de care are ne3!ie/ Raţiunea tre%uie #ă#e ar!ie de natură ţin:nd într-! ":nă rinciii$e ei, c!nf!r" căr!ra nu"ai fen!"ene$ec!nc!rdante !t d!%:ndi 3a$!are de $egi, şi în cea$a$tă ":nă eeri"entu$, e care şi $-a i"aginat !tri3it ace$!r rinciii, entru a fi ce-i dret in#truită de ea, dar nu în ca$itate de şc!$ar, căruiada#că$u$ îi !ate #une ce 3rea, ci de judecăt!r în eerciţiu$ funcţiunii, care c!n#tr:nge "art!rii #ără#undă $a între%ări$e e care e$ $e une/ i a#tfe$ c+iar şi fi&ica dat!rea&ă în ce$e din ur"ă at:tde %enefica re3!$uţie a "!du$ui ei de g:ndire ?B I@ ace$ei idei fericite că raţiunea tre%uie #ăcaute în natură 2nu #ă-i atri%uie ficti36, g+id:ndu-#e duă ceea ce ea în#ăşi une, ceea ce 3rea #ăîn3eţe de $a acea#ta şi de#re care n-ar utea şti ni"ic d!ar rin #ine/ 'u"ai în c+iu$ ace#tafi&ica a f!#t adu#ă e dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe, duă ce ti" de at:tea #ec!$e nu fu#e#e a$tce3adec:t ! #i"$ă di%uire/

0eta&i#ica, ! cun!aştere raţi!na$ă #ecu$ati3ă cu t!tu$ i&!$ată şi care #e ridică c!"$etdea#ura a ceea ce ne în3aţă eerienţa, şi anu"e rin #i"$e c!ncete 2nu ca "ate"atica, rina$icarea $!r $a intuiţie6, unde deci raţiunea în#ăşi tre%uie #ă fie r!riu$ ei şc!$ar, n-a a3ut :năacu" ! #!artă at:t de fa3!ra%i$ă ca #ă fi utut auca e dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe deşi e#te "ai3ec+e dec:t t!ate ce$e$a$te şi ar dăinui c+iar dacă t!ate ce$e$a$te #-ar #cufunda în răa#tia unei %ar%arii care di#truge t!tu$/ ăci în ea raţiunea #e !ticneşte neîntrerut, c+iar c:nd 3rea #ăcun!a#că a priori 2cu" are retenţia6 ace$e $egi e care $e c!nfir"ă cea "ai 3u$gară eerienţă/ ;n

* 'u ur"e& aici reci# cur#u$ i#t!riei "et!dei eeri"enta$e, a$e cărei ri"e înceuturi nici nu #unt de a$tfe$ %ine cun!#cute/14



ea tre%uie #ă ne înt!arce" de nenu"ărate !ri din dru", de!arece gă#i" că nu duce într-ac!$!unde 3re" #ă ajunge" iar în ce ri3eşte ac!rdu$ arti&ani$!r ei în ?B @ afir"aţii$e $!r, ea e#teîncă at:t de dearte de e$, înc:t e#te "ai cur:nd ! arenă care are a fi anu"e "enită entru a #eeercita în $ute de aradă şi în care nici!dată 3reun $utăt!r n-a utut #ă-şi c:ştige nici ce$ "ai"ic $!c şi nici #ă-şi funde&e e 3ict!ria $ui ! !#e#iune dura%i$ă/ 'u ei#tă deci nici ! înd!ia$ă că"et!da ei nu a f!#t :nă acu" dec:t di%uire şi, ceea ce-i cu "u$t "ai rău, ! di%uire între #i"$e

c!ncete/u" #e face că aici n-a utut fi gă#it încă un dru" #igur a$ ştiinţeiW E#te e$ cu"3ai"!#i%i$W De ce natura a năă#tuit raţiunea n!a#tră cu #trăduinţa ne!%!#ită de a căuta ace#tdru", ca şi c:nd ar fi una din tre%uri$e ei ce$e "ai i"!rtanteW Ba "ai "u$t, c:t de uţine "!ti3ea3e" n!i #ă ne încrede" în raţiunea n!a#tră, dacă ea nu nu"ai că ne ără#eşte în unu$ din ce$e"ai i"!rtante !%iecte a$e curi!&ităţii n!a#tre, ci ne şi a"ăgeşte cu i$u&ii şi în ce$e din ur"ă neînşa$ă *au a" rătăcit :nă acu" nu"ai dru"u$ ce indicii ute" f!$!#i entru a #era căreînn!ind cercetări$e 3!" fi "ai n!r!c!şi dec:t au f!#t a$ţii înaintea n!a#trăW

Ar tre%ui #ă cred că ee"$e$e "ate"aticii şi fi&icii, care rintr-! re3!$uţie #u%ită aude3enit ?B I@ ceea ce #unt acu", ar fi de#tu$ de re"arca%i$e entru a ref$ecta a#uracaracteru$ui e#enţia$ a$ #c+i"%ării "!du$ui de g:ndire care $e-a f!#t at:t de a3antaj!# şi de a $ei"ita, ce$ uţin ca încercare, în "ă#ura e care ! er"ite ana$!gia $!r, ca cun!aşteri raţi!na$e, cu"etafi&ica/ P:nă acu" #e ad"itea că t!ată cun!aşterea n!a#tră tre%uie #ă #e !riente&e duă!%iecte dar, în acea#tă i!te&ă, t!ate încercări$e de a #ta%i$i ce3a de#re e$e a priori cu ajut!ru$c!ncete$!r, rin inter"ediu$ căr!ra cun!aşterea n!a#tră ar fi $ărgită, au f!#t &adarnice/ *ăîncercă" deci ! dată, dacă n-a" reuşi "ai %ine în r!%$e"e$e "etafi&ice, re#uun:nd că$ucruri$e tre%uie #ă #e !riente&e duă cun!aşterea n!a#tră, ceea ce c!nc!rdă şi "ai %ine cu !#i%i$itatea d!rită a unei cun!aşteri a $!r a priori, "enită #ă #ta%i$ea#că ce3a a#ura $ucruri$!rînainte de a ne fi date/ Aici #e etrece ace$aşi $ucru ca şi cu ri"a idee a $ui !ernic, care,3ă&:nd că e$icarea "işcări$!r cereşti nu dădea re&u$tate dacă ad"itea că t!ată ar"ata #te$e$!r #eîn3:rte în juru$ #ectat!ru$ui, încercă #ă 3adă dacă n-ar reuşi "ai %ine $ă#:nd #ectat!ru$ #ă #eîn3:rtă, iar #te$e$e, di"!tri3ă, #ă #tea e $!c/ ;n "etafi&ică #e !ate ?B II@ face ! încercarea#e"ănăt!are în ce ri3eşte intuiţia $ucruri$!r/ Dacă intuiţia ar tre%ui #ă #e !riente&e duăîn#uşirea !%iecte$!r, nu înţe$eg cu" a" utea şti ce3a a priori de#re ea dar dacă !%iectu$ 2ca!%iect a$ #i"ţuri$!r6 #e !rientea&ă duă natura facu$tăţii n!a#tre de intuire, eu î"i !t rere&entaf!arte %ine acea#tă !#i%i$itate/ Dar fiindcă nu "ă !t !ri $a ace#te intuiţii, dacă #unt "enite #ăde3ină cun!aşteri, ci tre%uie #ă $e ra!rte& ca rere&entări $a ce3a ca !%iect şi #ă deter"in eace#ta rin e$e, atunci eu !t ad"ite #au că conceptele, cu ajut!ru$ căr!ra rea$i&e& acea#tădeter"inare, #e !rientea&ă duă !%iect, şi atunci "ă af$u din n!u în aceeaşi dificu$tate cu ri3ire$a "!du$ cu" aş utea şti ce3a a priori, #au că !%iecte$e !ri, ceea ce e#te ace$aşi $ucru,e6perienţa, nu"ai în care e$e 2ca !%iecte date6 #unt cun!#cute, #e !rientea&ă duă ace#tec!ncete, atunci 3ăd i"ediat ! ieşire "ai uş!ară fiindcă eerienţa în#ăşi e#te un "!d decun!aştere care rec$a"ă inte$ect, a cărui regu$ă tre%uie #-! re#uun în "ine înainte ca $ucruri$e#ă-"i fie date, rin ur"are a priori acea#tă regu$ă #e eri"ă în c!ncete a priori, duă caret!ate !%iecte$e eerienţei ?B III@ tre%uie #ă #e !riente&e în "!d nece#ar şi cu care e$e tre%uie#ă c!nc!rde/ ;n ce ri3eşte !%iecte$e, întruc:t !t fi nu"ai g:ndite, şi anu"e în "!d nece#ar rinraţiune, care în#ă 2ce$ uţin aşa cu" $e g:ndeşte raţiunea6 nu !t fi date în eerienţă, atunci#trăduinţe$e de a $e g:ndi 2căci tre%uie t!tuşi #ă !ată fi g:ndite6 3!r !feri a!i ! "inunată iatrăde încercare entru ceea ce c!n#ideră" ca "et!dă #c+i"%ată a "!du$ui de g:ndire, anu"e că n!icun!aşte" de#re $ucruri a priori nu"ai ceea ce n!i înşine une" în e$e>/* Acea#tă "et!dă î"ru"utată de $a fi&icieni c!n#tă deci în a căuta e$e"ente$e raţiunii ure în ceea ce poate &i contirmat saurespins cu autorul unui e6periment. Pentru ea"inarea judecăţi$!r raţiunii ure, "ai a$e# c:nd cutea&ă #ă treacă dinc!$! de !rice$i"ită a eerienţei !#i%i$e, nu #e !ate face nici un eerie"ent cu !%iecte$e ei 2ca în fi&ică6/ Deci #e 3a utea face nu"ai cuc!ncete $i principii pe care $e ad"ite" a priori, aranj:ndu-$e anu"e a#tfe$ ca ace$eaşi $ucruri #ă !ată fi c!n#iderate, e de o

parte, ca !%iecte a$e #i"ţuri$!r şi inte$ectu$ui entru eerienţă, iar e de a$tă arte, ca $ucruri e care $e g:ndi" nu"ai, în t!tca&u$ entru raţiunea i&!$ată şi nă&uind a deăşi $i"ita eerienţei, rin ur"are din d!uă $aturi diferite/ Dacă #e 3a gă#i că, în

ca&u$ c:nd $ucruri$e #unt ri3ite din ace$ înd!it unct de 3edere, are $!c c!nc!rdanţa cu rinciiu$ raţiunii ure, dar că, în ca&u$c:nd #unt ri3ite dintr-un #ingur unct de 3edere, #e r!duce ! c!ntradicţie ine3ita%i$ă a raţiunii cu #ine în#ăşi, atunci

15



Acea#tă încercare reuşeşte duă d!rinţă şi r!"ite "etafi&icii în ri"a ei arte, în care #e!cuă anu"e cu c!ncete a priori, a$e căr!r !%iecte c!re#un&ăt!are !t fi date, c!nf!t&n ace#t!rc!ncete, în eerienţă, dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe/ ăci duă acea#tă #c+i"%are a "!du$ui deg:ndire #e !ate f!arte %ine e$ica !#i%i$itatea unei cun!aşteri a priori, şi, ceea ce e "ai "u$t,$egi$e care #tau a priori $a %a&a naturii, c!n#iderată ca an#a"%$u a$ !%iecte$!r eerienţei, !t fid!tate cu d!3e&i$e $!r #uficiente ?B I@ < d!uă $ucruri care, !tri3it "et!dei de :nă acu", erau

i"!#i%i$e/ Dar din acea#tă deducţie a facu$tăţii n!a#tre de a cun!aşte a priori re&u$tă, în ri"a arte a "etafi&icii, un re&u$tat #traniu şi în aarenţă f!arte dăunăt!r întregu$ui #c! ce #eur"ăreşte în artea a d!ua, anu"e că nu ute" deăşi cu ea nici!dată $i"ite$e eerienţei !#i%i$e, ceea ce e#te t!tuşi t!c"ai re!cuarea cea "ai e#enţia$ă a ace#tei ştiinţe/ Dar t!c"ai aici?B @ #tă eeri"entu$ unei c!ntrar!%e a ade3ăru$ui re&u$tatu$ui ace$ei ri"e arecieri acun!aşterii n!a#tre raţi!na$e a priori, anu"e că ea #e ra!rtea&ă nu"ai $a fen!"ene, $ă#:nddi"!tri3ă $a ! arte $ucru$ în #ine, care, deşi entru #ine rea$, ră":ne necun!#cut de n!i/ ăciceea ce ne deter"ină în "!d nece#ar #ă deăşi" $i"ite$e eerienţei şi a$e tutur!r fen!"ene$!re#te econdiţionatul e care raţiunea î$ rec$a"ă în $ucruri$e în #ine, în "!d nece#ar şi cu t!tdretu$, entru !rice c!ndiţi!nat, entru ca #eria c!ndiţii$!r #ă fie a#tfe$ înc+eiată/ Dacă ad"ite"că şi cun!aşterea n!a#tră eeri"enta$ă #e !rientea&ă duă !%iecte ca $ucruri în #ine, #e 3a gă#i că 'ec!ndiţi!natu$ nu poate &i g%ndit &!r! contradicţie di"!tri3ă, dacă #e ad"ite că rere&entarean!a#tră de#re $ucruri, aşa cu" ne #unt date, nu #e !rientea&ă duă e$e ca $ucruri în #ine, ci căace#te $ucruri, ca fen!"ene, #e !rientea&ă duă "!du$ n!#tru de rere&entare, #e 3a gă#i căcontradicţia dispare $i că, rin ur"are, 'ec!ndiţi!natu$ tre%uie gă#it nu în !%iecte întruc:t $ecun!aşte" 2ne #unt date6, ci de#igur întruc:t nu $e cun!aşte", ca $ucruri în #ine a#tfe$ #e 3ădeştecă ceea ce iniţia$ a" ad"i# nu"ai cu tit$u de încercare e#te înte"eiat> ?B I@/ 'e "ai ră":ne #ăîncercă", duă ce raţiunii #ecu$ati3e i #-a refu&at !rice r!gre# în ace#t d!"eniu a$#ura#en#i%i$u$ui, dacă în cun!aşterea ei ractică nu #e gă#e#c date entru a deter"ina ace$c!ncet raţi!na$ tran#cendent a$ 'ec!ndiţi!natu$ui şi entru a trece a#tfe$, !tri3it d!rinţei"etafi&icii, dinc!$! de $i"ite$e !ricărei eerienţe !#i%i$e cu cun!aşterea n!a#tră a priori, !#i%i$ă în#ă nu"ai din unct de 3edere ractic/ i, ur":nd acea#tă "et!dă, raţiunea #ecu$ati3ăne-a r!curat ce$ uţin $!c entru ! a#tfe$ de etindere, deşi a tre%uit #ă-$ $a#e g!$ şi ne ră":nedeci încă îngăduit, %a c+iar ea ne in3ită #ă-$ u"$e", dacă ute", ?B II@ cu date$e ei ractice>>/

;n acea#tă încercare de a #c+i"%a "et!da de :nă acu" a "etafi&icii şi de a efectua a#tfe$cu ea, duă ee"$u$ ge!"etri$!r şi a$ fi&icieni$!r, ! re3!$uţie t!ta$ă c!n#tă #arcina ace#tei riticia raţiunii ure #ecu$ati3e/ Ea e un tratat de#re "et!dă, nu un #i#te" a$ ştiinţei în#ăşicircu"#crie t!tuşi întregu$ ei c!ntur, ?B III@ at:t cu ri3ire $a $i"ite$e ei, c:t şi cu ri3ire $aîntreaga ei articu$aţie internă/ ăci ace#ta e#te caracteru$ r!riu a$ raţiunii ure #ecu$ati3e, că ea

eeri"entu$ decide în fa3!area eactităţii ace$ei di#tincţii/> Ace#t eeri"ent a$ raţiunii ure are "u$tă a#e"ănare cu ce$ a$ chimi$tilor, pe care ei î$ nu"e#c ade#ea încercare de reducţie,dar în genera$ procedeu sintetic. 4nali#a meta&i#icianului a #earat cun!aşterea ură a priori în d!uă e$e"ente f!arte diferite,

anu"e ce$e a$e $ucruri$!r ca fen!"ene şi a!i ce$e a$e $ucruri$!r în #ine/ /ialectica $e uneşte e a":nd!uă din n!u în ac!rd totalcu Ideea raţi!na$ă nece#ară a econdiţionatului şi gă#eşte că ace#t ac!rd nu !ate a3ea nici!dată $!c a$tfe$ dec:t rin aceadi#tincţie care e#te deci cea ade3ărată/** ;n "!du$ ace#ta, $egi$e centra$e a$e "işcării c!ruri$!r cereşti au c!nferit certitudine a%#!$ută te!riei $ui !ernic, care n-!ad"i#e#e iniţia$ dec:t ca i!te&ă, şi au d!3edit în ace$aşi ti" f!rţa in3i&i%i$ă ce $eagă #i#te"u$ uni3er#u$ui 2a atracţieineKt!niene6, şi care ar fi ră"a# entru t!tdeauna nede#c!erită, dacă ce$ dint:i n-ar fi cute&at #ă caute, c!ntrar "ărturiei#i"ţuri$!r, dar t!tuşi ade3ărat, "işcări$e !%#er3ate nu în !%iecte$e ceru$ui, ci în #ectat!ru$ $!r/ ;n acea#tă refaţă eu r!un, t!tnu"ai ca i!te&ă, acea #c+i"%are a "!da$ităţii de g:ndire eu#ă în ritică şi ana$!gă ace$ei i!te&e, deşi în tratatu$ în#uşi ea nu ed!3edită i!tetic, ci a!dictic, din natura rere&entări$!r n!a#tre de #aţiu şi ti" şi din c!ncete$e e$e"entare a$e inte$ectu$ui/

re&int aici ca i!te&ă, nu"ai entru a face #ă #e !%#er3e ri"e$e încercări, t!tdeauna i!tetice, a$e unei a#tfe$ de ref!r"e/* ;n "!du$ ace#ta, $egi$e centra$e a$e "işcării c!ruri$!r cereşti au c!nferit certitudine a%#!$ută te!riei $ui !ernic, care n-!ad"i#e#e iniţia$ dec:t ca i!te&ă, şi au d!3edit în ace$aşi ti" f!rţa in3i&i%i$ă ce $eagă #i#te"u$ uni3er#u$ui 2a atracţieineKt!niene6, şi care ar fi ră"a# entru t!tdeauna nede#c!erită, dacă ce$ dint:i n-ar fi cute&at #ă caute, c!ntrar "ărturiei#i"ţuri$!r, dar t!tuşi ade3ărat, "işcări$e !%#er3ate nu în !%iecte$e ceru$ui, ci în #ectat!ru$ $!r/ ;n acea#tă refaţă eu r!un, t!tnu"ai ca i!te&ă, acea #c+i"%are a "!da$ităţii de g:ndire eu#ă în ritică şi ana$!gă ace$ei i!te&e, deşi în tratatu$ în#uşi ea nu e

d!3edită i!tetic, ci a!dictic, din natura rere&entări$!r n!a#tre de #aţiu şi ti" şi din c!ncete$e e$e"entare a$e inte$ectu$ui/ re&int aici ca i!te&ă, nu"ai entru a face #ă #e !%#er3e ri"e$e încercări, t!tdeauna i!tetice, a$e unei a#tfe$ de ref!r"e/

16



!ate şi tre%uie #ă "ă#!are caacitatea r!rie duă di3er#itatea "!du$ui cu" îşi a$ege !%iecte$e entru g:ndire, şi c+iar #ă enu"ere c!"$et diferite$e "!duri de a-şi une r!%$e"e$e, şi #ătra#e&e a#tfe$ întregu$ $an entru un #i#te" de "etafi&ică fiindcă, în ce ri3eşte unctu$ înt:i, încun!aşterea a priori ni"ic nu !ate fi atri%uit !%iecte$!r dec:t ceea ce #u%iectu$ g:ndit!r #c!atedin e$ în#uşi, şi, în ce ri3eşte unctu$ a$ d!i$ea, ea e#te, cu ri3ire $a rinciii$e cun!aşterii, !unitate cu t!tu$ i&!$ată, ei#tentă entru #ine, în care fiecare "e"%ru ei#tă, ca şi într-un c!r

!rgani&at, entru t!ate ce$e$a$te şi t!ate entru unu, şi nici un rinciiu nu !ate fi $uat cu#iguranţă într-! singur! re$aţie, fără a fi f!#t cercetat t!t!dată în an#a"%$u$ re$aţii$!r $ui cuîntreaga f!$!#ire ură a raţiunii/ Dar, entru acea#ta, "etafi&ica "ai are n!r!cu$ rar, de care nu !ate a3ea arte nici ! a$tă ştiinţă raţi!na$ă ce #e !cuă cu !%iecte 2căci logica #e !cuă nu"ai cuf!rna g:ndirii în genere6, că, dacă a f!#t adu#ă de acea#tă ritică e dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe,ea !ate curinde c!"$et întregu$ c:" a$ cun!aşteri$!r ce-i aarţin şi !ate ter"ina deci !eraei şi ! !ate tran#"ite !#terităţii #re f!$!#ire, ?B I@ ca ! !#e#iune care nu "ai !ate fi"ărită, fiindcă are a face nu"ai cu rinciii şi cu $i"ite$e f!$!#irii $!r, $i"ite deter"inate de acearitică în#ăşi/ a acea#tă erfecţiune ea e#te deci şi !%$igată ca ştiinţă funda"enta$ă, şi de#re eatre%uie #ă #e !ată #une nil actum reputans, si ?uid superesset agendum.

Dar #e 3a une între%area ce fe$ de c!"!ară e#te aceea e care ne r!une" #-! $ă#ă""!ştenire !#terităţii cu ! a#tfe$ de "etafi&ică urificată de ritică, iar rin acea#ta adu#ă şi într-!#tare #ta%i$ăW *e 3a crede, duă ! ri3ire raidă aruncată a#ura ace#tei !ere, că f!$!#u$ ei ar finu"ai negati', adică #ă nu cute&ă" nici!dată a deăşi cu raţiunea #ecu$ati3ă $i"ite$eeerienţei, şi ace#ta e#te într-ade3ăr ri"u$ ei f!$!#/ Ace#t f!$!# de3ine în#ă cur:nd po#iti', dacăne dă" #ea"a că rinciii$e cu care raţiunea #ecu$ati3ă cutea&ă a deăşi $i"ite$e ei au de fat care&u$tat ine3ita%i$ nu ! etindere, ci, ri3ite "ai îndear!ae, ! restr%ngere a f!$!#irii raţiuniin!a#tre, de!arece ace#te rinciii a"eninţă ?B @ #ă etindă în rea$itate e#te t!t $i"ite$e#en#i%i$ităţii, căreia îi aarţin r!riu-&i#, şi #ă în$ăture în#ăşi f!$!#irea ură 2ractică6 a raţiunii/De aceea, ! ritică ce ! re#tr:nge e cea dint:i e#te în ade3ăr negati'!A dar #uri":nd t!t!dată ! iedică care-i $i"itea&ă f!$!#irea #au c+iar a"eninţă #-! ni"icea#că, ea e#te în rea$itate de unf!$!# po#iti' şi f!arte i"!rtant, de îndată ce ne c!n3inge" că ei#tă ! f!$!#ire ractică a%#!$utnece#ară a raţiunii ure 2f!$!#ire "!ra$ă6, în care ea #e etinde în "!d ine3ita%i$ dinc!$! de$i"ite$e #en#i%i$ităţii, entru care #c! nu are, ce-i dret, ne3!ie de ajut!ru$ ce$ei #ecu$ati3e,t!tuşi tre%uie #ă fie a#igurată î"!tri3a reacţiunii ei, entru a nu ajunge în c!ntradicţie cu #ineîn#ăşi/ A c!nte#ta ace#tui #er3iciu a$ riticii f!$!#u$ po#iti' ar fi t!tuna cu a #une că !$iţia nu re&intă nici unf!$!# !&iti3, fiindcă funcţia ei rincia$ă nu e#te dec:t de a #tă3i$i 3i!$enţa decare #-ar te"e cetăţenii din artea a$t!r cetăţeni, entru ca fiecare #ă-şi !ată 3edea $iniştit şi în#iguranţă de tre%uri$e $ui/ ă #aţiu$ şi ti"u$ nu #unt dec:t f!r"e a$e intuiţiei #en#i%i$e, decinu"ai c!ndiţii a$e ei#tenţei $ucruri$!r ca fen!"ene, că a!i n!i nu a3e" c!ncete a$einte$ectu$ui, deci nici un fe$ de e$e"ente entru cun!aşterea $ucruri$!r în #ine dec:t în "ă#ura încare !ate fi dată ! intuiţie c!re#un&ăt!are ace#t!r c!ncete, rin ur"are ?B I@ că n!i nu ute" a3ea cun!aştere de#re nici un !%iect ca $ucru în #ine, ci nu"ai întruc:t e#te !%iect a$intuiţiei #en#i%i$e, ca fen!"en adică, 3a fi d!3edit în artea ana$itică a riticii din care ur"ea&ănegreşit $i"itarea !ricărei cun!aşteri #ecu$ati3e !#i%i$e a raţiunii $a !%iecte$e #i"$e a$eeerienţei/ T!tuşi, tre%uie %ine n!tat, #e face aici t!tdeauna re&er3a că, deşi nu ute" cun!aşte,t!tuşi tre%uie ce$ uţin #ă ute" g%ndi ace$eaşi !%iecte şi ca $ucruri în #ine>/ ăci a$tfe$ #-arajunge $a judecata a%#urdă că fen!"enu$ ar fi, fără ce3a care #ă aară/ ?B II@ *ă re#uune"că nu #-ar fi făcut di#tincţia, de3enită nece#ară rin ritica n!a#tră, între $ucruri$e ca !%iecte a$eeerienţei şi ace$eaşi !%iecte ca $ucruri în #ine atunci rinciiu$ cau&a$ităţii şi deci "ecani#"u$natura$ în deter"inarea $ucruri$!r ar tre%ui #ă fie 3a$a%i$ a%#!$ut entru t!ate $ucruri$e în generec!n#iderate dret cau&e eficiente/ De#re aceeaşi ei#tenţă deci, de ee"$u, de#re #uf$etu$

* Pentru a cun!aşte un !%iect #e cere #ă !t d!3edi !#i%i$itatea $ui 2fie rin "ărturia eerienţei din rea$itatea $ui, fie a priori rin raţiune6/ Dar eu !t g%ndi !rice 3reau nu"ai dacă nu "ă c!ntra&ic e "ine în#u"i, adică nu"ai dacă c!ncetu$ "eu e ! idee !#i%i$ă, de#i eu nu !t garanta că în an#a"%$u$ tutur!r !#i%i$ităţi$!r ace#tui c!ncet îi c!re#unde #au nu şi un !%iect/ Pentru a

atri%ui în#ă unui a#tfe$ de c!ncet 3a$a%i$itate !%iecti3ă 2!#i%i$itate rea$ă, căci cea dint:i era nu"ai $!gică6 #e cere ce3a "ai "u$t/Dar ace#t "ai "u$t nu are ne3!ie #ă fie căutat în i&3!are te!retice de cun!aştere, e$ #e !ate af$a şi în i&3!are ractice/

17



!"ene#c, nu aş utea #une că 3!inţa $ui e#te $i%eră şi că în ace$aşi ti" e#te #uu#ă nece#ităţiinatura$e, adică nu e $i%eră, fără a cădea într-! c!ntradicţie e3identă, de!arece eu a" c!n#iderat#uf$etu$ în a"%e$e judecăţi în ace$aşi sens, deci ca $ucru în ?B III@ genere 2ca $ucru în #ine6,şi fără ! critică rea$a%i$ă nici nu-$ utea" c!n#idera a$tfe$/ Dar dacă ritica nu #-a înşe$at,în3ăţ:ndu-ne #ă c!n#ideră" !%iectu$ în dou! sensuri, anu"e ca fen!"en #au ca $ucru în #ine,dacă deducţia c!ncete$!r inte$ectu$ui e#te eactă, dacă rin ur"are şi rinciiu$ cau&a$ităţii #e

ra!rtea&ă nu"ai $a $ucruri $uate în ri"u$ #en#, adică întruc:t #unt !%iecte a$e eerienţei,ace$eaşi !%iecte în#ă, $uate în a$ d!i$ea #en#, nu-i #unt #uu#e, atunci aceeaşi 3!inţă !ate fig:ndită, în !rdinea fen!"ene$!r 2acţiuni$e 3i&i%i$e6, ca fiind nece#ar c!nf!r"ă $egi$!r naturii şideci ca nefiind $i%eră şi t!tuşi, e de a$tă arte, întruc:t aarţine unui $ucru în #ine, ca nefiind#uu#ă ace$ei $egi, deci ca liber!, fără ca aici #ă ai%ă $!c ! c!ntradicţie/ Deşi nu !t cunoa$te#uf$etu$ "eu, 3ă&ut din ace#t unct din ur"ă de 3edere, rin nici ! raţiune #ecu$ati3ă 2încă "ai uţin rin !%#er3aţie e"irică6, deci nici $i%ertatea ca r!rietate a unei fiinţe căreia îi atri%uiefecte în $u"ea #en#i%i$ă, din cau&ă că ar tre%ui #-! cun!#c în "!d deter"inat în ei#tenţa ei şit!tuşi nu în ti" 2ceea ce-i i"!#i%i$, entru că nu !t %a&a c!ncetu$ "eu e nici ! intuiţie6,t!tuşi, !t g%ndi $i%ertatea, adică rere&entarea ace#tei $i%ertăţi ce$ uţin nu curinde în #ine nici !c!ntradicţie, dacă #e ad"ite di#tincţia n!a#tră critică a ce$!r d!uă "!duri de rere&entare 2a$ ce$ui#en#i%i$ şi a$ ce$ui inte$ectua$6 şi $i"itarea r!3enind din ea a c!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui, rin ur"are şi a rinciii$!r r!3enind din ace#te c!ncete/ Ad"iţ:nd că "!ra$a re#uune în"!d nece#ar $i%ertatea 2în ce$ "ai #trict înţe$e#6 ca r!rietate a 3!inţei n!a#tre, entru că une a priori ca date a$e raţiunii rinciii ractice !riginare curin#e în raţiunea n!a#tră, care ar fia%#!$ut i"!#i%i$e fără re#uunerea $i%ertăţii, ?B I@ iar raţiunea #ecu$ati3ă ar fi d!3edit căacea#tă $i%ertate nu #e $a#ă de$!c g:ndită, atunci în "!d nece#ar acea #u!&iţie, adică cea "!ra$ă,ar tre%ui #ă cede&e în faţa ace$eia a$ cărei c!ntrariu curinde ! c!ntradicţie "anife#tă, rin ur"arelibertatea, şi cu ea moralitatea 2căci c!ntrariu$ ei nu curinde nici ! c!ntradicţie, dacă nu #e re#uune în rea$a%i$ $i%ertatea6, tre%uie #ă cede&e $!cu$ "ecani#"u$ui naturii/ Dar cu" entru"!ra$ă nu a" ne3!ie de ni"ic a$tce3a dec:t ca $i%ertatea #ă nu #e c!ntra&ică e ea în#ăşi şi deci#ă #e $a#e ce$ uţin g:ndită, fără a a3ea ne3!ie #-! ea"ine& "ai îndear!ae, ca ea deci #ă nu ună nici ! iedică în ca$ea "ecani#"u$ui natura$ a$ ace$eiaşi acţiuni 2c!n#iderată #u% un a$tra!rt6, atunci d!ctrina "!ra$ităţii îşi "enţine $!cu$ ei şi fi&ica e a$ ei, ceea ce nu #-ar fiînt:"$at dacă ritica nu ne-ar fi $ă"urit de "ai înainte a#ura ine3ita%i$ei n!a#tre ign!ranţe cu ri3ire $a $ucruri$e în #ine şi nu ar fi $i"itat $a #i"$e fen!"ene t!t ce ute" cunoa$te te!retic/Aceeaşi i$u#trare de#re f!$!#u$ !&iti3 a$ rinciii$!r critice a$e raţiunii ure #e !ate face cu ri3ire $a c!ncetu$ de Du"ne&eu şi $a ce$ de natur! simpl! a su&letului n!#tru, dar e#te care, entru a fi #curt, trec aici/ 'u !t deci "ăcar ?B @ ad"ite e Du"ne&eu, libertatea şinemurirea în fa3!area f!$!#irii ractice nece#are a raţiunii "e$e, dacă nu-i iau t!t!dată raţiunii#ecu$ati3e retenţia $a cun!aşteri eagerate, de!arece, entru a ajunge $a e$e, ea tre%uie #ă #e#er3ea#că de a#tfe$ de rinciii care, neîntin&:ndu-#e de fat dec:t $a !%iecte a$e unei eerienţe !#i%i$e, dacă t!tuşi #unt a$icate $a ce3a ce nu !ate fi !%iect a$ eerienţei tran#f!r"ă ace#tce3a de fat t!tdeauna în fen!"en şi dec$ară a#tfe$ i"!#i%i$ă !rice e6tindere practic! a raţiunii ure/ A tre%uit deci #ă #uri" $tiinţa, entru a face $!c credinţei, şi d!g"ati#"u$ "etafi&icii,adică rejudecata că #e !ate r!gre#a în ea fără Critica raţiunii ure, e ade3ăratu$ i&3!r a$!ricărei necredinţe c!ntrare "!ra$ităţii, necredinţă care e#te t!tdeauna f!arte d!g"atică/ Dacădeci nu e greu de $ă#at !#terităţii ! "etafi&ică #i#te"atică, c!nceută în c!nf!r"itate cu riticaraţiunii ure, atunci ace#t dar nu e de "ică 3a$!are, fie că a" c!n#idera nu"ai cu$tura d!%:ndităde raţiune care "erge e dru"u$ #igur a$ unei ştiinţe în genere, în c!"araţie cu di%uirea ei !ar%ă?B I@ şi cu di3agaţii$e ei &adarnice, fără critică, fie că a" c!n#idera ! "ai %ună între%uinţarea ti"u$ui de către un tineret a3id de în3ăţătură şi care gă#eşte în d!g"ati#"u$ !%işnuit ! at:t de re"atură şi de "u$tă încurajare ca #ă #!fi#tic+e&e c!"!d a#ura un!r $ucruri de#re care niciace#t tineret nu înţe$ege ni"ic şi de#re care, ca ni"eni în $u"e, nu 3a cun!aşte nici!dată ni"ic,#au #ă nă&uia#că a de#c!eri idei şi ăreri n!i şi #ă neg$ije&e a#tfe$ în3ăţarea de ştiinţe te"einice,

fie, "ai a$e#, dacă #e ţine #ea"ă de a3antaju$ de nereţuit de a une caăt entru t!tdeauna18



tutur!r !%iecţii$!r î"!tri3a "!ra$ităţii şi re$igiei duă "et!da socratic!, adică rin cea "ai c$arăd!3adă a ign!ranţei ad3er#ari$!r/ ăci ! "etafi&ică !arecare a f!#t t!tdeauna e $u"e şi 3a fi şi"ai dearte, iar î"reună cu ea şi ! dia$ectică a raţiunii ure, fiindcă acea#ta îi e#te natura$ă/Pri"a şi cea "ai i"!rtantă re!cuare a fi$!#!fiei e#te deci de a-i $ua ace#tei dia$ectici, ! dată entru t!tdeauna, !rice inf$uenţă dăunăt!are, #ec:ndu-i-#e i&3!ru$ er!ri$!r/

;n ciuda i"!rtantei #c+i"%ări în c:"u$ ştiinţe$!r şi a pagubei e care raţiunea

#ecu$ati3ă tre%uie #-! #ufere în !#e#iunea ei i"aginară de :nă acu", t!tuşi, t!tu$ ?B II@ră":ne în aceeaşi #tare a3antaj!a#ă ca "ai înainte cu ri3ire $a intere#e$e genera$e !"eneşti şi $af!$!#u$ e care $u"ea $-a tra# :nă acu" din în3ăţături$e raţiunii ure agu%a nu atinge dec:tmonopolul $colilor, iar nicidecu" interesul oamenilor. ;ntre% e ce$ "ai încăăţ:nat d!g"aticdacă d!3ada de#re eretuarea #uf$etu$ui n!#tru duă "!arte, înte"eiată e #i"$icitatea#u%#tanţei, dacă cea de#re $i%ertatea 3!inţei î"!tri3a "ecani#"u$ui uni3er#a$, %a&ată e#u%ti$e$e, dar neutinci!a#e$e di#tincţii dintre nece#itatea ractică #u%iecti3ă şi !%iecti3ă, #au dacăcea de#re ei#tenţa $ui Du"ne&eu dedu#ă din c!ncetu$ unei fiinţe a%#!$ut rea$e 2a c!ntingenţei$ucruri$!r #c+i"%ăt!are şi a nece#ităţii unui ri" "!t!r6, între% dacă ace#te d!3e&i, care au !rnitdin şc!$i, au utut ajunge :nă $a u%$ic şi au utut a3ea cea "ai "ică inf$uenţă a#urac!n3ingerii $uiW Dacă acea#ta nu #-a înt:"$at şi nu ne ute" nicic:nd aşteta #ă #e înt:"$e dincau&a incaacităţii inte$ectu$ui c!"un a$ !a"eni$!r entru ! #ecu$aţie at:t de #u%ti$ă dacă, "ai"u$t, în ce ri3eşte ri"u$ unct, di#!&iţia naturii $ui re#i"ţită de !rice !" de a nu utea fi#ati#făcută nici!dată rin ni"ic te"!ra$ 2ca fiind in#uficient entru ne3!i$e întregu$ui $ui de#tin6a tre%uit #ă r!ducă, nu"ai ea #ingură, #eranţa într-! 'iaţ! 'iitoareA dacă în ce ri3eşte a$ d!i$ea unct, #i"$a eunere ?B III@ c$ară a dat!rii$!r în !!&iţie cu t!ate eigenţe$e înc$inaţii$!r a r!du# c!nştiinţa libert!ţii în #f:rşit, dacă, în ce ri3eşte unctu$ a$ trei$ea, !rdinea #$endidă,fru"u#eţea #i re3ederea, care #e "anife#tă retutindeni în natură, a tre%uit #ă r!ducă, fără a$tăinf$uenţă, credinţa într-un înţe$et şi "are autor a1 lumii, c!n3ingere care #e ră#:ndeşte în u%$ic, întruc:t #e înte"eia&ă e rinciii raţi!na$e, atunci nu nu"ai că acea#tă !#e#iune ră":nenetu$%urată, ci, "ai "u$t, ea îşi "ăreşte re#tigiu$ rin fatu$ că şc!$i$e 3!r fi în3ăţat de acu"înainte #ă nu-şi "ai ar!ge ! cun!aştere "ai îna$tă şi "ai etin#ă într-un unct care ri3eşteintere#u$ genera$ u"an dec:t e#te aceea $a care !ate ajunge şi "area "u$ţi"e 2entru n!i cea "ai3rednică de #ti"ă6 t!t at:t de uş!r, şi #ă #e $i"ite&e a#tfe$ nu"ai $a cu$tura ace#t!r d!3e&iinte$igi%i$e entru t!ţi şi #uficiente din unct de 3edere "!ra$/ Ref!r"a nu ri3eşte deci dec:t retenţii$e ar!gante a$e şc!$i$!r, căr!ra aici 2ca de a$tfe$ cu dret cu3:nt în "u$te a$te uncte6 $e-ar $ăcea "u$t #ă fie c!n#iderate ca #ingure$e cun!#căt!are şi ă#trăt!are a$e un!r a#tfe$ deade3ăruri, de#re care e$e c!"unică u%$icu$ui nu"ai f!$!#irea, dar ă#trea&ă c+eia entru e$e2?uod mecum nescit, solus 'ult scire 'ideri6/ T!tuşi, #-a ţinut #ea"a şi de retenţii$e ?B I@ ju#te a$e fi$!#!fu$ui #ecu$ati3/ E$ ră":ne în c!ntinuare ec$u#i3 de!&itaru$ unei ştiinţe uti$e u%$icu$ui, fără ca ace#ta #-! ştie, adică a$ riticii raţiunii căci acea#ta nu !ate de3eni nicic:nd !u$ară, dar nici nu are ne3!ie #ă fie, fiindcă e c:t de uţin îi intră în ca !!ru$uiargu"ente$e t!ar#e fin în #rijinu$ ade3ăruri$!r uti$e, t!t e at:t de uţin îi 3in în "inte şi!%iecţii$e $a fe$ de #u%ti$e în c!ntra $!r di"!tri3ă, fiindcă şc!a$a, recu" şi !rice !" care #eridică $a #ecu$aţie, cade ine3ita%i$ în a":nd!uă, ritica e !%$igată #ă re3ină, ! dată entrut!tdeauna, rintr-! cercetare te"einică a dreturi$!r raţiunii #ecu$ati3e, #canda$u$ e care tre%uie#ă-$ r!3!ace, "ai cur:nd #au "ai t:r&iu, !!ru$ui în#uşi di#ute$e în care, fără critică, #eîncurcă ine3ita%i$ "etafi&icienii 2şi, ca atare, în ce$e din ur"ă şi te!$!gii6 şi care fa$#ifică a!iîn#eşi d!ctrine$e $!r/ 'u"ai critica !ate tăia în#eşi rădăcini$e materialismului, &atalismului,ateismului, necredinţei $i%eri$!r cugetăt!ri, &anatismului şi superstiţiei, care !t de3enidăunăt!are "arii "u$ţi"i, în #f:rşit, şi idealismului şi scepticismului, care #unt "ai ri"ejdi!a#eşc!$i$!r şi ătrund cu greu în u%$ic/ Dacă gu3erne$e gă#e#c ?B @ cu ca$e #ă #e !cue cuacti3ităţi$e #a3anţi$!r, atunci ar fi cu "u$t "ai c!nf!r" cu înţe$eata $!r #!$icitudine entru ştiinţe recu" şi entru !a"eni #ă fa3!ri&e&e $i%ertatea unei a#tfe$ de critici, #ingura rin carein3e#tigaţii$e raţiunii !t d!%:ndi ! %a&ă #!$idă dec:t #ă #rijine ridic!$u$ de#!ti#" a$ şc!$i$!r,

care #trigă în gura "are că e ri"ejdie u%$ică în c$ia în care $i #e #f:şie :n&a $!r de ăianjen,19



de care u%$icu$ nu a $uat nici!dată cun!ştinţă şi deci a cărei ierdere nici nu ! 3a utea #i"ţi3re!dată/

ritica nu e#te !u#ă procedeului dogmatic a$ raţiunii în cun!aşterea ei ură ca ştiinţă2căci acea#ta tre%uie #ă fie t!tdeauna d!g"atică, adică #trict de"!n#trati3ă, înte"eindu-#e e rinciii rigur!a#e a priori6, ci dogmatismului, adică retenţiei de a "erge înainte cu ! cun!aştere ură deri3ată din c!ncete 2cun!aştere fi$!#!fică6 duă rinciii, aşa cu" raţiunea $e f!$!#eşte de

"u$t, fără a cerceta "!du$ şi dretu$ rin care a ajun# $a e$e/ D!g"ati#"u$ e#te deci r!cedeu$d!g"atic a$ raţiunii ure &!r! critica prealabil! a capacit!ţii ei proprii. Acea#tă !!&iţie ariticii nu e deci "enită #ă aere #uerficia$itatea $i"%ută, #u% nu"e$e u&urat de !u$aritate, ?BI@ #au !ate c+iar #cetici#"u$, care 3rea #ă ter"ine reede cu întreaga "etafi&ică riticae#te "ai cur:nd regătirea rea$a%i$ă nece#ară entru r!"!3area unei te"einice "etafi&ici caştiinţă, care tre%uie deci cu nece#itate #ă fie tratată în "!d d!g"atic şi #trict #i#te"atic, rinur"are în "!d "et!dic 2nu !u$ar6, căci acea#tă eigenţă ce i #e i"une e ine3ita%i$ă, dat fiindcă ea #e !%$igă a eecuta !era ei cu t!tu$ a priori, deci :nă $a de$ina #ati#facere a raţiunii#ecu$ati3e/ ;n eecutarea $anu$ui e care-$ tra#ea&ă ritica, adică în 3iit!ru$ #i#te" a$"etafi&icii, tre%uie #ă ur"ă" "et!da #e3eră a renu"itu$ui G!$ff, ce$ "ai "are dintre t!ţifi$!#!fii d!g"atici, care ce$ dint:i a dat ee"$u 2şi rin ace#t ee"$u a de3enit creat!ru$#iritu$ui de te"einicie :nă acu" încă ne#tin# în 4er"ania6, cu" rin #ta%i$irea $ega$ă a rinciii$!r, deter"inarea c$ară a c!ncete$!r, #e3eritatea 3!ită a de"!n#traţii$!r, e3itarea de#a$turi te"erare în c!nc$u&ii #e !ate "erge e dru"u$ #igur a$ ştiinţei/ (ai "u$t dec:t !ricarea$tu$ era e$ ece$ent d!tat #ă i"ri"e "etafi&icii caracteru$ de ştiinţă, dacă i-ar fi trecut rin "inte#ă-şi regătea#că "ai înt:i terenu$ rin critica !rganu$ui, adică a raţiunii ure în#ăşi ?B II@! $acună, care tre%uie atri%uită nu at:t $ui, c:t "ai "u$t "!du$ui d!g"atic de g:ndire a$ ti"u$ui#ău, şi cu ri3ire $a care at:t fi$!#!fii ti"u$ui #ău, recu" şi cei ai ti"uri$!r trecute nu-şi !trer!şa ni"ic unii a$t!ra/ ei ce re#ing "et!da $ui şi t!t!dată şi r!cedeu$ riticii raţiunii urenu !t ur"ări a$tce3a dec:t #ă ruă $egături$e $tiinţei şi #ă tran#f!r"e "unca în j!c, certitudineaîn ărere şi fi$!#!fia în fi$!d!ie/

n ceea ce pri'e$te aceast! a doua ediţie nu a" 3rut, cu" e şi fire#c, #ă ierd ri$eju$!ferit de ea ca #ă în$ătur e c:t !#i%i$ dificu$tăţi$e şi !%#curitatea, din care #e 3!r fi i3it "u$teinterretări greşite, de care #-au $!3it, în arecierea ace#tei cărţi, "u$ţi %ăr%aţi ătrun&ăt!ri, !atenu fără 3ina "ea/ ;n judecăţi$e în#e$e şi în d!3e&i$e $!r, t!t a#tfe$ în f!r"a recu" şi în an#a"%$u$ $anu$ui nu a" gă#it ni"ic de "!dificat, ceea ce #e e$ică, în arte, rin înde$ungatu$ ea"en $acare a" #uu# $ucrarea înainte de a ! re&enta u%$icu$ui, în arte, rin natura !%iectu$ui în#uşi,anu"e rin natura unei raţiuni ure #ecu$ati3e, care c!nţine ! ade3ărată !rgani&aţie, în care t!tu$e#te !rgan, adică întregu$ ei#tă entru fiecare arte şi ?B III@ fiecare arte entru t!atece$e$a$te ărţi, rin ur"are !rice neajun#, c:t de "ic, fie e$ ! greşea$ă 2er!are6 #au !"i#iune,tre%uie #ă #e trăde&e ine3ita%i$ în f!$!#ire/ Ace#t #i#te" #e 3a "enţine, #er, în acea#tăin3aria%i$itate şi în 3iit!r/ eea ce î"i ju#tifică acea#tă încredere nu e 3anitatea, ci nu"ai e3idenţa e care ! r!duce eerienţa identităţii re&u$tatu$ui, fie că !rni" de $a ce$e "ai infi"e e$e"ente :nă $a întregu$ raţiunii ure, fie că ne înt!arce" de $a întreg 2căci şi ace#ta e dat în e$ în#uşi rin#c!u$ fina$ a$ raţiunii în d!"eniu$ ractic6 $a fiecare arte, în ti" ce încercarea de a "!dificac+iar nu"ai cea "ai "ică arte r!3!acă i"ediat c!ntradicţii, nu nu"ai a$e #i#te"u$ui, dar şi a$eraţiunii u"ane în genere/ Dar în e6punere "ai e#te "u$t de făcut, şi în acea#tă ediţie a" făcutc!rectări care #unt "enite #ă în$ăture fie interretarea greşită a E#teticii, "ai a$e# cea cu ri3ire $ac!ncetu$ de ti", fie !%#curitatea deducţiei c!ncete$!r inte$ectu$ui, fie retin#a $i#ă a unei#uficiente e3idenţe în de"!n#trarea rinciii$!r inte$ectu$ui ur, fie, în #f:rşit, interretareagreşită a ara$!gi#"e$!r #i+!$!giei raţi!na$e/ P:nă aici 2adică nu"ai :nă $a #f:rşitu$ ri"u$uicait!$ a$ Dia$ecticii tran#cendenta$e6 ?B I@ şi nu "ai dearte, #e întind "!dificări$e "e$eîn redactare>, fiindcă ?B @ ti"u$ "i #-a ărut rea #curt şi fiindcă în ce ri3eşte e ce$e$a$te n-

> Un ada!# 3erita%i$, dar nu"ai în "!du$ de de"!n#trare, $-aş utea nu"i nu"ai e ace$a e care $-a" făcut rintr-! n!uă

re#ingere a idea$i#"u$ui #i+!$!gic şi ! d!3adă rigur!a#ă 2recu" cred şi #ingura !#i%i$ă6 de#re rea$itatea !%iecti3ă a intuiţieieterne 2/ H=L6a/ ric:t de in!fen#i3 ar fi c!n#iderat idea$i#"u$ cu ri3ire $a #c!uri$e e#enţia$e a$e "etafi&icii 2ceea ce în rea$itate

20



de#tu$ de înaintată 2în acea#tă $ună în anu$ a$ şai&eci şi atru$ea6, #unt c!n#tr:n# #ă fiu ec!n!" cuti"u$, dacă 3reau #ă-"i rea$i&e& $anu$ de a u%$ica (etafi&ica naturii recu" şi e cea a"!ra3uri$!r, ca ! c!nfir"are a eactităţii riticii raţiunii at:t #ecu$ati3e c:t şi ractice/ Tre%uie#ă aştet c$arificarea at:t a !%#curităţi$!r care ar fi utut fi cu greu e3itate iniţia$ în acea#tă$ucrare, ?B I@ recu" şi aărarea întregii $ucrări din artea "eritu!şi$!r %ăr%aţi care şi-auîn#uşit-!/ ;n anu"ite ărţi !rice eunere fi$!#!fică !ate fi atacată 2căci ea nu #e !ate re&enta

at:t de %$indată ca cea "ate"atică6, cu t!ate că articu$aţia #i#te"u$ui, c!n#iderat ca unitate, nu ec:tuşi de uţin ri"ejduită/ ăci, c:nd e#te n!u, nu"ai uţini !#edă agi$itatea #iritu$ui, ca #ă-$î"%răti#e&e în an#a"%$u, şi încă şi "ai uţini #unt caa%i$i de a gă#i $ăcere, fiindcă !ricein!3aţie îi inc!"!dea&ă/ i c!ntradicţii aarente !t fi gă#ite în !rice #criere, "ai a$e# c:nd #ede#făş!ară în 3!r%ire $i%eră, dacă #e c!"ară a#aje articu$are #"u$#e din c!ntet şi ace#tec!ntradicţii !t arunca a#ura ace#tei !ere ! $u"ină defa3!ra%i$ă în !c+ii ce$ui ce #e încrede în judecata a$tuia dar e$e #unt f!arte uş!r de #!$uţi!nat entru ce$ care şi-a ar!riat ideeaîntregu$ui/ u t!ate ace#tea, c:nd ! te!rie are c!n#i#tenţă în #ine, acţiunea şi reacţiunea care !a"eninţau iniţia$ cu ! "are ri"ejdie nu-i #er3e#c cu 3re"ea dec:t $a di#ariţia inega$ităţi$!r ei,şi dacă %ăr%aţi i"arţia$i, $u"inaţi şi rieteni ai ade3ăratei !u$arităţi #e !cuă cu ea, îi r!curăîn #curt ti" şi e$eganţa nece#ară/

7Snig#%erg, ari$ie 1=8=/

?A III@ CUPRINSa

Intr!ducere

I. TEORIA TRANSCENDENTALĂ A ELEMENTELOR

8artea "nt%i E#tetica tran#cendenta$ă*ecţiunea I De#re #aţiu*ecţiunea a II-a De#re ti"Partea a doua !gica tran#cendenta$ăDi3i&iunea I Ana$itica tran#cendenta$ă în d!uă cărţi, cu diferite$e $!r cait!$e şi #ecţiuniDi3i&iunea a II-a Dia$ectica tran#cendenta$ă în d!uă cărţi, cu diferite$e $!r cait!$e şi #ecţiuni

?A I@ II. METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ

ait!$u$ I Di#ci$ina raţiunii ureait!$u$ II an!nu$ raţiunii ureait!$u$ III Ar+itect!nica raţiunii ureait!$u$ I I#t!ria raţiunii ure

a Ace#t curin# e dat nu"ai $a ediţia I, duă Prefaţă/22



INTRODUCERE

=Ediţia I >

?A 1@ -. I$eea ,-%*%,e t&an*cen$enta-e

Eerienţa e#te fără înd!ia$ă ri"u$ re&u$tat e care-$ r!duce inte$ectu$ n!#tru, re$ucr:nd "ateria$u$ %rut a$ #en&aţii$!r/ Prin acea#ta, în#ăşi ea e#te ri"a în3ăţătură, şi înde&3!$tarea ei e#te at:t de ineui&a%i$ă în în3ăţă"inte n!i, înc:t 3ieţi$e $egate #ucce#i3 a$e tutur!rgeneraţii$!r 3iit!are nu 3!r duce nici!dată $i#ă de cun!ştinţe n!i care !t fi adunate e ace#tteren/ T!tuşi ea nu e#te nici e dearte #inguru$ d!"eniu în care #e $a#ă re#tr:n# inte$ectu$ n!#tru/Ea ne #une, ce-i dret, ce ei#tă, dar nu că tre%uie #ă ei#te în "!d nece#ar aşa şi nu a$tfe$/T!c"ai de aceea ea nu ne dă ! uni3er#a$itate ade3ărată, iar raţiunea, care e at:t de a3idă de a#tfe$de cun!ştinţe, ?A H@ e#te "ai "u$t ecitată de ea dec:t #ati#făcută/ A#tfe$ de cun!ştinţeuni3er#a$e, care au t!t!dată caracteru$ nece#ităţii interne, tre%uie #ă fie, indeendent deeerienţă, c$are şi certe rin e$e în#e$e de aceea e$e #e nu"e#c cun!ştinţe a priori di"!tri3ă,ceea ce e#te !%ţinut nu"ai din eerienţă nu e#te cun!#cut, cu" #e #une, dec:t a posteriori #aue"iric/6

Dar, ceea ce e f!arte de"n de re"arcat, #e 3ădeşte că şi rintre eerienţe$e n!a#tre #ea"e#tecă cun!ştinţe care tre%uie #ă-şi ai%ă !riginea a priori şi care #er3e#c !ate nu"ai entru a r!cura ! $egătură rere&entări$!r #i"ţuri$!r n!a#tre/ ăci dacă e$i"ină" din ce$e dint:i t!t ceaarţine #i"ţuri$!r, ră":n t!tuşi anu"ite c!ncete !riginare şi judecăţi r!du#e de ace#tea, caretre%uie #ă #e fi f!r"at cu t!tu$ a priori, indeendent de eerienţă, fiindcă fac #ă #e !ată #une

#au ce$ uţin #ă #e creadă că #e !ate #une de#re $ucruri$e care aar #i"ţuri$!r "ai "u$t dec:t arîn3ăţa #i"$a eerienţă, şi ca anu"ite a#erţiuni #ă curindă ade3ărata uni3er#a$itate şi nece#itate#trictă, ceea ce nu"ai cun!aşterea e"irică nu !ate r!cura/

?B 1@ INTRODUCERE

=Ediţia a II5a>

I

De*+&e $,e&enţa $nt&e c!n%a2te&ea +!&/2 cea e4+&c/

'u încae nici ! înd!ia$ă că !rice cun!aştere a n!a#tră încee cu eerienţa, căci rin cea$tce3a ar utea fi deştetată #re funcţi!nare facu$tatea n!a#tră de cun!aştere, dacă nu rin!%iecte care eercită inf$uenţe a#ura #i"ţuri$!r n!a#tre şi care, e de ! arte, r!duc e$e în#e$erere&entări, e de a$tă arte, un în "işcare acti3itatea n!a#tră inte$ectua$ă, entru a $e c!"ara,a $e $ega #au a $e #eara, re$ucr:nd a#tfe$ "ateria$u$ %rut a$ i"re#ii$!r #en#i%i$e într-! cun!aşterea !%iecte$!r care #e nu"eşte eerienţăW A#tfe$, cronologic, nici ! cun!aştere nu recede în n!ieerienţa, şi cu ea încee !rice cun!aştere/

Dar dacă !rice cun!aştere a n!a#tră încee cu eerienţa, acea#ta nu în#ea"nă t!tuşi că ea r!3ine întreagă din eerienţă/ ăci #-ar utea rea %ine ca t!c"ai cun!aşterea n!a#tră rin23



eerienţă #ă fie un c!"!#itu" din ceea ce ri"i" n!i rin i"re#ii şi ceea ce facu$tatea n!a#tră r!rie de cun!aştere 2nefiind r!3!cată dec:t de i"re#ii #en#i%i$e6 r!duce din ea în#ăşi, ada!# e care n!i nu-$ di#tinge" de acea ?B H@ "aterie ri"ă "ai înainte ca un $ung eerciţiu #ă ne fifăcut atenţi a#ura-i şi a%i$i de a-$ #eara/

E#te deci ce$ uţin ! r!%$e"ă care rec$a"ă încă ! cercetare "ai îndear!ae şi care nu !ate fi re&!$3ată i"ediat, $a ri"a 3edere r!%$e"a dacă ei#tă ! a#tfe$ de cun!ştinţă

indeendentă de eerienţă şi c+iar de !rice i"re#ii a$e #i"ţuri$!r/ A#tfe$ de cuno$tinţe #enu"e#c a priori şi #e de!#e%e#c de ce$e empirice, care îşi au i&3!are$e $!r a posteriori, adică îneerienţă/

Acea#tă ere#ie nu e#te t!tuşi încă de#tu$ de reci#ă entru a de#e"na adec3at întregu$#en# a$ r!%$e"ei de faţă/ ăci #e !%işnuieşte, de#igur, #ă #e #ună de#re "u$te cun!ştinţederi3ate din i&3!are e"irice că n!i #unte" caa%i$i #ă $e a3e" #au că $e a3e" a priori, fiindcănu $e deduce" ne"ij$!cit din eerienţă, ci dintr-! regu$ă genera$ă e care t!tuşi an î"ru"utat-! de $a eerienţă/ A#tfe$ #e &ice de#re cine3a care a #ăat $a te"e$ia ca#ei #a$e e$ utea #ă ştie a priori că #e 3a ră%u#i, adică e$ nu a3ea ne3!ie #ă aştete eerienţa entru a şti că ea #e 3a #urade fat/ Dar cu t!tu$ a priori e$ nu utea t!tuşi şti acea#ta/ ă şi c!ruri$e #unt gre$e şi că, rinur"are, e$e cad c:nd $i #e #u#trage #u!rtu$, ace#t $ucru tre%uia #ă-$ cun!a#că t!tuşi "ai dinaintecu ajut!ru$ eerienţei/

;n ce$e ce ur"ea&ă 3!" înţe$ege deci rin cun!ştinţe a priori nu e ace$ea ?B @ care au$!c indeendent de cutare #au cutare eerienţă, ci e ace$ea care #unt indeendente a%#!$ut de!rice eerienţă/ Ace#t!ra $e #unt !u#e cun!ştinţe$e e"irice #au ce$e care #unt !#i%i$e nu"ai a posteriori, adică rin eerienţă/ Dar rintre cun!ştinţe a priori #e nu"e#c ure ace$ea în care nue#te a"e#tecat a%#!$ut ni"ic e"iric/ A#tfe$, de ee"$u, judecata !rice #c+i"%are îşi are cau&aei, e#te ! judecată a priori, dar nu ură, fiindcă #c+i"%area e#te un c!ncet care nu !ate fi #c!#dec:t din eerienţă/

II

N% *!nte4 "n +%*e*a !n%& an!4te c!n%2tnţe a priori < 2 "n*!2 *4ţ!- c%4!n n! e*tenc%$at/ -+*t $e a*t,e- $e c!n%2tnţe

A3e" ne3!ie aici de un criteriu cu ajut!ru$ căruia #ă ute" di#tinge #igur ! cun!ştinţă ură de una e"irică/ Eerienţa ne în3aţă, în ade3ăr, că ce3a are ! în#uşire #au a$ta, dar nu şi cănu !ate fi a$tfe$/ Dacă, deci, "n primul r%nd , #e gă#eşte ! judecată care e#te g:ndită în ace$aşiti" cu necesitatea ei, ea e#te ! judecată a priori, iar dacă, e $:ngă acea#ta, nu e#te deri3atădec:t din una care e#te ea în#ăşi 3a$a%i$ă ca judecată nece#ară, ea e#te a%#!$ut a priori/ n aldoilea r%nd, eerienţa nu dă nici!dată judecăţi$!r ei uni'ersalitate ade3ărată #au #trictă, cinu"ai una re#uu#ă şi re$ati3ă 2rin inducţie6, a#tfe$ înc:t r!riu-&i# tre%uie #ă #e #ună e c:ta" !%#er3at ?B @ :nă acu", nu #e gă#eşte nici ! eceţie $a cutare #au cutare regu$ă/ Dacă deci! judecată e g:ndită cu uni3er#a$itate #trictă, adică a#tfe$ înc:t a%#!$ut nici ! eceţie nu eîngăduită ca !#i%i$ă, atunci ea nu e dedu#ă din eerienţă, ci e 3a$a%i$ă a%#!$ut a priori.Uni3er#a$itatea e"irică nu e#te deci dec:t ! înă$ţare ar%itrară a 3a$a%i$ităţii, de $a ceea ce e3a$a%i$ în ce$e "ai "u$te ca&uri $a ceea ce e 3a$a%i$ în t!ate ca&uri$e, ca, de ee"$u, în judecatat!ate c!ruri$e #unt gre$e c:nd, di"!tri3ă, uni3er#a$itatea #trictă aarţine e#enţia$ unei judecăţi,atunci acea#tă uni3er#a$itate indică un i&3!r #ecia$ de cun!aştere a judecăţii, anu"e ! facu$tatede cun!aştere a priori/ 'ece#itatea şi uni3er#a$itatea #trictă #unt deci criterii #igure a$e uneicun!ştinţe a priori şi #unt in#eara%i$ unite între e$e/ Dar fiindcă în f!$!#irea $!r e "ai uş!r une!ri#ă #e arate $i"itarea $!r e"irică dec:t c!ntingenţa în judecăţi #au fiindcă une!ri e "aic!n3ingăt!r #ă #e arate uni3er#a$itatea ne$i"itată e care ! atri%ui" unei judecăţi dec:tnece#itatea ei, atunci e rec!"anda%i$ #ă ne #er3i" #earat de ce$e d!uă criterii a"intite, fiecare

din e$e fiind rin e$ în#uşi infai$i%i$/24



*e !ate uş!r arăta că ei#tă într-ade3ăr în cun!aşterea !"enea#că a#tfe$ de judecăţinece#are şi, în ce$ "ai #trict înţe$e#, uni3er#a$e, rin ur"are judecăţi ure a priori. Dacă 3re" unee"$u din ştiinţe, atunci nu a3e" dec:t #ă ri3i" t!ate judecăţi$e "ate"aticii dacă 3re" unee"$u din cea "ai c!"ună f!$!#ire a inte$ectu$ui, ?B L@ atunci entru acea#ta !ate #er3i judecata că !rice #c+i"%are tre%uie #ă ai%ă ! cau&ă %a, în cea din ur"ă, în#uşi c!ncetu$ decau&ă c!nţine at:t de e3ident c!ncetu$ unei $egături nece#are cu un efect şi e ce$ a$ unei #tricte

uni3er#a$ităţi a regu$ii, înc:t ace#t c!ncet de cau&ă #-ar ierde cu t!tu$, dacă $-a" deduce, aşacu" a făcut u " e, dintr-! a#!ciaţie frec3entă a ceea ce #e înt:"$ă cu ceea ce recedă şi dintr-! !%işnuinţă i&3!r:tă din acea#ta 2rin ur"are, dintr-! nece#itate nu"ai #u%iecti3ă6 de a $egarere&entări/ Cără a a3ea ne3!ie de a#tfe$ de ee"$e entru a d!3edi rea$itatea un!r rinciii ure a priori în cun!aşterea n!a#tră, a" utea, de a#e"enea, de"!n#tra că ace#te rinciii #untindi#en#a%i$e entru !#i%i$itatea eerienţei în#ăşi, rin ur"are că #unt a priori/ ăci de undear utea $ua eerienţa în#ăşi certitudinea ei, dacă t!ate regu$i$e !tri3it căr!ra r!cedea&ă ar fi $ar:ndu-$e e"irice, rin ur"are c!ntingente de aceea, ace#tea cu greu !t fi c!n#iderate ca a3:nd3a$a%i$itate de ri"e rinciii/ T!tuşi ne ute" "u$ţu"i aici de a fi eu# f!$!#irea ură afacu$tăţii n!a#tre de cun!aştere ca fat î"reună cu criterii$e ei/ Dar nu nu"ai în judecăţi, ci şi înune$e c!ncete #e re3e$ă ! !rigine a priori a un!ra dintre e$e/ Dacă #uri"aţi din c!ncetu$ 3!#trude c!r d!%:ndit cu ajut!ru$ eerienţei în "!d #ucce#i3 t!t ce e#te în e$ e"iric cu$!area,duritatea #au "!$iciunea, greutatea, c+iar i"enetra%i$itatea, ră":ne t!tuşi spaţiul e care c!ru$2care a di#ărut acu" cu t!tu$6 î$ !cuă, şi e ?B 0@ ace#ta nu-$ uteţi #uri"a/ T!t a#tfe$, dacă#uri"aţi din c!ncetu$ 3!#tru e"iric de#re !rice !%iect c!r!ra$ #au nec!r!ra$ t!ate în#uşiri$e e care 3i $e face cun!#cute eerienţa, t!tuşi nu-i 3eţi utea $ua e aceea rin care î$ g:ndiţi ca#u%#tanţă #au ca inerent unei #u%#tanţe 2deşi ace#t c!ncet curinde "ai "u$tă deter"inare dec:tace$a a$ unui !%iect în genere6/ Tre%uie deci #ă "ărturi#iţi, c!n3inşi de nece#itatea cu care ace#tc!ncet 3i #e i"une, că e$ îşi are #ediu$ în facu$tatea 3!a#tră de cun!aştere a priori/

III

)-%*%,a a&e ne'%e $e % 2tnţ/ ca&e */ $ete&4ne+%*1-tatea< +&nc+-e 2 "ntn$e&ea

t!t!&%& c!n%2tnţe-%& a priori

eea ce e cu "u$t "ai i"!rtant dec:t t!t ceea ce recede e#te că anu"ite cun!aşteri ără#e#c :nă şi c:"u$ tutur!r eerienţe$!r !#i%i$e, şi rin c!ncete, căr!ra nicăieri nu $e !ate fi dat un !%iect c!re#un&ăt!r în eerienţă, ?A @ au aarenţa de a etinde #fera judecăţi$!rn!a#tre dinc!$! de !rice $i"ite a$e eerienţei/

i t!c"ai în ace#te cun!aşteri din ur"ă, care deăşe#c $u"ea #en#i%i$ă, în care eerienţanu !ate #er3i de că$ău&ă, nici de c!ntr!$, #e af$ă cercetări$e raţiunii n!a#tre, e care, din ?B =@ unctu$ de 3edere a$ i"!rtanţei, $e c!n#ideră" cu "u$t "ai de referat, şi ţinta $!r fina$ă cu "u$t"ai #u%$i"ă dec:t t!t ceea ce inte$ectu$ ne !ate în3ăţa în d!"eniu$ fen!"ene$!r a#tfe$ că n!i,c+iar cu ri#cu$ de a ne înşe$a, "ai cur:nd cute&ă" t!tu$ dec:t #ă a%and!nă" cercetări at:t dei"!rtante entru un "!ti3 !arecare de înd!ia$ă #au de di#reţ #i indiferenţă/ Ace#te r!%$e"eine3ita%i$e a$e raţiunii ure în#ăşi #unt /umne#eu, libertatea şi nemurirea. Iar ştiinţa a$ cărei #c!fina$ e#te îndretat, cu t!ate regătiri$e ei, r!riu-&i# nu"ai #re re&!$3area ace#t!r r!%$e"e, #enu"eşte meta&i#ic!. (et!da ei e#te $a înceut d!g"atică, adică îşi a#u"ă cu încredere eecutarea!erei fără a ea"ina în rea$a%i$ dacă raţiunea !ate #au nu duce $a %un #f:rşit ! întrerindereat:t de "are/

Pare fără înd!ia$ă natura$ că, de îndată ce a" ără#it terenu$ eerienţei, 3!" înă$ţareede, cu cun!ştinţe e care $e !#edă" fără #ă şti" de unde şi e creditu$ un!r rinciii a căr!r!rigine nu ! cun!aşte", ! c$ădire, fără a ne fi a#igurat "ai dinainte, rin in3e#tigaţii făcute cu

grijă, de te"e$ii$e ei, că deci ne 3!" fi u# cu "u$t "ai înainte între%area cu" !ate ajunge25



inte$ectu$ $a t!ate ace#te cun!ştinţe a priori şi ce #feră, 3a$a%i$itate şi 3a$!are !t a3ea e$eW ?A @De fat nu e#te ni"ic "ai natura$, dacă rin cu3:ntu$ natural #e înţe$ege ceea ce ar tre%ui #ă #eînt:"$e ?B 8@ în "!d ju#t şi raţi!na$ dar dacă rin ace#t cu3:nt #e înţe$ege ceea ce #e înt:"$ăde !%icei, atunci, di"!tri3ă, ni"ic nu e "ai natura$ şi "ai inte$igi%i$ dec:t că acea#tă cercetare atre%uit #ă fie "u$tă 3re"e !"i#ă/ ăci ! arte a ace#t!r cun!ştinţe, ca ce$e "ate"atice, !#edă de"u$t certitudinea, şi rin acea#ta dă ! %ună #eranţă şi entru a$te$e, deşi ace#tea ar utea fi de

natură cu t!tu$ diferită/ (ai "u$t, duă ce a" deăşit #fera eerienţei, #unte" #iguri că nu 3!"fi c!ntra&işi de eerienţă/ I"%!$du$ de a etinde cun!ştinţe$e n!a#tre e#te at:t de "are, înc:tnu"ai c:nd ne i&%i" de ! c!ntradicţie c$ară ute" fi !riţi în înaintarea n!a#tră/ !ntradicţia !ate fi în#ă e3itată, dacă face" ficţiuni$e n!a#tre cu rudenţă, fără ca, din acea#tă cau&ă, e$e #ără":nă "ai uţin ficţiuni/ (ate"atica ne dă un #tră$ucit ee"$u c:t de dearte ute" ajunge încun!aşterea a priori, indeendent de eerienţă/ E dret că ea #e !cuă cu !%iecte şi cun!aşterinu"ai întruc:t ace#tea !t fi rere&entate în intuiţie/ Dar acea#tă î"rejurare e $e#ne trecută cu3ederea, fiindcă a"intita intuiţie în#ăşi !ate fi dată a priori, rin ur"are a%ia #e di#tinge de un#i"$u c!ncet ur/ ;ncurajat de ! a#tfe$ de d!3adă de#re uterea raţiunii, i"u$#u$ de a etindecun!ştinţe$e n!a#tre nu "ai 3ede $i"ite/ P!ru"%e$u$ uş!r, $!3ind în &%!r $i%er aeru$ a căruire&i#tenţă ! #i"te, şi-ar utea i"agina că e$ ar reuşi ?B 9@ şi "ai %ine în #aţiu$ 3id/ T!t a#tfe$,P$at!n a ără#it $u"ea #en#i%i$ă, fiindcă ea une inte$ectu$ui $i"ite rea îngu#te şi #-a a3enturatdinc!$! de ea e arii$e Idei$!r în #aţiu$ 3id a$ inte$ectu$ui ur/ E$ nu a !%#er3at că rin ef!rturi$e#a$e nu c:ştigă dru", căci nu a3ea nici un #u!rt, aşa-&ic:nd, ca %a&ă, e care #ă #e fie&e şi $acare #ă !ată a$ica f!rţe$e #a$e, entru a urni inte$ectu$ din $!c/ Dar e #!arta !%işnuită a raţiuniiu"ane, în #ecu$aţie, de a ter"ina edificiu$ ei c:t "ai reede !#i%i$ şi de a cerceta a%ia duăaceea dacă şi te"e$ia ei a f!#t %ine u#ă/ Iar a!i #e caută t!t fe$u$ de retete entru a ne":ng:ia a#ura #!$idităţii ei #au "ai cur:nd entru a re#inge ! a#tfe$ de ea"inare tardi3ă şi ri"ejdi!a#ă/ eea ce în#ă ne di#en#ea&ă în cur#u$ c!n#trucţiei de !rice grijă şi %ănuia$ă şi ne dăi$u&ia unei aarente te"einicii e#te $ucru$ ur"ăt!r "are arte şi !ate cea "ai "are dinacti3itatea raţiunii c!n#tă în ana$i&e$e c!ncete$!r e care $e a3e" de#re !%iecte/ Acea#ta ne r!cură ! "u$ţi"e de cun!ştinţe care, deşi nu #unt ni"ic "ai "u$t dec:t $ă"uriri #au e$icări aceea ?A 0@ ce a f!#t g:ndit deja în c!ncete$e n!a#tre 2deşi încă în "!d c!nfu&6, ce$ uţin cu ri3ire $a f!r"ă #unt areciate $a fe$ cu n!i$e cun!ştinţe, cu t!ate că în ce ri3eşte "ateria #auc!nţinutu$ e$e nu etind c!ncete$e e care $e a3e", ci nu"ai $e ana$i&ea&ă/ ?B 1.@ Ciindcăacea#tă "et!dă dă ! rea$ă cun!ştinţă a priori, care rere&intă un r!gre# #igur şi uti$, raţiunea, #u% uterea ace#t!r i$u&ii, înşa$ă, fără a !%#er3a ea în#ăşi, cu afir"aţii de cu t!tu$ a$tă natură, în careraţiunea adaugă, şi anu"e a priori, $a c!ncete date a$te c!ncete cu t!tu$ #trăine, fără #ă #e ştiecu" ajunge ea $a e$e şi fără a-şi une nici "ăcar în g:nd ! a#tfe$ de între%are/ De aceea, 3!i tratac+iar $a înceut de#re diferenţa dintre ace#te d!uă "!duri de cun!aştere/

IV

De*+&e $,e&enţa $nt&e 0!$ec/ţ-e ana-tce2 0!$ec/ţ-e *ntetce

;n t!ate judecăţi$e în care e#te g:ndit ra!rtu$ dintre un #u%iect #i un redicat 2nu c!n#iderdec:t judecăţi$e afir"ati3e, căci $a ce$e negati3e a$icarea e#te a!i uş!ară6, ace#t ra!rt e#te !#i%i$ în d!uă fe$uri/ *au redicatu$ ; aarţine #u%iectu$ui 4 ca ce3a ce e curin# 2i"$icit6 înace#t c!ncet, #au ; #e gă#eşte cu t!tu$ în afara c!ncetu$ui 4, deşi #tă în $egătură cu e$/ ;n ca&u$dint:i nu"e#c judecata analitic!, în ce$ă$a$t, sintetic!/ ?A =@ Oudecăţi$e ana$itice 2afir"ati3e6 #untdeci ace$ea în care $egătura redicatu$ui cu #u%iectu$ e#te g:ndită rin identitate, iar ace$ea în careacea#tă $egătură e#te g:ndită fără identitate tre%uie #ă fie nu"ite judecăţi #intetice/ ?B 11@ Pe ce$edint:i $e-a" utea nu"i şi judecăţi e6plicati'e, e ce$e$a$te judecăţi e6tensi'e, fiindcă ce$e dint:i

nu adaugă rin redicat ni"ic $a c!ncetu$ #u%iectu$ui, ci nu"ai î$ de#c!"un rin ana$i&ă în26



c!ncete$e $ui arţia$e, care erau deja g:ndite în e$ 2deşi c!nfu&6 e c:nd ce$e din ur"ă adaugă $ac!ncetu$ #u%iectu$ui un redicat care nu era de$!c g:ndit în e$ şi nu utea fi #c!# rinde#c!"unerea $ui/ De ee"$u, c:nd afir" t!ate c!ruri$e #unt întin#e, acea#ta e ! judecatăana$itică/ ăci eu n-a" ne3!ie #ă deăşe#c c!ncetu$ e care-$ $eg de cu3:ntu$ c!r entru a gă#iunită cu e$ întinderea, ci nu"ai #ă de#c!"un ace#t c!ncet, adică #ă de3in c!nştient dedi3er#itatea e care ! g:nde#c t!tdeauna în e$, entru a înt:$ni în curin#u$ $ui ace#t redicat

acea#tă judecată e#te deci ana$itică/ Di"!tri3ă, dacă afir" t!ate c!ruri$e #unt gre$e, atunci redicatu$ e cu t!tu$ a$tce3a dec:t ceea ce g:nde#c în #i"$u$ c!ncet de c!r în genere/Adăugarea unui a#tfe$ de redicat dă deci ! judecată #intetică/

?A 8@ De aici re&u$tă c$ar 16 că judecăţi$e ana$itice nu etind de$!c cun!ştinţa n!a#tră, cică c!ncetu$, e care î$ a", e#te de#c!"u# şi î"i e#te făcut inte$igi%i$ "ie în#u"i H6 că în judecăţi$e #intetice tre%uie #ă a", afară de c!ncetu$ de #u%iect, încă ce3a 2 H 6 e care #e #rijinăinte$ectu$, entru a cun!aşte că un redicat, care nu #e af$ă în ace#t c!ncet, îi aarţine t!tuşi/

Oudecăţi$e e"irice #au de eerienţă nu re&intă în acea#tă ri3inţă nici ! dificu$tate/ăci ace#t H e#te eerienţa c!"$etă de#re !%iectu$ e care-$ g:nde#c rintr-un c!ncet 4, carec!n#tituie nu"ai ! arte a ace#tei eerienţe/ ăci deşi în c!ncetu$ de c!r în genere nu inc$udde$!c redicatu$ greutăţii, t!tuşi e$ de#e"nea&ă eerienţa c!"$etă rintr-! arte a ei, $a caredeci eu "ai !t adăuga a$te ărţi a$e ace$eiaşi eerienţe, ca aarţin:nd ace$uiaşi c!ncet/ Eu !tcun!aşte c!ncetu$ de c!r "ai dinainte în "!d ana$itic, rin n!te$e întinderii, i"enetra%i$ităţii,f!r"ei etc/, care t!ate #unt g:ndite în ace#t c!ncet/ Acu" în#ă î"i $ărge#c cun!ştinţa şi,înt!rc:ndu-"i ri3irea #re eerienţă, din care #c!#e#e" ace#t c!ncet de c!r, gă#e#c unită cun!te$e de "ai #u# t!tdeauna şi greutatea/ Eerienţa deci e ace$ H care #tă în afara c!ncetu$ui 4şi e care #e înte"eia&ă !#i%i$itatea #inte&ei redicatu$ui greutăţii ; cu c!ncetu$ 4/

?B 1H@ udec!ţile de e6perienţ!, ca atare, sunt toate sintetice/ ăci ar fi a%#urd #ăînte"eie& ! judecată ana$itică e eerienţă, fiindcă nu "i-e îngăduit #ă ie# din c!ncetu$ "eu entru a f!r"u$a judecata şi deci nu a" ne3!ie entru acea#ta de ! "ărturie a eerienţei/ ă unc!r e#te întin# e ! judecată care e cert a priori şi nu e ! judecată de eerienţă/ ăci, înainte de atrece $a eerienţă, eu a" t!ate c!ndiţii$e entru judecata "ea în c!ncetu$ din care !t #c!ate redicatu$ !tri3it rinciiu$ui c!ntradicţiei, şi rin acea#ta !t t!t!dată de3eni c!nştient denece#itatea judecăţii, nece#itate a#ura căreia eerienţa nu "-ar utea in#trui/ Di"!tri3ă, deşiîn c!ncetu$ de c!r în genere nu inc$ude redicatu$ greutăţii, ace$ c!ncet indică t!tuşi un !%iecta$ eerienţei rintr-! arte a ei, $a care eu deci "ai !t adăuga a$te ărţi a$e ace$eiaşi eerienţedec:t ce$e aarţin:nd ace$ui c!ncet de !%iect/ Eu nu !t cun!aşte "ai dinainte c!ncetu$ de c!rîn "!d analitic rin n!te$e întinderii, i"enetra%i$ităţii, f!r"ei ş/a/"/d/, care t!ate #unt g:ndite înace#t c!ncet/ Dar dacă acu" î"i $ărge#c cun!ştinţa şi î"i înt!rc ri3irea #re eerienţă, dincare #c!#e#e" ace#t c!ncet de c!r, atunci gă#e#c unită cu n!te$e de "ai #u# t!tdeauna şigreutatea, şi adaug deci sintetic e acea#ta ca redicat $a ace$ c!ncet/ Pe eerienţă deci #eînte"eia&ă !#i%i$itatea #inte&ei redicatu$ui greutăţii cu c!ncetu$ de c!r, fiindcă a"%e$ec!ncete, deşi unu$ nu e curin# în ce$ă$a$t, t!tuşi îşi aarţin, deşi nu"ai înt:"$ăt!r, unu$ a$tuia,şi anu"e ca ărţi a$e unui t!t, adică a$e eerienţei, care ea în#ăşi e#te ! $egătură #intetică aintuiţii$!r/

?A 9@ Dar ace#t "ij$!c de e$icare $i#eşte cu t!tu$ $a judecăţi$e #intetice a priori. Dacătre%uie #ă ie# din c!ncetu$ ?B 1@ 4 entru a cun!aşte e un a$tu$ ; ca unit cu e$, e ce #ă "ă#rijin şi rin ce #inte&a de3ine !#i%i$ă, fiindcă aici eu nu a" a3antaju$ de a căuta ace#t ce3a înd!"eniu$ eerienţeiW Cie judecata t!t ce #e înt:"$ă îşi are cau&a #a/ ;n c!ncetu$ de ce3a ce #eînt:"$ă g:nde#c de#igur ! ei#tenţă e care ! recede un ti" etc/, şi din acea#ta !t fi #c!a#e judecăţi ana$itice/ Dar c!ncetu$ de cau&ă arată ce3a diferit de ceea ce #e înt:"$ă şi nu e de$!ccurin# în acea#tă rere&entare din ur"ă/ u" ajung eu #ă afir" de#re ceea ce #e înt:"$ă îngenere ce3a cu t!tu$ diferit şi #ă cun!#c că deşi c!ncetu$ de cau&ă nu e curin# în c!ncetu$ deceea ce #e înt:"$ă, t!tuşi îi aarţineW e e#te aici H -u$, e care #e #rijină inte$ectu$, c:nd crede agă#i în afara c!ncetu$ui 4 un redicat ; care îi e#te #trăin şi e care t!tuşi î$ c!n#ideră unit cu e$W

'u !ate fi eerienţa, fiindcă rinciiu$ a"intit nu nu"ai că adaugă acea#tă a d!ua rere&entare27



$a cea dint:i cu "ai "are genera$itate dec:t ! !ate da eerienţa, ci şi cu ere#ia nece#ităţii, rin ur"are cu t!tu$ a priori şi din #i"$e c!ncete/ Pe a#tfe$ de rinciii #intetice, adicăeten#i3e, #e %a&ea&ă în#ă întregu$ #c! fina$ a$ cun!aşterii n!a#tre ?A 1.@ #ecu$ati3e a priori,căci judecăţi$e ana$itice #unt de#igur f!arte i"!rtante şi nece#are, dar nu"ai ?B 1@ entru aajunge $a acea c$aritate a c!ncete$!r care e nece#ară entru ! #inte&ă #igură şi întin#ă ca !ac+i&iţie într-ade3ăr n!uă/

V8

În t%ate 2tnţe-e te%&etce a-e &aţ!n *!nt c!+&n*e<ca +&nc+< 0!$ec/ţ *ntetce a priori

1/ Boate udec!ţile matematice sunt sintetice. Acea#tă judecată are #ă fi #căat :năacu" !%#er3aţii$!r ana$işti$!r raţiunii !"eneşti, %a c+iar are #ă fie direct !u#ă tutur!r re#uuneri$!r $!r, deşi ea e inc!nte#ta%i$ certă şi, în c!n#ecinţe$e ei, f!arte i"!rtantă/ ăcigă#indu-#e că raţi!na"ente$e "ate"aticieni$!r r!cedea&ă t!ate c!nf!r" rinciiu$uic!ntradicţiei 2ceea ce e cerut de natura !ricărei certitudini a!dictice6, #-a ajun# $a c!n3ingerea căşi rinciii$e ar fi cun!#cute e %a&a rinciiu$ui c!ntradicţiei în acea#ta ei #e înşe$au, căci ! judecată #intetică !ate fi cun!#cută fără înd!ia$ă !tri3it rinciiu$ui c!ntradicţiei, dar nu"ai cuc!ndiţia de a #e re#uune ! a$tă judecată #intetică din care #ă !ată fi dedu#ă, dar nici!dată în#ine/

Tre%uie #ă #e !%#er3e "ai înt:i că judecăţi$e "ate"atice autentice #unt t!tdeauna judecăţia priori şi nu e"irice, de!arece c!nţin în #ine nece#itate, care nu !ate fi #c!a#ă din eerienţă/?B 1L@ Dacă în#ă nu #e 3a ad"ite acea#ta, ei %ine, atunci ei re#tr:ng judecata "ea $a matematica ură, a$ cărei c!ncet cere ca ea #ă nu c!nţină cun!ştinţă e"irică, ci nu"ai cun!ştinţă ură a priori/

*-ar utea crede fără înd!ia$ă $a înceut că judecata = Y L Z 1H e#te ! judecată urana$itică, care re&u$tă din c!ncetu$ #u"ei de şate şi cinci în 3irtutea rinciiu$ui c!ntradicţiei/T!tuşi, dacă ! ri3i" "ai îndear!ae, gă#i" că c!ncetu$ #u"ei de = şi L nu c!nţine ni"ic "ai"u$t dec:t unirea ce$!r d!uă nu"ere într-unu$ #ingur, rin care nu #e g:ndeşte c:tuşi de uţincare e#te ace$ nu"ăr unic care $e curinde e a":nd!uă/ !ncetu$ de d!i#re&ece nu e#te c:tuşide uţin g:ndit rin fatu$ că eu g:nde#c ur şi #i"$u acea reunire de şate şi cinci, şi !ric:t de"u$t aş ana$i&a c!ncetu$ e care-$ a" de#re ! a#tfe$ de #u"ă !#i%i$ă, t!tuşi nu 3!i gă#i în e$ ece$ de d!i#re&ece/ Tre%uie #ă deăşi" ace#te c!ncete, $u:nd în ajut!r intuiţia care c!re#undeunuia din ce$e d!uă c!ncete, de ee"$u ce$e cinci degete a$e ":inii n!a#tre #au 2ca *egner înarit"etica $ui6 cinci uncte şi adăug:nd a#tfe$ una c:te una unităţi$e $ui cinci date în intuiţie $ac!ncetu$ de şate/ Eu iau "ai înt:i nu"ăru$ =, şi ajut:ndu-"ă, entru c!ncetu$ de L, de degete$e":inii "e$e ca intuiţie, adaug atunci una c:te una $a nu"ăru$ =, cu ace$ r!cedeu figurati3,unităţi$e e care "ai înainte $e reuni#e" ?B 10@ entru a f!r"a nu"ăru$ L, şi 3ăd a#tfe$ re&u$t:ndnu"ăru$ 1H/ ă L trebuia #ă fie adăugat $a = a" g:ndit, ce-i dretu$, în c!ncetu$ de #u"ă = Y L,dar nu că acea#tă #u"ă e#te ega$ă cu nu"ăru$ 1H/ Oudecata arit"etică e#te t!tdeauna #intetică,c!n3ing:ndu-ne de ace#t $ucru cu at:t "ai c$ar c:nd $uă" nu"ere ce3a "ai "ari, căci atunci e#te

3 ;n $!cu$ #ecţiuni$!r şi I din ediţia a II-a, ediţia I are ur"ăt!ru$ tet [*e a#cunde aici deci unanu"it "i#ter * a cărui e$icare, #ingură, !ate a#igura şi întări r!gre#u$ în c:"u$ ne"ărginit a$cun!aşterii inte$ectua$e ure anu"e de a de#c!eri cu genera$itatea care-i e#te r!rie rinciiu$ !#i%i$ităţii judecăţi$!r #intetice a priori, de a #e#i&a c!ndiţii$e care fac !#i%i$ă fiecare din#ecii$e $!r, şi de a nu arăta rintr-! #c+iţă #uerficia$ă, ci de a deter"ina în "!d c!"$et şi#uficient entru !rice f!$!#ire t!ată acea#tă cun!aştere 2care c!n#tituie r!riu$ ei gen6 într-un

#i#te" duă i&3!are$e ei !riginare, duă di3i&iuni$e, #fera şi $i"ite$e ei/ At:t de!ca"dată de#recaracteru$ articu$ar e care-$ au în #ine judecăţi$e #intetice[/28



e3ident că, !ricu" a" în3:rti şi ră#uci c!ncete$e n!a#tre, nu a" utea nici!dată gă#i #u"a cuajut!ru$ #i"$ei ana$i&e a c!ncete$!r n!a#tre, fără a recurge $a intuiţie/

T!t at:t de uţin ana$itic e#te 3reun rinciiu a$ ge!"etriei ure/ ă $inia dreată e#te cea"ai #curtă între d!uă uncte e ! judecată #intetică/ ăci c!ncetu$ "eu de drept nu c!nţine ni"iccantitati3, ci nu"ai ! ca$itate/ !ncetu$ [cea "ai #curtă[ #e adaugă deci e de-a-ntregu$ şi nu !ate fi #c!# cu ajut!ru$ nici unei ana$i&e din c!ncetu$ de $inie dreată/ Tre%uie #ă #e recurgă

deci $a intuiţie, cu ajut!ru$ căreia, nu"ai, e !#i%i$ă #inte&a/:te3a uţine r!!&iţii funda"enta$e, e care $e re#uun ge!"etrii, #unt, într-ade3ăr,rea$"ente ana$itice şi #e înte"eia&ă e rinciiu$ c!ntradicţiei dar e$e #er3e#c t!tuşi, ca r!!&iţiiidentice, nu"ai $a în$ănţuirea "et!dei şi ?B 1=@ nu ca rinciii de ee"$u a Z a, întregu$ e#teega$ cu #ine în#uşi, #au 2a Y %6 \ a, adică întregu$ e#te "ai "are dec:t artea/ Dar c+iar şi ace#tea,deşi 3a$a%i$e nu"ai rin c!ncete, #unt ad"i#e în "ate"atică nu"ai fiindcă !t fi re&entate înintuiţie/ eea ce ne face aici #ă crede" de !%icei că redicatu$ un!r a#tfe$ de judecăţi a!dicticear fi curin# deja în c!ncetu$ n!#tru şi că judecata ar fi deci ana$itică e#te nu"ai a"%iguitateaere#iei/ '!i trebuie anu"e #ă adăugă" rin g:ndire $a un c!ncet dat un anu"it redicat, şiacea#tă nece#itate e deja inerentă c!ncetu$ui/ Dar c+e#tiunea nu e#te de a $ti ce trebuie #ăadăugă" $a un c!ncet dat, ci ce g%ndim realmente în e$, deşi în "!d c!nfu&, şi atunci #e 3ădeştecă redicatu$ ţine de ace$e c!ncete ce-i dret în "!d nece#ar, dar nu ca g:ndit în c!ncetu$în#uşi, ci cu ajut!ru$ unei intuiţii care tre%uie #ă fie adăugată c!ncetu$ui/

H/ Jtiinţa naturii 7phsica9 cuprinde, ca principii, udec!ti sintetice a priori. !i aduce caee"$u nu"ai d!uă judecăţi, cu" e#te judecata în t!ate #c+i"%ări$e $u"ii c!r!ra$e cantitatea"ateriei ră":ne aceeaşi, #au în !rice c!"unicare a "işcării acţiunea şi reacţiunea tre%uie #ă fiet!tdeauna ega$e între e$e/ ;n a":nd!uă e#te c$ară nu nu"ai nece#itatea, rin ur"are !riginea $!r a priori, ci e#te c$ar şi că #unt judecăţi #intetice/ ?B 18@ ăci în c!ncetu$ de "aterie eu nu g:nde#c er"anenţa, ci nu"ai re&enţa ei în #aţiu rin u"$erea $ui/ A#tfe$, eu deăşe#c în rea$itatec!ncetu$ de "aterie entru a-i adăuga a priori rin g:ndire ce3a ce nu g:ndea" în e$/ Oudecatanu e#te deci ana$itică, ci #intetică, şi t!tuşi g:ndită a priori şi $a fe$ #tau $ucruri$e şi cu ce$e$a$te judecăţi a$e ărţii ure a fi&icii/

/ n meta&i#ic!, c+iar dacă nu ! c!n#ideră" dec:t ca ! #tiinţă :nă acu" în fa&a dec!n#tituire, t!tuşi indi#en#a%i$ă rin natura raţiunii !"eneşti, trebuie s! &ie cuprinse cuno$tinţe sintetice a priori ea nu ur"ăreşte nicidecu" nu"ai #ă de#c!"ună c!ncete e care ni $ef!r"ă" a priori de#re $ucruri şi nici #ă $e e$icite&e ana$itic, ci 3re" #ă etinde" cun!ştinţe$en!a#tre a priori, în care #c! tre%uie #ă ne #er3i" de a#tfe$ de rinciii care adaugă c!ncetu$uidat ce3a ce nu era curin# în e$ şi, cu ajut!ru$ judecăţi$!r #intetice a priori, #ă "erge" c+iar at:tde dearte, înc:t eerienţa în#ăşi #ă nu ne "ai !ată ur"a, de ee"$u, în judecata $u"eatre%uie #ă ai%ă un ri"-înceut etc/ şi a#tfe$ "etafi&ica c!n#tă, ce$ uţin "n ce pri'e$te scopul ei,nu"ai din judecăţi #intetice a priori.

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

VI

?B 19@ P&%1-e4a ene&a-/ a >C&tc? &aţ!n +!&e

*e c:ştigă deja f!arte "u$t c:nd ! "u$ţi"e de cercetări !t fi redu#e $a f!r"u$a unei#ingure r!%$e"e/ ăci rin acea#ta nu nu"ai că ne în$e#ni" c+iar n!uă r!ria n!a#tră "uncă,deter"in:ndu-ne-! reci#, ci şi !ricui a$tuia, care 3rea #-! ea"ine&e, judecata dacă a" î"$init#au nu #ati#făcăt!r r!iectu$ n!#tru/ Ade3ărata r!%$e"ă a raţiunii ure e curin#ă în între%area

Cum sunt posibile udec!ti sintetice a prioriK

Dacă (etafi&ica a ră"a# :nă acu" într-! #tare at:t de ş!3ăit!are de incertitudine şi

c!ntradicţii, tre%uie #ă atri%ui" fatu$ ur şi #i"$u cau&ei că acea#tă r!%$e"ă şi !ate c+iar29



diferenţa dintre judecăţi$e analitice şi judecăţi$e sintetice nu i-a trecut ni"ănui "ai de3re"e rin"inte/ *a$3area şi ruina (etafi&icii deinde de #!$uţi!narea ace#tei r!%$e"e #au de ! d!3adă#uficientă că !#i%i$itatea, e care 3rea #-! ştie e$icată, nu ei#tă în rea$itate/ Da3id u"e, caredintre t!ţi fi$!#!fii #e ar!ia#e ce$ "ai "u$t de acea#tă r!%$e"ă, dar nu ! g:ndi#e nici edearte de#tu$ de deter"inată şi în genera$itatea ei, ci #e !ri#e nu"ai $a judecata #intetică a$egăturii efectu$ui cu cau&e$e $ui 7principium causalitatis9, cre&u ?B H.@ a fi #ta%i$it că ! a#tfe$ de

judecată e#te cu t!tu$ i"!#i%i$ă a priori, şi duă raţi!na"entu$ $ui, t!t ce nu"i" (etafi&ică nu#-ar înte"eia dec:t e #i"$a i$u&ie a unei cun!aşteri retin#e raţi!na$e a ceea ce de fat eî"ru"utat nu"ai din eerienţă şi care, dat!rită !%işnuinţei, a d!%:ndit aarenţa nece#ităţii e$nu ar fi ajun# nici!dată $a acea#tă afir"aţie, care di#truge !rice fi$!#!fie ură, dacă ar fi a3utînaintea !c+i$!r r!%$e"a n!a#tră în genera$itatea ei căci atunci ar fi #e#i&at că, duă argu"entu$#ău, nu ar utea ei#ta nici "ate"atica ură, fiindcă acea#ta c!nţine în "!d cert judecăţi #inteticea priori, şi atunci %unu$ $ui #i"ţ #-ar fi ferit de#igur #ă facă acea#tă afir"aţie/

;n #!$uţi!narea r!%$e"ei de "ai #u# e#te t!t!dată inc$u#ă şi !#i%i$itatea f!$!#irii ure araţiunii în c!n#tituirea şi de&3!$tarea tutur!r ştiinţe$!r care c!nţin ! cun!ştinţă te!retică a prioride#re !%iecte, adică e curin# ră#un#u$ $a între%ări$e

Cum este posibil! matematica pur!KCum este posibil! &i#ica pur!K

Ciindcă ace#te ştiinţe #unt rea$ date, #e cu3ine #ă #e ună între%area cu" #unt e$e !#i%i$eW că tre%uie #ă fie !#i%i$e e d!3edit de rea$itatea $!r >/ Dar în ce ri3eşte ?B H1@ 0eta&i#ica, #$a%u$ ei r!gre# de :nă acu" şi fiindcă de#re nici una, eu#ă :nă acu", nu #e !ate #une, în ce ri3eşte #c!u$ ei e#enţia$, că ei#tă de fat, !t face e !ricine #ă #e înd!ia#căcu dret cu3:nt de !#i%i$itatea ei/

Dar într-un anu"it #en#, acea#tă specie de cuno$tinţ! tre%uie c!n#iderată t!tuşi ca dată, şi(etafi&ica e#te rea$ă, deşi nu ca ştiinţă, t!tuşi ca di#!&iţie natura$ă 7metaphsica naturalis9/ ăciraţiunea !"enea#că înaintea&ă ire&i#ti%i$, fără a fi î"in#ă de #i"$a 3anitate de a şti "u$te, ci":nată de r!ria ne3!ie, :nă $a a#tfe$ de r!%$e"e, care nu !t fi #!$uţi!nate rin nici !f!$!#ire e"irică a raţiunii şi rinciii î"ru"utate din eerienţă şi a#tfe$ $a t!ţi !a"enii, deîndată ce în ei raţiunea #e îna$ţă :nă $a #ecu$aţie, a f!#t de fat ! "etafi&ică !arecare în t!ateti"uri$e şi 3a ră":ne t!tdeauna/ i de#re acea#ta #e une între%area

?B HH@ Cum este posibil! meta&i#ica ca dispo#iţie natural!K

cu" #e na#c adică din natura raţiunii genera$e !"eneşti între%ări$e e care şi $e une raţiunea urăşi $a care ea e ":nată, de r!ria ei ne3!ie, #ă ră#undă c:t !ate "ai %ineW

Dar cu" în t!ate încercări$e de :nă acu" de a ră#unde $a ace#te între%ări natura$e, deee"$u, dacă $u"ea are un înceut, #au ei#tă din eternitate etc/, #-au gă#it t!tdeaunac!ntradicţii ine3ita%i$e, nu ne ute" !ri $a #i"$a di#!&iţie natura$ă entru "etafi&ică, adică $aîn#ăşi facu$tatea raţi!na$ă ură, din care ce-i dret #e naşte t!tdeauna ! !arecare "etafi&ică 2fiecu" ar fi6, ci tre%uie #ă fie !#i%i$ de a ajunge cu ea $a certitudine fie $a cun!aşterea !%iecte$!r,fie $a ign!rarea $!r, adică de a #e r!nunţa fie a#ura !%iecte$!r între%ări$!r ei, fie a#uracaacităţii #au incaacităţii raţiunii de a judeca ce3a cu ri3ire $a e$e, deci fie de a etinde cuîncredere raţiunea n!a#tră ură, fie de a-i une $i"ite deter"inate şi #igure/ ;ntre%area din ur"ă,care i&3!răşte din r!%$e"a genera$ă de "ai #u#, ar fi cu dret cu3:nt acea#ta

Cum este posibil! meta&i#ica ca $tiinţ!K

* (u$ţi ar utea une $a înd!ia$ă ei#tenţa fi&icii ure/ Dar nu a3e" dec:t #ă ri3i" diferite$e ?B H16 judecăţi care #e gă#e#c $aînceutu$ fi&icii r!riu-&i#e 2e"irice6, cu" e cea de#re er"anenţa ace$eiaşi cantităţi de "aterie, de#re inerţie, de#re

ega$itatea acţiunii şi reacţiunii etc/, şi ne 3!" c!n3inge reede că e$e c!n#tituie ! phsicam puram 2#au rationalem6, care "erităde#igur, ca ştiintă #ecia$ă, #ă fie eu#ă #earat în t!ată întinderea ei, "ai "are #au "ai "ică/

30



ritica raţiunii duce deci în ce$e din ur"ă în "!d nece#ar $a ştiinţă f!$!#irea ei d!g"aticăfără critică duce, di"!tri3ă, $a a#erţiuni neînte"eiate, ?B H@ căr!ra $i #e !t !une a$te$e t!t at:tde 3er!#i"i$e, rin ur"are $a scepticism.

Acea#tă ştiinţă nici nu !ate a3ea ! 3a#tă întindere inti"idantă, fiindcă ea nu are a face cu!%iecte$e raţiunii, a căr!r 3arietate e#te infinită, ci nu"ai cu #ine în#ăşi, cu r!%$e"e care r!3in

în întregi"e din #:nu$ ei şi care nu-i #unt u#e de natura $ucruri$!r, care #unt diferite de ea, ci de r!ria ei natură aşa înc:t, dacă a cun!#cut "ai dinainte c!"$et r!ria #a caacitate cu ri3ire$a !%iecte$e e care $e !ate înt:$ni în eerienţă, tre%uie #ă-i 3ină uş!r a deter"ina, c!"$et şi#igur, întinderea şi $i"ite$e f!$!#irii ei, încercate de ea dinc!$! de !rice $i"ite a$e eerienţei/

Pute" deci şi tre%uie #ă c!n#ideră" ca nea3enite t!ate tentati3e$e făcute :nă acu" de ac!n#titui dogmatic ! "etafi&ică căci ceea ce e#te în una #au a$ta ana$itic, adică #i"$ăde#c!"unere a c!ncete$!r curin#e în raţiunea n!a#tră, nu e nicidecu" #c!, ci nu"ai ! regătire entru ade3ărata "etafi&ică, adică de a etinde #intetic cun!aşterea n!a#tră a prioriacea#tă ana$i&ă e#te i"r!rie ace#tui #c!, fiindcă ea arată nu"ai ce e#te curin# în ace#tec!ncete, dar nu cu" ajunge" a priori $a a#tfe$ de c!ncete, entru a utea deter"ina a!i şif!$!#irea $!r 3a$a%i$ă cu ri3ire $a !%iecte$e ?B H@ !ricărei cun!ştinţe în genere/ Pentru a renunţa$a t!ate ace#te retenţii nu e ne3!ie de rea "u$tă a%negaţie, căci c!ntradicţii$e inc!nte#ta%i$e a$eraţiunii cu #ine în#ăşi şi c+iar ine3ita%i$e în "et!da d!g"atică au di#tru# de "u$t re#tigiu$ tutur!r(etafi&ici$!r de :nă acu"/ a fi nece#ară "ai "u$tă fer"itate entru a nu ne $ă#a î"iedicaţi dedificu$tatea intrin#ecă şi de re&i#tenţa dinafară, entru a r!"!3a, în #f:rşit, rintr-un trata"ent cut!tu$ !u# ce$ui de :nă acu", creşterea r!#eră şi r!dnică a unei ştiinţe indi#en#a%i$e raţiunii!"eneşti, căreia îi ute" de#igur tăia !rice creangă cre#cută #ă$%atic, dar nu-i ute" etirarădăcina/

VII

I$eea 2 $'(!nea !ne 2tnţe *+eca-e a'#n$ n!4e-e $e C&tc/ a &aţ!n +!&e

Din t!ate ace#tea re&u$tă ideea unei ştiinţe #ecia$e care !ate fi nu"ită Critica raţiunii ure/ ?A 11@ *e nu"eşte pur! !rice cun!ştinţă care nu e#te a"e#tecată cu ni"ic #trăin/ Darînde!#e%i #e nu"eşte a%#!$ut ură ! cun!ştinţă în care nu #e a"e#tecă de$!c nici ! eerienţă #au#en&aţie, care, rin ur"are, e#te !#i%i$ă c!"$et a priori/ ăci raţiunea e#te facu$tatea care ne r!cură principiile cun!ştinţei a priori. Prin ur"are, raţiunea ură e#te aceea care c!nţine rinciii$e de a cun!aşte ce3a a%#!$ut a priori/ Un organon a$ raţiunii ure ar fi an#a"%$u$ ace$!r rinciii c!nf!r" căr!ra t!ate ?B HL@ cun!ştinţe$e ure a priori !t fi d!%:ndite şi rea$i&ate defat/ A$icarea deta$iată a unui a#tfe$ de !rgan!n ar r!cura un #i#te" a$ raţiunii ure/ Dar fiindcăace#t #i#te" e#te f!arte "u$t d!rit şi fiind încă r!%$e"atic dacă şi aici, în genere, e#te !#i%i$ă !a#tfe$ de etindere a cun!ştinţei n!a#tre, şi în care ca&uri ute" c!n#idera ! ştiinţă care #e"ărgineşte #ă ea"ine&e raţiunea ură, i&3!are$e şi $i"ite$e ei, ca fiind propedeutica $a #i#te"u$raţiunii ure/ a#tfe$ de ştiinţă nu ar tre%ui #ă #e nu"ea#că d!ctrină, ci nu"ai critic! a raţiunii ure, şi f!$!#u$ ei ar fi din unctu$ de 3edere a$ #ecu$aţiei în rea$itate nu"ai negati3 ?A 1H@ ea ar#er3i nu $a etinderea, ci nu"ai $a c$arificarea raţiunii n!a#tre, şi ar feri-! de er!ri, ceea ce arrere&enta un "are c:ştig/ 'u"e#c transcendental! !rice cun!aştere care #e !cuă în genere nucu !%iecte, ci cu "!du$ n!#tru de cun!aştere a !%iecte$!r, întruc:t ace#ta e#te !#i%i$ a priori/ Un#i#te" de a#tfe$ de c!ncete #-ar nu"i &iloso&ie transcendental!. Dar acea#ta e#te entru înceut rea "u$t/ u" ! a#tfe$ de ştiinţă ar tre%ui #ă curindă integra$ at:t cun!aşterea ana$itică c:t şi ecea #intetică a priori, ea e#te, întruc:t #e referă $a intenţia n!a#tră, de ! întindere rea $argă,fiindcă n!i nu tre%uie #ă î"inge" ana$i&a dec:t :nă $a unctu$ unde ea ne e#te a%#!$ut nece#ară

entru a #e#i&a, în t!ată ?B H0@ întinderea $!r, rinciii$e #inte&ei a priori, #inguru$ !%iect cu care31



a3e" a face/ Acea#tă cercetare, e care r!riu-&i# nu ! ute" nu"i d!ctrină, ci nu"ai criticătran#cendenta$ă, fiindcă nu intenţi!nea&ă $ărgirea în#ăşi a cun!ştinţe$!r, ci nu"ai c!rectarea $!r, şitre%uie #ă !fere iatra de încercare a 3a$!rii #au a n!n3a$!rii tutur!r cun!ştinţe$!r a priori, e#te r!%$e"a cu care ne !cuă" acu"/ a#tfe$ de critică e#te rin ur"are e c:t !#i%i$ ! rearare entru un !rgan!n, şi dacă acea#ta n-ar reuşi, ce$ uţin entru un can!n a$ raţiunii ure, !tri3itcăruia în !rice ca& ar utea fi eu# c:nd3a, at:t ana$itic c:t şi #intetic, #i#te"u$ întreg a$ fi$!#!fiei

raţiunii ure fie că ar c!n#ta în $ărgirea, fie nu"ai în $i"itarea cun!aşterii ei/ ă ace#ta e !#i%i$, %a c+iar că un a#tfe$ de #i#te" nu !ate fi de "are întindere entru a #era #ă-$ ter"ină" înîntregi"e, #e !ate re3edea din fatu$ că aici !%iectu$ nu-$ c!n#tituie natura $ucruri$!r, care e#teineui&a%i$ă, ?A 1@ ci inte$ectu$, care judecă a#ura naturii $ucruri$!r, dar şi ace#ta nu"ai cu ri3ire $a cun!aşterea $ui a prioriA fiindcă %!găţia $ui, nefiind ne3!ie #ă fie căutată în afară, nu !ate ră":ne a#cun#ă, de!arece, e c:t #e !ate re#uune, e de#tu$ de "ică entru a utea ficurin#ă în întregi"e, ea !ate fi judecată duă 3a$!area #au n!n3a$!area ei şi areciată în "!d ju#t/ ?B H=@

(ai uţin încă tre%uie #ă ne aştetă" aici $a ! critică a cărţi$!r şi #i#te"e$!r raţiunii ure,ci nu"ai $a ! critică a facu$tăţii în#ăşi a raţiunii ure/ 'u"ai înte"eindu-ne e acea#tă criticăa3e" ! iatră #igură de încercare entru a arecia, în acea#tă ra"ură, c!nţinutu$ fi$!#!fic a$$ucrări$!r 3ec+i şi n!i în ca& c!ntrar, i#t!ricu$ şi judecăt!ru$ inc!"etent judecă afir"aţii$eneînte"eiate a$e a$t!ra cu a$e $!r r!rii, care #unt t!t at:t de neînte"eiate/

Ci$!#!fia tran#cendenta$ă e#te Ideea unei ştiinţe entru care ritica raţiunii ure tre%uie #ă#c+iţe&e întregu$ $an în "!d ar+itect!nic, adică din rinciii, cu garanţia de$ină că t!ate ărţi$ecare c!n#tituie ace#t edificiu #unt c!"$ete şi #!$ide/ Ea e#te #i#te"u$ tutur!r rinciii$!r raţiunii ure/ ă acea#tă ritică nu #e nu"eşte ea în#ăşi încă fi$!#!fie tran#cendenta$ă #e dat!rea&ă ur şi#i"$u fatu$ui că ea, entru a fi un #i#te" c!"$et, ar tre%ui #ă curindă şi ! ana$i&ă a"ănunţităa întregii cun!ştinţe !"eneşti a priori. ritica n!a#tră tre%uie #ă ună negreşit în $u"ină şi !enu"erare c!"$etă a tutur!r c!ncete$!r !riginare care c!n#tituie a"intita cun!ştinţă ură/ Darde $a ana$i&a a"ănunţită a ace#t!r c!ncete în#e$e, recu" şi de $a recen#ă":ntu$ c!"$et a$ ce$!rderi3ate din e$e, ea #e a%ţine cu dret cu3:nt, e de ! arte, fiindcă acea#tă ana$i&ă nu ar fic!nf!r"ă ?A 1@ cu #c!u$ ?B H8@ criticii, întruc:t ea nu e #uu#ă înd!ie$i$!r ce $e înt:$ni" în#inte&ă, entru care #e face r!riu-&i# întreaga critică, e de a$tă arte, fiindcă ar fi c!ntrarunităţii $anu$ui #ă ne !cuă" cu ju#tificarea de$inătăţii unei a#tfe$ de ana$i&e şi de deducţie, decare ute" fi #cutiţi, a3:ndu-#e în 3edere $anu$ n!#tru/ Acea#tă de$inătate a ana$i&ei recu" şi adeducţiei din c!ncete$e a priori care 3!r fi date u$teri!r #e !ate t!tuşi uş!r c!"$eta, dacăace#te c!ncete ei#tă înt:i ca rinciii deta$iate a$e #inte&ei şi nu $e $i#eşte ni"ic în ra!rt cuace#t #c! e#enţia$/

riticii raţiunii ure îi aarţine rin ur"are t!t ce c!n#tituie fi$!#!fia tran#cendenta$ă, şi eae#te Ideea integra$ă a fi$!#!fiei tran#cendenta$e, dar nu încă acea#tă ştiinţă în#ăşi fiindcă ea nuînaintea&ă în ana$i&ă dec:t at:t c:t e#te nece#ar entru arecierea c!"$etă a cun!aşterii #inteticea priori.

Tre%uie #ă fi" f!arte atenţi în î"ărţirea unei a#tfe$ de ştiinţe ca #ă nu #e ad"ită în eac!ncete care #ă c!nţină în e$e ce3a e"iric #au ca cun!ştinţa a priori #ă fie t!ta$ ură/ Prinur"are, deşi rinciii$e #ure"e a$e "!ra$ităţii recu" şi c!ncete$e ei funda"enta$e #untcun!ştinţe a priori, e$e nu aarţin t!tuşi fi$!#!fiei tran#cendenta$e, căci c!ncete$e de $ăcere şi#uferinţă, de d!rinţe şi înc$inaţii etc/, care #unt t!ate de !rigine e"irică, ar tre%ui #ă fie re#uu#e/ De aceea, fi$!#!fia tran#cendenta$ă nu e#te ?A 1L@ dec:t ! fi$!#!fie a raţiunii ure#ecu$ati3e/ ăci t!t ce e#te ractic, întruc:t c!nţine "!%i$e, #e ra!rtea&ă $a #enti"ente, careaarţin i&3!are$!r ?B H9@ e"irice a$e cun!aşterii/

Dacă 3re" acu" #ă face" î"ărţirea ace#tei ştiinţe, din unctu$ de 3edere uni3er#a$ a$unui #i#te" în genere, atunci ştiinţa e care ! re&entă" tre%uie #ă curindă înt:i, ! teorie aelementelor , a$ d!i$ea, ! teorie a metodei raţiunii ure/ Ciecare din ace#te d!uă ărţi rincia$e ara3ea #u%di3i&iuni$e ei, a$e căr!r rinciii nu !t fi încă eu#e aici/ 'u"ai at:t are nece#ar #ă

a"inti", în intr!ducere #au recu3:ntare, că ei#tă d!uă tu$ini a$e cun!aşterii !"eneşti, care32



r!3in !ate dintr-! rădăcină c!"ună, dar necun!#cută n!uă, anu"e #en#i%i$itatea şi inte$ectu$ rin cea dint:i !%iecte$e ne #unt date, iar rin ce$ de-a$ d!i$ea e$e #unt g%ndite. ;ntruc:t#en#i%i$itatea ur"ea&ă #ă c!nţină rere&entări a priori, care c!n#tituie c!ndiţia în care !%iecte ne#unt date, ea ar aarţine fi$!#!fiei tran#cendenta$e/ Te!ria tran#cendenta$ă a #en#i%i$ităţii ar tre%ui#ă aarţină ărţii înt:i a ştiinţei e$e"ente$!r, de!arece c!ndiţii$e în care nu"ai #unt date !%iecte$ecun!aşterii !"eneşti reced e ace$ea în care ace#te !%iecte #unt g:ndite/

Diferenţe$e între ediţia I şi ediţia a II-a 3!r fi #e"na$ate în "!du$ ur"ăt!r aragrafe$e întregi adăugate 3!r fiindicate rintr-un a#teri#c ce tri"ite $a ! n!tă a redacţiei, iar r!!&iţii$e #au cu3inte$e intr!du#e în ediţia a II-a 3!r ficu$e#e #aţiat/ P!tri3it "!dificări$!r a#tfe$ indicate, 7ant a #c+i"%at şi nu"er!tarea aragrafe$!r de $a ! ediţie $a a$ta/2'!ta redacţiei6/

I

?B , A 19@ TEORIA TRANSCENDENTALĂAELEMENTELOR

Pa&tea "nt#

ESTETICA TRANSCENDENTALĂ

@5

;n !rice c+i şi rin !rice "ij$!ace #<ar ra!rta ! cun!aştere $a !%iecte, t!tuşi "!du$ rincare ea #e ra!rtea&ă $a e$e ne"ij$!cit şi #re care tinde !rice g:ndire ca "ediere e#te intuiţia / Daracea#tă intuiţie are $!c nu"ai dacă ne e#te dat !%iectu$ ceea ce în#ă, $a r:ndu$ #ău, nu e !#i%i$,ce$ uţin entru n!i !a"enii, dec:t dacă !%iectu$ afectea&ă #i"ţirea într-un anu"it "!d/aacitatea 2receti3itatea6 de a ri"i rere&entări rin fe$u$ cu" #unte" afectaţi de !%iecte #enu"eşte sensibilitate. Prin inter"ediu$ #en#i%i$ităţii deci ne #unt date !%iecte, şi ea #ingură ne r!cură intuiţii dar e$e #unt g%ndite cu ajut!ru$ inte$ectu$ui şi din e$ r!3in conceptele/ Dar, !riceg:ndire tre%uie #ă #e ra!rte&e în ce$e din ur"ă, fie direct 7directe9, fie e !c!$ite 7indirecte9, cuajut!ru$ un!r anu"ite caractere, $a intuiţii, rin ur"are, $a n!i, $a #en#i%i$itate, fiindcă a$tfe$ niciun !%iect nu ne !ate fi dat/

?B @ Efectu$ unui !%iect a#ura facu$tăţii rere&entati3e, întruc:t #unte" afectaţi de e$,?A H.@ e#te #en&aţia/ Intuiţia care #e ra!rtea&ă $a !%iect cu ajut!ru$ #en&aţiei #e nu"eşteempiric!. %iectu$ nedeter"inat a$ unei intuiţii e"irice #e nu"eşte &enomen/

'u"e#c materia fen!"enu$ui ceea ce c!re#unde, în fen!"en, #en&aţiei, iar &orma $ui ceeace face ca di3er#u$ fen!"enu$ui #ă !ată fi !rd!nat în anu"ite ra!rturi/ u" ce$ ce, în care,nu"ai, #en&aţii$e #e !rd!nea&ă şi !t fi u#e într-! anu"ită f!r"ă, nu !ate fi #en&aţie, ur"ea&ăcă dacă "ateria !ricărui fen!"en nu ne e#te dată, ce-i dret, dec:t a posteriori, f!r"a ei tre%uie#ă #e af$e a priori în #i"ţire, gata entru a #e a$ica $a t!ate fen!"ene$e, că deci tre%uie #ă !atăfi c!n#iderată indeendent de !rice #en&aţie/

'u"e#c pure 2în #en# tran#cendenta$6 t!ate rere&entări$e în care nu #e gă#eşte ni"ic care #ăaarţină #en&aţiei/ Prin ur"are, f!r"a ură a intuiţii$!r #en#i%i$e în genere #e 3a gă#i a priori în

#i"ţire, în care t!t di3er#u$ fen!"ene$!r e#te intuit în anu"ite ra!rturi/ Acea#tă f!r"ă ură a33



#en#i%i$ităţii #e 3a nu"i şi ea intuiţie ?B L@ pur!. A#tfe$, dacă îndeărte& din rere&entarea dec!r eeea ce inte$ectu$ g:ndeşte de#re e$, ca #u%#tanţă, f!rţă, ?A H1@ di3i&i%i$itate etc/, t!t a#tfe$ceea ce în e$ aarţine #en&aţiei, ca i"enetra%i$itate, duritate, cu$!are etc/, î"i "ai ră":ne ce3adin acea#tă intuiţie e"irică, anu"e întinderea şi figura/ Ace#tea aarţin intuiţiei ure, care are$!c a priori în #i"ţire, c+iar indeendent de un !%iect rea$ a$ #i"ţuri$!r #au a$ #en&aţiei, ca !#i"$ă f!r"ă a #en#i%i$ităţii/

'u"e#c Estetic!

>

transcendental! ştiinţa de#re t!ate rinciii$e #en#i%i$ităţii a priori.Tre%uie #ă ei#te deci ! a#tfe$ de ştiinţă care ?B 0@ c!n#tituie înt:ia arte a te!rieitran#cendenta$e a e$e"ente$!r, în !!&iţie cu aceea care curinde rinciii$e g:ndirii ure şi care#e nu"eşte !gică tran#cendenta$ă/

?A HH@ ;n E#tetica tran#cendenta$ă deci 3!" i#ola, în ri"u$ r:nd, #en#i%i$itatea, făc:nda%#tracţie de t!t ce inte$ectu$ g:ndeşte aici rin c!ncete$e $ui, entru ca #ă nu ră":nă ni"ic dec:tintuiţie e"irică/ ;n a$ d!i$ea r:nd, 3!" îndeărta de $a acea#tă intuiţie şi t!t ce aarţine #en&aţiei, entru ea #ă nu ră":nă dec:t intuiţia ură şi #i"$a f!r"ă a fen!"ene$!r, #inguru$ $ucru e care#en#i%i$itatea î$ !ate !feri a priori/ ;n acea#tă cercetare #e 3a gă#i că ei#tă d!uă f!r"e ure deintuiţie #en#i%i$ă ca rinciii a$e cun!ştinţei a priori, anu"e #aţiu$ şi ti"u$, cu a căr!rea"inare ne 3!" !cua acu"/

?B =@ Secţ!nea "nt#

DESPRE SPAŢIU

@7. EPUNEREA META)IICĂ A ACESTUI CONCEPT

u ajut!ru$ #i"ţu$ui etern 2! în#uşire a #i"ţirii n!a#tre6 ne rere&entă" !%iecte ca fiindîn afara n!a#tră şi ca fiind #ituate t!ate în #aţiu/ ;n e$ #unt deter"inate #au deter"ina%i$e f!r"a,"ări"ea şi ra!rtu$ $!r recir!c/ *i"ţu$ intern, cu ajut!ru$ căruia #i"ţirea n!a#tră #e intuieşte e

#ine #au #tarea ei internă, nu dă, ce-i dret, nici ! intuiţie de#re #uf$et în#uşi ca !%iect t!tuşi e !f!r"ă deter"inată ?A H@ #u% care intuiţia #tării $ui interne e#te !#i%i$ă, aşa înc:t t!t ce aarţinedeter"inări$!r interne e#te rere&entat în ra!rturi de ti"/ Ti"u$ nu !ate fi intuit eteri!r, t!taşa cu" #aţiu$ nu !ate fi intuit ca ce3a în n!i/ e #unt atunci #aţiu$ şi ti"u$W *unt ei#tenţerea$eW *unt e$e nu"ai deter"inări #au c+iar ra!rturi a$e $ucruri$!r, t!tuşi a#tfe$ de ra!rturi înc:tar aarţine $ucruri$!r, c+iar c:nd ace#tea nu ar fi intuiteW *au #unt a#tfe$ de ra!rturi care ţinnu"ai de f!r"a intuiţiei şi, rin ur"are, de ?B 8@ c!n#tituţia #u%iecti3ă a #i"ţirii n!a#tre, fără decare ace#te redicate nu ar utea fi atri%uite nici unui $ucruW Pentru a ne $ă"uri a#ura ace#t!r r!%$e"e, 3!" eune "ai înt:i c!ncetu$ de #aţiu/ ;nţe$eg în#ă rin e6punere 7e6positio9 rere&entarea c$ară 2deşi nu a"ănunţită6 a ceea ce aarţine unui c!ncet iar acea#tă euneree#te "etafi&ică, dacă ea curinde ceea ce rere&intă c!ncetu$ ca dat a priori /

1/ *aţiu$ nu e#te un c!ncet e"iric care #ă fi f!#t #c!# din eerienţe eterne/ ăci, entru ca anu"ite #en&aţii #ă fie ra!rtate $a ce3a în afara "ea 2adică $a ce3a în a$t $!c a$ #aţiu$uidec:t ace$a în care "ă af$u eu6, t!t a#tfe$, entru ca eu #ă-"i !t rere&enta $ucruri$e ca eteri!areune$e a$t!ra #au ca une$e l%ng! a$te$e, rin ur"are nu nu"ai ca fiind diferite, ci ca fiind în $!curidiferite, tre%uie ca rere&entarea de #aţiu #ă fie u#ă ca funda"ent/ Prin ur"are, rere&entarea

* 4er"anii #unt #ingurii care #e #er3e#c a#tă&i de cu3:ntu$ e#tetică, entru a de#e"na rin e$ ceea ce a$ţii nu"e#c critică agu#tu$ui/ Acea#tă denu"ire #e %a&ea&ă e ! #eranţă deşartă e care ! nutri#e ece$entu$ ana$i#t Bau"garten de a #uune judecatacritică a fru"!#u$ui un!r rinciii raţi!na$e şi de a înă$ţa regu$i$e ei $a rangu$ de ştiinţă/ Dar acea#tă #trăduinţă e &adarnică/ ăciace#te regu$i #au criterii #unt, în ce ri3eşte i&3!are$e $!r rincia$e, nu"ai e"irice şi deci nu !t #er3i nici!dată de $egi a priori,duă care ar tre%ui #ă #e !riente&e judecata n!a#tră e#tetică "ai cur:nd judecata e#tetică c!n#tituie ade3ărata iatră de încercare

entru eactitatea regu$i$!r/ ?B 06 De aceea, ar fi !!rtun fie #ă renunţă" $a acea#tă denu"ire, re&er3:nd-! ace$ei d!ctrine caree#te #tiinţă ade3ărată 2rin care fat ne-a" ar!ia şi de $i"%aju$ şi #en#u$ ce$!r 3ec+i, $a care di3i&iunea cun!aşterii

α ι σ θ η τ α κ α ι ν ο η τ α era f!arte renu"ită6, fie #ă î"ărtăşi" denu"irea cu fi$!#!fia #ecu$ati3ă şi #ă dă"e#teticii în arte un #en# tran#cendenta$, în arte un #en# #i+!$!gic/

34



de #aţiu nu !ate fi #c!a#ă rin eerienţă din ra!rturi$e fen!"enu$ui etern, ci acea#tăeerienţă eternă nu e#te ea în#ăşi !#i%i$ă înainte de t!ate dec:t cu ajut!ru$ ace#tei rere&entări/

?A H@ H/ *aţiu$ e#te ! rere&entare nece#ară a priori, care #tă $a %a&a tutur!r intuiţii$!reterne/ 'u ne ute" nici!dată rere&enta că nu e#te #aţiu, deşi ute" g:ndi f!arte %ine ca în e$#ă nu ei#te ?B 9@ !%iecte/ E$ e#te c!n#iderat deci ca c!ndiţie a !#i%i$ităţii fen!"ene$!r şi nu ca! deter"inare deendentă de e$e, şi e#te ! rere&entare a priori, care #tă nece#ar $a %a&a

fen!"ene$!r eterne// *aţiu$ nu e un c!ncet di#cur#i3 #au, cu" #e #une, un c!ncet uni3er#a$ de ra!rturia$e $ucruri$!r în genere, ?A HL@ ci ! intuire ură/ ăci "ai înt:i nu #e !ate rere&enta dec:t un#aţiu unic, iar c:nd #e 3!r%eşte de "u$te #aţii #e înţe$ege rin acea#ta nu"ai ărţi a$e unuia şiace$uiaşi #aţiu unic/ Ace#te ărţi nu !t fi nici anteri!are #aţiu$ui unic at!tcurin&ăt!r !arecu"ca ărţi c!n#tituti3e a$e $ui 2din care ar fi !#i%i$ă c!"unerea $ui6, ci !t fi g:ndite nu"ai "n el /E$ e#te în "!d e#enţia$ unic, di3er#u$ în e$, deci şi c!ncetu$ uni3er#a$ de #aţiu în genere #eînte"eia&ă nu"ai e $i"itări/ De aici ur"ea&ă că în ce ri3eşte #aţiu$, ! intuiţie a priori 2care nue e"irică6 #tă $a %a&a tutur!r c!ncete$!r de#re #aţiu/ A#tfe$, şi t!ate rinciii$e ge!"etrice, deee"$u că într-un triung+i #u"a a d!uă $aturi e "ai "are dec:t a treia, nu #unt dedu#e nici!datădin c!ncete$e genera$e de $inie şi triung+i, ci din intuiţie, şi anu"e a priori cu certitudinea!dictică/

L/ *aţiu$ e#te rere&entat ca ! "ări"e infinită dată/ Tre%uie #ă g:ndi", ce-i dret, !ricec!ncet ?B .@ ca ! rere&entare care e c!nţinută într-! "u$ţi"e infinită de diferite rere&entări !#i%i$e 2ca n!ta $!r c!"ună6, rin ur"are $e curinde sub sine dar nici un c!ncet, ca atare, nu !ate fi g:ndit a#tfe$ ca şi c:nd ar c!nţine în #ine ! "u$ţi"e infinită de rere&entări/ u t!ateace#tea, #aţiu$ e g:ndit în ace#t fe$ 2căci t!ate ărţi$e #aţiu$ui #unt #i"u$tane în infinit6/ Prinur"are, rere&entarea !riginară de #aţiu e#te intuiţie a priori şi nu concept /

@8. EPUNEREA TRANSCENDENTALĂA CONCEPTULUI DE SPAŢIU*

Prin e6punere transcendental! înţe$eg e$icarea unui c!ncet c!n#iderat ca un rinciiudin care #e !ate c!ncee !#i%i$itatea a$t!r cun!ştinţe #intetice a priori/ ;n ace#t #c! #e cere1 6ca într-ade3ăr, a#tfe$ de cun!ştinţe #ă decurgă din c!ncetu$ dat H6 ca ace#te cun!ştinţe #ă nu fie !#i%i$e dec:t #u% re#u!&iţia unui "!d de e$icare dat a$ ace#tui c!ncet/

4e!"etria e#te ! ştiinţă care deter"ină #intetic, şi t!tuşi a priori, r!rietăţi$e #aţiu$ui/etre%uie deci #ă fie rere&entarea de #aţiu entru ca ! a#tfe$ de cun!aştere de#re e$ #ă fie !#i%i$ăW E$ tre%uie #ă fie !riginar intuiţie căci dintr-un #i"$u c!ncet ?B 1@ nu #e !t #c!ate

Ediţia I a3ea ca unctu$ ur"ăt!ru$ tet [Pe acea#tă nece#itate a priori #e înte"eia&ăcertitudinea a!dictică a tutur!r rinciii$!r ge!"etrice şi !#i%i$itatea c!n#trucţii$!r $!r a ri!ri/

Dacă, în ade3ăr, acea#tă rere&entare a #aţiu$ui ar fi un c!ncet d!%:ndit a posteriori, care ar fi#c!# din eerienţa eternă c!"ună, ri"e$e rinciii a$e deter"inării "ate"atice n-ar fi dec:t erceţii/ E$e ar a3ea deci t!ată c!ntingenţa erceţiei şi nu ar fi, rin ur"are, nece#ar ca întred!uă uncte #ă fie nu"ai ! #ingură $inie dreată, ci eerienţa ne-ar în3ăţa că e t!tdeauna aşa/eea ce e deri3at din eerienţă nu are dec:t genera$itate c!"arati3ă, adică rin inducţie/ *-ar utea deci #une nu"ai că, duă !%#er3aţii$e de :nă acu", nu #-a gă#it nici un #aţiu care #ăai%ă "ai "u$t de trei di"en#iuni[/L Ace#t aragraf urta în ediţia I nr/ L, a3:nd ur"ăt!ru$ tet ,,*aţiu$ e#te rere&entat ca !"ări"e infinită dată/ Un c!ncet genera$ de #aţiu 2care #ă fie c!"un at:t unui ici!r c:t şi unuic!t6 nu !ate deter"ina ni"ic cu ri3ire $a "ări"e/ Dacă r!gre#u$ intuiţiei nu ar fi fără $i"ite,nici un c!ncet de ra!rturi nu ar curinde în #ine un rinciiu a$ infinităţii ei^^/

* ;n ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure, 7ant a adăugat întregu$ aragraf curin# în agina =0 2'!ta redacţiei6/35



judecăţi care #ă deăşea#că c!ncetu$, ceea ce #e înt:"$ă t!tuşi în ge!"etrie 2Intr!ducere 6/Dar acea#tă intuiţie tre%uie #ă #e gă#ea#că în n!i a priori, adică anteri!r !ricărei erceţii a unui!%iect, rin ur"are tre%uie #ă fie intuiţie ură, nu e"irică/ ăci judecăţi$e ge!"etrice #unt t!atea!dictice, adică i"$ică c!nştiinţa nece#ităţii $!r, de ee"$u, #aţiu$ nu are dec:t treidi"en#iuni dar a#tfe$ de judecăţi nu !t fi judecăţi e"irice #au de eerienţă, nici nu !t fidedu#e din e$e 2Intr!ducere II6/

u" !ate ei#ta în #i"ţire ! intuiţie eternă care recede !%iecte$e în#e$e şi în carec!ncetu$ $!r !ate fi deter"inat a prioriK E3ident, nu"ai fiindcă ea îşi are #ediu$ în #u%iect, caîn#uşire f!r"a$ă a $ui de a fi afectat de !%iecte şi de a d!%:ndi rin acea#ta o repre#entarenemilocit! de#re e$e, adică intuiţie, rin ur"are nu"ai ca f!r"ă a simţului etern în genere/

Aşadar, nu"ai e$icaţia n!a#tră !ate face c!nceti%i$ă posibilitatea geometriei cacun!aştere #intetică a priori/ rice "!d de e$icare care nu dă ace#t re&u$tat, deşi ar a3ea înaarenţă !arecare a#e"ănare cu e$, !ate fi di#tin# de e$ ce$ "ai #igur rin ace#t #e"n/

?B H, A H0@ CONCLUII TRASE DIN CONCEPTELE PRECEDENTE

a/ *aţiu$ nu rere&intă ! în#uşire a 3reun!r $ucruri în #ine, nici e ace#tea în ra!rturi$e$!r recir!ce, adică nici ! deter"inare a $!r care ar fi inerentă !%iecte$!r în#e$e şi care ar #u%&i#ta,c+iar dacă a" face a%#tracţie de t!ate c!ndiţii$e #u%iecti3e a$e intuiţiei/ ăci nu !t fi intuite nicideter"inări a%#!$ute, nici re$ati3e anteri!r ei#tenţei $ucruri$!r căr!ra $e aarţin, rin ur"are a priori.

%/ *aţiu$ nu e#te ni"ic a$tce3a dec:t f!r"a tutur!r fen!"ene$!r #i"ţuri$!r eterne, adicăc!ndiţia #u%iecti3ă a #en#i%i$ităţii, #u% care, nu"ai, ne e#te !#i%i$ă ! intuiţie eternă/ u"receti3itatea #u%iectu$ui de a fi afectat de !%iecte recedă în "!d nece#ar t!ate intuiţii$e ace#t!r!%iecte, #e !ate înţe$ege cu" f!r"a tutur!r fen!"ene$!r !ate fi dată în #i"ţire înaintea tutur!r erceţii$!r rea$e, deci a priori, şi cu" ea, ca ! intuiţie ură în care tre%uie deter"inate t!ate!%iecte$e, !ate curinde, anteri!r !ricărei eerienţe, rinciii a$e ra!rturi$!r $!r/

'u ute" deci 3!r%i de #aţiu, de ei#tenţe întin#e etc/ dec:t din unctu$ de 3edere a$!"u$ui/ Dacă nu ţine" #ea"a de c!ndiţia #u%iecti3ă fără care nu ute" ri"i intuiţie eternă,anu"e aşa cu" a" utea fi afectaţi de !%iecte, rere&entarea de #aţiu ?B @ nu în#ea"nă ni"ic/?A H=@ Ace#t redicat e#te atri%uit $ucruri$!r nu"ai întruc:t e$e ne aar n!uă, adică #unt !%iectea$e #en#i%i$ităţii/ C!r"a c!n#tantă a ace#tei receti3ităţi, e care ! nu"i" #en#i%i$itate, e#te !c!ndiţie nece#ară tutur!r ra!rturi$!r în care #unt intuite !%iecte ca fiind în afara n!a#tră, şi dacăface" a%#tracţie de ace#te !%iecte, ea e#te ! intuiţie ură care !artă nu"e$e de #aţiu/ Ciindcă nu ute" face din c!ndiţii$e articu$are a$e #en#i%i$ităţii c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii $ucruri$!r, ci nu"aia$e fen!"ene$!r $!r, ute" #une de#igur că #aţiu$ curinde t!ate $ucruri$e care ne aar eteri!r,dar nu t!ate $ucruri$e în #ine, fie că #unt intuite #au nu, !ricare ar fi #u%iectu$/ 'e e#te i"!#i%i$#ăjudecă" de#re intuiţii$e e care $e !t a3ea a$te fiinţe g:ndit!are şi #ă şti" dacă e$e #unt $egatede ace$eaşi c!ndiţii care $i"itea&ă intuiţia n!a#tră şi care #unt entru n!i uni3er#a$ 3a$a%i$e/ Dacăadăugă" $i"itarea unei judecăţi $a c!ncetu$ #u%iectu$ui, atunci judecata e#te nec!ndiţi!nat3a$a%i$ă/ Oudecata t!ate $ucruri$e #unt jutau#e în #aţiu e#te 3a$a%i$ă n u " a i> cu re#tricţia caace#te $ucruri #ă fie $uate ca !%iecte a$e intuiţiei n!a#tre #en#i%i$e/ Dacă adaug c!ndiţia $a c!ncetşi #un t!ate $ucruri$e, ca fen!"ene eterne, #unt jutau#e în #aţiu, acea#tă regu$ă e uni3er#a$3a$a%i$ă şi fără re#tricţie/ E$icaţii$e n!a#tre ?B @ ne în3aţă, rin ur"are, ?A H8@ realitatea2adică 3a$a%i$itatea !%iecti3ă6 a #aţiu$ui cu ri3ire $a t!t ce ute" înt:$ni eteri!r ca !%iect, darîn ace$aşi ti" idealitatea #aţiu$ui cu ri3ire $a !%iecte c:nd e$e #unt c!n#iderate în e$e în#e$e deraţiune, adică fără a ţine #ea"a de #tructura #en#i%i$ităţii n!a#tre/ '!i afir"ă" deci realitateaempiric! a #aţiu$ui 2cu ri3ire $a !rice eerienţă eternă !#i%i$ă6 şi în ace$aşi ti" idealitatea

* Ace#t cu3:nt nu figurea&ă în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/36



$ui transcendental!, cu a$te cu3inte, că e$ nu e#te ni"ic de îndată ce e$i"ină" c!ndiţia !#i%i$ităţii !ricărei eerienţe şi-$ c!n#ideră" ca ce3a care #e af$ă $a %a&a $ucruri$!r în #ine/

Dar nici nu ei#tă în afară de #aţiu a$tă rere&entare #u%iecti3ă şi ra!rtată $a ce3ae6terior, care ar utea fi nu"ită a priori !%iecti3ă/ ăci din nici una din e$e nu #e !t deri3a judecăţi #intetice a priori, ca intuiţia în #aţiu 2 _6/ Prin ur"are, $a dret 3!r%ind, $!r nici nu $i #e !ate atri%ui idea$itate, deşi e$e c!nc!rdă cu rere&entarea #aţiu$ui rin aceea că aarţin nu"ai

#tructurii #u%iecti3e a #i"ţu$ui #ecific, de ee"$u a 3ă&u$ui, au&u$ui, iăitu$ui, rin #en&aţii$ecu$!ri$!r, #unete$!r şi că$durii, care în#ă, fiindcă #unt nu"ai #en&aţii şi nu intuiţii, nu ne fac rine$e în#e$e #ă cun!aşte" 3reun !%iect, ce$ uţin a prior i0/

? B L@ *c!u$ ace#tei !%#er3aţii ur"ăreşte nu"ai #ă î"iedice ca nu cu"3a #ă ne treacă rin "inte de a e$ica idea$itatea, afir"ată de n!i, a #aţiu$ui cu ee"$e in#uficiente, de!arece#e c!n#ideră cu dret cu3:nt, de ee"$u cu$!ri$e, gu#tu$ etc/, nu ca în#uşiri a$e !%iecte$!r, cinu"ai ca "!dificări a$e #u%iectu$ui n!#tru, care $a diferiţi !a"eni !t fi c+iar diferite/ ;n ace#tca&, ceea ce !riginar nu e dec:t fen!"en, de ee"$u un trandafir e 3a$a%i$, în #en# e"iric, ca!%iect în #ine, care ?A .@ t!tuşi fiecărui !c+i cu ri3ire $a cu$!are îi !ate aărea a$tfe$/Di"!tri3ă, c!ncetu$ tran#cendenta$ a$ fen!"ene$!r în #aţiu e#te un a3erti#"ent critic că îngenere ni"ic din ceea ce e intuit în #aţiu nu e#te ! f!r"ă a $ucruri$!r care $e-ar fi cu"3a r!rieîn e$e în#e$e, ci că !%iecte$e în #ine ne #unt cu t!tu$ necun!#cute şi că ceea ce nu"i" !%iecteeterne nu #unt a$tce3a dec:t #i"$e rere&entări a$e #en#i%i$ităţii n!a#tre, a cărei f!r"ă e#te#aţiu$, dar a$ cărei ade3ărat c!re$at, adică $ucru$ în #ine, nu e#te , cun!#cut de$!c rin acea#ta,nici nu !ate fi cun!#cut/ Dar, în eerienţă, e$ nici nu c!n#tituie 3re!dată ! r!%$e"ă/

Secţ!nea a $%!a

DESPRE TIMP

?B 0@ @9. EPUNEREA META)IICĂ A CONCEPTULUI DE TIMP

1/ Ti"u$ nu e#te un c!ncet e"iric care #ă fi f!#t #c!# dintr-! eerienţă !arecare/ ăci#i"u$taneitatea #au #ucce#iunea nu ar utea intra în erceţie, dacă rere&entarea ti"u$ui nu ar

0 ;n $!cu$ tetu$ui ,,ăci din nici una - a priori` ediţia I are tetu$ ur"ăt!r [De aceea, acea#tăc!ndiţie #u%iecti3ă a tutur!r fen!"ene$!r eterne nu !ate fi c!"arată cu nici ! a$ta/ 4u#tu$ $ăcut a$ unui 3in nu aarţine deter"inări$!r !%iecti3e a$e 3inu$ui, rin ur"are a$e unui !%iectc!n#iderat c+iar ca fen!"en, ci #tructurii articu$are a #i"ţu$ui în #u%iectu$ care-$ gu#tă/ u$!ri$e

nu #unt în#uşiri a$e c!ruri$!r, $a care e$e #e ra!rtea&ă, ci şi e$e #unt nu"ai "!dificări a$e#i"ţu$ui 3ă&u$ui, care e afectat într-un anu"it "!d de $u"ină/ Di"!tri3ă, #aţiu$, ca c!ndiţie a!%iecte$!r eterne, aarţine nece#ar fen!"enu$ui #au intuiţiei $!r/ 4u#tu$ şi cu$!ri$e nu #untnicidecu" c!ndiţii ?A H9@ nece#are nu"ai #u% care !%iecte$e !t de3eni entru n!i !%iecte a$e#i"ţuri$!r/ E$e #unt $egate cu fen!"enu$ nu"ai ca efecte, adăugate c!ntingent, a$e !rgani&aţiein!a#tre articu$are/ De aceea, e$e nici nu #unt rere&entări a priori, ci #unt înte"eiate e #en&aţie,iar gu#tu$ agrea%i$ #e înte"eia&ă c+iar e #enti"ent 2a$ $ăcerii şi ne$ăcerii6 ca un efect a$#en&aţiei/ De a#e"enea, ni"eni nu !ate a3ea a priori nici rere&entarea unei cu$!ri, nici eaceea a 3reunui gu#t/ Dar #aţiu$ nu ri3eşte dec:t f!r"a ură a intuiţiei, nu curinde deci în #inenici ! #en&aţie 2ni"ic e"iric6, şi t!ate "!duri$e şi deter"inări$e #aţiu$ui !t şi c+iar tre%uie #ăfie rere&entate a priori, dacă ur"ea&ă #ă ia naştere c!ncete a$e figuri$!r recu" şi a$e

ra!rturi$!r $!r/ 'u"ai dat!rită #aţiu$ui e#te !#i%i$ ca $ucruri$e #ă de3ină entru n!i !%iecteeterne[/37



c!ndiţie a $!r, nici n-ar utea fi cun!#cut şi intuit a priori rin judecăţi #intetice/ ucru$ din ur"ă,di"!tri3ă, !ate f!arte %ine #ă ai%ă $!c, dacă ti"u$ nu e#te dec:t c!ndiţia #u%iecti3ă #u% care #e !t r!duce t!ate intuiţii$e în n!i/ ăci atunci acea#tă f!r"ă a intuiţiei interne !ate firere&entată anteri!r !%iecte$!r, deci a priori/

%/ Ti"u$ nu e#te a$tce3a dec:t f!r"a #i"ţu$ui intern, adică a intuirii n!a#tre înşine şi a#tării n!a#tre interne/ ăci ti"u$ nu !ate fi ! deter"inare a un!r fen!"ene eterne e$ nu

aarţine nici unei ?B L.@ figuri, nici unei !&iţii etc/ di"!tri3ă, e$ deter"ină ra!rtu$rere&entări$!r în #tarea n!a#tră internă/ i, t!c"ai fiindcă acea#tă intuiţie internă nu dă nici !figură, n!i căută" #ă #u$ini" acea#tă $i#ă rin ana$!gii şi rere&entă" #ucce#iunea de ti" rintr-! $inie care #e re$ungeşte $a infinit, a$e cărei ărţi di3er#e c!n#tituie ! #erie care nu aredec:t ! di"en#iune, şi c!nc+ide" din în#uşiri$e ace#tei $inii t!ate în#uşiri$e ti"u$ui, cu #inguraeceţie că ărţi$e ri"ei $inii #unt #i"u$tane, în ti" ce a$e ce$ei de-a d!ua #unt t!tdeauna#ucce#i3e/ De aici re&u$tă c$ar că şi rere&entarea de ti" în#uşi e#te intuiţie, fiindcă t!atera!rturi$e $ui #e !t eri"a rintr-! intuiţie eternă/

?A @ c/ Ti"u$ e#te c!ndiţia f!r"a$ă a priori a tutur!r fen!"ene$!r în genere/ *aţiu$,ca f!r"ă ură a tutur!r fen!"ene$!r eterne, e#te $i"itat, ca c!ndiţie a priori, nu"ai $a fen!"eneeterne/ Di"!tri3ă, cu" t!ate rere&entări$e, fie că au #au nu ca !%iect $ucruri eterne, aarţint!tuşi în e$e în#e$e #tării interne ca deter"inări a$e #i"ţirii, iar acea#tă #tare internă aarţinec!ndiţiei f!r"a$e a intuiţiei interne, deci ti"u$ui ti"u$ e#te ! c!ndiţie a priori a tutur!rfen!"ene$!r în genere, şi anu"e c!ndiţia ne"ij$!cită a fen!"ene$!r interne 2a #uf$ete$!r n!a#tre6,şi rin acea#ta şi c!ndiţia "ij$!cită a fen!"ene$!r eterne/ ?B L1@ Dacă !t #une a priori t!atefen!"ene$e eterne #unt în #aţiu şi #unt deter"inate a priori duă ra!rturi$e #aţiu$ui, atunci !t #une într-un "!d cu t!tu$ genera$, !rnind de $a rinciiu$ #i"ţu$ui intern t!ate fen!"ene$eîn genere, adică t!ate !%iecte$e #i"ţuri$!r, #unt în ti" şi #tau nece#ar în ra!rturi de ti"/

Dacă face" a%#tracţie de "!du$ nostru de a ne intui intern e n!i înşine şi de "!du$ de acurinde, cu ajut!ru$ ace#tei intuiri, şi t!ate intuiţii$e eterne în facu$tatea n!a#tră de rere&entare,dacă rin ur"are$uă" !%iecte$e aşa cu" ar utea fi în #ine, atunci ti"u$ nu e ni"ic/ E$ nu are3a$!are !%iecti3ă dec:t cu ri3ire $a fen!"ene, fiindcă ace#tea #unt $ucruri e care $e ri3i" caobiecte a1e simţurilor noastre dar e$ nu "ai e#te ?A L@ !%iecti3, dacă face" a%#tracţie de#en#i%i$itatea intuiţiei n!a#tre, rin ur"are de ace$ "!d de rere&entare care ne e#te r!riu, şidacă 3!r%i" de $ucruri "n genere/ Ti"u$ nu e#te deci dec:t ! c!ndiţie #u%iecti3ă a intuiţiein!a#tre 2!"eneşti6, intuiţie care e#te t!tdeauna #en#i%i$ă, adică întruc:t #unte" afectaţi de !%iecte,şi în #ine, în afara #u%iectu$ui, e$ nu e#te ni"ic/ u t!ate ace#tea, e$ e#te, cu ri3ire $a t!atefen!"ene$e, deci şi $a t!ate $ucruri$e care ne !t fi date în eerienţă, în "!d nece#ar !%iecti3/ '!i nu ute" #une t!ate $ucruri$e #unt în ti", fiindcă $a c!ncetu$ de $ucruri ?B LH@ în genere#e face a%#tracţie de !rice "!d a$ intuiţiei $!r, iar intuiţia e#te ade3ărata c!ndiţie #u% care ti"u$aarţine rere&entării !%iecte$!r/ Dacă #e adaugă $a c!ncet c!ndiţia şi #e #une t!ate $ucruri$e cafen!"ene 2!%iecte a$e intuiţiei #en#i%i$e6 #unt în ti", atunci rinciiu$ are ade3ărata $uieactitate !%iecti3ă şi uni3er#a$itatea $ui a priori.

Afir"aţii$e n!a#tre în3aţă rin ur"are realitatea empiric! a ti"u$ui, adică 3a$a%i$itatea$ui !%iecti3ă în ra!rt cu t!ate !%iecte$e care ar utea fi date c:nd3a #i"ţuri$!r n!a#tre/ i cu"intuiţia n!a#tră e#te t!tdeauna #en#i%i$ă, în eerienţă nu ne !ate fi dat nicic:nd un !%iect carenu ar fi #uu# c!ndiţiei ti"u$ui/ Din c!ntra, n!i c!nte#tă" ti"u$ui !rice retenţie $a rea$itateaa%#!$ută, ca şi c:nd e$, fără a $ua în c!n#iderare ?A 0@ f!r"a intuiţiei n!a#tre #en#i%i$e, araarţine a%#!$ut $ucruri$!r ca c!ndiţie #au în#uşire/ A#tfe$ de în#uşiri care aarţin $ucruri$!r în #inenu ne !t fi date 3re!dată rin #i"ţuri/ ;n acea#ta c!n#tă deci idealitatea transcendental! ati"u$ui, duă care, dacă #e face a%#tracţie de c!ndiţii$e #u%iecti3e a$e intuiţiei #en#i%i$e, nu e#teni"ic şi nu !ate fi atri%uit $ucruri$!r în #ine 2indeendent de ra!rtu$ $!r cu intuiţia n!a#tră6 nicica #u%&i#tente, nici ca inerente $!r/ T!tuşi, acea#tă idea$itate, t!t at:t ?B L@ de uţin ca şi aceea a#aţiu$ui, nu are ni"ic c!"un cu r!rietăţi$e a#cun#e a$e #en&aţiei, entru că în ace#t ca& n!i re#uune" de#re fen!"enu$ în#uşi, căruia îi #unt inerente ace#te redicate, că are rea$itate

!%iecti3ă, în ti" ce acea#tă rea$itate di#are cu t!tu$ aici, afară de ca&u$ c:nd e 3!r%a de !39



rea$itate nu"ai e"irică, cu a$te cu3inte care c!n#ideră !%iectu$ în#uşi nu"ai ca fen!"en/ De#reacea#ta 3e&i n!ta de "ai #u# a *ecţiunii înt:i/

@. EPLICAŢIE

;"!tri3a ace#tei te!rii, care atri%uie ti"u$ui rea$itate e"irică, dar îi c!nte#tă e ceaa%#!$ută şi tran#cendenta$ă, a" au&it de $a %ăr%aţi ătrun&ăt!ri ! !%iecţie at:t de unani"ă, înc:tdeduc de aici că aceeaşi !%iecţie tre%uie #ă-i treacă rin "inte în "!d natura$ !ricărui citit!rne!%işnuit cu ace#te c!n#ideraţii/ %iecţia g$ă#uieşte a#tfe$ #c+i"%ări$e ei#tă rea$ 2acea#ta !d!3edeşte #ucce#iunea r!rii$!r ?A =@ n!a#tre rere&entări, c+iar dacă a" nega t!atefen!"ene$e eterne î"reună cu #c+i"%ări$e $!r6/ Dar #c+i"%ări nu #unt !#i%i$e dec:t în ti", rin ur"are ti"u$ e#te ce3a rea$/ Ră#un#u$ nu re&intă nici ! dificu$tate/ Ad"it argu"entu$ înîntregi"e/ Ti"u$ e#te, fără înd!ia$ă, ce3a rea$, anu"e f!r"a rea$ă a intuiţiei interne/ E$ are decirea$itate #u%iecti3ă cu ri3ire $a eerienţa internă, adică eu a" rea$ rere&entarea ?B L@ de#reti" şi de#re deter"inări$e "e$e în e$/ E$ tre%uie deci c!n#iderat rea$ nu ca !%iect, ci ca "!d derere&entare de#re "ine în#u"i ca !%iect/ Dar dacă eu în#u"i "-aş utea intui #au a$tă fiinţă "-ar utea intui e "ine iară acea#tă c!ndiţie a #en#i%i$ităţii, atunci ace$eaşi deter"inări e care ni

$e rere&entă" acu" ca #c+i"%ări ar da ! cun!ştinţă în care rere&entarea de ti", deci şi de#c+i"%are, ar $i#i cu t!tu$/ Rea$itatea $ui e"irică ră":ne deci ca c!ndiţie a tutur!r eerienţe$!rn!a#tre/ 'u"ai rea$itatea a%#!$ută nu i #e !ate atri%ui duă ce$e eu#e "ai #u#/ E$ nu e#te dec:tf!r"a intuiţiei n!a#tre interne>/ Dacă i #e retrage c!ndiţia articu$ară a #en#i%i$ităţii n!a#tre,atunci şi c!ncetu$ de ti" di#are, căci e$ nu e#te inerent !%iecte$!r ?A 8@ în#e$e, ci nu"ai#u%iectu$ui care $e intuieşte/

Dar cau&a entru care e ridicată at:t de unani" acea#tă !%iecţie, şi anu"e c+iar de cătrecei care t!tuşi nu !t aduce ni"ic e3ident c$ar î"!tri3a d!ctrinei de#re idea$itatea #aţiu$ui, ?BLL@ e#te ur"ăt!area/ Ei nu #erau #ă !ată de"!n#tra a!dictic rea$itatea a%#!$ută a #aţiu$ui,fiindcă $i #e !une idea$i#"u$, duă care rea$itatea !%iecte$!r eterne nu e #u#ceti%i$ă de !de"!n#traţie rigur!a#ă, e c:nd cea a !%iectu$ui #i"ţuri$!r n!a#tre interne 2a "ea în#u"i şi a

#tării "e$e6 e#te ne"ij$!cit c$ară rin c!nştiinţă/ %iecte$e eterne uteau fi ! #i"$ă aarenţă, ec:nd ace#ta din ur"ă e#te, duă ărerea $!r, ce3a inc!nte#ta%i$ rea$/ Dar ei nu-şi dădeau #ea"a căace#te d!uă fe$uri de !%iecte, fără a ne fi îngăduit #ă c!nte#tă" rea$itatea $!r ca rere&entări,aarţin t!tuşi nu"ai fen!"enu$ui, care are t!tdeauna d!uă $aturi una, c:nd !%iectu$ e#tec!n#iderat în #ine 2fără ri3ire $a "!du$ de a-$ intui, a cărui natură în#ă ră":ne t!c"ai de aceeat!tdeauna r!%$e"atică6 a$ta, c:nd #e ţine #ea"a de f!r"a intuiţiei ace#tui !%iect, f!r"ă care nutre%uie căutată în !%iectu$ în #ine în#uşi, ci în #u%iectu$ căruia !%iectu$ îi aare, dar care aarţinerea$ şi nece#ar fen!"enu$ui ace#tui !%iect/

Ti"u$ şi #aţiu$ #unt, rin ur"are, d!uă i&3!are de cun!aştere din care !t fi #c!a#e a priori diferite cun!ştinţe #intetice, ?A 9@ cu" ne dă "ai a$e# "ate"atica ură un ee"$u ?B L0@#tră$ucit cu ri3ire $a cun!ştinţe$e de#re #aţiu şi ra!rturi$e $ui/ A":nd!uă, î"reună, #unt

f!r"e ure a$e !ricărei intuiţii #en#i%i$e, şi rin acea#ta fac !#i%i$e judecăţi #intetice a priori/ Darace#te i&3!are de cun!aştere a priori îşi deter"ină t!c"ai rin acea#ta 2că #unt nu"ai c!ndiţii a$e#en#i%i$ităţii6 $i"ite$e $!r, anu"e că #e referă nu"ai $a !%iecte, întruc:t #unt c!n#iderate cafen!"ene, dar nu re&intă $ucruri în #ine/ 'u"ai fen!"ene$e #unt d!"eniu$ 3a$a%i$ităţii $!r, dincare, dacă ieşi", nu "ai are $!c nici ! f!$!#ire !%iecti3ă a $!r/ Acea#tă rea$itate a #aţiu$ui şiti"u$ui $a#ă fireşte intactă certitudinea cun!aşterii rin eerienţă n!i #unte" t!t at:t de #iguride ea, fie că ace#te f!r"e #unt nece#ar inerente $ucruri$!r în #ine #au nu"ai intuiţiei n!a#trede#re e$e/ Di"!tri3ă, cei care afir"ă rea$itatea a%#!$ută a #aţiu$ui şi ti"u$ui, fie că ! ad"it ca#u%&i#tentă, fie nu"ai ca inerentă, tre%uie #ă 3ină în c!ntradicţie cu rinciii$e eerienţei în#ăşi/ăci +!tăr:ndu-#e entru atitudinea dint:i 2care de !%icei e#te cea a artidei cercetăt!ri$!r* Eu !t #une, ce-i dret rere&entări$e "e$e #unt #ucce#i3e dar acea#ta în#ea"nă nu"ai că n!i #unte" c!nştienţi de e$e ca

fiind într-! #ucce#iune de ti", adică duă f!r"a, #i"ţu$ui intern/ De aceea, ti"u$ nu e#te ce3a în #ine şi nici ! deter"inareinerentă !%iecti3 $ucruri$!r/

40



"ate"aticieni ai naturii6, ei tre%uie #ă ad"ită d!uă n!n-entităţi eterne şi infinite, #u%#i#tente2#aţiu$ şi ti"u$6, care nu #u%#i#tă 2fără ca #ă fie t!tuşi ce3a rea$6 d!ar entru a curinde în e$eîn#e$e t!t rea$u$/ Dacă ad!tă a d!ua artidă 2aceea ?A .@ a c:t!r3a cercetăt!ri "etafi&icieni ainaturii6, şi #aţiu$ şi ti"u$ au entru ei 3a$!are de ra!rturi a$e fen!"ene$!r 2jutau#e #au#ucce#i3e6 ?B L=@ !%ţinute rin a%#tracţie din eerienţă, deşi rere&entate c!nfu& în acea#tăa%#tracţie atunci ei tre%uie #ă c!nte#te d!ctrine$!r "ate"atice a priori 3a$a%i$itatea $!r cu ri3ire

$a $ucruri rea$e 2de ee"$u, în #aţiu6 #au ce$ uţin certitudinea $!r a!dictică, fiindcă acea#tăcertitudine nu #e r!duce a posteriori, şi c!ncete$e a priori de #aţiu şi ti" nu #unt, duăacea#tă ărere, dec:t creaţii a$e i"aginaţiei, a$ căr!r i&3!r tre%uie căutat de fat în eerienţă/I"aginaţia a făcut din ra!rturi$e a%#tra#e din eerienţă ce3a care curinde, ce-i dret, genera$u$ei, dar care nu !ate ei#ta fără re#tricţii$e i"u#e ace$!r creaţii de natură/ Pri"ii #e a$eg cuc:ştigu$ că de#c+id judecăţi$!r "ate"atice d!"eniu$ fen!"ene$!r/ ;n #c+i"%, ei #e încurcă "u$tt!c"ai din cau&a ace#t!r c!ndiţii, c:nd inte$ectu$ 3rea #ă ia#ă din ace#t d!"eniu/ ei din ur"ăc:ştigă, ce-i dret, cu ri3ire $a unctu$ u$ti", anu"e că rere&entări$e de #aţiu şi ti" nu $i #e un în ca$e c:nd 3!r #ă judece de#re !%iecte nu ca fen!"ene, ci nu"ai în ra!rt cu inte$ectu$,dar ei nu !t nici #ă dea #ea"a de !#i%i$itatea cun!ştinţe$!r "ate"atice a priori 2întruc:t $!r $e$i#eşte ! intuiţie a priori ade3ărată şi !%iecti3 3a$a%i$ă6, nu !t nici #ă ună judecăţi$e d!%:ndite rin eerienţă în ?A 1@ c!nc!rdanţa nece#ară cu ace$e afir"aţii/ ;n te!ria ?B L8@ n!a#tră de#reade3ărata natură a ace#t!r d!uă f!r"e !riginare a$e #en#i%i$ităţii a"%e$e dificu$tăţi #unt e3itate/

ă, în #f:rşit, E#tetica tran#cendenta$ă nu !ate curinde "ai "u$t dec:t ace#te d!uăe$e"ente, anu"e #aţiu$ şi ti"u$, re&u$tă c$ar din fatu$ că t!ate ce$e$a$te c!ncete care aarţin#en#i%i$ităţii, c+iar ce$ a$ "işcării, care reuneşte a"%e$e e$e"ente, re#uun ce3a e"iric/ ăci"işcarea re#uune erceţia a ce3a care #e "işcă/ ;n #aţiu$ c!n#iderat în #ine nu e#te în#ă ni"ic"!%i$ "!%i$u$ tre%uie #ă fie ce3a care nu #e gă#eşte "n spaţiu dec%t prin e6perienţ!, rin ur"areun datu" e"iric/ T!t a#tfe$ E#tetica tran#cendenta$ă nu !ate nu"ăra c!ncetu$ #c+i"%ării rintre date$e ei a priori, căci ti"u$ în#uşi nu #e #c+i"%ă, ci ce3a care e#te în ti"/ Pentruacea#ta e#te deci nece#ară erceerea unei ei#tenţe !arecare şi a #ucce#iunii deter"inări$!r ei, rin ur"are e#te nece#ară eerienţa/

?B L9@ @ F. OBSERVAŢII GENERALE ASUPRA ESTETICII TRANSCENDENTALE

I/> (ai înt:i e nece#ar #ă e$ică", c:t #e !ate de c$ar, care e#te ărerea n!a#tră cu ri3ire$a #tructura funda"enta$ă ?A H@ a cun!aşterii #en#i%i$e în genere, entru a re3eni !riceinterretare greşită/

A" 3rut deci #ă #une" că !rice intuiţie a n!a#tră nu e#te dec:t rere&entareafen!"enu$ui că $ucruri$e e care $e intui" nu #unt în e$e în#e$e aşa cu" $e intui", nici ra!rturi$e$!r nu #unt c!n#tituite în e$e în#e$e aşa cu" ne aar n!uă, şi că, dacă #uri"ă" #u%iectu$ n!#tru#au c+iar nu"ai natura #u%iecti3ă a #i"ţuri$!r în genere di#ar !rice r!rietăţi, !rice ra!rturia$e !%iecte$!r în #aţiu şi ti", %a c+iar #aţiu$ şi ti"u$ în#e$e, de!arece ca fen!"ene nu !tei#ta în #ine, ci nu"ai în n!i/ are ar utea fi natura !%iecte$!r în #ine, şi făc:nd a%#tracţie det!ată acea#tă receti3itate a #en#i%i$ităţii n!a#tre, ne ră":ne cu t!tu$ necun!#cută/ '!i nucun!aşte" dec:t "!du$, r!riu n!uă, de a $e ercee, care nu aarţine nece#ar !ricărei fiinţe,deşi aarţine fiecărui !"/ '!i a3e" a face nu"ai cu ace#t "!d/ *aţiu$ şi ti"u$ #unt f!r"e$e $ui ure, ?B 0.@ iar #en&aţia în genere e#te "ateria $ui/ 'u"ai f!r"a ! ute" cun!aşte a priori, adicăanteri!r !ricărei erceţii rea$e, şi de aceea ea #e nu"eşte intuiţie ură "ateria e#te în#ă, încun!aşterea n!a#tră, ceea ce face ca ea #ă #e nu"ea#că cun!aştere a posteriori, adică e"irică/C!r"e$e #unt a%#!$ut şi nece#ar inerente #en#i%i$ităţii n!a#tre, de !rice fe$ ar utea fi #en&aţii$en!a#tre ace#tea !t fi f!arte diferite/ +iar dacă a" utea ridica acea#tă intuiţie a n!a#tră ?A @$a ce$ "ai îna$t grad de c$aritate, rin acea#ta n!i nu ne-a" ar!ia "ai "u$t de natura !%iecte$!rîn #ine/ ăci nu a" cun!aşte în !rice ca& în întregi"e dec:t "!du$ n!#tru de intuiţie, adică

* ifra r!"ană I nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/41



acea#tă certitudine cu t!tu$ e3identă, #ă a$ege" un ca& !arecare rin care #ă #e !ată arăta c$ar3a$a%i$itatea ?B 0@ ei şi #ă !ată #er3i entru ! "ai "are c$aritate a ce$!r eu#e în _/

Pre#uuneţi, rin ur"are, că #aţiu$ şi ti"u$ #unt în #ine !%iecti3e şi c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii $ucruri$!r în e$e în#e$e atunci #e 3ădeşte că din a":nd!uă decurg a priori judecăţia!dictice şi #intetice în "are nu"ăr, înde!#e%i din c!ncetu$ de #aţiu, e care, din acea#tăcau&ă, î$ cercetă" aici de referinţă ca ee"$u/ u" judecăţi$e ge!"etrice !t fi cun!#cute

#intetic a priori şi cu certitudine a!dictică, ?A =@ eu între% de unde $uaţi a#tfe$ de judecăţi şi ece #e înte"eia&ă inte$ectu$ n!#tru entru a ajunge $a a#tfe$ de ade3ăruri a%#!$ut nece#are şiuni3er#a$ 3a$a%i$eW 'u ei#tă a$tă ca$e dec:t rin c!ncete #au rin intuiţii, care a":nd!uă #untdate #au a priori, #au a posteriori/ e$e din ur"ă, anu"e c!ncete$e e"irice, recu" şi intuiţiae"irică e care #e înte"eia&ă, nu !t r!cura a$tă judecată #intetică dec:t una care e#te şi ea ure"irică, adică ! judecată de eerienţă, rin ur"are nu !ate c!nţine nici!dată nece#itate şiuni3er#a$itate a%#!$ută, care #unt t!tuşi caracteri#tica tutur!r judecăţi$!r ge!"etriei/ ;n ce ri3eşteîn#ă înt:iu$ şi unicu$ "ij$!c, anu"e de a ajunge $a a#tfe$ de cun!aşteri rin #i"$e c!ncete #au rin intuiţii a priori, e c$ar că din #i"$e c!ncete nu #e !ate d!%:ndi nici ! cun!#tinţă #intetică,ci nu"ai cun!ştinţe ana$itice/ ?B 0L@ uaţi judecata d!uă $inii drete nu !t înc+ide nici un#aţiu, rin ur"are nu e !#i%i$ă nici ! figură, şi încercaţi #-! deri3aţi din c!ncetu$ de $inii dreteşi nu"ăru$ d!i #au $uaţi şi judecata cu trei $inii drete e#te !#i%i$ă ! figură, şi încercaţi t!t a#tfe$#-! deri3aţi nu"ai din ace#te c!ncete/ T!ată #trăduinţa 3!a#tră 3a fi &adarnică şi 3ă 3eţi 3edeac!n#tr:nşi #ă 3ă refugiaţi $a intuiţie, cu" şi face ge!"etria t!tdeauna/ ă daţi deci un !%iect înintuiţie ?A 8@ dar de ce #ecie e#te acea#tă intuiţieW E#te ea ! intuiţie ură a priori #au ! intuiţiee"iricăW Dacă ar fi e"irică, atunci nici!dată nu ar utea re&u$ta din acea#ta ! judecatăuni3er#a$ 3a$a%i$ă, şi cu at:t "ai uţin una a!dictică, căci eerienţa nu !ate da nici!dată aşace3a/ a tre%ui deci #ă 3ă daţi !%iectu$ 3!#tru a priori în intuiţie şi #ă înte"eiaţi e ace#t !%iect judecata 3!a#tră #intetică/ Dacă nu #-ar gă#i în 3!i ! facu$tate de a intui a priori, dacă acea#tăc!ndiţie #u%iecti3ă nu ar fi, în ce ri3eşte f!r"a, t!t!dată c!ndiţia uni3er#a$ă a priori #u% care,nu"ai, e !#i%i$ !%iectu$ ace#tei intuiţii eterne în#ăşi, dacă !%iectu$ 2triung+iu$6 ar fi ce3a în#ine, indeendent de ra!rtu$ $ui cu #u%iectu$ 3!#tru, cu" aţi utea !are #une că ceea ce e#tenece#ar în c!ndiţii$e 3!a#tre #u%iecti3e entru a c!n#trui un triung+i tre%uie #ă aarţină nece#ar şitriung+iu$ui în #ineW a c!ncete$e 3!a#tre 2de trei $inii6 n-aţi utea adăuga ni"ic n!u 2figura6,care tre%uie ?B 00@ #ă #e gă#ea#că nece#ar în !%iect, entru că ace#ta e dat anteri!r cun!aşterii3!a#tre şi nu rin ea/ Dacă deci #aţiu$ 2$a fe$ ca şi ti"u$6 n-ar fi ! #i"$ă f!r"ă a intuiţiei3!a#tre, care c!nţine c!ndiţii a priori nu"ai #u% care !%iecte$e !t fi entru 3!i $ucruri eterne,care, fără ace#te c!ndiţii #u%iecti3e, nu #unt ni"ic în #ine, 3!i n-aţi utea #une #intetic a prioria%#!$ut ni"ic a#ura !%iecte$!r eterne/ E#te deci indu%ita%i$ cert, şi nu nu"ai !#i%i$ #au c+iar r!%a%i$, ?A 9@ că #aţiu$ şi ti"u$, ca c!ndiţii nece#are a$e întregii eerienţe 2eterne şiinterne6, nu #unt dec:t c!ndiţii #u%iecti3e a$e întregii n!a#tre intuiţii, în ra!rt cu care deci t!ate!%iecte$e #unt #i"$e fen!"ene şi nu $ucruri date în #ine în ace#t "!d, căci de#re fen!"ene #e !t #une "u$te a priori în ce ri3eşte f!r"a $!r, dar nici!dată a%#!$ut ni"ic de#re $ucru$ în #inecare #ă !ată #er3i ca funda"ent ace#t!r fen!"ene/

II/> Pentru c!nfir"area ace#tei te!rii de#re idea$itatea at:t a #i"ţu$ui etern recu" şi ace$ui intern, rin ur"are a tutur!r !%iecte$!r #i"ţuri$!r, ca #i"$e fen!"ene, !ate #er3i "ai a$e#!%#er3area că t!t ce aarţine intuiţiei în cun!aşterea n!a#tră 2deci ecet:nd #enti"ente$e de $ăcere şi de ne$ăcere şi 3!inţa, care nu #unt cun!aşteri6 nu c!nţine dec:t #i"$e ra!rturi a$e$!curi$!r în intuiţie 2întindere6, a$e #c+i"%ării ?B 0=@ $!curi$!r 2"işcare6 şi $egi !tri3it căr!ra e#tedeter"inată acea#tă #c+i"%are 2f!rţe "!trice6/ eea ce e în#ă re&ent în $!c, #au ceea ce, afară de#c+i"%area $!curi$r, acţi!nea&ă în $ucruri$e în#e$e nu e dat rin acea#ta/ Dar rin #i"$e ra!rturinu #e cun!aşte t!tuşi un $ucru în #ine #e 3a judeca, rin ur"are, că de!arece rin #i"ţu$ etern nune #unt date dec:t #i"$e rere&entări de ra!rturi, e$ nu !ate c!nţine a$tce3a în ?B 08@rere&entarea $ui dec:t ra!rtu$ unui !%iect cu #u%iectu$ şi nu internu$ 7das Innere9, care aarţine

* Paragrafe$e nu"er!tate cu cifre$e r!"ane II, III, I recu" şi [!nc$u&ia e#teticii tran#cendenta$e[ nu figurea&ă în ediţia I aCriticii raţiunii ure 2'!ta redacţiei6/

43



#ine a unei n!nei#tenţe, cu" e ti"u$, ar fi tran#f!r"ată cu ace#ta în #i"$ă aarenţă !a%#urditate de care :nă acu" nu #-a făcut încă ni"eni 3in!3at/

I/ Te!$!gia natura$ă, unde g:ndi" un !%iect care nu nu"ai că nu !ate fi entru n!i un!%iect a$ intuiţiei, dar care nici $ui în#uşi nu-şi !ate fi !%iect a$ intuiţiei #en#i%i$e, #e caută cu"are grijă #ă #e e$i"ine din t!ată intuiţia $ui 2căci intuiţie tre%uie #ă fie t!ată cun!aşterea $ui, şi nu g%ndire, acea#ta re&ent:nd t!tdeauna $i"ite6 c!ndiţii$e de ti" şi #aţiu/ Dar cu ce dret #e !ate

r!ceda a#tfe$, c:nd a"%e$e au f!#t făcute în rea$a%i$ f!r"e a$e $ucruri$!r în #ine, şi anu"e a#tfe$de f!r"e care, ca c!ndiţii a priori a$e ei#tenţei $ucruri$!r, ar #u%&i#ta c+iar dacă ar fi f!#t#uri"ate $ucruri$e în#e$e de!arece, ca c!ndiţii a$e întregii ei#tenţe în genere, e$e ar tre%ui #ă fieşi c!ndiţii$e ei#tenţei $ui Du"ne&eu/ Dacă nu 3re" #ă face" din #aţiu şi ti" f!r"e !%iecti3ea$e tutur!r $ucruri$!r, ?B =H@ nu ne ră":ne a$tce3a dec:t #ă $e face" f!r"e #u%iecti3e a$e "!du$uin!#tru de intuire, at:t etern c:t şi intern/ Ace#t "!d #e nu"eşte #en#i%i$, entru că nu e originar,adică un a#tfe$ de "!d rin care e#te dată intuiţiei ei#tenţa !%iectu$ui 2şi care, c:t ute" judeca,nu !ate aarţine dec:t fiinţei ri"e6, ci entru că e#te deendent de ei#tenţa !%iectu$ui şi, rinur"are, e#te !#i%i$ nu"ai rin aceea că e#te afectată de !%iect caacitatea de rere&entare a#u%iectu$ui/

'u e#te nici nece#ar #ă $i"ită" "!du$ de intuiţie în #aţiu şi ti" $a #en#i%i$itatea!"u$ui #e !ate ca !rice fiinţă g:ndit!are şi finită #ă c!nc!rde în acea#ta în "!d nece#ar cu !"u$2deşi nu ute" afir"a +!tăr:t ace#t $ucru6 t!tuşi, în ciuda ace#tei uni3er#a$ităţi, ea nu încetea&ă afi #en#i%i$itate t!c"ai entru că e#te deri3ată 7intuitus deri'ati'us9 $i nu !riginară 7intuitusoriginarius9, rin ur"are, nu e#te intuiţie inte$ectua$ă ca aceea care, din "!ti3e$e t!c"ai"enţi!nate, are a aarţine nu"ai fiinţei ri"e, dar nici!dată unei fiinţe deendente at:t cu ri3ire $a ei#tenţa c:t şi cu ri3ire $a intuiţia ei 2care îşi deter"ină ei#tenţa în re$aţie cu !%iectedate6/ T!tuşi, acea#tă !%#er3aţie din ur"ă tre%uie c!n#iderată în te!ria n!a#tră e#tetică nu"ai caee"$ificare şi nu ca argu"ent/

?B =@ CONCLUIA ESTETICII TRANSCENDENTALE

A3e" acu" una din date$e nece#are entru #!$uţi!narea r!%$e"ei genera$e a fi$!#!fieitran#cendenta$e cu" sunt posibile udec!ţile sintetice a prioriK, anu"e rin intuiţii ure a priori,#aţiu$ şi ti"u$/ ;n ace#te intuiţii, c:nd în judecata a priori 3re" #ă ieşi" din c!ncetu$ dat,gă#i" ceea ce nu !ate fi de#c!erit a priori "n c!ncet, ci de#igur în intuiţia care-i c!re#unde şi !ate fi $egat #intetic cu ace#t c!ncet/ Dar ace#te judecăţi nu #e întind, din acea#tă cau&ă,nici!dată "ai dearte de !%iecte$e #i"ţuri$!r şi nu !t fi 3a$a%i$e dec:t entru !%iecte a$eeerienţei !#i%i$e/

Pa&tea a $%!a

?B =, A L.@ LOGICA TRANSCENDENTALĂ

Int&%$!ce&e

IDEEA UNEI LOGICI TRANSCENDENTALE

I45



DESPRE LOGICĂ ÎN GENERE

un!aşterea n!a#tră r!3ine din d!uă i&3!are funda"enta$e a$e #i"ţirii ri"u$ e#tecaacitatea de a ri"i rere&entări 2receti3itatea i"re#ii$!r6, a$ d!i$ea e#te caacitatea de acun!aşte un !%iect cu ajut!ru$ ace#t!r rere&entări 2#!ntaneitatea c!ncete$!r6 rin ce$ dint:i nee#te dat un !%iect, rin ce$ de-a$ d!i$ea e$ e#te g%ndit în re$aţie cu acea rere&entare 2ca #i"$ă

deter"inare a #i"ţirii6/ Intuiţia şi c!ncete$e c!n#tituie deci e$e"ente$e întregii n!a#trecun!aşteri, a#tfe$ că nici c!ncete$e fără ! intuiţie care #ă $e c!re#undă într-un "!d !arecare,nici intuiţia fără c!ncete nu !t da ! cun!aştere/ A"%e$e #unt #au ure, #au e"irice/ Empirice,c:nd în e$e e curin#ă #en&aţia 2care re#uune re&enţa rea$ă a !%iectu$ui6, iar ure, c:nd înrere&entare nu e#te a"e#tecată nici ! #en&aţie/ *en&aţia !ate fi nu"ită "ateria cun!aşterii#en#i%i$e/ Prin ur"are, intuiţia ură ?B =L@ c!nţine nu"ai f!r"a #u% care ce3a e#te intuit, ?A L1@iar c!ncetu$ ur, nu"ai f!r"a g:ndirii unui !%iect în genere/ 'u"ai intuiţii$e #au c!ncete$e ure #unt !#i%i$e a priori, ce$e e"irice nu #unt !#i%i$e dec:t a posteriori.

Dacă nu"i" sensibilitate recepti'itatea #i"ţirii n!a#tre de a ri"i rere&entări, întruc:te#te afectată într-un "!d !arecare, aunci, di"!tri3ă, tre%uie #ă nu"i" intelect caacitatea de a r!duce n!i înşine rere&entări #au spontaneitatea cun!aşterii/ 'atura n!a#tră e#te de aşa fe$,înc:t intuiţia nu !ate fi nici!dată a$tfe$ dec:t sensibil!, adică ea nu c!nţine dec:t "!du$ cu"#unte" afectaţi de !%iecte/ Din c!ntră, caacitatea de a g%ndi !%iectu$ intuiţiei #en#i%i$e e#teintelectul. 'ici una din ace#te d!uă r!rietăţi nu e#te de referat ce$ei$a$te/ Cără #en#i%i$itate nune-ar fi dat nici un !%iect şi fără inte$ect n-ar fi nici unu$ g:ndit/ Idei 7Gedanken9 fără c!nţinut#unt g!a$e, intuiţii fără c!ncete #unt !ar%e/ De aceea e#te de!!tri3ă nece#ar #ă ne face"c!ncete$e #en#i%i$e 2adică #ă $e adăugă" !%iectu$ în intuiţie6, recu" şi de a ne face intuiţii$einte$igi%i$e 2adică #ă $e #uune" c!ncete$!r6/ Ace#te d!uă facu$tăţi #au caacităţi nu-şi !t#c+i"%a funcţiuni$e $!r/ Inte$ectu$ nu !ate ni"ic intui, iar #i"ţuri$e nu !t ni"ic g:ndi/ 'u"aidin fatu$ că e$e #e une#c !ate i&3!rî ?B =0@ cun!aştere/ Dar din acea#tă cau&ă nu e îngăduitt!tuşi a a"e#teca c!ntri%uţia $!r, ci a3e" uternice "!ti3e ?A LH@ #ă $e #eară" şi #ă $e di#tinge"cu grijă una de a$ta/ De aceea di#tinge" ştiinţa regu$i$!r #en#i%i$ităţii în genere, adică e#tetica, deştiinţa regu$i$!r inte$ectu$ui în genere, adică $!gica/

!gica, $a r:ndu$ ei, !ate fi c!n#iderată, dintr-un înd!it unct de 3edere, #au ca $!gică af!$!#irii genera$e a inte$ectu$ui, #au ca $!gică a f!$!#irii $ui articu$are/ ea dint:i curinderegu$i$e a%#!$ut nece#are a$e g:ndirii, fără care nici ! f!$!#ire a inte$ectu$ui nu are $!c, şi #era!rtea&ă deci $a ace#ta, făc:nd a%#tracţie de di3er#itatea !%iecte$!r #re care !ate fi e$îndretat/ !gica f!$!#irii articu$are a inte$ectu$ui curinde regu$i$e entru a g:ndi eact !anu"ită #ecie de !%iecte/ Pe cea dint:i ! ute" nu"i $!gică e$e"entară, iar e cea din ur"ă!rgan!n a$ cutărei #au cutărei ştiinţe/ ea din ur"ă #e redă în şc!$i ce$ "ai "u$t ca r!edeuticăa ştiinţe$!r, deşi, duă de&3!$tarea raţiunii !"eneşti, ea e#te u$ti"a etaă $a care #e ajunge, c:ndştiinţa e de "u$t ter"inată şi nu are ne3!ie dec:t de un u$ti" ef!rt entru c!rectarea şi erfectareaei/ ăci tre%uie #ă cun!aşte" !%iecte$e într-un grad de#tu$ de "are, dacă 3re" ?B ==@ #ă indică"regu$i$e duă care !ate fi c!n#tituită ! ştiinţă de#re e$e/

!gica genera$ă e#te #au $!gică ură, #au $!gică a$icată/ ;n cea dint:i face" a%#tracţie?A L@ de t!ate c!ndiţii$e e"irice #u% care #e eercită inte$ectu$ n!#tru, de ee"$u de inf$uenţa#i"ţuri$!r, de j!cu$ i"aginaţiei, de $egi$e "e"!riei, de uterea !%işnuinţei, de înc$inaţie etc/, rinur"are şi de i&3!are$e rejudecăţi$!r, %a c+iar în genere de t!ate cau&e$e din care r!3ine #au !tfi re#uu#e că i&3!ră#c anu"ite cun!ştinţe, fiindcă ace#te cau&e ri3e#c nu"ai inte$ectu$ înanu"ite î"rejurări a$e a$icării $ui şi entru cun!aşterea căr!ra e#te nece#ară eerienţa/ Dogic! general!, dar pur!, #e !cuă deci nu"ai cu rinciii a priori şi e#te un canon alintelectului şi a$ raţiunii, dar nu"ai cu ri3ire $a ceea ce-i f!r"a$ în f!$!#irea $!r, !ricare ar fic!nţinutu$ 2e"iric #au tran#cendenta$6/ Dogic! general! #e nu"eşte, a!i, a$icată atunci c:nd#e !cuă cu regu$i$e f!$!#irii inte$ectu$ui în c!ndiţii$e e"irice #u%iecti3e e care ni $e redă #i+!$!gia/ Ea are deci rinciii e"irice, deşi e#te în ade3ăr genera$ă într-at:t, întruc:t #e

ra!rtea&ă $a f!$!#irea inte$ectu$ui, fără a $ua în c!n#iderare di#tincţii$e dintre !%iecte/ Din acea#tă46



cau&ă ea nu e#te nici un can!n a$ inte$ectu$ui în genere, nici un !rgan!n a$ un!r ştiinţe articu$are,?B =8@ ci nu"ai un catharcticon al inte$ectu$ui c!"un/

Prin ur"are, în $!gica genera$ă artea care ur"ea&ă #ă f!r"e&e d!ctrina ură a raţiuniitre%uie #earată cu t!tu$ de cea care c!n#tituie $!gica a$icată 2deşi ?A L@ încă t!t genera$ă6/ 'u"ai cea dint:i e#te r!riu-&i# ştiinţă, deşi #curtă şi aridă, şi aşa cu" ! cere eunerea"et!dică a unei te!rii e$e"entare a inte$ectu$ui/ ;n acea#ta deci $!gicienii tre%uie #ă ai%ă

t!tdeauna în 3edere d!uă regu$i1/ a $!gică genera$ă, ea face a%#tracţie de !rice c!nţinut a$ cun!aşterii inte$ectu$ui şi a$di3er#ităţii !%iecte$!r ei şi nu are a face dec:t cu #i"$a f!r"ă a g:ndirii/

H/ a $!gică ură, ea nu are rinciii e"irice, rin ur"are nu #c!ate ni"ic 2cu" #-acre&ut une!ri6 din #i+!$!gie, deci nu are nici ! inf$uenţă a#ura can!nu$ui inte$ectu$ui/ Ea e#te !d!ctrină de"!n#trată, şi în ea t!tu$ tre%uie #ă fie c!"$et cert a priori.

eea ce nu"e#c $!gică a$icată 2c!ntrar #en#u$ui c!"un a$ ace#tui cu3:nt, duă care eaar ur"a #ă curindă anu"ite eerciţii entru care $!gica ură dă regu$a6 e#te ! rere&entare ainte$ectu$ui şi a regu$i$!r f!$!#irii $ui nece#are in concreto, adică e$ e#te #uu# c!ndiţii$!rc!ntingente a$e #u%iectu$ui, ?B =9@ care !t î"iedica #au r!"!3a acea#tă f!$!#ire şi care t!atenu #unt date dec:t e"iric/ Ea tratea&ă de#re atenţie, de#re iedici$e şi efecte$e ei, de#re!riginea er!rii, de#re #tarea înd!ie$ii, a #cruu$u$ui, a c!n3ingerii etc/, şi în ra!rt cu ea, $!gicagenera$ă şi ură e#te ceea ce e#te "!ra$a ură, care c!nţine ?A LL@ nu"ai $egi$e "!ra$e nece#area$e unei 3!inţe $i%ere în genere, faţă de te!ria r!riu-&i#ă a 3irtuţi$!r, care c!n#ideră ace#te $egiîn $ută cu !%#tac!$e$e #enti"ente$!r, înc$inaţii$!r şi a#iuni$!r, căr!ra !a"enii $e #unt #uuşi "ai"u$t #au "ai uţin şi care nu !ate c!n#titui nici!dată ! ştiinţă ade3ărată şi de"!n#trată, fiindcăea are ne3!ie, ca şi $!gica a$icată, de rinciii e"irice şi #i+!$!gice/

II

DESPRE LOGICA TRANSCENDENTALĂ

!gica genera$ă face a%#tracţie, aşa cu" a" arătat, de !rice c!nţinut a1 cun!ştinţei, adicăde !rice re$aţie a ei cu un !%iect, şi nu c!n#ideră dec:t f!r"a $!gică în ra!rtu$ cun!ştinţe$!r întree$e, adică f!r"a g:ndirii în genere/ Dar fiindcă ei#tă at:t intuiţii ure c:t şi e"irice 2cu"de"!n#trea&ă E#tetica tran#cendenta$ă6, atunci ar utea ei#ta de#igur şi ! diferenţă între ?B 8.@g:ndirea ură şi e"irică a !%iecte$!r/ ;n ace#t ca&, ar ei#ta ! $!gică în care nu #-ar facea%#tracţie de !rice c!nţinut a$ cun!ştinţei căci aceea care ar curinde nu"ai regu$i$e g:ndirii urea$e unui !%iect ar ec$ude t!ate ace$e cun!ştinţe a$ căr!r c!nţinut ar fi e"iric/ Ea #-ar !cua şi cu!riginea cun!ştinţe$!r n!a#tre de#re !%iecte, ?A L0@ întruc:t acea#tă !rigine nu !ate fi atri%uită!%iecte$!r di"!tri3ă, $!gica genera$ă nu are ni"ic a face cu acea#tă !rigine a cun!ştinţei, cic!n#ideră rere&entări$e, fie că #unt !riginar a priori în n!i înşine #au că #unt date nu"ai e"iric,duă $egi$e c!nf!r" căr!ra inte$ectu$ $e f!$!#eşte, c:nd g:ndeşte, în ra!rtu$ $!r une$e faţă dea$te$e e$ nu tratea&ă deci dec:t de#re f!r"a inte$ectu$ui care !ate fi r!curată rere&entări$!r,indiferent, de a$tfe$, de unde ar utea r!3eni e$e/

i aici fac ! !%#er3aţie, care îşi etinde inf$uenţa a#ura tutur!r c!n#ideraţii$!r ce 3!rur"a şi e care nu tre%uie #-! ierde" din 3edere, anu"e că nu tre%uie nu"ită tran#cendenta$ă2adică !#i%i$itatea cun!aşterii #au f!$!#irea ei a priori6 !rice cun!ştinţă a priori, ci nu"ai aceea rin care n!i cun!aşte" că şi cu" anu"ite rere&entări 2intuiţii #au c!ncete6 #unt a$icate #au#unt !#i%i$e ec$u#i3 a priori/ De aceea, nici #aţiu$, ?B 81@ nici 3re! deter"inare ge!"etrică a priori a $ui nu e#te ! rere&entare tran#cendenta$ă, ci !ate fi nu"ită tran#cendenta$ă nu"aicun!aşterea că ace#te rere&entări nu #unt c:tuşi de uţin de !rigine e"irică, recu" şi !#i%i$itatea e care ! au e$e t!tuşi de a #e utea ra!rta a priori $a !%iecte a$e eerienţei/ T!ta#tfe$, ar fi tran#cendenta$ă şi f!$!#irea #aţiu$ui $a !%iecte în genere dar dacă e#te re#tr:n#ă

nu"ai $a !%iecte a$e #i"ţuri$!r, ea #e nu"eşte e"irică/ ?A L=@ De!#e%irea dintre tran#cendenta$47



şi e"iric nu aarţine deci dec:t criticii cun!ştinţe$!r şi nu ri3eşte ra!rtu$ ace#t!ra cu !%iectu$$!r/

;n er#ecti3a că ar utea #ă ei#te e3entua$ c!ncete caa%i$e #ă #e ra!rte&e a priori $a!%iecte nu ca intuiţii ure #au #en#i%i$e, ci nu"ai ca acţiuni a$e g:ndirii ure, care #unt rinur"are c!ncete, dar nici de !rigine e"irică, nici de !rigine e#tetică, ne f!r"ă" de "ai înainteIdeea de#re ! ştiinţă a inte$ectu$ui ur şi a cun!aşterii raţiunii, rin care n!i g:ndi" !%iecte e

de-a întregu$ a priori/ a#tfe$ de ştiinţă care ar deter"ina !riginea, #fera şi 3a$a%i$itatea !%iecti3ăa un!r a#tfe$ de cun!aşteri ar tre%ui #ă #e nu"ea#că logic! transcendental!, fiindcă are a facenu"ai cu $egi$e inte$ectu$ui şi raţiunii, dar nu"ai întruc:t #e ra!rtea&ă ?B 8H@ $a !%iecte a priori,şi nu, ca $!gica genera$ă, $a cun!ştinţe$e raţiunii at:t e"irice c:t şi ure, fără de!#e%ire/

III

DESPRE ÎMPĂRŢIREA LOGICII GENERALE ÎNANALITICĂ SI DIALECTICĂ

ec+ea şi ce$e%ra între%are rin care #e retindea a-i înc!$ţi e $!gicieni, încerc:ndu-#ea-i !%$iga, #au de a #e $ă#a c!n#tr:nşi #ă ră":nă într-! ja$nică dia$e$ă, #au de a tre%ui #ă-şi"ărturi#ea#că ign!ranţa, ?A L8@ rin ur"are 3anitatea întregii $!r arte, e#te acea#ta Ce esteade'!rulK Definiţia n!"ina$ă a ade3ăru$ui, anu"e că e$ e#te ac!rdu$ cun!ştinţei cu !%iectu$ ei,e#te aici ad"i#ă şi re#uu#ă #e cere în#ă a #e şti care e#te criteriu$ uni3er#a$ #i cert a$ ade3ăru$ui!ricărei cun!ştinţe/

E şi ! "are şi nece#ară d!3adă de înţe$eciune #au de er#icacitate de a şti ce tre%uie #ăîntre%ă" în "!d raţi!na$/ ăci dacă între%area în #ine e a%#urdă şi cere ră#un#uri inuti$e, atunciea are, e $:ngă u"i$irea ce$ui ce ! une, une!ri şi de&a3antaju$ de a-1 #educe e a#cu$tăt!ru$ eii"rudent $a ră#un#uri a%#urde, şi de a da a#tfe$ #ectac!$u$ ridic!$ că unu$ ?B 8@ 2cu" #uneaucei 3ec+i6 "u$ge ţau$, iar a$tu$ îi ţine un ciur/

Dacă ade3ăru$ c!n#tă în ac!rdu$ unei cun!ştinţe cu !%iectu$ ei, atunci, rin acea#ta, ace#t!%iect tre%uie di#tin# de a$te$e căci ! cun!ştinţă e fa$#ă dacă nu c!nc!rdă cu !%iectu$ $a care era!rtată, deşi ea c!nţine ce3a care ar utea fi 3a$a%i$ de#re a$te !%iecte/ Un criteriu uni3er#a$ a$ade3ăru$ui ar fi ace$a care ar fi 3a$a%i$ entru t!ate cun!ştinţe$e, fără de!#e%ire de !%iecte$e $!r/Dar e c$ar că - de!arece #e face a%#tracţie în e$ de !rice c!nţinut a$ cun!ştinţei 2a$ re$aţiei cu!%iectu$ ei6 şi ?A L9@ ade3ăru$ ri3eşte t!c"ai ace#t c!nţinut - e cu t!tu$ i"!#i%i$ şi a%#urd #ă #eceară un indiciu di#tincti3 a$ ade3ăru$ui ace#tui c!nţinut a$ cun!ştinţei şi că, rin ur"are, ei"!#i%i$ #ă #e dea un criteriu #uficient şi t!t!dată uni3er#a$ a$ ade3ăru$ui/ Dat fiind că "ai #u#a" nu"it c!nţinutu$ unei cun!ştinţe "ateria ei, 3a tre%ui #ă #une" nu #e !ate cere un criteriuuni3er#a$ de#re ade3ăru$ cun!ştinţei în ce ri3eşte "ateria ei, fiindcă e#te c!ntradict!riu în #ine/

Dar în ce ri3eşte cun!ştinţa c!n#iderată nu"ai duă f!r"ă 2cu în$ăturarea !ricăruic!nţinut6, e#te t!t at:t de c$ar că ! $!gică, întruc:t tratea&ă regu$i$e uni3er#a$e şi ?B 8@ nece#area$e inte$ectu$ui, tre%uie #ă eună în ace#te regu$i criterii$e ade3ăru$ui/ ăci ceea ce $e c!ntra&icee#te fa$#, fiindcă inte$ectu$ ar c!ntra&ice regu$i$e uni3er#a$e a$e g:ndirii $ui, rin ur"are #ec!ntra&ice e #ine în#uşi/ Ace#te criterii ri3e#c în#ă nu"ai f!r"a ade3ăru$ui, adică a g:ndirii îngenere, şi dacă #unt, ca atare, f!arte ju#te, e$e nu #unt #uficiente/ ăci ! cun!ştinţă !ate #ă fiet!ta$ c!nf!r"ă cu f!r"a $!gică, adică #ă nu #e c!ntra&ică e #ine în#ăşi, şi t!tuşi #ă fie înc!ntradicţie cu !%iectu$/ A#tfe$, criteriu$ ur $!gic a$ ade3ăru$ui, adică ac!rdu$ unei cun!ştinţe cu$egi$e uni3er#a$e şi f!r"a$e a$e inte$ectu$ui şi raţiunii, e#te, ce-i dret, conditio sine ?ua non, rinur"are c!ndiţia negati3ă a !ricărui ?A 0.@ ade3ăr dar $!gica nu !ate "erge "ai dearte rinnici ! iatră de încercare $!gica nu !ate de#c!eri er!area care nu atinge f!r"a, ci c!nţinutu$/

!gica genera$ă de#c!"une deci întreaga acti3itate f!r"a$ă a inte$ectu$ui şi raţiunii îne$e"ente$e ei şi $e re&intă ca rinciii a$e întregii arecieri $!gice a cun!ştinţei n!a#tre/ Acea#tă arte a $!gicii !ate fi deci nu"ită Ana$itică şi ea e#te t!c"ai rin acea#ta iatra de încercare, ce$

48



uţin negati3ă, a ade3ăru$ui, întruc:t tre%uie #ă ea"ină" şi #ă arecie" "ai înt:i t!atecun!ştinţe$e în ce ri3eşte f!r"a $!r, duă ace#te regu$i, înainte de a $e cerceta în ce ri3eştec!nţinutu$ $!r, entru a #ta%i$i dacă, ?B 8L@ în ra!rt cu !%iectu$, curind ade3ăr !&iti3/ Darfiindcă #i"$a f!r"ă a cun!ştinţei, !ric:t ar c!nc!rda cu $egi$e $!gice, e#te încă dearte de ac!n#titui ade3ăru$ "ateria$ 2!%iecti36 a$ cun!ştinţei, ni"eni nu !ate cute&a #ă judece nu"ai cuajut!ru$ $!gicii de#re !%iecte şi #ă afir"e ce3a, fără a fi întrerin# în rea$a%i$ un #tudiu

te"einic, în afara $!gicii, entru a încerca a!i nu"ai uti$i&area şi $egarea $!r într-un întreg#i#te"atic duă $egi $!gice, "ai "u$t încă, entru a $e 3erifica ur şi #i"$u duă e$e/ T!tuşi, ece3a at:t de #educăt!r în !#e#iunea unei arte at:t de înşe$ăt!are de a da tutur!r cun!ştinţe$!rn!a#tre f!r"a inte$ectu$ui, deşi cu ri3ire $a c!nţinutu$ $!r !ate fi încă f!arte g!$ şi ?A 01@ #ărac,înc:t acea $!gică genera$ă, care e nu"ai un canon de judecare, a f!#t f!$!#ită !arecu" ca unorganon entru a r!duce rea$ ce$ uţin i$u&ia un!r afir"aţii !%iecti3e, şi, rin ur"are, rinacea#ta #-a a%u&at în rea$itate de ea/ !gica genera$ă, ca retin# !rgan!n, #e nu"eşte /ialectic!.

ric:t de di3er#ă e#te #e"nificaţia denu"irii unei ştiinţe #au arte de care #-au #er3it cei3ec+i, t!tuşi #e !ate c!nc+ide cu certitudine din f!$!#irea ei rea$ă că, entru ei, ea n-a f!#ta$tce3a ?B 80@ dec:t logica aparenţei arta #!fi#tică de a da ign!ranţei r!rii, %a c+iar şi i$u&ii$!r re"editate, a#ectu$ ade3ăru$ui, i"it:ndu-#e "et!da te"einiciei e care ! re#crie $!gica îngenere şi f!$!#indu-#e de t!ica ei entru ju#tificarea !ricărei a#erţiuni g!a$e/ *e !ate re"arca,ca a3erti&are #igură şi uti$ă, că $!gica genera$ă, considerat! ca organon, e#te t!tdeauna ! $!gică aaarenţei, adică e dia$ectică/ De!arece ea nu ne în3aţă a%#!$ut ni"ic a#ura c!nţinutu$uicun!ştinţei, ci ne arată nu"ai c!ndiţii$e f!r"a$e a$e ac!rdu$ui cu inte$ectu$, c!ndiţii care, dea$tfe$, cu ri3ire $a !%iecte, #unt t!ta$ indiferente, cererea de a ne f!$!#i de ea ca de un in#tru"ent2!rgan!n6 entru a etinde şi în"u$ţi cun!ştinţe$e n!a#tre, ce$ uţin duă retenţii, nu !ate duce$a ni"ic dec:t $a f$ecărea$a de a afir"a !rice cu ?A 0H@ !arecare aarenţă, #au şi de a c!nte#taduă %unu$ $ac/

a#tfe$ de în3ătătură nu e#te în nici un fe$ c!nf!r"ă cu de"nitatea fi$!#!fiei/ De aceea,acea#tă denu"ire a dia$ecticii a f!#t atri%uită $!gicii "ai degra%ă ca ! Critic! a aparenţeidialectice, şi ca atare 3re" #ă fie înţe$ea#ă şi aici/

VI

?B 8=@ DESPRE ÎMPĂRŢIREA LOGICIITRANSCENDENTALE ÎN ANALITICĂ :I

DIALECTICĂ TRANSCENDENTALĂ

;ntr-! $!gică tran#cendenta$ă i&!$ă" inte$ectu$ 2ca "ai #u#, în e#tetica tran#cendenta$ă,#en#i%i$itatea6 şi re$e3ă" din cun!aşterea n!a#tră nu"ai acea arte a g:ndirii care-şi are !rigineaec$u#i3 în inte$ect/ Dar f!$!#irea ace#tei cun!ştinţe ure #e înte"eia&ă e c!ndiţia ca în intuiţie#ă ne fie date !%iecte $a care #ă !ată fi a$icate ace$e cun!ştinţe/ ăci, fără intuiţie, întregiin!a#tre cun!ştinţe îi $i#e#c !%iecte şi, în ace#t ca&, ea ră":ne cu t!tu$ g!a$ă/ Deci artea $!giciitran#cendenta$e care eune e$e"ente$e cun!ştinţei ure a$e inte$ectu$ui şi rinciii$e, fără carenici un !%iect nu !ate fi g:ndit, e#te Ana$itica tran#cendenta$ă şi t!t!dată ! $!gică a ade3ăru$ui/ 'ici ! cun!ştinţă nu ! !ate c!ntra&ice fără #ă iardă în ace$aşi ti" !rice c!nţinut, ?A 0@ adică!rice re$aţie cu un !%iect !arecare, rin ur"are !rice ade3ăr/ Dar fiindcă e#te f!arte ade"enit!r şi#educăt!r #ă ne #er3i" nu"ai de ace#te cun!ştinţe inte$ectua$e şi rinciii ure c+iar dinc!$! de$i"ite$e eerienţei, care, t!tuşi, ec$u#i3 ea ne !ate r!cura "ateria 2!%iecte6 $a care ace$ec!ncete ur inte$ectua$e !t fi ?B 88@ a$icate, inte$ectu$ cade în ri"ejdia ca, rin #!fi#ticăriig!a$e, #ă dea ! uti$i&are "ateria$ă rinciii$!r ec$u#i3 f!r"a$e a$e inte$ectu$ui ur şi de a judeca,fără de!#e%ire, de#re une$e !%iecte, care t!tuşi nu ne #unt date, %a c+iar !ate că nu ne !t fidate în nici un fe$/ Deci, entru că $!gica nu ar tre%ui #ă fie r!riu-&i# dec:t un can!n entru a

arecia f!$!#irea e"irică, a%u&ă" de ea, dacă îi atri%ui" 3a$!are de !rgan!n a$ unei f!$!#iri49



uni3er#a$e şi ne$i"itate şi cute&ă" nu"ai cu inte$ectu$ ur #ă judecă" #intetic a#ura !%iecte$!rîn genere, #ă afir"ă" şi #ă decide"/ C!$!#irea inte$ectu$ui ur ar fi deci atunci dia$ectică/ A d!ua arte a $!gicii tran#cendenta$e tre%uie #ă fie deci ! critică a ace#tei aarenţe dia$ectice şi #enu"eşte Dia$ectică tran#cendenta$ă, nu ca ! artă de a r!3!ca d!g"atic ! a#tfe$ de aarenţă 2!artă din nefericire f!arte racticată a di3er#e$!r #ca"at!rii "etafi&ice6, ci ca ! critică ainte$ectu$ui şi a raţiunii cu ri3ire $a f!$!#irea ei +ierfi&ică, entru a de#c!eri ?A 0@ fa$#a

aarenţă a retenţii$!r ei neînte"eiate şi entru a reduce a"%iţii$e ei cu ri3ire $a in3enţie şietindere, e care crede a $e de#c!eri nu"ai cu ajut!ru$ rinciii$!r tran#cendenta$e, $a #i"$a retenţie de a arecia inte$ectu$ ur şi de a-$ re3eni c!ntra judecăţi$!r #!fi#tice/

D'(!nea "nt#

?B 89@ ANALITICA TRANSCENDENTALĂ

Acea#tă ana$itică e#te de#c!"unerea întregii n!a#tre cun!ştinţe a priori în e$e"ente$ecun!ştinţei ure inte$ectua$e/ Aici tre%uie #ă #e ţină #ea"ă de uncte$e ur"ăt!are ca c!ncete$e#ă fie ure şi nu e"irice H6 #ă nu aarţină intuiţiei şi #en#i%i$ităţii, ci g:ndirii şi inte$ectu$ui 6#ă fie c!ncete e$e"entare şi #ă #e di#tingă %ine de ce$e deri3ate #au de ce$e c!"u#e din ace#tea6 ta%e$u$ $!r #ă fie c!"$et şi e$e #ă î"%răţişe&e în întregi"e t!t c:"u$ inte$ectu$ui ur/ Daracea#tă c!"$etitudine a unei ştiinţe nu !ate fi ad"i#ă cu certitudine e %a&a ca$cu$u$uiar!i"ati3 a$ unui agregat efectuat rin #i"$e tat!nări ea nu e !#i%i$ă dec:t cu ajut!ru$ unei Idei a "ntregului cun!ştinţei inte$ectua$e a priori şi rin di3i&iunea reci#ă a c!ncete$!r care !c!n#tituie, rin ur"are nu"ai prin ?A 0L@ coordonarea lor "ntr5un sistem/ Inte$ectu$ ur #e #earăcu t!tu$ nu nu"ai de !rice e#te e"iric, ci şi de !rice #en#i%i$itate/ E$ e#te deci ! unitate care#u%&i#tă rin ea în#ăşi, care îşi e#te #uficientă #ie în#ăşi ?B 9.@ şi care nu !ate fi "ărită rinada!#uri 3enite dinafară/ An#a"%$u$ cun!ştinţei $ui 3a c!n#titui deci un #i#te" care tre%uiecurin# şi deter"inat #u% ! #ingură Idee şi a cărui c!"$etitudine şi articu$aţie !ate !ferit!t!dată ! iatră de încercare entru eactitatea #i autenticitatea tutur!r e$e"ente$!r cun!ştinţeicare #e ar"!ni&ea&ă în e$/T!ată acea#tă arte a $!gicii tran#cendenta$e e#te a$cătuită din d!uăcărţi, din care una curinde conceptele, iar cea$a$tă principiile inte$ectu$ui ur/

artea înt:i

A'AITIA 'EPTER

;nţe$eg rin ana$itica c!ncete$!r nu ana$i&a $!r #au !%işnuitu$ r!cedeu în cercetări$efi$!#!fice de a de#c!"une, duă c!nţinutu$ $!r, şi de a face c$are c!ncete$e care #e re&intă, cidescompunerea, încă uţin ?A 00@ încercată, a &acult!ţii "ns!$i a intelectului, entru a ea"ina !#i%i$itatea c!ncete$!r a priori rintr-un r!cedeu care c!n#tă în a $e căuta nu"ai în inte$ect, ca$!cu$ $!r de naştere, şi a ana$i&a f!$!#irea ură a inte$ectu$ui în genere căci acea#ta e#te r!%$e"a#ecifică a unei ?B 91@ fi$!#!fii tran#cendenta$e re#tu$ e#te tratarea $!gică a c!ncete$!r înfi$!#!fia în genere/ !" ur"ări deci c!ncete$e ure :nă $a ri"ii $!r ger"eni şi ri"e$e $!r redi#!&iţii în inte$ectu$ !"ene#c, în care e$e #tau regătite, :nă ce, cu ri$eju$ eerienţei, #ede&3!$tă în #f:rşit şi, e$i%erate de ace$aşi inte$ect de c!ndiţii$e e"irice care $e #unt inerente, 3!rfi eu#e în uritatea $!r/

Capitolul "nt%i

50



DE*PRE CIRU 'DUFTR ;' DE*PERIREA TUTURR 'EPTER PUREAE I'TEETUUI

:nd une" în funcţiune ! facu$tate de cun!aştere, atunci, duă diferite$e î"rejurări, #e

i"un di3er#e c!ncete care fac #ă #e cun!a#că acea#tă facu$tate şi care #e !t aduna într-un#tudiu "ai "u$t #au "ai uţin a"ănunţit, duă ce !%#er3area $!r #e 3a fi făcut "ai "u$tă 3re"e

#au cu ! "ai "are er#icacitate/ (!"entu$ în care acea#tă cercetare 3a fi ter"inată nu #e !atedecide nici!dată cu certitudine duă ace#t r!cedeu aşa-&i# "ecanic/ a fe$, c!ncete$e, ?A 0=@ ecare nu $e de#c!eri" dec:t !ca&i!na$, nu #e re&intă într-! !rdine şi unitate #i#te"atică, ?B 9H@ ci#unt gruate u$teri!r nu"ai duă a#e"ănări şi #unt di#u#e, duă "ări"ea c!nţinutu$ui $!r,înce:nd de $a ce$e "ai #i"$e :nă $a ce$e "ai c!"u#e, în #erii care nu #unt efectuate de$!c#i#te"atic, deşi într-un anu"it fe$ "et!dic/

Ci$!#!fia tran#cendenta$ă are a3antaju$, dar şi !%$igaţia de a căuta c!ncete$e ei duă un rinciiu, entru că e$e i&3!ră#c din inte$ect, ca unitate a%#!$ută, ure şi nea"e#tecate, şi rinur"are tre%uie #ă fie c!!rd!nate între e$e duă un c!ncet #au ! Idee/ a#tfe$ de c!!rd!nare ne!feră în#ă ! regu$ă duă care fiecărui c!ncet ur a$ inte$ectu$ui i #e !ate deter"ina a priori$!cu$ $ui şi tutur!ra î"reună c!"$etitudinea, e c:nd a$tfe$ ace#te d!uă $ucruri ar deinde de %unu$ $ac #au de +a&ard/

DESPRE )IRUL CONDUCĂTOR ÎN DESCOPERIREATUTUROR CONCEPTELOR PURE ALE INTELECTULUI

*ecţiunea înt:i

DE*PRE C*IREA 4IF A I'TEETUUI;' 4E'ERE

Inte$ectu$ nu a f!#t definit "ai #u# dec:t negati3 ! facu$tate de cun!aştere ne#en#i%i$ă/Dar indeendent de #en#i%i$itate, n!i nu ute" articia $a nici ! intuiţie/ ?A 08@ Prin ur"are,inte$ectu$ nu e#te ! facu$tate a intuiţiei/ Dar, în afară ?B 9@ de intuiţie, nu ei#tă un a$t "!d de acun!aşte dec:t rin c!ncete/ Prin ur"are, cun!aşterea !ricărui inte$ect, ce$ uţin a$ ce$ui!"ene#c, e#te ! cun!aştere rin c!ncete, nu intuiti3ă, ci di#cur#i3ă/ T!ate intuiţii$e, ca #en#i%i$e,#e înte"eia&ă e afecţiuni, iar c!ncete$e e funcţii/ ;nţe$eg în#ă rin funcţie unitatea acţiunii de a!rd!na rere&entări di3er#e #u% una c!"ună/ !ncete$e #e înte"eia&ă deci e #!ntaneitateag:ndirii, aşa cu" intuiţii$e #en#i%i$e #e înte"eia&ă e receti3itatea i"re#ii$!r/ De ace#tec!ncete inte$ectu$ nu #e !ate f!$!#i a$tfe$, dec:t #ă judece cu ajut!ru$ $!r/ u" nici ! a$tărere&entare dec:t intuiţia nu #e ra!rtea&ă ne"ij$!cit $a !%iect, un c!ncet nu #e 3a ra!rtanici!dată direct $a un !%iect, ci $a ! a$tă rere&entare !arecare de#re e$ 2fie ea intuiţie #au c+iardeja c!ncet6/ Oudecata e#te deci cun!aşterea "ij$!cită a unui !%iect, rin ur"are rere&entareaunei rere&entări a ace#tuia/ ;n !rice judecată e#te un c!ncet care e 3a$a%i$ entru "u$te a$te$e şi rin ace#te "u$te a$te$e curinde şi ! rere&entare dată, care #e ra!rtea&ă ne"ij$!cit $a !%iect/A#tfe$, de ee"$u, în judecata toate corpurile sunt di'i#ibile, c!ncetu$ de di3i&i%i$ #era!rtea&ă $a diferite a$te c!ncete dar, între ace#tea, e$ e#te ra!rtat aici înde!#e%i $a c!ncetu$de c!r, ?A 09@ iar ace#ta $a anu"ite fen!"ene ce ni #e re&intă/ A#tfe$, ?B 9@ ace#te !%iecte#unt rere&entate "ij$!cit rin c!ncetu$ di3i&i%i$ităţii/ T!ate judecăţi$e #unt deci funcţii a$eunităţii în rere&entări$e n!a#tre, fiindcă în $!cu$ unei rere&entări ne"ij$!cite #e între%uinţea&ă, entru cun!aşterea !%iectu$ui, una superioar!, care ! curinde în #ine e ri"a şi e "ai "u$tea$te$e, a#tfe$ înc:t "u$te cun!ştinţe !#i%i$e #unt reunite în una #ingură/ Dar ute" reduce $a judecăţi t!ate acte$e inte$ectu$ui, a#tfe$ înc:t intelectul în genere !ate fi rere&entat ca ! &acultatede a udeca/ ăci e$ e#te, duă ce$e de "ai #u#, ! facu$tate de a g:ndi/ 4:ndirea e#te cun!aşterea

rin c!ncete/ !ncete$e în#ă #e ra!rtea&ă, ca redicate a$e un!r judecăţi !#i%i$e, $a !51



rere&entare !arecare de#re un !%iect încă nedeter"inat/ A#tfe$, c!ncetu$ de c!r în#ea"năce3a, de ee"$u "eta$, care !ate fi cun!#cut rin ace$ c!ncet/ E$ e#te deci c!ncet nu"ai rinfatu$ că în e$ #unt curin#e a$te rere&entări cu ajut!ru$ căr!ra #e !ate ra!rta $a !%iecte/ E1 e#tedeci redicatu$ unei judecăţi !#i%i$e de ee"$u, !rice "eta$ e#te un c!r/ T!ate funcţii$einte$ectu$ui !t fi deci gă#ite, dacă reuşi" #ă eune" c!"$et funcţii$e unităţii în judecăţi/ ăace#t $ucru erfect f!arte rea$i&a%i$ 3a arăta #ecţiunea ur"ăt!are/

?B 9L, A =.@ DESPRE )IRUL CONDUCĂTOR ÎN DESCOPERIREATUTUROR CONCEPTELOR PURE ALE INTELECTULUI

*ecţiunea a d!ua

_9/> DE*PRE CU'NIA 4IF A I'TEETUUI ;' OUDEFNI

Dacă face" a%#tracţie de !rice c!nţinut a$ unei judecăţi în genere şi nu c!n#ideră" dec:t#i"$a f!r"ă a inte$ectu$ui, gă#i" că funcţia g:ndirii în judecată !ate fi redu#ă $a atru tit$uri,fiecare din e$e curin&:nd trei "!"ente/ E$e !t fi rere&entate c!n3ena%i$ în ur"ăt!ru$ ta%e$

1Cantitatea udec!ţilor

Uni3er#a$eParticu$are

*ingu$are

H Calitatea :elaţia

Afir"ati3e ateg!rice 'egati3e I!tetice Infinite Di#juncti3e

0odalitatea

Pr!%$e"atice A#ert!rice A!dictice

?B 90@ Ciindcă acea#tă î"ărţire are #ă #e a%ată în une$e uncte, deşi nu e#enţia$e, de $ate+nica !%işnuită a $!gicieni$!r, ?A =1@ ur"ăt!are$e !%#er3aţii nu 3!r fi inuti$e î"!tri3a uneine$iniştit!are neînţe$egeri/

1/ !gicienii #un cu dret cu3:nt că, dacă ţine" #ea"a de f!$!#irea judecăţi$!r înraţi!na"ente, ute" trata judecăţi$e #ingu$are $a fe$ ca e ce$e uni3er#a$e/ Din cau&ă că n-au nici! #feră, redicatu$ $!r nu !ate fi ra!rtat nu"ai $a ce3a care e#te curin# în c!ncetu$ de #u%iect,iar de $a re#t #ă fie ec$u#/ E$ e 3a$a%i$ deci de#re ace$ c!ncet fără eceţie, ca şi c:nd ar fi3!r%a de un c!ncet uni3er#a$ 3a$a%i$, care ar a3ea ! #feră entru a$ cărei întreg înţe$e# ar fi3a$a%i$ redicatu$/ Dacă, di"!tri3ă, c!"ară" ! judecată #ingu$ară cu una uni3er#a$ă, nu"ai cutit$u$ de cun!aştere şi din unctu$ de 3edere a$ cantităţii, atunci ea #e ra!rtea&ă $a acea#ta ca

* ifra ace#tui aragraf a f!#t adăugată în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/52



unitatea $a infinitate şi e#te deci în #ine în#ăşi e#enţia$ di#tinctă de ea/ Prin ur"are, dacă c!n#ider! judecată #ingu$ară 7udicium singulare9, nu nu"ai cu ri3ire $a 3a$a%i$itatea ei internă, ci şi cacun!ştinţă în genere, din unctu$ de 3edere a$ cantităţii e care ! are în c!"araţie cu a$tecun!ştinţe, ea e#te fără înd!ia$ă diferită de judecăţi$e uni3er#a$e 7udicia communia9 şi "erită un$!c #ecia$ într-un ta%e$ c!"$et a$ "!"ente$!r g:ndirii în genere 2deşi, de#igur, nu în $!gica$i"itată nu"ai $a f!$!#irea ?B 9=@ judecăţi$!r c!n#iderate în ra!rturi$e $!r recir!ce6/

H/ T!t a#tfe$, într-! $!gică tran#cendenta$ă tre%uie #ă "ai di#tinge" udec!ţile in&inite dece$e a&irmati'e, deşi în $!gica genera$ă ce$e dint:i #unt u#e cu dret cu3:nt $a un $!c cu ce$e dinur"ă şi nu c!n#tituie ! #u%di3i&iune #ecia$ă/ ?A =H@ !gica genera$ă face a%#tracţie de !ricec!nţinut a$ redicatu$ui 2c+iar dacă e negati36 şi c!n#ideră nu"ai fatu$, dacă e$ e#te atri%uit#u%iectu$ui #au îi e#te !u#/ !gica tran#cendenta$ă în#ă c!n#ideră judecata şi duă 3a$!area #auc!nţinutu$ ace#tei afir"aţii $!gice cu ajut!ru$ unui redicat nu"ai negati3 şi cercetea&ă a3antaju$ e care-$ r!cură acea#tă afir"aţie cu ri3ire $a întreaga cun!ştinţă/ Dacă aş fi #u# de#re #uf$etcă nu e#te "urit!r, aş fi î"iedicat rintr-! judecată negati3ă ce$ uţin ! er!are/ Dar rin judecata #uf$etu$ e#te ne"urit!r a" afir"at de fat, ce-i dret din unctu$ de 3edere a$ f!r"ei$!gice, că a" u# #uf$etu$ în #fera ne$i"itată a fiinţe$!r ne"urit!are/ u" din t!ată #fera de fiinţe !#i%i$e ceea ce e "urit!r curinde ! arte, iar ceea ce e ne"urit!r cea$a$tă arte, rin judecata"ea nu a" #u# dec:t că #uf$etu$ e#te unu$ din "u$ţi"ea infinită de $ucruri care ră":n duă cea" dat $a ! arte t!t ce e "urit!r/ Prin acea#ta în#ă #fera infinită a întregu$ui !#i%i$ e#te într-at:t$i"itată, înc:t ceea ce e "urit!r e #earat de ea şi ?B 98@ #uf$etu$ e#te u# în re#tu$ #aţiu$ui dincurin#u$ ei/ Dar ace#t #aţiu ră":ne, duă acea#tă ec$udere, încă t!t infinit, şi "u$te ărţi !t fiîncă $uate, fără ca rin acea#ta c!ncetu$ de ?A =@ #uf$et #ă crea#că c:tuşi de uţin şi #ă fiedeter"inat afir"ati3/ Ace#te judecăţi, infinite cu ri3ire $a #fera $!gică, #unt deci în rea$itatenu"ai $i"itati3e cu ri3ire $a c!nţinutu$ cun!ştinţei în genere, şi ca atare e$e tre%uie !"i#e dinta%e$u$ tran#cendenta$ a$ tutur!r "!"ente$!r g:ndirii în judecăţi, fiindcă funcţia e care inte$ectu$! eercită aici !ate e3entua$ #ă fie i"!rtantă în c:"u$ cun!ştinţei $ui ure a priori/

/ T!ate ra!rturi$e g:ndirii în judecăţi #unt ra!rturi a6 a$e redicatu$ui faţă de #u%iect %6 a$e rinciiu$ui faţă de c!n#ecinţă c6 a$e cun!aşterii di3i&ate şi a$e tutur!r "e"%ri$!rdi3i&iunii între ei/ ;n ri"a #ecie de judecăţi #unt c!n#iderate nu"ai d!uă c!ncete, în a d!ua,d!uă judecăţi, în a treia, "ai "u$te judecăţi în ra!rtu$ $!r recir!c/ Oudecata i!tetică dacăei#tă ! dretate erfectă, răufăcăt!ru$ inc!rigi%i$ 3a fi ede#it, c!nţine r!riu-&i# ra!rtu$ ad!uă judecăţi ei#tă ! dretate erfectă şi răufăcăt!ru$ inc!rigi%i$ 3a fi ede#it/ Ră":ne nedeci#dacă ace#te d!uă judecăţi #unt ade3ărate în #ine/ ;n acea#tă judecată nu e g:ndită dec:tc!n#ecinţa/ ;n #f:rşit, judecata di#juncti3ă ?B 99@ curinde un ra!rt între d!uă #au "ai "u$te judecăţi între e$e, dar nu un ra!rt de c!n#ecinţă, ci unu$ de !!&iţie $!gică, întruc:t #fera uneiaec$ude e cea a ce$ei$a$te dar ea curinde t!t!dată un ra!rt de c!"unitate, întruc:t î"reunăe$e u"$u #fera cun!ştinţei r!riu-&i#e acea#tă judecată i"$ică deci ?A =@ un ra!rt între ărţi$e #ferei unei cun!ştinţe, fiindcă #fera fiecărei ărţi e#te c!"$e"entară #ferei ce$ei$a$te înra!rt cu an#a"%$u$ cun!ştinţei di3i&ate dacă #un, de ee"$u, $u"ea ei#tă fie rintr-!înt:"$are !ar%ă, fie rintr-! nece#itate internă, fie rintr-! cau&ă eternă, fiecare din ace#te judecăţi !cuă ! arte din #fera cun!ştinţei !#i%i$e de#re ei#tenţa unei $u"i în genere, iar t!ateî"reună întreaga #feră/ A ec$ude cun!ştinţa din una din ace#te #fere în#ea"nă a ! une în unadin ce$e$a$te, şi, di"!tri3ă, a ! une într-! #feră în#ea"nă a ! ec$ude din ce$e$a$te/ ;ntr-! judecată di#juncti3ă ei#tă deci ! anu"ită c!"unitate a cun!ştinţe$!r, care c!n#tă în fatu$ că e$e#e ec$ud recir!c une$e e a$te$e, t!tuşi deter"ină rin acea#ta "n "ntreg 7im Gan#en9 cun!ştinţaade3ărată rin fatu$ că, $uate î"reună, e$e c!n#tituie întregu$ c!nţinut a$ unei cun!ştinţe unicedate/ 'u"ai acea#ta gă#e#c nece#ar #ă re"arc aici cu ri3ire $a ce$e ce 3!r ur"a/

/ (!da$itatea judecăţi$!r e#te ! funcţie a $!r cu t!tu$ #ecia$ă, ?B 1..@ care are caracteru$di#tincti3 că nu c!ntri%uie cu ni"ic $a c!nţinutu$ judecăţii 2căci în afară de cantitate, ca$itate şire$aţie nu "ai e#te ni"ic care #ă f!r"e&e c!nţinutu$ unei judecăţi6, ci ri3eşte nu"ai 3a$!areac!u$ei în ra!rt cu g:ndirea în genere/ Oudecăţi$e problematice #unt ace$ea în care afir"area #au

negarea #e ad"ite ca nu"ai posibil! 2ar%itrară6 asertorice - în care e$e #unt c!n#iderate ca reale53



2ade3ărate6 ?A =L@ apodictice 5 în care #unt ri3ite ca necesare>/ A#tfe$ ce$e d!uă judecăţi, a$căr!r ra!rt c!n#tituie judecata i!tetică 7antecedens şi conse?uens9 şi în a căr!r acţiunerecir!că c!n#tă judecata di#juncti3ă 2"e"%ri ai di3i&iunii6, nu #unt a"%e$e dec:t r!%$e"atice/;n ee"$u$ de "ai #u# ei#tă ! dretate erfectă, judecata nu e r!nunţată a#ert!ric, ci e g:nditănu"ai ca ! judecată ar%itrară, e care e !#i%i$ ca cine3a #-! accete, şi nu"ai c!n#ecinţa e#tea#ert!rică/ De aceea, a#tfe$ de judecăţi !t fi şi 3ădit fa$#e, şi t!tuşi, $uate ca r!%$e"atice, #ă fie

c!ndiţii a$e cun!aşterii ade3ăru$ui/ A#tfe$ judecata lumea e6ist! printr5o "nt%mplare oarb! are în judecata di#juncti3ă ! #e"nificaţie nu"ai r!%$e"atică, anu"e că cine3a ar utea #ă acceteacea#tă judecată e3entua$ entru ?B 1.1@ ! c$iă, şi #er3eşte t!tuşi 2ca indicaţie a dru"u$ui greşitîn nu"ăru$ tutur!r dru"uri$!r care !t fi ur"ate6 #re a gă#i e cea ade3ărată/ Oudecata r!%$e"atică e#te deci aceea care nu eri"ă dec:t !#i%i$itatea $!gică 2care nu e !%iecti3ă6,adică ! a$egere $i%eră de a ad"ite 3a$a%i$itatea unei a#tfe$ de judecăţi, ! #i"$ă ad"itere ar%itrarăa ei în inte$ect/ Oudecata a#ert!rică eri"ă rea$itatea #au ade3ăru$ $!gic a#tfe$, într-unraţi!na"ent i!tetic ?A =0@ antecedentu$ e#te în "aj!ră r!%$e"atic, în "in!ră a#ert!ric, şi aratăcă judecata e#te $egată cu inte$ectu$ !tri3it $egi$!r ace#tuia/ Oudecata a!dictică g:ndeşte e ceaa#ert!rică deter"inată de ace#te $egi a$e inte$ectu$ui în#uşi şi rin ur"are ca afir":nd a priori eaeri"ă a#tfe$ ! nece#itate $!gică/ Ciindcă aici t!tu$ #e înc!r!rea&ă gradat inte$ectu$ui, aşa înc:tn!i judecă" "ai înt:i ce3a în "!d r!%$e"atic, a!i ad"ite" ace#t ce3a ca ade3ărat şi în "!da#ert!ric, în #f:rşit, afir"ă" că e $egat in#eara%i$ cu inte$ectu$, cu a$te cu3inte ca nece#ar şia!dictic, ute" nu"i ace#te trei funcţii a$e "!da$ităţii şi t!t at:tea "!"ente a$e g:ndirii îngenere/

?B 1.H@ DESPRE )IRUL CONDUCĂTOR ÎN DESCOPERIREATUTUROR CONCEPTELOR PURE ALE INTELECTULUI

*ecţiunea a treia

_ 1./> DE*PRE 'EPTEE PURE AE I'TEETUUI *AU ATE4RII

Aşa cu" #-a #u# de "ai "u$te !ri, $!gica genera$ă face a%#tracţie de întregu$ c!nţinut a$cun!ştinţei şi aşteată #ă i #e dea de a$tunde3a, fie de !riunde, rere&entări, entru a $e tran#f!r"a"ai înt:i în c!ncete, ceea ce #e face ana$itic/ Di"!tri3ă, !gica tran#cendenta$ă are în faţa eiun di3er# a$ #en#i%i$ităţii a priori e care i-$ !feră E#tetica ?A ==@ tran#cendenta$ă, entru a dac!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui ! "aterie, iară care e$e ar fi $i#ite de !rice c!nţinut, ar fi decia%#!$ut g!a$e/ *aţiu$ şi ti"u$ c!nţin un di3er# a$ intuiţiei ure a priori, dar aarţin t!tuşic!ndiţii$!r receti3ităţii #i"ţirii n!a#tre, c!ndiţii care nu"ai e$e îi er"it #ă ri"ea#cărere&entări de#re !%iecte şi care, rin ur"are, tre%uie #ă afecte&e t!tdeauna şi c!ncetu$ $!r/Dar #!ntaneitatea g:ndirii n!a#tre rec$a"ă ca ace#t di3er# #ă fie "ai înt:i, într-un anu"it "!d, arcur#, accetat şi $egat, entru a face din e$ ! cun!ştinţă/ 'u"e#c acea#tă acţiune #inte&ă/

?B 1.@ Dar rin sinte#! înţe$eg, în #en#u$ ce$ "ai genera$ a$ ace#tui cu3:nt, acţiunea de aadăuga une$e $a a$te$e di3er#e rere&entări şi de a c!ncee di3er#itatea $!r într-! cun!ştinţă/ a#tfe$ de #inte&ă e#te ură dacă di3er#u$ nu e dat e"iric, ci a priori 2ca ce$ care e#te dat în #aţiuşi ti"6/ Anteri!r !ricărei ana$i&e a rere&entări$!r n!a#tre, ace#tea tre%uie #ă fie "ai înt:i date,şi, "n ce pri'e$te conţinutul , nici un c!ncet nu #e !ate naşte ana$itic/ Dar #inte&a unui di3er#2dat e"iric #au a priori6 r!duce "ai înt:i ! cun!ştinţă care, ce-i dret, !ate fi $a înceut încăgr!#!$ană şi c!nfu&ă, deci are ne3!ie de ana$i&ă #inte&a e#te t!tuşi aceea care adună r!riu-&i#e$e"ente$e în cun!ştinţe şi $e reuneşte într-un ?A =8@ c!nţinut anu"it ea e#te deci ri"u$ $ucru

> a şi c:nd g:ndirea, în ri"u$ ca&, ar fi ! funcţie a intelectului, în a$ d!i$ea, a udec!ţii, în a$ trei$ea, a raţiunii/ !%#er3are care 3a fi c$arificată a%ia în ce$e ce ur"ea&ă/

* ifra ace#tui aragraf a f!#t adăugată în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/54



căruia tre%uie #ă-i ac!rdă" atenţie, c:nd 3re" #ă judecă" de#re !riginea ri"ă a cun!aşteriin!a#tre/

*inte&a în genere e#te, cu" 3!" 3edea "ai t:r&iu, #i"$u$ efect a$ i"aginaţiei, a$ uneifuncţii !ar%e, dar indi#en#a%i$e a #uf$etu$ui, fără care nu a" a3ea nici!dată şi niciunde !cun!aştere, dar de care nu"ai rare!ri #unte" c!nştienţi/ Dar a aduce acea#tă #inte&ă la conceptee#te ! funcţie care aarţine inte$ectu$ui şi rin care e$ ne r!cură "ai înt:i cun!ştinţă în înţe$e#u$

r!riu a$ ace#tui cu3:nt/?B 1.@ Sinte#a ură, repre#entat! "n "!d general , dă c!ncetu$ ur a$ inte$ectu$ui/ Prinacea#tă #inte&ă înţe$eg în#ă e aceea care #e înte"eia&ă e un rinciiu a$ unităţii #intetice a priori a#tfe$, nu"ărarea n!a#tră 2acea#ta #e !%#er3ă înde!#e%i c:nd e 3!r%a de nu"ere "ai "ari6e#te ! #inte&ă care #e efectuea&ă dup! concepte, fiindcă are $!c duă un rinciiu c!"un a$unităţii 2de ee"$u, a$ decadei6/ *u% ace#t c!ncet, unitatea în #inte&a di3er#u$ui de3ine decinece#ară/

Di3er#e rere&entări #unt redu#e ana$itic $a un c!ncet 2r!%$e"ă de#re care tratea&ă$!gica genera$ă6/ Dar $!gica tran#cendenta$ă ne în3aţă nu cu" #ă reduce" rere&entări$e $ac!ncete, ci sinte#a pur! a rere&entări$!r/ Pri"u$ $ucru care tre%uie #ă ne fie dat entru ca !cun!aştere a priori a tutur!r !%iecte$!r #ă de3ină !#i%i$ă e#te di'ersul intuiţiei ure ?A =9@ a$d!i$ea e#te sinte#a ace#tui di3er# rin i"aginaţie, dar ea nu dă încă nici ! cun!ştinţă/ !ncete$ecare dau ace#tei #inte&e ure unitate şi c!n#tau nu"ai în rere&entarea ace#tei unităţi #inteticenece#are adaugă a$ trei$ea $ucru $a cun!aşterea unui !%iect care #e re&intă e$e #e înte"eia&ă einte$ect/

Aceeaşi funcţie care dă diferite$!r rere&entări unitate într-! udecat! ?B 1.L@ c!nferăunitate şi #i"$ei #inte&e de diferite rere&entări într-! intuiţie, unitate care, în genera$ 3!r%ind, #enu"eşte c!ncet ur a$ inte$ectu$ui/ Ace$aşi inte$ect deci, şi anu"e rin ace$eaşi acte rin care a r!du# în c!ncete, cu ajut!ru$ unităţii ana$itice, f!r"a $!gică a unei judecăţi, intr!duce cuajut!ru$ unităţii #intetice a di3er#u$ui care #e gă#eşte în intuiţia în genere şi în rere&entări$e $ui unc!nţinut tran#cendenta$ de aceea e$e #e nu"e#c c!ncete ure a$e inte$ectu$ui, care #e ra!rtea&ăa priori $a !%iecte, ceea ce nu !ate face $!gica genera$ă/

;n fe$u$ ace#ta, ei#tă eact at:tea c!ncete ure a$e inte$ectu$ui care #e ra!rtea&ă a priori$a !%iecte a$e intuiţiei în genere c:te funcţii $!gice ei#tau în t!ate judecăţi$e !#i%i$e în ta%e$u$ recedent căci funcţii$e a"intite eui&ea&ă c!"$et inte$ectu$ şi îi "ă#!ară în întregi"ecaacitatea/ !" nu"i ace#te c!ncete, duă Ari#t!te$, ?A 8.@ categorii, întruc:t intenţia n!a#trăe#te $a !rigini identică în t!tu$ cu a #a, deşi în rea$i&are #e îndeărtea&ă f!arte "u$t de ea/

?B 1.0@ Ta%e$u$ categ!rii$!r

1 H AE A'TITFNII AE AITFNII Lnitate :ealitate

8luralitate egaţieBotalitate Dimitaţie

AE REANIEI

4le Inerenţei $i Sub#istenţei 7substantia et accidens9 4le Cau#alit!ţii $i /ependenţei 2cau&ă şi efect6 4le Comunit!ţii 2acţiune recir!că între acti3 şi a#i36

55



AE (DAITFNII 8osibilitate - I"!#i%i$itate

E6istenţ! 5 '!nei#tenţă ecesitate 5 !ntingenţă

Acea#ta e#te deci $i#ta tutur!r c!ncete$!r !riginar ure a$e #inte&ei e care inte$ectu$ $ecurinde a priori în #ine şi în te"eiu$ căr!ra nu"ai e$ e#te un inte$ect ur, entru că nu"ai cuajut!ru$ $!r e$ !ate înţe$ege ce3a în di3er#u$ intuiţiei, adică !ate g:ndi un !%iect a$ ei/ Acea#tădi3i&iune e#te dedu#ă #i#te"atic dintr-un rinciiu c!"un, anu"e din ?A 81@ facu$tatea de a judeca 2care e#te t!tuna cu facu$tatea de a g:ndi6, şi nu #-a nă#cut ra#!dic dintr-! cercetare,întrerin#ă $a înt:"$are, a c!ncete$!r ure, de a căr!r enu"erare c!"$etă ?B 1.=@ nu ute" finici!dată #iguri, fiindcă #unt #ta%i$ite nu"ai rin inducţie, fără a ne g:ndi că e ca$e inducti3ă nu#e c!ncee nici!dată de ce t!c"ai ace#te c!ncete şi nu a$te$e aarţin inte$ectu$ui ur/ A f!#t un $an de"n de un %ăr%at er#icace ca Ari#t!te$ ace$a de a căuta #ă #ta%i$ea#că ace#te c!ncetefunda"enta$e/ Dar fiindcă nu a3ea nici un rinciiu, e$ $e-a adunat în gra%ă, aşa cu" i #e re&entau, şi a adunat "ai înt:i &ece din e$e, e care $e-a nu"it categorii 2redica"ente6/ Peur"ă, a cre&ut #ă "ai fi gă#it a$te cinci, e care $e-a adăugat $a ce$e$a$te #u% nu"e$e de !#tredica"ente/ T!tuşi, ta%e$u$ $ui nu a ră"a# "ai uţin inc!"$et/ ;n afară de acea#ta, #e "aigă#e#c rintre e$e şi c:te3a "!duri a$e #en#i%i$ităţii ure 7?uando, ubi, situs, de a#e"enea, prius, simul9 şi unu$ e"iric 7motus9, care nu aarţin c:tuşi de uţin ace#tui regi#tru genea$!gic a$inte$ectu$ui #au #unt enu"erate în e$ şic!ncete$e deri3ate rintre c!ncete$e !riginare 7actio, passio9, iar une$e dintre ace#tea din ur"ă $i#e#c cu t!tu$/

;n $egătură cu ace#tea din ur"ă, tre%uie #ă "ai n!tă" categ!rii$e, ca ade3ărate$e concepteoriginare a$e inte$ectu$ui ur, îşi au şi conceptele lor deri'ate t!t at:t de ure, care nu !t fi c:tuşide uţin !"i#e într-un #i#te" c!"$et de fi$!#!fie tran#cendenta$ă, ?A 8H@ dar eu !t fi "u$ţu"itcu #i"$a $!r "enţi!nare în$r-! încercare ur critică/

?B 1.8@ Cie-"i îngăduit #ă nu"e#c ace#te c!ncete ure, dar deri3ate a$e inte$ectu$ui predicabilii inte$ectu$ui ur 2în !!&iţie cu redica"ente$e6/ Dacă a3e" c!ncete$e !riginare şi ri"iti3e, #e !t adăuga uş!r ce$e deri3ate şi #u%a$terne, şi ar%!re$e genea$!gic a$ inte$ectu$ui ur#e !ate &ugră3i c!"$et/ u" eu a" a face aici nu cu eecutarea integra$ă a #i#te"u$ui, ci nu"aicu rinciii$e nece#are unui #i#te", î"i re&er3 c!"$etarea entru ! a$tă $ucrare/ Dar ute"atinge de#tu$ de uş!r ace#t #c!, dacă $uă" tratate$e !nt!$!gice şi #u%!rd!nă", de ee"$u,categ!riei cau&a$ităţii redica%i$ii f!rţei, acţiunii, a#iunii categ!riei c!"unităţii < e cei ai re&enţei, re&i#tenţei redica"ente$!r "!da$ităţii < redica%i$ii naşterii, "!rţii, #c+i"%ării etc/ateg!rii$e c!"%inate cu modurile 7modis9 #en#i%i$ităţii ure #au c+iar între e$e dau un "arenu"ăr de c!ncete deri3ate a priori a $e n!ta şi eune, e c:t !#i%i$ integra$, ar fi ! "uncăuti$ă şi nu ne$ăcută, dar de care ne ute" di#en#a aici/

(ă di#en#e& înadin# de a da definiţii$e ace#t!r categ!rii în ace#t tratat, deşi #unt în !#e#ia $!r/ !i ana$i&a, în ce$e ce ur"ea&ă, ace#te c!ncete ?A 8@ în "ă#ura în care e#te nece#ar?B 1.9@ în $egătură cu te!ria "et!dei e care ! e$a%!re&/ ;ntr-un #i#te" a$ raţiunii ure, e$e "i-ar utea fi cerute cu t!t dretu$ dar aici e$e ar di#trage atenţia de $a r!%$e"a rincia$ă a cercetării, r!3!c:nd înd!ie$i şi !%iecţii e care $e ute" f!arte %ine a":na entru a$tă !ca&ie, fără a dăunacu ce3a #c!u$ui e#enţia$/ Din uţinu$ e care $-a" #u# în acea#tă ri3inţă, re&u$tă t!tuşi c$ar căun 3!ca%u$ar c!"$et, cu t!ate e$icaţii$e nece#are, nu nu"ai că e#te !#i%i$, dar e#te şi uş!r defăcut/ Acu" ru%rici$e ei#tă e ne3!ie nu"ai #ă $e u"$e", şi ! t!ică #i#te"atică, cu" e cea defaţă, nu îngăduie #ă greşi" $!cu$ care #e cu3ine fiecărui c!ncet, şi t!t!dată #ă re"arcă" uş!r$!cu$ ră"a# încă g!$/

_11>

* *ecţiuni$e _11 şi _1H nu figurea&ă în ediţia I a Critica raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/56



!%iect ca di3i&i%i$ şi a#tfe$, aşa recu", în ri"u$ ca&, "e"%rii di3i&iunii #e ec$ud unu$ e a$tu$şi #unt t!tuşi uniţi într-! #feră, t!t a#tfe$, în ca&u$ a$ d!i$ea, e$ îşi rere&intă ărţi$e ca fiind fiecare2ca #u%#tanţe6 ! ei#tenţă indeendentă de aceea a ce$!r$a$te şi t!tuşi ca unită într-un t!t/

_1H

Dar în fi$!#!fia tran#cendenta$ă a ce$!r 3ec+i #e "ai gă#eşte un cait!$ care curindec!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui, care fără a fi nu"ărate rintre categ!rii, t!tuşi, duă ei, tre%uiau#ă fie 3a$a%i$e ca c!ncete a priori de#re !%iecte dar în ace#t ca& e$e ar în"u$ţi nu"ăru$categ!rii$!r, ceea ce nu #e !ate/ Ace#te c!ncete #unt eri"ate de judecata at:t de ce$e%ră $a#c!$a#tici ?uodlibet ens est unum, 'erum, bonum/ Deşi f!$!#irea ace#tui rinciiu cu ri3ire $ac!n#ecinţe 2care dădeau judecăţi ec$u#i3 taut!$!gice6 a du# $a c!n#ecinţe "i&era%i$e, a#tfe$ că şiîn ti"uri$e "!derne #e !%işnuieşte a-$ ad"ite în "etafi&ică ar!ae nu"ai din %ună-cu3iinţă,t!tuşi ! idee care #-a "enţinut at:ta 3re"e, !ric:t de 3idă ar ărea că e#te, "erită t!tdeauna !cercetare a !riginii ei şi ju#tifică re#uunerea că îşi are rinciiu$ într-! regu$ă !arecare ainte$ectu$ui, rinciiu care, cu" #e înt:"$ă ade#ea, a f!#t greşit interretat/ Ace#te retin#e redicate tran#cendenta$e ?B 11@ a$e lucrurilor nu #unt a$tce3a dec:t eigenţe $!gice şi criteriia$e !ricărei cunoa$teri a lucrurilor în genere şi un $a %a&a ei categ!rii$e cantităţii, anu"e a$eunit!ţii, pluralit!ţii $i totalit!ţii/ 'u"ai că ace#te categ!rii, care tre%uiau #ă fie c!n#iderate r!riu-&i# ca "ateria$, ca aarţin:nd !#i%i$ităţii $ucruri$!r în#e$e, erau în rea$itate f!$!#ite de cei3ec+i în înţe$e# f!r"a$, ca aarţin:nd eigenţei $!gice cu ri3ire $a !rice cun!ştinţă, făc:ndi"rudent din ace#te criterii a$e g:ndirii în#uşiri a$e $ucruri$!r în e$e în#e$e/ ;n !rice cun!aştere aunui !%iect #e gă#eşte unitatea c!ncetu$ui, e care ! ute" nu"i unitate calitati'!, întruc:t rinacea#ta nu e g:ndită dec:t unitatea an#a"%$u$ui di3er#u$ui cun!ştinţe$!r, ca" cu" e#te unitateate"ei într-! dra"ă, cu3:ntare, fa%u$ă/ ;n a$ d!i$ea r:nd, ade'!rul cu ri3ire $a c!n#ecinţe/ u c:t#e !t trage "ai "u$te c!n#ecinţe ade3ărate dintr-un c!ncet dat, cu at:t ei#tă "ai "u$te indiciia$e rea$ităţii $ui !%iecti3e/ Acea#ta ar utea fi nu"ită pluralitatea calitati'! a criterii$!r careaarţin unui c!ncet ca unui rinciiu c!"un şi care nu #unt g:ndite în e$ ca ! "ări"e/ ;n #f:rşit,în a$ trei$ea r:nd, per&ecţiunea, care c!n#tă în fatu$ că, $a r:ndu$ ei, acea#tă $ura$itate e#teredu#ă, întreagă, $a unitatea c!ncetu$ui şi c!nc!rdă în t!tu$ şi ec$u#i3 cu acea#ta e ceea ce ute" nu"i integralitate calitati'! 2t!ta$itate6/ De unde #e 3ede c$ar ?B 11L@ că ace#te criterii$!gice a$e !#i%i$ităţii cun!aşterii în genere nu tran#f!r"ă aici ce$e trei categ!rii a$e cantităţii, încare unitatea în r!ducerea cuantu"u$ui tre%uie ad"i#ă ca în genera$ !"!genă, #re a $ega şie$e"ente eterogene a$e cun!ştinţei într-! c!nştiinţă cu ajut!ru$ ca$ităţii unei cun!ştinţe $uată ca rinciiu/ A#tfe$, criteriu$ !#i%i$ităţii unui c!ncet 2nu a$ !%iectu$ui ei6 e#te definiţia în careunitatea c!ncetu$ui, ade'!rul a t!t ce !ate fi deri3at i"ediat din e$, în #f:rşit totalitatea a ceeace a f!#t #c!# din e$, c!n#tituie ceea ce-i nece#ar entru r!ducerea întregu$ui c!ncet a#tfe$, şicriteriul unei ipote#e c!n#tă în inte$igi%i$itatea principiului e6plicati' ad"i# #au în unitatea $ui2fără i!te&ă aui$iară6, în ade3ăru$ 2c!nc!rdanţa dintre e$ în#uşi şi eerienţă6 c!n#ecinţe$!r cetre%uie deri3ate din e$, şi, în #f:rşit, în integralitatea rinciiu$ui e$icati3 în ra!rt cu ace#tec!n#ecinţe, care nu #e ra!rtea&ă $a ni"ic "ai "u$t #au "ai uţin dec:t a f!#t ad"i# în i!te&ă,dar care rer!duc ana$itic a posteriori ceea ce fu#e#e g:ndit #intetic a priori şi c!nc!rdă întruacea#ta/ A#tfe$, cu c!ncete$e de unitate, ade3ăr şi erfecţiune, ta%e$u$ tran#cendenta$ a$categ!rii$!r nu #e c!"$etea&ă c:tuşi de uţin, ca şi c:nd ar fi deficient, ci nu"ai întruc:t ra!rtu$ace#t!r c!ncete faţă de !%iecte ?B 110@ e#te dat cu t!tu$ $a ! arte, f!$!#irea $!r e#te #uu#ăregu$i$!r $!gice genera$e a$e ac!rdu$ui cun!ştinţei cu ea în#ăşi/

?A 8@ ANALITICA TRANSCENDENTALĂ

Capitolul al doilea58



DESPRE DEDUCŢIA CONCEPTELOR PURE ALEINTELECTULUI

*ecţiunea înt:i

_ 1/

>

DE*PRE PRI'IPIIE U'EI DEDUNIITRA'*E'DE'TAE ;' 4E'ERE

:nd 3!r%e#c de#re dreturi şi u&urări, juri#c!n#u$ţii di#ting, într-un $itigiu, c+e#tiuneade dret 7?uid uris9 de c+e#tiunea de fat 7?uid &acti9 şi, cer:nd de $a a":nd!uă d!3adă, einu"e#c d!3ada înt:i e aceea care tre%uie #ă eună dretu$ #au c+iar $egiti"itatea retenţiei,deducţia/ '!i ne #er3i" de ! "u$ţi"e de c!ncete e"irice, fără a fi c!ntra&işi de ni"eni, şi necrede" îndretăţiţi, c+iar şi fără deducţie, #ă $e atri%ui" un #en# şi ! #e"nificaţie i"aginară,fiindcă a3e" t!tdeauna $a înde":nă ?B 11=@ eerienţa entru a de"!n#tra rea$itatea $!r!%iecti3ă/ Ei#tă în#ă şi c!ncete u&urate, ca &ericirea, soarta, care circu$ă, ce-i dret, cuindu$genţă ar!ae genera$ă, dar care t!tuşi un une!ri r!%$e"a ?uid urisW Deducţia $!r duce $a"are încurcătură, întruc:t nu #e !ate ?A 8L@ in3!ca nici un rinciiu juridic reci#, nici dineerienţă, nici din raţiune, care #ă-i ju#tifice c$ar f!$!#irea/

Dar rintre di3er#e$e c!ncete care c!n#tituie ţe#ătura f!arte c!"$icată a cun!aşterii!"eneşti, ei#tă une$e care #unt "enite f!$!#irii ure a priori 2cu t!tu$ indeendent de !riceeerienţă6 şi a căr!r ju#tificare are t!tdeauna ne3!ie de ! deducţie fiindcă entru ju#tificareaunei a#tfe$ de f!$!#iri d!3e&i$e din eerienţă nu #unt #uficiente, t!tuşi tre%uie #ă şti" cu" #e !tra!rta ace#te c!ncete $a !%iecte, e care nu $e iau din nici ! eerienţă/ Eu nu"e#c, rinur"are, e$icaţia "!du$ui cu" c!ncete #e !t ra!rta a priori $a !%iecte deducţia $!rtranscendental! şi ! di#ting de deducţia empiric!, care arată "!du$ cu" un c!ncet a f!#td!%:ndit rin eerienţă şi rin ref$ecţie a#ura ei, şi care, rin ur"are, nu ri3eşte $egiti"itatea,ci fatu$ din care a re&u$tat !#e#iunea $ui/

?B 118@ A3e" acu" d!uă fe$uri de c!ncete cu t!tu$ di#tincte, care t!tuşi au c!"un fatu$că a":nd!uă #e ra!rtea&ă t!ta$ a priori $a !%iecte, anu"e c!ncete$e de #aţiu şi ti" ca f!r"ea$e #en#i%i$ităţii şi categ!rii$e ca c!ncete a$e inte$ectu$ui/ A 3!i #ă încercă" ! deducţie e"iricăa $!r ar fi ! "uncă cu t!tu$ &adarnică, de!arece caracteri#tica naturii $!r ?A 80@ c!n#tă t!c"ai înfatu$ că e$e #e ra!rtea&ă $a !%iecte$e $!r, fără #ă fi î"ru"utat ce3a din eerienţă entrurere&entarea $!r/ Dacă deci ! deducţie a ace#t!r c!ncete e#te nece#ară, ea 3a tre%ui #ă fiet!tdeauna tran#cendenta$ă/

T!tuşi, ace#t!r c!ncete, ca !ricărei cun!aşteri, $i #e !ate căuta, dacă nu rinciiu$ !#i%i$ităţii $!r, ce$ uţin cau&e$e !ca&i!na$e a$e r!ducerii $!r în eerienţă/ I"re#ii$e #i"ţuri$!r!feră ri"u$ ri$ej de a de#făşura t!ată facu$tatea de cun!aştere cu ri3ire $a e$e şi de a rea$i&aeerienţa, care c!nţine d!uă e$e"ente f!arte diferite, anu"e o materie entru cun!aşterea din#i"ţuri şi ! anu"ită &orm! de a ! !rd!na din i&3!ru$ intern a$ intuirii şi g:ndirii ure şi care #unt u#e "ai înt:i în funcţie şi r!duc c!ncete cu ri$eju$ i"re#ii$!r/ a#tfe$ de in3e#tigare a ri"e$!r #trăduinţe a$e facu$tăţii n!a#tre de cun!aştere, ?B 119@ entru a ne ridica de $a erceţii articu$are $a c!ncete genera$e, re&intă fără înd!ia$ă ! "are uti$itate, şi ! dat!ră" renu"itu$ui!c5e, care ce$ dint:i i-a de#c+i# ca$ea/ 'u"ai că ! deducţie a c!ncete$!r ure a priori nu !atefi rea$i&ată nici!dată în c+iu$ ace#ta, căci ea nu #e gă#eşte în nici un ca& e acea#tă ca$e, fiindcă,în ce ri3eşte f!$!#irea $!r 3iit!are, care tre%uie #ă fie cu t!tu$ indeendentă de eerienţă, e$etre%uie #ă re&inte un certificat de naştere cu t!tu$ a$tu$ dec:t e#te ce$ a$ !riginii din eerienţă/!i nu"i deci acea#tă încercare de deri3are ?A 8=@ fi&i!$!gică, care nu !ate fi nu"ită nicidecu" r!riu-&i# deducţie, fiindcă ri3eşte ! ?uaestio &acti, e$icare a posesiunii unei cun!ştinţe ure/E#te e3ident, rin ur"are, că nu !ate ei#ta de#re ace#te c!ncete dec:t ! deducţietran#cendenta$ă şi nicidecu" ! deducţie e"irică, şi că cea din ur"ă, cu ri3ire $a c!ncete$e

* ifra c!re#un&ăt!are ace#tei #ecţiuni a f!#t adăugată în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/59



ure a priori, nu :n#ea"nă dec:t tentati3e &adarnice, cu care #e !ate !cua nu"ai ace$a care nua #e#i&at natura cu t!tu$ articu$ară a ace#t!r cun!ştinţe/

Dar, deşi #e c!ncede că unicu$ "!d a$ unei deducţii !#i%i$e a cun!ştinţei ure a priorie#te ca$ea tran#cendenta$ă, t!tuşi nu re&u$tă din acea#ta că ea e#te at:t de a%#!$ut nece#ară/ A"ur"ărit "ai #u# c!ncete$e de #aţiu şi ti" cu ajut!ru$ unei deducţii tran#cendenta$e :nă $ai&3!are$e $!r şi a" e$icat şi deter"inat 3a$a%i$itatea $!r !%iecti3ă ?B 1H.@ a priori/ T!tuşi,

ge!"etria "erge #igur nu"ai e dru"u$ cun!ştinţe$!r a priori, fără a a3ea ne3!ie #ă #!$icitefi$!#!fiei certificat a#ura !riginii ure şi $egiti"e a c!ncetu$ui ei funda"enta$ de #aţiu/ Darf!$!#irea ace#tui c!ncet #e "ărgineşte în acea#tă ştiinţă nu"ai $a $u"ea #en#i%i$ă eternă cu ri3ire $a care #aţiu$ e f!r"a ură a intuiţiei ei, în care deci !rice cun!aştere ge!"etrică, fiindcă#e înte"eia&ă e intuiţie a priori, are e3idenţă i"ediată, în care !%iecte$e #unt date a priori 2în ce ri3eşte f!r"a6 ?A 88@ în intuiţie rin cun!aşterea în#ăşi/ Din c!ntră, cu conceptele pure aleintelectului aare ne3!ia indi#en#a%i$ă de a căuta deducţia tran#cendenta$ă nu nu"ai entru e$eîn#e$e, ci şi entru #aţiu/ u" redicate$e care #e atri%uie aici !%iecte$!r nu #unt redicate a$eintuiţiei şi #en#i%i$ităţii, ci a$e g:ndirii ure a priori, ace#te c!ncete #e ra!rtea&ă $a !%iecte îngenere fără nici ! c!ndiţie a #en#i%i$ităţii, şi cu", nefiind înte"eiate e eerienţă, e$e nu !tarăta în intuiţia a priori nici un !%iect e care #ă-şi înte"eie&e #inte&a anteri!r !ricăreieerienţe, şi rin ur"are nu nu"ai că deşteată %ănuie$i cu ri3ire $a 3a$a%i$itatea !%iecti3ă şi $a$i"ite$e f!$!#irii $!r, ci fac ec+i3!c şi ace$ concept de spaţiu, entru că #unt înc$inate #ă-$f!$!#ea#că dinc!$! de ?B 1H1@ c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e, din acea#tă cau&ă, a f!#t nece#ar #ădă" "ai #u# ! deducţie tran#cendenta$ă a $ui/ A#tfe$, citit!ru$ tre%uie #ă fie c!n3in# de a%#!$utanece#itate a unei a#tfe$ de deducţii tran#cendenta$e înainte de a fi făcut un #ingur a# în c:"u$raţiunii ure căci a$tfe$ e$ r!cedea&ă !r%eşte şi, duă ce a rătăcit în diferite fe$uri înc!ace şiînc!$!, tre%uie #ă #e înt!arcă iar $a ign!ranţa de $a care $eca#e/ Dar e$ tre%uie #ă 3adă, dea#e"enea, în rea$a%i$ c$ar dificu$tatea ine3ita%i$ă entru ca #ă nu #e $:ngă de !%#curitatea careîn3ă$uie ad:nc $ucru$ în#uşi #au #ă #e necăjea#că rea cur:nd cu ?A 89@ în$ăturarea !%#tac!$e$!r,fiindcă e 3!r%a fie de a a%and!na c!"$et t!ate retenţii$e raţiunii ure în d!"eniu$ ce$ "aiatrăgăt!r, anu"e ce$ care deăşeşte $i"ite$e !ricărei eerienţe !#i%i$e, fie de a erfecta acea#tăcercetare critică/

A" utut face "ai #u# c!nceti%i$, cu uţină trudă în ce ri3eşte c!ncete$e de #aţiu şiti", cu" e$e, ca cun!ştinţe a priori, tre%uie t!tuşi #ă #e ra!rte&e nece#ar $a !%iecte şi cu" fac !#i%i$ă ! cun!ştinţă #intetică a ace#t!r !%iecte, indeendent de !rice eerienţă/ Ciindcă nu"aicu ajut!ru$ un!r a#tfe$ de f!r"e a$e #en#i%i$ităţii un !%iect ne !ate aărea, adică !ate fi un!%iect a$ intuiţiei e"irice, #aţiu$ şi ti"u$ #unt intuiţii ure care c!nţin a priori c!ndiţia ?B 1HH@ !#i%i$ităţii !%iecte$!r ca fen!"ene, şi #inte&a în e$e are 3a$a%i$itate !%iecti3ă/

ateg!rii$e inte$ectu$ui, di"!tri3ă, nu ne re&intă de$!c c!ndiţii$e în care #unt date!%iecte în intuiţie rin ur"are, ne !t aărea, fireşte, !%iecte fără a tre%ui #ă #e ra!rte&e nece#ar$a funcţii a$e inte$ectu$ui şi deci fără ca ace#ta #ă c!nţină a priori c!ndiţii$e $!r/ De aceea, #ei3eşte aici ! dificu$tate ?A 9.@ e care nu a" înt:$nit-! în c:"u$ #en#i%i$ităţii, anu"e cu"condiţii subiecti'e ale g%ndirii !t a3ea 'alabilitate obiecti'!, adică #ă r!cure c!ndiţii$e !#i%i$ităţii !ricărei cun!aşteri a !%iecte$!r, căci fără funcţii$e inte$ectu$ui !t fi date fără înd!ia$ăfen!"ene în intuiţie/ Iau, de ee"$u, c!ncetu$ de cau&ă, care #e"nifică un "!d articu$ar a$#inte&ei, fiindcă $a ce3a 4 #e adaugă, c!nf!r" unei regu$i, ce3a cu t!tu$ diferit ;/ 'u e#te c$ar a priori entru ce fen!"ene$e ar tre%ui #ă c!nţină aşa ce3a 2căci eerienţe nu !t fi in3!cate cad!3adă, de!arece 3a$a%i$itatea !%iecti3ă a ace#tui c!ncet tre%uie #ă !ată fi de"!n#trată a prionri şi e deci a priori înd!ie$nic dacă un a#tfe$ de c!ncet nu e#te cu"3a 3id şi dacă înt:$neşte3re!dată un !%iect rintre fen!"ene/ E c$ar că !%iecte a$e intuiţiei #en#i%i$e ?B 1H@ tre%uie #ă fiec!nf!r"e c!ndiţii$!r f!r"a$e af$ate a priori în #i"ţire, entru că, a$tfe$, e$e n-ar fi !%iecte entrun!i dar că e$e tre%uie #ă fie şi c!nf!r"e c!ndiţii$!r de care are ne3!ie inte$ectu$ entru unitatea#intetică a g:ndirii, c!nc$u&ia ace#tei afir"aţii nu e at:t de uş!r de #e#i&at/ De!arece ar uteaf!arte %ine #ă ei#te fen!"ene a#tfe$ c!n#tituite, înc:t inte$ectu$ #ă nu $e gă#ea#că de$!c c!nf!r"e

c!ndiţii$!r unităţii $ui şi ca t!tu$ #ă #e af$e într-! a#tfe$ de c!nfu&ie înc:t, de ee"$u, în60



#ucce#iunea fen!"ene$!r #ă nu #e !fere ni"ic care #ă ne ună $a di#!&iţie ! regu$ă a #inte&ei şicare #ă c!re#undă rin ur"are c!ncetu$ui de cau&ă şi efect, aşa înc:t ace#t c!ncet ar fi cu t!tu$g!$, nu$ şi fără #en#/ u t!ate ace#tea, fen!"ene$e nu i-ar !feri "ai uţin ?A 91@ intuiţiei n!a#tre!%iecte, căci intuiţia nu are în nici un fe$ ne3!ie de funcţii$e g:ndirii/

Dacă ne-a" g:ndi #ă #căă" de !#tenea$a ace#t!r cercetări, #un:nd că eerienţa !ferăneîncetat ee"$e a$e unei a#tfe$ de regu$arităţi a fen!"ene$!r care dau #uficient ri$ej de a

etrage din ea c!ncetu$ de cau&ă şi de a 3erifica t!t!dată rin acea#ta 3a$a%i$itatea !%iecti3ă aunui a#tfe$ de c!ncet, nu !%#er3ă" cu" c!ncetu$ de cau&ă nu !ate #ă #e na#că în ace#t "!d, cică e$ ar tre%ui #au #ă fie înte"eiat cu t!tu$ a priori în inte$ect, #au #ă fie a%and!nat în întregi"e ca! #i"$ă +i"eră/ ?B 1H@ ăci ace#t c!ncet cere a%#!$ut ca ce3a 4 #ă fie a#tfe$ înc:t un a$tce3a ;#ă ur"e&e din e$ necesar şi dup! o regul! absolut uni'ersal!/ Cen!"ene$e !feră fără înd!ia$ăca&uri din care #e !ate #c!ate ! regu$ă duă care ce3a #e înt:"$ă de !%icei, dar nici!dată că e#tenecesar! c!n#ecinţa de aceea, #inte&ei dintre cau&ă şi efect îi e#te inerentă ! dignitate care nu !ate fi eri"ată e"iric, anu"e că efectu$ nu #e adaugă nu"ai $a cau&ă, ci că e u# de ea şire&u$tă din ea/ Uni3er#a$itatea rigur!a#ă a regu$ii nu e#te c:tuşi de uţin ! în#uşire a un!r regu$ie"irice, care rin inducţie nu !t d!%:ndi dec:t ! genera$itate ?A 9H@ c!"arati3ă, adică ! $argăa$ica%i$itate/ Dar f!$!#irea c!ncete$!r inte$ectua$e ure #-ar #c+i"%a cu t!tu$, dacă a" 3rea #ă $etrată" nu"ai ca r!du#e e"irice/

_ 1/> TREERE A DEDUNIA TRA'*E'DE'TAF A ATE4RIIR

'u #unt dec:t d!uă ca&uri !#i%i$e în care rere&entarea #intetică şi !%iecte$e ei c!incid, #era!rtea&ă nece#ar une$e $a a$te$e şi #e !t înt:$ni, aşa-&ic:nd, une$e cu a$te$e #au nu"ai c:nd!%iectu$ face !#i%i$ă rere&entarea, #au c:nd acea#ta face !#i%i$ !%iectu$/ ?B 1HL@ ;n ca&u$ înt:i,ace#t ra!rt nu e#te dec:t e"iric, şi rere&entarea nu e#te !#i%i$ă nici!dată a priori/ i ace#ta eca&u$ cu fen!"ene$e cu ri3ire $a ceea ce, în e$e, aarţine #en&aţiei/ Dar în ca&u$ a$ d!i$ea, entrucă rere&entarea în #ine 2căci de cau&a$itatea ei, cu ajut!ru$ 3!inţei, nu e de$!c 3!r%a aici6 nu r!duce !%iectu$ ei "n ce pri'e$te e6istenţa, rere&entarea e#te t!tuşi deter"inată a priori cu ri3ire $a !%iect, în ca&u$ în care nu"ai rin ea , e#te !#i%i$ s! se cunoasc! ce3a ca un obiect /*unt în#ă nu"ai d!uă c!ndiţii în care e#te !#i%i$ă cun!aşterea unui !%iect înt:i, intuiţia, rincare !%iectu$ e#te dat, dar nu"ai ca fen!"en a$ d!i$ea, conceptul , rin care e#te g:ndit un !%iect?A 9@ care c!re#unde ace#tei intuiţii/ Dar din ce$e de "ai #u# e#te c$ar că ri"a c!ndiţie, anu"eaceea, nu"ai, în care !%iecte !t fi intuite #er3eşte în rea$itate a priori în #i"ţire de funda"ent!%iecte$!r în ce ri3eşte f!r"a/ T!ate fen!"ene$e #e ac!rdă deci nece#ar cu acea#tă c!ndiţief!r"a$ă a #en#i%i$ităţii, fiindcă e$e !t aărea nu"ai dat!rită ei, adică !t fi intuite şi datee"iric/ ?B 1H0@ *e une acu" între%area dacă nu şi c!ncete a priori recedă, ca nişte c!ndiţiinu"ai în care ce3a, deşi nu e#te intuit, e#te g:ndit t!tuşi ca !%iect în genere, căci atunci !ricecun!aştere e"irică a !%iecte$!r e#te în "!d nece#ar în c!nf!r"itate cu a#tfe$ de c!ncete,fiindcă fără re#uunerea $!r ni"ic nu e !#i%i$ ca obiect al e6perienţei/ Dar !rice eerienţăc!nţine, afară de intuiţia #i"ţuri$!r, rin care ce3a e#te dat, şi un concept de#re un !%iect, caree#te dat în intuiţie #au aare deci c!ncete de#re !%iecte în genere 3!r #ta, în ca$itate de condiţiia priori, $a %a&a !ricărei cun!aşteri eeri"enta$e rin ur"are, 3a$a%i$itatea !%iecti3ă acateg!rii$!r dret c!ncete a priori #e 3a înte"eia e fatu$ că nu"ai dat!rită $!r e !#i%i$ăeerienţa 2în ce ri3eşte f!r"a g:ndirii6/ Atunci, e$e #e ra!rtea&ă, nece#ar şi a priori, $a !%iectea$e eerienţei, fiindcă nu"ai cu ajut!ru$ $!r !ate fi g:ndit în genere un !%iect a$ eerienţei/

?A 9@ Deducţia tran#cendenta$ă a tutur!r c!ncete$!r a priori are deci un rinciiu #recare tre%uie îndretată întreaga cercetare, anu"e ace$a că e$e tre%uie #ă fie cun!#cute dretc!ndiţii a priori a$e !#i%i$ităţii eerienţei 2fie a$e intuiţiei, care #e gă#eşte în ea, fie a$e g:ndirii6/!ncete$e care r!cură rinciiu$ !%iecti3 a$ !#i%i$ităţii eerienţei #unt t!c"ai rin acea#tanece#are/ Dar de&3!$tarea eerienţei în care #e gă#e#c nu e#te deducţia 2ci i$u#trarea6 $!r, fiindcă

* ifra c!re#un&ăt!are ace#tui aragraf $i#eşte at:t în ediţia I c:t şi în cea de a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/61



aici e$e ar fi t!tuşi nu"ai c!ntingente/ Cără ace#t ra!rt !riginar cu eerienţa !#i%i$ă, ?B 1H=@ încare #e re&intă t!ate !%iecte$e cun!aşterii, ra!rtu$ $!r cu un !%iect !arecare nu ar utea fia%#!$ut de$!c c!nceut/

*unt trei i&3!are !riginare 2caacităţi #au facu$tăţi a$e #uf$etu$ui6 care c!nţin c!ndiţii$e !#i%i$ităţii !ricărei cun!aşteri şi care, $a r:ndu$ $!r, nu !t fi deri3ate din nici ! a$tă facu$tate a#i"ţirii, anu"e simţul, imaginaţia $i apercepţia/ Pe e$e #e înte"eia&ă16 sinoptica di3er#u$ui a

priori rin #i"ţ H6 sinte#a ace#tui di3er# rin i"aginaţie în #f:rşit 6 unitatea ace#tei #inte&e rinaerceţia !riginară/ T!ate ace#te &acult!ţi au, în afară de f!$!#irea e"irică, şi ! f!$!#iretran#cendenta$ă, care #e ra!rtea&ă nu"ai $a f!r"ă şi e#te !#i%i$ă a priori/ De acea#tă f!$!#irea" 3!r%it cu pri'ire la simţuri "ai #u#, în artea înt:i, e ce$e$a$te d!uă 3!" căuta #ă $e #e#i&ă"acu" duă natura $!r/

Ciindcă a !"i# #ă facă acea#tă areciere şi fiindcă a gă#it c!ncete ure a$e inte$ectu$ui îneerienţă, ce$e%ru$ !c5e $e-a deri3at şi e e$e din eerienţă, r!ced:nd t!tuşi at:t deinconsec'ent , înc:t a cute&at #ă ajungă cu e$e $a cun!ştinţe care deăşe#c cu "u$t !rice $i"ite a$eeerienţei/ Da3id u"e a înţe$e# că entru a utea deăşi $i"ite$e eerienţei e nece#ar caace#te c!ncete #ă-şi ai%ă !riginea a priori/ Dar fiindcă nu şi-a utut e$ica de$!c cu" e#te !#i%i$ ca inte$ectu$ #ă fie c!n#tr:n# a g:ndi c!ncete care în #ine nu #unt unite în inte$ect, ca fiindt!tuşi unite nece#ar în !%iect, şi nu i-a trecut rin "inte că inte$ectu$ ar utea fi e3entua$ rinace#te c!ncete e$ în#uşi aut!ru$ eerienţei în care #e gă#e#c !%iecte$e $ui, e$ #-a 3ă&ut #i$it #ă $ederi3e din eerienţă 2anu"e dintr-! nece#itate #u%iecti3ă r!du#ă în eerienţă rintr-! a#!ciaţiefrec3entă, nece#itate care în ce$e din ur"ă e#te c!n#iderată în "!d fa$# ca !%iecti3ă, adică dinobi$nuinţ!6 dar e$ a r!cedat a!i c!n#ec3ent, rin fatu$ că a dec$arat ca i"!#i%i$ de a deăşicu ace#te c!ncete şi cu rinciii$e căr!ra $e dau naştere $i"ite$e eerienţei/ ?B 1H8@ Deri3areaempiric! $a care au ajun# a":nd!i nu #e !ate în#ă c!nci$ia cu rea$itatea cun!ştinţe$!r ştiinţifice a priori e care $e a3e", anu"e a$e matematicii pure şi a$e &i#icii generale, şi rin ur"are e#tec!ntra&i#ă de fate/

Pri"u$ dintre aceşti d!i %ăr%aţi i$uştri a de#c+i# e6alt!rii t!ate !rţi$e, de!arece raţiunea, !dată ce are dreturi de artea ei, nu #e "ai $a#ă ţinută în fr:u rin #faturi$e 3agi a$e "!deraţiei a$d!i$ea, #-a dedat cu t!tu$ scepticismului c:nd a cre&ut că a de#c!erit că ceea ce e c!n#iderat caraţiune nu e#te dec:t ! i$u&ie genera$ă a facu$tăţii n!a#tre de cun!aştere/ '!i 3!" încerca acu" #ă3ede" dacă raţiunea !"enea#că nu !ate fi c!ndu#ă cu %ine rintre ace#te d!uă #t:nci, #ă-i fiă"$i"ite deter"inate şi t!tuşi #ă-i "enţine" de#c+i# întregu$ c:" a$ acti3ităţii uti$e/

;n rea$a%i$, 3reau #ă "ai dau nu"ai de&iniţia categoriilor / E$e #unt c!ncete de#re un!%iect în genere, cu ajut!ru$ căruia intuiţia ace#tui !%iect e#te c!n#iderată ca determinat! cu ri3i#e $a una din &uncţiile logice ale udec!ţilor / A#tfe$, funcţia judecăţii categorice a f!#t aceeaa ra!rtu$ui #u%iectu$ui faţă de redicat de ee"$u, t!ate c!ruri$e #unt di3i&i%i$e/ Dar, cu ri3ire $a f!$!#irea ur $!gică a inte$ectu$ui, a ră"a# nedeter"inat căruia din ce$e d!uă c!ncete?B 1H9@ 3re" #ă-i dă" funcţia de #u%iect şi căruia e aceea de redicat/ ăci a" utea #une şice3a di3i&i%i$ e#te un c!r/ Dar dacă #u%#u"e& categ!riei #u%#tanţă c!ncetu$ de c!r, rinacea#ta e#te deci# că intuiţia $ui e"irică în eerienţă tre%uie #ă fie c!n#iderată t!tdeauna nu"aica #u%iect, nici!dată ca #i"$u redicat şi $a fe$ entru t!ate ce$e$a$te categ!rii/

DEDUCŢIA CONCEPTELOR PUREALE INTELECTULUI

*ecţiunea a d!ua=

= T!ată #ecţiunea a d!ua are în ediţia I tetu$ ur"ăt!r 23e&i $a #f:rşitu$ ace#tei #ecţiuni, #cri# cu

a$%a#tru662



nu ar aarţine unei c!nştiinţe de #ine, cu a$te cu3inte ca fiind rere&entări$e "e$e 2deşi eu nu #untc!nştient de e$e ca atare6, e$e tre%uie #ă fie t!tuşi nece#ar c!nf!r"e c!ndiţiei #u% care nu"ai !t#ta $a un $!c într-! c!nştiinţă genera$ă, entru că a$tfe$ e$e nu "i-ar aarţine în întregi"e/ ?B 1@Din acea#tă $egătură !riginară #e !t trage "u$te c!nc$u&ii/

Acea#tă identitate t!ta$ă a aerceţiei unui di3er# dat în intuiţie curinde ! #inte&ă arere&entări$!r şi nu e !#i%i$ă dec:t rin c!nştiinţa ace#tei #inte&e/ ăci c!nştiinţa e"irică, care

în#!ţeşte di3er#e rere&entări, e#te în #ine di#er#ată şi fără re$aţie cu identitatea #u%iectu$ui/Acea#tă re$aţie nu are deci $!c nici rin fatu$ că eu în#!ţe#c cu c!nştiinţă !rice rere&entare, ciare $!c rin fatu$ că eu adaug ! rere&entare $a a$ta şi #unt c!nştient de #inte&a $!r/ Prin ur"are,nu"ai rin aceea că !t $ega "ntr5o con$tiinţ! un di3er# a$ un!r rere&entări date e#te !#i%i$ #ă-"i rere&int identitatea con$tiinţei "n aceste repre#ent!ri în#e$e, adică unitatea analitic! aaerceţiei nu e#te !#i%i$ă dec:t #u% #u!&iţia 3reunei unităţi sintetice>>/ ?B 1@ Ideea ace#terere&entări date în intuiţie î"i aarţin t!ate "ie 3rea deci #ă #ună nu"ai că eu $e une#c într-!c!nştiinţă de #ine #au că ce$ uţin $e !t uni în ea şi deşi acea#tă idee nu e#te încă ea în#ăşic!nştiinţa sinte#ei rere&entări$!r, t!tuşi ea îi re#uune !#i%i$itatea, adică nu"ai rin aceea că !t c!ncee di3er#u$ $!r într-! c!nştiinţă eu $e nu"e#c, e t!ate, rere&entări$e mele de!arecea$tfe$ eu aş a3ea un eu at:t de di3er# şi de "u$tic!$!r c:te rere&entări a" de care #unt c!nştient/Unitatea #intetică a di3er#u$ui intuiţii$!r, ca fiind dată a priori, e#te deci rinciiu$ identităţiiaerceţiei în#ăşi care recede a priori t!ată g:ndirea mea deter"inată/ Dar $egătura nu e#te în!%iecte şi nu !ate fi î"ru"utată de $a e$e rin erceţie, de $a care ar ri"i-! în ri"u$ r:ndinte$ectu$, ci e#te nu"ai ! ?B 1L@ !eraţie a inte$ectu$ui, care e$ în#uşi nu e#te a$tce3a dec:tfacu$tatea de a $ega a priori şi de a reduce di3er#u$ un!r rere&entări date $a unitatea aerceţiei,care e#te rinciiu$ #ure" în întreaga cun!aştere !"enea#că/

Ace#t rinciiu a$ unităţii nece#are a aerceţiei e#te, în ade3ăr, e$ în#uşi identic, rinur"are ! judecată ana$itică, dar "anife#tă t!tuşi ! #inte&ă a di3er#u$ui dat într-! intuiţie ca fiindnece#ară, #inte&ă fără care acea identitate a%#!$ută a c!nştiinţei de #ine nu !ate fi g:ndită/ ăci rin eul ca #i"$ă rere&entare nu e dat ni"ic di3er# nu"ai rin intuiţie, care e di#tinctă de ea, !ate fi dat di3er#u$ şi !ate fi g:ndit rin leg!tur! într-! c!nştiinţă/ Un inte$ect, în care t!tdi3er#u$ ar fi dat în ace$aşi ti" de c!nştiinţa de #ine, ar intui a$ n!#tru nu !ate dec:t g%ndi, şitre%uie #ă caute intuiţia în #i"ţuri/ Eu #unt deci c!nştient de eu$ identic cu ri3ire $a di3er#u$rere&entări$!r date "ie într-! intuiţie, fiindcă $e nu"e#c e t!ate rere&entări a1e mele, carec!n#tituie una/ Dar acea#ta e#te t!tuna cu a #une că #unt c!nştient de ! #inte&ă nece#ară a ace#t!rrere&entări a priori, #inte&ă care #e nu"eşte unitate #intetică !riginară a aerceţiei, căreia îi#unt #uu#e t!ate rere&entări$e ?B 10@ ce-"i #unt date, dar şi $a care e$e tre%uie adu#e rintr-!#inte&ă/

_ 1=/ PRI'IPIU U'ITFNII *I'TETIE A APEREPNIEIE*TE PRI'IPIU *UPRE( A ;'TRE4II

C*IRI A I'TEETUUI

Princiiu$ #ure" a$ !#i%i$ităţii !ricărei intuiţii cu ri3ire $a #en#i%i$itate a f!#t, duăe#tetica tran#cendenta$ă, ca t!t di3er#u$ ei #ă fie #uu# c!ndiţii$!r f!r"a$e a$e #aţiu$ui şiti"u$ui/ Princiiu$ #ure" a$ ace$eiaşi !#i%i$ităţi cu ri3ire $a inte$ect e#te ca t!t di3er#u$

** Unitatea ana$itică a c!nştiinţei e inerentă tutur!r c!ncete$!r c!"une ca atare de ee"$u, dacă g:nde#c ro$ul în genere î"irere&int rin acea#ta ! în#uşire care 2ca n!tă6 !ate fi gă#ită unde3a #au !ate fi $egată cu a$te rere&entări deci nu"ai cu ajut!ru$unei unităţi #intetice !#i%i$e reg:ndite !t #ă-"i rere&int unitatea ana$itică/ rere&entare care tre%uie #ă fie g:ndită ca fiind

c!"ună un!r $ucruri di&erite ?B 1@ 3a fi c!n#iderată ca aarţin:nd $ucruri$!r care, în afară de ea, "ai au în #ine ce3a di&erit , rin ur"are, ea tre%uie g:ndită "ai înainte în unitate #intetică cu a$te$e 2deşi rere&entări nu"ai !#i%i$e6, înainte ca eu #ă !tg:ndi în ea unitatea ana$itică a c!nştiinţei care ! tran#f!r"ă în conceptus communis/ i a#tfe$, unitatea #intetică a aerceţiei e

unctu$ cu$"inant de care tre%uie #ă anc!ră" !rice f!$!#ire a inte$ectu$ui, c+iar întreaga $!gică şi, duă ea, fi$!#!fiatran#cendenta$ă "ai "u$t, acea#tă facu$tate e#te inte$ectu$ în#uşi/

64



intuiţiei #ă fie #uu# c!ndiţii$!r unităţii !riginar-#intetice a aerceţiei>/ *u% rinciiu$ dint:i #taut!ate rere&entări$e di3er#e a$e intuiţiei, întruc:t ne #unt date #u% ce$ de-a$ d!i$ea, întruc:t e$etre%uie #ă !ată fi legate ?B 1=@ într-! c!nştiinţă fără acea#ta, ni"ic nu !ate fi g:ndit #aucun!#cut, fiindcă rere&entări$e date nu au c!"un actu$ aerceţiei eu g%ndesc, şi de aceea nu arfi #e#i&ate î"reună într-! c!nştiinţă de #ine/

Intelectul e#te, în genera$ 3!r%ind, facu$tatea cunoa$terilor. Ace#tea c!n#tau în ra!rtu$

deter"inat a$ rere&entări$!r date $a un !%iect/ Dar obiectul e#te ce3a în a$ cărui c!ncet e#te unitdi3er#u$ unei intuiţii date/ ;n#ă !rice unire a rere&entări$!r rec$a"ă unitatea c!nştiinţei în #inte&a$!r/ Prin ur"are, unitatea c!nştiinţei e#te aceea care #ingură c!n#tituie ra!rtu$ rere&entări$!r cuun !%iect, deci 3a$a%i$itatea $!r !%iecti3ă rin ur"are, ea e#te aceea care face ca e$e #ă de3inăcun!ştinţe şi e care deci #e înte"eia&ă !#i%i$itatea în#ăşi a inte$ectu$ui/

;nt:ia cun!ştinţă ură a inte$ectu$ui, e care #e înte"eia&ă t!ată cea$a$tă f!$!#ire a $ui şicare, în ace$aşi ti", e#te şi cu t!tu$ indeendentă de t!ate c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e, e#te deci rinciiu$ unităţii sintetice !riginare a aerceţiei/ A#tfe$, #i"$a f!r"ă a intuiţiei #en#i%i$eeterne, #aţiu$, nu e#te încă ! cun!ştinţă e$ dă nu"ai di3er#u$ intuiţiei a priori entru !cun!ştinţă !#i%i$ă/ Pentru a cun!aşte ce3a în #aţiu, de ee"$u ! $inie, eu tre%uie #-! trag şi #ăefectue& a#tfe$ ?B 18@ #intetic ! $egătură deter"inată a di3er#u$ui dat aşa înc:t, unitatea ace#teiacţiuni e#te t!t!dată unitatea c!nştiinţei 2în c!ncetu$ unei $inii6 şi în c+iu$ ace#ta un !%iect 2un#aţiu deter"inat6 e#te "ai înt:i cun!#cut/ Unitatea #intetică a c!nştiinţei e#te deci ! c!ndiţie!%iecti3ă a !ricărei cun!ştinţe, nu nu"ai de care a" eu ne3!ie entru a cun!aşte un !%iect, ci #u%care tre%uie #ă #tea !rice intuiţie pentru a de'eni obiect pentru mine, fiindcă în a$t "!d şi fărăacea#tă #inte&ă di3er#u$ nu #-ar uni într-! c!nştiinţă/

Acea#tă judecată din ur"ă e#te, recu" #-a #u#, ea în#ăşi ana$itică, deşi face din unitatea#intetică c!ndiţia întregii g:ndiri căci ea nu #une a$tce3a dec:t că t!ate rere&entări$e "e$e într-! intuiţie !arecare dată tre%uie #ă fie #uu#ă c!ndiţiei nu"ai #u% care eu $e !t atri%ui, carere&entări a$e mele, eu$ui identic şi deci $e !t #e#i&a ca $egate #intetic într-! aerceţie cuajut!ru$ ere#iei genera$e eu g%ndesc/

Dar ace#t rinciiu nu e#te t!tuşi un rinciiu entru !rice inte$ect ,!#i%i$ în genere, cinu"ai entru un inte$ect rin a cărui aerceţie ură în rere&entarea eu #unt, încă nu e dat ni"icdi3er#/ Un inte$ect rin a cărui c!nştiinţă de #ine ar fi dat în ?B 19@ ace$aşi ti" di3er#u$intuiţiei, un inte$ect rin a cărui rere&entare ar ei#ta în ace$aşi ti" !%iecte$e ace#teirere&entări, nu ar a3ea ne3!ie de un act articu$ar a$ #inte&ei di3er#u$ui entru unitateac!nştiinţei, unitate de care are ne3!ie inte$ectu$ !"ene#c, care nu"ai g:ndeşte, dar nu intuieşte/Dar entru inte$ectu$ !"ene#c ace#t rinciiu e#te t!tuşi ine3ita%i$ înt:iu$ rinciiu, a#tfe$ înc:t e$nu-şi !ate face nici ce$ "ai "ic c!ncet de#re un a$t inte$ect !#i%i$, fie de#re unu$ care e$în#uşi ar intui, fie că #-ar %a&a e ! intuiţie care, deşi #en#i%i$ă, ar fi t!tuşi de ! a$tă #ecie dec:tcea care #e af$ă $a %a&a ti"u$ui şi #aţiu$ui/

_ 18/ DE*PRE EEA E E*TE U'ITATEA BIETIF A 'TII'NEI DE *I'E

Lnitatea transcendental! a aerceţiei e#te aceea care reuneşte într-un c!ncet de#re!%iect t!t di3er#u$ dat într-! intuiţie/ De aceea #e nu"eşte obiecti'! şi tre%uie di#tin#ă de unitatea subiecti'! a c!nştiinţei, care e#te ! determinare a simţului intern, rin care ace$ di3er# a$ intuiţieie#te dat e"iric entru ! a#tfe$ de $egătură/ Dacă !t fi c!nştient empiric de di3er# ca #i"u$tan#au ca #ucce#i3, deinde de î"rejurări #au de c!ndiţii e"irice/ Prin ur"are, ?B 1.@ unitateae"irică a c!nştiinţei #e ra!rtea&ă, cu ajut!ru$ a#!ciaţiei rere&entări$!r, $a un fen!"en şi e#tecu t!tu$ c!ntingentă/ Di"!tri3ă, f!r"a ură a intuiţiei în ti", nu"ai ca intuiţie în genere care

* *aţiu$ şi ti"u$ şi t!ate ărţi$e $!r #unt intuiţii, deci rere&entări articu$are cu di3er#u$ e care-$ curind în e$e în#e$e 23e&iE#tetica tran#cendenta$ă6 rin ur"are, nu #unt #i"$e c!ncete cu ajut!ru$ căr!ra aceeaşi c!n#tiinţă e#te înt:$nită ca fiind curin#ăîn "u$te rere&entări, ci #unt "ai "u$te rere&entări care #e gă#e#c ca fiind curin#e în una #ingură şi în c!nştiinta e care ! a3e"

de#re e$e, rin ur"are, ca $egate î"reună în c!n#ecinţă, unitatea c!nştiintei #e re&intă ca #intetică, t!tuşi ca !riginară/ Acea#tă particularitate a ei e#te i"!rtantă în a$icare 23e&i _ HL6/

65



c!nţine un di3er# dat, e #uu#ă unităţii !riginare a c!nştiinţei ec$u#i3 rin ra!rtarea nece#ară adi3er#u$ui intuiţiei $a un eu g:nde#c,deci rin #inte&a ură a inte$ectu$ui, care #e af$ă a priori $a %a&a ce$ei e"irice/ 'u"ai acea#tă unitate e#te 3a$a%i$ă !%iecti3 unitatea e"irică a aerceţiei e care nu ! ea"ină" aici şi care e şi deri3ată din cea dint:i în c!ndiţii date in concreto, arenu"ai 3a$a%i$itate #u%iecti3ă/ Unu$ $eagă rere&entarea unui anu"it cu3:nt de un $ucru, a$tu$ dea$t $ucru şi unitatea c!nştiinţei în ceea ce e#te e"iric nu e#te, în ra!rt cu ceea ce e dat, nece#ar

şi uni3er#a$ 3a$a%i$ă/

_$9/CR(A 4IF A TUTURR OUDEFNIR '*TF ;' U'ITATEA BIETIF A

APEREPNIEI 'EPTER UPRI'*E ;' EA

'u "-a" utut "u$ţu"i nici!dată cu e$icarea e care $!gicienii ! dau de#re judecatăîn genere ea e#te, cu" #un ei, rere&entarea unui ra!rt între d!uă c!ncete/ Cără a ?B 11@ "ăcerta aici cu ei a#ura e$icaţiei er!nate, că ea #e a$ică, în !rice ca&, nu"ai judecăţi$!rcategorice, dar nu ce$!r i!tetice şi di#juncti3e 2ce$e din ur"ă nu c!nţin un ra!rt de c!ncete, cic+iar unu$ de judecăţi6, cu t!ate că din acea#tă er!are a $!gicii au re&u$tat "u$te c!n#ecinţe#uărăt!are>, 3!i re"arca nu"ai că aici ră":ne nedeter"inat în ce c!n#tă ace#t raport /

Dar dacă cercete& "ai îndear!ae ra!rtu$ un!r cun!aşteri date în fiecare judecată şi î$di#ting, ca aarţin:nd inte$ectu$ui, de ra!rtu$ e care-$ !erea&ă $egi$e i"aginaţiei rer!ducti3e2ra!rt care are nu"ai 3a$a%i$itate #u%iecti3ă6, atunci gă#e#c că ! judecată nu e#te a$tce3a dec:t"!du$ de a aduce cun!ştinţe date $a unitatea obiecti'! a aerceţiei/ Cuncţia e care !înde$ineşte în ace#te judecăţi c!u$a e#te c!n#tă în ?B 1H@ a di#tinge unitatea !%iecti3ă arere&entări$!r date de unitatea $!r #u%iecti3ă/ ăci ea de#e"nea&ă ra!rtarea ace#t!r rere&entări$a aerceţia !riginară şi unitatea $!r necesar!, deşi judecata în#ăşi e#te e"irică, decic!ntingentă, de ee"$u c!ruri$e #unt gre$e/ 'u 3reau #ă #un rin acea#ta, ce-i dret, că ace#terere&entări #e ra!rtea&ă necesar unele la altele în intuiţia e"irică, ci că e$e #e ra!rtea&ă une$e$a a$te$e în #inte&a intuiţii$!r în 'irtutea unit!ţii necesare a aerceţiei, c!nf!r" adică rinciii$!rcare deter"ină !%iecti3 t!ate rere&entări$e, a#tfe$ înc:t #ă #e !ată naşte cun!ştinţă, rinciiicare #unt deri3ate t!ate din rinciiu$ funda"enta$ a$ unităţii tran#cendenta$e a aerceţiei/ 'u"ai a#tfe$ #e naşte din ace#t ra!rt ! udecat!, adică un ra!rt care e#te obiecti' 'alabil şi care#e di#tinge #uficient de ra!rtu$ ace$!raşi rere&entări, a cărui 3a$a%i$itate ar fi nu"ai #u%iecti3ă,ca ace$a, de ee"$u, care #e înte"eia&ă e $egi$e a#!ciaţiei/ Duă ace#tea din ur"ă, eu aş utea#une nu"ai dacă #u#ţin un c!r, #i"t ! #en&aţie de greutate, dar nu e$, c!ru$, e#te greu ceeace nu 3rea #ă &ică dec:t că ace#te d!uă rere&entări #unt unite în !%iect, adică indeendent de#tarea #u%iectu$ui, şi că nu #unt nu"ai a#!ciate în erceţie 2!ric:t de de# ar utea fi reetatăacea#tă erceţie6/

?B 1@ _H./ TATE I'TUINIIE *E'*IBIE *U'T *UPU*EATE4RIIR A 'DINII ;' ARE, 'U(AI,

DIER*U R *E PATE REU'I ;'TR- 'TII'NF

Datu$ di3er# dintr-! intuiţie #en#i%i$ă intră în "!d nece#ar #u% unitatea #intetică !riginarăa aerceţiei, fiindcă nu"ai rin ea e#te !#i%i$ă unitatea intuiţiei 2_ 1=6/ Dar actu$ inte$ectu$ui, rin care di3er#u$ rere&entări$!r date 2fie e$e intuiţii #au c!ncete6 e#te adu# #u% ! aerceţie în

*Inter"ina%i$a te!rie de#re ce$e atru figuri #i$!gi#tice nu ri3eşte nu"ai #i$!gi#"e$e categ!rice, şi deşi acea#tă te!rie nu e#tea$tce3a dec:t ! artă de a d!%:ndi e furiş, rin ca"uf$area c!nc$u&ii$!r i"ediate 7conse?uentiae immediatae9 #u% re"i#e$e unui#i$!gi#" ur, aarenţa "ai "u$t!r fe$uri de #i$!gi#"e dec:t ce$e a$e ri"ei figuri, te!ria n-ar fi a3ut nu"ai rin acea#ta "are#ucce#, dacă n-ar fi reuşit #ă ac!rde judecăţi$!r categ!rice, ca ace$!ra $a care t!ate ce$e$a$te tre%uie #ă !ată fi ra!rtate, !

aut!ritate ec$u#i3ă ceea ce în#ă e fa$#, duă _ 9/

66



genere, e#te funcţia $!gică ajudecăţi$!r 2_ 196/ T!t di3er#u$, întruc:t e#te dat într-! intuiţiee"irică, e#te deci determinat în ra!rt cu una din funcţii$e $!gice de a judeca, rin care e$ e#teadu# $a ! c!nştiinţă în genere/ Dar categoriile nu #unt a$tce3a dec:t t!c"ai ace#te funcţii $!gicea$e judecăţii, întruc:t di3er#u$ unei intuiţii date e#te deter"inat în ra!rt cu e$e 2_16/ Deci şidi3er#u$ dintr-! intuiţie dată e#te #uu# nece#ar categ!rii$!r/

?B 1@ _H1/ B*ERANIE

Un di3er# curin# într-! intuiţie e care ! nu"e#c a "ea e#te rere&entat rin #inte&ainte$ectu$ui ca aarţin:nd unităţii necesare a c!nştiinţei de #ine, şi acea#ta #e înt:"$ă cu ajut!ru$categ!riei>/ Acea#ta arată că, deci, c!nştiinţa e"irică a unui di3er# dat unei ace$eiaşi intuiţii e#te#uu#ă unei c!nştiinţe de #ine a priori, eact 1a fe$ cu" ! intuiţie e"irică e #uu#ă unei intuiţii#en#i%i$e ure, care şi ea are $!c a priori. Oudecata de "ai #u# c!n#tituie deci înceutu$ uneideductii a c!ncete$!r inte$ectua$e ure, în care, de!arece categ!rii$e aar independent de sensibilitate nu"ai în inte$ect, eu tre%uie #ă fac a%#tracţie şi de "!du$cu" e#te dat di3er#u$ entru! intuiţie e"irică, #re a nu c!n#idera dec:t unitatea e care inte$ectu$ ! adaugă $a intuiţie cuajut!ru$ categ!riei/ ;n ce$e ce ur"ea&ă 2_H06 #e 3a arăta, ?B 1L@ rin fe$u$ cu" intuiţia e"iricăe#te dată în #en#i%i$itate, că unitatea ace#tei intuiţii nu e#te a$ta dec:t aceea e care categ!ria ! re#crie în genere, duă recedentu$ _H., di3er#u$ui unei intuiţii date şi rin fatu$ că3a$a%i$itatea ei a priori 3a fi e$icată cu ri3ire $a t!ate !%iecte$e #i"ţuri$!r n!a#tre, 3a fi f!#tatin# e de$in #c!u$ deducţiei/

'u"ai de un $ucru nu a" utut face t!tuşi a%#tracţie în de"!n#traţia de "ai #u#, anu"e cădi3er#u$ intuiţiei tre%uie #ă fie dat încă anteri!r #inte&ei inte$ectu$ui şi indeendent de ea dar în cefe$, ră":ne aici indeter"inat/ ăci dacă aş g:ndi un inte$ect care ar intui e$ în#uşi 2cu" ar fi, deee"$u, un inte$ect di3in, care nu şi-ar rere&enta !%iecte date, ci în a cărui rere&entare ar fi înace$aşi ti" date #au r!du#e !%iecte$e în#e$e6, categ!rii$e nu ar a3ea, în ra!rt cu ! a#tfe$ decun!aştere, nici un #en#/ E$e nu #unt dec:t regu$i entru un inte$ect a cărui întreagă facu$tate #tă îng:ndire, adică în acţiunea de a aduce $a unitatea aerceţiei #inte&a di3er#u$ui care i-a f!#t dat înintuiţie din a$tă arte, deci un inte$ect care nu cunoa$te ni"ic rin e$ în#uşi, ci $eagă şi !rd!nea&ănu"ai "ateria cun!aşterii, intuiţia, care tre%uie #ă-i fie dată de !%iect/ Dar de#re articu$aritateainte$ectu$ui n!#tru de a nu înfătui unitatea aerceţiei a priori dec:t cu ajut!ru$ categ!rii$!r şi ?B10@ nu"ai în ace#t "!d şi în ace#t nu"ăr a$ $!r, nu #e !ate indica nici ! raţiune, t!t a#tfe$ cu"nu #e !ate #une de ce a3e" t!c"ai ace#te funcţii a$e judecăţii şi nu a$te$e #au de ce ti"u$ şi#aţiu$ #unt #ingure$e f!r"e a$e intuiţiei n!a#tre !#i%i$e/

_HH/ ATE4RIA 'U ARE ATF C*IRE PE'TRUU'ATEREA BIETER DET APIAREA EI

A BIETE AE EPERIE'NEI

A g%ndi un !%iect şi a cunoa$te un !%iect nu e#te deci ace$aşi $ucru/ Din cun!aştere fac arte, în ade3ăr, d!uă e$e"ente "ai înt:i c!ncetu$, rin care în genere un !%iect e#te g:ndit2categ!ria6 şi, a$ d!i$ea, intuiţia, rin care !%iectu$ e#te dat căci dacă c!ncetu$ui nu i-ar utea fidată ! intuiţie c!re#un&ăt!are, e$ ar fi ! idee în ce ri3eşte f!r"a, dar fără nici un !%iect, şi rinea nu ar fi !#i%i$ă nici ! cun!aştere de#re 3reun $ucru !arecare, fiindcă, duă c:t ştiu, nu arei#ta ni"ic şi nici n-ar utea ei#ta ce3a, $a care ideea "ea #ă !ată fi a$icată/ rice intuiţie !#i%i$ă entru n!i e#te #en#i%i$ă 2E#tetica6, rin ur"are g:ndirea unui !%iect în genere cuajut!ru$ unui c!ncet ur a$ inte$ectu$ui nu !ate de3eni în n!i cun!aştere dec:t întruc:t ace#tc!ncet e#te ra!rtat $a !%iecte$e #i"ţuri$!r/ Intuiţia #en#i%i$ă ?B 1=@ e#te #au intuiţie ură

* Argu"entu$ #e înte"eia&ă e rere&entarea unit!ţii intuiţiei rin care e dat un !%iect, unitate care i"$ică t!tdeauna ! #inte&ă adi3er#u$ui dat entru ! intuiţie şi c!nţine deja ra!rtu$ ace#tui di3er# cu unitatea aerceţiei/

67



2#aţiu şi ti"6, #au intuiţie e"irică a ceea ce e rere&entat ne"ij$!cit ca rea$ în #aţiu şi în ti" rin #en&aţie/ u ajut!ru$ deter"inării ce$ei dint:i n!i ute" d!%:ndi cun!ştinţe a priori de#re!%iecte 2în "ate"atică6, dar nu"ai în ce ri3eşte f!r"a ace#t!r !%iec$e, ca fen!"ene în ce ri3eşte r!%$e"a dacă !t ei#ta $ucruri care tre%uie intuite în acea#tă f!r"ă, ră":ne încănedeci#/ Prin ur"are, t!ate c!ncete$e "ate"atice nu #unt cun!ştinţe rin e$e în#e$e afară deca&u$ c:nd #e re#uune că ei#tă $ucruri care nu !t fi rere&entate dec:t în c!nf!r"itate cu

f!r"a ace#tei intuiţii #en#i%i$e ure/ Dar lucruri nu #unt date în spaţiu şi timp dec:t ca erceţii2rere&entări în#!ţite de #en&aţii6, deci cu ajut!ru$ rere&entării e"irice/ ;n c!n#ecinţă,c!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui, c+iar c:nd #unt a$icate $a intuiţii a priori 2ca în "ate"atică6, nu r!cură cun!ştinţă dec:t în "ă#ura în care ace#te intuiţii, şi cu ajut!ru$ $!r şi c!ncete$einte$ectu$ui, !t fi a$icate $a intuiţii e"irice/ Prin ur"are, nici categ!rii$e nu ne r!cură cuajut!ru$ intuiţiei cun!ştinţe de#re !%iecte dec:t nu"ai rin a$icarea $!r !#i%i$ă $a intuiţiaempiric!, adică e$e nu #er3e#c dec:t $a !#i%i$itatea cunoa$terii empirice/ Iar acea#tă cun!aştere#e nu"eşte e6perienţ!/ Prin ur"are, categ!rii$e n-au a$tă f!$!#ire entru cun!aşterea $ucruri$!rdec:t nu"ai ?B 18@ întruc:t ace#tea #unt c!n#iderate ca !%iecte a$e unei eerienţe !#i%i$e/

_H

Oudecata recedentă e#te de cea "ai "are i"!rtanţă, căci ea deter"ină $i"ite$e f!$!#iriic!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui cu ri3ire $a !%iecte, $a fe$ cu" E#tetica tran#cendenta$ădeter"ină $i"ite$e f!$!#irii f!r"ei ure a intuiţiei n!a#tre #en#i%i$e/ *aţiu$ şi ti"u$,rere&ent:nd c!ndiţii a$e "!da$ităţi în care ne !t fi date !%iecte, nu au a$tă 3a$a%i$itate dec:t înra!rt cu !%iecte$e #i"ţuri$!r, rin ur"are nu"ai a$e eerienţei/ Dinc!$! de ace#te $i"ite, e$e nurere&intă a%#!$ut ni"ic căci nu #unt dec:t în #i"ţuri şi nu au, în afara $!r, nici ! rea$itate/

!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui #unt #cutite de acea#tă $i"itare şi #e etind $a !%iecte$eintuiţiei în genere, fie că #ea"ănă #au nu cu a n!a#tră, cu c!ndiţia de a fi #en#i%i$ă şi nuinte$ectua$ă/ Dar acea#tă etindere a c!ncete$!r dinc!$! de intuiţia noastr! #en#i%i$ă nu ne#er3eşte $a ni"ic/ ăci e$e nu #unt atunci dec:t c!ncete 3ide de#re !%iecte şi nu ute" judecacu ajut!ru$ $!r, e$e #unt #i"$e f!r"e a$e g:ndirii fără rea$itate !%iecti3ă, dacă ace#te !%iecte #unt#au nu !#i%i$e, fiindcă nu a3e" $a înde":nă nici ! intuiţie $a care #ă !ată fi a$icată unitatea#intetică a aerceţiei, e care nu"ai c!ncete$e ! c!nţin, şi a#tfe$ #ă !ată ?B 19@ deter"ina un!%iect/ 'u"ai intuiţia noastr! #en#i%i$ă şi e"irică $e !ate c!nferi #en# şi #e"nificaţie/

Dacă deci #e ad"ite ca dat un !%iect a$ une$ intuiţii nonsensibile, î$ ute" rere&enta fărăînd!ia$ă cu ajut!ru$ tutur!r redicate$!r care #unt curin#e deja în #u!&iţia că nimic din ceea ceaparţine intuiţiei sensibile nu5i con'ine, deci că nu e#te întin# #au că nu e#te în #aţiu, că durata$ui nu e#te în ti", că în e$ nu #e gă#eşte nici ! #c+i"%are 2#ucce#iune de deter"inări în ti"6 etc/Dar dacă arăt nu"ai ce nu e#te intuiţia !%iectu$ui, fără a utea #une ce anu"e e#te curin# în ea,nu în#ea"nă a !#eda ! cun!ştinţă r!riu-&i#ă căci, în ace#t ca&, eu nu a" rere&entat !#i%i$itatea unui !%iect entru c!ncetu$ "eu inte$ectua$ ur, din cau&ă că nu a" utut da !intuiţie care #ă-i c!re#undă, ci a" utut nu"ai #une că intuiţia n!a#tră nu e#te 3a$a%i$ă entrue$/ Dar ce$ "ai i"!rtant $ucru e#te aici că $a aşa ce3a nici "ăcar ! #ingură categ!rie n-ar utea fia$icată 3re!dată, de ee"$u, c!ncetu$ de #u%#tanţă, adică de ce3a care #ă !ată ei#ta ca#u%iect, dar nici!dată ca #i"$u redicat de!arece nu ştiu de$!c dacă !ate ei#ta 3reun $ucrucare #ă c!re#undă ace#tei deter"inări a g:ndirii dec:t dacă intuiţia e"irică î"i r!cură un ca&de a$icare/ Dar de#re acea#ta "ai "u$te în ce$e ce ur"ea&ă/

?B 1L.@ _H/ DE*PRE APIAREA ATE4RIIRA BIETE AE *I(NURIR ;' 4E'ERE

68



!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui #e ra!rtea&ă rin #i"$u$ inte$ect $a !%iecte a$e intuiţieiîn genere, ră":n:nd nedeter"inat dacă acea#tă intuiţie e#te a n!a#tră #au ! !arecare a$ta, cuc!ndiţia de a fi #en#i%i$ă, dar t!c"ai de aceea nu #unt dec:t #i"$e &orme de g%ndire, rin care nue#te cun!#cut încă nici un !%iect deter"inat/ *inte&a #au $egătura di3er#u$ui în e$e #e ra!rtanu"ai $a unitatea aerceţiei şi era rin ace#t fat rinciiu$ !#i%i$ităţii cun!aşterii a priori,întruc:t #e înte"eia&ă e inte$ect, şi rin ur"are ea nu e#te nu"ai tran#cendenta$ă, ci şi nu"ai ur

inte$ectua$ă/ Dar fiindcă în n!i ! anu"ită f!r"ă #tă a priori $a %a&a intuiţiei #en#i%i$e, care #eînte"eia&ă e receti3itatea caacităţii de rere&entare 2#en#i%i$itate6, inte$ectu$, ca #!ntaneitate, !ate deter"ina #i"ţu$ intern rin di3er#u$ rere&entări$!r date în c!nf!r"itate cu unitatea#intetică a aerceţiei şi !ate g:ndi a#tfe$ a priori unitatea #intetică a aerceţiei di3er#u$uiintuiţiei sensibile, ca ! c!ndiţie căreia tre%uie #ă-i fie #uu#e nece#ar t!ate !%iecte$e intuiţiein!a#tre 2!"eneşti6/ ;n "!du$ ace#ta, categ!rii$e d!%:nde#c, ca #i"$e f!r"e de g:ndire, rea$itate!%iecti3ă, adică a$icare $a !%iecte ?B 1L1@ care ne !t fi date în intuiţie, dar nu"ai ca fen!"enecăci nu"ai dc#re fen!"ene #unte" n!i caa%i$i #ă a3e" ! intuiţie a priori/

Acea#tă #inte&ă a di3er#u$ui intuiţiei #en#i%i$e, care e#te a priori !#i%i$ă şi nece#ară, !ate fi nu"ită &igurat! 7snthesis speciosa9, #re a ! di#tinge de aceea care ar fi g:ndită în ra!rtcu di3er#u$ unei intuiţii în genere, în #i"$a categ!rie, şi care #e nu"eşte #inte&ă a inte$ectu$ui7snthesis intellectualis9 a"%e$e #unt transcendentale, nu nu"ai fiindcă e$e în#e$e reced a priori, ci fiindcă înte"eia&ă şi !#i%i$itatea a$tei cun!ştinţe a priori/

Dar #inte&a figurată, dacă #e ra!rtea&ă nu"ai $a unitatea !riginar#intetică a aerceţiei,adică $a acea#tă unitate tran#cendenta$ă, care e#te g:ndită în categ!rie, tre%uie #ă fie nu"ită, entru a ! di#tinge de $egătura nu"ai inte$ectua$ă, sinte#a transcendental! a imaginaţiei/ Imaginaţia e#te facu$tatea de a rere&enta în intuiţie un !%iect "n absenţa lui/ Ciindcă !riceintuiţie a n!a#tră e#te #en#i%i$ă, i"aginaţia, în 3irtutea c!ndiţiei #u%iecti3e care nu"ai ea îi er"ite #ă dea c!ncete$!r inte$ectu$ui ! intuiţie c!re#un&ăt!are, aarţine sensibilit!ţii t!tuşi,întruc:t #inte&a ei e#te ! funcţie a #!ntaneităţii, care e#te deter"inantă, şi nu, ca #i"ţu$, ?B 1LH@nu"ai deter"ina%i$ă, rin ur"are, întruc:t !ate deter"ina a priori #i"ţu$ în ce ri3eşte f!r"a$ui în c!nf!r"itate cu unitatea aerceţiei, i"aginaţia e#te în acea#tă "ă#ură ! facu$tate de adeter"ina a priori #en#i%i$itatea şi #inte&a ei, a intuiţii$!r, "n con&ormitate cu categoriile, tre%uie#ă fie #inte&a tran#cendenta$ă a imaginaţiei/ Acea#tă #inte&ă e#te un efect a$ inte$ectu$ui a#ura#en#i%i$ităţii şi ri"a $ui a$icare 2t!t!dată rinciiu$ tutur!r ce$!r$a$te6 $a !%iecte a$e intuiţiei !#i%i$e n!uă/ a figurată, ea e#te diferită de #inte&a inte$ectua$ă r!du#ă nu"ai de inte$ect, fărăajut!ru$ i"aginaţiei/ ;ntruc:t i"aginaţia e#te #!ntaneitate, eu ! nu"e#c une!ri şi i"aginaţie producti'! şi ! di#ting rin acea#ta de cea reproducti'!, a cărei #inte&ă e #uu#ă ur şi #i"$uun!r $egi e"irice, anu"e ce$!r a$e a#!ciaţiei, şi care, rin ur"are nu c!ntri%uie cu ni"ic $ae$icarea !#i%i$ităţii cun!aşteri$!r a priori şi, din acea#tă cau&ă, nu aarţine fi$!#!fieitran#cendenta$e, ci #i+!$!giei/

>> >

Aici e $!cu$ #ă face" inte$igi%i$ arad!u$ e care fiecare a tre%uit #ă-$ re"arce îneunerea f!r"ei #i"ţu$ui intern 2_06 - anu"e, că ace#t #i"ţ intern nu ne re&intă c!nştiinţei,c+iar şi e n!i înşine, ?B 1L@ dec:t aşa cu" ne aăre" n!uă, nu aşa cu" #unte" în n!i înşine,fiindcă n!i ne intui" nu"ai cu" #unte" a&ectaţi interi!r, ceea ce are a fi c!ntradict!riu, întruc:tar tre%ui #ă ne c!"!rtă" a#i3 faţă de n!i înşine de aceea, în #i#te"e$e de #i+!$!gie #e!%işnuieşte de referinţă ca simţul intern şi facu$tatea apercepţiei 2e care n!i $e di#tinge" cugrijă6 #ă fie re&entate ca identice/

eea ce deter"ină #i"ţu$ intern #unt inte$ectu$ şi facu$tatea $ui !riginară de a $ega di3er#u$intuiţiei, adică de a-$ aduce #u% ! aerceţie 2e care #e înte"eia&ă în#ăşi !#i%i$itatea $ui6/Ciindcă în n!i, !a"enii, inte$ectu$ nu e#te ! facu$tate a intuiţii$!r, şi c+iar dacă ace#te intuiţii ar fi

date în #en#i%i$itate, e$ nu $e !ate ri"i "n sine, entru a $ega !arecu" di3er#u$ propriei lui69



intuiţii, #inte&a $ui, dacă e c!n#iderat în e$ în#uşi, nu e#te a$tce3a dec:t unitatea acţiunii de caree#te c!nştient ca atare, c+iar indeendent de #en#i%i$itate, dar rin care e$ în#uşi e#te caa%i$ #ădeter"ine interi!r #en#i%i$itatea în ra!rt cu di3er#u$ e care ace#ta i-$ !ate da, !tri3it f!r"eiintuiţiei ei/ *u% nu"e$e de sinte#! transcendental! a imaginaţiei, inte$ectu$ eercită deci a#ura#u%iectu$ui pasi', a cărui &acultate e#te, ! acţiune de#re care n!i #une" cu dret cu3:nt că#i"ţu$ intern ?B 1L@ e afectat de ea/ Aerceţia şi unitatea ei #intetică #unt at:t de uţin identice

cu #i"ţu$ intern, înc:t, cea dint:i, ca i&3!r a$ !ricărei $egături, #e îndreată, #u% nu"e$e decateg!rii, #re di3er#u$ intuiţiilor "n genere anteri!r !ricărei intuiţii #en#i%i$e, #re !%iecte îngenere di"!tri3ă, #i"ţu$ intern c!nţine #i"$a f!r"ă a intuiţiei, dar fără $egătura di3er#u$ui înea, rin ur"are nu c!nţine încă nici ! intuiţie determinat! acea#ta nu e#te !#i%i$ă dec:t rinc!nştiinţa deter"inării #i"ţu$ui intern cu ajut!ru$ acţiunii tran#cendenta$e a i"aginaţiei 2adică rin inf$uenţa #intetică a inte$ectu$ui a#ura #i"ţu$ui intern6, e care a" nu"it-! #inte&ă figurată/

%#er3ă" ace#tea t!tdeauna şi în n!i/ '!i nu ute" g:ndi ! $inie fără a ! trage îng:ndire nu ute" g:ndi un cerc fără a-$ descrie nici #ă ne rere&entă" ce$e trei di"en#iuni a$e#aţiu$ui fără a trage din ace$aşi unct trei $inii erendicu$are între e$e şi nici c+iar ti"u$, fărăca în tragerea unei $inii drete 2care #ă fie rere&entarea eternă figurată a ti"u$ui6 #ă dă"atenţie acţiunii #inte&ei di3er#u$ui rin care deter"ină" #ucce#i3 #i"ţu$ intern, şi rin acea#ta#ucce#iunii ace#tei deter"inări în e$/ eea ce r!duce "ai înt:i c!ncetu$ de #ucce#iune e#te"işcarea, ca acţiune a #u%iectu$ui 2nu ca deter"inare ?B 1LL@ a unui !%iect6>, rin ur"are, #inte&adi3er#u$ui în #aţiu, dacă face" a%#tracţie de ace#t #aţiu şi dă" atenţie nu"ai acţiunii rin caredeter"ină" #i"ţu$ intern c!nf!r" f!r"ei $ui/ Inte$ectu$ nu g!se$te deci în #i"ţu$ intern ! a#tfe$de $egătură a di3er#u$ui, ci o produce, afect:nd ace#t #i"ţ/ Dar r!%$e"a de a şti cu" eu$, ace$ eug:nde#c, e#te di#tinct de eu$ care #e intuieşte e #ine în#uşi 2fiindcă î"i !t rere&enta, ce$ uţinca !#i%i$, şi un a$t "!d de intuiţie6 şi t!tuşi e#te identic cu ace#ta din ur"ă ca ace$aşi #u%iect,cu" !t deci #une eu, ca inte$igenţă şi #u%iect g%nditor , "ă cun!#c e mine în#u"i ca !%iect g%ndit , întruc:t î"i #unt dat e dea#ura "ie în#u"i în intuiţie, nu"ai aşa cu" cun!#c ce$e$a$tefen!"ene, adică nu aşa cu" #unt în faţa inte$ectu$ui, ci aşa cu" î"i aar "ie în#u"i acea#tă r!%$e"ă, &ic, nu re&intă nici "ai "u$tă, nici "ai uţină dificu$tate dec:t e#te aceea de a şti cu"î"i !t fi "ie în#u"i în genere ?B 1L0@ un !%iect şi c+iar un !%iect a$ intuiţiei şi erceţii$!rinterne/ ă t!tuşi tre%uie #ă fie în ade3ăr aşa #e !ate de"!n#tra c$ar dacă #e c!n#ideră #aţiu$nu"ai ca ! #i"$ă f!r"ă ură a fen!"ene$!r #i"ţuri$!r eterne rin aceea că n!i nu ne ute"rere&enta ti"u$, care nu e#te t!tuşi un !%iect a$ intuiţiei eterne, a$tfe$ dec:t #u% i"aginea unei$inii e care ! trage", şi că fără ace#t "!d de eunere n!i nu a" utea cun!aşte unitateadi"en#iunii $ui #e !ate arăta $a fe$ că n!i tre%uie #ă $uă" deter"inarea $ungi"ii ti"u$ui #au şia e!ci$!r entru t!ate erceţii$e interne de $a ceea ce !%iecte$e eterne re&intă ca 3aria%i$ şi că, rin ur"are, tre%uie #ă !rd!nă" ca fen!"ene în ti" deter"inări$e #i"ţu$ui intern eact înace$aşi "!d cu" !rd!nă" e ce$e a$e #i"ţu$ui etern în #aţiu rin ur"are, dacă ad"ite",de#re ce$e din ur"ă, că rin e$e cun!aşte" !%iecte nu"ai întruc:t #unte" afectaţi dinafară,tre%uie #ă recun!aşte" şi de#re #i"ţu$ intern că rin e$ ne intui" e n!i înşine nu"ai a#tfe$ cu"#unte" interi!r afectaţi de n!i "n$ine, adică, în ce ri3eşte intuiţia internă, n!i cun!aşte" r!riu$n!#tru #u%iect nu"ai ca fen!"en, iar nu în ceea ce e#te e$ în #ine>/

?B 1L=@ _HL

* (işcarea unui !%iect în #aţiu nu aarţine unei ştiinţe ure, rin ur"are nici ge!"etriei, căci n!i nu ute" cun!aşte a priori căce3a e#te "!%i$, ci nu"ai rin eerienţă/ Dar "işcarea ca de#criere a unui #aţiu e#te un act ur a$ #inte&ei #ucce#i3e a di3er#u$uiîn intuiţia eternă în genere, rin i"aginaţia r!ducti3ă, şi aarţine nu nu"ai ge!"etriei, ci în#ăşi fi$!#!fiei tran#cendenta$e/* 'u 3ăd cu" #e !t gă#i at:tea dificu$tăţi în fatu$ că #i"ţu$ intern e#te afectat de n!i înşine/ rice act a$ atenţiei ne !ate da unee"$u în acea#tă ri3inţă/ Inte$ectu$ deter"ină în ea t!tdeauna #i"ţu$ intern, în c!nf!nnitate cu $egătura e care ! g:ndeşte, faţă

de intuiţia internă, care c!re#unde di3er#u$ui în #inte&a inte$ectu$ui/ :t de "u$t e#te afectată de !%icei #i"ţirea în "!du$ ace#ta,!ricine 3a utea !%#er3a în #ine în#uşi/

70



Di"!tri3ă eu #unt c!nştient de "ine în#u"i în #inte&a tran#cendenta$ă a di3er#u$uirere&entări$!r în genere, rin ur"are în unitatea !riginară #intetică a aerceţiei, nu aşa cu" î"iaar, nici aşa cu" #unt în "ine în#u"i, ci nu"ai că #unt/ Acea#tă repre#entare e#te ! g%ndire, nu! intuire/ Dar cu" entru cunoa$terea n!a#tră înşine, în afară de acţiunea g:ndirii care aducedi3er#u$ fiecărei intuiţii !#i%i$e $a unitatea aerceţiei, "ai e ne3!ie de un anu"it "!d deintuiţie, rin care e dat ace#t di3er#, r!ria "ea ei#tenţă nu e#te, ce-i dret, fen!"en 2cu at:t

"ai uţin #i"$ă aarenţă6, dar deter"inarea ei#tenţei

>>

"e$e ?B 1L8@ nu !ate a3ea $!c dec:t înc!nf!r"itate cu f!r"a #i"ţu$ui intern şi duă "!du$ articu$ar cu" e#te dat di3er#u$, e care-$$eg, în intuiţia internă, şi nu a" deci duă acea#ta nici ! cuno$tinţ! de#re "ine aşa cum sunt , cinu"ai aşa cu" î"i apar "ie în#u"i/ !nştiinţa de #ine în#uşi nu e#te deci nici e dearte !cun!aştere de #ine în#uşi, cu t!ate categ!rii$e care c!n#tituie g:ndirea unui obiect "n genere rin$egarea di3er#u$ui într-! aerceţie/ Aşa cu" entru cun!aşterea unui !%iect diferit de "ine, e$:ngă g:ndirea unui !%iect "n genere 2în categ!rie6, a" ne3!ie t!tuşi şi de ! intuiţie rin caredeter"in ace$ c!ncet genera$, t!t a#tfe$ entru cun!aşterea "ea în#u"i a" ne3!ie, în afară dec!nştiinţă #au în afară de fatu$ că "ă g:nde#c e "ine, încă de ! intuiţie a di3er#u$ui în "ine, rin care deter"in acea#tă idee eu ei#t ca inte$igenţă care e#te c!nştientă nu"ai de facu$tatea eide #inte&ă, dar care, ?B 1L9@ cu ri3ire $a di3er#u$ e care tre%uie #ă-$ $ege, fiind #uu#ă uneic!ndiţii re#tricti3e e care ea ! nu"eşte #i"ţ intern, nu !ate face intuiti3ă acea $egătură dec:tduă ra!rturi de ti", care #e af$ă cu t!tu$ în afara c!ncete$!r inte$ectua$e r!riu-&i#e rinur"are, acea#tă inte$igenţă nu #e !ate cun!aşte e #ine în#ăşi dec:t cu" îşi aare #ie în#ăşi din unctu$ de 3edere a$ unei intuiţii 2care nu !ate fi inte$ectua$ă şi dată de inte$ectu$ în#uşi6 şi nucu" #-ar cun!aşte, dacă intuiţia ei ar fi inte$ectua$ă/

_H0/ DEDUNIA TRA'*E'DE'TAF A C*IRIIE(PIRIE U'IER*A P*IBIE A

'EPTER PURE AE I'TEETUUI

;n deducţia meta&i#ic! a f!#t eu#ă !riginea a priori a categ!rii$!r în genere, rin ac!rdu$

$!r de$in cu funcţii$e $!gice uni3er#a$e a$e g:ndirii, iar în deducţia transcendental! a f!#t eu#ă !#i%i$itatea ace#t!r categ!rii c!n#iderate ca cun!aşteri a priori de#re !%iecte a$e unei intuiţii îngenere 2__ H., H16/ Acu" ur"ea&ă #ă e$ică" !#i%i$itatea de a cun!aşte a priori, cu autorulcategoriilor , !%iecte$e care nu ar putea s! #e pre#inte dec%t simţurilor noastre, şi anu"e, nu în ce ri3eşte f!r"a intuiţiei $!r, ci în ce ri3eşte $egi$e $egăturii $!r, rin ur"are #ă e$ică" ?B 10.@cu" ute" re#crie, aşa-&ic:nd, naturii $egea şi c+iar de a ! face !#i%i$ă/ ăci fără acea#tăa$icare a categ!rii$!r nu ar reieşi c$ar cu" t!t ce #e !ate nu"ai re&enta #i"ţuri$!r n!a#tretre%uie #ă fie #uu# $egi$!r care deri3ă a priori nu"ai din inte$ect/

'!te& "ai înt:i că rin sinte#! a aprehensiunii eu înţe$eg reunirea di3er#u$ui într-! intuiţiee"irică, rin care de3ine !#i%i$ă erceţia, cu a$te cu3inte, c!nştiinţa e"irică a ace#tei intuiţii2ca fen!"en6/

'!i a3e" &orme a$e intuiţiei #en#i%i$e at:t eterne c:t şi interne, a priori, în rere&entări$ede #aţiu şi ti", şi #inte&a are+en#iunii di3er#u$ui fen!"enu$ui tre%uie #ă fie t!tdeaunac!nf!r"ă ace#tei rere&entări, entru că ea în#ăşi nu !ate a3ea $!c dec:t c!nf!r" ace#tei f!r"e/Dar #aţiu$ şi ti"u$ #unt rere&entate în e$e a priori nu nu"ai ca &orme a$e intuiţiei #en#i%i$e, cic+iar ca intuiţii 2care c!nţin un di3er#6, deci cu deter"inarea unit!ţii ace#tui di3er# 23e&i E#tetica

** ,,Eu g:nde#c eri"ă actu$ de a deter"ina ei#tenţa "ea/ Ei#tenţa e#te deci deja dată rin acea#ta, dar "!du$ cu" tre%uie #-

! deter"in, adică cu" #ă un în "ine di3er#u$ aarţin:nd ace#tei ei#tenţe, ?B 1L8@ nu e#te încă dat/ Pentru acea#ta e ne3!ie deintuiţia de #ine, care are $a %a&ă ! f!r"ă dată a priori, adică ti"u$, care e #en#i%i$ă şi aarţine receti3ităţii deter"ina%i$u$ui/Dacă nu "ai a" ! a$tă intuiţie de "ine în#u"i, care dă determinantul în "ine, de a cărei #!ntaneitate #unt c!nştient şi e care-$dă anteri!r actu$ui determin!rii, aşa cu" timpul dă ceea ce e#te deter"ina%i$u$, eu nu !t deter"ina ei#tenţa "ea ca e aceea aunei fiinţe #!ntane, ci î"i rere&int nu"ai #!ntaneitatea g:ndirii "e$e, adică a deter"inării, şi ei#tenţa "ea ră":ne

deter"ina%i$ă nu"ai #en#i%i$, adică ră":ne ca ei#tenţă a unui fen!"en/ T!tuşi acea#tă #!ntaneitate face ca eu #ă "ă nu"e#cinteligenţ!/

71



tran#cendenta$ă6>/ ?B 101@ Deci unitatea sinte#ei di3er#u$ui, în afară de n!i #au în n!i, rin ur"areşi ! $egătură cu care tre%uie #ă fie c!nf!r" t!t ce tre%uie #ă fie rere&entat ca deter"inat în #aţiu#au în ti", e#te ea în#ăşi dată a priori, ca c!ndiţie a #inte&ei !ricărei aprehensiuni, în ace$aşiti" cu 2nu în6 ace#te intuiţii/ Acea#tă unitate #intetică nu !ate fi în#ă a$ta dec:t cea a $egăturiidi3er#u$ui unei intuiţii date "n genere într-! c!nştiinţă !riginară, dar, în c!nf!r"itate cucateg!rii$e, a$icată nu"ai $a intuiţia n!a#tră sensibil!/ Prin ur"are, !rice #inte&ă, rin care în#ăşi

erceţia de3ine !#i%i$ă, e#te #uu#ă categ!rii$!r şi, entru că eerienţa e#te cun!aştere rin erceţii $egate, categ!rii$e #unt c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii eerienţei, şi #unt deci 3a$a%i$e a priorişi entru t!ate !%iecte$e eerienţei/

>> >

?B 10H@ :nd deci din intuiţia e"irică a unei ca#e, de ee"$u, fac ! erceţie rinare+en#iunea di3er#u$ui ei, unitatea necesar! a #aţiu$ui şi a intuiţiei #en#i%i$e eterne în genereî"i #er3eşte de funda"ent şi de#ene& !arecu" f!r"a ace#tei ca#e în c!nf!r"itate cu acea#tăunitate #intetică a di3er#u$ui în #aţiu/ Dar t!c"ai aceeaşi unitate #intetică, dacă fac a%#tracţie def!r"a #aţiu$ui, îşi are #ediu$ în inte$ect şi e#te categ!ria #inte&ei !"!genu$ui într-! intuiţie îngenere cu a$te cu3inte, categ!ria cantit!ţii, căreia deci acea #inte&ă a are+en#iunii, adică erceţia, tre%uie #ă-i fie e de-a întregu$ c!nf!r"ă>>/

:nd 2entru a $ua un a$t ee"$u6 erce îng+eţarea aei, eu are+ende& d!uă #tări 2af$uidităţii şi a #!$idităţii6 ca atare, care #tau una faţă de a$ta într-! re$aţie de ti"/ Dar în ti", ecare-$ un $a %a&a fen!"enu$ui ca intuiţie internă, ?B 10@ eu î"i rere&int în "!d nece#arunitatea #intetică a di3er#u$ui, fără care acea#tă re$aţie nu ar utea fi dată într-! intuiţie în "!ddeter"inat 2din unctu$ de 3edere a$ #ucce#iunii6/ Acea#tă unitate #intetică, c!n#iderată ca fiindc!ndiţia a priori care-"i er"ite #ă $eg di3er#u$ unei intuiţii în genere şi făc:nd a%#tracţie def!r"a c!n#tantă a intuiţiei "e$e interne, adică de ti", e#te categ!ria de cau&ă, rin care, dacă !a$ic $a #en#i%i$itatea "ea, determin tot ce #e "nt%mpl! "n timp "n genere din punctul de 'edere alrelaţiei lui/ Are+en#iunea într-un e3eni"ent de acea#tă #ecie şi, rin ur"are, ace#t e3eni"entîn#uşi, în ra!rt cu erceţia !#i%i$ă, e#te deci #uu#ă c!ncetu$ui de raport al e&ectelor $icau#elor , şi $a fe$ în t!ate ce$e$a$te ca&uri/

>> >

ateg!rii$e #unt c!ncete care re#criu $egi a priori fen!"ene$!r, rin ur"are naturiic!n#iderată ca an#a"%$u a$ tutur!r fen!"ene$!r 7natura materialiter spectata9/ Ciindcă ace#tecateg!rii nu #unt deri3ate din natură şi nu #e !rientea&ă duă ea ca duă "!de$u$ $!r 2căci a$tfe$nu ar fi dec:t e"irice6, #e une între%area cu" e de c!nceut că natura tre%uie #ă #e !riente&eduă e$e, adică în ce fe$ !t e$e deter"ina a priori $egătura di3er#u$ui naturii, fără a ! #c!ate dinnatură/ Iată aici #!$uţia ace#tei enig"e/

?B 10@ Pri3ind ac!rdu$ nece#ar a$ $egi$!r fen!"ene$!r naturii cu inte$ectu$ şi cu f!r"a $uia priori, cu a$te cu3inte, cu facu$tatea $ui de a $ega di3er#u$ în genere, nu e#te cu ni"ic "ai#traniu dec:t ac!rdu$ fen!"ene$!r în#e$e cu f!r"a a priori a intuiţiei #en#i%i$e/ ăci $egi$e nu

* *aţiu$, rere&entat ca !%iect 2cu" de fat e#te nece#ar în ge!"etrie6, c!nţine "ai "u$t dec:t nu"ai f!r"a intuiţiei, anu"e sinte#a într-! rere&entare intuiti'! a di3er#u$ui dat duă f!r"a #en#i%i$ităţii, a#tfe$ înc:t &orma intuiţiei dă nu"ai di3er#u$, iar

intuiţia &ormal! unitatea rere&entării/ Acea#tă unitate ! atri%ui#e" în E#tetică nu"ai #en#i%i$ităţii, ?B 101@ entru a arăta că ea recede !rice c!ncet, deşi re#uune ! #inte&ă care nu aarţine #i"ţuri$!r, dar care face !#i%i$e t!ate c!ncete$e de #aţiu #iti"/ Ciindcă rin acea#tă #inte&ă 2rin fatu$ că inte$ectu$ deter"ină #en#i%i$itatea6 #aţiu$ şi ti"u$ #unt date "ai înt:i ca intuiţii,unitatea ace#tei intuiţii a priori aarţine #aţiu$ui şi ti"u$ui şi nu c!ncetu$ui inte$ectu$ui 2_H6/** ;n ace#t fe$ #e de"!n#trea&ă că #inte&a are+en#iunii, care e#te e"irică, tre%uie #ă fie în "!d nece#ar în c!nf!r"itate cu

#inte&a aerceţiei, care e#te inte$ectua$ă şi curin#ă t!ta$ a priori în categ!rie/ E#te una şi aceeaşi #!ntaneitate care, ac!$! #u%nu"e$e de i"aginaţie, aici #u% ace$a de inte$ect, intr!duce $egătura în di3er#u$ intuiţiei/

72



ei#tă în fen!"ene, duă cu" fen!"ene$e nu ei#tă în #ine ace#te $egi nu ei#tă dec:t în ra!rtcu #u%iectu$, căruia fen!"ene$e îi #unt inerente, întruc:t are inte$ect, duă cu" fen!"ene$e nuei#tă dec:t în ra!rt cu aceeaşi fiinţă, întruc:t are #i"ţuri/ ucruri$e în #ine ar fi în "!d nece#arc!nf!r"e $egii, c+iar în afara unui inte$ect care #ă $e cun!a#că/ Dar fen!"ene$e nu #unt dec:trere&entări de $ucruri, de#re care nu şti" ceea ce !t fi în #ine/ a #i"$e rere&entări în#ă, e$enu #unt #uu#e nici unei a$te $egi de $egătură dec:t ace$eia e care ! re#crie facu$tatea care face

$egătura/ eea ce $eagă di3er#u$ intuiţiei #en#i%i$e e#te i"aginaţia, care deinde de inte$ect în ce ri3eşte unitatea #inte&ei ei inte$ectua$e, şi de #en#i%i$itate în ce ri3eşte di3er#itateaare+en#iunii/ u" de #inte&a are+en#iunii deinde !rice erceţie !#i%i$ă, iar acea#tă #inte&ăe"irică deinde ea în#ăşi de #inte&a tran#cendenta$ă, deci de categ!rii, t!ate erceţii$e !#i%i$e, rin ur"are şi t!t ce !ate ajunge c:nd3a $a c!nştiinţa e"irică, adică ?B 10L@ t!ate fen!"ene$enaturii, tre%uie #ă fie #uu#e, în ce ri3eşte $egătura categ!rii$!r, de care natura 2c!n#ideratănu"ai ca natură în genere6 deinde ca de rinciiu$ !riginar a$ $egităţii ei nece#are 2ca natura &ormaliter spectata6/ Dar facu$tatea inte$ectu$ui ur de a re#crie a priori fen!"ene$!r $egi rin#i"$e categ!rii nu ar utea re#crie "ai "u$te $egi dec:t ce$e e care #e înte"eia&ă ! natură "n genere, c!n#iderată ca $egitate a fen!"ene$!r în #aţiu şi ti"/ egi articu$are ri3ind fen!"enee"irice deter"inate nu !t fi integral deduse din categ!rii, deşi t!ate $e #unt #uu#e înan#a"%$u/ Tre%uie #ă #e adauge ajut!ru$ eerienţei entru a în3ăţa #ă cun!aşte" ace#te din ur"ă$egi "n genere dar nu"ai ri"e$e ne in#truie#c a priori de#re eerienţă în genere şi de#re ceeace !ate fi cun!#cut ca un !%iect a$ ace#tei eerienţe/

_ H=/ REbUTATU AE*TEI DEDUNII A 'EPTER I'TEETUUI

'!i nu ute" g%ndi nici un !%iect fără ajut!ru$ categ!rii$!r n!i nu ute" cunoa$te niciun !%iect g:ndit fără ajut!ru$ intuiţii$!r care c!re#und ace#t!r c!ncete/ T!ate intuiţii$e n!a#tre#unt #en#i%i$e, şi acea#tă cun!aştere, întruc:t !%iectu$ ei îi e#te dat, e#te e"irică/ Dar cun!aştereae"irică ?B 100@ e#te eerienţă/ Prin ur"are, n!uă nu ne este posibil! nici o cuno$tinţ! a prioridec%t e6clusi' aceea despre obiectele e6perienţei posibile>.

Dar acea#tă cun!aştere, care e $i"itată nu"ai $a !%iecte a$e eerienţei, nu e#te dinacea#tă cau&ă î"ru"utată în t!ta$itate de $a eerienţă, ci, în ce ri3eşte at:t intuiţii$e ure c:t şic!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui, e$e #unt e$e"ente a$e cun!aşterii, care #e gă#e#c în n!i a priori/ 'u ei#tă dec:t d!uă căi e care !ate fi g:ndit un ac!rd necesar a$ eerienţei cu c!ncete$ede#re !%iecte$e ei #au eerienţa face !#i%i$ă ace#te c!ncete, #au ace#te c!ncete fac !#i%i$ăeerienţa/ ?B 10=@ Pri"a e$icaţie nu !ate fi ad"i#ă cu ri3ire $a categ!rii 2nici c+iar cu ri3ire $a intuiţia #en#i%i$ă ură6, căci e$e #unt c!ncete a priori, deci indeendente de eerienţă2afir"area unei !rigini e"irice ar fi un fe$ de generatio ae?ui'oca6/ ;n c!n#ecinţă, nu ră":nedec:t cea de-a d!ua e$icaţie 2!arecu" un #i#te" a$ eigene&ei raţiunii ure6, că anu"ecateg!rii$e curind din artea inte$ectu$ui rinciii$e !#i%i$ităţii !ricărei eerienţe în genere/Dar cu" fac e$e !#i%i$ă eerienţa şi ce rinciii a$e !#i%i$ităţii ei r!cură în a$icarea $!r $afen!"ene 3a arăta "ai e $arg cait!$u$ ur"ăt!r, care tratea&ă de#re f!$!#irea tran#cendenta$ă a judecăţii/

Dacă cine3a ar 3rea #ă r!ună ! ca$e inter"ediară între #ingure$e d!uă a"intite, şi anu"ecateg!rii$e nu ar fi nici ri"e rinciii a priori g%ndite spontan a$e cun!aşterii n!a#tre, nici rinciii #e!a#e din eerienţă, ci că ar fi di#!&iţii #u%iecti3e de a g:ndi, #ădite în n!i ! dată cuei#tenţa n!a#tră, şi care au f!#t înt!c"ite de creat!ru$ n!#tru în aşa fe$, înc:t f!$!#irea $!r #ăc!nc!rde eact cu $egi$e naturii duă care #e de#făş!ară eerienţa 2un fe$ de #i#te" de

* a #ă nu ne i&%i" riit de retin#e$e c!n#ecinţe dăunăt!are şi ne$iniştit!are a$e ace#tei judecăţi, 3reau #ă a"inte#c nu"ai că în g%ndire categ!rii$e nu #unt $i"itate de c!ndiţii$e intuiţiei n!a#tre #en#i%i$e, ci au un c:" ne$i"itat şi că nu"ai cun!aşterea a ceeace g:ndi", deter"inarea !%iectu$ui, are ne3!ie de intuiţie în a%#enţa ace#tei intuiţii, ideea de#re !%iect !ate de a$tfe$ #ă ai%ă!ric:nd c!n#ecinţe$e ei ade3ărate şi f!$!#it!are cu ri3ire $a &olosirea raţiunii de către #u%iect dar cu" acea#tă f!$!#ire nu are

t!tdeauna ca #c! deter"inarea !%iectu$ui, rin ur"are cun!aşterea, ci şi deter"inarea #u%iectu$ui şi a 3!inţei $ui, nu e#te încă$!cu$ #ă fie eu#ă aici/

73



pre&ormaţie a$ raţiunii ure6, atunci 2în afară de fatu$ că într-! a#e"enea i!te&ă nu #e 3ede niciun ter"en :nă $a care a" utea î"inge #u!&iţia un!r di#!&iţii redeter"inate entru judecăţi$e 3iit!are6 ar fi deci#i3, c!ntra căii inter"ediare a"intite, ?B 108@ fatu$ că într-una#e"enea ca& categ!rii$e ar fi $i#ite de necesitatea care aarţine e#enţia$ c!ncetu$ui $!r/ ăcic!ncetu$ de cau&ă, de ee"$u, care eri"ă nece#itatea unui efect #u% ! c!ndiţie re#uu#ă, arfi fa$# dacă nu #-ar înte"eia dec:t e ! nece#itate #u%iecti3ă ar%itrară înnă#cută n!uă de a $ega

anu"ite rere&entări e"irice duă ! a#tfe$ de regu$ă a ra!rtu$ui/ Eu nu aş utea #une efectu$e#te $egat cu cau&a în !%iect 2adică nece#ar6, ci nu"ai eu #unt aşa c!n#tituit înc:t nu !t g:ndia$tfe$ acea#tă rere&entare dec:t a#tfe$ $egată acea#ta e#te t!c"ai ce d!reşte "ai "u$t #ceticu$căci atunci !rice cun!ştinţă a n!a#tră, !%ţinută cu ajut!ru$ retin#ei 3a$a%i$ităţi !%iecti3e a judecăţi$!r n!a#tre, nu e#te dec:t ură aarenţă şi nu ar $i#i nici !a"eni care nu ar "ărturi#ide#re ei înşişi acea#tă nece#itate #u%iecti3ă 2care tre%uie #ă fie #i"ţită6 ce$ uţin nu ne-a" uteacerta cu ni"eni de#re ceea ce #e înte"eia&ă nu"ai e "!du$ cu" e#te !rgani&at #u%iectu$ $ui/

SCL:B :E<L04B 4D 4CESBEI /E/LCMII

Ea c!n#tă în eunerea c!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui 2şi, cu e$e, a !ricărei cun!aşterite!retice a priori, ca rinciii a$e !#i%i$ităţii eerienţei, dar a eerienţei c!n#iderată cadeterminare a fen!"ene$!r în #aţiu şi în ?B 109@ ti" "n genere - , în #f:rşit, în deri3area ace#teideter"inări din rinciiu$ unităţii originare #intetice a aerceţiei, ca f!r"ă a inte$ectu$ui înra!rtu$ $ui cu #aţiu$ şi ti"u$, ace#te f!r"e !riginare a$e #en#i%i$ităţii/

>> >

'u"ai :nă aici a" c!n#iderat nece#ară di3i&iunea în aragrafe, fiindcă a3ea" a face cuc!ncete e$e"entare/ Acu", c:nd 3re" #ă $e i$u#tră" f!$!#irea, eunerea 3a utea #ă #e de&3!$teîntr-un $anţ c!ntinuu, fără aragrafe/

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

a T!ată #ecţiunea a d!ua are în ediţia I tetu$ ur"ăt!r

DEDUCŢIA CONCEPTELOR PUREALE INTELECTULUI

*ecţiunea a d!ua

DE*PRE PRI'IPIIE 4 8:I*:I AEP*IBIITFNII EPERIE'NEI

a un c!ncet #ă fie r!du# cu t!tu$ a priori $i #ă #e ra!rte&e $a un !%iect, deşi e$ în#uşinu face arte din c!ncetu$ eerienţei !#i%i$e, nici nu e#te c!"u# din e$e"ente a$e uneieerienţe !#i%i$e, e#te cu t!tu$ c!ntradict!riu şi i"!#i%i$/ De!arece atunci e$ n-ar a3ea nici unc!nţinut, din cau&ă că nu i-ar c!re#unde nici ! intuiţie, întruc:t intuiţii$e în genere, rin care ne !t fi date !%iecte, f!r"ea&ă c:"u$ #au !%iectu$ t!ta$ a$ eerienţei !#i%i$e/ Un c!ncet a priori, care nu #-ar ra!rta $a e$e, nu ar fi dec:t f!r"a $!gică a unui c!ncet, dar nu ar fi c!ncetu$în#uşi rin care ce3a ar fi g:ndit/

74



Dacă ei#tă deci c!ncete ure a priori, e$e !t, ce-i dret, #ă nu c!nţină ni"ic e"iric,dar tre%uie #ă fie ec$u#i3 c!ndiţii a priori a$e unei eerienţe !#i%i$e, #ingura e care #e !ateînte"eia rea$itatea $!r !%iecti3ă/

Dacă 3re" deci #ă şti" cu" #unt !#i%i$e c!ncete ure a$e inte$ectu$ui, tre%uie #ăcercetă" care #unt c!ndiţii$e ?A 90@ a priori de care deinde !#i%i$itatea eerienţei şi care #tau$a %a&a ei, c+iar dacă face" a%#tracţie de t!t e"iricu$ fen!"ene$!r/ Un c!ncet care eri"ă,

genera$ şi #uficient, acea#tă c!ndiţie f!r"a$ă şi !%iecti3ă a eerienţei #-ar nu"i c!ncet ur a$inte$ectu$ui/ Dacă a" c!ncete ure a$e inte$ectu$ui, !t g:ndi de#igur şi !%iecte, care #unt !atei"!#i%i$e, !ate !#i%i$e în #ine, dar nu !t fi date în nici ! eerienţă, întruc:t în $egarea ace$!rc!ncete !ate fi !"i# ce3a care #ă aarţină nece#ar c!ndiţiei unei eerienţe !#i%i$e 2ca înc!ncetu$ de #irit6 #au c!ncete ure a$e inte$ectu$ui !t fi etin#e "ai dearte dec:t !atecurinde eerienţa 2ca în c!ncetu$ de Du"ne&eu6/ Dar dacă elementele tutur!r cun!ştinţe$!r a priori, c+iar a$e ficţiuni$!r ar%itrare şi a%#urde, nu !t fi î"ru"utate, ce-i dret, de $a eerienţă2căci a$tfe$ e$e nu ar fi cun!ştinţe a priori, e$e tre%uie în#ă #ă c!nţină t!tdeauna c!ndiţii$e ure a priori a$e unei eerienţe !#i%i$e şi a$e unui !%iect a$ ace#teia, căci a$tfe$ nu nu"ai că rin e$e nuar utea fi a%#!$ut ni"ic g:ndit, ci e$e în#e$e nici nu #-ar utea "ăcar naşte fără date ?Data@ îng:ndire/

4ă#i" ace#te c!ncete, care curind a priori g:ndirea ură în !rice eerienţă, încateg!rii, şi în#ea"nă a da ! deducţie #uficientă a $!r şi ! ju#tificare a 3a$a%i$ităţii $!r !%iecti3e,?A 9=@ dacă ute" d!3edi că nu"ai cu ajut!ru$ $!r !ate fi g:ndit un !%iect/ Dar cu" într-! a#tfe$de idee e#te 3!r%a de ce3a "ai "u$t dec:t de unica facu$tate de a g:ndi, anu"e inte$ectu$, şiace#ta, e$ în#uşi, ca facu$tate de cun!aştere care tre%uie #ă #e ra!rte&e $a !%iecte, are $a fe$ ne3!iede e$icare cu ri3ire $a !#i%i$itatea ace#tui ra!rt, n!i tre%uie #ă ea"ină" "ai înt:i nu înnatura $!r e"irică, ci în natura $!r tran#cendenta$ă i&3!are$e #u%iecti3e care c!n#tituiefunda"entu$ a priori a$ !#i%i$ităţii eerienţei/

Dacă fiecare rere&entare articu$ară ar fi cu t!tu$ #trăină de a$te$e, dacă ar fi, aşa-&ic:nd,i&!$ată şi #earată de e$e, nu #-ar naşte nici!dată aşa ce3a, ca ceea ce e#te cun!aşterea, care e#teun an#a"%$u de rere&entări c!"arate şi $egate/ Dacă deci îi atri%ui #i"ţu$ui ! snopsis, dincau&ă că e$ c!nţine di3er#itate în intuiţia #a, atunci ace#tei snopsis îi c!re#unde t!tdeauna !#inte&ă şi recepti'itatea nu !ate face !#i%i$e cun!ştinţe dec:t în unire cu spontaneitatea/Acea#ta e#te rinciiu$ unei întreite #inte&e, care #e re&intă nece#ar în !rice cun!aştere anu"e,#inte&a aprehensiunii rere&entări$!r ca "!dificări a$e #i"ţirii în intuiţie, aceea a reproduceriiace#t!r rere&entări în i"aginaţie, aceea a recunoa$terii $!r în c!ncet/ Ace#te trei #inte&e c!nduc$a trei i&3!are #u%iecti3e de cun!aştere, care fac !#i%i$ în#uşi inte$ectu$, şi rin ace#ta !riceeerienţă, ?A 98@ c!n#iderată ca un r!du# e"iric a$ inte$ectu$ui/

*;SE:+4MIE 8:EDI0I4:N

Deducţia categ!rii$!r e#te $egată de at:tea dificu$tăţi şi ne c!n#tr:nge #ă ătrunde" at:t dead:nc în ri"e$e rinciii a$e !#i%i$ităţii cun!aşterii n!a#tre în genere, înc:t entru a e3itaîntinderea 3a#tă a unei te!rii c!"$ete şi t!tuşi entru a nu neg$ija ni"ic într-! a#tfe$ de cercetarenece#ară a" gă#it că e "ai !!rtun #ă-$ regăte#c "ai "u$t e citit!r dec:t #ă-$ in#truie#c rinur"ăt!are$e atru nu"ere şi #ă re&int în "!d #i#te"atic e$icarea ace#t!r e$e"ente a$einte$ectu$ui în #ecţiunea a treia, care ur"ea&ă/ itit!ru$ nu #e 3a $ă#a deci de#curajat de!%#curitate, care e#te ine3ita%i$ă $a înceut e un dru" neu"%$at încă, dar care, cu" #er, #e 3a$ă"uri în #ecţiunea a"intită :nă $a ! înţe$egere de$ină/

1/ DE*PRE *I'TEbA APREE'*IU'II ;' I'TUINIE

75



De !riunde ar r!3eni rere&entări$e n!a#tre, fie că #unt r!du#e de inf$uenţa $ucruri$!reterne #au de cau&e interne, fie că #-au f!r"at a priori, #au e"iric ca fen!"ene, t!tuşi e$eaarţin, ?A 99@ ca "!dificări a$e #i"ţirii, de #i"ţu$ intern, şi ca atare t!ate cun!ştinţe$e n!a#tre#unt #uu#e în ce$e din ur"ă c!ndiţiei f!r"a$e a #i"ţu$ui intern, adică ti"u$ui, în care t!atetre%uie !r:nduite, $egate şi u#e în re$aţii/ Acea#ta e#te ! !%#er3aţie genera$ă, e care tre%uie #-! une" neaărat ca funda"ent în ceea ce ur"ea&ă/

rice intuiţie c!nţine în #ine un di3er#, care t!tuşi n-ar fi rere&entat ca atare dacă#i"ţirea nu ar di#tinge ti"u$ în #eria i"re#ii$!r #ucce#i3e căci, ca &iind cuprins! "ntr5o singur!clip!, fiecare rere&entare nu !ate fi nici!dată a$tce3a dec:t unitate a%#!$ută/ Pentru ca din ace#tdi3er# #ă !ată aărea unitatea intuiţiei 2ca, de ee"$u, în rere&entarea de #aţiu6, e nece#ară"ai înt:i arcurgerea di3er#ităţii şi a!i reunirea ei acţiune e care ! nu"e#c sinte#! aaprehensiunii, fiindcă e#te îndretată direct #re intuiţie, care !feră, ce-i dret, un di3er#, dar nu !ate nici!dată, fără ! #inte&ă re$i"inară, #ă r!ducă ace#t di3er# ca atare şi ca fiind curin#"ntr5o repre#entare/ Acea#tă #inte&ă a are+en#iunii tre%uie efectuată şi a priori, adică în ra!rtcu rere&entări$e care nu #unt e"irice/ Cără ea, n!i n-a" utea a3ea a priori nici rere&entări$ede #aţiu, nici e ce$e de ti", fiindcă ace#tea nu !t fi r!du#e dec:t rin ?A 1..@ #inte&adi3er#u$ui, e care î$ !feră #en#i%i$itatea în receti3itatea ei !riginară/ '!i a3e" deci ! #inte&ă ură a are+en#iunii/

H/ DE*PRE *I'TEbA REPRDUERII ;' I(A4I'ANIE

E#te fără înd!ia$ă nu"ai e"irică $egea duă care rere&entări$e care #-au #uccedatade#e!ri #au #-au în#!ţit #f:rşe#c rin a #e a#!cia între e$e şi rin a f!r"a ! a#tfe$ de $egătură duăcare, şi fără re&enţa !%iectu$ui, una din ace#te rere&entări efectuea&ă ! trecere a #i"ţirii $a a$ta,c!nf!r" unei regu$i c!n#tante/ Dar acea#tă $ege a rer!ducerii re#uune ca fen!"ene$e în#e$e #ăfie #uu#e rea$ unei a#tfe$ de regu$i şi ca di3er#u$ rere&entări$!r $!r #ă #e în#!ţea#că #au #ă #e#ucceadă în c!nf!r"itate cu anu"ite regu$i a$tfe$, i"aginaţia n!a#tră e"irică nu ar a3eanici!dată ce3a de făcut care #ă fie c!nf!r" facu$tăţii ei şi ar ră":ne deci a#cun#ă în interi!ru$#i"ţirii ca ! facu$tate "!artă şi necun!#cută n!uă înşine/ Dacă c+in!3aru$ ar fi c:nd r!şu, c:ndnegru, c:nd uş!r, c:nd greu, dacă un !" #-ar tran#f!r"a c:nd într-! f!r"ă ani"a$ă, c:nd în a$ta,dacă în &iua cea "ai $ungă ?A 1.1@ Pă":ntu$ ar fi ac!erit c:nd cu fructe, c:nd cu g+eaţă şi&ăadă, i"aginaţia "ea e"irică nu ar a3ea nici "ăcar ri$eju$ de a ri"i în g:ndire c+in!3aru$greu cu rere&entarea cu$!rii de r!şu #au dacă un anu"it cu3:nt ar fi atri%uit c:nd unui $ucru,c:nd a$tuia, #au dacă ace$aşi !%iect ar fi nu"it c:nd într-un fe$, c:nd în a$tu$, fără ca #ăd!"nea#că ! anu"ită regu$ă căreia fen!"ene$e #ă-i fie #uu#e rin e$e în#e$e, nici ! #inte&ăe"irică a rer!ducerii nu ar utea #ă ai%ă $!c/

Tre%uie deci #ă ei#te ce3a care face !#i%i$ă acea#tă rer!ducere a fen!"ene$!r, #er3indca rinciiu a priori unei unităţi #intetice nece#are a fen!"ene$!r/ De acea#ta ne c!n3inge" uş!r,dacă ne g:ndi" că fen!"ene$e nu #unt $ucruri în #ine, ci nu"ai un #i"$u j!c a$ rere&entări$!rn!a#tre, care în ce$e din ur"ă duc $a deter"inări a$e #i"ţu$ui intern/ Dacă ute" de"!n#tra că şice$e "ai ure intuiţii a priori a$e n!a#tre nu r!cură cun!ştinţă, afară de ca&u$ c:nd c!nţin !$egătură a di3er#u$ui care face !#i%i$ă ! #inte&ă c!"$etă a rer!ducerii, acea#tă #inte&ă ai"aginaţiei e#te de a#e"enea înte"eiată, anteri!r !ricărei eerienţe, e rinciii a priori şitre%uie #ă ad"ite" ! #inte&ă tran#cendenta$ă ură a ei, care ea în#ăşi #tă $a %a&a !#i%i$ităţii!ricărei eerienţe 2întruc:t acea#ta re#uune în "!d nece#ar rer!ducti%i$itatea ?A 1.H@fen!"ene$!r6/ E#te e3ident că dacă trag în g:nd ! $inie #au 3reau #ă g:nde#c ti"u$ de $a !a"ia&ă $a a$ta, #au c+iar nu"ai #ă-"i rere&int un anu"it nu"ăr, tre%uie "ai înt:i în "!d nece#ar#ă #e#i&e& una duă a$ta în g:ndirea "ea ace#te rere&entări di3er#e/ Dacă aş ierde "ereu ding:ndirea "ea rere&entări$e recedente 2ce$e dint:i ărţi a$e $iniei, ărţi$e recedente a$e ti"u$ui#au unităţi$e rere&entate #ucce#i36 şi dacă nu $e-aş rer!duce e "ă#ură ce înaintea&ă #re

76



ur"ăt!are$e, nu #-ar utea r!duce nici ! rere&entare întreagă şi nici una din t!ate idei$e a"intite"ai înainte, nici "ăcar ce$e "ai ure şi ri"e rere&entări funda"enta$e de #aţiu şi ti"/

*inte&a are+en#iunii e#te deci unită in#eara%i$ cu #inte&a rer!ducerii/ i cu" acea#tă#inte&ă c!n#tituie rinciiu$ tran#cendenta$ a$ !#i%i$ităţii tutur!r cun!ştinţe$!r în genere 2nunu"ai a$ ce$!r e"irice, ci şi a$ ce$!r ure a priori6, #inte&a rer!ducti3ă a i"aginaţiei aarţineacţiuni$!r tran#cendenta$e a$e #i"ţirii şi, $u:ndu-$e în c!n#iderare, 3!" nu"i şi acea#tă facu$tate

facu$tatea tran#cendenta$ă a i"aginaţiei/

?A 1.@ / DE*PRE *I'TEbA RE4'INIEI ;' 'EPT

Cără c!nştiinţa că ceea ce g:ndi" e#te identic cu ceea ce a" g:ndit cu ! c$iă "ai înainte,t!ată rer!ducerea în #eria rere&entări$!r ar fi &adarnică/ ăci ar fi ! n!uă rere&entare în #tareaactua$ă care nu ar aarţine de$!c actu$ui rin care ea ar fi tre%uit #ă fie r!du#ă încetu$ cu încetu$şi di3er#u$ ace#tei rere&entări n-ar c!n#titui nici!dată un întreg, fiindcă i-ar $i#i unitatea e carenu"ai c!nştiinţa i-! !ate r!cura/ Dacă, nu"ăr:nd, uit că unităţi$e e care $e a" re&enteînaintea !c+i$!r au f!#t adăugate de "ine #ucce#i3 une$e $a a$te$e, nu aş recun!aşte r!ducereanu"ăru$ui "ai "are rin acea#tă adăugare #ucce#i3ă a unităţii $a unitate, rin ur"are nicinu"ăru$ căci ace#t c!ncet c!n#tă ur şi #i"$u în c!nştiinţa ace#tei unităţi a #inte&ei/

u3:ntu$ c!ncet ne-ar utea c!nduce de $a #ine $a acea#tă !%#er3aţie/ Acea#tă c!nştiinţă,una, e#te aceea care reuneşte într-! rere&entare di3er#u$, intuit #ucce#i3 şi a!i şi rer!du#/Acea#tă c!nştiinţă !ate fi ade#e!ri #$a%ă, a#tfe$ înc:t n!i ! uni" cu rer!ducerea rere&entăriinu"ai în efect, iar nu în actu$ în#uşi, adică i"ediat ?A 1.@ dar, cu t!ate ace#te de!#e%iri, tre%uiet!tuşi #ă #e gă#ea#că t!tdeauna ! c!nştiinţă, deşi îi $i#eşte c$aritatea i&%it!are, şi fără carec!ncete$e şi, cu e$e, cun!aşterea de#re !%iecte ar fi cu t!tu$ i"!#i%i$e/

i aici e nece#ar #ă face" inte$igi%i$ ce înţe$ege" rin ere#ia de !%iect a$rere&entări$!r/ A" #u# "ai #u# că fen!"ene$e în#e$e nu #unt dec:t rere&entări #en#i%i$e, caretre%uie c!n#iderate în #ine, eact ca atare, şi nu ca !%iecte 2în afara i"aginaţiei6/ e #e înţe$egec:nd #e 3!r%eşte de#re un !%iect care c!re#unde cun!aşterii şi, rin ur"are, e şi di#tinct de eaWE uş!r de #e#i&at că ace#t !%iect tre%uie g:ndit nu"ai ca ce3a în genere Z H , fiindcă, afară decun!ştinţa n!a#tră, n!i nu a3e" ni"ic e care #ă-$ ute" !une ace#tei cun!ştinţe ca fiindu-ic!re#un&ăt!are/

Dar gă#i" că ideea n!a#tră de#re ra!rtu$ !ricărei cun!ştinţe cu !%iectu$ ei curinde în#ine ce3a nece#ar, dat fiind că ace#t !%iect e c!n#iderat ca ceea ce e u# în faţa cun!ştinţei, că şicun!ştinţe$e n!a#tre nu #unt deter"inate $a înt:"$are #au ar%itrar, ci într-un "!d anu"it a priori, fiindcă, ur":nd a #e ra!rta $a un !%iect, e$e tre%uie #ă c!nc!rde, ?A 1.L@ de a#e"enea,nece#ar între e$e cu ri3ire $a ace#t !%iect, adică tre%uie #ă ai%ă acea unitate care c!n#tituiec!ncetu$ de#re un !%iect/

Dar cu" n!i nu a3e" a face dec:t cu di3er#u$ rere&entări$!r n!a#tre şi cu" ace#t H care$e c!re#unde 2!%iectu$6 nu e ni"ic entru n!i, fiindcă tre%uie #ă fie ce3a di#tinct de t!aterere&entări$e n!a#tre, e#te c$ar că unitatea e care !%iectu$ ! face nece#ară nu !ate fi a$tce3adec:t unitatea f!r"a$ă a c!nştiinţei în #inte&a di3er#u$ui rere&entări$!r/ Atunci 3!" #unecun!aşte" !%iectu$, dacă a" efectuat unitate #intetică în di3er#u$ intuiţiei/ Dar acea#tă unitatee#te i"!#i%i$ă, dacă intuiţia n-a utut fi r!du#ă rintr-! a#tfe$ de funcţie a #inte&ei !tri3it uneiregu$i, care face nece#ară a priori rer!ducerea di3er#u$ui şi face !#i%i$ un c!ncet în care #eunifică ace#t di3er#/ A#tfe$, n!i g:ndi" un triung+i ca !%iect c:nd #unte" c!nştienţi de aşe&areace$!r trei $inii drete duă ! regu$ă c!nf!r" căreia ! a#tfe$ de intuiţie !ate fi t!tdeaunarere&entată/ Acea#tă unitate a regulii deter"ină t!t di3er#u$ şi î$ $i"itea&ă $a c!ndiţii care fac !#i%i$ă unitatea aerceţiei, şi c!ncetu$ ace#tei unităţi e#te rere&entarea de#re !%iectu$ Z H , ecare-$ g:nde#c cu ajut!ru$ redicate$!r a"intite a$e unui triung+i/

?A 1.0@ rice cun!aştere rec$a"ă un c!ncet, fie e$ !ric:t de i"erfect şi de !%#cur dar

ace#ta e#te, în ce ri3eşte f!r"a $ui, t!tdeauna ce3a genera$ şi ce3a care #er3eşte ca regu$ă/ A#tfe$,77



c!ncetu$ de c!r, duă unitatea di3er#u$ui, care e g:ndit cu ajut!ru$ $ui, #er3eşte ca regu$ăcun!aşterii n!a#tre de#re fen!"ene$e eterne/ Dar ! regu$ă a intuiţii$!r nu !ate fi dec:t rinaceea că $a fen!"ene$e date e$ rere&intă rer!ducerea nece#ară a di3er#u$ui $!r, deci unitatea#intetică în c!nştiinţa de#re e$e/ A#tfe$, c!ncetu$ de c!r, în erceţia a ce3a eteri!r n!uă, facenece#ară rere&entarea întinderii şi, cu ea, a i"enetra%i$ităţii, a figurii etc/

a %a&a !ricărei nece#ităţi #e af$ă t!tdeauna ! c!ndiţie tran#cendenta$ă/ Tre%uie deci #ă #e

gă#ea#că un rinciiu tran#cendenta$ a$ unităţii c!nştiinţei în #inte&a di3er#u$ui tutur!r intuiţii$!rn!a#tre, rin ur"are şi a c!ncete$!r !%iecte$!r în genere, rin ur"are şi a tutur!r !%iecte$!reerienţei, rinciiu fără care ar fi i"!#i%i$ #ă g:ndi" un !%iect !arecare entru intuiţii$en!a#tre căci !%iect nu e#te ni"ic "ai "u$t dec:t ce3a de#re care c!ncetu$ eri"ă ! a#tfe$ denece#itate a #inte&ei/

Acea#tă c!ndiţie !riginară şi tran#cendenta$ă nu e#te a$ta dec:t apercepţiatranscendental!/ ?A 1.=@ !nştiinţa de #ine, efectuată de deter"inări$e #tării n!a#tre în erceţiainternă, e#te nu"ai e"irică, t!tdeauna 3aria%i$ă, nu !ate ei#ta un eu c!n#tant şi er"anent înacea#tă curgere a fen!"ene$!r interne şi e nu"ită de !%icei simţ intern #au aerceţie e"irică/eea ce tre%uie #ă fie rere&entat nece#ar ca nu"eric identic nu !ate fi g:ndit ca atare cuajut!ru$ date$!r e"irice/ Tre%uie #ă fie ! c!ndiţie care recedă t!ată eerienţa şi face !#i%i$ăeerienţa în#ăşi, care tre%uie #ă facă 3a$a%i$ă ! a#tfe$ de #u!&iţie tran#cendenta$ă/

'u !t a3ea $!c în n!i cun!aşteri, $egătură şi unitate a ace#t!r cun!aşteri între e$e, fărăacea unitate a c!nştiinţei care recedă t!ate date$e intuiţii$!r şi nu"ai în ra!rt cu care e !#i%i$ă!rice rere&entare de !%iecte/ !i nu"i acea#tă c!nştiinţă ură, !riginară şi i"ua%i$ă apercepţietranscendental!/ ă ea "erită ace#t nu"e re&u$tă c$ar din aceea că şi unitatea !%iecti3ă cea "ai ură, anu"e cea a c!ncete$!r a priori 2#aţiu şi ti"6, nu #unt !#i%i$e dec:t rin ra!rtareaintuiţii$!r $a acea#tă aerceţie/ Unitatea nu"erică a ace#tei aerceţii #tă deci a priori $a %a&atutur!r c!ncete$!r, t!t a#tfe$ recu" di3er#itatea #aţiu$ui şi a ti"u$ui #e af$ă $a %a&a intuiţii$!r#en#i%i$ităţii/

?A 1.8@ Dar t!c"ai acea#tă unitate tran#cendenta$ă a aerceţiei face din t!atefen!"ene$e !#i%i$e, care #e !t gă#i 3re!dată reunite într-! eerienţă, ! $egătură a tutur!race#t!r rere&entări duă $egi/ ăci acea#tă unitate a c!nştiinţei ar fi i"!#i%i$ă dacă #i"ţirea, încun!aşterea di3er#u$ui, n-ar utea de3eni c!nştientă de identitatea funcţiei rin care unitateaare+en#i3ă uneşte di3er#u$ în "!d #intetic într-! cun!aştere/ A#tfe$, c!nştiinţa !riginară şinece#ară a identităţii de #ine în#ăşi e#te t!t!dată ! c!nştiinţă a unei unităţi, $a fe$ de nece#are, a#inte&ei tutur!r fen!"ene$!r rin c!ncete, adică duă regu$i, care $e fac nu nu"ai nece#arrer!ducti%i$e, ci îi deter"ină rin acea#ta şi intuiţiei $!r un !%iect, adică un c!ncet de#re ce3a,în care e$e #e în$ănţuie nece#ar căci #i"ţirea nu ar utea g:ndi, şi încă a priori, r!ria #aidentitate în di3er#itatea rere&entări$!r ei, dacă nu ar a3ea înaintea !c+i$!r identitatea acţiunii,care #uune unei unităţi tran#cendenta$e întreaga #inte&ă a are+en#iunii 2care e#te e"irică6 şiface !#i%i$ă "ai înt:i în$ănţuirea ei duă regu$i a priori/ Acu" 3!" utea deter"ina "ai eact şic!ncete$e n!a#tre de#re un obiect în genere/ T!ate rere&entări$e au, ca rere&entări, !%iectu$$!r şi !t fi, $a r:ndu$ $!r, !%iecte a$e a$t!r rere&entări/ Cen!"ene$e #unt #ingure$e !%iecte ?A1.9@ care ne !t fi date ne"ij$!cit şi ceea ce #e ra!rtea&ă în e$e ne"ij$!cit $a !%iect #e nu"eşteintuiţie/ Dar ace#te fen!"ene nu #unt $ucruri în #ine, ci nu"ai rere&entări, care $a r:ndu$ $!r îşiau !%iectu$ $!r, care deci nu "ai !ate fi intuit de n!i şi rin ur"are !ate fi nu"it !%iectn!ne"iric, adică tran#cendenta$ Z H /

!ncetu$ ur de#re ace#t !%iect tran#cendenta$ 2care, de fat, în t!ate cun!aşteri$en!a#tre e#te t!tdeauna identic Z H 6 e#te ceea ce !ate r!cura tutur!r c!ncete$!r n!a#tree"irice, în genere, un ra!rt cu un !%iect, adică rea$itate !%iecti3ă/ Ace#t c!ncet nu !atec!nţine nici ! intuiţie deter"inată şi nu 3a ri3i deci a$tce3a dec:t acea unitate care tre%uie #ă #eînt:$nea#că într-un di3er# a$ cun!aşterii, întruc:t ace#t di3er# #e af$ă în ra!rt cu un !%iect/ Darace#t ra!rt nu e#te a$tce3a dec:t unitatea nece#ară a c!nştiinţei, deci şi a #inte&ei di3er#u$ui cuajut!ru$ funcţiei c!"une a #i"ţirii, care c!n#tă în a-$ $ega într-! rere&entare/ Iar fiindcă acea#tă

unitate tre%uie #ă fie c!n#iderată ca nece#ară a priori 2entru că a$tfe$ cun!aşterea ar fi fără78



!%iect6, ra!rtu$ cu un !%iect tran#cendenta$, adică cu rea$itatea !%iecti3ă a cun!aşterii n!a#tree"irice, #e 3a %a&a e $egea tran#cendenta$ă ?A 11.@ că t!ate fen!"ene$e, întruc:t rin e$eur"ea&ă #ă ne fie date !%iecte, tre%uie #ă fie #uu#e regu$i$!r a priori a$e unităţii $!r #intetice,care nu"ai e$e fac !#i%i$ ra!rtu$ $!r în intuiţia e"irică adică e$e tre%uie #ă fie #uu#e îneerienţă c!ndiţii$!r unităţii nece#are a aerceţiei, aşa cu" în #i"$a intuiţie #unt #uu#ec!ndiţii$!r f!r"a$e a$e #aţiu$ui şi ti"u$ui, %a c+iar că !rice cun!aştere nu e "ai înt:i !#i%i$ă

dec:t dat!rită ace#tei du%$e c!ndiţii/

/ EPIARE PREI(I'ARF A P*IBIITFNIIATE4RIIR A U'ATERI 4 8:I*:I

Ei#tă nu"ai ! eerienţă în care t!ate erceţii$e #unt rere&entate ca fiind într-!în$ănţuire c!"$etă şi $!gică t!t aşa cu" e#te nu"ai un #aţiu şi un ti" în care au $!c t!atef!r"e$e fen!"enu$ui şi t!ate re$aţii$e ei#tenţei #au a$e n!nei#tenţei/ :nd #e 3!r%eşte de diferiteeerienţe, nu e 3!r%a dec:t de t!t at:tea erceţii aarţin:nd ca atare uneia şi ace$eiaşieerienţe genera$e/ Unitatea uni3er#a$ă şi #intetică a erceţii$!r c!n#tituie, în ade3ăr, t!c"aif!r"a eerienţei, şi ea nu e#te a$tce3a dec:t unitatea #intetică a fen!"ene$!r rin c!ncete/

?A 111@ Dacă unitatea #inte&ei rin c!ncete e"irice ar fi cu t!tu$ c!ntingentă şi dacăace#te c!ncete nu #-ar înte"eia e un rinciiu tran#cendenta$ a$ unităţii, ar fi !#i%i$ ca !"u$ţi"e de fen!"ene #ă u"$e #uf$etu$ n!#tru, fără ca t!tuşi din acea#ta #ă re&u$te 3re!datăeerienţă/ Dar atunci ar di#ărea şi !rice ra!rt a$ cun!aşterii $a !%iecte, fiindcă i-ar $i#i$egătura care #e face în 3irtutea $egi$!r uni3er#a$e şi nece#are rin ur"are, ea ar fi, ce-i dret,intuiţie 3idă de g:ndire, dar nici!dată cun!aştere, deci entru n!i ar fi t!tuna cu ni"ic/

!ndiţii$e a priori a$e unei eerienţe !#i%i$e în genere #unt în ace$aşi ti" c!ndiţii$e !#i%i$ităţii !%iecte$!r eerienţei/ Eu afir" că t!ate categoriile "enţi!nate "ai #u# nu #unta$tce3a dec:t condiţiile g%ndirii pentru o e6perienţ! posibil!, aşa cu" spaţiul şi timpul c!nţincondiţiile intuiţiei entru acea#tă eerienţă/ Prin ur"are, şi e$e #unt c!ncete funda"enta$e entru a g:ndi !%iecte în genere c!re#un&ăt!are fen!"ene$!r şi au deci a priori 3a$a%i$itate!%iecti3ă ceea ce a" 3rut r!riu-&i# #ă şti"/

Dar !#i%i$itatea şi c+iar nece#itatea ace#t!r categ!rii #e înte"eia&ă e re$aţia e care ! areîntreaga #en#i%i$itate şi cu ea şi ?A 11H@ t!ate fen!"ene$e !#i%i$e, cu aerceţia !riginară, în caret!tu$ tre%uie #ă fie nece#ar în c!nf!r"itate cu c!ndiţii$e unităţii uni3er#a$e a c!nştiinţei de #ine,adică #ă fie #uu#e funcţii$!r genera$e a$e #inte&ei, anu"e a$e #inte&ei rin c!ncete, în care,nu"ai, aerceţia îşi !ate d!3edi a priori identitatea ei uni3er#a$ă şi nece#ară/ A#tfe$, c!ncetu$de cau&ă nu e#te a$tce3a dec:t ! #inte&ă 2a ceea ce #uccede în #eria cr!n!$!gică cu a$te fen!"ene6efectuată rin c!ncete, şi fără ! a#tfe$ de unitate, care îşi are regu$a a priori şi îşi #uunefen!"ene$e, nu #-ar gă#i ! unitate, c!"$etă şi genera$ă, deci nece#ară, a c!nştiinţei în di3er#u$ erceţii$!r/ Dar e$e nu ar "ai aarţine atunci nici unei eerienţe, ar fi rin ur"are fără !%iect, #inu ar fi dec:t un j!c !r% a$ rere&entări$!r, adică "ai uţin dec:t un 3i#/

T!ate încercări$e de a deri3a din eerienţă ace#te c!ncete ure a$e inte$ectu$ui şi de a $eatri%ui ! !rigine nu"ai e"irică #unt deci cu t!tu$ #teri$e şi &adarnice/ 'u 3reau #ă dau caee"$u dec:t c!ncetu$ de cau&ă, care curinde în #ine caracteru$ de nece#itate e care nici !eerienţă nu ! !ate da eerienţa ne în3aţă, de#igur, că unui fen!"en îi #uccede de !%icei a$tfen!"en, dar nu că ce$ din ur"ă tre%uie #ă-i #ucceadă în "!d nece#ar ce$ui dint:i, nici că #e !atec!nc+ide, a priori şi în "!d cu t!tu$ genera$, de $a ri"u$ $a ce$ de-a$ d!i$ea, recu" #e c!nc+idedintr-! c!ndiţie $a c!n#ecinţă/ Dar acea#tă regu$ă e"irică a asociaţiei, care tre%uie ad"i#ă retutindeni c:nd #e #une că t!tu$, în #eria e3eni"ente$!r, ?A 11@ e#te #uu# regu$i$!r în aşa"ă#ură înc:t nici!dată nu #e înt:"$ă ce3a fără #ă fi f!#t recedat de a$tce3a căruia îi ur"ea&ăt!tdeauna acea#tă regu$ă, c!n#iderată ca ! $ege a naturii, între% eu, e ce #e înte"eia&ăW şi cu"e#te !#i%i$ă acea#tă a#!ciaţie în#ăşiW Princiiu$ !#i%i$ităţii a#!ciaţiei di3er#u$ui, întruc:t #e

gă#eşte în !%iect, #e nu"eşte a&initatea di3er#u$ui/ ;ntre%, deci, cu" 3ă faceti inte$igi%i$ă79



afinitatea uni3er#a$ă a fen!"ene$!r 2cu ajut!ru$ căreia e$e #unt #uu#e $egi$!r c!n#tante şi trebuie#ă $e fie #uu#e6W

Duă rinciii$e "e$e, acea#tă afinitate e#te f!arte inte$igi%i$ă/ T!ate fen!"ene$e !#i%i$eaarţin, ca rere&entări, întregii c!nştiinţe de #ine !#i%i$e/ Dar de acea#tă c!nştiinţă, c!n#ideratăca ! rere&entare tran#cendenta$ă, identitatea nu"erică e#te in#eara%i$ă, şi ca e#te certă a priori,fiindcă ni"ic nu !ate inter3eni în cun!aştere dec:t cu ajut!ru$ ace#tei aerceţii !riginare/ u"

acea#tă identitate tre%uie #ă inter3ină nece#ar în #inte&a !ricărui di3er# a$ fen!"ene$!r, întruc:t eaur"ea&ă #ă de3ină cun!aştere e"irică, fen!"ene$e #unt #uu#e un!r c!ndiţii a priori, cu care#inte&a $!r 2#inte&a are+en#iunii6 tre%uie #ă fie uni3er#a$ c!nf!r"ă/ Rere&entarea unei c!ndiţiigenera$e, duă care !ate fi u# un anu"it di3er# 2rin ur"are într-un "!d identic6, #e nu"eşte !regul!, şi #e nu"eşte ! lege c:nd ace#t di3er# trebuie u# a#tfe$/ T!ate fen!"ene$e #e af$ă deciîntr-! $egătură uni3er#a$ă duă $egi nece#are ?A 11@ şi, rin ur"are, e$e #unt într-! a&initatetranscendental!, din care cea empiric! nu e#te dec:t ! #i"$ă c!n#ecinţă/

Afir"aţia că natura ur"ea&ă #ă #e !riente&e duă rinciiu$ n!#tru #u%iecti3 a$aerceţiei, %a c+iar că ur"ea&ă #ă deindă de e$ în ce ri3eşte $egitatea ei, are de#igur a%#urdăşi #tranie/ Dar dacă ne g:ndi" că acea#tă natură nu e#te în #ine dec:t un an#a"%$u de fen!"ene, rin ur"are că nu e#te un $ucru în #ine, ci nu"ai ! "u$titudine de rere&entări a$e #i"ţirii, atuncinu ne 3!" "ira #-! 3ede" nu"ai în facu$tatea radica$ă a întregii n!a#tre cun!aşteri, anu"e înaerceţia tran#cendenta$ă, în acea#tă unitate care #ingură îi er"ite #ă fie !%iect a$ !ricăreieerienţe !#i%i$e, adică natură şi #e 3a înţe$ege rin acea#ta în#ăşi că n!i ute" cun!aşteacea#tă unitate a priori, rin ur"are şi ca nece#ară, $ucru $a care fireşte ar tre%ui #ă renunţă",dacă ea ar fi dată în #ine, indeendent de ri"e$e i&3!are a$e g:ndirii n!a#tre/ ăci atunci eu nuaş şti de unde ar tre%ui #ă $uă" judecăţi$e #intetice a$e unei a#tfe$ de unităţi uni3er#a$e a naturii,fiindcă în ace#t ca& ar tre%ui #ă $e î"ru"ută" de $a !%iecte$e naturii în#ăşi/ Dar cu" acea#ta nu#-ar utea face dec:t e"iric, atunci de aici nu ar utea fi #c!a#ă a$tă unitate dec:t unac!ntingentă, care în#ă e dearte de a fi #uficientă în$ănţuirii nece#are e care ! g:ndi", c:nd !nu"i" natură/

?A 11L@ DEDUNIA 'EPTER PUREAE I'TEETUUI

*ecţiunea a treia

DE*PRE RAPRTU I'TEETUUI U BIETE ;'4E'ERE I DE*PRE P*IBIITATEA

DE A E U'ATE 4 8:I*:I

eea ce a" eu# #earat şi în deta$iu în #ecţiunea recedentă 3!" re&enta acu" reunitşi #i#te"atic/ *unt trei i&3!are #u%iecti3e de cun!aştere e care #e înte"eia&ă !#i%i$itatea uneieerienţe în genere şi cun!aşterea !%iecte$!r ace#tei eerienţe simţurile, imaginaţia şiapercepţia fiecare dintre e$e !ate fi c!n#iderată ca e"irică < în a$icarea $a fen!"ene date -,dar t!ate #unt şi e$e"ente #au funda"ente a priori care fac !#i%i$ă în#ăşi acea#tă f!$!#iree"irică/ Simţurile re&intă fen!"ene$e e"iric în percepţie imaginaţia, în a#!ciaţie 2şirer!ducere6 apercepţia, în con$tiinţa empiric! a identităţii ace#t!r rere&entări rer!ducti3e cufen!"ene$e, rin care au f!#t date, rin ur"are în rec!gniţie/

Dar $a %a&a tutur!r erceţii$!r #tă a priori intuiţia ură 2care entru erceţii$ec!n#iderate ca rere&entări e#te f!r"a intuiţiei interne, ti"u$6 $a %a&a a#!ciaţiei, ?A 110@ #inte&a ură a i"aginaţiei şi $a cea a c!nştiinţei e"irice, aerceţia ură, adică identitatea uni3er#a$ă de#ine în t!ate rere&entări$e !#i%i$e/

Dacă 3re" #ă ur"ări" rinciiu$ intern a$ ace#tei $egături a rere&entări$!r :nă $a ace$

unct în care t!ate tre%uie #ă c!n3eargă entru a d!%:ndi a%ia aici unitatea cun!aşterii entru !80



eerienţă !#i%i$ă, tre%uie #ă încee" cu aerceţia ură/ T!ate intuiţii$e nu #unt entru n!ini"ic şi nu ne intere#ea&ă c:tuşi de uţin, dacă nu !t fi ri"ite în c!nştiinţă, fie că e$e ătrund înea direct #au indirect, şi nu"ai a#tfe$ e#te !#i%i$ă cun!aşterea/ '!i #unte" c!nştienţi a priori deidentitatea uni3er#a$ă, a n!a#tră înşine, în ra!rt cu t!ate rere&entări$e care !t aarţine 3re!datăcun!aşterii n!a#tre, ca de ! c!ndiţie nece#ară a !#i%i$ităţii tutur!r rere&entări$!r 2fiindcă e$e nurere&intă în "ine ce3a dec:t cu c!ndiţia de a aarţine, cu t!ate ce$e$a$te, unei c!nştiinţe, rin

ur"are tre%uie #ă !ată fi ce$ uţin $egate în ea6/ Ace#t rinciiu e#te fer" #ta%i$it a priori şi !ate fi nu"it principiul transcendental al unit!ţii întregu$ui di3er# a$ rere&entări$!r n!a#tre2rin ur"are şi a$ di3er#u$ui intuiţiei6/ Unitatea di3er#u$ui într-un #u%iect e#te #intetică, deciaerceţia ură ne r!cură un rinciiu ?A 11=@ a$ unităţii #intetice a di3er#u$ui în !rice intuiţie !#i%i$ă>/

?A 118@ Dar acea#tă unitate #intetică re#uune ! #inte&ă #au ! inc$ude, şi dacă ri"atre%uie #ă fie nece#ară a priori, atunci şi cea din ur"ă tre%uie #ă fie ! #inte&ă a priori/ Deciunitatea tran#cendenta$ă a aerceţiei #e ra!rtea&ă $a #inte&a ură a i"aginaţiei ca $a ! c!ndiţie a priori a !#i%i$ităţii !ricărei c!"uneri a di3er#u$ui într-! cun!aştere/ Dar nu"ai #inte&a producti'! a imaginaţiei !ate a3ea $!c a priori, căci cea rer!ducti3ă #e înte"eia&ă e c!ndiţiia$e eerienţei/ Princiiu$ unităţii nece#are a #inte&ei ure 2r!iiucti3e6 a i"aginaţiei, anteri!raerceţiei, e#te deci rinciiu$ !#i%i$ităţii !ricărei cun!aşteri, înde!#e%i a eerienţei/

'u"i" tran#cendenta$ă #inte&a di3er#u$ui în i"aginaţie c:nd, fără a di#tinge intuiţii$eune$e de a$te$e, ea nu #e ra!rtea&ă a priori $a a$tce3a dec:t $a $egarea di3er#u$ui, şi unitateaace#tei #inte&e #e nu"eşte tran#cendenta$ă, c:nd cu ri3ire $a unitatea !riginară a aerceţiei eae#te rere&entată ca fiind a priori nece#ară/ u" acea#ta din ur"ă #e af$ă $a %a&a !#i%i$ităţii!ricărei cun!aşteri, unitatea tran#cendenta$ă a #inte&ei i"aginaţiei e#te f!r"a ură a !ricăreicun!aşteri !#i%i$e şi rin care t!ate !%iecte$e unei eerienţe !#i%i$e tre%uie rere&entate a priori/

?A 119@ Lnitatea apercepţiei cu pri'ire la sinte#a imaginaţiei e#te intelectul , şi aceeaşiunitate, cu ri3ire $a sinte#a transcendental! a i"aginaţiei, e#te intelectul ur/ ;n inte$ect #unt decicun!ştinţe ure a priori, care c!nţin unitatea nece#ară a #inte&ei ure a i"aginaţiei cu ri3ire $at!ate fen!"ene$e !#i%i$e/ Ace#tea #unt categoriile, adică c!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui rinur"are, facu$tatea de cun!aştere e"irică a !"u$ui c!nţine în "!d nece#ar un inte$ect care #era!rtea&ă $a t!ate !%iecte$e #i"ţuri$!r, deşi nu"ai cu ajut!ru$ intuiţiei şi a$ #inte&ei ei rini"aginaţie, căruia deci îi #unt #uu#e t!ate fen!"ene$e ca data entru ! eerienţă !#i%i$ă/ u"acea#tă ra!rtare a fen!"ene$!r $a ! eerienţă !#i%i$ă e#te şi ea nece#ară 2fiindcă fără ea nu a"d!%:ndi rin e$e a%#!$ut nici ! cun!aştere şi, rin ur"are, e$e nu ne-ar intere#a c:tuşi de uţin6,ur"ea&ă că inte$ectu$ ur e#te, cu ajut!ru$ categ!rii$!r, un rinciiu f!r"a$ şi #intetic a$ tutur!reerienţe$!r şi că fen!"ene$e au un raport necesar cu intelectul /

!" eune acu" în$ănţuirea nece#ară a inte$ectu$ui cu fen!"ene$e rin inter"ediu$categ!rii$!r, !rnind de j!# în #u#, adică de $a ceea ce-i e"iric/ Pri"u$ $ucru care ?A 1H.@ ne e#tedat e#te fen!"enu$, care, dacă e unit cu c!nştiinţa, #e nu"eşte erceţie 2fără ra!rtu$ $a !c!nştiinţă ce$ uţin !#i%i$ă, fen!"enu$ nu ar utea de3eni entru n!i nici!dată un !%iect a$cun!aşterii nu ar fi deci entru n!i ni"ic, şi fiindcă în #ine în#uşi e$ nu are rea$itate !%iecti3ă şinu ei#tă dec:t în cun!aştere, n-ar fi a%#!$ut ni"ic6/ Dar fiindcă !rice fen!"en c!nţine un di3er#, rin ur"are în #i"ţire #e gă#e#c di3er#e erceţii di#e"inate şi #earate în #ine, e nece#ară !* *ă #e dea atenţie ace#tei judecăţi, care e#te de ! "are i"!rtanţă/ T!ate rere&entări$e au ! re$aţie nece#ară cu ! c!nştiinţăe"irică posibil!, căci dacă nu ar a3ea-! şi ar fi cu t!tu$ i"!#i%i$ de a de3eni c!n#tienţi de e$e, acea#ta ar în#e"na că e$e nuei#tă/ Dar !rice c!nştiinţă e"irică are ! re$aţie nece#ară cu ! c!nştiinţă tran#cendenta$ă 2care recede !rice eerienţă

articu$ară6, adică cu c!nştiinţa de "ine în#u"i, ca aerceţia !riginară/ E#te deci a%#!$ut nece#ar ca în cun!aşterea "ea !ricec!nştiinţă #ă #e ra!rte&e $a ! c!nştiinţă 2de "ine în#u"i6/ Aici e#te ! unitate #intetică a di3er#u$ui 2c!n#tiinţei6, care e cun!#cutăa priori şi #er3eşte t!c"ai ca %a&ă judecăţi$!r #intetice a priori care #e ra!rtea&ă $a g:ndirea ură, aşa cu" #aţiu$ şi ti"u$#er3e#c ca %a&ă judecăţi$!r care ri3e#c f!r"a #i"$ei intuiţii/ Oudecata #intetică t!ate con$tiintele empirice di3er#e tre%uie #ă fie$egate într-! #ingură c!nştiinţă de #ine e#te rinciiu$ a%#!$ut ri" şi #intetic a$ g:ndirii n!a#tre în genere/ Dar nu tre%uie #ă #e

iardă din 3edere că #i"$a rere&entare eu, în ra!rt cu t!ate ce$e$a$te 2a căr!r unitate c!$ecti3ă ea ! face !#i%i$ă6, e#te c!$ecti3ăea ! face !#i%i$ă6, e#te c!nştiinţa tran#cendenta$ă/ 'u are nici ! i"!rtanţă aici că acea#tă rere&entare e#te c$ară 2c!nştiinţă

e"irică6 #au !%#cură şi nici "ăcar rea$itatea ei nu intere#ea&ă dar !#i%i$itatea f!r"ei $!gice a !ricărei cun!aşteri #e înte"eia&ănece#ar e ra!rtu$ cu acea#tă aerceţie ca o &acultate/

81



$egătură a $!r e care e$e nu ! !t a3ea în #i"ţu$ în#uşi/ E#te deci în n!i ! facu$tate acti3ă a#inte&ei ace#tui di3er#, e care ! nu"i" i"aginaţie, iar acţiunea eercitată de ea ne"ij$!cit în erceţii ! nu"e#c are+en#iune>/ I"aginaţia tre%uie #ă aducă di3er#u$ intuiţiei într-! imagine"ai înt:i, deci, tre%uie #ă ri"ea#că i"re#ii$e în acti3itatea ei, adică #ă $e are+ende&e/

?A 1H1@ E în#ă c$ar că în#ăşi acea#tă are+en#iune a di3er#u$ui încă nu ar r!duce ea#ingură ! i"agine şi un an#a"%$u de i"re#ii, dacă nu ar ei#ta un rinciiu #u%iecti3 de a e3!ca

! erceţie, de $a care #i"ţirea trece $a a$ta, $a cea ur"ăt!are, şi de a rere&enta a#tfe$ #erii întregide erceţii, adică dacă nu ar ei#ta ! facu$tate rer!ducti3ă a i"aginaţiei, facu$tate care nici eanu e#te deci dec:t nu"ai e"irică/

Dar fiindcă, dacă rere&entări #-ar rer!duce une$e e a$te$e, fără de!#e%ire, aşa cu" #-au r!du# î"reună $a înt:"$are, nu ar utea re&u$ta nici ! în$ănţuire deter"inată a $!r, ci nu"aigră"e&i inc!erente a$e $!r, rin ur"are nici ! cun!ştinţă rer!ducerea $!r tre%uie #ă ai%ă !regu$ă, c!nf!r" căreia ! rere&entare intră în $egătură "ai cur:nd cu una dec:t cu a$ta îni"aginaţie/ Ace#t rinciiu #u%iecti3 şi empiric a$ rer!ducerii duă regu$i #e nu"eşte asociaţiarere&entări$!r/

Dar dacă acea#tă unitate a a#!ciaţiei n-ar a3ea şi un rinciiu !%iecti3, a#tfe$ înc:t #ă fiei"!#i%i$ ca fen!"ene$e #ă fie are+endate de i"aginaţie a$tfe$ dec:t în c!ndiţia unei unităţi#intetice !#i%i$e a ace#tei are+en#iuni, atunci ar fi ce3a cu t!tu$ accidenta$ ca fen!"ene #ă #e!rd!ne&e într-! în$ănţuire de cun!ştinţe !"eneşti/ ăci, deşi a" a3ea facu$tatea de a a#!cia erceţii, ar ră":ne t!tuşi în #ine ?A 1HH@ cu t!tu$ indeter"inat şi c!ntingent dacă e$e ar fi şia#!cia%i$e şi în ca&u$ c:nd n-ar fi, atunci ar fi !#i%i$ă ! "u$ţi"e de erceţii şi c+iar !ate !întreagă #en#i%i$itate, în care #-ar gă#i "u$tă c!nştiinţă e"irică în #i"ţirea "ea, dar i&!$ată şifără #ă aarţină unei c!nştiinţe de "ine în#u"i, ceea ce e#te în#ă i"!#i%i$/ ăci nu"ai rinfatu$ că atri%ui t!ate erceţii$e unei c!nştiinţe 2aerceţiei !riginare6 !t eu #une de#re t!ate erceţii$e că #unt c!nştient de e$e/ Tre%uie #ă fie deci un rinciiu !%iecti3, adică #e#i&a%i$ a priori, anteri!r tutur!r $egi$!r e"irice a$e i"aginaţiei, rinciiu e care #e înte"eia&ă !#i%i$itatea, %a c+iar nece#itatea unei $egi care #e etinde $a t!ate fen!"ene$e şi care c!n#tă în a$e c!n#idera anu"e e t!ate ca a#tfe$ de date a$e #i"ţuri$!r care #unt a#!cia%i$e în #ine şi #uu#eregu$i$!r uni3er#a$e a$e unei $egături t!ta$e în rer!ducere/ Eu nu"e#c a&initatea fen!"ene$!race#t rinciiu !%iecti3 a$ întregii a#!ciaţii a fen!"ene$!r/ Dar nu-$ ute" gă#i nicăieri a$tunde3adec:t în rinciiu$ unităţii aerceţiei cu ri3ire $a t!ate cun!ştinţe$e care tre%uie #ă-"i aarţină/Duă ace#t rinciiu, a%#!$ut t!ate fen!"ene$e tre%uie #ă intre în #i"ţire #au #ă fie are+endatea#tfe$, înc:t #ă c!nc!rde cu unitatea aerceţiei, ceea ce ar fi i"!#i%i$ fără ! unitate #intetică înîn$ănţuirea $!r, care, rin ur"are, e#te şi !%iecti3 nece#ară/

?A 1H@ Unitatea !%iecti3ă a !ricărei c!nştiinţe 2e"irice6 într-! c!nştiinţă 2aceea aaerceţiei !riginare6 e#te deci c!ndiţia nece#ară a !ricărei erceţii !#i%i$e, şi afinitateaar!iată #au îndeărtată a tutur!r fen!"ene$!r e#te ! ur"are nece#ară a unei #inte&e îni"aginaţie care e#te înte"eiată a priori e regu$i/

I"aginaţia e#te deci şi ea ! facu$tate a unei #inte&e a priori, din care cau&ă n!i îi dă"nu"e$e de i"aginaţie r!ducti3ă, şi întruc:t cu ri3ire $a t!t di3er#u$ fen!"enu$ui nu are a$t #c!dec:t unitatea nece#ară în #inte&a ace#tui fen!"en, ea !ate fi nu"ită funcţia tran#cendenta$ă ai"aginaţiei/ E#te de aceea fără înd!ia$ă #traniu, dar din ce$e recedente t!tuşi e3ident, că nu"aicu ajut!ru$ ace#tei funcţii tran#cendenta$e a i"aginaţiei de3ine !#i%i$ă afinitatea fen!"ene$!r, cuea a#!ciaţia, şi rin acea#ta din ur"ă, în #f:rşit, rer!ducerea duă $egi, rin ur"are eerienţaîn#ăşi fiindcă fără ea nici un c!ncet de#re !%iecte nu #-ar uni într-! eerienţă/

ăci eu$ fi şi er"anent 2a$ aerceţiei ure6 c!n#tituie c!re$atu$ tutur!r rere&entări$!rn!a#tre nu"ai întruc:t e#te !#i%i$ #ă de3eni" c!nştienţi de e$e, şi întreaga c!nştiinţă aarţineunei aerceţii ure at!tcurin&ăt!are, a#tfe$ recu" întreaga intuiţie #en#i%i$ă ?A 1H@ aarţine,ca rere&entare, unei intuiţii interne ure, anu"e ti"u$ui/ Acea#tă aerceţie e#te deci aceea* 'ici un #i+!$!g n-a !%#er3at încă fatu$ că i"aginaţia e#te un ingredient nece#ar a$ erceţiei/ Acea#ta #e dat!rea&ă, în arte,fatu$ui că i"aginaţia a f!#t re#tr:n#ă nu"ai $a rer!duceri, în arte, credinţei că #i"ţuri$e nu ne-ar r!cura nu"ai i"re#ii, ci că

$e-ar şi în$ănţui şi ar r!duce i"agini a$e !%iecte$!r, entru care, fără înd!ia$ă, e $:ngă receti3itatea i"re#ii$!r, #e cere ce3a "ai"u$t încă, anu"e ! funcţie a #inte&ei $!r/

82



care tre%uie #ă #e adauge $a i"aginaţia ură, entru a face funcţia ei inte$ectua$ă/ ăci, în eaîn#ăşi, #inte&a i"aginaţiei, deşi eercitată a priori, e#te t!tuşi t!tdeauna #en#i%i$ă, de!arece ea nu$eagă di3er#u$ dec:t aşa cu" apare în intuiţie, de ee"$u figura unui triung+i/ Dar rin ra!rtu$di3er#u$ui cu unitatea aerceţiei !t fi r!du#e c!ncete care aarţin inte$ectu$ui, în#ă nu"ai cuajut!ru$ i"aginaţiei ra!rtată $a intuiţia #en#i%i$ă/

A3e" deci ! i"aginaţie ură, ca ! facu$tate funda"enta$ă a #uf$etu$ui !"ene#c, care #tă a

priori $a %a&a !ricărei cun!aşteri/ u ajut!ru$ ace#tei facu$tăţi une" în $egătură di3er#u$ intuiţiei, e de ! arte, cu c!ndiţia unităţii nece#are a aerceţiei ure, e de a$tă arte/ A"%ii ter"enietre"i, adică #en#i%i$itatea şi inte$ectu$, tre%uie #ă #e ac!rde nece#ar cu ajut!ru$ ace#tei funcţiitran#cendenta$e a i"aginaţiei entru că a$tfe$ a"%e$e ar da fără înd!ia$ă fen!"ene, dar nu ar da!%iecte a$e unei cun!aşteri e"irice, rin ur"are nici eerienţă/ Eerienţa rea$ă, care c!n#tădin are+en#iunea, a#!ciaţia 2rer!ducerea6, în #f:rşit rec!gniţia fen!"ene$!r, c!nţine în acea#tărecun!aştere u$ti"ă ?A 1HL@ şi #ure"ă 2a e$e"ente$!r ur e"irice a$e eerienţei6 c!ncetecare fac !#i%i$ă unitatea f!r"a$ă a eerienţei şi, cu ea, întreaga 3a$a%i$itate !%iecti3ă 2ade3ăru$6a cun!aşterii e"irice/ Ace#te rinciii a$e rec!gniţiei di3er#u$ui, întruc:t nu ri3e#c dec%t &ormaunei e6perienţe "n genere, #unt categoriile/ Pe e$e #e înte"eia&ă deci întreaga unitate f!r"a$ă în#inte&a i"aginaţiei, şi cu ajut!ru$ ace#tei unităţi, unitatea întregii $!r f!$!#iri e"irice 2înrec!gniţie, rer!ducere, a#!ciaţie, are+en#iune6, c!%!r:nd :nă $a fen!"ene, entru că nu"ai cuajut!ru$ ace#t!r e$e"ente a$e cun!aşterii !t aarţine în genere c!nştiinţei n!a#tre, rin ur"aren!uă înşine/

'!i înşine #unte" deci aceia care intr!duce" !rdinea şi regu$aritatea în fen!"ene$e ecare $e nu"i" natur! şi nu a" utea-! gă#i în e$e dacă n!i #au natura #i"ţirii n!a#tre nu $e-ar fi u# !riginar în e$e/ ăci acea#tă unitate a naturii tre%uie #ă fie ! unitate nece#ară, adică certă a priori a $egăturii fen!"ene$!r/ Dar cu" a" utea efectua a priori ! unitate #intetică, dacăi&3!are$e !riginare a$e cun!aşterii #i"ţirii n!a#tre nu ar curinde a priori rinciii #u%iecti3e a$eunei a#tfe$ de unităţi şi dacă ace#te c!ndiţii #u%iecti3e nu ar fi în ace$aşi ti" 3a$a%i$e !%iecti3,e$e fiind rinciii$e ?A 1H0@ !#i%i$ităţii de a cun!aşte în genere un !%iect în eerienţă/

A" definit "ai #u# intelectul în diferite fe$uri ca ! #!ntaneitate a cun!aşterii 2în !!&iţiecu receti3itatea #en#i%i$ităţii6, ca ! facu$tate de a g:ndi #au şi ca facu$tate de a f!r"a c!ncete#au şi judecăţi, definiţii care, ri3ite "ai îndear!ae, #unt identice/ Acu" î$ ute" caracteri&a ca &acultate a regulilor / Ace#t caracter e#te "ai fecund şi #e ar!ie "ai "u$t de e#enţa $ui/*en#i%i$itatea ne dă f!r"e 2a$e intuiţiei6, iar inte$ectu$ regu$i/ Ace#ta e#te t!tdeauna intere#at #ăcercete&e fen!"ene$e cu intenţia de a gă#i în e$e ! regu$ă !arecare/ Regu$i$e, întruc:t #unt!%iecti3e 2rin ur"are, aarţin:nd nece#ar cun!aşterii !%iectu$ui6, #e nu"e#c $egi/ Deşi cuajut!ru$ eerienţei n!i ajunge" #ă cun!aşte" "u$te $egi, t!tuşi ace#tea nu #unt dec:t deter"inări articu$are a$e un!r $egi şi "ai îna$te, dintre care ce$e "ai îna$te 2căr!ra $e #unt #uu#e t!atece$e$a$te6 r!3in a priori din inte$ectu$ în#uşi e$e nu #unt deri3ate din eerienţă, ci, di"!tri3ă,tre%uie #ă r!cure fen!"ene$!r $egitatea $!r şi t!c"ai rin acea#ta #ă facă !#i%i$ă eerienţa/Inte$ectu$ nu e#te deci nu"ai ! facu$tate de a-şi face regu$i rin c!"ararea fen!"ene$!r e$în#uşi e#te ! $egi#$aţie entru natură, adică fără inte$ect nu ar ei#ta nicăieri natură, adică unitatea#intetică ?A 1H=@ a di3er#u$ui fen!"ene$!r duă regu$i căci fen!"ene$e ca atare nu !t a3ea $!cîn afară de n!i, ci ei#tă nu"ai în #en#i%i$itatea n!a#tră/ Dar natura, ca !%iect a$ cun!aşterii într-!eerienţă, cu t!t ce !ate c!nţine, e#te !#i%i$ă nu"ai în unitatea aerceţiei/ Unitateaaerceţiei e#te în#ă rinciiu$ tran#cendenta$ a$ $egităţii nece#are a tutur!r fen!"ene$!r într-!eerienţă/ Aceeaşi unitate a aerceţiei cu ri3ire $a di3er#u$ de rere&entări 2anu"e de a-$deter"ina $ec:nd de $a una #ingură6 e#te regu$a, iar facu$tatea ace#t!r regu$i e#te inte$ectu$/T!ate fen!"ene$e #e af$ă deci ca eerienţe !#i%i$e a priori în inte$ect şi ri"e#c !#i%i$itatea$!r f!r"a$ă de $a e$, t!t aşa cu", ca #i"$e intuiţii, e$e #e af$ă în #en#i%i$itate şi nu #unt !#i%i$e,în ce ri3eşte f!r"a, dec:t rin ea/

Pe c:t de eagerat şi de a%#urd are deci #ă #e #ună că inte$ectu$ e#te în#uşi i&3!ru$$egi$!r naturii, deci a$ unităţii f!r"a$e a naturii, e at:t de eactă şi c!re#un&ăt!are !%iectu$ui,

anu"e eerienţei, e#te t!tuşi ! a#tfe$ de afir"aţie/ ;ntr-ade3ăr, $egi$e e"irice, ca atare, nu-şi !t83



deri3a nicidecu" !riginea $!r din inte$ectu$ ur, duă cu" di3er#itatea inc!"en#ura%i$ă afen!"ene$!r nu !ate fi c!nceută #uficient din f!r"a ură a intuiţiei #en#i%i$e/ Dar t!ate $egi$ee"irice nu #unt dec:t deter"inări articu$are a$e $egi$!r ?A 1H8@ ure a$e inte$ectu$ui, #u% care şiduă a căr!r n!r"ă ce$e dint:i #unt a%ia !#i%i$e, şi fen!"ene$e ri"e#c ! f!r"ă $ega$ă, duăcu" şi t!ate fen!"ene$e, în ciuda di3er#ităţii f!r"ei $!r e"irice, tre%uie t!tuşi #ă fie t!tdeaunac!nf!r"e c!ndiţii$!r f!r"ei ure a #en#i%i$ităţii/

Inte$ectu$ ur e#te deci, în categ!rii, $egea unităţii #intetice a tutur!r fen!"ene$!r şi rinacea#ta e$ face !#i%i$ă, în ri"u$ r:nd şi !riginar, eerienţa în ce ri3eşte f!r"a ei/ ;n deducţiatran#cendenta$ă a categ!rii$!r nu a" a3ut a$tce3a de făcut dec:t #ă face" inte$igi%i$ ace#t ra!rt a$inte$ectu$ui cu #en#i%i$itatea şi, cu ajut!ru$ ei, cu t!ate !%iecte$e eerienţei, rin ur"are3a$a%i$itatea !%iecti3ă a c!ncete$!r $ui ure a priori, şi #ă #ta%i$i" a#tfe$ !riginea şi ade3ăru$ $!r/

IDEE *U(ARF A EATITFNII I A *I'4UREIP*IBIITFNI A AE*TEI DEDUNII A 'EPTER

PURE AE I'TEETUUI

Dacă !%iecte$e, cu care are a face cun!aşterea n!a#tră, ar fi $ucruri în #ine, n!i nu a" utea a3ea de#re e$e c!ncete a priori/ ăci de unde $e-a" utea $uaW Dacă $e-a" $ua de $a!%iect 2fără a "ai cerceta aici cu" ?A 1H9@ ace#t !%iect ne-ar utea de3eni cun!#cut6, c!ncete$en!a#tre ar fi ur e"irice şi nu c!ncete a priori/ Dacă $e-a" $ua din n!i înşine, atunci ceea cee#te nu"ai în n!i nu ar utea deter"ina natura unui !%iect diferit de rere&entări$e n!a#tre, adicăar utea fi un rinciiu care #ă ne facă a ad"ite că tre%uie #ă ei#te un $ucru căruia #ă-i c!n3inăceea ce a3e" n!i în g:ndire, şi de ce #ă nu c!n#ideră" t!ate ace#te rere&entări "ai cur:nd cafiind 3ide/ Din c!ntra, dacă nu a3e" a face retutindeni dec:t cu fen!"ene, atunci nu e nu"ai !#i%i$, ci e c+iar nece#ar ca anu"ite c!ncete a priori #ă receadă cun!aşterea e"irică a!%iecte$!r/ ăci, ca fen!"ene, e$e c!n#tituie un !%iect care e#te nu"ai în n!i, fiindcă ! #i"$ă"!dificare a #en#i%i$ităţii n!a#tre nu #e înt:$neşte în afara n!a#tră/ Acea#tă rere&entare în#ăşi, căt!ate ace#te fen!"ene - rin ur"are t!ate !%iecte$e cu care nu ute" !cua - #unt t!ta$ în "ine,adică #unt deter"inări a$e eu$ui "eu identic, eri"ă ca nece#ară ! unitate t!ta$ă a ace#t!rdeter"inări în una şi aceeaşi erceţie/ Dar în acea#tă unitate a c!nştiinţei !#i%i$e c!n#tă şif!r"a !ricărei cun!aşteri a !%iecte$!r 2rin care di3er#u$ e#te g:ndit ca aarţin:nd unui #ingur!%iect6/ Deci "!du$ cu" di3er#u$ rere&entării #en#i%i$e 2intuiţia6 aarţine unei c!nştiinţe recede!rice cun!aştere a !%iectu$ui, ca fiind f!r"a ei inte$ectua$ă, şi c!n#tituie c+iar ! cun!ştinţăf!r"a$ă ?A 1.@ a priori a tutur!r !%iecte$!r în genere, întruc:t #unt g:ndite 2categ!rii6/ *inte&aace#t!r !%iecte cu ajut!ru$ i"aginaţiei ure, unitatea tutur!r rere&entări$!r cu ri3ire $aaerceţia !riginară, recede !rice cun!aştere e"irică/ !ncete ure a$e inte$ectu$ui #unt decia priori !#i%i$e, %a c+iar, în ra!rt cu eerienţa, nece#are, nu"ai fiindcă cun!aşterea n!a#tră nuare a face dec:t cu fen!"ene a căr!r !#i%i$itate #e af$ă în n!i, a căr!r $egătură şi unitate 2înrere&entarea unui !%iect6 #e gă#eşte nu"ai în n!i, rin ur"are tre%uie #ă receadă !riceeerienţă şi #ă şi-! facă în ri"u$ r:nd !#i%i$ă în ce ri3eşte f!r"a/ i duă ace#t rinciiu,#inguru$ !#i%i$ între t!ate, a f!#t că$ău&ită şi deducţia n!a#tră a categ!rii$!r/

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

ANALITICA TRANSCENDENTALA

artea a d!ua

A'AITIA PRI'IPIIR

84



!gica genera$ă e#te c!n#truită e un $an care c!nc!rdă în t!tu$ cu c$a#ificareafacu$tăţi$!r #ueri!are a$e cun!aşterii/ Ace#tea #unt intelectul, udecata şi raţiunea/ Acea#tăd!ctrină tratea&ă deci, în ana$itica ei, de#re concepte, udec!ţi şi raţionamente eact înc!nf!r"itate cu funcţii$e şi !rdinea ?A 11@ ace#t!r facu$tăţi a$e #i"ţirii care #e c!nce #u%denu"irea $argă de inte$ect în genere/

?B 1=.@ u" $!gica ur f!r"a$ă face a%#tracţie de !rice c!nţinut a$ cun!aşterii 2indiferent

că e ură #au e"irică6 şi nu #e !cuă dec:t de f!r"a g:ndirii în genere 2a cun!ştinţeidi#cur#i3e6, ea !ate curinde, în artea ei ana$itică, şi can!nu$ entru raţiune, entru că f!r"aace#tei facu$tăţi îşi are regu$a ei certă, care !ate fi #e#i&ată a priori, fără a #e c!n#idera natura articu$ară a ace#tei cun!aşteri a$icate aici rin #i"$a de#c!"unere a acţiuni$!r raţiunii în"!"ente$e $!r/

!gica tran#cendenta$ă, fiind re#tr:n#ă $a un c!nţinut deter"inat, adică nu"ai $a ce$ a$cun!ştinţe$!r ure a priori, nu ! !ate ur"a e cea dint:i în acea#tă di3i&iune/ *e 3ădeşte, înade3ăr, că &olosirea transcendental! a raţiunii nu e#te de$!c !%iecti3 3a$a%i$ă şi, rin ur"are, nuaarţine Iogicii ade'!rului, adică ana$iticii, ci că ea, ca logic! a aparenţei, rec$a"ă, #u% nu"e$ede dialectic! tran#cendenta$ă, ! arte #ecia$ă a #i#te"u$ui #c!$a#tic/

Inte$ectu$ şi judecata îşi au deci can!nu$ $!r a$ f!$!#irii !%iecti3 3a$a%i$e, deci ade3ărate, în$!gica tran#cendenta$ă şi aarţin a#tfe$ ărţii ana$itice a ace#tei ştiinţe/ Dar raţiunea, în încercări$eei de a #ta%i$i ce3a a priori de#re !%iecte şi de a etinde ?A 1H@ cun!aşterea ?B 1=1@ dinc!$! de$i"ite$e eerienţei !#i%i$e, e#te cu t!tu$ dialectic! şi a#erţiuni$e ei i$u&!rii nu-şi au nicidecu"$!cu$ într-un can!n ca ace$a e care tre%uie #ă-$ curindă t!tuşi ana$itica/

4nalitica principiilor 3a fi deci nu"ai un can!n entru udecat! ea ! în3aţă #ă a$ice $afen!"ene c!ncete$e inte$ectu$ui, care curind c!ndiţia entru regu$i a priori/ Din acea#tă cau&ă,$u:ndu-"i ca te"ă principiile proprii ale intelectului, "ă 3!i #er3i de denu"irea de doctrin! a udec!ţii, ceea ce de#e"nea&ă "ai eact acea#tă trea%ă/

Int&%$!ce&e

DESPRE HUDECATA* TRANSCENDENTALĂ ÎN GENERE

Dacă #e defineşte inte$ectu$ în genere ca facu$tate a regu$i$!r, atunci judecata 3a fifacu$tatea de a #e subsuma regu$i$!r, adică de a di#tinge dacă ce3a #tă #au nu #u% ! regu$ă dată7casus datae legis9/ !gica genera$ă nu curinde re#criţii entru judecată ?A 1@ şi nici nu !ate curinde/ ;n ade3ăr, fiindcă ea &ace abstracţie de orice conţinut al cuno$tinţei, nu-i ră":nedec:t #arcina de a de#c!"une ana$itic ?B 1=H@ #i"$a f!r"ă a cun!ştinţei în c!ncete, judecăţi şiraţi!na"ente şi de a #ta%i$i a#tfe$ regu$i$e f!r"a$e entru întreaga f!$!#ire a inte$ectu$ui/ Dacă ar3rea #ă arate în genera$ cu" ar tre%ui #ă #e #u%#u"e&e #u% ace#te regu$i, adică #ă di#tingă dacăce3a #tă #au nu #u% e$e, ea n-ar utea-! face dec:t t!t cu ajut!ru$ unei regu$i/ Iar acea#tă regu$ă,t!c"ai fiindcă e#te ! regu$ă, ar rec$a"a din n!u ! in#trucţie a judecăţii şi a#tfe$ #e 3ădeşte cădacă inte$ectu$ e#te în ade3ăr at de a fi in#truit şi înar"at cu regu$i, judecata e#te un ta$ent articu$ar, care nu 3rea nicidecu" #ă fie in#truit, ci nu"ai eercitat/ De aceea, judecata şi e#te#ecificu$ aşa-&i#u$ui %un-#i"ţ, a cărui $i#ă nici ! şc!a$ă nu ! !ate în$!cui deşi şc!a$a !ate #ă!fere unui inte$ect "ărginit regu$i din %e$şug şi #ă-i a$t!ia#că !arecu" cun!aşteri #trăine, t!tuşifacu$tatea de a #e #er3i eact de e$e tre%uie #ă aarţină e$e3u$ui în#uşi, şi nici ! regu$ă ce i #-ar re#crie în ace#t #c! nu e#te caa%i$ă #ă-$ aere c!ntra a%u&u$ui e care $-ar c!"ite în $i#a unuia#tfe$ de dar natura$>/ De aceea, un "edic, ?A 1@ un judecăt!r ?B 1=@ #au un !" !$itic !atea3ea în ca "u$te regu$i fru"!a#e de at!$!gie, de juri#rudenţă #au de !$itică, :nă $a gradu$ în* ;n tetu$ !rigina$ ,,Urtei$#5raft 2'!ta redacţiei6/* i#a de judecată e#te r!riu-&i# ceea ce #e nu"eşte r!#tie, şi ! a#tfe$ de infir"itate nu !ate fi re"ediată/ Un ca !%tu& #au"ărginit, căruia nu-i $i#eşte dec:t gradu$ c!n3ena%i$ de inte$ect şi de c!ncete r!rii ace#tuia, !ate ajunge f!arte %ine rin

in#trucţie c+iar :nă $a erudiţie/ Dar fiindcă de !%icei, în ace#t ca&, $i#eşte şi judecata 7secunda 8etri9, nu e#te ne!%işnuit #ăînt:$neşti %ăr%aţi f!arte in#truiţi care, în f!$!#irea ştiinţei $!r, $a#ă #ă #e între3adă de#e!ri acea#tă deficienţă ire"edia%i$ă/

85



e#te deci !#i%i$ă subsumpţiunea ace#t!r intuiţii #u% ace#te c!ncete şi, rin ur"are, aplicareacateg!riei $a fen!"ene, entru că ni"eni t!tuşi nu 3a #une că ! cutare categ!rie, de ee"$ucau&a$itatea, !ate fi intuită şi rin #i"ţuri ?B 1==@ şi că e#te curin#ă ?A 18@ în fen!"enWAcea#tă între%are at:t de natura$ă şi de i"!rtantă e#te r!riu-&i# cau&a care face nece#ară !d!ctrină tran#cendenta$ă ajudecăţii, entru a arăta anu"e cu" concepte pure ale intelectului !tfi a$icate $a fen!"ene în genere/ ;n t!ate ce$e$a$te ştiinţe, în care c!ncete$e rin care !%iectu$ e

g:ndit în "!d genera$ nu #unt at:t de e#enţia$ diferite de c!ncete$e care-$ rere&intă in concreto,a#tfe$ cu" e dat, e#te inuti$ #ă #e dea ! e$icaţie articu$ară cu ri3ire $a a$icarea c!ncete$!r $a!%iect/

E c$ar că tre%uie #ă ei#te un a$ trei$ea ter"en care #ă fie !"!gen, e de ! arte, cucateg!ria, e de a$tă arte, cu fen!"enu$, şi care #ă facă !#i%i$ă a$icarea ce$ei dint:i $a ce$ dinur"ă/ Acea#tă rere&entare inter"ediară tre%uie #ă fie ură 2fără ni"ic e"iric6 şi t!tuşi e de ! arte intelectual!, e de a$tă arte sensibil!/ a#tfe$ de rere&entare e#te schematranscendental!/

!ncetu$ inte$ectu$ui curinde unitatea #intetică ură a di3er#u$ui în genere/ Ti"u$, cac!ndiţie f!r"a$ă a di3er#u$ui #i"ţu$ui intern, rin ur"are a $egăturii tutur!r rere&entări$!r,curinde un di3er# a priori în intuiţia ură/ deter"inare tran#cendenta$ă de ti" e#te !"!genăcu categoria 2care îi c!n#tituie unitatea6 într-at:t, întruc:t ea e general! şi #e înte"eia&ă e !regu$ă ?B 1=8@ a priori/ Dar, e de a$tă arte, ea e#te !"!genă cu &enomenul într-at:t, întruc:ttimpul e curin# în !rice rere&entare e"irică a di3er#u$ui/ ?A 19@ a$icare a categ!riei $afen!"ene 3a fi deci !#i%i$ă cu ajut!ru$ deter"inării tran#cendenta$e de ti", şi acea#tădeter"inare, ca #c+e"ă a c!ncete$!r inte$ectu$ui, "edia&ă #u%#u"ţiunea fen!"ene$!r #u%categ!rie/

Duă ceea ce a f!#t d!3edit în deducţia categ!rii$!r, #er că ni"eni nu 3a e&ita #ă #edecidă în r!%$e"a dacă ace#te c!ncete ure a$e inte$ectu$ui #unt nu"ai de f!$!#ire e"irică #audacă e#te şi tran#cendenta$ă, adică dacă ace#te c!ncete #e ra!rtea&ă a priori ec$u#i3 $afen!"ene, ca c!ndiţii a$e unei eerienţe !#i%i$e, #au dacă e$e !t fi etin#e, ca c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii $ucruri$!r în genere, $a !%iecte în #ine 2fără 3re! re#tricţie $a #en#i%i$itatea n!a#tră6/A" 3ă&ut în ade3ăr că c!ncete$e #unt cu t!tu$ i"!#i%i$e şi nu !t a3ea 3reun #en#, dacă nu $ee#te dat, fie $!r în#e$e, fie ce$ uţin e$e"ente$!r din care #e c!"un e$e, un !%iect, că, rinur"are, e$e nu #e !t ra!rta nicidecu" $a $ucruri în #ine 2fără a c!n#idera dacă şi cu" ne !t fie$e date6 a" 3ă&ut a!i că #inguru$ "!d cu" ne #unt date !%iecte$e e#te ! "!dificare a#en#i%i$ităţii n!a#tre a" 3ă&ut, în #f:rşit, că c!ncete$e ure a priori tre%uie #ă "ai curindă a priori, în afară de funcţia ?B 1=9@ e care ! înde$ineşte inte$ectu$ în categ!rie, c!ndiţii f!r"a$ea$e #en#i%i$ităţii ?A 1.@ 2"ai a$e# a$e #i"ţu$ui intern6, care inc$ud c!ndiţia genera$ă în care nu"aicateg!ria !ate fi a$icată $a un !%iect !arecare/ Acea#tă c!ndiţie f!r"a$ă şi ură a #en#i%i$ităţii,$a care e#te re#tr:n# în f!$!#irea $ui c!ncetu$ de inte$ect, 3!" nu"i-! schema ace#tui c!ncet a$inte$ectu$ui, iar "et!da e care ! ur"ea&ă inte$ectu$ cu ri3ire $a ace#te #c+e"e ! 3!" nu"i schematismul inte$ectu$ui ur/

*c+e"a nu e#te t!tdeauna în #ine dec:t un r!du# a$ i"aginaţiei, dar întruc:t #inte&a ce$eidin ur"ă n-are ca #c! ! intuiţie articu$ară, ci nu"ai unitatea în deter"inarea #en#i%i$ităţii,#c+e"a tre%uie di#tin#ă t!tuşi de i"agine/ A#tfe$, dacă un une$e duă a$te$e cinci uncte/////a" !i"agine a nu"ăru$ui cinci/ Din c!ntra, c:nd nu fac dec:t #ă g:nde#c un nu"ăr în genere, care !ate fi cinci #au ! #ută, acea#tă g:ndire e "ai "u$t rere&entarea unei "et!de de a reda într-!i"agine, în c!nf!r"itate cu un c!ncet, ! "u$titudine 2de ee"$u, ! "ie6 dec:t acea#tă i"agineîn#ăşi e care eu, în ca&u$ din ur"ă, cu greu aş utea-! curinde cu ri3irea şi c!"ara-! cuc!ncetu$/ Acea#tă rere&entare de#re un r!cedeu genera$ ?B 18.@ a$ i"aginaţiei de a r!curaunui c!ncet i"aginea $ui eu ! nu"e#c #c+e"a ace#tui c!ncet/

;n rea$itate, $a %a&a c!ncete$!r n!a#tre #en#i%i$e ure nu #tau i"agini a$e !%iecte$!r, ci#c+e"e/ ?A 11@ 'u ei#tă i"agine a unui triung+i care #ă !ată fi 3re!dată adec3ată c!ncetu$uide triung+i/ ăci ea nu ar atinge genera$itatea c!ncetu$ui, care face ca ace#ta #ă fie 3a$a%i$ entru

t!ate triung+iuri$e, dretung+iu$are #au #ca$ene etc/, ci ar fi re#tr:n#e t!tdeauna nu"ai $a ! arte a87



ace#tei #fere/ *c+e"a triung+iu$ui nu !ate ei#ta nicăieri a$tunde3a dec:t în g:ndire şi #e"nifică! regu$ă a #inte&ei i"aginaţiei cu ri3ire $a figuri ure în #aţiu/ (ai uţin încă atinge 3re!datăc!ncetu$ e"iric un !%iect a$ eerienţei #au ! i"agine a ace#tui !%iect, dar ace#ta #e ra!rtea&ăt!tdeauna ne"ij$!cit $a #c+e"a i"aginaţiei ca $a ! regu$ă care #er3eşte #ă deter"ine intuiţian!a#tră în c!nf!r"itate cu un anu"it c!ncet genera$/ !ncetu$ de c:ine #e"nifică ! regu$ăduă care i"aginaţia "ea !ate rere&enta în "!d genera$ figura unui anu"it ani"a$ atrued,

fără a fi redu#ă $a 3re! figură articu$ară, unică, e care "i-! !feră eerienţa #au c+iar $a fiecarei"agine !#i%i$ă e care ! !t rere&enta in concreto/ Ace#t #c+e"ati#" a$ inte$ectu$ui n!#tru cu ri3ire $a fen!"ene şi #i"$a $!r f!r"ă e#te ! artă a#cun#ă în ad:nci"i$e #uf$etu$ui !"ene#c, a$cărui ?B 181@ ade3ărat "ecani#" cu greu î$ 3!" utea #"u$ge 3re!dată naturii şi #ă-i de&3ă$ui"#ecretu$/ 'u"ai at:t ute" #une că imaginea e#te un r!du# a$ facu$tăţii e"irice a i"aginaţiei r!ducti3e şi că schema c!ncete$!r #en#i%i$e 2ca a$e ?A 1H@ figuri$!r în #aţiu6 e#te un r!du# şi!arecu" ! "!n!gra"ă a i"aginaţiei ure a priori rin care şi duă care i"agini$e #unt "ai înt:i !#i%i$e, dar care tre%uie $egate cu c!ncetu$ t!tdeauna nu"ai cu ajut!ru$ #c+e"ei e care e$e !indică şi căreia nu-i #unt în e$e în#e$e e de-a întregu$ adec3ate/ Di"!tri3ă, #c+e"a unui c!ncet ur a$ inte$ectu$ui e#te ce3a care nu !ate fi redu# $a nici ! i"agine, ci e#te nu"ai #inte&a ură înc!nf!r"itate cu ! regu$ă a unităţii duă c!ncete în genere, regu$ă care eri"ă categ!ria, şi e#teun r!du# tran#cendenta$ a$ i"aginaţiei, care ri3eşte deter"inarea #i"ţu$ui intern în genere duăc!ndiţii$e f!r"ei $ui 2a$e ti"u$ui6 cu ri3ire $a t!ate rere&entări$e, întruc:t ace#tea tre%uie #ă #eîn$ănţuie a priori într-un c!ncet, c!nf!r" cu unitatea aerceţiei/

Cără a ne !ri acu" $a ! ana$i&ă #eacă şi $icti#it!are a ceea ce #e cere în genere entru#c+e"e$e tran#cendenta$e a$e c!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui, referă" #ă $e eune" duă!rdinea categ!rii$!r şi în $egătură cu e$e/

?B 18H@ I"aginea ură a tutur!r "ări"i$!r 7?uantorum9 entru #i"ţu$ etern e#te #aţiu$iar a tutur!r !%iecte$!r #i"ţuri$!r în genere e#te ti"u$/ Dar schema ură a cantit!ţii 7?uantitatis9,c!n#iderată ca c!ncet a$ inte$ectu$ui, e#te num!rul , care e#te ! rere&entare ce î"%răţişea&ăadiţiunea #ucce#i3ă de unitate $a unitate 2!"!genă6/ A#tfe$, nu"ăru$ nu e#te a$tce3a dec:t ?A 1@unitatea #inte&ei di3er#u$ui unei intuiţii !"!gene în genere, rin fatu$ că eu r!duc ti"u$ în#uşiîn are+en#iunea intuiţiei/

Rea$itatea e#te, în c!ncetu$ ur a$ inte$ectu$ui, ceea ce c!re#unde unei #en&aţii în genere, rin ur"are, ce3a a$ cărui c!ncet indică în #ine ! ei#tenţă 2în ti"6 negarea e#te ce3a a$ căruic!ncet rere&intă ! n!nei#tenţă 2în ti"6/ !&iţia ace#t!ra are $!c deci în di#tingerea ace$uiaşiti", ca un ti" $in #au 3id/ Ciindcă ti"u$ nu e#te dec:t f!r"a intuiţiei, rin ur"are a!%iecte$!r ca fen!"ene, ceea ce c!re#unde în ace#tea #en&aţiei e#te "ateria tran#cendenta$ă atutur!r !%iecte$!r ca $ucruri în #ine 2reitatea, rea$itatea6/ Ciecare #en&aţie are un grad #au !cantitate rin care !ate u"$e "ai "u$t #au "ai uţin ace$aşi ti", adică #i"ţu$ intern cu ri3ire$a aceeaşi rere&entare a unui !%iect, :nă c:nd #e reduce $a ni"ic 2. O negatio6/ De aceea, e#teun ra!rt şi ! în$ănţuire #au "ai ?B 18@ cur:nd ! trecere de $a rea$itate $a negare, care facerere&enta%i$ă !rice rea$itate ca e un cuantu" şi #c+e"a unei rea$ităţi ca ! cantitate a ce3a,întruc:t ace#t ce3a u"$e ti"u$, e#te t!c"ai acea#tă r!ducere c!ntinuă şi unif!r"ă a rea$ităţiiîn ti", în care #e de#cinde în ti" de $a #en&aţie, care are un anu"it grad, :nă $a di#ariţia ei,#au în care #e urcă tretat de $a negarea #en&aţiei $a cantitatea ace$eiaşi #en&aţii/

?A 1@ *c+e"a #u%#tanţei e#te er"anenţa rea$u$ui în ti", adică rere&entarea $ui ca#u%#trat a$ deter"inării e"irice de ti" în genere, #u%#trat care ră":ne a#tfe$, e c:nd t!t re#tu$#e #c+i"%ă/ 2Ti"u$ nu #e #curge, ci în e$ #e #curge ei#tenţa a ceea ce #e #c+i"%ă/ Ti"u$uideci, care e$ în#uşi e#te i"ua%i$ şi fi, îi c!re#unde în fen!"en i"ua%i$u$ din ei#tenţă, adică#u%#tanţa, şi nu"ai în ea !t fi deter"inate #ucce#iunea şi #i"u$taneitatea fen!"ene$!r în ra!rtcu ti"u$/6

*c+e"a cau&ei şi a cau&a$ităţii unui !%iect în genere e#te rea$u$, căruia, dacă e u#ar%itrar, îi ur"ea&ă t!tdeauna a$tce3a/ Ea c!n#tă deci în #ucce#iunea di3er#u$ui, întruc:t acea#tă#ucce#iune e #uu#ă unei regu$i/

88



?A 1L1@ Oudecata nici unui $ucru nu-i re3ine un redicat care-$ c!ntra&ice #e nu"eşte rinciiu$ c!ntradicţiei şi e un criteriu uni3er#a$, deşi nu"ai negati3, a$ !ricărui ade3ăr dar ace#t rinciiu aarţine nu"ai $!gicii, fiindcă e$ e#te 3a$a%i$ entru cun!ştinţe c!n#iderate nu"ai cacun!ştinţe în genere, indeendent de c!nţinutu$ $!r, şi #une că c!ntradicţia $e di#truge şi $e#uri"ă cu t!tu$/

Dar ace#t rinciiu !ate fi f!$!#it t!tuşi şi !&iti3, adică nu nu"ai entru a re#inge

fa$#itatea şi er!area 2întruc:t #e %a&ea&ă e c!ntradicţie6, ci şi entru a cun!aşte ade3ăru$/ Dacă udecata este analitic!, fie că e negati3ă #au afir"ati3ă, ade3ăru$ ei tre%uie t!tdeauna #ă !ată firecun!#cut #uficient duă rinciiu$ c!ntradicţiei/ ăci #e 3a nega t!tdeauna în "!d c!rectc!ntrariu$ a ceea ce 3a fi f!#t deja u# #au g:ndit ca c!ncet în cun!aşterea !%iectu$ui, în ti" cec!ncetu$ în#uşi 3a tre%ui în "!d nece#ar #ă fie afir"at de#re ace#t !%iect, de!arece ?B 191@c!ntrariu$ ace#tui c!ncet ar fi în c!ntradicţie cu !%iectu$/

Tre%uie deci #ă recun!aşte" că principiul contradicţiei e 3a$a%i$ ca principiu uni'ersal $i cu totul su&icient al oric!rei cuno$tinţe analitice dar aut!ritatea şi uti$itatea rinciiu$ui, cacriteriu #uficient a$ ade3ăru$ui, nu #e întind "ai dearte/ Catu$ că nici ! cun!ştinţă nu-i !ate fic!ntrară fără a #e anu$a e ea în#ăşi face din ace#t rinciiu de#igur ! conditio ?A 1LH@ sine ?uanon, dar nu un rinciiu deter"inant a$ ade3ăru$ui cun!ştinţei n!a#tre/ u" n!i ne 3!" !cua r!riu-&i# nu"ai cu artea #intetică a cun!ştinţei n!a#tre, 3!" 3eg+ea fără înd!ia$ă t!tdeauna #ănu acţi!nă" nici!dată c!ntra ace#tui rinciiu in3i!$a%i$, dar nu 3!" utea aşteta nici!dată de $ae$ 3re! $ă"urire cu ri3ire $a ade3ăru$ ace#tei #ecii de cun!ştinţe/

Dar ei#tă t!tuşi ! f!r"u$ă a ace#tui rinciiu ce$e%ru, deşi g!$it de !rice c!nţinut şinu"ai f!r"a$, care curinde ! #inte&ă, #trecurată în ea din i"rudenţă şi în "!d cu t!tu$ inuti$/Acea#tă f!r"u$ă #une e i"!#i%i$ ca ce3a #ă fie şi #ă nu fie "n acela$i timp/ Afară de fatu$ căaici a f!#t adăugată de ri#!# certitudinea a!dictică 2rin cu3:ntu$ i"!#i%i$6, care tre%uie #ă #eînţe$eagă de $a #ine în 3irtutea rinciiu$ui, ace#t rinciiu e#te afectat de c!ndiţia ti"u$ui e$#une !arecu" un $ucru Z 4, care e#te ce3a Z ;, nu !ate fi în ace$aşi ti" non; dar e$ !ate fif!arte %ine şi unu$, şi a$tu$ 2at:t ; c:t şi non;6 #ucce#i3/ De ee"$u, un !" care e t:năr nu !atefi în ace$aşi ti" %ătr:n dar ace$aşi !" !ate f!arte %ine #ă fie într-un ti" t:năr, în a$t ti" #ănu fie t:năr, adică #ă fie %ătr:n/

Princiiu$ c!ntradicţiei ca rinciiu ur $!gic nu tre%uie #ă-şi $i"ite&e c:tuşi de uţinenunţuri$e $ui $a ra!rturi de ti" ?A 1L@ de aceea, ! a#tfe$ de f!r"u$ă e#te cu t!tu$ !u#ăintenţiei $ui/ 'eînţe$egerea r!3ine nu"ai din fatu$ că #e #eară "ai înt:i un redicat a$ unui$ucru de c!ncetu$ ace#tui $ucru şi a!i c!ntrariu$ $ui #e $eagă cu ace#t redicat c!ntradicţia care#e r!duce nu #e referă nici!dată $a #u%iect, ci nu"ai $a redicatu$ $ui, care a f!#t $egat #intetic cu#u%iectu$, şi anu"e nu"ai atunci c:nd ri"u$ şi a$ d!i$ea redicat #unt u#e în ace$aşi ti"/ Dacă#un un !" care e ign!rant nu e in#truit, tre%uie #ă adaug c!ndiţia "n acela$i timp căci cine e#teign!rant într-un ti" dat !ate f!arte %ine #ă fie in#truit într-un a$t ti"/ Dar dacă #un nici un!" ign!rant nu e#te in#truit, atunci judecata e#te ana$itică, fiindcă n!ta 2ign!ranţei6 c!ntri%uie $ac!n#tituirea n!ţiunii de #u%iect în ace#t ca&, judecata negati3ă re&u$tă ne"ij$!cit din rinciiu$c!ntradicţiei, fără a fi ne3!ie #ă #e adauge c!ndiţia "n acela$i timp/ Acea#ta e şi cau&a entru careeu a" "!dificat "ai #u# f!r"u$a ?B 19@ ace#tui rinciiu, entru ca natura unei judecăţiana$itice #ă fie a#tfe$ c$ar eri"ată/

?A 1L@ SISTEMUL PRINCIPIILOR INTELECTULUI PUR

*ecţiunea a d!ua

DE*PRE PRI'IPIU *UPRE( A TUTURR OUDEFNIR *I'TETIE

91



E$icarea !#i%i$ităţii judecăţi$!r #intetice e#te ! r!%$e"ă cu care nu are ni"ic a face$!gica genera$ă, căreia nu-i e#te îngăduit #ă cun!a#că nici "ăcar nu"e$e r!%$e"ei/ Dar într-!$!gică tran#cendenta$ă ea e#te #arcina cea "ai i"!rtantă dintre t!ate şi c+iar unica, c:nd e 3!r%ade !#i%i$itatea judecăţi$!r #intetice a priori, recu" şi de c!ndiţii$e şi întinderea 3a$a%i$ităţii $!r/ăci, duă ce 3a fi înde$init acea#tă #arcină, $!gica tran#cendenta$ă !ate î"$ini erfect #c!u$,anu"e de a deter"ina întinderea şi $i"ite$e inte$ectu$ui ur/

;n judecata ana$itică eu ră":n $a c!ncetu$ dat, entru a #ta%i$i ce3a de#re e$/ Dacăur"ea&ă #ă fie afir"ati3ă, eu adaug ace#tui c!ncet nu"ai ceea ce a f!#t deja g:ndit în e$ dacăur"ea&ă #ă fie negati3ă, atunci eu ec$ud din e$ nu"ai c!ntrariu$ $ui/ Dar în judecăţi$e #intetice eutre%uie #ă ie# din c!ncetu$ dat entru a c!n#idera, în ra!rt cu e$, ?B 19@ cu t!tu$ a$tce3a dec:tfu#e#e g:ndit în e$ ace#t ra!rt nu e#te deci nici!dată nici un ra!rt de identitate, nici unu$ dec!ntradicţie, şi în ace#te c!ndiţii judecata ?A 1LL@ în#ăşi nu !ate re&enta nici ade3ăr, nicier!are/

Dacă deci #e ad"ite că n!i tre%uie #ă ieşi" dintr-un c!ncet dat, entru a-$ c!"ara cua$tu$ în "!d #intetic, atunci e nece#ar un a$ trei$ea ter"en, în care #e !ate naşte #inte&a ce$!rd!uă c!ncete/ e e#te în#ă ace#t a$ trei$ea ter"en ca "ediu a$ tutur!r judecăţi$!r #inteticeW 'ue#te dec:t un an#a"%$u în care #unt curin#e t!ate rere&entări$e n!a#tre, anu"e #i"ţu$ intern şif!r"a $ui a priori < ti"u$/ *inte&a rere&entări$!r #e %a&ea&ă e i"aginaţie, iar unitatea $!r#intetică 2care e nece#ară judecăţii6 #e %a&ea&ă e unitatea aerceţiei/ Aici 3a tre%ui căutată deci !#i%i$itatea judecăţi$!r #intetice, şi fiindcă t!ţi cei trei ter"eni curind t!ate i&3!are$erere&entări$!r a priori, şi !#i%i$itatea judecăţi$!r #intetice ure %a e$e 3!r fi nece#are c+iar în3irtutea ace#t!r rinciii, dacă ur"ea&ă #ă #e rea$i&e&e ! cun!aştere a !%iecte$!r, care #e %a&ea&ăec$u#i3 e #inte&a rere&entări$!r/

Pentru ca ! cun!ştinţă #ă !ată a3ea rea$itate !%iecti3ă, adică #ă #e ra!rte&e $a un !%iectşi #ă gă#ea#că în e$ #e"nificaţie şi #en#, !%iectu$ tre%uie #ă !ată fi dat într-un "!d !arecare/ Cărăacea#ta, c!ncete$e #unt g!a$e şi a" g:ndit ?B 19L@ în ade3ăr cu ajut!ru$ $!r, dar în rea$itate rinacea#tă g:ndire n-a" cun!#cut ni"ic, ci ne-a" jucat nu"ai cu rere&entări/ A da ?A 1L0@ un!%iect, care $a r:ndu-i #ă nu fie nu"ai "ediat g:ndit, ci rere&entat i"ediat în intuiţie, nuîn#ea"nă a$tce3a dec:t a ra!rta rere&entarea $ui $a eerienţă 2fie acea#ta rea$ă #au nu"ai !#i%i$ă6/ +iar #aţiu$ şi ti"u$, !ric:t de ure #unt ace#te c!ncete de !rice e e"iric şi !ric:tde cert e#te că #unt rere&entate în #i"ţire cu t!tu$ a priori, ar fi t!tuşi fără 3a$a%i$itate !%iecti3ăşi fără #en# şi #e"nificaţie, dacă nu #-ar arăta a$icarea $!r nece#ară $a !%iecte$e eerienţei %arere&entarea $!r e#te ! #i"$ă #c+e"ă ce #e ra!rtea&ă t!tdeauna $a i"aginaţia rer!ducti3ă, carec+ea"ă !%iecte$e eerienţei, fără care e$e nu ar a3ea nici ! #e"nificaţie şi $a fe$ cu t!atec!ncete$e, fără de!#e%ire/

8osibilitatea e6perienţei e#te deci ceea ce dă tutur!r cun!ştinţe$!r a priori rea$itate!%iecti3ă/ Eerienţa #e %a&ea&ă e unitatea #intetică a fen!"ene$!r în genere, fără care nu ar ficun!ştinţă, ci ! ra#!die de erceţii, care nu ar f!r"a î"reună ?B 190@ un c!ntet duă regu$i$eunei c!nştiinţe 2!#i%i$e6 uni3er#a$ $egate, rin ur"are care nu #-ar ac!"!da nici în unitateatran#cendenta$ă şi nece#ară a aerceţiei/ Eerienţa are deci ca %a&ă rinciii a$e f!r"ei ei a priori, anu"e regu$i ?A 1L=@ genera$e a$e unităţii în #inte&a fen!"ene$!r, a căr!r rea$itate!%iecti3ă, ca c!ndiţii nece#are, !ate fi arătată !ric:nd în eerienţă, %a c+iar în !#i%i$itateaeerienţei/ Dar în afară de ace#t ra!rt,judecăţi #intetice a priori #unt cu t!tu$ i"!#i%i$e, fiindcănu au un a$ trei$ea ter"en, anu"e nici un !%iect, în care unitatea #intetică a c!ncete$!r $!r #ă !ată de"!n#tra rea$itatea $ui !%iecti3ă/

Prin ur"are, cu t!ate că în judecăţi$e #intetice cun!aşte" a priori de#re #aţiu în genere#au de#re figuri$e e care i"aginaţia r!ducti3ă $e de#enea&ă în e$, aşa înc:t, de fat, nu a3e"ne3!ie entru acea#ta de nici ! eerienţă, t!tuşi acea#tă cun!ştinţă nu ar fi ni"ic, ci ne-ar !cuanu"ai ca ! #i"$ă +i"eră, dacă nu #-ar c!n#idera #aţiu$ ca c!ndiţia fen!"ene$!r care c!n#tituie"ateria eerienţei eterne de aceea, ace#te judecăţi #intetice ure #e ra!rtea&ă, deşi nu"aii"ediat, $a ! eerienţă !#i%i$ă #au "ai cur:nd $a !#i%i$itatea în#ăşi a ace#tei eerienţe, şi îşi

%a&ea&ă nu"ai e acea#ta 3a$a%i$itatea !%iecti3ă a #inte&ei $!r/92



Ciindcă eerienţa, ca #inte&ă e"irică, e#te deci în !#i%i$itatea ei unicu$ "!d decun!aştere, care dă !ricărei a$te #inte&e rea$itate, acea#ta, ca cun!ştinţă a priori, are ade3ăr 2ac!rd?B 19=@ cu !%iectu$6, nu"ai cu c!ndiţia de a nu c!nţine ni"ic "ai "u$t dec:t e#te nece#ar unităţii?A 1L8@ #intetice a eerienţei în genere/

Princiiu$ #ure" a$ tutur!r judecăţi$!r #intetice e#te deci !rice !%iect e#te #uu#c!ndiţii$!r nece#are a$e unităţii #intetice a di3er#u$ui intuiţiei într-! eerienţă !#i%i$ă/

;n fe$u$ ace#ta judecăţi #intetice #unt !#i%i$e a priori c:nd ra!rtă" c!ndiţii$e f!r"a$e a$eintuiţiei a priori, #inte&a i"aginaţiei şi unitatea ei nece#ară într-! aerceţie tran#cendenta$ă $a !cun!aştere e"irică !#i%i$ă în genere, şi &ice" c!ndiţii$e posibilit!ţii e6perienţei în genere #untîn ace$aşi ti" c!ndiţii a$e posibilit!ţii obiectelor e6perienţei şi de aceea au 3a$a%i$itate !%iecti3ăîntr-! judecată #intetică a priori/

SISTEMUI. PRINCIPIILOR INTELECTULUI PUR

*ecţiunea a treia

REPREbE'TAREA *I*TE(ATIF A TUTURR PRI'IPIIR *I'TETIE AE I'TEETUUI PUR

Dacă ei#tă în genere unde3a rinciii, tre%uie #ă fie atri%uite ec$u#i3 inte$ectu$ui ur,care nu e#te nu"ai facu$tatea regu$i$!r cu ri3ire ?B 198@ $a ceea ce #e înt:"$ă, ci e#te în#uşii&3!ru$ rinciii$!r ?A 1L9@ rin care t!tu$ 2ce ni #e !ate re&enta ca !%iect6 e#te #uu# în "!dnece#ar regu$i$!r, entru că fără a#tfe$ de regu$i fen!"ene$!r nu $i #-ar utea atri%ui nicic:ndcun!aşterea unui !%iect care $e c!re#unde/ +iar $egi$e naturii, c:nd #unt c!n#iderate ca rinciiia$e f!$!#irii e"irice a inte$ectu$ui, i"$ică t!t!dată ! ere#ie a nece#ităţii, rin ur"are ce$ uţin re&u"ţia unei deter"inări #c!a#e din rinciii care #unt 3a$a%i$e a priori şi anteri!r !ricăreieerienţe/ Dar t!ate $egi$e naturii #unt #uu#e, fără eceţie, un!r rinciii "ai îna$te a$einte$ectu$ui, entru că e$e $e a$ică nu"ai în ca&uri articu$are a$e fen!"enu$ui/ 'u"ai ace#te rinciii dau deci c!ncetu$ care c!nţine c!ndiţia şi !arecu" e!nentu$ unei regu$i în genere, iareerienţa dă ca&u$ care e#te #uu# regu$ii/

'u !ate ei#ta r!riu-&i# nici ! ri"ejdie ca rinciii nu"ai e"irice #ă fie c!n#iderateca rinciii a$e inte$ectu$ui ur #au şi in3er# căci nece#itatea %a&ată e c!ncete, carecaracteri&ea&ă rinciii$e inte$ectu$ui ur şi a cărei a%#enţă în !rice judecată e"irică, !ric:t degenera$ă ar fi 3a$a%i$itatea ei, e#te !%#er3ată uş!r şi !ate uş!r re3eni acea#tă c!nfu&ie/ Darei#tă rinciii ure a priori e care t!tuşi nu $e-aş utea atri%ui r!riu-&i# inte$ectu$ui ur, entru că e$e nu #unt #c!a#e din c!ncete ure, ci din ?B 199@ intuiţii ure 2deşi cu ajut!ru$inte$ectu$ui6 dar inte$ectu$ ?A 10.@ e#te facu$tatea c!ncete$!r/ (ate"atica are a#tfe$ de rinciii,dar a$icarea $!r $a eerienţă, rin ur"are 3a$a%i$itatea $!r !%iecti3ă, %a c+iar !#i%i$itatea uneia#tfe$ de cun!ştinţe #intetice a priori 2deducţia ace#t!r rinciii6, #e %a&ea&ă t!tuşi t!tdeauna einte$ectu$ ur/

De aceea, rintre rinciii$e "e$e nu 3!i nu"ăra şi e ce$e a$e "ate"aticii, dar de#igur ece$e e care #e %a&ea&ă !#i%i$itatea şi 3a$a%i$itatea $!r !%iecti3ă a priori, şi care rin ur"aretre%uie #ă fie c!n#iderat ca rinciiu$ ace#t!r rinciii funda"enta$e, căci !rne#c de la concepte$a intuiţie, iar nu de $a intuiţie $a c!ncete/

;n a$icarea c!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui $a ! eerienţă !#i%i$ă f!$!#irea #inte&ei $!re#te #au matematic! #au dinamic! căci ea #e ra!rtea&ă în arte nu"ai la intuiţie, în arte $ae6istenţa unui fen!"en în genere/ Dar c!ndiţii$e a priori a$e intuiţiei #unt a%#!$ut nece#are în3ederea unei eerienţe !#i%i$e, iar ce$e a$e ei#tenţei !%iecte$!r unei intuiţii e"irice !#i%i$enu #unt în #ine dec:t c!ntingente/ De aceea, rinciii$e f!$!#irii "ate"atice 3!r fi a%#!$utnece#are, adică 3!r fi a!dictice, iar ce$e a$e f!$!#irii dina"ice 3!r a3ea şi e$e, ce-i dret,

caracteru$ unei nece#ităţi a priori, dar nu"ai #u% c!ndiţia g:ndirii e"irice într-! eerienţă, rin93



T!ate fen!"ene$e curind, în ce ri3eşte f!r"a, ! intuiţie în #aţiu şi în ti" care $e #tă a priori tutur!r $a %a&ă/ E$e nu !t fi deci a$tfe$ are+endate, adică ri"ite în c!nştiinţa e"irică,dec:t cu ajut!ru$ #inte&ei di3er#u$ui rin care #unt r!du#e rere&entări$e unui #aţiu #au ti"deter"inat, adică rin c!"!&iţia !"!genu$ui şi c!nştiinţa unităţii ?B H.@ #intetice a ace#tuidi3er# 2!"!gen6/ !nştiinţa !"!genu$ui di3er# în intuiţia în genere, întruc:t rin ea de3ine "aiînt:i !#i%i$ă rere&entarea unui !%iect, e#te c!ncetu$ unei "ări"i 7?uantum9/ Prin ur"are,

în#ăşi erceţia unui !%iect ca fen!"en nu e#te !#i%i$ă dec:t rin aceeaşi unitate #intetică adi3er#u$ui intuiţiei #en#i%i$e date rin care e#te g:ndită unitatea c!"!&iţiei !"!genu$ui di3er# înc!ncetu$ unei m!rimi adică fen!"ene$e #unt t!ate "ări"i, şi anu"e m!rimi e6tensi'e, entru căe$e, ca intuiţii în #aţiu #au în ti", tre%uie #ă fie rere&entate rin aceeaşi #inte&ă rin care #untdeter"inate în genere #aţiu$ şi ti"u$/

'u"e#c "ări"e eten#i3ă e aceea în care rere&entarea ărţi$!r face !#i%i$ărere&entarea înaegu$ui 2şi deci ! recede în "!d nece#ar6/ Eu nu-"i !t rere&enta ! $inie, !ric:tde "ică, fără #-! trag în g:ndire, adică fără #ă r!duc, $ec:nd dintr-un unct, t!ate ?A 10@ ărţi$e ei în "!d #ucce#i3 şi fără #ă tra#e& a#tfe$ acea#tă intuiţie/ a fe1 #tau $ucruri$e şi cu !rice arte a ti"u$ui, c+iar cu cea "ai "ică/ Eu nu g:nde#c în e$ dec:t r!gre#ia #ucce#i3ă de $a un"!"ent $a a$tu$, în care t!ate ărţi$e de ti" adăugate une$e $a a$te$e r!duc în #f:rşit ! "ări"ede ti" deter"inată/ u" #i"$a intuiţie în t!ate fen!"ene$e e#te #au #aţiu$ #au ti"u$, !ricefen!"en e#te, ca intuiţie, ?B H.@ ! "ări"e eten#i3ă, entru că ea nu !ate fi cun!#cută dec:t rin #inte&ă #ucce#i3ă 2de $a arte $a arte6 în are+en#iune/ T!ate fen!"ene$e #unt deci intuitedeja ca agregate 2ca "u$titudini de ărţi date anteri!r6, ceea ce t!c"ai nu e#te ca&u$ entru !ricefe$ de "ări"i, ci nu"ai entru ace$ea care #unt rere&entate şi are+endate de n!i e6tensi' caatare/

Pe acea#tă #inte&ă #ucce#i3ă a i"aginaţiei r!ducti3e, în crearea figuri$!r, #e %a&ea&ă"ate"atica întinderii 2ge!"etria6 cu ai!"e$e ei, care eri"ă c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e a priori, #u% care nu"ai #e !ate efectua #c+e"a unui c!ncet ur a$ fen!"enu$ui etern deee"$u, că între d!uă uncte e#te !#i%i$ă nu"ai ! dreată, că d!uă drete nu înc+id un #aţiuetc/ Ace#tea #unt ai!"e$e care nu ri3e#c r!riu-&i# dec:t "ări"i 7?uanta9 ca atare/

Dar în ce ri3eşte "ări"ea 7?uantitas9, adică ră#un#u$ $a între%area c:t de "are e ce3aWdeşi di3er#e ?A 10@ judecăţi de ace#t fe$ #unt #intetice şi i"ediat certe 7indemonstrabilia9, t!tuşinu ei#tă, cu ri3ire $a e$e, ai!"e în inte$ectu$ r!riu-&i#/ ăci judecăţi$e cantităţi ega$eadăugate $a cantităţi ega$e #au #că&ute din cantităţi ega$e dau cantităţi ega$e #unt judecăţiana$itice, entru că eu #unt i"ediat c!nştient de identitatea uneia din ace#te ?B H.L@ r!ducţii de"ări"e cu a$ta ai!"e$e în#ă tre%uie #ă fie judecăţi #intetice a priori/ Di"!tri3ă, judecăţi$ee3idente a$e ra!rturi$!r nu"erice #unt, fără înd!ia$ă, #intetice, dar nu #unt genera$e ca ace$ea a$ege!"etriei, şi t!c"ai de aceea nici nu !t fi nu"ite ai!"e, ci f!r"u$e nu"erice/ = Y L Z1H nu e! judecată ana$itică/ ăci eu nu g:nde#c nici în rere&entarea de =, nici în cea de L, nici înrere&entarea reunirii a"%e$!r nu"ere < nu"ăru$ 1H 2că tre%uie #ă g:nde#c ace#t nu"ăr înadiţiunea celorlalte dou!, de#re acea#ta nu e 3!r%a aici căci în judecata ana$itică #e une nu"ai r!%$e"a de a şti dacă g:nde#c într-ade3ăr redicatu$ în rere&entarea #u%iectu$ui6/ Dar, deşi#intetică, t!tuşi ea nu e#te dec:t ! judecată articu$ară/ ;ntruc:t aici #e c!n#ideră nu"ai #inte&a!"!genu$ui 2a unităţi$!r6, #inte&a nu !ate a3ea $!c aici dec:t într-un #ingur "!d, cu t!ate că &olosirea ace#t!r nu"ere e#te a!i genera$ă/ Dacă #un cu trei $inii, dintre care d!uă $uateî"reună #unt "ai "ari dec:t a treia, #e !ate de#e"na un triung+i, atunci eu nu a" aici dec:t#i"$a funcţie a i"aginaţiei r!ducti3e, care !ate trage ?A 10L@ $inii$e "ai "ari şi "ai "ici, şi înace$aşi ti" #ă $e facă #ă #e înt:$nea#că duă t!t fe$u$ de ung+iuri a$e#e duă 3!ie/ Di"!tri3ă,nu"ăru$ = nu e#te !#i%i$ dec:t într-un #ingur "!d, şi t!t a#tfe$ nu"ăru$ 1H, care e r!du# rin#inte&a ce$ui dint:i cu L/ A#tfe$ de judecăţi nu tre%uie deci nu"ite ai!"e ?B H.0@ 2căci a$tfe$ arei#ta un nu"ăr infinit de ai!"e6, ci f!r"u$e nu"erice/

Ace#t rinciiu tran#cendenta$ a$ "ate"aticii fen!"ene$!r !feră cun!aşterii n!a#tre a priori ! "are etindere/ ăci nu"ai e$ face a$ica%i$ă "ate"atica ură, în t!ată reci&ia ei, $a

!%iecte a$e eerienţei fără ace#t rinciiu, a$icarea nu ar utea fi at:t de e3identă de $a #ine, %a95



1=1@ adică un nu"ăr de "!nede/ Ciindcă $a %a&a fiecărui nu"ăr tre%uie #ă fie unitate, fen!"enu$ca unitate e#te un cuantu" şi, ca atare, e$ e#te t!tdeauna un c!ntinuu"/

Dacă t!ate fen!"ene$e, c!n#iderate at:t eten#i3 c:t şi inten#i3, #unt "ări"i c!ntinue,atunci judecata ?B H1@ că şi !rice #c+i"%are 2trecerea unui $ucru dintr-! #tare în a$ta6 e#tec!ntinuă ar utea fi d!3edită aici $e#ne şi cu e3idenţă "ate"atică, dacă cau&a$itatea unei#c+i"%ări în genere nu #-ar af$a cu t!tu$ dinc!$! de $i"ite$e unei fi$!#!fii tran#cendenta$e şi nu ar

re#uune rinciii e"irice/ Dacă e#te !#i%i$ă ! cau&ă care #c+i"%ă #tarea $ucruri$!r, adică $edeter"ină în c!ntrariu$ unei anurni$e #tări date, de#re acea#ta inte$ectu$ nu ne dă a priori nici !$ă"urire, nu nu"ai entru că e$ nu #e#i&ea&ă de$!c !#i%i$itatea #c+i"%ării 2eăci acea#tă er#icacitate ne $i#eşte în "aj!ritatea cun!ştinţe$!r a priori6, ci fiindcă "uta%i$itatea nu #ereferă dec:t $a anu"ite deter"inări a$e fen!"ene$!r, a#ura căr!ra nu"ai eerienţa ne !atein#trui, e c:nd cau&a $!r tre%uie căutată în i"ua%i$/ Dar fiindcă aici nu a3e" ni"ic de care #ă ne#er3i", dec:t c!ncete$e ure funda"enta$e a$e !ricărei eerienţe !#i%i$e, în care nu tre%uie #ăfie a%#!$ut ni"ic e"iric, nu ute", fără a dăuna unităţii #i#te"u$ui, #ă anticiă" a#ura fi&iciigenera$e, ?A 1=H@ care e#te c!n#truită e anu"ite eerienţe funda"enta$e/

T!tuşi, nu ne $i#e#c d!3e&i entru a de"!n#tra "area inf$uenţă e care ! are rinciiu$n!#tru de a anticia erceţii şi c+iar de a u"$e $acune$e erceţii$!r, întruc:t %area&ă intrareatutur!r c!nc$u&ii$!r fa$#e care ar utea fi tra#e din e$e/

?B H1@ Dacă !rice rea$itate în erceţie are un grad, a#tfe$ înc:t între ace#t grad şi negaţie#ă ai%ă $!c ! #erie infinită de grade t!t "ai "ici şi dacă fiecare #i"ţ tre%uie #ă ai%ă un graddeter"inat de receti3itate a #en&aţii$!r, atunci nici ! erceţie, deci şi nici ! eerienţă nu e !#i%i$ă care #ă d!3edea#că, fie ne"ij$!cit, fie "ij$!cit 2rin !rice digre#iune în raţi!na"ent6, !a%#enţă t!ta$ă a !ricărui rea$, adică din eerienţă nu !ate fi #c!a#ă nici!dată d!3ada unui #aţiu#au a unui ti" 3id/ ăci, "ai înt:i, a%#enţa t!ta$ă a rea$u$ui în intuiţia #en#i%i$ă nu !ate fi eaîn#ăşi ercentă în a$ d!i$ea r:nd, ea nu !ate fi dedu#ă dintr-un #ingur fen!"en şi din diferenţade grad a rea$ităţii $ui, #au nici nu e îngăduit #ă fie ad"i#ă 3re!dată entru e$icarea ace#tuifen!"en/ ăci, deşi întreaga intuiţie a unui #aţiu #au a unui ti" deter"inat e#te în t!tu$ui t!trea$ă, adică nici ! arte a $ui nu e#te 3idă, t!tuşi, fiindcă !rice rea$itate îşi are gradu$ ei care, fărăca "ări"ea eten#i3ă a ?A 1=@ fen!"enu$ui #ă #e #c+i"%e, !ate de#creşte, rin trete infinite, :nă $a ni"ic 2:nă $a 3id6, tre%uie #ă ei#te grade infinit de 3ariate cu care #ă fie u"$ut #aţiu$#an ti"u$, şi "ări"ea inten#i3ă în di3er#e$e fen!"ene tre%uie #ă !ată fi "ai "ică #au "ai"are, deşi "ări"ea eten#i3ă a intuiţiei ră":ne aceeaşi/

?B H1L@ !" da un ee"$u în acea#tă ri3inţă/ Ar!ae t!ţi fi&icienii, !%#er3:nd ! "arediferenţă în cantitatea diferite$!r genuri de "aterii în c!ruri ce au ace$aşi 3!$u" 2fie rin"!"entu$ greutăţii #au a$ den#ităţii, fie rin "!"entu$ re&i#tenţei !u#e a$t!r "aterii în "işcare6,c!nc+id în unani"itate că ace#t 3!$u" 2"ări"e eten#i3ă a fen!"enu$ui6 tre%uie #ă fie 3id, deşiîn "ă#ură diferită, în t!ate "aterii$e/ Dar care din aceşti fi&icieni, în cea "ai "are arte"ate"aticieni şi "ecanicişti, şi-ar fi utut i"agina c:nd3a că îşi înte"eiau c!nc$u&ia ec$u#i3 e! #u!&iţie "etafi&ică, e care ei retindeau t!tuşi că ! e3ită, în ti" ce ad"iteau că realul în#aţiu 2nu !t #ă-$ nu"e#c aici i"enetra%i$itate #au greutate, entru că ace#tea #unt c!ncetee"irice6 ar fi pretutindeni identici şi nu ar utea #ă #e di#tingă dec:t rin "ări"ea eten#i3ă,adică rin nu"ăr/ Ace#tei #u!&iţii, entru care ei nu uteau a3ea nici un te"ei în eerienţă şicare deci e#te nu"ai "etafi&ică, eu îi !un ! d!3adă tran#cendenta$ă ?A 1=@ care, ce-i dret, nutre%uie #ă e$ice diferenţa în u"$erea #aţii$!r, dar care t!tuşi #uri"ă cu t!tu$ retin#anece#itate a ace$ei #u!&iţii de a nu utea e$ica diferenţa a"intită în a$t fe1 dec:t rin ad"itereade #aţii 3ide, şi care are "eritu$ de a une ce$ uţin inte$ectu$ în $i%ertatea de a g:ndi ?B H10@acea#tă diferenţ: şi în a$t "!d, dacă e$icarea fi&ică ar face nece#ară aici 3re! i!te&ă/ ăci3ede" atunci că deşi #aţii ega$e !t fi erfect u"$ute de "aterii diferite, a#tfe$ înc:t în nici unu$din e$e #ă nu fie un unct în care #ă nu #e gă#ea#că re&enţa "ateriei, t!tuşi !rice rea$ de aceeaşica$itate are gradu$ $ui 2de re&i#tenţă #au de greutate6, grad care, fără di"inuarea "ări"ii eten#i3e#au a nu"ăru$ui, !ate de3eni "ai "ic $a infinit, înainte ca acea#tă ca$ita$e #ă treacă în 3id şi #ă

di#ară/ A#tfe$, ! di$atare care u"$e #aţiu$, de ee"$u că$dura, şi în ace$aşi "!d !rice a$tă98



rea$itate 2în fen!"en6, !ate #ă de#crea#că fără a $ă#a 3idă c:tuşi de uţin nici cea "ai "ică artea ace#tui #aţiu, în grade$e $ui :nă $a infinit, şi cu t!ate aee#tea, #ă u"$e #aţiu$ cu ace#te grade"ai "ici t!t at:t de %ine ca un a$t fen!"en cu grade "ai "ari/ Intenţia "ea nu e#te nicidecu" #ă#u#ţin aici că acea#ta e#te în rea$itate raţiunea diferenţei "aterii$!r în ce ri3eşte greutatea $!r#ecifică, ci nu"ai #ă de"!n#tre& dintr-un rinciiu a$ inte$ectu$ui ur ?A 1=L@ că natura erceţii$!r n!a#tre face !#i%i$ un a#tfe$ de "!d de e$icare şi că în "!d greşit #e ad"ite rea$u$

fen!"enu$ui ca fiind identic în ce ri3eşte gradu$ şi ca nefiind diferit dec:t din unctu$ de 3ederea$ agregaţiei şi a$ "ări"ii $ui eten#i3e, şi că #e afir"ă acea#ta a priori c+iar cu ajut!ru$ unui aşa-&i# rinciiu a$ inte$ectu$ui/

?B H1=@ T!tuşi, entru un cercetăt!r derin# cu tran#cendenta$u$ şi de3enit, rin acea#ta,circu"#ect, acea#tă anticiaţie a erceţiei are t!tdeauna ce3a #urrin&ăt!r în #ine şi îi r!3!acă!arecare înd!ia$ă a#ura caacităţii inte$ectu$ui de a anticia ! a#tfe$ de judecată #intetică, cu"e#te aceea de#re gradu$ !ricărui rea$ în fen!"ene şi, rin ur"are, de#re !#i%i$itatea diferenţeiintrin#ece a #en&aţiei în#ăşi, dacă #e face a%#tracţie de ca$itateaei e"irică e#te deci încă ! r!%$e"ă care "erită #ă fie re&!$3ată cu" !ate inte$ectu$, aici, #ă enunţe ce3a a priori #intetica#ura fen!"ene$!r şi c+iar #ă $e anticie&e în ceea ce au r!riu şi nu"ai e"iric, adică în ceeace ri3eşte #en&aţiaW

Calitatea #en&aţiei e#te t!tdeauna nu"ai e"irică şi nu !ate fi rere&entată a priori 2deee"$u, cu$!ri, gu#t etc/6/ Dar rea$u$, care c!re#unde în genere #en&aţii$!r în !!&iţie cu negaţiaZ ., nu rere&intă dec:t ce3a a$ cărui c!ncet curinde în #ine ! ei#tenţă şi nu în#ea"nă dec:t ?A1=0@ #inte&a într-! c!nştiinţă e"irică în genere/ ;n #i"ţu$ intern, în ade3ăr, c!nştiinţa e&nirică !ate fi înă$ţată de $a . :nă $a !rice grad #ueri!r, aşa înc:t aceeaşi "ări"e eten#i3ă a intuiţiei2de ee"$u, ! #urafaţă $u"inată6 #ă ei#te ! #en&aţie t!t at:t de "are ca şi un agregat de "ai"u$te a$te #urafeţe 2"ai uţin $u"inate6 $uate $a un $!c/ Pute" face deci cu t!tu$ a%#tracţie de"ări"ea eten#i3ă a fen!"enu$ui ?B H18@ şi #ă ne rere&entă" t!tuşi în #i"$a #en&aţie, într-un"!"ent, ! #inte&ă a creşterii unif!r"e de $a . :nă $a c!nştiinţa e"irică dată/ T!ate #en&aţii$enu #unt deci date, ca atare, dec:t a posteriori, dar r!rietatea $!r de a a3ea un grad !ate ficun!#cută a priori/ E#te de"n de reţinut că nu ute" cun!aşte a priori în "ări"i$e în generedec:t ! #ingură calitate, anu"e c!ntinuitatea, iar că în !rice ca$itate 2în rea$u$ fen!"ene$!r6 nu ute" cun!aşte ni"ic "ai "u$t a priori dec:t cantitatea $!r inten#i3ă, anu"e că au un grad t!tre#tu$ ră":ne în #ea"a eerienţei/

P. 44D*GII > 4DE EH8E:IEMEI

Princiiu$ $!r e#te E6perienţa nu este posibil! dec%t prin repre#entareaunei leg!turi necesare a percepţiilor a

/* +4/N >>

Eerienţa e#te ! cun!aştere e"irică, adică ! cun!aştere care deter"ină un !%iect rin erceţii/ Ea e#te deci ! #inte&ă a erceţii$!r care, ea în#ăşi, nu e c!nţinută în erceţie, cic!nţine unitatea #intetică a di3er#u$ui $!r într-! c!nştiinţă, unitate care c!n#tituie e#enţia$u$ uneicun!ştinţe a obiectelor #i"ţuri$!r, adică a eerienţei 2nu ?B H19@ nu"ai a intuiţiei #au a #en&aţiei#i"ţuri$!r6/ ;n eerienţă, erceţii$e nu #e ra!rtea&ă une$e $a a$te$e dec:t înt:"$ăt!r, a#tfe$înc:t nici ! nece#itate a $egăturii $!r nu re&u$tă, nici nu !ate re&u$ta din erceţii$e în#e$e, fiindcăare+en#iunea nu e#te dec:t ! a#a"%$are a di3er#u$ui intuiţiei e"irice, dar în ea nu #e gă#eştenici ! rere&entare a unei $egături nece#are în ei#tenţa fen!"ene$!r, e care $e a#a"%$ea&ă în

* ;n ediţia I a Criticii raţiunii pure, ace#t cu3:nt #e gă#ea articu$at ,,Ana$!gii$e 2'!ta redacţiei6/a ;n ediţia I, e$ e#te f!r"u$at a#tfe$ ,,Princiiu$ $!r genera$ e#te T!ate fen!"ene$e #unt #uu#e a priori, în ce ri3eşte ei#tenţa

$!r, un!r regu$i ?A 1==@ care deter"ină ra!rtu$ dintre e$e într-un ti" `** Pri"u$ aragraf din ,,D!3adă nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/

99



#aţiu şi în ti"/ Dar fiindcă eerienţa e#te ! cun!aştere a !%iecte$!r rin erceţii, fiindcă, rinur"are, ra!rtu$ în ei#tenţa di3er#u$ui nu tre%uie #ă fie rere&entat în ea aşa cu" e a#a"%$at înti", ci aşa cu" e#te !%iecti3 în ti", fiindcă ti"u$ în#uşi nu !ate fi erceut, deter"inareaei#tenţei !%iecte$!r în ti" nu !ate a3ea $!c dec:t rin $egătura $!r în ti" în genere, rinur"are nu"ai cu ajut!ru$ c!ncete$!r care $e $eagă a priori/ Ciindcă ace#te c!ncete i"$icăt!tdeauna nece#itate, eerienţa nu e#te !#i%i$ă dec:t cu ajut!ru$ unei rere&entări a $egăturii

nece#are a erceţii$!r/e$e trei "!duri a$e ti"u$ui #unt permanenţa, succesiunea şi simultaneitatea/ De aicitrei regu$i a$e tutur!r ra!rturi$!r te"!ra$e a$e fen!"ene$!r, duă care ei#tenţa fiecăruia din e$e !ate fi deter"inată în ra!rt cu unitatea !ricărui ti", regu$i care reced !rice eerienţă şi ! fac"ai înt:i !#i%i$ă/

?B HH.@ Princiiu$ genera$ a$ tutur!r ace#t!r trei ana$!gii #e %a&ea&ă e unitatea nece#ară aaerceţiei cu ri3ire $a !rice c!nştiinţă e"irică !#i%i$ă 2a aerceţiei6 "n &iecare timp şi, rinur"are, fiindcă acea#tă unitate #er3eşte de funda"ent a priori, e unitatea #intetică a tutur!rfen!"ene$!r din unctu$ de 3edere a$ ra!rturi$!r $!r în ti"/ ăci aerceţia !riginară #era!rtea&ă $a #i"ţu$ intern 2an#a"%$u$ tutur!r rere&entări$!r6, şi anu"e a priori $a f!r"a $ui,adică $a ra!rtu$ c!nştiinţei e"irice di3er#e în ti"/ ;n aerceţia !riginară tre%uie #ă fie reunitt!t ace#t di3er# duă ra!rturi$e $ui de ti" căci acea#ta cere unitatea tran#cendenta$ă a ace#teiaerceţii a priori, căreia îi e#te #uu# t!t ceea ce tre%uie #ă aarţină cun!aşterii "e$e 2cu a$tecu3inte, cun!aşterii "e$e unitare6, rin ur"are ceea ce !ate de3eni un !%iect entru "ine/Acea#tă unitate sintetic! în ra!rtu$ cr!n!$!gic a$ tutur!r erceţii$!r, care este determinat! a priori, e#te deci acea#tă $ege t!ate deter"inări$e e"irice de ti" tre%uie #ă fie #uu#e regu$i$!rdeter"inării genera$e de ti", ?A 1=8@ iar ana$!gii$e eerienţei, de#re care 3re" #ă trată"acu", tre%uie #ă fie a#tfe$ de regu$i/

Ace#te rinciii au în #ine articu$ar că nu ea"inea&ă fen!"ene$e şi #inte&a intuiţiei $!re"irice, ci nu"ai e6istenţa şi raportul dintre e$e cu ri3ire $a acea#tă ei#tenţă a $!r/ (!du$ cu"ce3a e#te are+endat în fen!"en ?B HH1@ e#te deter"inat a priori, a#tfe$ înc:t regu$a #inte&ei $ui#ă !ată r!cura t!t!dată acea#tă intuiţie a priori în fiecare ee"$u e"iric dat, adică #-!rea$i&e&e cu ajut!ru$ ace#tei #inte&e/ Dar ei#tenţa fen!"ene$!r nu !ate fi cun!#cută a priori, şideşi e acea#tă ca$e a" utea reuşi #ă deduce" ! ei#tenţă !arecare, t!tuşi nu a" utea-!cun!aşte în "!d deter"inat, adică n-a" utea anticia rin ce #e di#tinge intuiţia ei e"irică dea$te$e/

e$e d!uă rinciii recedente, e care $e-a" nu"it "ate"atice, dat!rită fatu$ui că e$e neaut!ri&ea&ă #ă a$ică" "ate"atica $a fen!"ene, #e ra!rtau $a fen!"ene din unctu$ de 3edere a$#i"$ei $!r !#i%i$ităţi şi ne în3ăţau cu" ar utea fi r!du#e, at:t din unctu$ de 3edere a$ intuiţiei$!r c:t şi din unctu$ de 3edere a$ rea$u$ui erceţiei $!r, duă regu$i$e unei #inte&e "ate"aticede aceea at:t $a una c:t şi $a cea$a$tă !t fi între%uinţate cantităţi nu"erice şi, cu e$e, deter"inareafen!"enu$ui ca "ări"e/ ?A 1=9@ A#tfe$, eu 3!i utea c!"une, de ee"$u, gradu$ #en&aţii$!r$u"inii *!are$ui din ca" H.. ... de !ri $u"ina unii şi-$ 3!i utea da ca deter"inat a priori,adică î$ 3!i utea c!n#trui/ De aceea, ute" nu"i constituti'e ace#te rinciii ri"e/

u t!tu$ a$tfe$ tre%uie #ă fie ace$ea care ur"ea&ă #ă #uună a priori regu$i$!r ei#tenţafen!"ene$!r/ Ciindcă acea#tă ei#tenţă nu #e $a#ă c!n#truită, ?B HHH@ ace#te rinciii nu 3!r utea ri3i dec:t ra!rtu$ ei#tenţei şi nu 3!r utea r!cura dec:t rinciii regulati'e/ 'u ne ute" decig:ndi aici nici $a ai!"e, nici $a anticiaţii ci, dacă ne e dată ! erceţie într-un ra!rt de ti"faţă de a$te$e 2deşi nedeter"inate6, nu #e 3a utea #une a priori care e#te acea#tă a$tă erceţieşi c%t de mare e#te ea, ci cum e#te ea $egată nece#ar cu ri"a în ce ri3eşte ei#tenţa, în ace#t"!d a$ ti"u$ui/ ;n fi$!#!fie, ana$!gii$e #e"nifică ce3a f!arte diferit de ceea ce rere&intă e$e în"aternatică/ ;n "ate"atică, e$e #unt f!r"u$a care eri"ă ega$itatea a d!uă ra!rturi de "ări"eşi #unt t!tdeauna constituti'e, a#tfe$ înc:t, dacă #unt daţi trei "e"%ri ai unei r!!rţii, rinacea#ta e#te dat şi a$ atru$ea, adică !ate fi c!n#truit/ ;n fi$!#!fie în#ă, ana$!gia nu e#te ega$itateaa d!uă ra!rturi cantitati'e, ci a d!uă ra!rturi calitati'e, în care din trei "e"%ri daţi ?A 18.@ eu

nu !t cun!aşte şi da a priori dec:t raportul faţă de un a$ atru$ea, dar nu ace#t a$ atru$ea100



membru în#uşi dar a", de#igur, ! regu$ă entru a-$ căuta în eerienţă şi un #e"n entru a-$de#c!eri în ea/ ana$!gie a eerienţei nu 3a fi deci dec:t ! regu$ă duă care unitateaeerienţei tre%uie #ă re&u$te din erceţii 2nu erceţia în#ăşi, ca intuiţie e"irică în genere6, şiea 3a fi 3a$a%i$ă cu ri3ire $a !%iecte 2a$e fen!"ene$!r6, nu ca rinciiu constituti', ci nu"ai ca rinciiu regulati'/ ?B HH@ Ace$aşi $ucru 3a fi 3a$a%i$ în#ă şi entru !#tu$ate$e g:ndirii e"iriceîn genere, care ri3e#c î"reună #inte&a #i"$ei intuiţii 2a f!r"ei fen!"enu$ui6, a erceţiei 2a

"ateriei $ui6 şi a eerienţei 2a ra!rtu$ui ace#t!r erceţii6/ Ace#te !#tu$ate nu #unt dec:t rinciii regu$ati3e şi #e di#ting de ce$e "ate"atice, care #unt c!n#tituti3e, de#igur nu rincertitudine, care at:t în une$e c:t şi în a$te$e e#te %ine #ta%i$ită a priori, ci rin natura e3idenţei,adică rin intuiti3u$ $!r 2rin ur"are şi rin de"!n#traţie6/

Dar ceea ce a f!#t a"intit $a t!ate rinciii$e #intetice şi tre%uie înde!#e%i n!tat aici e#te căace#te ana$!gii nu au #e"nificaţia şi 3a$a%i$itatea $!r ?A 181@ ec$u#i3ă ca rinciii a$e f!$!#iriitran#cendenta$e a inte$ectu$ui, ci nu"ai a$e f!$!#irii $ui e"irice, ?B HH@ că, rin ur"are, !t fide"!n#trate nu"ai ca atare, că, în c!n#ecinţă, fen!"ene$e tre%uie #u%#u"ate nu de-a dretu$ #u%categ!rii, ci nu"ai #u% #c+e"e$e $!r/ ăci, dacă !%iecte$e $a care tre%uie #ă fie ra!rtate ace#te rinciii ar fi $ucruri în #ine, ar fi cu t!tu$ i"!#i%i$ #ă #e cun!a#că de#re e$e ce3a #intetic a priori/ E$e nu #unt dec:t fen!"ene a căr!r cun!aştere c!"$etă, #re care tre%uie #ă #e îndrete înce$e din ur"ă t!ate rinciii$e a priori, e#te ec$u#i3 eerienţa !#i%i$ă rin ur"are, ace#te rinciii nu !t a3ea ca #c! dec:t c!ndiţii$e unităţii cun!aşterii e"irice în #inte&a fen!"ene$!r,iar acea#tă #inte&ă nu e#te g:ndită dec:t în #c+e"a c!ncetu$ui ur a$ inte$ectu$ui, căci unitatea ei,ca aceea a unei #inte&e în genere, e#te efectuată de funcţia care nu e#te re#tr:n#ă de nici ! c!ndiţie#en#i%i$ă şi care e#te curin#ă în categ!rie/ !" fi deci aut!ri&aţi de ace#te rinciii #ă nuîn$ănţui" fen!"ene$e dec:t duă ! ana$!gie cu unitatea $!gică şi genera$ă a c!ncete$!r şi, rinur"are, ne 3!" #er3i, ce-i dret, în rinciiu$ în#uşi, de categ!rie, dar în eecutare 2în a$icarea$a fen!"ene6 3!" une în $!cu$ ace#tui rinciiu #c+e"a categ!riei, ca fiind c+eia f!$!#irii ei, #au"ai cur:nd 3!" une #c+e"a a$ături de categ!rie, ca ! c!ndiţie re#tricti3ă #u% nu"e$e de f!r"u$ăa ace#tui rinciiu/

?A 18H@ A. ANALOGIA ÎNTÂI

P&nc+!- +e&4anenţe *!1*tanţe

Substanţa persist! "n orice schimbare a &enomenelor $icuantumul ei "n natur! nu cre$te, nici nu scadea

/* +4/N >

T!ate fen!"ene$e #unt în ti" şi nu"ai în e$ ca #u%#trat 2ca f!r"ă er"anentă a intuiţieiinterne6 !t fi rere&entate at:t simultaneitatea c:t $i succesiunea. Deci ti"u$, în care tre%uieg:ndită !rice #c+i"%are ?B HHL@ a fen!"ene$!r, ră":ne şi nu #e #c+i"%ă, entru că în e$#ucce#iunea #au #i"u$taneitatea nu !t fi rere&entate dec:t ca deter"inări a$e $ui/ Bimpul nu !ate fi erceut în #ine/ Prin ur"are, în !%iecte$e erceţiei, adică în fen!"ene, tre%uie #ă #egă#ea#că #u%#tratu$ care rere&intă timpul în genere şi în care !rice #c+i"%are #au #i"u$taneitate !ate fi erceută în are+en#iune rin ra!rtu$ fen!"ene$!r faţă de e$/ Dar #u%#tratu$ a t!t ce erea$, adică a ceea ce aarţine ei#tenţei !%iecte$!r, e#te #u%#tanţa, în care t!t ce aarţine ei#tenţeia ;n ediţia I, acea#tă ana$!gie a3ea ur"ăt!area redactare

,,Princiiu$ er"anenţeiT!ate fen!"ene$e c!nţin ce3a er"anent 7substanţa9,c!n#iderat ca !%iectu$ în#uşi, şi ce3a #c+i"%ăt!r, c!n#iderat ca !

#i"$ă deter"inare a !%iectu$ui, adică un "!d de ei#tenţă a !%iectu$ui/D!3ada ace#tei ri"e ana$!gii

T!ate fen!"ene$e #unt în ti"/ Ace#ta !ate deter"ina în d!uă fe$uri ra!rtu$ e care-$ re&intă e6istenţa lor , întruc:t#unt #au succesi'e, #au simultane/ ;n ce ri3eşte ri"u$ "!d, ti"u$ e#te c!n#iderat ca serie de timp, în ce ri3eşte a$ d!i$ea "!d,

e$ e#te c!n#iderat ca "ntindere de timp/* Pri"u$ aragraf din ,,D!3adă nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/

101



nu !ate fi g:ndit ca deter"inare/ Prin ur"are, er"anentu$, nu"ai în $egătură cu care !t fideter"inate t!ate ra!rturi$e de ti" a$e fen!"ene$!r, e#te #u%#tanţa în fen!"en, adică rea$u$ $!r,care, ca #u%#trat a$ !ricărei #c+i"%ări, ră":ne t!tdeauna ace$aşi/ Ciindcă acea#tă #u%#tanţă nu !ate deci #ă #e #c+i"%e în ei#tenţa ei, nici cuantu"u$ ei în natură nn !ate nici creşte, nici#cădea/

4prehensiunea n!a#tră a di3er#u$ui fen!"enu$ui e#te t!tdeauna #ucce#i3ă şi deci

t!tdeauna #c+i"%ăt!are/ '!i nu ute" deci nici!dată deter"ina nu"ai rin ea dacă ace#t di3er#,ca !%iect a$ eerienţei, e #i"u$tan #au #ucce#i3, dacă $a %a&a eerienţei nu #e af$ă ce3a care este"n orice timp, adică ce3a durabil $i permanent , a cărui ?B HH0@ #c+i"%are şi #i"u$taneitate nurere&intă dec:t t!t at:tea "!duri 2modi ai ti"u$ui6 de ei#tenţă a er"anentu$ui/ 'u"ai în er"anent deci #unt !#i%i$e ra!rturi$e de ti" 2căci #i"u$taneitatea şi #ucce#iunea #unt#ingure$e ra!rturi în ti"6, ?A 18@ adică er"anentu$ e#te substratul rere&entării e"irice ati"u$ui în#uşi, #u%#tratu$ care, e$ #ingur, face !#i%i$ă !rice deter"inare de ti"/ Per"anenţaeri"ă în genere ti"u$ ca un c!re$at c!n#tant a$ !ricărei ei#tenţe a fen!"ene$!r, a$ !ricărei#c+i"%ări şi a$ !ricărei #i"u$taneităţi/ ăci #c+i"%area nu ri3eşte ti"u$ în#uşi, ci nu"aifen!"ene$e în ti" 2aşa cu" #i"u$taneitatea nu e#te un modus a$ ti"u$ui în#uşi, entru că înti" ărţi$e nu #unt #i"u$tane, ci #unt t!ate #ucce#i3e6/ Dacă a" 3!i #ă atri%ui" ti"u$ui în#uşi !#ucce#iune, ar tre%ui #ă "ai g:ndi" încă un a$t ti", în care acea#tă #ucce#iune ar fi !#i%i$ă/ 'u"ai dat!rită er"anentu$ui, e6istenţa d!%:ndeşte în diferite$e ărţi #ucce#i3e a$e #eriei de ti"! cantitate, e care ! nu"i" durat!/ ăci nu"ai în #i"$a #ucce#iune, ei#tenţa nu face dec:t #ădi#ară şi #ă aară "ereu şi nu are nici!dată nici cea "ai "ică cantitate/ Cără ace#t er"anent nuei#tă deci ra!rt de ti"/ Ti"u$ nu !ate fi erceut în #ine rin ur"are, ace#t er"anent înfen!"ene e #u%#tratu$ !ricărei deter"inări de ti", în c!n#ecinţă şi c!ndiţia !#i%i$ităţii !ricăreiunităţi #intetice a erceţii$!r, adică a eerienţei, ?B HH=@ şi în ace#t er"anent !rice ei#tenţă şi!rice #c+i"%are în ti" nu !t fi c!n#iderate dec:t ca un modus a$ ei#tenţei a ceea ce ră":ne şi er#i#tă/ A#tfe$, în t!ate fen!"ene$e er"anentu$ e#te !%iectu$ în#uşi, adică #u%#tanţa7phaenomenon9, dar t!t ce #e #c+i"%ă ?A 18@ #au #e !ate #c+i"%a nu aarţine dec:t "!du$uicu" ei#tă acea#tă #u%#tanţă #au ace#te #u%#tanţe, deci deter"inări$!r $!r/

4ă#e#c că în t!ate ti"uri$e nu nu"ai fi$!#!fu$, ci şi #i"ţu$ c!"un au re#uu# acea#tă er"anenţă ca un #u%#trat a$ !ricărei #c+i"%ări a fen!"ene$!r şi ! 3!r ad"ite t!tdeauna ca fiindindu%ita%i$ă, nu"ai că fi$!#!fu$ #e eri"ă a#ura ace#tui $ucru ce3a "ai eact, #un:nd în t!ate#c+i"%ări$e din $u"e ră":ne #u%#tanţa şi nu"ai accidentele #e #c+i"%ă/ Dar de#re acea#tă judecată #intetică nu gă#e#c nicăieri nici "ăcar încercarea unei de"!n#traţii %a c+iar ea nufigurea&ă, cu" i #-ar cu3eni t!tuşi, dec:t rare!ri în fruntea $egi$!r ure şi 3a$a%i$e cu t!tu$ a prioria$e naturii/ ;n rea$itate, judecata că #u%#tanţa e#te er"anentă e taut!$!gică/ ăci nu"ai acea#tă er"anenţă e#te raţiunea entru care a$ică" $a fen!"en categ!ria #u%#tanţei, şi ar fi tre%uit #ă #ede"!n#tre&e că în t!ate fen!"ene$e e#te ce3a er"anent, în care ceea ce e #c+i"%ăt!r nu e dec:tdeter"inarea ei#tenţei $ui/ Dar cu" ! a#tfe$ de de"!n#traţie nu !ate fi r!curată nici!dată ?BHH8@ d!g"atic, adică cu ajut!ru$ c!ncete$!r, fiindcă ri3eşte ! judecată #intetică a priori, şi cu"nu i-a trecut ni"ănui rin g:nd că a#tfe$ de judecăţi nu #unt 3a$a%i$e dec:t cu ri3ire $a !eerienţă !#i%i$ă, ?A 18L@ şi că rin ur"are nici nu !t fi d!3edite dec:t rintr-! deducţie a !#i%i$ităţii ace#tei eerienţe, nu e de "irare că deşi a f!#t u#ă $a %a&a !ricărei eerienţe2fiindcă nece#itatea ei în cun!aşterea e"irică #e #i"te6 t!tuşi n-a f!#t d!3edită nici!dată/

Un fi$!#!f a f!#t între%at c:t c:ntăreşte fu"u$W E$ a ră#un# #cade din greutatea $e"nu$uiar# greutatea cenuşii ră"a#e şi 3ei a3ea greutatea fu"u$ui/ E$ re#uunea deci ca inc!nte#ta%i$ cănici în f!c "ateria 2#u%#tanţa6 nu di#are, ci că nu"ai f!r"a ei #uferă ! #c+i"%are/ T!t a#tfe$ judecata din ni"ic nu #e naşte ni"ic nu e#te dec:t ! a$tă c!nc$u&ie a rinciiu$ui er"anenţei#au, "ai cur:nd, a ei#tenţei t!tdeauna er#i#tente a #u%iectu$ui r!riu a$ fen!"ene$!r/ ăci, entru ca ceea ce 3re" #ă nu"i" #u%#tanţă în fen!"en #ă fie ade3ăratu$ #u%#trat a$ !ricăreideter"inări de ti", atunci tre%uie ca întreaga ei#tenţă, at:t în ti"u$ trecut c:t şi în ce$ 3iit!r, #ă !ată fi deter"inată ec$u#i3 rin ace#t #u%#trat/ Prin ur"are, n!i nu ute" da unui fen!"en

nu"e$e de #u%#tanţă dec:t entru că re#uune" ei#tenţa $ui în !rice ti", ceea ce nu e#te102



eri"at %ine rin cu3:ntu$ er"anenţă, ?B HH9@ întruc:t ace#ta are #ă #e ra!rte&e "ai "u$t $ati"u$ 3iit!r/ Dar cu" nece#itatea internă de a ei#ta er"anent e#te $egată in#eara%i$ cunece#itatea de a fi ei#tat t!tdeauna, ere#ia !ate fi ă#trată/ ?A 180@ Gigni de nihilo nihil , innihilum nil posse re'erti erau d!uă judecăţi e care cei 3ec+i $e $egau in#eara%i$, şi care a#tă&iune!ri #e #eară din nericeere, fiindcă #e crede că e$e #e a$ică $a $ucruri$e în #ine şi că ri"a ar utea fi c!ntrară deendenţei $u"ii de ! cau&ă #ure"ă 2c+iar în ce ri3eşte #u%#tanţa ei6/ Dar

acea#tă tea"ă e#te fără te"ei, fiindcă aici e 3!r%a nu"ai de fen!"ene în c:"u$ eerienţei, acăr!r unitate nu ar fi nici!dată !#i%i$ă, dacă a" ad"ite că #e r!duc $ucruri n!i 2în ce ri3eşte#u%#tanţa6/ ăci atunci ar di#ărea ceea ce !ate rere&enta ec$u#i3 unitatea ti"u$ui, anu"eidentitatea #u%#tratu$ui, #ingura în care !rice #c+i"%are are unitate c!"$etă/ Acea#tă er"anenţănu e#te t!tuşi ni"ic "ai "u$t dec:t "!du$ de a ne rere&enta ei#tenţa $ucruri$!r 2în fen!"en6/

Deter"inări$e unei #u%#tanţe, care nu #unt a$tce3a dec:t "!duri articu$are a$e ei de aei#ta, #e nu"e#c accidente/ E$e #unt t!tdeauna rea$e, de!arece ri3e#c ei#tenţa #u%#tanţei/2'egaţii$e #unt nu"ai deter"inări care eri"ă n!nei#tenţa a ce3a în #u%#tanţă/6 Dacă a"atri%ui ace#tui rea$ ?B H.@ în #u%#tanţă ! ei#tenţă articu$ară 2de ee"$tt "işcării, c!n#ideratăca un accident a$ "ateriei6, atunci acea#tă ei#tenţă #e nu"eşte inerenţă, #re de!#e%ire deei#tenţa #u%#tanţei, care #e nu"eşte #u%&i#tenţă/ Dar de aici ?A 18=@ re&u$tă "u$te interretărigreşite, şi e "ai eact şi "ai %ine eri"at dacă accidentu$ e#te de#e"nat nu"ai rin "!du$ cu"e deter"inată !&iti3 ei#tenţa unei #u%#tanţe/ u t!ate ace#tea, în 3irtutea c!ndiţii$!r căr!ra $ee#te #uu#ă f!$!#irea $!gică a inte$ectu$ui n!#tru, e#te ine3ita%i$ #ă #e i&!$e&e !arecu" ceea ce #e !ate #c+i"%a ?B H1@ în ei#tenţa unei #u%#tanţe, în ti" ce #u%#tanţa ră":ne, şi #ă #e c!n#iderece3a în ra!rtu$ $ui cu er"anentu$ r!riu şi cu radica$u$ de aceea, acea#tă categ!rie şi #tă #u%tit$u$ ra!rturi$!r "ai "u$t ca c!ndiţie a ace#t!ra, dec:t entru că ea în#ăşi ar c!nţine un ra!rt/

?A 188@ Pe acea#tă er"anenţă #e %a&ea&ă şi înţe$egerea c!rectă a c!ncetu$ui de#c+i"%are/ 'aşterea şi di#ariţia nu #unt #c+i"%ări a ceea ce #e naşte #au di#are/ *c+i"%areae#te un "!d de a ei#ta, care #uccede unui a$t "!d de a ei#ta a$ ace$uiaşi $ucru/ De aceea, t!t ce#e #c+i"%ă e permanent şi nu"ai #tarea $ui #e #c+i"%ă/ De!arece acea#tă #c+i"%are nu ri3eştedec:t deter"inări$e care !t înceta #au şi încee, ute" #une, rintr-! ere#ie aarent ca" arad!a$ă nu"ai er"anentu$ 2#u%#tanţa6 #e #c+i"%ă, 3aria%i$u$ nu #uferă nici ! #c+i"%are deei#tenţă, ci nu"ai ! schimbare de aspect , fiindcă une$e deter"inări încetea&ă şi a$te$e înce/

*c+i"%area nu !ate fi erceută deci dec:t $a #u%#tanţe, şi nu !ate fi erceţie !#i%i$ăa naşterii #au "!rţii dec:t întruc:t #unt nu"ai deter"inări a$e er"anentu$ui, fiindcă t!c"ai ace#t er"anent face , !#i%i$ă rere&entarea de#re trecerea de $a ! #tare $a a$ta şi de $a n!nei#tenţă $aei#tenţă şi care deci nu !t fi cun!#cute e"iric dec:t ca deter"inări 3aria%i$e a ceea ce ră":ne/Pre#uuneţi că ce3a încee #ă ei#te a%#!$ut atunci tre%uie #ă ad"iteţi un "!"ent în care ace#tce3a nu era/ Dar de ce 3reţi #ă $egaţi ace#t "!"ent, dacă nu de ceea ce ei#tă dejaW ăci un ti"3id, care ar recede, nu e#te un !%iect a$ erceţiei/ Dar dacă $egaţi acea#tă de3enire de $ucruricare ei#tau înainte şi care au durat :nă $a ea, atunci de3enirea din ur"ă nu a f!#t dec:t !deter"inare a ce$ei dint:i, care ei#ta deja ca er"anentă/ a fe$ e şi cu di#ariţia unui $ucru ea re#uune rere&entarea e"irică a unui ti" în care un fen!"en nu "ai ei#tă/

*u%#tanţe$e 2în fen!"en6 #unt #u%#traturi$e tutur!r deter"inări$!r de ti"/ 'aşterea un!raşi di#ariţia a$t!ra ar #uri"a în#ăşi c!ndiţia unică a unităţii e"irice a ti"u$ui şi fen!"ene$e #-ar ra!rta atunci $a d!uă fe$uri de ti", ?B HH@ a căr!r ei#tenţă #-ar #curge #i"u$tan, ceea cee#te a%#urd/ ăci nu ei#tă dec:t un ti", în ?A 189@ care t!ate ti"uri$e diferite tre%uie u#e nuca #i"u$tane, ci ca #ucce#i3e/

Prin ur"are, er"anenţa e#te ! c!ndiţie nece#ară care #ingură er"ite deter"inareafen!"ene$!r, ca $ucruri #au ca !%iecte, într-! eerienţă !#i%i$ă/ Dar care e#te criteriu$ e"iric a$ace#tei er"anenţe nece#are şi, cu ea, a$ #u%#tanţia$ităţii fen!"ene$!r, de#re acea#ta eunereaur"ăt!are ne 3a da ri$eju$ #ă re"arcă" ce$e nece#are/

B. ANALOGIA A DOUA

103



P&nc+!- *!cce*!n "n t4+ $!+/ -eea ca!(a-t/ţBoate schimb!rile au loc dup! legea leg!turii dintre cau#! $i e&ect a

/*+4/N >

Princiiu$ recedent a de"!n#trat că t!ate fen!"ene$e #ucce#iunii în ti" nu #unt dec:t schimb!ri, adică ! ei#tenţă şi ! n!nei#tenţă #ucce#i3ă a deter"inări$!r #u%#tanţei care er#i#tă, rin ur"are că nu #e !ate ad"ite ei#tenţa #u%#tanţei în#ăşi care ar #uccede n!nei#tenţei ei #aun!nei#tenţa ei care ar #uccede ei#tenţei < cu a$te cu3inte, ?B H@ naşterea #au di#ariţia#u%#tanţei în#ăşi/ Ace#t rinciiu ar fi utut fi eri"at şi a#tfe$ *rice schimbare de stare7succesiune9 a &enomenelor nu este dec%t schimbare de e6istenţ!, căci naşterea #au di#ariţia#u%#tanţei nu #unt #c+i"%ări a$e ei, de!arece c!ncetu$ #c+i"%ării re#uune t!c"ai ace$aşi#u%iect ca ei#t:nd cu d!uă deter"inări !u#e, rin ur"are, ca er"anent/ Duă acea#tăa3erti&are ur"ea&ă d!3ada/

Eu erce că fen!"ene$e #e #ucced, adică ! #tare a $ucruri$!r e#te într-un "!"ent a$ cărei

c!ntrariu ei#ta în #tarea recedentă/ Eu $eg deci, r!riu-&i#, d!uă erceţii în ti"/ Acea#tă$egătură nu e#te !era #i"$u$ui #i"ţ şi a intuiţiei, ci e#te, aici, r!du#u$ unei facu$tăţi #intetice ai"aginaţiei, care deter"ină #i"ţu$ intern cu ri3ire $a ra!rtu$ de ti"/ Dar acea#tă facu$tate !ate $ega ce$e d!uă #tări a"intite în d!uă "!duri, a#tfe$ înc:t una #au a$ta #ă receadă în ti",căci ti"u$ nu !ate fi erceut în e$ în#uşi şi, în ra!rt cu e$, !ate fi deter"inat în !%iect,!arecu" e"iric, ceea ce recede şi ceea ce ur"ea&ă/ Eu nu #unt deci c!nştient dec:t căi"aginaţia "ea une e una înainte, e a$ta duă, iar nu că în !%iect ! #tare recede e a$ta #au,cu a$te cu3inte, #i"$a erceţie ?B H@ $a#ă indeter"inat raportul obiecti' a$ fen!"ene$!r care#e #ucced/ Pentru ca ace#ta #ă fie cun!#cut ca deter"inat, ra!rtu$ dintre ce$e d!uă #tări tre%uie #ăfie g:ndit a#tfe$, înc:t e$ #ă deter"ine ca nece#ar care din ace#te d!uă #tări tre%uie u#ă înt:i şicare e ur"ă, şi nu in3er#/ Dar c!ncetu$ care i"$ică ! nece#itate a unităţii #intetice nu !ate fidec:t un c!ncet ur a$ inte$ectu$ui, care nu #e af$ă în erceţie şi ace#ta e#te aici c!ncetu$raportului dintre cau#! $i e&ect , rin care cau&a deter"ină efectu$ în ti" ca e ! c!n#ecinţă a eişi nu ca ce3a care ar utea recede nu"ai în i"aginaţie 2#au c+iar de a nu fi de$!c erceut6/ Decinu"ai rin fatu$ că #uune" #ucce#iunea fen!"ene$!r, rin ur"are !rice #c+i"%are, $egiicau&a$ităţii e#te !#i%i$ă eerienţa în#ăşi, adică ! cun!aştere e"irică a ace#t!r fen!"ene rinur"are e$e în#e$e nu #unt !#i%i$e, ca !%iecte a$e eerienţei, dec:t duă acea#tă $ege/

Are+en#iunea di3er#u$ui fen!"enu$ui e#te t!tdeauna #ucce#i3ă/ Rere&entări$e ărţi$!r #e#ucced une$e duă a$te$e/ Dacă #e #ucced şi în !%iect, e#te un a$ d!i$ea unct a$ ref$ecţiei, care nue curin# în ce$ dint:i/ Pute" nu"i într-ade3ăr !%iect !rice $ucru şi c+iar !rice rere&entare,întruc:t #unte" c!nştienţi de e$e dar ceea ce în#ea"nă ace#t cu3:nt cu ri3ire $a ?B HL@fen!"ene, c!n#iderate nu ca !%iecte 2ca rere&entări6, ?A 19.@ ci nu"ai ca de#e"n:nd un !%iecttre%uie cercetat "ai ad:nc/ ;ntruc:t #unt în ace$aşi ti" nu"ai, ca rere&entări, !%iecte a$ec!nştiinţei, e$e nu #unt de$!c diferite de are+en#iune, adică de actu$ rin care e$e #unt ad"i#e în#inte&a i"aginaţiei, şi deci tre%uie #ă #une" di3er#u$ fen!"ene$!r e#te r!du# t!tdeauna#ucce#i3 în #i"ţire/ Dacă fen!"ene$e ar fi $ucruri în #ine, nici un !" nu şi-ar utea da #ea"a din#ucce#iunea rere&entări$!r di3er#u$ui $!r cu" ace#t di3er# e#te $egat în !%iect/ ăci n!i nu a3e"a face dec:t cu rere&entări$e n!a#tre cu" ar utea fi $ucruri$e în #ine 2fără a $ua în c!n#iderarerere&entări$e rin care e$e ne afectea&ă6 e#te cu t!tu$ în afara #ferei cun!aşterii n!a#tre/ Deşifen!"ene$e nu #unt $ucruri în #ine şi t!tuşi #unt #inguru$ $ucru care ne !ate fi dat #recun!aştere, tre%uie #ă arăt ce $egătură c!n3ine în ti" di3er#u$ui care #e gă#eşte în fen!"ene$eîn#e$e, în ti" ce rere&entarea di3er#u$ui în are+en#iune e#te t!tdeauna #ucce#i3ă/ A#tfe$, de

a Ediţia I are ur"ăt!area f!r"u$are ,, 8rincipiul producerii/ T!t ce se "nt%mpl! 2încee #ă ei#te6 re#uune ce3a căruia îi

#uccede dup! o regul!/* Pri"e$e d!uă aragrafe din ,,D!3adă nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/

104



ee"$u, are+en#iunea di3er#u$ui în fen!"enu$ unei ca#e care #e af$ă în faţa "ea e#te #ucce#i3ă/*e une acu" între%area dacă di3er#u$ ace#tei ca#e e#te şi în #ine #ucce#i3, ceea ce, fără înd!ia$ă,nu 3a ad"ite ni"eni/ Dar de îndată ce ridic c!ncete$e "e$e de#re un !%iect ?B H0@ :nă $a#e"nificaţia tran#cendenta$ă, ca#a nu "ai e#te un $ucru în #ine, ci nu"ai un fen!"en, ?A 191@adică ! rere&entare a$ cărei !%iect tran#cendenta$ e necun!#cut/ e înţe$eg eu deci rinîntre%area cu" !ate fi $egat di3er#u$ în fen!"enu$ în#uşi 2care t!tuşi nu e#te ni"ic în #ine6W

eea ce #e af$ă în are+en#iunea #ucce#i3ă e#te c!n#iderat aici ca rere&entare, iar fen!"enu$,care "i-e dat, cu t!ate că nu e#te a$tce3a dec:t un an#a"%$u a$ ace#t!r rere&entări, e c!n#ideratca !%iectu$ ace#t!r rere&entări, !%iect cu care tre%uie #ă c!nc!rde c!ncetu$ "eu, e care-$ #c!tdin rere&entări$e are+en#iunii/ *e 3ede i"ediat că, de!arece ade3ăru$ e#te ac!rdu$ cun!ştinţeicu !%iectu$, nu #e !ate une aici r!%$e"a dec:t de#re c!ndiţii$e f!r"a$e a$e ade3ăru$uie"iric, şi că fen!"enu$, în !!&iţie cu rere&entări$e are+en#iunii, nu !ate fi rere&entat dec:tca !%iect a$ are+en#iunii di#tinct de ace#te rere&entări, întruc:t acea#tă are+en#iune e#te#uu#ă unei regu$i care ! di#tinge de !rice a$tă are+en#iune şi care face nece#ar un "!d de $egarea di3er#u$ui/ eea ce în fen!"en curinde c!ndiţia ace#tei regu$i nece#are a are+en#iunii e#te!%iectu$/

Dar #ă re3eni" $a r!%$e"a n!a#tră/ ă ce3a #e înt:"$ă, că adică ce3a #au ! #tare, carenu era "ai înainte, de3ine, e ceea ce nu !ate fi erceut ?B H=@ e"iric, dacă nu e recedată deun fen!"en care #ă nu fi c!nţinut în #ine acea#tă #tare căci ! rea$itate care ?A 19H@ #uccede unuiti" 3id, rin ur"are un înceut e care nu-$ recede nici ! #tare a $ucruri$!r, !ate fiare+endată t!t at:t de uţin ca şi ti"u$ 3id în#uşi/ rice are+en#iune a unei înt:"$ări e#tedeci ! erceţie care #uccede a$teia/ Dar fiindcă în !rice #inte&ă a are+en#iunii $ucruri$e #tau aşacu" a" arătat "ai #u# $a fen!"enu$ unei ca#e, ea nu #e di#tinge încă rin acea#ta de a$te$e/ Dar"ai !%#er3 că dacă într-un fen!"en care c!nţine ! înt:"$are nu"e#c 4 #tarea anteri!ară a erceţiei, iar ; #tarea ur"ăt!are, ; nu !ate dec:t #ă #ucceadă $ui 4 în are+en#iune, iar erceţia 4 nu !ate #ă #ucceadă $ui ;, ci nu"ai #ă-$ receadă/ ăd, de ee"$u, ! c!ra%ie $utind e f$u3iu în j!#/ Perceţia "ea a $!cu$ui unde #e gă#eşte ea în a3a$u$ f$u3iu$ui #uccede erceţiei $!cu$ui în care #e gă#ea în a"!nte şi e i"!#i%i$ ca în are+en#iunea ace#tui fen!"enc!ra%ia #ă fie erceută înt:i în a3a$ şi e ur"ă în a"!nte/ rdinea în #eria erceţii$!r care #e#ucced în are+en#iune e#te deci aici deter"inată, şi are+en#iunea e#te $egată de acea#tă !rdine/;n ee"$u$ recedent a$ unei ca#e, erceţii$e "e$e în are+en#iune uteau #ă înceaă din 3:rfu$ei şi #ă #f:rşea#că $a ă":nt, dar e$e uteau ?B H8@ #ă înceaă şi de j!# şi #ă #f:rşea#că #u#, duăcu" uteau #ă are+ende&e de $a dreata #au de $a #t:nga di3er#u$ intuiţiei e"irice/ ;n #eriaace#t!r ?A 19@ erceţii nu era deci ! !rdine deter"inată care #ă "ă c!n#tr:ngă #ă înce cu !anu"ită arte în are+en#iune, entru a $ega e"iric di3er#u$/ Acea#tă regu$ă #e gă#eşte în#ăt!tdeauna în erceţia a ceea ce #e înt:"$ă, şi ea face necesar! !rdinea erceţii$!r #ucce#i3e 2înare+en#iunea ace#tui fen!"en6/

a tre%ui deci, în ca&u$ n!#tru, #ă deri3 succesiunea subiecti'! a are+en#iunii din succesiunea obiecti'! a fen!"ene$!r, entru că a$tfe$, cea dint:i ar fi cu t!tu$ indeter"inată şi nuar di#tinge nici un fen!"en de a$tu$/ *ucce#iunea #u%iecti3ă #ingură, fiind cu t!tu$ ar%itrară, nud!3edeşte ni"ic cu ri3ire $a $egarea di3er#u$ui în !%iect/ *ucce#iunea !%iecti3ă 3a c!n#ta deci în!rdinea di3er#u$ui fen!"enu$ui, !rdine care face ca are+en#iunea a ce3a 2care #e înt:"$ă6 #ă#uccadă are+en#iunii a a$tce3a 2care recede6 dup! o regul!/ 'u"ai a#tfe$ !t fi eu îndretăţit #ă#un de#re fen!"enu$ în#uşi, şi nu nu"ai de#re are+en#iunea "ea, că în fen!"en #e gă#eşte !#ucce#iune, ceea ce în#ea"nă că eu nu !t efectua are+en#iunea dec:t t!c"ai în acea#tă#ucce#iune/

Duă ! a#tfe$ de regu$ă, tre%uie deci ca în ceea ce în genere recede un e3eni"ent #ă #eaf$e c!ndiţia ?B H9@ duă care ace#t e3eni"ent ur"ea&ă t!tdeauna şi în "!d nece#ar eu nu !tră#turna în#ă !rdinea, #ă "erg de $a e3eni"ent îndărăt ?A 19@ şi #ă deter"in 2rin are+en#iune6ceea ce recede/ ăci nici un fen!"en nu #e înt!arce de $a "!"entu$ ur"ăt!r $a ce$ recedent,dar #e ra!rtea&ă t!tuşi la 'reun moment precedent di"!tri3ă, de $a un ti" dat, r!gre#ia $a un

a$t ti" ur"ăt!r e#te nece#ar deter"inată/ A#tfe$, fiindcă e#te ce3a care ur"ea&ă, eu tre%uie #ă105



ra!rte& ace#t ce3a în "!d nece#ar $a a$tce3a în genere care recede şi căruia îi #uccede duă !regu$ă, adică în "!d nece#ar, a#tfe$ înc:t e3eni"entu$, ca c!ndiţi!nat, indică cert ! c!ndiţie!arecare, care deter"ină ace#t e3eni"ent/

*ă re#uune" că un e3eni"ent nu e recedat de ni"ic căruia e$ ar tre%ui #ă-i ur"e&e înc!nf!r"itate cu ! regu$ă atunci !rice #ucce#iune a erceţiei nu ar fi deter"inată dec:t înare+en#iune, adică nu"ai #u%iecti3 dar rin acea#ta nu ar fi de$!c deter"inat !%iecti3 ce anu"e

tre%uie #ă receadă şi ce #ă #ucceadă erceţii$!r/ 'u a" a3ea în ace#t fe$ dec:t un j!c derere&entări, care nu #-ar ra!rta $a nici un !%iect, adică rin erceţia n!a#tră un fen!"en nu arfi di#tin# de$!c de !ricare a$tu$ #u% ra!rtu$ ti"u$ui, fiindcă #ucce#iunea în are+endare e#tet!tdeauna identică şi deci în fen!"en nu e#te ni"ic care #-! deter"ine a#tfe$ ca, rin acea#ta, ! ?BH.@ anu"ită #ucce#iune #ă fie făcută !%iecti3 nece#ară/ Eu nu 3!i #une deci că d!uă #tări #e ?A19L@ #ucced într-un fen!"en, ci d!ar că ! are+en#iune ur"ea&ă a$teia, ceea ce e nu"ai ce3a subiecti' şi nu deter"ină un !%iect, rin ur"are nu !ate fi 3a$a%i$ă entrn cun!aşterea unui!%iect !arecare 2nici c+iar în fen!"en6/ :nd deci af$ă" rin eerienţă că #e înt:"$ă ce3a, re#uune" t!tdeauna că ce3a recede, căruia ace$ ce3a îi ur"ea&ă în 3irtutea unei regu$i/ ăcifără acea#ta eu nu aş #une de#re !%iect că #uccedă, de!arece #i"$a #ucce#iune înare+en#iunea "ea, dacă nu e deter"inată rintr-! regu$ă cu ri3ire $a ce3a care recede, nu ju#tifică ! #ucce#iune în !%iect/ A#tfe$ #e înt:"$ă t!tdeauna cu ri3ire $a ! regu$ă duă carefen!"ene$e în #ucce#iunea $!r, adică aşa cu" #e înt:"$ă, #unt deter"inate de #tarea anteri!arăeu fac !%iecti3ă #inte&a "ea #u%iecti3ă 2a are+en#iunii6, şi nu"ai dat!rită ace#tei #ingure re#uuneri e#te !#i%i$ă în#ăşi eerienţa a ce3a care #e înt:"$ă/

Acea#ta are, ce-i dret, #ă c!ntra&ică t!ate !%#er3aţii$e care au f!#t făcute t!tdeaunaa#ura "er#u$ui f!$!#irii inte$ectu$ui n!#tru/ Duă ace#te !%#er3aţii, a%ia nu"ai rin #ucce#iuni$e"u$t!r e3eni"ente erceute şi c!"arate, şi gă#ite c!nc!rdante cu fen!"ene anteri!are, a" f!#tn!i c!nduşi #ă de#c!eri" ! regu$ă, ?B H1@ în 3irtutea căreia anu"ite e3eni"ente ur"ea&ăt!tdeauna anu"it!r fen!"ene, şi rin acea#ta a" f!#t înainte de t!ate deter"inaţi #ă f!r"ă"c!ncetu$ de cau&ă/ Duă a#tfe$ ?A 190@ de c!n#iderente, ace#t c!ncet ar fi nu"ai e"iric şiregu$a e care ! r!cură, anu"e că t!t ce #e înt:"$ă are ! cau&ă, ar fi $a fe$ de c!ntingentă caeerienţa în#ăşi uni3er#a$itatea şi nece#itatea $ui nu ar fi dec:t ficti3e şi nu ar a3ea ade3ărată3a$a%i$itate uni3er#a$ă, fiindcă nu ar fi a priori, ci ar i înte"eiate nu"ai e inducţie/ Dar aici e#te$a fe$ ca şi cu a$te rere&entări ure a priori 2de ee"$u, #aţiu$ şi ti"u$6, e care nu $e ute"#c!ate din eerienţă ca c!ncete c$are dec:t fiindcă n!i $e u#e#e" în eerienţă, e care a"c!n#tituit-! cu ajut!ru$ ace#t!r c!ncete/ 'egreşit, c$aritatea $!gică a ace#tei rere&entări a uneiregu$i care deter"ină #eria e3eni"ente$!r nu e !#i%i$ă, ca c!ncet de cau&ă, dec:t dacă ne-a"#er3it de ea în eerienţă dar ! c!n#iderare a ace#tei regu$i ca ! c!ndiţie a unităţii #intetice afen!"ene$!r în ti" a f!#t t!tuşi %a&a eerienţei în#ăşi şi, deci, a recedat-! a priori/

E 3!r%a deci #ă arătă" rintr-un ee"$u că n!i nu atri%ui" nici!dată, nici c+iar îneerienţă, !%iectu$ui #ucce#iunea 2e care ! 3ede" într-un e3eni"ent, c:nd #e înt:"$ă ce3a,care nu era "ai înainte6 şi nu ! di#tinge" de #ucce#iunea #u%iecti3ă a ?B HH@ are+en#iuniin!a#tre dec:t dacă a3e" ca rinciiu ! regu$ă care ne c!n#tr:nge #ă !%#er3ă" acea#tă !rdine a erceţii$!r "ai "u$t dec:t e a$ta, %a c+iar că acea#tă c!n#tr:ngere ?A 19=@ e#te r!riu-&i# ceeace face !#i%i$ă în ri"u$ r:nd rere&entarea unei #ucce#iuni în !%iect/

A3e" rere&entări în n!i de care ute" de3eni şi c!nştienţi/ Dar !ric:t de întin#ă, deeactă şi de reci#ă ar utea fi acea#tă c!nştiinţă, ea ră":ne t!tuşi f!r"ată nu"ai dinrere&entări, adică din deter"inări interne a$e #i"ţirii n!a#tre în cutare #au cutare ra!rt de ti"/u" ajunge" n!i #ă c!nferi" ace#t!r rere&entări un !%iect #au #ă $e atri%ui", dinc!$! derea$itatea $!r #u%iecti3ă, e care ! au ca "!dificări, nu ştiu ce rea$itate !%iecti3ăW *e"nificaţia!%iecti3ă nu !ate c!n#ta în ra!rtu$ cu a$tă rere&entare 2cu cea e care 3re" #-! denu"i" a!%iectu$ui6 căci a$tfe$ #e une din n!u r!%$e"a cu" ie#e acea#tă rere&entare $a r:ndu$ ei din eaîn#ăşi şi d!%:ndeşte #e"nificaţie !%iecti3ă dinc!$! de cea #u%iecti3ă, care-i e#te r!rie cadeter"inare a #tării de #i"ţireW Dacă cercetă" ce r!rietate n!uă c!nferă rere&entări$!r n!a#treraportul cu un obiect şi care e#te dignitatea e care e$e ! d!%:nde#c în c+iu$ ace#ta, gă#i" că

106



ace#t ra!rt nu c!n#tă în a$tce3a dec:t în aceea că face nece#ară $egătura rere&entări$!r într-unanu"it "!d şi $e #uune unei regu$i in3er#, nu"ai rin fatu$ ?B H@ că ! anu"ită !rdine enece#ară în ra!rtu$ cr!n!$!gic a$ rere&entări$!r n!a#tre, $i #e c!nferă ! #e"nificaţie !%iecti3ă/

?A 198@ ;n #inte&a fen!"ene$!r, di3er#u$ rere&entări$!r e#te t!tdeauna #ucce#i3/ Prinacea#ta nu e#te rere&entat nici un !%iect, fiindcă rintr-! a#e"enea #ucce#iune, care e c!"unătutur!r are+en#iuni$!r, ni"ic nu e#te di#tin# de a$tce3a/ Dar de îndată ce erce #au re#uun că

în acea#tă #ucce#iune ei#tă un ra!rt cu #tarea recedentă, din care rere&entarea re&u$tă duă !regu$ă, atunci eu î"i rere&int ce3a ca e3eni"ent #au ca ce3a care #e înt:"$ă, adică cun!#c un!%iect e care tre%uie #ă-$ un în ti" într-un anu"it $!c deter"inat, care, duă #tarea recedentă,nu-i !ate fi atri%uită a$tfe$/ Dacă erce deci că #e înt:"$ă ce3a, atunci în acea#tă rere&entaree curin# în ri"u$ r:nd că ce3a recede, fiindcă t!c"ai în ra!rtu$ cu ace#t ce3a fen!"enu$ îşicaătă ra!rtu$ #ău de ti", anu"e de a ei#ta duă un ti" recedent în care e$ nu ei#ta/ Dar e$nu-şi !ate d!%:ndi $!cu$ deter"inat în ace#t ra!rt dec:t entru că în #tarea recedentă e#te re#uu# ce3a căruia îi #uccede t!tdeauna, adică în 3irtutea unei regu$i de unde re&u$tă, "ai înt:i,că eu nu !t in3er#a #eria şi #ă un ceea ce #e înt:"$ă înainte de ceea ce recede în a$ d!i$ear:nd, că dacă e#te îndicată #tarea care recede, ?B H@ ace#t e3eni"ent deter"inat ur"ea&ăine3ita%i$ şi nece#ar/ A#tfe$ #e face că în rere&entări$e n!a#tre e#te ! !rdine în care re&entu$2întruc:t #-a ?A 199@ înt:"$at6 tri"ite #re ! #tare !arecare recedentă ca #re un c!re$at, darîncă nedeter"inat, a$ ace#tui e3eni"ent care e dat dar ace#t c!re$at #e ra!rtea&ă în "!ddeter"inat $a ace#t e3eni"ent ca $a c!n#ecinţa $ui şi î$ $eagă nece#ar de e$ în #eria ti"u$ui/

Dacă e#te ! $ege nece#ară a #en#i%i$ităţii n!a#tre, deci ! condiţie &ormal! a tutur!r erceţii$!r, ca ti"u$ recedent #ă deter"ine în "!d nece#ar e ce$ ce ur"ea&ă 2întruc:t eu nu !t ajunge $a ti"u$ care ur"ea&ă a$tfe$ dec:t trec:nd rin ce$ care recede6, e#te şi ! legeindi#en#a%i$ă a repre#ent!rii empirice a #ucce#iunii de ti", ca fen!"ene$e ti"u$ui trecut #ădeter"ine !rice ei#tenţă în ti"u$ care ur"ea&ă şi ca fen!"ene$e ace#tui ti" ur"ăt!r #ă nuai%ă $!c ca e3eni"ente dec:t în "ă#ura în care ace$ea a$e ti"u$ui anteri!r $e deter"ină ei#tenţaîn ti", adică $e-! fiea&ă duă ! regu$ă/ ăci numai "n &enomene putem noi cunoa$te empiricaceast! continuitate "n "nl!nţuirea timpurilor /

rice eerienţă şi !#i%i$itatea ei re#uun inte$ectu$, şi ce$ dint:i $ucru e care-$ face e$nu e#te #ă c$arifice rere&entarea !%iecte$!r, ci #ă facă !#i%i$ă rere&entarea unui !%iect îngenere/ Acea#ta are $!c rin fatu$ ?B HL@ că e$ tran#"ite fen!"ene$!r şi ei#tenţei $!r !rdineade ti", atri%uind fiecăruia dintre e$e, c!n#iderat ca ! c!n#ecinţă, un $!c deter"inat a priori înti" în ra!rt cu fen!"ene$e recedente, $!c fără de care fen!"enu$ nu ?A H..@ #-ar ac!rda cuti"u$ în#uşi, care deter"ină a priori $!cu$ tutur!r ărţi$!r $ui/ Acea#tă deter"inare a $!cu$ui nu !ate r!3eni din ra!rtu$ fen!"ene$!r faţă de ti"u$ a%#!$ut 2căci ace#ta nu e un !%iect a$ erceţiei6, ci, di"!tri3ă, fen!"ene$e în#e$e tre%uie #ă-şi deter"ine între e$e $!curi$e $!r înti"u$ în#uşi şi #ă $e facă nece#are în !rdinea ti"u$ui, că adică ceea ce ur"ea&ă #au #e înt:"$ătre%uie #ă #ucceadă, în 3irtutea unei regu$i genera$e, duă ceea ce era curin# în #tarea recedentă de aici ! #erie de fen!"ene care r!duc şi fac nece#ară, cu ajut!ru$ inte$ectu$ui,aceeaşi !rdine şi în$ănţuire c!ntinuă în #eria erceţii$!r !#i%i$e, aşa cu" #e gă#e#c e$e a prioriîn f!r"a intuiţiei interne 2a ti"u$ui6, în care t!ate erceţii$e tre%uie #ă-şi ai%ă $!cu$ $!r/

Dacă deci #e înt:"$ă ce3a, e#te ! erceţie care aarţine unei eerienţe !#i%i$e şi carede3ine rea$ă, c:nd c!n#ider fen!"enu$ ca deter"inat în ce ri3eşte $!cu$ $ui în ti", rin ur"areca e un !%iect, care !ate fi gă#it t!tdeauna duă ! regu$ă în în$ănţuirea erceţii$!r/ Iar acea#tă?B H0@ regu$ă care ne ajută #ă deter"ină" ce3a în ce ri3eşte #ucce#iunea ti"u$ui e#te în ceeace recede #ă #e gă#ea#că c!ndiţia care face ca e3eni"entu$ #ă ur"e&e t!tdeauna 2adică în "!dnece#ar6/ Princiiu$ raţiunii #uficiente ?A H.1@ e#te deci funda"entu$ eerienţei !#i%i$e, adică a$cun!aşterii !%iecti3e a fen!"ene$!r din unctu$ de 3edere a$ ra!rtu$ui $!r în #ucce#iuneati"u$ui/

D!3ada ace#tui rinciiu #e %a&ea&ă în#ă ec$u#i3 e "!"ente$e ur"ăt!are/ ricecun!aştere e"irică re#uune #inte&a di3er#u$ui efectuată de i"aginaţie, care e#te t!tdeauna

#ucce#i3ă, adică rere&entări$e #e #ucced în ea t!tdeauna une$e duă a$te$e/ Dar #ucce#iunea în107



i"aginaţie nu e#te de$!c deter"inată din unctu$ de 3edere a$ !rdinii 2ceea ce tre%uie #ă receadăşi ceea ce tre%uie #ă #ucceadă6 şi #eria uneia din rere&entări$e care #e #ucced !ate fi $uatăde!!tri3ă at:t urc:nd c:t şi c!%!r:nd/ Dar dacă acea#tă #inte&ă e#te ! #inte&ă a are+en#iunii 2adi3er#u$ui unui fen!"en dat6, atunci !rdinea e deter"inată în !%iect #au, entru a 3!r%i "aieact, e#te aici ! !rdine a #inte&ei #uece#i3e care deter"ină un !%iect duă care ce3a tre%uie #ă receadă în "!d nece#ar, şi dacă ace#t ce3a e#te u#, ce$ă$a$t ce3a tre%uie #ă ur"e&e în "!d

nece#ar/ Pentru ca erceţia "ea #ă c!nţină cun!aşterea unui e3eni"ent, adică a ce3a care #eînt:"$ă rea$, ea tre%uie #ă fie ! judecată e"irică în care #ă g:nde#c că #ucce#iunea e#tedeter"inată, că adică ace#t e3eni"ent re#uune în ti" un a$t fen!"en căruia ea îi ur"ea&ănece#ar #au duă ! regu$ă/ ;n ca& c!ntrar, dacă un fen!"enu$ ?B H=@ recedent şi e3eni"entu$nu-i ur"ea&ă nece#ar, ar tre%ui #ă c!n#ider erceţia "ea nu"ai ca e un j!c #u%iecti3 a$i"aginaţiei ?A H.H@ "e$e şi, dacă î"i rere&int t!tuşi rin ea ce3a !%iecti3, ar tre%ui #-! nu"e#cun #i"$u 3i#/ A#tfe$, ra!rtu$ fen!"ene$!r 2c!n#iderate ca erceţii !#i%i$e6, ra!rt duă careceea ce ur"ea&ă 2ceea ce #e înt:"$ă6 e#te deter"inat în ti", în ce ri3eşte ei#tenţa $ui, de ce3a recedent în "!d nece#ar şi duă ! regu$ă, rin ur"are ra!rtu$ dintre cau&ă şi efect, e#te c!ndiţia3a$a%i$ităţii !%iecti3e a judecăţi$!r n!a#tre e"irice cu ri3ire $a #eria erceţii$!r, rin ur"are aade3ăru$ui $!r e"iric şi deci a eerienţei/ Princiiu$ ra!rtu$ui cau&a$ în #ucce#iuneafen!"ene$!r e#te 3a$a%i$ deci şi entru t!ate !%iecte$e eerienţei 2în c!ndiţii$e #ucce#iunii6,fiindcă e$ în#uşi e#te funda"entu$ !#i%i$ităţii unei a#tfe$ de eerienţe/

Dar aici "ai aare ! dificu$tate care tre%uie în$ăturată/ Princiiu$ $egăturii cau&a$e întrefen!"ene e#te re#tr:n#, în f!r"u$a n!a#tră, $a #ucce#iunea #eriei $!r, în ti" ce în f!$!#ireaace#tui rinciiu #e gă#eşte t!tuşi că e$ #e a$ică şi $a #i"u$taneitatea $!r şi că efectu$ şi cau&a !tei#ta în ace$aşi ti"/ De ee"$u, ei#tă în ca"eră ! că$dură care nu #e gă#eşte în aer ?B H8@$i%er/ aut în jur cau&a şi gă#e#c ! #!%ă încă$&ită/ *!%a, care e#te cau&a, ei#tă în ace$aşi ti" cuefectu$ ei, că$dura din ca"eră aici nu e#te deci ! #ucce#iune în ti" între cau&ă şi efect, ci e$e#unt în ace$aşi ti", şi t!tuşi $egea e 3a$a%i$ă/ ea "ai ?A H.@ "are arte a cau&e$!r efciente dinnatură ei#tă în ace$aşi ti" eu efecte$e $!r şi #ucce#iunea în ti" a ace#t!ra din ur"ă e#tedeter"inată de fatu$ că nu"ai cau&a nu-şi !ate r!duce întregu$ ei efect într-! c$iă/ Dar dinc$ia în care efectu$ încee #ă #e r!ducă, e$ e#te t!tdeauna #i"u$tan cu cau&a$itatea cau&ei $ui, entru că dacă acea#tă cau&ă ar fi încetat #ă ei#te ! c$iă "ai înainte, efectu$ nu #-ar fi r!du#/Tre%uie #ă re"arcă" aici că e 3!r%a de ordinea ti"u$ui şi nu de curgerea $ui ra!rtu$ ră":ne,c+iar dacă nu #-a #cur# ti"/ Ti"u$ dintre cau&a$itatea cau&ei şi efectu$ ei i"ediat !ate fidisparent 2deci cau&a şi efectu$ !t fi #i"u$tane6, dar ra!rtu$ dintre e$e ră":ne t!tuşi t!tdeaunadeter"ina%i$ în ti"/ Dacă c!n#ider dret cau&ă ! %i$ă care e aşe&ată e ! ernă u"$ută, căreia îii"ri"ă ! "ică ad:ncitură, atunci cau&a e#te re&entă în ace$aşi ti" cu efectu$/ Dar eu $e di#tingt!tuşi e a":nd!uă rin ra!rtu$ de ti" curin# în $egătura $!r dina"ică/ ăci, dacă un %i$a e ernă, f!r"ei ei netede de "ai înainte îi ur"ea&ă "ica ad:ncitură dar dacă erna are 2fără #ă ?BH9@ cun!#c cau&a6 ! "ică ad:ncitură, n-! !t atri%ui unei %i$e de $u"%/

Prin ur"are, #ucce#iunea de ti" e#te fără înd!ia$ă unicu$ criteriu e"iric a$ efectu$ui înra!rt cu cau&a$itatea cau&ei ce recede/ Pa+aru$ u"$ut ?A H.@ cu aă e#te cau&a urcării aeidea#ura #urafeţei $ui !ri&!nta$e, deşi a"%e$e fen!"ene #unt în ace$aşi ti"/ ăci de îndată ce#c!t aa cu a+aru$ dintr-un 3a# "ai "are, ur"ea&ă ce3a, anu"e #c+i"%area figurii !ri&!nta$e ecare ! a3ea în ace$ 3a# într-! figură c!nca3ă e care ! ia în a+ar/

Acea#tă cau&a$itate c!nduce $a c!ncetu$ de acţiune, acea#ta $a c!ncetu$ de f!rţă şi, rinacea#ta, $a c!ncetu$ de #u%#tanţă/ u" nu 3reau #ă a"e#tec r!iectu$ "eu critic, care ri3eşteec$u#i3 i&3!are$e cun!aşterii #intetice a priori, cu ana$i&e care nu tind dec:t $a $ă"urirea 2nu $aetinderea6 c!ncete$!r, re&er3 ea"inarea a"ănunţită a ace#t!r c!ncete entru un 3iit!r #i#te"a$ raţiunii ure deşi ! a#tfe$ de ana$i&ă #e gă#eşte deja într-! $argă "ă#ură în "anua$e$e de ace#tgen cun!#cute :nă acu"/ Dar nu !t trece #u% tăcere criteriu$ e"iric a$ unei #u%#tanţe, întruc:tea are a #e "anife#ta nu rin er"anenţa fen!"enu$ui, ci "ai %ine şi "ai uş!r rin acţiune/

?B HL.@ Unde e#te acţiune, rin ur"are acti3itate şi f!rţă, ac!$! e#te şi #u%#tanţă, şi nu"ai

în acea#ta tre%uie căutat #ediu$ ace$ui i&3!r fecund a$ fen!"ene$!r/ Acea#ta e f!arte %ine #u# dar108



c:nd e 3!r%a #ă #e e$ice ce #e înţe$ege rin #u%#tanţă şi 3re" #ă e3ită" cercu$ 3ici!#, atunci nue at:t ?A H.L@ de uş!r de ră#un#/ u" #ă c!nc+ide" i"ediat de $a acţiune $a permanenţaagentu$ui, ceea ce e t!tuşi un criteriu at:t de e#enţia$ şi at:t de r!riu a$ #u%#tanţei7phaenomenon9W Dar, duă euneri$e n!a#tre recedente, re&!$3area r!%$e"ei nu re&intăt!tuşi ! a#tfe$ de dificu$tate, deşi duă "!du$ !%işnuit 2de a nu r!ceda cu c!ncete$e n!a#tredec:t ana$itic6 ea e#te cu t!tu$ in#!$u%i$ă/ Acţiune în#ea"nă deja ra!rtu$ #u%iectu$ui cau&a$ităţii

cu efectu$/ Ciindcă !rice efect c!n#tă în ceea ce #e înt:"$ă, rin ur"are în ce3a #c+i"%ăt!r ecare î$ de#e"nea&ă rin #ucce#iune, u$ti"u$ #u%iect a ceea ce #e #c+i"%ă e#te permanentulc!n#iderat ca #u%#trat a t!t ce #e #c+i"%ă, adică #u%#tanţa/ ăci, duă rinciiu$ cau&a$ităţii,acţiuni$e #unt t!tdeauna ri"u$ funda"ent a$ !ricărei #c+i"%ări a fen!"ene$!r şi deci nu #e !taf$a într-un #u%iect, care #e #c+i"%ă e$ în#uşi, fiindcă a$tfe$ ar fi nece#are a$te acţiuni şi un a$t#u%iect care #ă deter"ine acea#tă #c+i"%are/ ;n 3irtutea ace#tui rinciiu, acţiunea e#te un criteriue"iric #uficient entru a d!3edi #u%#tanţia$itatea #u%iectu$ui ?B HL1@ fără a fi ne3!it #ă caut er"anenţa #u%iectu$ui cu ajut!ru$ erceţii$!r c!"arate ceea ce nici nu #-ar utea face eacea#tă ca$e cu %!găţia de a"ănunte e care ! rec$a"ă "ări"ea şi rigur!a#a 3a$a%i$itateuni3er#a$ă a c!ncetu$ui/ ăci #u%iectu$ ri" a$ cau&a$ităţii !ricărei naşteri şi di#ariţii nu !atee$ în#uşi 2în c:"u$ fen!"ene$!r6 #ă #e na#că şi #ă di#ară < ?A H.0@ e#te ! c!nc$u&ie certă carec!nduce $a nece#itate e"irică şi $a er"anenţă în ei#tenţă, rin ur"are $a c!ncetu$ unei#u%#tanţe ca fen!"en/

:nd #e înt:"$ă ce3a, fatu$ #i"$u de a #e naşte, a%#tracţie făc:nd de ceea ce #e naşte,e#te deja în #ine un !%iect a$ cercetării/ Trecerea de $a n!nei#tenţa unei #tări $a acea#tă #tare, re#uun:ndu-#e că acea#ta nu ar c!nţine ! ca$itate în fen!"en, e#te deja ea #ingură ! r!%$e"ă e care e nece#ar #-! cercetă"/ Acea#tă naştere nu ri3eşte, cu" #-a arătat $a nu"ăru$ 4,#u%#tanţa 2căci acea#ta nu #e naşte6, ci #tarea ei/ E#te deci nu"ai #c+i"%are şi nu naştere dinni"ic/ :nd acea#tă !rigine e#te c!n#iderată ca efect a$ unei cau&e #trăine, ea #e nu"eşte creaţie/Acea#tă creaţie nu !ate fi ad"i#ă ca e3eni"ent între fen!"ene, entru că nu"ai !#i%i$itatea eiar #uri"a unitatea eerienţei deşi, dacă ri3e#c t!ate $ucruri$e ?B HLH@ nu ca fen!"ene, ci ca$ucruri în #ine şi ca !%iecte a$e inte$ectu$ui c!"un, e$e !t fi c!n#iderate, deşi #unt #u%#tanţe, cadeendente în ce ri3eşte ei#tenţa $!r de ! cau&ă #trăină dar acea#ta ar atrage duă #ine cu t!tu$a$te #en#uri a$e cu3inte$!r şi nu #-ar a$ica $a fen!"ene ca !%iecte !#i%i$e a$e eerienţei/

u" !ate în genere ca ce3a #ă fie #c+i"%at, cu" e !#i%i$ ca unei #tări dintr-un "!"entde ti" ?A H.=@ #ă-i #ucceadă într-un a$t "!"ent ! #tare c!ntrară de#re acea#ta nu a3e" a priori nici ce$ "ai neîn#e"nat c!ncet/ Pentru acea#ta e#te ne3!ie de cun!aşterea f!rţe$!r rea$e,care nu !ate fi dată dec:t e"iric, de ee"$u a f!rţe$!r "!trice #au, ceea ce-i ace$aşi $ucru, aun!r anu"ite fen!"ene #ucce#i3e 2ca "işcări6, care indică a#tfe$ de f!rţe/ Dar f!r"a !ricărei#c+i"%ări, c!ndiţia #u% care ea !ate a3ea $!c ca ! naştere a a$tei #tări 2!ricare ar fi c!nţinutu$ ei,adică #tarea care e#te #c+i"%ată6, rin ur"are #ucce#iunea #tări$!r în#e$e 2ceea ce #e înt:"$ă6 !ate fi t!tuşi c!n#iderată a priori duă $egea cau&a$ităţii şi duă c!ndiţii$e ti"u$ui>/

?B HL@ :nd ! #u%#tanţă trece dintr-! #tare a în a$ta b, "!"entu$ #tării a d!ua e#te diferitde "!"entu$ ce$ei dint:i şi-i #uccede/ a fe$ şi #tarea a d!ua ca rea$itate 2în fen!"en6 e#te diferităde cea dint:i, în care acea#ta nu era, ca b de &er! dacă #tarea b nu #e di#tinge de #tarea a dec:t rin "ări"e, #c+i"%area e#te atunci ! naştere a $ui ?A H.8@ b-a, care nu era în #tarea recedentăşi în ra!rt cu care acea#tă #tare e#te Z ./

*e une deci între%area cu" trece un $ucru de $a ! #tare Z a $a ! a$ta Z b/ ;ntre d!uă"!"ente e#te t!tdeauna un ti" şi între d!uă #tări în ace#te "!"ente e#te t!tdeauna ! diferenţăcare are ! "ări"e 2căci t!ate ărţi$e fen!"ene$!r #unt t!tdeauna t!t "ări"i6/ A#tfe$, !rice trecerede $a ! #tare $a a$ta are $!c într-un ti" care e curin# între d!uă "!"ente, din care ce$ dint:ideter"ină #tarea din care ie#e $ucru$, a$ d!i$ea, e cea $a care ajunge/ A"%e$e #unt deci $i"ite a$eti"u$ui unei #c+i"%ări, rin ur"are a$e #tării inter"ediare dintre ce$e d!uă #tări, şi aarţin caatare întregii #c+i"%ări/ rice #c+i"%are are ! cau&ă care-şi d!3edeşte cau&a$itatea în t!t ti"u$

* *ă #e n!te&e că eu nu 3!r%e#c de#re #c+i"%area un!r anu"ite re$aţii în genere, ci de#re #c+i"%area #tării/ De aceea, c:nd unc!r #e "işcă unif!r", e$ nu-şi #c+i"%ă de$!c #tarea 2"işcării6 dar e$ #e #c+i"%ă c:nd "işcarea $ui creşte #au #cade/

109



în care are $!c #c+i"%area/ Acea#tă cau&ă nu r!duce deci #c+i"%area ei #u%it 2dintr-! dată #auîntr-! c$iă6, ci ?B HL@ într-un ti", a#tfe$ înc:t aşa cu" creşte ti"u$ de $a "!"entu$ iniţia$ a :nă $a ter"inarea $ui în b, $a fe$ e#te r!du#ă şi "ări"ea rea$ităţii 7b5a9 rin t!ate grade$e "ai"ici, care #unt curin#e între ri"u$ şi u$ti"u$/ rice #c+i"%are nu e deci !#i%i$ă dec:t rintr-!acţiune c!ntinuă a cau&a$ităţii, care, întruc:t e#te unif!r"ă, #e nu"eşte un "!"ent/ ?A H.9@*c+i"%area nu c!n#tă din ace#te "!"ente, ci e r!du#ă de e$e ca efect a$ $!r/

Acea#ta e#te deci $egea c!ntinuităţii !ricărei #c+i"%ări, a$ cărei rinciiu e ace#ta că niciti"u$, nici c+iar fen!"enu$ în ti", nu #e c!"une din ărţi care #ă fie ce$e "ai "ici !#i%i$e, şică t!tuşi $ucru$, #c+i"%:ndu-şi #tarea, nu ajunge $a a d!ua $ui #tare dec:t trec:nd rin t!ate ace#te ărţi ca rin at:tea e$e"ente/ 'u ei#tă nici o di&erenţ! a rea$u$ui în fen!"en, t!t a#tfe$ nici !diferenţă în "ări"ea ti"uri$!r care #ă fie cea mai mic! şi a#tfe$, n!ua #tare a rea$ităţii creşteînce:nd de $a ri"a, în care ea nu era şi, trec:nd rin t!ate grade$e infinite a$e ace#tei rea$ităţi,a$e căr!r diferenţe #unt î"reună "ai "ici dec:t diferenţa dintre . şi a/

e f!$!# ar utea a3ea ace#t rinciiu în in3e#tigarea naturii, nu ne intere#ea&ă aici/ Darcu" un a#tfe$ de rinciiu, care are #ă $ărgea#că at:t de "u$t cun!aşterea n!a#tră de#re natură,e#te !#i%i$ cu t!tu$ a priori, e ceea ce rec$a"ă i"eri!# ea"inarea n!a#tră, deşi ! ri3ire#u"ară d!3edeşte că e$ e#te rea$ şi $egiti" şi că deci ?B HLL@ #-ar utea crede că #unte"di#en#aţi #ă ră#unde" $a între%area cu" a f!#t !#i%i$W ăci ei#tă at:tea retenţiineînte"eiate de a $ărgi cun!aşterea n!a#tră rin raţiune ură, înc:t tre%uie #ă accetă" rinciiu$genera$ de a fi etre" de %ănuit!ri şi de a nu crede şi ad"ite ni"ic de ace#t fe$, c+iar în faţa ce$ei"ai c$are d!3e&i d!g"atice, fără d!cu"ente care !t #ă r!cure ! deducţie ?A H1.@ te"einică/

rice creştere a cun!aşterii e"irice şi !rice r!gre# a$ erceţiei nu e dec:t ! etindere adeter"inării #i"ţu$ui intern, adică ! r!gre#ie în ti", !ricare ar fi !%iecte$e, fen!"ene #auintuiţii ure/ Acea#tă r!gre#ie în ti" deter"ină t!tu$ şi nu e#te deter"inată în #ine de ni"ica$tce3a, adică ărţi$e ei #unt date nu"ai în ti" şi de #inte&a ti"u$ui, dar nu anteri!r ei/ Deaceea, !rice trecere în erceţie #re ce3a care ur"ea&ă în ti" e#te ! deter"inare a ti"u$uiefectuată de r!ducerea ace#tei erceţii şi cu" acea deter"inare e#te t!tdeauna şi în t!ate ărţi$e ei ! "ări"e, ea e#te r!ducţia unei erceţii care e#te ! "ări"e şi care trece rin t!ategrade$e, dintre care nici unu$ nu e#te ce$ "ai "ic, înce:nd de $a &er! :nă $a gradu$ eideter"inat/ De aici re&u$tă !#i%i$itatea de a cun!aşte a priori ! $ege a #c+i"%ări$!r în ce ri3eştef!r"a $!r/ '!i nu anticiă" ?B HL0@ dec:t are+en#iunea n!a#tră r!rie, a cărei c!ndiţie f!r"a$ătre%uie #ă !ată fi cun!#cută negreşit a priori, entru că ea re&idă în n!i înşine anteri!r !ricăruifen!"en dat/

Prin ur"are, aşa cu" ti"u$ c!nţine c!ndiţia #en#i%i$ă a priori a !#i%i$ităţii unei r!gre#ii c!ntinue de $a ceea ce ei#tă $a ceea ce ur"ea&ă, t!t a#tfe$ inte$ectu$ e#te, cu ajut!ru$unităţii aerceţiei, ?A H11@ c!ndiţia a priori a !#i%i$ităţii unei deter"inări c!ntinue a tutur!r$!curi$!r entru fen!"ene$e din ace#t ti", cu ajut!ru$ #eriei de cau&e şi efecte, dintre care ce$edint:i atrag duă e$e ine3ita%i$ ei#tenţa ce$!r din ur"ă şi, rin acea#ta, fac 3a$a%i$ă cun!aştereae"irică a ra!rturi$!r de ti" entru !rice ti" 2uni3er#a$6, rin ur"are !%iecti3 3a$a%i$ă/

C. ANALOGIA A TREIAP&nc+!- *4!-tanet/ţ $!+/ -eea acţ!n &ec+&%ce

*a! a c%4!nt/ţ

Boate substanţele, "ntruc%t pot &i percepute "n spaţiu ca simultane, sunt "ntr5o acţiune reciproc! uni'ersal!a

/*+4/N >

a ;n ediţia I acea#tă ana$!gie a3ea ur"ăt!area f!r"u$are ,, 8rincipiul comunit!ţii/ T!ate #u%#tanţe$e, întruc:t #unt simultane, #tau

într-! c!"unitate uni3er#a$ă 2adică într-! acţiune recir!că6 `* Pri"u$ aragraf din ,,D!3adă nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/

110



ucruri$e #unt simultane c:nd în intuiţia e"irică erceţia unuia !ate #uccede erceţiei?B HL=@ ce$ui$a$t în "!d reciproc 2ceea ce nu !ate a3ea $!c în #ucce#iunea de ti" afen!"ene$!r, cu" #-a arătat $a rinciiu$ a$ d!i$ea6/ A#tfe$, eu !t încee erceţia "ea ri3indînt:i una şi a!i Pă":ntu$ #au, şi in3er#, ri3ind înt:i Pă":ntu$ şi a!i una, şi fiindcă erceţii$e ace#t!r !%iecte !t #ă #ucceadă recir!c une$e a$t!ra, #un că e$e ei#tă #i"u$tan/

*i"u$taneitatea e#te ei#tenţa di3er#u$ui în ace$aşi ti"/ Dar nu ute" ercee ti"u$ în#uşi entru a deduce, din fatu$ că $ucruri$e #unt u#e în ace$aşi ti", că erceţii$e ace#t!r $ucruri #e !t #uccede recir!c une$e a$t!ra/ *inte&a i"aginaţiei în are+en#iune nu ar re&enta deci fiecaredin ace#te erceţii dec:t ca ei#t:nd în #u%iect c:nd cea$a$tă nu e#te, şi recir!c, dar nu că!%iecte$e #unt #i"u$tane, adică atunci c:nd unu$ e#te, e#te şi ce$ă$a$t în ace$aşi ti" şi acea#ta enece#ar entru ca erceţii$e #ă #e !ată #uccede recir!c/ Prin ur"are, e nece#ar un c!ncet a$inte$ectu$ui de#re #ucce#iunea recir!că a deter"inări$!r ace#t!r $ucruri care ei#tă #i"u$taneteri!r une$e faţă de a$te$e, entru a #une că #ucce#iunea recir!că a erceţii$!r e înte"eiată în!%iect şi entru a ne rere&enta a#tfe$ #i"u$taneitatea ca !%iecti3ă/ Ra!rtu$ #u%#tanţe$!r, în careuna c!nţine ?B HL8@ deter"inări a$ căr!r rinciiu e curin# în cea$a$tă, e#te ra!rtu$ inf$uenţei şi,recir!c, c:nd acea#ta din ur"ă curinde rinciiu$ deter"inări$!r în cea dint:i e$ e#te ra!rtu$c!"unităţii #au a$ acţiunii recir!ce/ *i"u$taneitatea #u%#tanţe$!r în #aţiu nu !ate fi cun!#cutădeci în eerienţă a$tfe$ dec:t dacă #e re#uune ! acţiune recir!că între e$e acea#tă #u!&iţiee#te deci şi c!ndiţia !#i%i$ităţii $ucruri$!r în#e$e ca !%iecte a$e eerienţei/

ucruri$e #unt #i"u$tane, întruc:t ei#tă într-unu$ şi ace$aşi ti"/ Dar rin ce #e cun!aştecă e$e #unt într-unu$ şi ace$aşi ti"W :nd !rdinea în #inte&a are+en#iunii ace#tui di3er# e#teindiferentă, c:nd adică #e !ate "erge de $a 4 rin ;, C, / $a E #au, in3er#, de $a E $a 4/ ăcidacă acea#t: #inte&ă ar fi #ucce#i3ă în ti" 2în !rdinea care încee cu 4 şi #e #f:rşeşte în E 6, ar fii"!#i%i$ #ă încee" are+en#iunea în erceţie de $a E şi #ă "erge" îndărăt :nă $a 4, fiindcă 4 ar aarţine trecutu$ui şi deci nu ar "ai utea fi !%iect a$ are+en#iunii/

?A H1H@ Ad"iteţi că într-! di3er#itate de #u%#tanţe, c!n#iderate ca fen!"ene, fiecare dine$e ar fi cu t!tu$ i&!$ată, adică nici una n-ar acţi!na a#ura ce$ei$a$te şi n-ar ri"i de $a acea#tarecir!c inf$uenţe eu #un că simultaneitatea ace#t!r #u%#tanţe nu ar fi !%iect a$ unei erceţii !#i%i$e şi că ei#tenţa uneia ?B HL9@ nu ar utea c!nduce e nici ! ca$e a #inte&ei e"irice $aei#tenţa ce$ei$a$te/ ăci, dacă g:ndiţi că e$e ar fi #earate de un #aţiu cu t!tu$ 3id, atunci erceţia, care "erge în ti" de $a una $a a$ta, $e-ar deter"ina, ce-i dret, ei#tenţa cu ajut!ru$unei erceţii u$teri!are, dar nu ar utea di#tinge dacă fen!"enu$ ur"ea&ă !%iecti3 ce$ei dint:i#au dacă e#te #i"u$tan cu ea/

;n afară de #i"$a ei#tenţă, tre%uie deci #ă "ai ei#te ce3a rin care 4 îi deter"ină $ui ;$!cu$ în ti" şi, recir!c, ;, $a r:ndu$ #ău, $ui 4, fiindcă nu"ai în 3irtutea ace#tei c!ndiţii#u%#tanţe$e a"intite !t fi rere&entate e"iric ca e6ist%nd simultan/ Dar ce3a deter"ină a$tuice3a $!cu$ în ti" nu"ai c:nd e cau&a $ui #au a deter"inări$!r $ui/ Tre%uie deci ca !rice #u%#tanţă2de!arece ea nu !ate fi c!n#ecinţă dec:t cu ri3ire $a deter"inări$e ei6 #ă c!nţină în #inecau&a$itatea anu"it!r c!ndiţii în ce$e$a$te #u%#tanţe şi în ace$aşi ti" efecte$e cau&a$ităţiice$!r$a$te, adică e$e tre%uie #ă #tea 2i"ediat ?A H1@ #au "ediat6 în c!"unitate dina"ică, entruca #i"u$taneitatea #ă !ată fi cun!#cută într-! eerienţă !#i%i$ă !arecare/ Dar cu ri3ire $a!%iecte$e eerienţei #unt nece#are t!ate ace$e c!ndiţii fără care eerienţa de#re ace#te !%iecteîn#e$e ar fi i"!#i%i$ă/ ?B H0.@ E deci nece#ar tutur!r #u%#tanţe$!r în fen!"en, întruc:t #unt#i"u$tane, #ă #tea între e$e în c!"unitate uni3er#a$ă de acţiune recir!că/

u3:ntu$ Gemeinscha&t e#te în $i"%a n!a#tră ?ger"ană@ ec+i3!c şi !ate în#e"nacommunio, dar ş i commercium/ '!i ne #er3i" de e$ aici în #en#u$ din ur"ă, în ace$a dec!"unitate dina"ică, fără care nici cea $!ca$ă 7communio spatii9 nu ar utea fi nici!datăcun!#cută e"iric/ E uş!r de !%#er3at în eerienţe$e n!a#tre că nu"ai inf$uenţe$e c!ntinue înt!ate $!curi$e #aţiu$ui !t c!nduce #i"ţu$ n!#tru de $a un !%iect $a a$tu$ că $u"ina, care j!acăîntre !c+iu$ n!#tru şi c!ruri$e cereşti, !ate efectua ! c!"unitate "ediată între n!i şi ace#te

c!ruri şi $e d!3edeşte a#tfe$ #i"u$taneitatea că n!i nu ute" #c+i"%a e"iric nici un $!c 2nu111



ute" ercee acea#tă #c+i"%are6 fără ca retutindeni "ateria #ă facă !#i%i$ă erceerea $!cu$uin!#tru şi că nu"ai cu ajut!ru$ inf$uenţei ei recir!ce "ateria îşi !ate de"!n#tra #i"u$taneitateaşi rin acea#ta c!ei#tenţa !%iecte$!r 2deşi nu"ai indirect6 :nă $a ce$e "ai îndeărtate/ Cărăc!"unitate, !rice erceţie ?A H1@ 2a fen!"enu$ui în #aţiu6 e#te rută de cea$a$tă şi $anţu$rere&entări$!r e"irice, adică eerienţa, ar încee $a fiecare !%iect n!u cu t!tu$ de $a înceut,?B H01@ fără ca cea recedentă #ă !ată fi $egată c:tuşi de uţin de acea#ta #au #ă #tea cu ea într-

un ra!rt de ti"/ 'u 3reau nicidecu" #ă d!3ede#c rin acea#ta a%#urditatea #aţiu$ui 3id, căci e$ !ate t!tdeauna #ă fie ac!$! unde nu ajung de$!c erceţii$e şi unde deci nu are $!c nici !cun!aştere e"irică a #i"u$taneităţii dar atunci e$ nu e#te un !%iect entru !rice eerienţă an!a#tră !#i%i$ă/

*re $ă"urire !t #er3i ur"ăt!are$e ;n #i"ţirea n!a#tră t!ate fen!"ene$e, întruc:t #untcurin#e într-! eerienţă !#i%i$ă, tre%uie #ă #tea într-! c!"unitate 7communio9 a aerceţiei şi, entru ca !%iecte$e #ă !ată fi rere&entate ca $egate şi ca ei#t:nd #i"u$tan, e$e tre%uie #ă-şideter"ine recir!c ?A H1L@ $!cu$ în ti" şi #ă f!r"e&e a#tfe$ un întreg/ Pentru ca acea#tăc!"unitate #u%iecti3ă #ă #e !ată %a&a e un rinciiu !%iecti3 #au #ă fie ra!rtată $a fen!"eneca #u%#tanţe, erceţia uneia, ca rinciiu, tre%uie #ă facă !#i%i$ă erceţia ce$ei$a$te, şi a#tfe$,recir!c, ?B H0H@ entru ca #ucce#iunea, care e#te t!tdeauna în erceţii ca are+en#iuni, #ă nu fieatri%uită !%iecte$!r, ci ca ace#tea #ă !ată fi rere&entate ca ei#tente #i"u$tan/ Dar acea#ta e#te !inf$uenţă recir!că, adică ! c!"unitate rea$ă 7commercium9 a #u%#tanţe$!r, fără care deci ra!rtu$e"iric a$ #i"u$taneităţii nu ar utea a3ea $!c în eerienţă/ Prin ace#t commercium fen!"ene$e,întruc:t #unt eteri!are une$e faţă de a$te$e şi t!tuşi #tau în $egătură, f!r"ea&ă un c!"u#7compositum reale9, şi a#tfe$ de composita #unt !#i%i$e în "u$te fe$uri/ e$e trei ra!rturidina"ice, din care re&u$tă t!ate ce$e$a$te, #unt deci ra!rturi$e de inerenţă, de c!n#ecinţă şi dec!"!&iţie/

>> >

Ace#tea #unt deci ce$e trei ana$!gii a$e eerienţei/ E$e nu #unt a$tce3a dec:t rinciii a$edeter"inării ei#tenţei fen!"ene$!r în ti" duă t!ate ace#te trei "!duri a$e $!r ra!rtu$ faţă deti"u$ în#uşi ca faţă de ! "ări"e 2"ări"ea ei#tenţei, adică durata6, ra!rtu$ în ti" ca într!#erie 2#ucce#iune6, în #f:rşit, şi ra!rtu$ în ti" ca într-un an#a"%$u a$ întregii ei#tenţe2#i"u$taneitate6/ Acea#tă unitate a deter"inării de ti" e#te e de-a-ntregu$ dina"ică, adicăti"u$ nu e#te c!n#iderat ca ce3a în care eerienţa ar deter"ina ne"ij$!cit fiecărei ei#tenţe$!cu$ ei, ceea ce-i i"!#i%i$, fiindcă ti"u$ a%#!$ut nu e#te un !%iect a$ erceţiei rin carefen!"ene$e ar utea fi reunite, ci regu$a inte$ectu$ui, nu"ai rin care ei#tenţa fen!"ene$!r !ated!%:ndi unitate #intetică %a&ată e ra!rturi de ti", deter"ină $!cu$ fiecărui fen!"en în ti", rin ur"are î$ deter"ină a priori şi 3a$a%i$ entru t!ate ti"uri$e şi entru fiecare ti"/

?A H10, B H0@ '!i înţe$ege" rin natură 2în #en# e"iric6 în$ănţuirea fen!"ene$!r, cu ri3ire $a ei#tenţa $!r, duă regu$i nece#are, adică duă $egi/ Ei#tă deci anu"ite $egi, şi anu"e a priori, care fac "ai înt:i !#i%i$ă natura $egi$e e"irice nu !t a3ea $!c şi nu !t fi gă#ite dec:tcu ajut!ru$ eerienţei, şi anu"e în 3irtutea ace$!r $egi !riginare în c!nf!r"itate cu careeerienţa în#ăşi de3ine "ai înt:i !#i%i$ă/ Ana$!gii$e n!a#tre re&intă deci r!riu-&i# unitateanaturii în în$ănţuirea tutur!r fen!"ene$!r #u% anu"iţi e!nenţi, care nu eri"ă a$tce3a dec:tra!rtu$ ti"u$ui 2întruc:t e$ curinde în #ine t!ată ei#tenţa6 faţă de unitatea aerceţiei, unitatecare nu !ate a3ea $!c dec:t în #inte&ă, duă regu$i/ e$e trei ana$!gii #un deci î"reună că t!atefen!"ene$e #e af$ă într-! natură şi tre%uie #ă #e af$e în ea, fiindcă fără acea#tă unitate a priori nuar fi !#i%i$ă unitatea eerienţei, rin ur"are nici deter"inarea !%iecte$!r în ea/

Dar a#ura "!du$ui de de"!n#trare, de care ne-a" #er3it în $egătură cu ace#te $egitran#cendenta$e a$e naturii şi a#ura articu$arităţii ace#tei de"!n#traţii, tre%uie făcută !!%#er3aţie, care tre%uie #ă fie în ace$aşi ti" f!arte i"!rtantă ca regu$ă de ur"at entru !rice

a$tă încercare de a d!3edi a priori judecăţi inte$ectua$e şi în ace$aşi ti" #intetice/ Dacă a" fi 3rut112



#ă de"!n#tră" ace#te ana$!gii d!g"atic, adică din c!ncete, anu"e că t!t ceea ce ei#tă nu #e !ate gă#i dec:t în ceea ?B H0@ ce e er"anent, că !rice e3eni"ent re#uune în ?A H1=@ #tarea recedentă ce3a căruia e$ îi #uccede în 3irtutea unei regu$i, în #f:rşit, că în di3er#u$, care e#i"u$tan, #tări$e #unt şi e$e #i"u$tane în ra!rtu$ $!r une$e faţă de a$te$e duă ! regu$ă 2#tau înc!"unitate6, atunci !rice #trăduinţă ar fi f!#t cu t!tu$ &adarnică/ ăci $ec:nd de $a un !%iect şi de$a ei#tenţa $ui nu #e !ate ajunge, rin #i"$e c!ncete, $a ei#tenţa a$tui !%iect #au $a "!du$ $ui

de a ei#ta, !ricu" a" ana$i&a ace#te c!ncete/ e ne-a ră"a# deciW P!#i%i$itatea eerienţei, ca aunei cun!aşteri în care t!ate !%iecte$e tre%uie în ce$e din ur"ă #ă ne !ată fi date, entru carere&entarea $!r #ă !ată a3ea entru n!i rea$itate !%iecti3ă/ ;n acea#tă a treia ana$!gie deci, acărei f!r"ă e#enţia$ă c!n#tă în unitatea #intetică a aerceţiei tutur!r fen!"ene$!r, a" gă#it n!ic!ndiţii$e a priori a$e deter"inării de ti" uni3er#a$e şi nece#are a !ricărei ei#tenţe în fen!"en,deter"inare fără care în#ăşi deter"inarea e"irică de ti" ar fi i"!#i%i$ă şi a" gă#it regu$i a$eunităţii #intetice a priori, cu ajut!ru$ căr!ra utea" anticia eerienţa/ ;n $i#a ace#tei "et!de şidin ărerea er!nată că #-ar utea d!3edi d!g"atic judecăţi e care f!$!#irea eeri"enta$ă ainte$ectu$ui $e rec!"anda ca rinciii a$e $ui #-a înt:"$at că #-a căutat at:t de de#e!ri, dart!tdeauna &adarnic, ?B H0L@ ! d!3adă a rinciiu$ui raţiunii #uficiente/ a ce$e$a$te d!uă ana$!giinu #-a g:ndit ni"eni, deşi e$e au f!#t t!tdeauna ?A H18@ f!$!#ite tacit >, fiindcă $i#ea firu$c!nducăt!r a$ categ!rii$!r, care #ingur !ate de#c!eri şi face erceti%i$ă !rice $acună ainte$ectu$ui, at:t în c!ncete c:t şi în rinciii/

Q. 8*SBLD4BEDE GR/I:II E08I:ICE GEE:E

1/ eea ce #e ac!rdă cu c!ndiţii$e f!r"a$e a$e eerienţei 2în ce ri3eşte intuiţia şic!ncete$e6 e#te posibil /

?B H00@ H/ eea ce #e ac!rdă cu c!ndiţii$e "ateria$e a$e eerienţei 2a$e #en&aţiei6 e#tereal /

/ eea ce e#te deter"inat ca fiind în ac!rd cu rea$u$ duă c!ndiţii$e uni3er#a$e a$eeerienţei e#te 2ei#tă6 necesar /

?A H19@ DN0L:I:E

ateg!rii$e "!da$ităţii re&intă articu$aritatea că nu aug"entea&ă cu ni"ic, cadeter"inare a !%iectu$ui, c!ncetu$ căruia îi #unt adăugate ca redicate, nu eri"ă dec:t ra!rtu$faţă de facu$tatea de cun!aştere/ :nd c!ncetu$ unui !%iect e#te deja cu t!tu$ c!"$et, eu t!tuşi"ai !t între%a de#re ace#t !%iect dacă e$ e#te nu"ai !#i%i$ #au şi rea$, #au în ca&u$ în care e#terea$, dacă e#te şi nece#ar/ Prin acea#ta nu #unt g:ndite "ai "u$te deter"inări în !%iectu$ în#uşi, ci#e une nu"ai r!%$e"a de a şti care e#te ra!rtu$ ace#tui !%iect 2cu t!ate deter"inări$e $ui6 faţăde inte$ect şi f!$!#irea $ui e"irică faţă de judecata e"irică şi faţă de raţiune 2în a$icarea ei $aeerienţă6/

T!c"ai de aceea rinciii$e "!da$ităţii nu #unt "ai "u$t dec:t e$icitări a$e c!ncete$!r !#i%i$ităţii, rea$ităţii şi nece#ităţii în f!$!#irea $!r e"irică şi, în ace$aşi ti", re#tricţii a$e tutur!rcateg!rii$!r $a #i"$a f!$!#ire ur e"irică, fără a $e ad"ite şi a er"ite f!$!#ireatran#cendenta$ă/ ?B H0=@ ăci, entru ca ace#te categ!rii #ă nu ai%ă nu"ai ! #e"nificaţie $!gică şi entru ca #ă nu eri"e ana$itic f!r"a g%ndirii, ci entru ca #ă #e ra!rte&e $a lucruri şi $a !#i%i$itatea, rea$itatea #au nece#itatea $!r, e$e tre%uie #ă #e a$ice $a eerienţa !#i%i$ă şi $aunitatea ei #intetică, în care, nu"ai, #unt date !%iecte$e cun!aşterii/

* Unitatea uni3er#u$ui, în care t!ate fen!"ene$e tre%uie #ă fie $egate, e#te e3ident ! #i"$ă c!n#ecinţă a rinciiu$ui ad"i# tacit a$c!"unităţii tutur!r #u%#tanţe$!r care #unt #i"u$tane căci dacă ar fi i&!$ate, e$e nu ar c!n#titui, ca ărţi, un t!t, şi dacă $egătura $!r2acţiunea recir!că a di3er#u$ui6 nu ar fi deja nece#ară #i"u$taneităţii, nu a" utea c!nc+ide de $a acea#ta din ur"ă, ca ra!rtnu"ai idea$, $a cea dint:i, ca ra!rt rea$/ A" arătat t!tu#i, $a $!cu$ #ău, că şi c!"unitatea e#te r!riu-&i# rinciiu$ !#i%i$ităţii

unei cun!aşteri e"irice, a c!ei#tenţei şi că, deci, r!riu-&i# nu #e c!nc+ide de $a acea#ta din ur"ă $a cea dint:i dec:t ca $ac!ndiţia ei/

113



?A HH.@ P!#tu$atu$ !#i%i$ităţii $ucruri$!r cere deci ca c!ncetu$ $!r #ă #e ac!rde cuc!ndiţii$e f!r"a$e a$e unei eerienţe în genere/ Dar acea#tă eerienţă, adică f!r"a !%iecti3ă aeerienţei în genere, c!nţine t!ată #inte&a nece#ară cun!aşterii !%iecte$!r/ Un c!ncet carec!nţine în #ine ! #inte&ă tre%uie #ă fie c!n#iderat ca 3id şi nu #e ra!rtea&ă $a nici un !%iect, dacăacea#tă #inte&ă nu aarţine eerienţei, fie ca ! #inte&ă î"ru"utată de $a eerienţă, şi atunci #enu"eşte un concept empiric, fie ca ! #inte&ă e care, ca ! c!ndiţie a priori #e înte"eia&ă

eerienţa în genere 2f!r"a ei6, şi atunci e$ e#te un concept pur , care aarţine t!tuşi eerienţei,fiindcă !%iectu$ $ui nu !ate fi gă#it dec:t în acea#tă eerienţă/ ăci de unde #ă $uă" caracteru$ !#i%i$ităţii unui !%iect care a f!#t g:ndit cu ajut!ru$ unui c!ncet #intetic a priori, dacă nu de $a#inte&a care c!n#tituie f!r"a cun!aşterii e"irice a !%iecte$!rW ă într-un a#tfe$ de c!ncet nutre%uie #ă fie curin#ă ?B H08@ nici ! c!ntradicţie e#te fără înd!ia$ă ! c!ndiţie $!gică nece#ară, daracea#tă c!ndiţie e#te dearte de a fi #uficientă entru a c!n#titui rea$itatea !%iecti3ă a c!ncetu$ui,adică !#i%i$itatea unui !%iect aşa cu" e g:ndit cu ajut!ru$ c!ncetu$ui/ A#tfe$, nu e#te nici !c!ntradicţie în c!ncetu$ unei figuri care e înc+i#ă între d!uă $inii drete, căci c!ncete$e de d!uă$inii drete şi de înt:$nire a $!r nu c!nţin negarea unei figuri ?A HH1@ i"!#i%i$itatea nu #e %a&ea&ă e c!ncet în #ine, ci e c!n#trucţia $ui în #aţiu, adică e c!ndiţii$e #aţiu$ui şideter"inarea $ui iar ace#te c!ndiţii au, $a r:ndu$ $!r, rea$itatea $!r !%iecti3ă, adică #e ra!rtea&ă$a $ucruri !#i%i$e, de!arece c!nţin a priori f!r"a eerienţei în genere/

i acu" #ă arătă" uti$itatea c!n#idera%i$ă şi de!#e%ita inf$uenţă a$e ace#tui !#tu$at a$ !#i%i$ităţii/ Dacă î"i rere&int un $ucru care e er"anent, a#tfe$ înc:t t!t ce #e #c+i"%ă în e$ #ănu aarţină dec:t #tării $ui, eu nu !t cun!aşte nici!dată, nu"ai dintr-un a#tfe$ de c!ncet, că una#e"enea $ucru e#te !#i%i$/ *au dacă î"i rere&int ce3a care tre%uie #ă fie c!n#tituit a#tfe$ înc:t,dacă e u#, #ă-i ur"e&e t!tdeauna şi ine3ita%i$ a$tce3a, eu î$ !t g:ndi de#igur fără c!ntradicţiedar nu aş utea judeca rin acea#ta dacă ! a#tfe$ de r!rietate 2cu" e cau&a$itatea6 #e gă#eşte în3reun !%iect !#i%i$/ ;n #f:rşit, î"i !t rere&enta diferite $ucruri ?B H09@ 2#u%#tanţe6 care #unta#tfe$ c!n#tituite înc:t #tarea unuia atrage duă #ine ! c!n#ecinţă în #tarea ce$ui$a$t, şi recir!cdar dacă un a#tfe$ de ra!rt !ate c!n3eni un!r $ucruri !arecare, e#te i"!#i%i$ de dedu# dinace#te c!ncete, care nu c!nţin dec:t ! #inte&ă ur ar%itrară/ Deci nu"ai întruc:t ace#te c!nceteeri"ă a priori ra!rturi$e erceţii$!r în fiecare eerienţă, #e cun!aşte ?A HHH@ rea$itatea $!r!%iecti3ă, adică ade3ăru$ $!r tran#cendenta$, şi acea#ta, ce-i dret, indeendent de eerienţă,t!tuşi nu indeendent de !rice ra!rt cu f!r"a unei eerienţe în genere şi cu unitatea #intetică,#ingura în care !%iecte$e !t fi cun!#cute e"iric/

Dacă a" 3rea #ă ne f!r"ă" în#ă c!ncete n!i de #u%#tanţe, de f!rţe, de acţiuni recir!ce,din "ateria e care ne-! !feră erceţia, fără a î"ru"uta din eerienţa în#ăşi ee"$u$$egăturii $!r, atunci a" cădea în ure +i"ere, care nu re&intă a%#!$ut nici un criteriu a$ !#i%i$ităţii $!r, entru că aici nu ne că$ău&eşte eerienţa şi nici nu î"ru"ută" de $a ea ace#tec!ncete/ A#tfe$ de c!ncete i"aginare nu !t ri"i a priori caracteru$ !#i%i$ităţii $!r aşa cu" î$ ri"e#c categ!rii$e în ca$itate de c!ndiţii de care deinde !rice eerienţă, ci nu"ai a posteriorica fiind date de eerienţa în#ăşi, şi ?B H=.@ !#i%i$itatea $!r #au tre%uie #ă fie cun!#cută a posteriori şi e"iric, #au nu !ate fi cun!#cută de$!c/ #u%#tanţă care ar fi c!n#tant re&entă în#aţiu, dar fără #ă-$ u"$e 2cu" e ace$ inter"ediar între "aterie şi fiinţa g:ndit!are, e care au3rut unii #ă-$ intr!ducă6 #au ! facu$tate funda"enta$ă articu$ară a #i"ţirii n!a#tre de a intui de"ai înainte ce$e 3iit!are 2nu nu"ai de a $e c!nc+ide6, #au, în #f:rşit, ! facu$tate a ei de a #ta cu a$ţi!a"eni în c!"unitate de idei 2!ric:t de îndeărtaţi ar fi ei6, ?A HH@ ace#tea #unt c!ncete a căr!r !#i%i$itate e#te cu t!tu$ fără funda"ent, fiindcă nu !ate fi înte"eiată e eerienţă şi e $egi$eei cun!#cute, şi fără ea e#te ! $egătură ar%itrară de idei care, deşi nu c!nţine c!ntradicţie, t!tuşi nu !ate re3endica rea$itate !%iecti3ă, rin ur"are nici !#i%i$itatea unui !%iect aşa cu" 3re" #ă-$g:ndi" aici/ ;n ce ri3eşte rea$itatea, #e înţe$ege de $a #ine că nu !ate fi g:ndită in concreto, fărăa #e recurge $a ajut!ru$ eerienţei, entru că ea nu #e !ate ra!rta dec:t $a #en&aţie, ca "aterie aeerienţei, şi nu ri3eşte f!r"a ra!rtu$ui, f!r"ă cu care ne-a" utea juca ce$ "u$t în ficţiuni/

Dar $a# $a ! arte !#i%i$itatea a t!t ceea ce nu !ate fi dedu# dec:t din rea$itatea în

eerienţă şi nu ea"ine& aici dec:t !#i%i$itatea $ucruri$!r înte"eiată e c!ncete a priori,114



de#re care eu c!ntinui a afir"a ?B H=1@ că acea#ta nu !ate fi #ta%i$ită rin c!ncete, $uate în#ine, ci înt!tdeauna rin c!ndiţii$e f!r"a$e şi !%iecti3e a$e unei eerienţe în genere/

Pare, în ade3ăr, că !#i%i$itatea unui triung+i !ate #ă fie cun!#cută din c!ncetu$ $uiîn#uşi 2e$ e#te în "!d cert indeendent de eerienţă6 căci de fat n!i îi ute" da cu t!tu$ a priori un !%iect, adică î$ ute" c!n#trui/ Dar fiindcă acea#tă c!n#trucţie nu e#te dec:t f!r"a unui!%iect, triung+iu$ ar ră":ne "ereu nu"ai un r!du# a$ i"aginaţiei, ?A HH@ a$ cărei !%iect ar

ră":ne cu ! !#i%i$itate încă înd!ie$nică, entru care #e cere ce3a "ai "u$t, anu"e ca ! a#tfe$ defigură #ă fie g:ndită nu"ai #u% c!ndiţii$e e care #e %a&ea&ă t!ate !%iecte$e eerienţei/ 'u"aifiindcă #aţiu$ e#te ! c!ndiţie f!r"a$ă a priori a eerienţe$!r eterne şi fiindcă aceeaşi #inte&ăfigurati3ă, rin care n!i c!n#trui" un triung+i în i"aginaţie, e#te a%#!$ut identică cu aceea ecare ! a$ică" în are+en#iunea unui fen!"en, entru a ne face din e$ un c!nce$ eeri"enta$,nu"ai acea#ta e#te ceea ce $eagă cu ace#t c!ncet rere&entarea !#i%i$ităţii unui a#tfe$ de $ucru/i, a#tfe$, !#i%i$itatea un!r "ări"i c!ntinue, %a c+iar a "ări"i$!r în genere, de!arece c!ncete$ede#re e$e #unt t!ate #intetice, nu e#te nici!dată cun!#cută c$ar din c!ncete$e în#e$e, ci a%ia dinace#te c!ncete c!n#iderate ca c!ndiţii ?B H=H@ f!r"a$e a$e deter"inării !%iecte$!r în eerienţăîn genere/ i unde #ă căută" !%iecte care #ă c!re#undă c!ncete$!r, dacă nu în eerienţă,#ingura rin care ne #unt date !%iecteW T!tuşi, ute" cun!aşte şi caracteri&a !#i%i$itatea$ucruri$!r, fără a recurge în rea$a%i$ $a eerienţa în#ăşi nu"ai cu ri3ire $a c!ndiţii$e f!r"a$e#u% care ce3a e#te deter"inat în genere ca !%iect în eerienţă, rin ur"are cu t!tu$ a priori,t!tuşi nu"ai în ra!rt cu eerienţa şi în $i"ite$e ei/

?A HHL@ P!#tu$atu$ cu ri3ire $a cun!aşterea realit!ţii $ucruri$!r rec$a"ă percepţie rinur"are #en&aţie, de care #unte" c!nştienţi e$ "i rec$a"ă, ce-i dret, #ă fi" ne"ij$!cit c!nştienţide !%iectu$ în#uşi, a cărui ei#tenţă tre%uie #ă fie cun!#cută dar rec$a"ă t!tuşi un ac!rd a$ ace#tui!%iect cu ! !arecare erceţie rea$ă duă ana$!gii$e eerienţei, care rere&intă !rice $egăturărea$ă într-! eerienţă în genere/

;n simplul concept de#re un $ucru nu #e !ate gă#i a%#!$ut nici un caracter a$ ei#tenţei$ui/ ăci !ric:t de c!"$et ar fi e$, a#tfe$ înc:t #ă nu-i $i#ea#că ni"ic entru a g:ndi un $ucru cut!ate deter"inări$e $ui interne, ei#tenţa nu are t!tuşi ni"ic a face cu t!ate ace#te deter"inări, cinu"ai cu între%area dacă un a#tfe$ de $ucru ne e#te dat a#tfe$ înc:t erceerea $ui #ă !ată recedeîn !rice ca& c!ncetu$/ ?B H=@ ;n ade3ăr, fatu$ că c!ncetu$ recede erceţia în#ea"nă #i"$a !#i%i$itate a c!ncetu$ui, e c:nd erceţia, care dă c!ncetu$ui "ateria, e#te #inguru$ caracter a$rea$ităţii/ Dar n!i ute" cun!aşte ei#tenţa $ucru$ui şi anteri!r erceţiei $ui şi deci re$ati3 a priori, dacă ea #e ac!rdă cu c:te3a erceţii duă rinciii$e $egăturii $!r e"irice 2ana$!gii$e6/ăci atunci ei#tenţa $ucru$ui e#te $egată cu erceţii$e n!a#tre într-! ?A HH0@ eerienţă !#i%i$ăşi, ur":nd firu$ c!nducăt!r a$ ace$!r ana$!gii, ute" ajunge, $ec:nd de $a erceţia n!a#trărea$ă, $a $ucru în #eria erceţii$!r !#i%i$e/ A#tfe$, cun!aşte" rin erceţia atragerii i$iturii defier ei#tenţa unei "aterii "agnetice care #tră%ate t!ate c!ruri$e, deşi ! erceţie ne"ij$!cită aace#tei "aterii ne e#te i"!#i%i$ă din cau&a c!n#tituţiei !rgane$!r n!a#tre/ ăci, în genere, duă$egi$e #en#i%i$ităţii şi c!ntetu$ erceţii$!r n!a#tre, n!i a" înt:$ni într-! eerienţă intuiţiae"irică ne"ij$!cită a ace#tei "aterii, dacă #i"ţuri$e n!a#tre ar fi "ai fine, dar gr!#!$ănia#i"ţuri$!r n!a#tre nu ri3eşte c:tuşi de uţin f!r"a eerienţei !#i%i$e în genere/ un!aşterean!a#tră de#re ei#tenţa $ucruri$!r #e întinde dec:t :nă ac!$!, :nă unde ajunge erceţia şi ceeace deinde de ea duă $egi e"irice/ Dacă nu a" încee cu eerienţa #au dacă ?B H=@ nu a" r!ceda duă $egi$e în$ănţuirii e"irice a fen!"ene$!r, atunci ne-a" ":ndri în &adar că 3re" #ăg+ici" #au #ă cercetă" ei#tenţa 3reunui $ucru/

Dar idealismul ridică ! uternică !%iecţie î"!tri3a ace#t!r regu$i care d!3ede#c "ij$!citei#tenţa aici e#te $!cu$ !tri3it #re a-$ re#inge/ >

>> >

* Acea#tă fra&ă nu figurea&ă în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/115



Re*+ne&ea $ea-*4!-!>>

Idea$i#"u$ 2înţe$eg idea$i#"u$ material 6 e#te te!ria care dec$ară ei#tenţa !%iecte$!r în#aţiu în afară de n!i, #au nu"ai ca înd!ie$nică şi indemonstrabil!, #au ca fa$#ă şi imposibil! ce$dint%i e#te idea$i#"u$ problematic a$ $ui De#carte#, care nu c!n#ideră ca indu%ita%i$ă dec:t !#ingură afir"aţie 7assertio9 e"irică, anu"e Eu sunt al doilea e#te idea$i#"u$ dogmatic a$ $ui

Ber5e1e), care dec$ară #aţiu$, î"reună cu t!ate $ucruri$e a căr!r c!ndiţie in#eara%i$ă e#te, cace3a i"!#i%i$ în #ine, şi rin ur"are şi $ucruri$e în #aţiu ca #i"$e ficţiuni/ Idea$i#"u$ d!g"atice#te ine3ita%i$, dacă #e c!n#ideră #aţiu$ ca r!rietate care tre%uie #ă aarţină $ucruri$!r în e$eîn#e$e căci atunci e$ e#te, î"reună cu t!t ceea ce c!ndiţi!nea&ă, ! n!n-entitate/ Princiiu$ ace#tuiidea$i#" a f!#t în#ă di#tru# de n!i în E#tetica tran#cendenta$ă/ Idea$i#"u$ r!%$e"atic, care nuafir"ă ni"ic #i"i$ar, ci retetea&ă ?B H=L@ nu"ai neutinţa de a d!3edi rin eerienţăne"ij$!cită ! ei#tenţă în afară de a n!a#tră, e#te raţi!na$ şi în c!nf!r"itate cu un "!d de g:ndirete"einic şi fi$!#!fic, anu"e de a nu îngădui ! judecată deci#i3ă înainte de a fi f!#t gă#ită !d!3adă #uficientă/ D!3ada cerută tre%uie deci #ă de"!n#tre&e că a3e" de#re $ucruri$e eterne nunu"ai imaginaţie, ci şi e6perienţ! ceea ce nu #e 3a utea face a$tfe$ dec:t dacă #e !atede"!n#tra că în#ăşi eerienţa n!a#tră intern!, indu%ita%i$ă entru De#carte#, nu e !#i%i$ă dec:tcu c!ndiţia de a re#uune eerienţa e6tern!/

TERE(F

Con$tiinţa simpl!, dar determinat! empiric, a propriei mele e6istenţe do'ede$te e6istenţaobiectelor e6terioare mie "n spaţiu.

/*+4/N

Eu #unt c!nştient de ei#tenţa "ea ca deter"inată în ti"/ rice deter"inare de ti" re#uune ce3a permanent în erceţie/ Dar ace#t er"anent nu !ate fi ce3a în "ine, entru căîn#ăşi ei#tenţa "ea în ti" nu !ate fi deter"inată în ri"u$ r:nd dec:t de ace#t er"anenta/Perceţia ace#tui er"anent nu e#te !#i%i$ă deci dec:t cu ajut!ru$ unui obiect dinafara "ea şi nucu ajut!ru$ #i"$ei repre#ent!ri a unui !%iect dinafara "ea/ Prin ur"are, deter"inarea ei#tenţei"e$e în ti" nu e#te !#i%i$ă dec:t rin ei#tenţa $ucruri$!r rea$e e care eu $e erce ?B H=0@ înafara "ea/ !nştiinţa de ti" e#te $egată nece#ar cu c!nştiinţa !#i%i$ităţii ace#tei deter"inări deti"/ Ea e#te $egată deci nece#ar şi cu ei#tenţa $ucruri$!r dinafara "ea, ca c!ndiţie a deter"inăriide ti" adică c!nştiinţa r!riei "e$e ei#tenţe e#te în ace$aşi ti" ! c!nştiinţă ne"ij$!cită aei#tenţei a$t!r $ucruri dinafara "ea/

ota 1/ ;n d!3ada de "ai #u# #e 3a !%#er3a că j!cu$ cu care #e înde$etnicea idea$i#"u$ #eînt!arce cu "ai "u$t dret î"!tri3a $ui/ Ace#ta #u#ţinea că #ingura eerienţă ne"ij$!cită e#teeerienţa internă şi că nu"ai de $a ea #e conchide $a $ucruri eterne, dar nu"ai în "!d ne#igur,ca t!tdeauna c:nd #e c!nc+ide de $a efecte date $a cau&e determinate, de!arece cau&arere&entări$!r, e care ! atri%ui" !ate er!nat !%iecte$!r eterne, !ate #ă fie şi în n!i înşine/Aici e de"!n#trat că eerienţa eternă e#te r!riu-&i# ne"ij$!cită>, că nu"ai ?B H==@ cu

>> Tetu$ curin# între #te$uţe 2/ HH=-H.6 nu figurea&ă în ediţia I a Criticii raţiunii pure 2'!taredacţiei6/

a A #e 3edea ce #une 7ant de#re acea#tă fra&ă în n!ta u$ti"ă a Prefeţei $a ediţia a II-a/* !nştiinţa nemilocit! a ei#tenţei $ucruri$!r eterne nu e#te re#uu#ă, ci e#te d!3edită în te!re"a de "ai #u#, fie că ute" #aunu #e#i&a !#i%i$itatea ace#tei c!nştiinţe/ Pr!%$e"a cu ri3ire $a acea#ta din ur"ă ar fi #ă şti" dacă n!i nu a3e" dec:t un #i"ţintern, dar nu şi unu$ etern, ci nu"ai i"aginaţie eternă/ E c$ar în#ă că şi nu"ai entru a ne i"agina ce3a ca eteri!r, adică a-$

re&enta #i"ţu$ui în intuiţie, ?B H==@ tre%uie #ă a3e" deja un #i"ţ etern şi #ă di#tinge" a#tfe$ ne"ij$!cit #i"$a receti3itate a

unei intuiţii eterne de #!ntaneitatea care caracteri&ea&ă !rice i"aginaţie/ ăci, c+iar nu"ai fatu$ de a ne i"agina un #i"ţ eternar di#truge în#ăşi facu$tatea de intuire care tre%uie #ă fie deter"inată rin i"aginaţie/

116



ajut!ru$ ei e !#i%i$ă, dacă nu c!nştiinţa r!riei n!a#tre ei#tenţe, t!tuşi deter"inarea ei în ti",adică eerienţa internă/ De#igur, rere&entarea eu #unt, eri":nd c!nştiinţa care !ate în#!ţi!rice g:ndire, e#te ceea ce curinde ne"ij$!cit în #ine ei#tenţa unui !%iect, dar nu încă !cunoa$tere a $ui, rin ur"are nici ! cun!aştere e"irică, adică eerienţă căci, în afară de ideeaa ce3a ei#tent, "ai e ne3!ie de intuiţie, şi aici intuiţie internă, cu ri3ire $a care, adică $a ti",tre%uie #ă fie deter"inat #u%iectu$ entru acea#ta #unt a%#!$ut nece#are !%iecte eterne, a#tfe$

înc:t, eerienţa internă în#ăşi nu e#te !#i%i$ă dec:t "ij$!cit şi dec:t cu ajut!ru$ eerienţeieterne/ ota . u ace#tea #e ac!rdă erfect !rice f!$!#ire eeri"enta$ă a facu$tăţii n!a#tre de

cun!aştere în deter"inarea ti"u$ui/ 'u nu"ai că nu ute" ercee !rice deter"inare de ti"dec:t cu ajut!ru$ #c+i"%ării în ra!rturi$e eterne 2"işcarea6 cu ri3ire $a er"anentu$ din #aţiu2de ee"$u, "işcarea *!are$ui cu ri3ire ?B H=8@ $a !%iecte$e de e Pă":nt6, dar n!i nu a3e"ni"ic er"anent e care #ă-$ ute" une, ca intuiţie, $a %a&a c!ncetu$ui unei #u%#tanţe dec:tmateria şi în#ăşi acea#tă er"anenţă nu e#te #c!a#ă din eerienţa eternă, ci e#te re#uu#ă a priori ca c!ndiţie nece#ară a !ricărei deter"inări de ti", rin ur"are şi ca deter"inare a#i"ţu$ui intern cu ri3ire $a r!ria n!a#tră eerienţă cu ajut!ru$ ei#tenţă $ucruri$!r eterne/!nştiinţa de "ine în#u"i în rere&entarea Eu nu e de$!c ! intuiţie, ci nu"ai ! rere&entareintelectual! a #!ntaneităţii unui #u%iect care g:ndeşte/ De aceea, ace#t Eu nu are nici ce$ "aineîn#e"nat redicat a$ intuiţiei, care, ca permanent , ar utea #er3i dret c!re$at deter"inării deti" în #i"ţu$ intern, cu" e#te de ee"$u impenetrabilitatea entru "aterie c!n#iderată caintuiţie empiric!/

ota P/ Din fatu$ că ei#tenţa de !%iecte eterne e#te nece#ară entru !#i%i$itatea uneic!nştiinţe deter"inate de n!i înşine nu ur"ea&ă că !rice rere&entare intuiti3ă de !%iecte eternear inc$ude în ace$aşi ti" ei#tenţa $!r căci acea#tă rere&entare !ate f!arte %ine #ă fie #i"$u$efect a$ i"aginaţiei 2at:t în 3i#uri c:t şi în ne%unie6 dar şi atunci ea are $!c nu"ai rinrer!ducerea un!r f!#te erceţii eterne care, cu" #-a arătat, nu #unt !#i%i$e dec:t rinrea$itatea un!r !%iecte eterne/ A f!#t #uficient #ă #e d!3edea#că aici că eerienţa internă îngenere nu e !#i%i$ă dec:t ?B H=9@ rin eerienţă eternă în genere/ Pentru a şti dacă ! retin#ăeerienţă #au a$ta nu e#te #i"$ă înc+iuire, tre%uie #ă #e af$e cu ajut!ru$ deter"inări$!r ei articu$are şi a$ ac!rdu$ui ei cu criterii$e !ricărei eerienţe rea$e/

>> >

;n #f:rşit, în ceea ce ri3eşte !#tu$atu$ a$ trei$ea, e$ #e referă $a nece#itatea "ateria$ă înei#tenţă şi nu $a $egătura ur f!r"a$ă şi $!gică a c!ncete$!r/ u" nici ! ei#tenţă a !%iecte$!r#i"ţuri$!r nu !ate fi cun!#cută cu t!tu$ a priori, t!tuşi relati' a priori în ra!rt cu a$tă ei#tenţă?A HH=@ deja dată, şi cu" şi atunci nu #e !ate ajunge dec:t $a acea ei#tenţă care tre%uie #ă fiecurin#ă unde3a în $anţu$ eerienţei din care erceţia dată e#te ! arte, nece#itatea ei#tenţei nu !ate fi cun!#cută nici!dată din c!ncete, ci t!tdeauna nu"ai din $egătura ei cu ceea ce e#te erceut duă $egi$e genera$e a$e eerienţei/ 'u e#te nici ! ei#tenţă care #ă !ată fi cun!#cutăca nece#ară #u% c!ndiţia a$t!r fen!"ene date dec:t ei#tenţa efecte$!r re&u$t:nd din cau&e dateduă $egi$e cau&a$ităţii/ Prin ur"are, n!i nu ute" cun!aşte nece#itatea ei#tenţei $ucruri$!r2#u%#tanţe$!r6, ci nu"ai e cea a ei#tenţei #tării $!r, şi ?B H8.@ anu"e din a$te #tări care #unt dateîn erceţie duă $egi$e e"irice a$e cau&a$ităţii/ De aici ur"ea&ă că criteriu$ nece#ităţii #e af$ăec$u#i3 în $egea eerienţei !#i%i$e, că t!t ce #e înt:"$ă e#te deter"inat a priori în fen!"en decau&a $ui/ De aceea, n!i nu cun!aşte" dec:t nece#itatea e&ectelor în natură, a$e căr!r cau&e ne#unt date, şi indiciu$ nece#ităţii în ei#tenţă nu #e întinde dinc!$! de c:"u$ eerienţei !#i%i$eşi c+iar în ace#t c:" e$ nu e#te 3a$a%i$ de#re ei#tenţa $ucruri$!r ca #u%#tanţe, fiindcă ace#tea nu !t fi nici!dată c!n#iderate ca efecte e"irice #au ca ce3a ce #e înt:"$ă şi care #e naşte/ 'ece#itatea nu ri3eşte ?A HH8@ deci dec:t ra!rturi$e fen!"ene$!r duă $egea dina"ică a

cau&a$itătii şi !#i%i$itatea, înte"eiată e acea#ta, de a c!nc+ide a priori dintr-! ei#tenţă !arecare117



dată 2cau&ă6 $a a$tă ei#tenţă 2efect6/ T!t ce #e înt:"$ă e#te i!tetic nece#ar ace#ta e un rinciiucare #uune #c+i"%area din $u"e unei $egi, adică unei regu$i a ei#tenţei nece#are, ! regu$ă fărăcare nici "ăcar natura nu ar ei#ta/ De aceea, judecata ni"ic nu #e înt:"$ă rintr-un +a&ard !r%7in mundo non datur casus9 e#te ! $ege a priori a naturii t!t a#tfe$ nici ! nece#itate în natură nu e! nece#itate !ar%ă, ci c!ndiţi!nată, rin ur"are inte$igi%i$ă 7non datur &atum9/ A"%e$e rinciii#unt a#tfe$ de $egi ?B H81@ rin care j!cu$ #c+i"%ări$!r e#te #uu# unei naturi a lucrurilor 2ca

fen!"ene6 #au, ceea ce-i t!tuna, unităţii inte$ectu$ui, în care e$e nu !t aarţine dec:t uneieerienţe c!n#iderate ca unitate #intetică a fen!"ene$!r/ Ace#te d!uă rinciii aarţin ce$!rdina"ice/ e$ dint:i e#te r!riu-&i# ! c!n#ecinţă a rinciiu$ui cau&a$ităţii 2în ana$!gii$eeerienţei6/ e$ de-a$ d!i$ea aarţine rinciii$!r "!da$ităţii, care "ai adaugă $a deter"inareacau&a$ă c!ncetu$ nece#ităţii, dar a$ unei nece#ităţi #uu#e unei regu$i a inte$ectu$ui/ Princiiu$c!ntinuităţii a inter&i#, în #eria fen!"ene$!r 2#c+i"%ări$!r6, !rice #a$t 7in mundo non datur ?AHH9@ saltus9, dar şi în an#a"%$n$ tutur!r intuiţii$!r e"irice în #aţiu !rice $acună #au +iatu# întred!uă fen!"ene 7non datur hiatus9 căci ute" enunţa ace#t rinciiu a#tfe$ ni"ic nu !ate ătrunde în eerienţă care #ă d!3edea#că un 'acuum #au #ă-$ ad"ită c+iar nu"ai ca ! arte a#inte&ei e"irice/ ăci în ce ri3eşte 3idu$ e care $-a" utea g:ndi în afara c:"u$ui eerienţei !#i%i$e 2a$ $u"ii6, e$ nu intră în juri#dicţia #i"$u$ui inte$ect, care nu +!tărăşte dec:t în c+e#tiunice ri3e#c f!$!#irea un!r fen!"ene date entru cun!aşterea e"irică, ?B H8H@ şi e#te ! r!%$e"ă entru raţiunea idea$ă care deăşeşte #fera unei eerienţe !#i%i$e şi 3rea #ă judece ceea ceînc!nj!ară şi $i"itea&ă acea#tă #feră în#ăşi rin ur"are, tre%uie #ă fie ea"inată în Dia$ecticatran#cendenta$ă/ Ace#te atru rinciii 7in mundo non datur hiatus, non datur saltus, non daturcasus, non datur &atum9 ni $e-a" utea uş!r rere&enta, ca şi t!ate rinciii$e de !riginetran#cendenta$ă, duă !rdinea $!r, în c!nf!r"itate cu !rdinea categ!rii$!r, şi #ă-i deter"ină"fiecăruia $!cu$ dar citit!ru$ deja eer#at ! 3a face #ingur #au 3a de#c!eri uş!r firu$ c!nducăt!r/Ace#te rinciii #e ac!rdă în#ă t!ate nu"ai în #en#u$ de a nu er"ite în #inte&a e"irică ni"iccare ar utea #t:njeni #au rejudicia inte$ectu$ şi în$ănţuirea c!ntinuă a fen!"ene$!r, adicăunitatea c!ncete$!r $ui/ ăci nu"ai în e$ e#te ?A H.@ !#i%i$ă unitatea eerienţei, în care t!ate erceţii$e tre%uie #ă-şi ai%ă $!cu$ $!r/

Dacă d!"eniu$ !#i%i$ităţii e#te "ai "are dec:t d!"eniu$ care curinde t!t rea$u$, iarace#ta, $a r:ndu$ $ui, e#te "ai "are dec:t "u$ţi"ea a ceea ce-i nece#ar, ace#tea #unt r!%$e"eintere#ante, a căr!r #!$uţi!nare e#te în ade3ăr #intetică, dar care nu re3in dec:t juri#dicţiei raţiuniicăci e$e 3!r ar!i"ati3 #ă între%e dacă t!ate $ucruri$e, ca fen!"ene, aarţin an#a"%$u$ui şic!ntetu$ui unei eerienţe unice, din care fiecare erceţie dată e#te ! arte care deci nu !ate fi?B H8@ $egată cu a$te fen!"ene, #au dacă erceţii$e "e$e !t aarţine 2în în$ănţuirea $!rgenera$ă6 $a ce3a "ai "u$t dec:t unei eerienţe !#i%i$e/ Inte$ectu$ nu dă a priori eerienţei îngenere dec:t regu$a cu ri3ire $a c!ndiţii$e #u%iecti3e şi f!r"a$e at:t a$e #en#i%i$ităţii c:t şi a$eaerceţiei, care #ingure fac !#i%i$ă acea#tă eerienţă/ A$te f!r"e a$e intuiţiei 2dec:t #aţiu$ şiti"u$6, t!t a#tfe$ a$te f!r"e a$e inte$ectu$ui 2dec:t ce$e di#cur#i3e a$e g:ndirii #au a$e cun!aşterii rin c!ncete6, deşi ar fi !#i%i$e, t!tuşi n!i nu $e-a" utea în nici un fe$ g:ndi şi facec!nceti%i$e c+iar dacă a" utea-!, e$e nu ar aarţine t!tuşi eerienţei ca #ingurei cun!aşteri încare ne #unt date !%iecte/ Dacă a$te erceţii ?A H1@ dec:t ce$e care aarţin în genere întregiin!a#tre eerienţe !#i%i$e !t a3ea $!c şi dacă deci !ate #ă ei#te un cu t!tu$ a$t d!"eniu a$"ateriei, nu !ate decide inte$ectu$ e$ nu are a face dec:t cu #inte&a a ceea ce e dat/ De a$tfe$,e#te f!arte i&%it!are #ărăcia raţi!na"ente$!r n!a#tre !%işnuite, rin care r!duce" un "arei"eriu a$ !#i%i$ităţii, din care !rice rea$ 2!rice !%iect a$ eerienţei6 nu e#te dec:t ! "ică arte/rice rea$ e#te !#i%i$ de aici re&u$tă în "!d natura$, duă regu$i$e $!gice a$e c!n3er#iunii, judecata articu$ară une$e $ucruri !#i%i$e #unt rea$e, ceea ce are #ă în#e"ne ?B H8@ t!t at:t ca"u$te $ucruri #unt !#i%i$e care nu #unt rea$e/ *e are, în ade3ăr, că #-ar utea c+iar une nu"ăru$ !#i%i$u$ui dea#ura ce$ui a$ rea$u$ui, fiindcă $a ce$ dint:i tre%uie #ă #e adauge ce3a entru a-$c!n#titui e ace#ta din ur"ă/ Dar eu nu cun!#c ace#t ada!# $a !#i%i$/ ăci ceea ce ar tre%ui #ă-i"ai fie adăugat ar fi i"!#i%i$/ a ac!rdu$ inte$ectu$ui "eu cu c!ndiţii$e f!r"a$e a$e eerienţei

nu #e !ate adăuga dec:t un $ucru, anu"e $egătura cu ! erceţie !arecare dar ceea ce e#te $egat118



cu erceţia duă $egi e"irice e#te rea$, de#i nu e#te ne"ij$!cit erceut/ Dar că în în$ănţuireagenera$ă cu ceea ce-"i e#te dat în erceţie e#te !#i%i$ă ! a$tă #erie de fen!"ene, rin ur"aree#te !#i%i$ă "ai "u$t ?A HH@ dec:t ! #ingură eerienţă care #ă curindă t!tu$, nu #e !atec!nc+ide din ceea ce e dat şi încă "ai uţin fără ca ce3a #ă fie dat fiindcă fără "aterie nicăierini"ic nu !ate fi g:ndit/ eea ce nu e !#i%i$ dec:t în c!ndiţii care e$e în#e$e #unt nu"ai !#i%i$enu e !#i%i$ "n nici o pri'inţ!/ ;n ace#t #en# genera$ în#ă #e une r!%$e"a, c:nd 3re" #ă şti"

dacă !#i%i$itatea $ucruri$!r #e întinde "ai dearte dec:t :nă unde !ate ajunge eerienţa/A" "enţi!nat ace#te r!%$e"e nu"ai entru a nu $ă#a ! $acună în ceea ce aarţine, ?BH8L@ duă ărerea c!"ună, c!ncete$!r inte$ectu$ui/ ;n rea$itate, în#ă, !#i%i$itatea a%#!$ută 2caree 3a$a%i$ă în !rice ri3inţă6, nu e#te un #i"$u c!ncet a$ inte$ectu$ui şi nu !ate a3ea în nici unfe$ a$icare e"irică, ci e$ aarţine nu"ai raţiunii, care deăşeşte !rice f!$!#ire e"irică !#i%i$ăa inte$ectu$ui/ De aceea, a tre%uit #ă ne "u$ţu"i" aici nu"ai cu ! n!tă critică, $ă#:nd de a$tfe$c+e#tiunea în !%#curitate :nă $a ! 3iit!are e$icitare "ai $argă/

De!arece 3reau #ă înc+ei ace#t a$ atru$ea nu"ăr şi cu e$ t!t!dată #i#te"u$ tutur!r rinciii$!r inte$ectu$ui ur, tre%uie #ă "ai indic raţiunea entru care a" nu"it rinciii$e"!da$ităţii, fără e&itare, !#tu$ate/ 'u 3reau #ă iau aici ace#t ter"en în #en#u$ e care i $-au datc:ţi3a aut!ri ai fi$!#!fiei ?A H@ "!derne, c!ntrar #en#u$ui e care i-$ dau "ate"aticienii, căr!ra$e aarţine r!riu-&i# anu"e, că a postula în#ea"nă a da ! judecată ca ne"ij$!cit certă fără ju#tificare #au d!3adă căci dacă ar fi #ă c!ncede" că judecăţi$!r #intetice, !ric:t de e3idente ar fie$e, $e-a" utea ac!rda, fără deducţie şi e %a&a ri3irii #i"$u$ui $!r enunţ, a#enti"entu$nec!ndiţi!nat, atunci t!ată critica inte$ectu$ui ar fi ierdută şi fiindcă nu $i#e#c retenţiicute&ante, căr!ra nu $i #e #u#trage nici credinţa c!"ună 2care în#ă nu e ! #cri#!are de creanţă6, ?BH80@ inte$ectu$ n!#tru ar fi de#c+i# !ricărei !inii fa$#e, fără a utea refu&a a#enti"entu$ $ui#entinţe$!r care, deşi i$egiti"e, t!tuşi cer cu ace$aşi t!n de încredere #ă fie ad"i#e ca ade3ărateai!"e/ Dacă deci $a c!ncetu$ unui $ucru #e adaugă #intetic ! deter"inare a priori, $a ! a#tfe$ de judecată tre%uie #ă #e "ai adauge neaărat, dacă nu ! d!3adă, ce$ uţin ! deducţie a $egiti"ităţiiafir"aţiei ei/

Dar rinciii$e "!da$ităţii nu #unt !%iecti3 #intetice, fiindcă redicate$e !#i%i$ităţii,rea$ităţii şi nece#ităţii nu etind c:tuşi de uţin c!ncetu$ de#re care #unt afir"ate rin aceea căar "ai adăuga ce3a $a rere&entarea !%iectu$ui/ u" #unt în#ă t!tuşi t!t #intetice, e$e ?A H@ nu#unt #intetice dec:t #u%iecti3, adică adaugă $a c!ncetu$ unui !%iect 2rea$6, de#re care de a$tfe$ nu#un ni"ic, facu$tatea de cun!aştere, în care e$ #e naşte şi îşi are #ediu$ a#tfe$ înc:t, dacă e#tenu"ai în inte$ect în $egătură cu c!ndiţii$e f!r"a$e a$e eerienţei, !%iectu$ $ui #e nu"eşte !#i%i$dacă e#te în $egătură cu erceţia 2#en&aţia, ca "aterie a #i"ţuri$!r6 şi e#te deter"inat de acea#tacu ajut!ru$ inte$ectu$ui, !%iectu$ e#te rea$ dacă e#te deter"inat de în$ănţuirea erceţii$!r duăc!ncete, !%iectu$ ?B H8=@ #e nu"eşte nece#ar/ Princiii$e "!da$ităţii nu eri"ă deci de#re unc!ncet a$tce3a dec:t acţiunea facu$tăţii de cun!aştere rin care e#te r!du#/ ;n "ate"atică #enu"eşte !#tu$at judecata ractică care nu c!nţine dec:t #inte&a rin care n!i $uă" "ai înt:i un!%iect şi r!duce" c!ncetu$ $ui, de ee"$u, #ă de#crie" un cerc e un $an cu ! $inie datădintr-un unct dat şi ! a#tfe$ de judecată nu !ate fi de"!n#trată, fiindcă r!cedeu$ e care-$rec$a"ă e#te t!c"ai ace$a rin care r!duce" "ai înt:i c!ncetu$ unei a#tfe$ de figuri/ A#tfe$, ute" !#tu$a cu ace$aşi dret rinciii$e "!da$ităţii, entru că e$e nu etind c!ncetu$ $!r de#re!%iecte în genere>/ ?A HL@

?B H88@ *BN GEE:4DN D4 SISBE0LD 8:ICI8IID*:>>

> 8rin realitatea unui $ucru eu un fără înd!ia$ă "ai "u$t dec:t !#i%i$itatea, dar nu "n lucru ?A HL@ căci acea#ta nu !atec!nţine nici!dată "ai "u$t în rea$itate dec:t ce era c!nţinut în !#i%i$itatea $ui t!ta$ă/ Dar fiindcă !#i%i$itatea era nu"ai ! !&iţiea $ucru$ui în ra!rt cu inte$ectu$ 2cu a$icarea $ui e"irică6, rea$itatea e#te în ace$aşi ti" ! $egare a ace#tui $ucru cu erceţia, ciarată nu"ai "!du$ cu" ace#t c!ncet e#te $egat cu facu$tatea de cun!aştere/** ;ntreaga ,,'!tă genera$ă $a #i#te"u$ rinciii$!r 2/ H-H86 nu figurea&ă în ediţia a II-a a riticii raţiunii ure 2'!taredacţiei6/

119



E ce3a de"n de n!tat că n!i nu ute" #e#i&a !#i%i$itatea nici unui $ucru rin #i"$acateg!rie, ci că tre%uie #ă a3e" t!tdeauna ! intuiţie $a înde":nă entru a e3idenţia rin earea$itatea !%iecti3ă a c!ncetu$ui ur a$ inte$ectu$ui/ *ă $uă", de ee"$u, categ!rii$e re$aţiei/u" 16 ce3a !ate ei#ta nu"ai ca subiect şi nu ca #i"$ă deter"inare a a$t!r $ucruri, cu" adică !ate fi substanţ! #au cu" H6 entru că ce3a e#te, tre%uie #ă fie a$tce3a, rin ur"are cu" ce3a îngenere !ate fi cau&ă #au 6 cu", c:nd ei#tă "ai "u$te $ucruri, din fatu$ că unu$ din e$e ei#tă,

ce3a ur"ea&ă entru ce$ă$a$t, şi recir!c, şi cu" !ate a3ea $!c în ace#t fe$ ! c!"unitate de#u%#tanţe nu #e !ate #e#i&a din #i"$e c!ncete/ Ace$aşi $ucru e 3a$a%i$ şi de#re ce$e$a$tecateg!rii, de ee"$u, cu" un $ucru !ate fi identic cu "u$te î"reună, adică !ate fi ! "ări"eetc/ :t ti" $i#eşte deci intuiţia, nu #e, ştie dacă rin categ!rii #e g:ndeşte un !%iect şi dacă $!r$i #e !ate atri%ui în genera$ 3reun !%iect şi a#tfe$ #e c!nfir"ă că în e$e în#e$e nu #unt c:tuşi de uţin cuno$tinţe, ci #i"$e &orme de g%ndire, entru a face cun!ştinţe din intuiţii date/ ?B H89@ Deaici "ai re&u$tă că din #i"$e categ!rii nu #e !ate face nici ! judecată #intetică/ :nd #une",de ee"$u, că în !rice ei#tenţă e#te #u%#tanţă, adică ce3a care !ate ei#ta nu"ai ca #u%iect şinu ca #i"$u redicat, #au că !rice $ucru e#te un cuantu" etc/, nu e#te ni"ic care ne-ar utea #er3i entru a deăşi un c!ncet dat şi a $ega cu e$ un a$t c!ncet/ De aceea, nici nu #-a ajun# 3re!dată#ă #e de"!n#tre&e din #i"$e c!ncete ure a$e inte$ectu$ui ! judecată #intetică, de ee"$u, judecata !rice ei#tent c!ntingent are ! cau&ă/ 'u #e utea "erge nici!dată "ai dearte dec:t #ă#e de"!n#tre&e că fără acea#tă re$aţie nu a" utea concepe deloc ei#tenţa c!ntingentu$ui, adicănu a" utea cun!aşte a priori rin inte$ect ei#tenţa unui a#tfe$ de $ucru de unde nu ur"ea&ă în#ăcă aceea#i re$aţie ar fi şi c!ndiţia !#i%i$ităţii $ucruri$!r în#e$e/ Deci, dacă 3re" #ă ne înt!arce" ri3irea $a d!3ada n!a#tră de#re rinciiu$ cau&a$ităţii, #e 3a !%#er3a că n!i nu $-a" utut d!3edidec:t ca rinciiu a$ !%iecte$!r eerienţei !#i%i$e t!t ce #e înt:"$ă 2!rice e3eni"ent6 re#uune ! cau&ă, şi anu"e că nu $-a" utut d!3edi dec:t ca rinciiu a$ !#i%i$ităţiieerienţei, rin ur"are a$ cunoa$terii unui !%iect dat în intuiţia empiric!, şi nu din #i"$ec!ncete/ 'u #e !ate nega că judecata !rice c!ntingent tre%uie #ă ai%ă ! cau&ă ?B H9.@ e#tee3identă entru !ricine din #i"$e c!ncete dar atunci c!ncetu$ de c!ntingent e#te c!nceuta#tfe$, înc:t e$ nu curinde categ!ria "!da$ităţii 2ca ce3a a cărui n!nei#tenţă !ate fi g%ndit!, ci e aceea a re$aţiei 2ca ce3a care nu !ate ei#ta dec:t ca c!n#ecinţă a unui a$tce3a6, şi în ace#t ca&e#te fără înd!ia$ă ! judecată identică ceea ce nu !ate ei#ta dec:t ca c!n#ecinţă îşi are cau&a #a/De fat, dacă ur"ea&ă #ă dă" ee"$e de#re ei#tenţa c!ntingentă, ne referi" t!tdeauna $a schimb!ri şi nu nu"ai $a !#i%i$itatea ideii contrarului>/ *c+i"%area în#ă e#te un e3eni"ent care,?B H91@ ca atare, nu e#te !#i%i$ dec:t rintr-! cau&ă şi deci a cărei n!nei#tenţă e#te în #ine !#i%i$ă a#tfe$, c!ntingenţa #e cun!aşte din fatu$ că ce3a nu !ate ei#ta dec:t ca efect a$ uneicau&e dacă deci un $ucru e ad"i# ca c!ntingent, a #une că e$ are ! cau&ă e#te ! judecatăana$itică/

Dar încă "ai re"arca%i$ e#te că entru a înţe$ege !#i%i$itatea $ucruri$!r în 3irtuteacateg!rii$!r şi deci entru a de"!n#tra realitatea obiecti'! a ace#t!ra din ur"ă a3e" ne3!ie nunu"ai de intuiţii, ci t!tdeauna c+iar de intuiţii e6terne/ Dacă $uă", de ee"$u, c!ncete$e urea$e relaţiei gă#i" că 16entru a da ce3a permanent în intuiţie care #ă c!re#undă c!ncetu$ui de#u%#tanţă 2şi a de"!n#tra a#tfe$ rea$itatea !%iecti3ă a ace#tui c!ncet6, a3e" ne3!ie de ! intuiţie"n spaţiu 2a "ateriei6, fiindcă nu"ai #aţiu$ e#te deter"inat în "!d er"anent, e c:nd ti"u$ şi, rin ur"are, t!t ceea ce e#te în #i"ţu$ intern, curg fără încetare H6 entru a de"!n#tra schimbarea ca intuiţie care c!re#unde c!ncetu$ui de cau&a$itate, tre%uie #ă $uă" ca ee"$u"işcarea, ca #c+i"%are în #aţiu, căci nu"ai a#tfe$ ne ute" rere&enta intuiti3 #c+i"%ări a căr!r !#i%i$itate nici un inte$ect ur nu ! !ate c!ncee/ *c+i"%area e#te $egătura de deter"inări

* *e !ate uş!r g:ndi n!nei#tenţa "ateriei, dar cei 3ec+i nu c!nc+ideau t!tuşi din acea#ta c!ntingenţa ei/ ;n#ăşi trecerea unei#tări date a unui $ucru de $a ei#tenţă $a n!nei#tenţă, trecere din care c!n#tă !rice #c+i"%are, nu d!3edeşte întru ni"icc!ntingenţa ace#tei #tări !arecu" rin rea$itatea c!ntrariu$ui ei de ee"$u, reau#u$ unui c!r, care urmea#! "i#cării $ui, nud!3edeşte încă c!ntingenţa "işcării ace#tui c!r rin fatu$ că reau#u$ e#te c!ntrariu$ "işcării/ ăci ace#t c!ntrar nu e aici !u#ce$ui$a$t dec:t $!gic, nu realiter / Pentru a de"!n#tra c!ntingenţa "işcării, ar tre%ui #ă #e de"!n#tre&e că "n loc de a fi în "işcare

în "!"entu$ recedent, ar fi f!#t !#i%i$ ca c!ru$ #ă fi f!#t atunci în reau#, nu că e$ #e af$ă în reau# duă aceea, căci atunci ce$ed!uă c!ntrarii !t f!arte %ine c!ei#ta/

120



!u#e c!ntradict!riu une$e a$t!ra în ei#tenţa unuia şi ace$uiaşi $ucru/ u" e#te !#i%i$ ca dintr-!#tare dată ?B H9H@ a unui $ucru #ă ur"e&e a$ta !u#ă ei a ace$uiaşi $ucru nu nu"ai că nici ! raţiunenu şi-! !ate face c!nceti%i$ă fără ee"$u, dar nici nu ! !ate face "ăcar inte$igi%i$ă fărăintuiţie şi acea#tă intuiţie e#te aceea a "işcării unui unct în #aţiu, a cărui ei#tenţă în $!curidiferite 2ca ! #ucce#iune de deter"inări !u#e6 ne face #c+i"%area "ai înt:i intuiti3ă căci entrua ne utea face a!i c!nceti%i$e #c+i"%ări interne, tre%uie #ă ne rere&entă" într-un "!d figurat

ti"u$, ca f!r"ă a #i"tu$ui intern, rintr-! $inie şi #c+i"%area internă, rin tragerea ace#tei $inii2"işcare6, rin ur"are r!ria n!a#tră ei#tenţă #ucce#i3ă în diferite #tări rin intuiţie eternă/Ade3ărata raţiune entru acea#ta e#te că !rice #c+i"%are re#uune ce3a er"anent în intuiţie, entru a fi erceută c+iar nu"ai ca #c+i"%are, iar că în #i"ţu$ intern nu #e gă#eşte a%#!$ut nici !intuiţie er"anentă/ ;n #f:rşit, categ!ria comunit!ţii nu !ate fi c!nceută de$!c, în ce ri3eşte !#i%i$itatea ei, rin #i"$a raţiune şi deci rea$itatea !%iecti3ă a ace#tui c!ncet nu !ate fi#e#i&ată fără intuiţie, şi anu"e, fără intuiţia eternă în #aţiu/ ăci cu" #ă c!ncee" ca !#i%i$că, ei#t:nd "ai "u$te #u%#tanţe, din ei#tenţa uneia #ă !ată re&u$ta 2ca efect6 ce3a în ei#tenţace$!r$a$te, şi recir!c, şi că deci, fiindcă în cea dint:i ?B H9@ e ce3a, tre%uie #ă fie şi în ce$e$a$tece3a care nu !ate fi c!nceut nu"ai din ei#tenţa ce$!r din ur"ăW ăci acea#ta e#te ceea cerec$a"ă c!"unitatea, dar care nu e#te c!nceti%i$ între $ucruri care #unt t!ta$ i&!$ate une$e dea$te$e rin #u%&i#tenţa $!r/ De aceea ei%ni&, atri%uind ! c!"unitate #u%#tanţe$!r $u"ii, dar aşacu" $e g:ndeşte nu"ai inte$ectu$, a a3ut ne3!ie #ă recurgă $a inter3enţia di3inităţii, căci $ui i #-a ărut eu dret cu3:nt inc!nceti%i$ ca acea#tă c!"unitate #ă decurgă nu"ai din ei#tenţa $!r/ Dar ute" face f!arte %ine inte$igi%i$ă !#i%i$itatea c!"unităţii 2a #u%#tanţe$!r ca fen!"ene6, dacă ni$e rere&entă" în #aţiu, deci în intuiţia eternă/ ăci acea#ta c!nţine în #ine deja a priori re$aţiieterne f!r"a$e ca c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii re$aţii$!r rea$e 2în acţiune şi reacţiune, rin ur"are a$ec!"unităţii6/ T!t a#tfe$, #e !ate uş!r arăta că !#i%i$itatea $ucruri$!r ca m!rimi şi deci rea$itatea!%iecti3ă a categ!riei de "ări"e nu !ate fi de"!n#trată dec:t în intuiţia eternă şi că a!i !atefi a$icată, nu"ai cu ajut!ru$ ei, şi $a #i"ţu$ intern/ Dar entru a e3ita ! eunere rea etin#ă,tre%uie #ă $a# ee"$e$e în c+e#tiune e #ea"a ref$ecţiei citit!ru$ui/

Acea#tă întreagă n!tă e#te de "are i"!rtanţă nu nu"ai entru a c!nfir"a re#ingerean!a#tră recedentă a idea$i#"u$ui, ci "ai "u$t încă, entru a ne arăta, c:nd 3a fi 3!r%a decunoa$terea ?B H9@ de sine din #i"$a c!nştiinţă internă şi de deter"inarea naturii n!a#tre fărăajut!ru$ un!r intuiţii e"irice eterne, $i"ite$e !#i%i$ităţii unei a#tfe$ de cun!aşteri/

!n#ecinţa u$ti"ă a ace#tei întregi #ecţiuni e#te deci că t!ate rinciii$e inte$ectu$ui ur nu#unt a$tce3a dec:t rinciii a priori a$e !#i%i$ităţii eerienţei şi că nu"ai $a eerienţă #era!rtea&ă şi t!ate judecăţi$e #intetice a priori, %a c+iar că !#i%i$itatea $!r #e înte"eia&ă cu t!tu$ e acea#tă re$aţie/

DTRI'A TRA'*E'DE'TF A OUDEFNII2#au A'AITIA PRI'IPIIR6

Capitolul al treilea

DE*PRE PRI'IPIU DI*TI'4ERIITUTURR BIETER ;' 4E'ERE

;' CE'(E'E I 'U(E'E

'u nu"ai că a" #tră%ătut ţara inte$ectu$ui ur şi a" cercetat cu grijă fiecare din ărţi$e ei,ci a" şi "ă#urat-! şi a" deter"inat în ea fiecărui $ucru $!cu$ $ui/ Dar acea#tă ţară e#te ! in#u$ă, ecare natura în#ăşi a înc+i#-! în +!tare i"uta%i$e/ E ţara ade3ăru$ui 2un nu"e fer"ecăt!r6, ?B H9L@î"rej"uită de un !cean 3a#t şi furtun!#, ade3ăratu$ #ediu a$ i$u&iei, unde "u$tă ceaţă dea#ă şi ?A

H0@ "u$te #t:nci de g+eaţă care #e t!e#c reede re&intă a#ectu$ înşe$ăt!r de ţări n!i, i#ite#c121



c!ntinuu cu #eranţe deşarte e na3igat!ru$ !rnit fără ţintă duă de#c!eriri, angaj:ndu-$ îna3enturi $a care nu !ate nici!dată #ă renunţe şi e care t!tuşi nici nu $e !ate duce $a #f:rşit/;nainte în#ă de a ne încu"eta #ă !rni" e acea#tă "are, entru a-i e$!ra t!ate întinderi$e şi ane a#igura dacă în e$e "ai ute" #era ce3a, 3a fi uti$ #ă "ai aruncă" ! ri3ire e +arta ţării, ecare t!c"ai 3re" #-! ără#i", şi #ă între%ă" "ai înt:i dacă e3entua$ nu a" utea fi "u$ţu"iţi cuceea ce curinde în ea #au dacă nu #unte" c!n#tr:nşi #ă fi" "u$ţu"iţi, în ca&u$ în care nu ar

ei#ta un teren e care #ă ne ute" #ta%i$i a!i, #ă între%ă" cu ce tit$u !#edă" acea#tă ţară şicu" ute" #ă ne c!n#ideră" a#iguraţi î"!tri3a tutur!r retenţii$!r duş"ane/ Deşi în cur#u$Ana$iticii a" ră#un# #uficient $a ace#te între%ări, t!tuşi ! re3i&uire #u"ară a #!$uţii$!r date !ateîntări c!n3ingerea rin fatu$ că ea reuneşte într-un unct "!"ente$e $!r/

A" 3ă&ut, în ade3ăr, că t!t ceea ce inte$ectu$ #c!ate din e$ în#uşi, fără a-$ î"ru"uta de $aeerienţă, nu-i !ate #er3i t!tuşi în a$t #c! dec:t ec$u#i3 $a f!$!#irea eerienţei/ ?B H90@Princiii$e inte$ectu$ui ur, fie e$e c!n#tituti3e a priori 2ca ce$e "ate"atice6 #au nu"ai regu$ati3e2ca ce$e dina"ice6, nu c!nţin dec:t !arecu" ?A H=@ #c+e"a ură entru eerienţa !#i%i$ă căciacea#ta nu-şi are unitatea dec:t de $a unitatea #intetică e care inte$ectu$, !riginar şi de $a e$ în#uşi,i-! atri%uie #inte&ei i"aginaţiei în ra!rtu$ ei cu aerceţia, unitate cu care fen!"ene$e, ca data entru ! cun!aştere !#i%i$ă, tre%uie #ă #tea a priori în ra!rt şi ar"!nie/ Deşi ace#te regu$i a$einte$ectu$ui #unt nu nu"ai ade3ărate a priori, ci c+iar i&3!ru$ !ricărui ade3ăr, adică a$ ac!rdu$uicun!ştinţei n!a#tre cu !%iecte$e rin fatu$ că e$e curind în #ine rinciiu$ !#i%i$ităţiieerienţei, c!n#iderată ca an#a"%$u$ !ricărei cun!aşteri în care ne !t fi date !%iecte, t!tuşi nuni #e are #uficient #ă eune" nu"ai ce-i ade3ărat, ci tre%uie #ă eune" şi ceea ce 3re" #ăşti"/ Dacă, deci, rin acea#tă cercetare critică nu în3ăţă" ni"ic "ai "u$t dec:t ceea ce a" fia$icat şi de $a n!i înşine în f!$!#irea nu"ai e"irică a inte$ectu$ui şi fără ! cercetare aşa de#u%ti$ă, r!fitu$ e care-$ #c!ate" din ea are #ă nu "erite c+e$tuie$i$e şi rearati3e$e făcute/ *e !ate ră#unde, ce-i dret, că nici ! curi!&itate a $ărgirii cun!aşterii n!a#tre nu e#te at:t de ăgu%it!are ca aceea ?B H9=@ care 3rea #ă cun!a#că uti$itatea cercetări$!r t!tdeauna "ai înainte dea $e încee şi înainte de a-şi fi utut face cea "ai neîn#e"nată idee de#re acea#tă uti$itate, c+iardacă a" a3ea-! înaintea !c+i$!r/ Dar ei#tă un r!fit care !ate fi făcut inte$igi%i$ şi ade"enit!rc+iar entru ce$ "ai difici$ şi "ai "!r!căn!# di#ci!$ ?A H8@ a$ ace#tui fe$ de cercetaretran#cendenta$ă, anu"e că inte$ectu$ !cuat nu"ai cu a$icarea $ui e"irică şi care nuref$ectea&ă a#ura i&3!are$!r cun!aşterii $ui r!rii !ate, în ade3ăr, f!arte %ine r!gre#a, dar căun $ucru nu-$ !ate face #ă-şi deter"ine #ie "nsu$i $i"ite$e a$icării $ui şi #ă ştie ce #e !ate gă#iînăuntru$ #au în afara întregii $ui #fere căci entru acea#ta #unt nece#are t!c"ai cercetări$e ad:nci e care $e-a" făcut/ Dar dacă nu !ate di#tinge dacă anu"ite r!%$e"e #e af$ă #au nu în !ri&!ntu$$ui, e$ nu e#te nici!dată #igur de dreturi$e şi de !#e#iunea $ui, ci tre%uie #ă #e aştete $a di3er#e"u#trări u"i$it!are, c:nd 2cu" e ine3ita%i$6, deăşeşte neîntrerut +!tare$e d!"eniu$ui #ău şi #erătăceşte în er!ri şi i$u&ii/

ă deci inte$ectu$ nu #e !ate f!$!#i de t!ate rinciii$e $ui a priori, %a c+iar de t!atec!ncete$e $ui dec:t e"iric, dar nici!dată tran#cendenta$ e#te ! judecată care duce $a i"!rtantec!n#ecinţe, ?B H98@ dacă ne c!n3inge" de ade3ăru$ ei/ C!$!#irea tran#cendenta$ă a unui c!ncetîntr-un rinciiu !arecare e#te acea#ta ea #e ra!rtea&ă $a !%iecte în genere şi "n sine, în ti" cecea e"irică #e ra!rtea&ă nu"ai $a &enomene, adică $a !%iecte a$e unei e6perienţe !#i%i$e/ ?AH9@ Dar că retutindeni nu"ai cea din ur"ă !ate a3ea $!c #e 3ede din acea#ta/ rice c!ncetrec$a"ă "ai înt:i f!r"a $!gică a unui c!ncet 2a g:ndirii6 în genere şi a!i, în a$ d!i$ea r:nd, !#i%i$itatea de a-i da un !%iect $a care #ă #e ra!rte&e/ Cără ace#ta din ur"ă, e$ nu are nici un#en# şi e#te cu t!tu$ g!$ de c!nţinut, deşi !ate t!tuşi c!nţine t!tdeauna funcţia $!gică de a f!r"aun c!ncet din anu"ite date/ %iectu$ nu !ate fi dat unui c!ncet a$tfe$ dec:t în intuiţie şi dacă !intuiţie ură e#te !#i%i$ă a priori anteri!r !%iectu$ui, t!tuşi acea#tă intuiţie în#ăşi nu-şi !ate ri"i !%iectu$, rin ur"are nici 3a$a%i$itatea !%iecti3ă, dec:t rin intuiţie e"irică, a cărei #i"$ăf!r"ă e#te/ A#tfe$, t!ate c!ncete$e şi, cu e$e, t!ate rinciii$e, c+iar şi ace$ea care #unt !#i%i$e a priori, #e ra!rtea&ă t!tuşi $a intuiţii e"irice, adică $a date entru eerienţa !#i%i$ă/ Cără

acea#ta, e$e nu au nici ! 3a$a%i$itate !%iecti3ă, ci nu #unt dec:t un #i"$u j!c a$ i"aginaţiei #au a$122



inte$ectu$ui, cu rere&entări$e $!r re#ecti3e/ *ă #e ia, de ee"$u, ?B H99@ nu"ai c!ncete$e"ate"aticii, c!n#ider:ndu-$e "ai înt:i în intuiţii$e $!r ure #aţiu$ are trei di"en#iuni, între d!uă uncte nu !ate fi tra#ă dec:t ! #ingură dreată etc/ Deşi t!ate ace#te rinciii şi rere&entarea!%iectu$ui, cu care #e !cuă acea#tă ştiinţă, #unt r!du#e cu t!tu$ a priori în #i"ţire, ?A H.@ e$en-ar în#e"na t!tuşi a%#!$ut ni"ic, dacă nu a" utea arăta !ric:nd în fen!"ene 2!%iecte e"irice6#e"nificaţia $!r/ De aceea, e nece#ar s! &acem sensibil un c!ncet a%#tract, adică #ă re&entă" în

intuiţie !%iectu$ care-i c!re#unde, fiindcă fără ace#ta c!ncetu$ ar ră":ne 2cu" #e &ice6 fără sens, adică fără #e"nificaţie/ (ate"atica î"$ineşte acea#tă eigenţă rin c!n#trucţia figurii, caree#te un fen!"en re&ent #i"ţuri$!r 2deşi r!du# a priori6/ !ncetu$ de cantitate din aceeaşiştiinţă îşi caută #u!rtu$ şi #en#u$ în nu"ăr, iar ace#ta în degete, în nu"ărăt!ri$e cu %i$e #au în$iniuţe şi uncte, care #unt u#e în faţa !c+i$!r/ !ncetu$ ră":ne t!tdeauna r!du# a prioriî"reună cu rinciii$e #intetice #au f!r"u$e$e din a#tfe$ de c!ncete dar f!$!#irea $!r şira!rtarea $!r $a retin#e !%iecte nu !t fi căutate t!tuşi în ce$e din ur"ă dec:t în eerienţă, acărei !#i%i$itate 2în ce ri3eşte f!r"a6 ! c!nţin e$e a priori/

?B ..@ ă ace#ta e ca&u$ şi cu t!ate categ!rii$e şi cu t!ate rinciii$e #c!a#e din e$ere&u$tă c$ar din fatu$ că nu ute" defini rea$ e nici una din e$e, adică nu ute" face inte$igi%i$ă !#i%i$itatea !%iectu$ui ei>, fără a ne ra!rta îndată $a c!ndiţii a$e #en#i%i$ităţii, rin ur"are a$ef!r"ei fen!"ene$!r, $a care rin ur"are ?A H1@ e$e tre%uie #ă fie $i"itate, ca $a #ingure$e $!r!%iecte, fiindcă, dacă #e în$ătură acea#tă c!ndiţie, di#are !rice #e"nificaţie, adică !rice ra!rt $a!%iect, şi nu "ai ei#tă ee"$u care #ă !ată face c!nceti%i$ ce !%iect anu"e e#te r!riu-&i#g:ndit #u% a#tfe$ de c!ncete/

(ai>> #u#, $a eunerea ta%e$u$ui categ!rii$!r, ne-a" di#en#at de definiţia fiecăreia dine$e rin fatu$ că #c!u$ n!#tru, $i"itat ec$u#i3 $a f!$!#irea $!r #intetică, nu făcea ace#te definiţiinece#are şi că nu tre%uie #ă ne eune" cu întrerinderi inuti$e $a ră#un#uri de care ute" fi#cutiţi/ Acea#ta n-a f!#t un retet, ci ! regu$ă f!arte i"!rtantă de rudenţă, de a nu cute&aîndată #ă defini" şi de a nu încerca #au #i"u$a erfecţiunea #au reci&ia în deter"inareac!ncetu$ui, c:nd ne ute" "u$ţu"i cu cutare #au cutare caracter a$ ace#tui c!ncet, fără a a3eane3!ie entru acea#ta de ! enu"erare c!"$etă a tutur!r caractere$!r, care c!n#tituie întregu$c!ncet/ Acu" #e 3ede în#ă că raţiunea ace#tei recauţii e#te şi "ai ad:ncă, anu"e că n!i nu $e-a" fi utut defini, c+iar dacă a" fi 3rut>>> dacă #e în$ătură t!ate c!ndiţii$e #en#i%i$ităţii, ?A HH@care $e caracteri&ea&ă ca c!ncete a$e unei f!$!#iri e"irice !#i%i$e, şi dacă #e iau ca c!ncete de$ucruri în genere 2rin ur"are de f!$!#ire tran#cendenta$ă6, atunci, cu ri3ire $a e$e, nu e ni"ic defăcut dec:t #ă #e c!n#idere funcţia $!gică în judecăţi ca c!ndiţie a !#i%i$ităţii $ucruri$!r în#e$e,fără a utea arăta t!tuşi c:tuşi de uţin unde şi-ar utea a3ea e$e a$icarea şi !%iectu$, rin ur"arecu" ar utea a3ea 3re! #e"nificaţie !arecare şi 3a$a%i$itate !%iecti3ă în inte$ectu$ ur, fărăajut!ru$ #en#i%i$ităţii/

'i"eni nu !ate defini c!ncetu$ de "ări"e în genere dec:t a#tfe$ "ări"ea e#tedeter"inarea unui $ucru care er"ite #ă #e c!nceaă de c:te !ri unitatea e#te curin#ă în e$/ Darace#t de c:te !ri #e %a&ea&ă e reetarea #ucce#i3ă, rin ur"are e ti" şi e #inte&a2!"!genu$ui6 în ti"/ 'u #e !ate defini rea$itatea în !!&iţie cu negaţia dec:t atunci c:ndg:ndi" un ti" 2ca an#a"%$u a$ întregii ei#tenţe6, care e#te #au $in #au 3id/ Dacă fac a%#tracţiede er"anenţă 2care e#te ! ei#tenţă în !rice ti"6, atunci entru f!r"area c!ncetu$ui de#u%#tanţă nu-"i ră":ne dec:t rere&entarea $!gică de#re #u%iect, e care cred #-! rea$i&e&,rere&ent:ndu-"i ce3a care !ate a3ea $!c ?B .1@ nu"ai ca #u%iect ?A H@ 2fără a fi redicat ace3a6/ Dar nu nu"ai că nu cun!#c c!ndiţii care #ă er"ită ace#tei rer!gati3e $!gice de a c!n3enica r!riu 3reunui $ucru, dar nici nu e de făcut ni"ic cu ea şi nu #e !ate trage din ea cea "ai

* u3inte adăugate în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure 2'!ta redactiei6/** ;ntreg ace#t aragraf, :nă $a cu3inte$e ,, /// fără ajut!ru$ #en#i%i$ităţii, nu figurea&ă în ediţia a II-a a Criticii raţiunii pure2'!ta redacţiei6/*** ;nţe$eg aici definiţia rea$ă, care nu adaugă nu"ai $a nu"e$e unui $ucru a$te cu3inte "ai c$are, ci e aceea care c!nţine în #ine! n!tă c$ară rin care obiectul 7de&initum9 !ate fi cun!#cut !ric:nd în "!d cert şi care face uti$i&a%i$ entru a$icare c!ncetu$

definit/ E$icarea rea$ă ar fi ?A HH@ deci aceea care face c$ară nu nu"ai ! n!ţiune, ci t!t!dată realitatea ei obiecti'!/Definiţii$e "ate"atice, care arată în intuiţie !%iectu$ c!nf!r" cu c!ncetu$, #unt de categ!ria din ur"ă/

123



"ică c!n#ecinţă, fiindcă rin acea#ta nu e#te deter"inat nici un !%iect entru f!$!#irea ace#tuic!ncet şi deci nici nu #e ştie dacă ace#t c!ncet #e"nifică în genera$ ce3a/ ;n ce ri3eştec!ncetu$ de cau&ă 2dacă fac a%#tracţie de ti" în care ce3a #uccede unui a$tce3a !tri3it uneiregu$i6, eu nu aş gă#i în categ!ria ură ni"ic "ai "u$t dec:t că e#te ce3a din care #e !atec!nc+ide ei#tenţa unui a$tce3a şi nu nu"ai că nu ar utea fi di#tin# între e$e cau&a şi efectu$, ci,fiindcă acea#tă !#i%i$itate de deducţie cere îndată c!ndiţii de#re care nu ştiu ni"ic, c!ncetu$

nu ar a3ea nici ! deter"inare care #ă indice cu" #e a$ică $a un !%iect !arecare/ Pretin#u$ rinciiu !rice c!ntingent are ! cau&ă #e re&intă, ce-i dret, cu de#tu$ă gra3itate, ca şi c:nd şi-ara3ea r!ria de"nitate în e$ în#uşi/ Dar dacă 3ă între% ce înţe$egeţi rin c!ntingentW şi 3!iră#undeţi a cărui n!nei#tenţă e !#i%i$ă, atunci aş d!ri #ă ştiu rin ce retindeţi #ă cun!aşteţiacea#tă !#i%i$itate a n!nei#tenţei, dacă în #eria fen!"ene$!r nu 3ă rere&entaţi ! #ucce#iune şi rin acea#ta ! ei#tenţă care #uccede n!nei#tenţei 2#au recir!c6, rin ur"are ! #c+i"%are căci a#une că n!nei#tenţa unui $ucru nu e c!ntradict!rie ?A H@ în#ea"nă a face un ae$ ?B .H@neutinci!# $a ! c!ndiţie $!gică, care e#te nece#ară fără înd!ia$ă c!ncetu$ui, dar care e#te cu t!tu$in#uficientă entru !#i%i$itatea rea$ă a#tfe$, eu !t #uri"a în g:ndire !rice #u%#tanţă ei#tentă,fără a "ă c!ntra&ice e "ine în#u"i, dar nu aş utea c!nc+ide de aici c!ntingenţa !%iecti3ă aei#tenţei ei, adică !#i%i$itatea n!nei#tenţei în #ine/ ;n ce ri3eşte c!ncetu$ c!"unităţii, e#teuş!r de înţe$e# că de!arece categ!rii$e ure a$e #u%#tanţei recu" şi ce$e a$e cau&a$ităţii nu er"it! definiţie care #ă deter"ine !%iectu$, cau&a$itatea recir!că în re$aţia #u%#tanţe$!r între e$e7commercium9 e t!t at:t de uţin caa%i$ă #ă dea ! a#tfe$ de definiţie/ 'i"eni încă nu a ututdefini !#i%i$itatea, ei#tenţa şi nece#itatea a$tfe$ dec:t rin taut!$!gie 3ădită, de c:te !ri #-acăutat #ă #e #c!ată definiţii$e $!r ec$u#i3 din inte$ectu$ ur/ ăci, i$u&ia de a #u%#titui !#i%i$itatea$!gică a conceptului 2!#i%i$itate care are $!c c:nd c!ncetu$ nu #e c!ntra&ice e e$ în#uşi6 !#i%i$ităţii tran#cendenta$e a lucrurilor 2care are $!c c:nd c!ncetu$ui îi c!re#unde un !%iect6 !ate înşe$a şi #ati#face nu"ai #irite neeeri"entate>a/

* u un cu3:nt, t!ate ace#te c!ncete nu !t fi ju#tificate rin ni"ic şi !#i%i$itatea $!r rea$ă nu !ate fi de"!n#trată, dacă #e face

a%#tracţie de !rice intuiţie #en#i%i$ă 2#ingura e care ! a3e"6 şi nu "ai ră":ne dec:t !#i%i$itatea $!gică, anu"e că c!ncetu$ ?B.@ 2ideea6 e#te !#i%i$ dar de#re care nu e 3!r%a, căci r!%$e"a c!n#tă în a şti dacă c!ncetu$ #e ra!rtea&ă $a un !%iect şi

deci dacă e$ #e"nifică ce3a/a ;n ediţia I figura ur"ăt!ru$ tet, care $i#eşte din ediţia a II-aE ce3a #traniu şi c+iar a%#urd în #ine #ă #e 3!r%ea#că de un c!ncet care tre%uie #ă ai%ă !

#e"nificaţie, dar care #ă nu fie #u#ceti%i$ă de nici ! definiţie/ Dar categ!rii$e au aici caracteru$ articu$ar că nu !t a3ea ! #e"nificare deter"inată şi ! ra!rtare $a un !%iect !arecare dec:t cuajut!ru$ condiţiei sensibile uni3er#a$e/ ?A HL@ Acea#tă c!ndiţie a f!#t în#ă în$ăturată dincateg!ria ură, fiindcă acea#ta din ur"ă nu !ate c!nţine dec:ţ funcţia $!gică de a aduce di3er#u$#u% un c!ncet/ Acea#tă funcţie, adică nu"ai f!r"a c!ncetu$ui, nu ne !ate face #ă cun!aşte" şi#ă di#tinge" $a ce !%iect #e ra!rtea&ă c!ncetu$, fiindcă #-a făcut a%#tracţie t!c"ai de c!ndiţia#en#i%i$ă #u% care în genere !%iecte !t fi ra!rtate $a ea/ A#tfe$, categ!rii$e "ai au încă ne3!ie, înafară de c!ncetu$ ur a$ inte$ectu$ui, de deter"inări ri3ind a$icarea $!r $a #en#i%i$itate în

genere 2de ! #c+e"ă6 şi fară care e$e nu #unt c!ncete rin care un !%iect e#te cun!#cut şi di#tin#de a$te$e, ci nu"ai t!t at:tea "!duri de a g:ndi un !%iect entru intuiţii !#i%i$e şi de a-i da#e"nificaţia $ui 2#u% c!ndiţii încă cerute6, duă ! funcţi!nare !arecare a inte$ectu$ui, adică de a5lde&ini e$e în#e$e nu !t fi deci definite/ Cuncţii$e $!gice a$e judecăţi$!r în genere unitate şi $ura$itate, afir"aţie şi negaţie, #u%iect şi redicat, nu !t fi definite fără a c!"ite un cerc 3ici!#,fiindcă definiţia în#ăşi ar tre%ui #ă fie ! judecată şi deci ar tre%ui #ă curindă deja acea#tă funcţie/ateg!rii$e ure nu #unt în#ă a$tce3a dec:t rere&entări a$e $ucruri$!r în genere, întruc:t di3er#u$intuiţiei $!r tre%uie g:ndit cu ajut!ru$ uneia #au a$teia din ace#te funcţii $!gice "ări"ea e#tedeter"inarea care nu !ate fi g:ndită dec:t rintr-! judecată care are cantitate ?A H0@ 7udiciumcommune9 rea$itatea - aceea care nu !ate fi g:ndită dec:t rintr-! judecată afir"ati3ă #u%#tanţa- ceea ce, în ra!rt cu intuiţia, tre%uie #ă fie #u%iectu$ u$ti" a$ tutur!r ce$!r$a$te deter"inări/

Ră":ne în#ă cu t!tu$ indeter"inat ce fe$ de $ucruri #unt ace$ea cu ri3ire $a care tre%uie #ă ne#er3i" de acea#tă funcţie "ai cur:nd dec:t de a$ta rin ur"are, fără c!ndiţia intuiţiei #en#i%i$e,124



?B .@ De aici re&u$tă că inc!nte#ta%i$ c!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui nu !t a3eaniciodat! ! a$icare transcendental!, ci totdeauna nu"ai ! a$icare empiric! şi că nu"ai cu ri3ire $a c!ndiţii$e genera$e a$e unei eerienţe !#i%i$e rinciii$e inte$ectu$ui ur !t fira!rtate $a !%iecte a$e #i"ţuri$!r, dar nici!dată $a $ucruri în genere 2fără a $ua în c!n#iderare"!du$ cu" $e ute" intui6/

Ana$itica tran#cendenta$ă are deci ace#t re&u$tat i"!rtant de a arăta că inte$ectu$ nu !ate

face a priori nici!dată "ai "u$t dec:t #ă anticie&e f!r"a unei eerienţe !#i%i$e în genere şi că,fiindcă ceea ce nu e#te fen!"en nu !ate fi !%iect a$ eerienţei, e$ nu !ate deăşi nici!dată$i"ite$e #en#i%i$ităţii, nu"ai în interi!ru$ căr!ra ne #unt date ?A H=@ !%iecte/ Princiii$e $ui #untnu"ai rinciii a$e eunerii fen!"ene$!r, şi nu"e$e ":ndru a$ unei !nt!$!gii care retinde #ădea într-! d!ctrină #i#te"atică cun!aşteri #intetice a priori de#re $ucruri în genere 2de ee"$u, rinciiu$ cau&a$ităţii6 tre%uie #ă facă $!c tit$u$ui "!de#t a$ unei #i"$e ana$itici a inte$ectu$ui ur/

?B .@ 4:ndirea e#te acţiunea de a ra!rta ! intuiţie dată $a un !%iect/ Dacă naturaace#tei intuiţii nu e dată în nici un fe$, !%iectu$ e nu"ai tran#cendenta$, şi c!ncetu$ inte$ectu$uinu are a$tă f!$!#ire dec:t una tran#cendenta$ă, adică e$ nu eri"ă dec:t unitatea g:ndirii unuidi3er# în genere/ u ajut!ru$ unei categ!rii ure, în care #e face a%#tracţie de !rice c!ndiţie aintuiţiei #en#i%i$e, ca #ingura care ne e#te !#i%i$ă, nu e#te deter"inat deci nici un !%iect, ci e#teeri"ată nu"ai g:ndirea unui !%iect în genere duă diferite "!duri/ Pentru f!$!#irea unuic!ncet "ai e ne3!ie de ! funcţie ajudecăţii, rin care un !%iect îi e#te #u%#u"at, rin ur"are dec!ndiţia ce$ uţin f!r"a$ă #u% care !ate fi dat ce3a în intuiţie/ Dacă $i#eşte acea#tă c!ndiţie a judecăţii 2#c+e"a6, !rice #u%#u"are di#are, căci ni"ic nu "ai e#te dat care #ă !ată fi #u%#u"atc!ncetu$ui/ C!$!#irea nu"ai tran#cendenta$ă a categ!rii$!r nu e#te deci în rea$itate ! f!$!#ire şinu are un !%iect deter"inat #au "ăcar deter"ina%i$ în ce ri3eşte f!r"a/ De aici ur"ea&ă cănu"ai categ!ria ură nu e#te ?A H8@ #uficientă entru a f!r"a un rinciiu #intetic a priori, şi că rinciii$e inte$ectu$ui ur nu au dec:t f!$!#ire e"irică, dar nici!dată una tran#cendenta$ă, iar cădinc!$! de c:"u$ eerienţei !#i%i$e nu !t ei#ta nicăieri ?B .L@ rinciii #intetice a priori/

E deci rudent #ă ne eri"ă" a#tfe$ categ!rii$e ure, fără c!ndiţii$e f!r"a$e a$e#en#i%i$ităţii, au nu"ai ! #e"nificaţie tran#cendenta$ă, dar nu au f!$!#ire tran#cendenta$ă, fiindcă! a#e"enea f!$!#ire e#te i"!#i%i$ă în #ine, întruc:t #unt $i#ite de t!ate c!ndiţii$e 3reunei f!$!#iri2în judecăţi6, adică de c!ndiţii$e f!r"a$e a$e #u%!rd!nării 3reunui retin# !%iect #u% ace#tec!ncete/ u" 2ca #i"$e categ!rii ure6 nu tre%uie #ă ai%ă a$icare e"irică şi nu !t a3eaf!$!#ire tran#cendenta$ă, e$e nu au nici ! f!$!#ire, dacă $e i&!$ă" de !rice #en#i%i$itate, adică nu !t fi a$icate $a nici un retin# !%iect di"!tri3ă, e$e nu #unt dec:t f!r"a ură a f!$!#iriiinte$ectu$ui cu ri3ire $a !%iecte în genere şi $a g:ndire, fără t!tuşi #ă ute" g:ndi #au deter"inanu"ai cu ajut!ru$ $!r 3reun !%iect/

125



T!tuşi8 e#te aici în f!nd ! i$u&ie greu de e3itat/ ateg!rii$e nu #e înte"eia&ă, în ce ri3eşte!riginea $!r, e #en#i%i$itate, ca &ormele intuiţiei, #aţiu$ şi ti"u$ e$e ar deci #ă er"ită !a$icare care #ă #e întindă dinc!$! de !rice !%iecte a$e #i"ţuri$!r/ Dar, $a r:ndu$ $!r, e$e nu #untdec:t &orme ale g%ndirii, care c!nţin nu"ai facu$tatea $!gică de a uni ?B .0@ a priori într-!c!nştiinţă datu$ di3er# din intuiţie, şi de aceea, dacă $e $uă" intuiţia, #ingura !#i%i$ă entru n!i,e$e !t a3ea şi "ai uţină #e"nificaţie dec:t ace$e f!r"e #en#i%i$e ure, rin care t!tuşi ce$ uţin

e dat un !%iect, e c:nd un "!d de unire a di3er#u$ui, r!riu inte$ectu$ui n!#tru, nu în#ea"năni"ic, dacă nu #e adaugă acea intuiţie, #ingura în care di3er#u$ !ate fi dat/ T!tuşi, c:nddenu"i" anu"ite !%iecte, ca fen!"ene 7phaenomena9, entităţi #en#i%i$e, di#ting:nd "!du$ cu"$e intui" de natura $!r în #ine, în c!ncetu$ n!#tru e#te curin#ă ideea de a $e !une ace#t!rfen!"ene, #au t!c"ai ace#te !%iecte ri3ite din unctu$ de 3edere a$ ace#tei naturi în#ăşi, deşi nu$e intui" în ea, #au şi a$te $ucruri !#i%i$e, care nu #unt de$!c !%iecte a$e #i"ţuri$!r n!a#tre ecare $e c!n#ideră" ca !%iecte g:ndite nu"ai de inte$ect şi $e nu"i" entităţi inte$igi%i$e7noumena9/ *e une r!%$e"a, dacă c!ncete$e n!a#tre ure a$e inte$ectu$ui nu au #e"nificaţie cu ri3ire $a ace#te !%iecte din ur"ă şi dacă nu ar utea fi un "!d de cun!aştere a $!r/ Dar c+iar de $a înceut aare aici un ec+i3!c care !ate ri$ejui ! "are er!are fiindcăinte$ectu$, nu"ind fen!"en un !%iect c!n#iderat #u% un anu"it ra!rt, îşi face în ace$aşi ti", înafară de ace#t ra!rt, încă ! rere&entare de#re un obiect "n sine şi îşi rere&intă deci că şi-ar utea face şi concepte de#re un a#tfe$ de !%iect, şi, fiindcă ?B .=@ inte$ectu$ nu r!cură a$tec!ncete dec:t categ!rii$e, !%iectu$ tre%uie #ă !ată fi g:ndit, ce$ uţin în #e"nificaţia din ur"ă,cu ajut!ru$ ace#t!r c!ncete ure a$e inte$ectu$ui a#tfe$, e$ e#te #edu# #ă ia c!ncetu$ cu t!tu$indeterminat de#re ! ei#tenţă a inte$ectu$ui, c!n#iderată ca ce3a în genere în afara #en#i%i$ităţiin!a#tre dret un c!ncet determinat de#re ! ei#tenţă e care a" utea-! cun!aşte într-un "!d!arecare cu ajut!ru$ inte$ectu$ui/

Dacă rin n!u"en înţe$ege" un $ucru "ntruc%t nu e obiect al intuiţiei noastre sensibile,fiindcă face" a%#tracţie de "!du$ n!#tru de a-$ intui, atunci ace#t $ucru e#te un n!u"en în #en#negati'/ Iar dacă înţe$ege" rin e$ un obiect a$ unei intuiţii nonsensibile, atunci ad"ite" un "!d articu$ar de intuiţie, anu"e intuiţia inte$ectua$ă, care în#ă nu e a$ n!#tru şi a cărui !#i%i$itatenici nu ! ute" #e#i&a ace#ta ar fi n!u"enu$ în #en# po#iti'/

Te!ria de#re #en#i%i$itate e#te t!t!dată te!ria de#re n!u"ene în înţe$e# negati3, adicăde#re $ucruri e care inte$ectu$ tre%uie #ă şi $e g:ndea#că, indeendent de acea#tă re$aţie, cu"!du$ n!#tru de intuiţie, rin ur"are nu nu"ai ca fen!"ene, ci ca $ucruri în #ine, dar înţe$eg:ndîn ace$aşi ti" că în acea#tă a%#tracţie e$ nu #e !ate f!$!#i de categ!rii$e $ui din ace#t unct de3edere, ?B .8@ fiindcă ace#tea nu au #en# dec:t în ra!rt cu unitatea intuiţii$!r în #aţiu şi ti",şi nu !t deter"ina a priori acea#tă unitate în#ăşi cu ajut!ru$ c!ncete$!r genera$e de $egăturănu"ai din cau&a #i"$ei idea$ităţi a #aţiu$ui şi ti"u$ui/ Ac!$! unde nu #e !ate înt:$ni acea#tăunitate de ti", deci $a n!u"en, ac!$! încetea&ă t!ta$ întreaga f!$!#ire, %a c+iar !rice #e"nificaţiea categ!rii$!r căci în#ăşi !#i%i$itatea $ucruri$!r, care tre%uie #ă c!re#undă categ!rii$!r, nu #e$a#ă #e#i&ată în acea#tă ri3inţă nu !t #ă "ă refer dec:t $a ce$e ce a" eu# $a înceutu$ n!teigenera$e a cait!$u$ui recedent/ P!#i%i$itatea unui $ucru nu !ate fi d!3edită nici!dată nu"ai rin fatu$ că c!ncetu$ de#re e$ nu e c!ntradict!riu, ci nu"ai rin aceea că î$ #rijini" e !intuiţie care-i c!re#unde/ Dacă deci a" 3rea #ă a$ică" categ!rii$e $a !%iecte care nu #untc!n#iderate ca fen!"ene, ar tre%ui #ă une" $a %a&ă a$tă intuiţie dec:t e cea #en#i%i$ă, şi atunci!%iectu$ ar fi un n!u"en în sens po#iti'/ Dar fiindcă ! a#e"enea intuiţie, anu"e inte$ectua$ă, #eaf$ă a%#!$ut în afara facu$tăţii n!a#tre de cun!aştere, atunci nici f!$!#irea categ!rii$!r nu !atedeăşi în nici un fe$ $i"ite$e !%iecte$!r eerienţei #e !ate ca ei#tenţe$!r #i"ţuri$!r #ă $ec!re#undă fără înd!ia$ă ei#tenţe a$e inte$ectu$ui, ?B .9@ %a c+iar !t ei#ta ei#tenţeinte$igi%i$e, cu care facu$tatea n!a#tră de intuire #en#i%i$ă #ă nu ai%ă nici un ra!rt, dar c!ncete$en!a#tre inte$ectua$e, ca #i"$e f!r"e de g:ndire entru intuiţia n!a#tră #en#i%i$ă, nu $i #e !ta$ica c:tuşi de uţin, deci ceea ce nu"i" n!u"en nu tre%uie #ă fie înţe$e# ca atare dec:t în #en#negati'/

Dacă în$ătur dintr-! cun!aştere e"irică !rice g:ndire 2rin categ!rii6, nu ră":ne nici !126



cun!aştere a 3reunui !%iect căci rin #i"$ă intuiţie nu e#te g:ndit a%#!$ut ni"ic, şi fatu$ căacea#tă afectare a #en#i%i$ităţii are $!c în "ine nu c!n#tituie un ra!rt a$ unei a#tfe$ derere&entări cu un !%iect !arecare/ Dar dacă, di"!tri3ă, #uri" !rice intuiţie, ?A HL@ "airă":ne t!tuşi f!r"a g:ndirii, adică "!du$ de a atri%ui un !%iect di3er#u$ui unei intuiţii !#i%i$e/ateg!rii$e #e întind deci "ai dearte dec:t intuiţia #en#i%i$ă, fiindcă e$e g:nde#c !%iecte îngenere, fără a "ai ţine #ea"ă de "!du$ articu$ar 2a$ #en#i%i$ităţii6 în care !t fi date/ Dar e$e nu

deter"ină rin acea#ta ! "ai "are #feră de !%iecte, entru că nu #e !ate ad"ite că a#tfe$ de!%iecte !t fi date, fără a #e re#uune ca !#i%i$ un a$t "!d de intuiţie dec:t ce$ #en#i%i$, dar entru care nu #unte" de$!c aut!ri&aţi/

?B 1.@ 'u"e#c r!%$e"atic un c!ncet care nu curinde nici ! c!ntradicţie şi care, ca$i"itare de c!ncete date, #tă în $egătură cu a$te cun!ştinţe, dar a cărui rea$itate !%iecti3ă nu !atefi cun!#cută în nici un fe$/ !ncetu$ de noumen, adică de $ucru care #ă nu fie g:ndit ca !%iect a$#i"ţuri$!r, ci ca un $ucru în #ine 2ec$u#i3 de inte$ectu$ ur6, nu e de$!c c!ntradict!riu, căci nu #e !ate afir"a de#re #en#i%i$itate că e#te #inguru$ "!d !#i%i$ a$ intuiţiei/ A!i ace#t c!ncet e#tenece#ar entru a nu etinde intuiţia a#ura $ucruri$!r în #ine şi deci entru a $i"ita 3a$a%i$itatea!%iecti3ă a cun!aşterii #en#i%i$e 2căci ce$e$a$te, ?A HLL@ :nă $a care ea nu ajunge, #e nu"e#cn!u"ene t!c"ai entru a arăta a#tfe$ că ace#t fe$ de cun!aşteri nu-şi !t etinde d!"eniu$ a#uraa t!t ce g:ndeşte inte$ectu$6/ Dar, în definiti3, !#i%i$itatea un!r a#tfe$ de n!u"ene nu e#te de$!c#e#i&a%i$ă şi, dinc!$! de #fera fen!"ene$!r, e#te 2entru n!i6 ! întindere 3idă, adică a3e" uninte$ect care problematic #e întinde "ai dearte dec:t acea#tă #feră, dar nu a3e" ! intuiţie, %ac+iar nici "ăcar un c!ncet de#re ! intuiţie !#i%i$ă, rin care #ă ne !ată fi date !%iectedinafara c:"u$ui #en#i%i$ităţii şi inte$ectu$ #ă !ată fi f!$!#it asertoric, dinc!$! de #en#i%i$itate/!ncetu$ de n!u"en nu e#te deci dec:t un concept5limit!, ?B 11@ "enit #ă re#tr:ngă retenţii$e#en#i%i$ităţii, şi nu are dec:t ! f!$!#ire negati3ă/ Dar e$ nu e#te t!tuşi nă#c!cit ar%itrar, ci #tă în$egătură cu $i"itarea #en#i%i$ităţii, fără a utea #ta%i$i t!tuşi ce3a !&iti3 în afara #ferei ei/ ;"ărţirea !%iecte$!r în &enomene şi noumene şi a $u"ii într-! $u"e a #i"ţuri$!r şi una ainte$ectu$ui nu !ate fi deci ad"i#ă de$!c 2în #en# !&iti36, deşi c!ncete$e ad"it fără înd!ia$ăî"ărţirea $!r în #en#i%i$e şi inte$ectua$e căci ce$!r din ur"ă nu $i #e !t atri%ui nici un !%iect şie$e nu !ate fi deci re&entate ca !%iecti3 3a$a%i$e/ :nd ne îndeărtă" de #i"ţuri, cu" #ă face"c!nceti%i$ că "ai #e"nifică ce3a categ!rii$e n!a#tre ?A HL0@ 2care ar fi #ingure$e c!ncete ceră":n entru n!u"ene6, căci entru ra!rtu$ $!r cu 3reun !%iect !arecare tre%uie #ă fie dat ce3a"ai "u$t dec:t nu"ai unitatea g:ndirii, adică, în afară de acea#ta, ! intuiţie !#i%i$ă $a carecateg!rii$e #ă !ată fi a$icateW !ncetu$ unui n!u"en, $uat nu"ai r!%$e"atic, ră":ne cu t!ateace#tea nu nu"ai ad"i#i%i$, ci şi ine3ita%i$ ca un c!ncet care une $i"ite #en#i%i$ităţii/ Daratunci n!u"enu$ nu "ai e#te un obiect inteligibil articu$ar entru inte$ectu$ n!#tru, ci un inte$ectcăruia i-ar aarţine ar fi e$ în#uşi ! r!%$e"ă, anu"e de a cun!aşte !%iectu$ $ui, nu di#cur#i3, cuajut!ru$ categ!rii$!r, ?B 1H@ ci intuiti3, într-! intuiţie n!n#en#i%i$ă, de#re !#i%i$itatea căruia n!inu ne ute" face nici cea "ai neîn#e"nată rere&entare/ Inte$ectu$ n!#tru d!%:ndeşte deci înace#t "!d ! eten#iune negati3ă, adică e$ nu e $i"itat de #en#i%i$itate, ci, di"!tri3ă, ! $i"itea&ă e acea#ta rin fatu$ că nu"eşte noumena $ucruri$e în #ine 2nu c!n#iderate ca fen!"ene6/ Dar e$îşi une îndată #ie în#uşi $i"ite, care-$ î"iedică #ă $e cun!a#că cu ajut!ru$ categ!rii$!r, rinur"are #ă nu $e g:ndea#că dec:t #u% nu"e$e unui ce3a necun!#cut/

127



4ă#e#c t!tuşi în #crieri$e "!derni$!r ! f!$!#ire cu t!tu$ diferită a ere#ii$!r de $u"e

128



#en#i%i$ă şi $u"e inte$igi%i$ă>, într-un #en# cu t!tu$ diferit de #en#u$ ce$!r 3ec+i, ?A HL=@ care fărăînd!ia$ă nu re&intă nici ! dificu$tate, dar în care nu #e gă#eşte dec:t 3!r%ărie g!a$ă/ Duă ace#t#en#, un!ra $e-a $ăcut #ă nu"ea#că an#a"%$u$ fen!"ene$!r, întruc:t e intuit, $u"ea #i"ţuri$!r, iarîntruc:t în$ănţuirea $!r e#te g:ndită duă $egi uni3er#a$e a$e inte$ectu$ui, ?B 1@ $u"eainte$ectu$ui/ A#tr!n!"ia te!retică, care eune #i"$a !%#er3aţie a ceru$ui în#te$at, ar rere&enta e cea dint:i, e c:nd a#tr!n!"ia c!nte"$ati3ă 2e$icată, de ee"$u, duă #i#te"u$

c!ernican #au c+iar duă $egi$e gra3itaţiei $ui 'eKt!n6 ar rere&enta e cea de-a d!ua, adică !$u"e inte$igi%i$ă/ Dar ! a#tfe$ de ră#tă$"ăcire de ter"eni nu e#te dec:t un #u%terfugiu #!fi#tic entru a #e e#c+i3a unei r!%$e"e difici$e, #c+i"%:ndu-i #en#u$ duă %unu$ $ac/ u ri3ire $afen!"ene, #e !t f!$!#i fără înd!ia$ă inte$ectu$ şi raţiunea dar #e une între%area dacă ace#tea"ai au 3re! f!$!#ire c:nd !%iectu$ nu e fen!"en 2ci noumen6, şi în ace#t #en# e#te $uat, c:nd eg:ndit în #ine, nu"ai ca inte$igi%i$, adică ca dat nu"ai inte$ectu$ui şi de$!c #i"ţuri$!r/ *e unedeci între%area dacă în afară de acea f!$!#ire e"irică a inte$ectu$ui 2c+iar în rere&entareaneKt!niană a $u"ii6 "ai e !#i%i$ă una tran#cendenta$ă, care #ă #e ra!rte&e $a n!u"en ca $a un!%iect, între%are $a care n!i a" ră#un# negati3/

?A HL8@ :nd #une" deci că #i"ţuri$e ne rere&intă $ucruri$e aşa cu" aar, iar inte$ectu$aşa cu" #unt, ere#ia din ur"ă tre%uie $uată nu în #en# tran#cendenta$, ci nu"ai în #en# e"iric,anu"e cu" tre%uie ?B 1@ rere&entate ca !%iecte a$e eerienţei în în$ănţuirea uni3er#a$ă afen!"ene$!r şi nu duă ceea ce !t fi e$e indeendent de re$aţia cu eerienţa !#i%i$ă şi rinur"are cu #i"ţuri$e în genere, deci ca !%iecte a$e inte$ectu$ui ur/ ăci acea#ta ne 3a ră":net!tdeauna necun!#cută, %a c+iar ne ră":ne necun!#cută, dacă ! a#tfe$ de cun!ştinţătran#cendenta$ă 2etra!rdinară6 e !#i%i$ă 3re!dată, ce$ uţin ca ! cun!ştinţă care #ă fie #uu#ăcateg!rii$!r n!a#tre !%işnuite/ 'u"ai unindu5se, intelectul $i sensibilitatea !t deter"ina în n!i!%iecte/ Dacă $e #eară", a3e" intuiţii fără c!ncete #au c!ncete fără intuiţii, iar în a"%e$eca&uri rere&entări e care nu $e ute" ra!rta $a nici un !%iect deter"inat/

Dacă, duă t!ate ace#te $ă"uriri, cine3a "ai e&ită #ă renunţe $a f!$!#irea urtran#cendenta$ă a categ!rii$!r, #ă încerce a #e #er3i de e$e într-! afir"aţie #intetică !arecare/ ăci! afir"aţie ana$itică nu duce inte$ectu$ "ai dearte, şi fiindcă inte$ectu$ nu e#te !cuat dec:t cuceea ce e g:ndit deja în c!ncet, e$ $a#ă ne+!tăr:tă c+e#tiunea de a şti dacă ace#t c!ncet în #ine#e ra!rtea&ă $a !%iecte #au dacă #e"nifică nu"ai unitatea ?A HL9@ g:ndirii în genere 2care facecu t!tu$ a%#tracţie de "!du$ cu" un !%iect !ate fi dat6 $ui îi e#te #uficient #ă ştie ceea ce #e af$ăîn c!ncetu$ $ui, îi e#te indiferent #ă ştie $a ce #e !ate ra!rta c!ncetu$ în#uşi/ *ă încerce deci cu?B 1L@ 3reun rinciiu #intetic şi retin# tran#cendenta$, ca de ee"$u t!t ce e#te ei#tă ca#u%#tanţă #au ca ! deter"inare inerentă a #u%#tanţei #au !rice c!ntingent ei#tă ca efect a$ unuia$t $ucru, anu"e a$ cau&ei $ui etc/ ;ntre% de unde are #ă ia e$ ace#te judecăţi #intetice, de!arecec!ncete$e tre%uie #ă fie 3a$a%i$e nu rin ra!rtare $a ! eerienţă !#i%i$ă, ci entru $ucruri în#ine 7noumene9W Unde e aici ce$ de-a$ trei$ea ter"en, e care-$ rec$a"ă t!tdeauna ! judecată#intetică, entru a $ega î"reună, în ace$aşi c!ncet, $ucruri care nu au nici ! înrudire $!gică2ana$itică6W E$ nu 3a d!3edi nicic:nd judecata $ui, %a c+iar "ai "u$t, nici nu 3a utea ju#tifica"ăcar !#i%i$itatea unei a#tfe$ de afir"aţii ure, fără a recurge $a f!$!#irea e"irică a inte$ectu$uişi a#tfe$ fără a renunţa cu t!tu$ $a judecata ură şi indeendentă de #i"ţuri/ A#tfe$, c!ncetu$ de!%iecte ure, nu"ai inte$igi%i$e, e#te cu t!tu$ 3id de t!ate rinciii$e a$icării $!r, fiindcă nu #e !ate i"agina cu" !t fi date ace#te !%iecte, şi ideea r!%$e"atică, care $e $a#ă t!tuşi un $!cde#c+i#, nu #er3eşte dec:t ca un #aţiu 3id entru a $i"ita rinciii$e e"irice, ?A H0.@ fără t!tuşia c!nţine în #ine #au a indica 3reun a$t !%iect a$ cun!aşterii în afara #ferei ace#t!ra din ur"ă/

?B 10@ A+en$ce

/ES8:E 40FI;*DI4 C*CE8BED*: :EFDECMIEI C4:E :E<LDBN /I C*FL/4:E4 F*D*SI:II E08I:ICE 4

IBEDECBLDLI CL F*D*SI:E4 DLI B:4SCE/EB4DN 129



:e&lecţia 7re&lectio9 nu are a face cu !%iecte$e în#e$e, entru a d!%:ndi direct din e$ec!ncete, ci e#te #tarea #i"ţirii în care n!i ne regăti" "ai înt:i entru a de#c!eri c!ndiţii$e#u%iecti3e în care ute" ajunge $a c!ncete/ Ea e#te c!nştiinţa ra!rtu$ui rere&entări$!r date cudiferite$e n!a#tre i&3!are de cun!aştere, c!nştiinţă rin care, nu"ai, !ate fi deter"inată re$aţiadintre e$e/ Pri"a între%are, care #e une anteri!r !ricărui #tudiu a$ rere&entări$!r n!a#tre, e#te

acea#ta cărei facu$tăţi de cun!aştere îi aarţin t!ate rere&entări$e n!a#treW *unt e$e $egate #auc!"arate de inte$ect #au de #i"ţuriW (u$te judecăţi #unt ad"i#e din !%işnuinţă #au #unt $egate rin înc$inare dar, fiindcă nu $e recedă nici ! ref$ecţie #au ce$ uţin nu $e ur"ea&ă ?A H01@ entru a $e critica, e$e #unt c!n#iderate ca judecăţi care-şi au !riginea în inte$ect/ 'u t!ate judecăţi$e au ne3!ie de ! e6aminare, adică de ! atenţie îndretată #re rinciii$e ade3ăru$uicăci, dacă #unt ne"ij$!cit ?B 1=@ certe, de ee"$u, între d!uă uncte nu !ate fi dec:t ! $iniedreată, nu #e "ai !ate indica un criteriu "ai i"ediat a$ ade3ăru$ui dec:t ace$a e care î$eri"ă e$e în#e$e/ Dar t!ate judecăţi$e, %a c+iar t!ate c!"araţii$e au ne3!ie de ! re&lecţie, adicăde a di#tinge facu$tatea de cun!aştere căreia îi aarţin c!ncete$e date/ 'u"e#c re&lecţietranscendental! acţiunea rin care ţin î"reună c!"araţia rere&entări$!r în genere cufacu$tatea de cun!aştere, în care ea are $!c şi rin care di#ting dacă e$e #unt c!"arate între e$e caaarţin:nd inte$ectu$ui ur #au intuiţiei #en#i%i$e/ Iar ra!rtu$ în care c!ncete$e !t fi $egate întree$e într-! #tare de #i"ţire #unt ace$ea de identitate şi de di'ersitate, de concordanţ! şi dediscordanţ!, de intern şi de e6tern, în #f:rşit, de determinabil şi de determinare 2"aterie şif!r"ă6/ Deter"inarea eactă a ace#tui ra!rt #e %a&ea&ă e r!%$e"a de a şti în ce facu$tate decun!aştere #e $eagă e$e #u%iecti3 între e$e, dacă #e $eagă în #en#i%i$itate #au în inte$ect/ ăcide!#e%irea dintre ace#te facu$tăţi deter"ină ! "are diferenţă în "!du$ cu" tre%uie #ă g:ndi"c!ncete$e/

?A H0H@ A#tfe$, entru a enunţa judecăţi !%iecti3e, c!"ară" c!ncete$e cu ri3ire $aidentitate 2a "ai "u$t!r rere&entări #u% un #ingur c!ncet6 în #c!u$ de a face udec!ţiuni'ersale, #au $a di3er#itatea ace#t!r rere&entări entru r!ducerea ?B 18@ de udec!ţi particulare, $a c!nc!rdanţă, din care !t re&u$ta judecăţi a&irmati'e, şi $a di#c!rdanţă, din care !tre&u$ta judecăţi negati'e etc/ Din acea#tă cau&ă ar tre%ui, are-#e, #ă nu"i" c!ncete$e a"intitec!ncete de c!"araţie 7conceptus comparationis9/ Dar cu", c:nd nu e 3!r%a de f!r"a $!gică, cide c!nţinutu$ c!ncete$!r, adică de r!%$e"a de a şti dacă $ucruri$e în#e$e #unt identice #audi3er#e, c!nc!rdante #au di#c!rdante etc/, $ucruri$e !t a3ea un du%$u ra!rt cu facu$tatea n!a#trăde cun!aştere, anu"e cu #en#i%i$itatea şi cu inte$ectu$, iar "!du$ cum tre%uie #ă #e $ege între e$edeinde de $!cu$ "n care e$e #e $eagă, atunci nu"ai ref$ecţia tran#cendenta$ă, adică ra!rtu$rere&entări$!r date în unu$ #au ce$ă$a$t "!d de cun!aştere, 3a utea deter"ina ra!rtu$ dintre e$eşi r!%$e"a de a şti dacă $ucruri$e #unt identice #au di3er#e, c!nc!rdante #au di#c!rdante etc/, nu3a utea fi deci#ă i"ediat din c!ncete$e în#e$e cu ajut!ru$ unei #i"$e c!"araţii 7comparatio9,ci în ri"u$ r:nd rin di#tingerea "!du$ui de cun!aştere căruia îi aarţin cu ajut!ru$ unei ref$ecţiitran#cendenta$e 7re&lectio9 #-ar utea deci, fără înd!ia$ă, #une că re&lecţia logic! e#te ! #i"$ăc!"araţie, căci în ea #e face t!ta$ a%#tracţie de facu$tatea de cun!aştere ?A H0@ căreia-i aarţinrere&entări$e date, şi e$e tre%uie c!n#iderate deci ca !"!gene ?B 19@ în ce ri3eşte #ediu$ $!r în#i"ţire dar re&lecţia transcendental! 2care #e ra!rtea&ă $a !%iecte$e în#e$e6 c!nţine rinciiu$ !#i%i$ităţii c!"araţiei !%iecti3e a rere&entări$!r între e$e şi e#te deci f!arte diferită de cea dinur"ă, fiindcă facu$tatea de cun!aştere căreia e$e îi aarţin nu e#te aceeaşi/ Acea#tă ref$ecţietran#cendenta$ă e ! dat!rie de care ni"eni nu #e !ate di#en#a, dacă 3rea #ă judece a priori ce3ade#re $ucruri/ 'e 3!" !cua acu" de ea şi 3!" #c!ate de aici ea nu uţină $u"ină entrudeter"inarea funcţiei r!rii a inte$ectu$ui/

I. Identitate $i di'ersitate/ :nd un !%iect ni #e re&intă de "ai "u$te !ri, dar de fiecaredată cu ace$eaşi deter"inări interne 7?ualitas et ?uantitas9, e$ e#te, dacă e c!n#iderat ca !%iect a$inte$ectu$ui ur, t!tdeauna ace$aşi şi nu "ai "u$te, ci nu"ai un $ucru 7numerica identitas9 dardacă e#te fen!"en, atunci nu e de$!c 3!r%a de c!"araţia c!ncete$!r, ci !ric:t de identic ar

utea #ă fie t!tu$ #u% ace#t ra!rt, t!tuşi di3er#itatea $!curi$!r e care $e !cuă fen!"enu$ în130



ace$aşi ti" e#te un rinciiu #uficient a$ di'ersit!ţiţi numerice a !%iectu$ui 2#i"ţuri$!r6 în#uşi/A#tfe$, $a d!uă icături de aă #e !ate face t!ta$ a%#tracţie de !rice di3er#itate internă 2a ?A H0@ca$ităţii şi cantităţii6 şi e#te #uficient ca e$e #ă fie intuite în di3er#e $!curi în ace$aşi ti" entru a$e c!n#idera nu"eric ?B H.@ diferite/ ei%ni& $ua fen!"ene$e dret $ucruri în #ine, rin ur"aredret intelligibilia, adică dret !%iecte a$e inte$ectu$ui ur 2deşi, din cau&a caracteru$ui c!nfu& a$rere&entări$!r $!r, e$ $e-a dat nu"e$e de fen!"ene6, şi rinciiu$ #ău, a$ indi#cerna%i$e$!r

7principium identitatis indiscernibilium9, nu utea fi c!nte#tat dar fiindcă e$e #unt !%iecte a$e#en#i%i$ităţii şi fiindcă inte$ectu$, cu ri3ire $a e$e, nu are f!$!#ire ură, ci nu"ai una e"irică, $ura$itatea şi di3er#itatea nu"erică #unt date deja de #aţiu$ în#uşi, ca c!ndiţie a fen!"ene$!reterne/ ăci ! arte a #aţiu$ui, deşi t!ta$ a#e"ănăt!are şi ega$ă cu a$ta, e#te t!tuşi în afara ei şit!c"ai rin acea#ta ea e#te ! arte di#tinctă de cea dint:i, care i #e adaugă entru a c!n#titui un#aţiu "ai "are şi ace#t $ucru tre%uie #ă fie 3a$a%i$ de#re t!t ce e#te în ace$aşi ti" în diferite$e$!curi a$e #aţiu$ui, !ric:t ar utea fi de a#e"ănăt!r şi de ega$/

. Concordanţ! $i discordanţ!/ :nd rea$itatea nu e#te rere&entată dec:t de inte$ectu$ ur7realitas noumenon9, atunci între ?B H1@ rea$ităţi nu #e !ate g:ndi nici ! di#c!rdanţă, adică una#tfe$ de ra!rt înc:t, dacă #unt ?A H0L@ unite într-un ace$aşi #u%iect, e$e îşi anu$ea&ă recir!cc!n#ecinţe$e şi < Z ./ Di"!tri3ă, rea$u$ în fen!"en 7realitas phaenomenon6 !ate fi de#igurîn !!&iţie cu e$ în#uşi şi, dacă "ai "u$ţi rea$i #unt reuniţi în ace$aşi #u%iect, unu$ !ate ani+i$a,t!ta$ #au în arte, e&ectul altuia cu" e ca&u$ cu d!uă f!rţe "!trice acţi!n:nd e aceeaşi $iniedreată, întruc:t atrag şi î"ing un unct în direcţie !u#ă #au şi cu ! $ăcere carec!ntra%a$an#ea&ă durerea/

P. Internul $i e6ternul / ;ntr-un !%iect a$ inte$ectu$ui ur nu e#te intern dec:t ceea ce nu arenici ! re$aţie de ei#tenţă cu ce3a diferit de e$/ Di"!tri3ă, deter"inări$e interne a$e unei sclbstantia phaenomenon în #aţiu nu #unt dec:t ra!rturi, şi #u%#tanţa în#ăşi nu e#te dec:t unan#a"%$u de ure re$aţii/ 'u cun!aşte" #u%#tanţa în #aţiu dec:t rin f!rţe$e care acţi!nea&ă îne$, fie entru a atrage a$te f!rţe, fie entru a $e î"iedica #ă ătrundă în e$ 2reu$#ie şii"enetra%i$itate6 nu cun!aşte" a$te r!rietăţi care #ă c!n#tituie c!ncetu$ de #u%#tanţă careaare în #aţiu şi e care ! nu"i" "aterie/ a !%iect a$ inte$ectu$ui ur, !rice #u%#tanţă tre%uie #ăai%ă, di"!tri3ă, deter"inări interne şi f!rţe care #e ra!rtea&ă $a rea$itatea internă/ Dar ceaccidente interne !t eu c!ncee, dacă nu e ace$ea e care ?A H00@ "i $e !feră #i"ţu$ "euintern, adică ceea ce e#te în ea în#ăşi ! g%ndire #au e#te ana$!g cu acea#ta/ De aceea, ei%ni&făcea din t!ate #u%#tanţe$e, ?B HH@ fiindcă e$ şi $e rere&enta ca n!u"ena, şi c+iar din e$e"ente$e"ateriei, duă ce $e retră#e#e rin g:ndire t!t ce !ate #e"nifica re$aţie eternă, rin ur"are şicompositia, #i"$e #u%iecte în&e#trate cu facu$tăţi de rere&entare, cu un cu3:nt "!nade/

Q. 0aterie $i &orm!/ *unt d!uă c!ncete care #er3e#c de %a&ă !ricărei a$te ref$ecţii, at:t dein#eara%i$ #unt $egate cu !rice f!$!#ire a inte$ectu$ui/ Pri"u$ #e"nifică deter"ina%i$u$ în genere,ce$ de-a$ d!i$ea deter"inarea $ui 2a"%e$e în #en# tran#cendenta$, entru că #e face a%#tracţie de!rice di3er#itate a ceea ce e dat şi de "!du$ cu" e deter"inat6/ !gicienii nu"eau e 3re"uri"aterie genera$u$, iar f!r"ă, diferenţa #ecifică/ ;n !rice judecată #e !ate nu"i "aterie $!gică 2a judecăţii6 c!ncete$e date, iar f!r"ă a judecăţii ra!rtu$ ace#t!r c!ncete 2cu ajut!ru$ c!u$ei6/ ;n!rice ei#tenţă, e$e"ente$e ei c!n#tituti3e 7essentialia9 #unt "aterie, iar "!du$ cu" ace#tee$e"ente #unt $egate într-un $ucru e#te f!r"a e#enţia$ă/ (ai "u$t, cu ri3ire $a $ucruri în genere,rea$itatea i$i"itată era cea c!n#iderată ca "ateria !ricărei !#i%i$ităţi, iar $i"itarea rea$ităţii2negarea ei6 ca acea f!r"ă rin care ?A H0=@ un $ucru #e di#tinge de a$tu$ duă c!ncetetran#cendenta$e/ Inte$ectu$, în ade3ăr, cere "ai înt:i ca ce3a #ă fie dat 2ce$ uţin ?B H@ înc!ncet6, entru a-$ utea deter"ina într-un anu"it "!d/ De aceea, în c!ncetu$ inte$ectu$ui ur"ateria recede f!r"a, şi ei%ni& a ad"i# din acea#tă cau&ă "ai înt:i $ucruri 2"!nade6 şi a!i, încadru$ $!r, ! facu$tate de rere&entare a ace#t!r $ucruri, entru a funda e ea ra!rtu$ $!r etern şic!"unitatea #tări$!r $!r 2anu"e a$e rere&entări$!r $!r6/ *aţiu$ şi ti"u$ nu au f!#t deci !#i%i$edec:t, ri"u$, rin ra!rtu$ #u%#tanţe$!r ce$ din ur"ă, rin $egătura deter"inări$!r $!r între e$e,ca rinciii şi c!n#ecinţe/ Aşa ar tre%ui #ă fie în rea$itate, dacă inte$ectu$ ur ar utea fi ra!rtat

ne"ij$!cit $a !%iecte şi dacă #aţiu$ şi ti"u$ ar fi deter"inări a$e $ucruri$!r în #ine/ Dar dacă nu131



#unt dec:t intuiţii #en#i%i$e în care n!i deter"ină" t!ate !%iecte$e nu"ai ca fen!"ene, atuncif!r"a intuiţiei 2ca ! c!n#tituţie #u%iecti3ă a #en#i%i$ităţii6 recede !rice "aterie 2#en&aţii$e6, rinur"are #aţiu$ şi ti"u$ reced t!ate fen!"ene$e şi t!ate date$e eerienţei şi, "ai "u$t, faceacea#tă eerienţă în ri"u$ r:nd !#i%i$ă/ Ci$!#!fu$ inte$ectua$i#t nu utea #u!rta ca f!r"a #ă receadă $ucruri$e în#e$e şi #ă deter"ine !#i%i$itatea $!r ! !%#er3aţie cu t!tu$ ju#tă, căci e$ad"itea că n!i intui" $ucruri$e aşa cu" #unt 2deşi cu ! ?A H08@ rere&entare c!nfu&ă6/ Dar

fiindcă intuiţia #en#i%i$ă e#te ! c!ndiţie ?B H@ #u%iecti3ă cu t!tu$ articu$ară, care #tă a priori $a %a&a !ricărei erceţii şi a cărei f!r"ă e !riginară, f!r"a #ingură e#te dată rin ea în#ăşi şi,dearte ca "ateria 2#au $ucruri$e în#e$e care aar6 #ă #tea $a %a&ă 2cu" ar tre%ui #ă judecă" duă#i"$e c!ncete6, !#i%i$itatea ei re#uune "ai cur:nd ca dată ! intuiţie f!r"a$ă 2ti" şi #aţiu6/

*BN D4 40FI;*DI4 C*CE8BED*: :EFDECMIEI

*ă "i #e er"ită a nu"i loc transcendental $!cu$ e care-$ atri%ui" unui c!ncet fie în#en#i%i$itate, fie în inte$ectu$ ur/ ;n ace#t fe$, #-ar nu"i topic! transcendental! deter"inareaace#tui $!c, care re3ine fiecărui c!ncet duă di3er#itatea f!$!#irii $ui şi indicarea de a deter"inaduă regu$i tutur!r c!ncete$!r ace#t $!c ea ar fi ! d!ctrină, care ne-ar feri te"einic de #urri&e$einte$ectu$ui ur şi de i$u&ii nă#cute din e$e, rin fatu$ că ar di#tinge t!tdeauna cărei facu$tăţi decun!aştere aarţin r!riu-&i# ace#te c!ncete/ *e !ate nu"i un loc logic !rice c!ncet, !ricetit$u în care intră "ai "u$te cun!ştinţe/ Pe acea#ta #e înte"eia&ă topica logic! a $ui Ari#t!te$,de care #e uteau #er3i ret!rii şi !rat!rii, entru a căuta, #u% anu"ite ?A H09@ tit$uri a$e g:ndirii,?B HL@ ce c!n3enea "ai %ine "ateriei r!u#e şi a #!fi#tica cu aarenţă de r!fun&i"e #au atrăncăni fără #f:rşit/

T!ica tran#cendenta$ă, di"!tri3ă, nu c!nţine dec:t ce$e atru tit$uri recedente a$e!ricărei c!"araţii şi !ricărei di#tincţii, tit$uri care #e di#ting de categ!rii rin fatu$ că rin e$e #erere&intă, în t!ată di3er#itatea ei, nu !%iectu$ duă ceea ce c!n#tituie c!ncetu$ $ui 2"ări"e,rea$itate6, ci nu"ai c!"araţia rere&entări$!r care recede c!ncetu$ !%iecte$!r/ Dar acea#tăc!"araţie are "ai înt:i ne3!ie de ref$ecţie, adică de deter"inarea ace$ui $!c căruia-i aarţinrere&entări$e $ucruri$!r care #unt c!"arate, entru a #e şti dacă inte$ectu$ ur $e g:ndeşte #au#en#i%i$itatea $e dă în fen!"en/

!ncete$e !t fi c!"arate $!gic, fără a ne re!cua #ă şti" cui aarţin !%iecte$e $!r,dacă aarţin inte$ectu$ui ca n!u"ene #au #en#i%i$ităţii ca fen!"ene/ Dar dacă cu ace#te c!ncete3re" #ă ajunge" $a !%iecte, e nece#ară "ai înt:i ! ref$ecţie tran#cendenta$ă, care #ă deter"ine entru care facu$tate de cun!aştere tre%uie #ă fie e$e !%iecte, entru inte$ectu$ ur #au entru#en#i%i$itate/ Cără acea#tă ref$ecţie, "ă f!$!#e#c de ace#te c!ncete f!arte ne#igur, şi a#tfe$ #e na#c retin#e rinciii ?A H=.@ #intetice, ?B H0@ e care raţiunea critică nu $e !ate recun!aşte şi care#e %a&ea&ă nn"ai e ! a"fi%!$ie tran#cendenta$ă, adică e ! c!nfundare a !%iectu$ui inte$ectu$ui ur cu fen!"enu$/

;n $i#a unei a#tfe$ de t!ici tran#cendenta$e şi, rin ur"are, înşe$at de a"fi%!$iac!ncete$!r ref$ecţiei, ce$e%ru$ ei%ni& a c!n#truit un sistem intelectualist al lumii #au, "ai "u$t,a încercat #ă cun!a#că c!n#tituţia internă a $ucruri$!r c!"ar:nd t!ate !%iecte$e nu"ai cuinte$ectu$ şi cu c!ncete$e f!r"a$e a%#tracte a$e g:ndirii $ui/ Ta%e$u$ n!#tru a$ c!ncete$!rref$ecţiei ne !feră a3antaju$ neaştetat de a e3idenţia caracteru$ di#tincti3 a$ d!ctrinei $ui în t!atee$e"ente$e ei şi, în ace$aşi ti", rinciiu$ c!nducăt!r a$ ace#tui "!d articu$ar de g:ndire, carenu #e %a&a dec:t e ! neînţe$egere/ E$ c!"ara t!ate $ucruri$e între e$e nu"ai cu ajut!ru$c!ncete$!r şi nu gă#ea, cu" e şi natura$, a$te diferenţe dec:t e ace$ea rin care inte$ectu$di#tinge une$e de a$te$e c!ncete$e $ui ure/ E$ nu c!n#idera ca !riginare c!ndiţii$e intuiţiei#en#i%i$e, care îşi au în #ine r!rii$e $!r diferenţe căci #en#i%i$itatea era entru e$ nu"ai un "!dc!nfu& de rere&entare şi nu un i&3!r articu$ar a$ rere&entări$!r fen!"en era entru e$rere&entarea Iucrului "n sine, dar ! rere&entare di#tinctă, din unctu$ de 3edere a$ f!r"ei ?A

H=1@ $!gice, de cun!aşterea rin inte$ect, ?B H=@ de!arece acea rere&entare, rin $i#a ei132



!%işnuită de ana$i&ă, intr!duce în c!ncetu$ $ucru$ui un anu"it a"e#tec de rere&entări#ecundare, e care inte$ectu$ ştie #ă-$ în$ăture/ ;ntr-un cu3:nt, ei%ni& intelectuali#a fen!"ene$e,aşa cu" !c5e, sen#uali#ase c!ncete$e inte$ectu$ui duă un #i#te" de noogonie 2dacă "i #eîngăduie #ă "ă #er3e#c de ace#te ere#ii6, adică nu $e re&enta#e dec:t ca c!ncete a$e ref$ecţiei,e"irice #au a%#tracte/ ;n $!c de a căuta în inte$ect şi #en#i%i$itate d!uă i&3!are cu t!tu$ diferitea$e rere&entări$!r, dar care nu"ai unite !t judeca !%iecti3 3a$a%i$ de#re $ucruri, fiecare din

aceşti d!i "ari !a"eni #-a "enţinut nu"ai $a un i&3!r, care, duă ărerea $!r, #e ra!rtane"ij$!cit $a $ucruri în #ine, e c:nd ce$ă$a$t i&3!r nu făcea dec:t #ă înc:$cea#că #au #ă !rd!ne&erere&entări$e ce$ui dint:i/

ei%ni& c!"ara, rin ur"are, între e$e !%iecte$e #i"ţuri$!r, c!n#iderate ca $ucruri îngenere nu"ai în inte$ect/ 0ai "nt%i, întruc:t e$e tre%uie #ă fie judecate de inte$ect ca identice #audiferite/ Ciindcă nu a3ea în faţa !c+i$!r dec:t c!ncete$e $!r şi nu $!cu$ $!r în intuiţie, #ingura încare !%iecte$e !t fi date, şi fiindcă neg$ija cu t!tu$ $!cu$ tran#cendenta$ a$ ace#t!r c!ncete2r!%$e"a de a şti dacă !%iectu$ tre%uie #!c!tit rintre fen!"ene #au rintre $ucruri în #ine6, e$ nu utea face ?A H=H@ a$tce3a dec:t #ă etindă rinciiu$ #ău a$ indi#cerna%i$e$!r, care ?B H8@ e3a$a%i$ nu"ai entru c!ncete$e $ucruri$!r în genere, şi a#ura !%iecte$!r #i"ţuri$!r 7mundus phaenomenon9 şi #ă creadă că a etin# a#tfe$ c!n#idera%i$ cun!aşterea naturii/ De#igur, dacăcun!#c duă t!ate deter"inări$e ei interne ! icătură de aă ca un $ucru în #ine, nu !t ad"ite cauna din e$e #ă fie diferită de a$ta, dacă întregu$ c!ncet a$ uneia e identic cu ace$a a$ ce$ei$a$te/Dar dacă icătura e#te un fen!"en în #aţiu, ea îşi are $!cu$ nu nu"ai în inte$ect 2rintrec!ncete6, ci în intuiţia eternă #en#i%i$ă 2în #aţiu6 şi cu" $!curi$e fi&ice #unt cu t!tu$indiferente cu ri3ire $a deter"inări$e interne a$e $ucruri$!r, un $!c Z b !ate ri"i un $ucru care ecu t!tu$ a#e"ănăt!r şi identic cu a$t $ucru #ituat în $!cu$ Z a, t!t aşa de %ine ca şi c:nd ri"u$ ar fif!arte diferit interi!r de ce$ de-a$ d!i$ea/ Di3er#itatea $!curi$!r, fără a$te c!ndiţii, face $ura$itateaşi di#tincţia $ucruri$!r ca fen!"ene nu nu"ai !#i%i$e, ci şi nece#are/ Acea#tă $ege aarentă nue#te deci ! $ege a naturii/ Ea nu e#te dec:t ! regu$ă ana$itică a c!"araţiei $ucruri$!r rin #i"$ec!ncete/

41 doilea, ?A H=@ rinciiu$ că rea$ităţi$e 2ca #i"$e afir"aţii6 nu #e c!ntra&ic nici!dată$!gic une$e e a$te$e e#te !judecată cu t!tu$ ade3ărată în ce ri3eşte ra!rturi$e ?B H9@c!ncete$!r, dar nu în#ea"nă ni"ic nici cu ri3ire $a natură, nici cu ri3ire $a 3reun $ucru în #ine2de#re care nu a3e" nici un c!ncet6/ ăci c!ntradicţia rea$ă are $!c retutindeni unde A < B Z., adică unde ! rea$itate e#te unită cu a$ta într-un ace$aşi #u%iect şi unde efectu$ uneia #uri"ăefectu$ ce$ei$a$te, ceea ce 3ăde#c c!ntinuu c$ar t!ate iedici$e şi reacţii$e din natură, care t!tuşi,fiindcă #e %a&ea&ă e f!rţe, tre%uie #ă fe nu"ite realitates phaenomena/ (ecanica genera$ă !atec+iar arăta într-! regu$ă a priori c!ndiţia e"irică a ace#tei c!ntradicţii, ţin:nd #ea"a de !!&iţiadirecţii$!r - ! c!ndiţie de#re care c!ncetu$ tran#cendenta$ a$ rea$ităţii nu ştie a%#!$ut ni"ic/ De#id$ 3!n ei%ni& n-a r!c$a"at acea#tă judecată cu t!ată !"a unui rinciiu n!u, e$ #-a #er3itt!tuşi de ea entru n!i afir"aţii, şi ur"aşii #ăi $-au intr!du# e$icit în #i#te"u$ $!r leibni#ian5wol&&ian/ Duă ace#t rinciiu, de ee"$u, t!ate re$e$e nu #unt dec:t c!n#ecinţe ?B .@ a$e ?AH=@ $i"ite$!r creaturi$!r, adică negaţii, fiindcă negaţii$e #unt #inguru$ $ucru care c!ntra&icerea$itatea 2ceea ce e#te în ade3ăr a#tfe$ în #i"$u$ c!ncet a$ unui $ucru în genere, dar nu în$ucruri$e c!n#iderate ca fen!"ene6/ T!t a#tfe$, di#ci!$ii ace$uiaşi fi$!#!f gă#e#c nu nu"ai !#i%i$,ci c+iar natura$ #ă reunea#că într-! ei#tenţă t!ată rea$itatea, fără a #e te"e de 3re! !!&iţie,fiindcă ei nu cun!#c a$tă !!&iţie dec:t e cea a c!ntradicţiei 2rin care c!ncetu$ în#uşi a$ unui$ucru e#te #uri"at6, dar nu cun!#c e cea a afectării recir!ce, care are $!c c:nd un rinciiu rea$#uri"ă efectu$ a$tuia, şi entru care nu înt:$ni" dec:t în #en#i%i$itate c!ndiţii$e de a ni-$rere&enta/

41 treilea, "!nad!$!gia $ei%ni&iană nu are a$t rinciiu dec:t că ace#t fi$!#!f a rere&entatdi#tincţia dintre intern şi etern nu"ai în ra!rt cu inte$ectu$/ *u%#tanţe$e în genere tre%uie #ă ai%ăce'a interior care #ă fie indeendent de t!ate ra!rturi$e ete"e, rin ur"are şi de c!"!&iţie/*i"$u$ e#te deci funda"entu$ interi!ru$ui $ucruri$!r în #ine/ Dar interi!ru$ #tării $!r nu !ate

c!n#ta în $!c, figură, c!ntact #au "işcare 2deter"inări care, t!ate, #unt ra!rturi ete"e6 şi rin133



ur"are n!i nu ute" atri%ui #u%#tanţe$!r ! a$tă #tare inte"ă dec:t e aceea rin care deter"ină"interi!ri în#uşi #i"ţu$ n!#tru, adică starea repre#ent!rilor / Aşa au f!#t c!n#tituite "!nade$e, caretre%uie #ă f!r"e&e "ateria ri"ă a întregu$ui uni3er#, a căr!r f!rţă acti3ă nu c!n#tă dec:t înrere&entări, rin care e$e r!riu-&i# nu #unt acti3e dec:t în e$e în#e$e/

Dar t!c"ai de aceea şi rinciiu$ #ău, a$ comuniunii posibile a substanţelor între e$e, ?B1@ tre%uia #ă fie ! armonie prestabilit! ?A H=L@ $i nu utea fi ! inf$uenţă fi&ică/ Ciindcă t!tu$ #e

etrece nu"ai în interi!r, adică #u%#tanţa e#te !cuată cu rere&entări$e ei, #tarea rere&entări$!runei #u%#tanţe nu utea #ta în a%#!$ut nici ! $egătură acti3ă cu aceea a a$tei #u%#tanţe, ci tre%uia !a treia cau&ă !arecare, care #ă inf$uenţe&e a#ura tutur!r ce$!r$a$te, entru a face ca #tări$e $!r #ăc!re#undă între e$e, dar nu rin a#i#tenţă !ca&i!na$ă şi ac!rdată în fiecare ca& în arte 7sstemaassistentiae9, ci rin unitatea ideii unei cau&e 3a$a%i$e entru t!ate ca&uri$e, în care e$e t!atetre%uie #ă-şi ri"ea#că duă $egi natura$e ei#tenţa şi er"anenţa, rin ur"are şi c!re#!ndenţa$!r "utua$ă/

4I patrulea, ce$e%ru$ sistem a$ $ui ei%ni& de#re timp $i spaţiu, în care e$ a inte$ectua$i&atace#te f!r"e a$e #en#i%i$ităţii, îşi are i&3!ru$ ur şi #i"$u în aceeaşi i$u&ie a ref$ecţieitran#cendenta$e/ Dacă 3reau #ă-"i rere&int rin #i"$u$ inte$ect ra!rturi eterne a$e $ucruri$!r,acea#ta nu !ate a3ea $!c dec:t cu ajut!ru$ unui c!ncet a$ acţiunii $!r recir!ce, şi dacă tre%uie#ă une#c ! #tare a ace$uiaşi $ucru cu ! a$tă #tare, acea#ta nu !ate a3ea $!c dec:t în !rdinea rinciii$!r şi a c!n#ecinţe$!r/ A#tfe$, ei%ni& a g:ndit #aţiu$ ca ! anu"ită !rdine în c!"unitatea#u%#tanţe$!r şi ti"u$ ca ! #erie dina"ică a #tări$!r $!r/ Iar ceea ce are #ă ai%ă a":nd!uă ?B H@în e$e r!riu şi ?A H=0@ indeendent de $ucruri, e$ î$ atri%uia con&u#iei ace#t!r c!ncete, carefăcea ca ceea ce-i ! #i"$ă f!r"ă de ra!rturi dina"ice #ă fie c!n#iderat ca intuiţie r!rieei#t:nd rin #ine şi re"ergăt!are $ucruri$!r în#e$e/ *aţiu$ şi ti"u$ erau a#tfe$ f!r"ainte$igi%i$ă a $egării $ucruri$!r în #ine 2a #u%#tanţe$!r şi #tări$!r $!r6/ Dar $ucruri$e erau #u%#tanţeinte$igi%i$e 7substantiae noumena9/ T!tuşi, e$ 3!ia #ă facă ace#te c!ncete 3a$a%i$e entrufen!"ene, fiindcă nu ac!rda #en#i%i$ităţii nici un "!d r!riu de intuiţie, ci căuta !ricerere&entare a !%iecte$!r, c+iar e cea e"irică, în inte$ect şi nu $ă#a #i"ţuri$!r dec:t di#reţuitafuncţie de a c!nfunda şi def!r"a rere&entări$e inte$ectu$ui/

Dar c+iar dacă a" utea #une #intetic ce3a de#re lucruri "n sine rin inte$ectu$ ur 2ceeace e t!tuşi i"!#i%i$6, acea#ta nu ar utea fi ra!rtată t!tuşi nicidecu" $a fen!"ene, care nurere&intă $ucruri în #ine/ ;n ace#t din ur"ă ca&, 3a tre%ui deci #ă c!"ar, în ref$ecţiatran#cendenta$ă, c!ncete$e "e$e t!tdeauna nu"ai #u% c!ndiţii$e #en#i%i$ităţii, şi a#tfe$ #aţiu$ şiti"u$ nu 3!r fi deter"inări a$e $ucruri$!r în #ine, ci a$e fen!"ene$!r ceea ce !t fi $ucruri$e în#ine ?A H==@ nu ştiu şi nici nu a" ne3!ie ?B @ #ă ştiu, fiindcă un $ucru nu "i #e !ate re&entanici!dată a$tfe$ dec:t în fen!"en/

a fe$ r!cede& şi cu ce$e$a$te c!ncete a$e ref$ecţiei/ (ateria e#te substantia phaenomenon/ eea ce-i re3ine ei interi!r caut în t!ate ărţi$e #aţiu$ui e care-$ !cuă şi în t!ateefecte$e e care $e r!duce şi care fără înd!ia$ă nu !t fi nici!dată dec:t fen!"ene a$e #i"ţuri$!reterne/ Eu nu a" deci ni"ic care #ă fie a%#!$ut interi!r, ci nu"ai ce3a re$ati3 interi!r şi care e$în#uşi #e c!"une, $a r:ndu$ $ui, din ra!rturi eterne/ Dar ceea ce în "aterie ar fi a%#!$utinteri!r, duă inte$ectu$ ur e#te de a#e"enea ! #i"$ă i$u&ie căci "ateria nu e nicăieri un !%iect entru inte$ectu$ ur !%iectu$ tran#cendenta$ în#ă, care !ate fi funda"entu$ ace#tui fen!"en ecare-$ nu"i" "aterie, e#te un #i"$u ce3a e care nici nu $-a" înţe$ege "ăcar ce e#te, c+iar dacăcine3a ni $-ar utea #une/ ăci nu ute" înţe$ege dec:t ceea ce i"$ică în intuiţie ce3ac!re#un&ăt!r cu3inte$!r n!a#tre/ Dacă $:ngeri$e oi nu sesi#!m deloc interiorul lucrurilor 3!r#ă #ună că nu c!ncee" rin inte$ectu$ ur ce !t fi în #ine $ucruri$e care ne aar, ace#te $:ngeri#unt cu t!tu$ inju#te şi a%#urde căci e$e 3!r ca #ă cun!aşte" $ucruri$e fără ajut!ru$ #i"ţuri$!r, rinur"are #ă $e ute" intui, aşadar #ă a3e" ! facu$tate de cun!aştere t!ta$ diferită de cea !"enea#cănu nu"ai în ce ri3eşte gradu$, ?A H=8@ ci c+iar intuiţia ?B @ şi natura, deci #ă fi" nu !a"eni,ci fiinţe de#re care n!i înşine nu ute" #une dacă #unt "ăcar !#i%i$e şi încă "ai uţin cu"#unt c!n#tituite/ ;n interi!ru$ naturii ătrund !%#er3aţia şi ana$i&a fen!"ene$!r, şi nu #e !ate şti

c:t de dearte #e 3a ajunge aici cu 3re"ea/ Dar ace$e r!%$e"e tran#cendenta$e care deăşe#c134



natura nu $e 3!" utea re&!$3a nici!dată, c+iar dacă întreaga natură ne-ar fi de&3ă$uită, entru cănu ne e#te dat #ă !%#er3ă" r!ria n!a#tră #i"ţire cu a$tă intuiţie dec:t cu aceea a #i"ţu$ui n!#truintern/ ăci în acea#tă #i"ţire #e af$ă #ecretu$ !riginii #en#i%i$ităţii n!a#tre/ Ra!rtu$ ace#tei#en#i%i$ităţi cu un !%iect şi ceea ce e#te rinciiu$ tran#cendenta$ a$ ace#tei unităţi #unt fărăînd!ia$ă rea ad:nc a#cun#e, entru ca n!i, care c+iar e n!i înşine nu ne cun!aşte" dec:t rin#i"ţu$ intern, rin ur"are ca fen!"en, #ă ute" între%uinţa un in#tru"ent de in3e#tigare at:t de

i"r!riu, #re a gă#i a$tce3a dec:t "ereu nu"ai fen!"ene, a căr!r cau&ă n!n#en#i%i$ă a" 3rea"u$t #-! e$!ră"/eea ce face etre" de uti$ă acea#tă critică a c!nc$u&ii$!r #c!a#e din #i"$e$e acte a$e

ref$ecţiei e#te că de"!n#trea&ă c$ar nu$itatea tutur!r c!nc$u&ii$!r făcute a#ura un!r !%iecte ecare $e c!"ară" între e$e nu"ai în inte$ect şi că t!t!dată c!nfir"ă ceea ce n!i ?A H=9, B L@a" accentuat înde!#e%i că deşi fen!"ene$e nu #unt curin#e ca $ucruri în #ine rintre !%iecte$einte$ectu$ui ur, e$e #unt t!tuşi #ingure$e $ucruri rin care cun!ştinţa n!a#tră !ate a3ea rea$itate!%iecti3ă, anu"e ac!$! unde c!ncete$!r $e c!re#unde ! intuiţie/

Dacă ref$ectă" nu"ai $!gic, n!i c!"ară" ur şi #i"$u c!ncete$e n!a#tre între e$e îninte$ect, entru a şti dacă d!uă c!ncete au ace$aşi c!nţinut, dacă #e c!ntra&ic #au nu, dacă ce3ae#te intrin#ec curin# în c!ncet #au i #e adaugă care din ce$e d!uă e#te dat şi care nu are dec:t3a$!area unui "!d de a g:ndi c!ncetu$ dat/ Dar dacă a$ic ace#te c!ncete $a un !%iect în genere2în #en# tran#cendenta$6, fără a-$ deter"ina "ai îndear!ae, entru a şti dacă e#te un !%iect a$intuiţiei #en#i%i$e #au a$ intuiţiei inte$ectua$e, #e "anife#tă îndată re#tricţii 2de a nu ieşi din ace#tc!ncet6 care inter&ic !rice f!$!#ire e"irică a $!r şi d!3ede#c t!c"ai rin acea#ta cărere&entarea unui !%iect ca $ucru în genere nu e#te nu"ai insu&icient!, dar că, fără deter"inareaei #en#i%i$ă şi indeendent de c!ndiţia e"irică, ea e#te contradictorie în #ine că tre%uie deci #au#ă #e facă a%#tracţie de !rice !%iect 2în $!gică6, #au, dacă #e ad"ite un !%iect, #ă-$ g:ndi" #u%c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e că, rin ur"are, inte$igi%i$u$ ar rec$a"a ! intuiţie cu t!tu$ articu$ară e care ?B 0@ n!i nu ! a3e" şi că, în $i#a ei, ?A H8.@ inte$igi%i$ nu e#te ni"ic pentru noi, darcă nici fen!"ene$e nu !t fi !%iecte în #ine/ ăci dacă g:nde#c nu"ai $ucruri în genere,di3er#itatea ra!rturi$!r eterne nu !ate c!n#titui, de#igur, ! di3er#itate a $ucruri$!r în#e$e, ci "aicur:nd ! re#uune şi dacă c!ncetu$ unuia nu diferă de$!c intrin#ec de c!ncetu$ ce$ui$a$t, nufac a$tce3a dec:t #ă un unu$ şi ace$aşi $ucru în ra!rturi di3er#e/ A!i, rin adăugarea unei#i"$e afir"aţii 2rea$itate6 $a a$ta, !&iti3u$ e#te etin# şi ni"ic nu-i e#te retra# #au #uri"at rinur"are, rea$u$ în $ucruri$e în genere nu !ate fi c!ntradict!riu etc/

>> >

Duă cu" a" arătat, c!ncete$e ref$ecţiei au, din cau&a unei anu"ite interretări greşite, !at:t de "are inf$uenţă a#ura f!$!#irii inte$ectu$ui, înc:t e$e au utut #ă #educă e unu$ din cei "ai er#icace dintre t!ţi fi$!#!fii, făc:ndu-$ #ă c!n#truia#că un retin# #i#te" de cun!aştereinte$ectua$ă, care caută #ă deter"ine !%iecte$e $ui fără inter3enţia #i"ţuri$!r/ T!c"ai de aceea,de&3ă$uirea cau&ei înşe$ăt!are a a"fi%!$iei ace#t!r c!ncete în r!3!carea de fa$#e rinciii e#tede "are uti$itate entru a deter"ina #igur şi a a#igura $i"ite$e inte$ectu$ui/

?B =@ Tre%uie în ade3ăr #ă #une" că ceea ce c!n3ine în genera$ unui c!ncet #au î$c!ntra&ice c!n3ine #au c!ntra&ice ?A H81@ şi t!t articu$aru$ care e#te curin# #u% ace$ c!ncet7dictum de omni et nullo9 dar ar fi a%#urd #ă "!difică" ace#t rinciiu $!gic, făc:ndu-$ #ă#e"nifice ceea ce nu e#te curin# într-un c!ncet genera$, nu e curin# nici în ce$e articu$arecare #tau #u% e$ căci ace#tea #unt c!ncete articu$are t!c"ai fiindcă c!nţin în e$e "ai "u$t dec:te g:ndit în c!ncetu$ genera$/ ;ntregu$ #i#te" inte$ectua$ a$ $ui ei%ni& e#te c!n#truit în rea$itate e ace#t rinciiu din ur"ă e$ cade deci ! dată cu ace#t rinciiu şi, î"reună cu e$, t!t ec+i3!cu$care re&u$tă din e$ în f!$!#irea inte$ectu$ui/

Princiiu$ indi#cerna%i$e$!r #e înte"eia r!riu-&i# e #u!&iţia că, dacă în c!ncetu$

de#re un $ucru în genere nu #e înt:$neşte ! anu"ită di#tincţie, ea nu #e înt:$neşte nici în $ucruri$e135



în#e$e rin ur"are, că t!ate $ucruri$e care nu #e di#ting une$e de a$te$e în c!ncetu$ $!r 2în ceea ce ri3eşte ca$itatea şi cantitatea6 #unt erfect identice 7numero eadem9/ Dar fiindcă în #i"$u$c!ncet de#re un $ucru !arecare #-a făcut a%#tracţie de "u$te c!ndiţii nece#are intuiţiei $ui, #eînt:"$ă ca, rintr-! gra%ă ciudată, #ă #e c!n#idere că e$e"ente$e de care #e face a%#tractie nu #eînt:$ne#c ?B 8@ nicăieri şi #ă nu #e ac!rde $ucru$ui dec:t ceea ce e curin# în c!ncetu$ui/

?A H8H@ !ncetu$ de un ici!r $a uterea a treia de #aţiu e#te în #ine t!ta$ identic,

!riunde şi !ri de c:te !ri $-aş g:ndi/ Dar d!uă ici!are $a uterea a treia nu #unt t!tuşi diferite în#aţiu dec:t rin $!curi$e $!r 7numero di'ersa9 ace#te $!curi #unt c!ndiţii$e intuiţiei în care e dat!%iectu$ ace#tui c!ncet, şi ace#te c!ndiţii nu aarţin c!ncetu$ui, ci întregii #en#i%i$ităţi/ Dea#e"enea, în c!ncetu$ unui $ucru nu e#te nici ! c!ntradicţie, dacă ni"ic negati3 nu a f!#t unit cuce3a afir"ati3, şi c!ncete nu"ai afir"ati3e, unindu-#e, nu !t r!duce nici ! negaţie/ Dar, înintuiţia #en#i%i$ă, în care e#te dată rea$itatea 2de ee"$u, "işcarea6, #e gă#e#c c!ndiţii 2direcţii!u#e6 de care în c!ncetu$ "işcării în genere #e făcu#e a%#tracţie şi care fac !#i%i$ă !c!ntradicţie care, fără înd!ia$ă, nu e $!gică, entru că din ce3a ur !&iti3 fac un &er! Z . şi nu #-ar utea #une că t!ate rea$ităţi$e #e ac!rdă între e$e, din cau&ă că între c!ncete$e $!r nu #e

136



înt:$neşte nici ! c!ntradicţie>/ Din unctu$ de 3edere a$ #i"$e$!r c!ncete, ?B 9@ interi!ru$ e#te#u%#tratu$ ?A H8@ tutur!r ra!rturi$!r #au deter"inări$!r eterne/ Dacă deci fac a%#tracţie det!ate c!ndiţii$e intuiţiei şi "ă ţin nu"ai de c!ncetu$ unui $ucru în genere, atunci !t facea%#tracţie de !rice ra!rt etern, şi t!tuşi tre%uie #ă ră":nă un c!ncet de#re ceea ce nu#e"nifică nici un ra!rt, ci nu"ai deter"inări interne/ De aici are #ă re&u$te că în !rice $ucru2#u%#tanţă6 e#te ce3a care e a%#!$ut intern şi care recede t!ate deter"inări$e eterne, entru că $e

face în ri"u$ r:nd !#i%i$e că, rin ur"are, ace#t #u%#trat e#te ce3a care nu "ai c!nţine în #inera!rturi eterne, că deci e simplu 2căci $ucruri$e c!r!ra$e nu #unt t!tdeauna dec:t ra!rturi, ce$ uţin a$e ărţi$!r $!r între e$e6 şi fiindcă nu cun!aşte" deter"inări a%#!$ut interne dec:t e ace$eaa$e #i"ţu$ui n!#tru intern, ace#t #u%#trat e#te nu nu"ai #i"$u, ci şi deter"inat 2duă ana$!gia cu#i"ţu$ n!#tru intern6 rin repre#ent!ri, că deci t!ate $ucruri$e ar fi r!riu-&i# ?B .@ monade#au fiinţe #i"$e, în&e#trate cu rere&entări/ T!ate ace#tea ar fi şi ju#te, dacă ce3a "ai "u$t dec:tc!ncetu$ unui $ucru în genere nu ar aarţine nu"ai c!ndiţii$!r ?A H8@ #u% care ne !t fi date!%iecte a$e intuiţiei ete"e şi de care face a%#tracţie c!ncetu$ ur/ ăci #e 3ădeşte atunci că unfen!"en er"anent în #aţiu 2întindere i"enetra%i$ă6 nu !ate c!nţine dec:t ec$u#i3 ra!rturişi a%#!$ut ni"ic intern şi t!tuşi #ă fie ri"u$ #u%#trat a$ !ricărei erceţii eterne/ u ajut!ru$#i"$e$!r c!ncete eu nu !t g:ndi în ade3ăr, fără ce3a intern, ni"ic etern, t!c"ai fiindcăc!ncete$e de re$aţie re#uun $ucruri a%#!$ut date şi nu #unt !#i%i$e fără ace#tea/ Dar, fiindcă înintuiţie e#te curin# ce3a care nu #e gă#eşte de$!c în #i"$u$ c!ncet de#re un $ucru în genere şifiindcă ace#t ce3a ne une $a înde":nă #u%#tratu$ care nu ar utea fi cun!#cut rin #i"$ec!ncete, anu"e un #aţiu care, cu t!ate ce$e ce c!nţine, c!n#tă din ra!rturi ur f!r"a$e #auc+iar rea$e, eu nu !t #une fără ce3a a%#!$ut inte", nici un $ucru nu !ate fi rere&entat prin simple concepte, nu e#te nici în $ucruri$e în#e$e c!nţinute #u% ace#te c!ncete şi în intuiţia lorni"ic etern care #ă nu ai%ă ca funda"ent ce3a a%#!$ut inte"/ ăci, dacă a" făcut a%#tracţie det!ate c!ndiţii$e intuiţiei, nu ne ?B 1@ ră":ne în ade3ăr în #i"$u$ c!ncet dec:t interi!ru$ îngenere 7das Innere überhaupt9 şi ra!rtu$ ărţi$!r $ui între e$e, nu"ai rin care e#te !#i%i$eternu$/ Dar acea#tă nece#itate, care nu #e înte"eia&ă dec:t e a%#tracţie, nu gă#eşte $!c în$ucruri, ?A H8L@ întruc:t #unt date în intuiţie cu a#tfe$ de deter"inări care eri"ă #i"$era!rturi, fără a a3ea ca funda"ent ce3a inte", t!c"ai din cau&ă că e$e nu #unt $ucruri în #ine, ci#unt nu"ai fen!"ene/ eea ce cun!aşte", de a#e"enea, în "aterie #unt ec$u#i3 ra!rturi 2ceeace nu"i" deter"inări$e ei interne nu e#te dec:t c!"arati3 intern6 dar rintre e$e #unt une$eindeendente şi er"anente, rin care ne e#te dat un !%iect deter"inat/ Dacă, făc:nd a%#tracţie deace#te ra!rturi, nu "ai a" a%#!$ut ni"ic de g:ndit, acea#ta nu #uri"ă c!ncetu$ unui $ucru cafen!"en şi nici c!ncetu$ unui !%iect in abstracto, dar anu$ea&ă !rice !#i%i$itate a unui a#tfe$ de!%iect deter"ina%i$ rin #i"$e c!ncete, adică a unui n!u"en/ E fără înd!ia$ă #urrin&ăt!r #ăau&i" că un $ucru tre%uie #ă c!n#tea în întregi"e din ra!rturi, dar un a#tfe$ de $ucru nu e#tedec:t #i"$u fen!"en şi nu !ate fi g:ndit cu ajut!ru$ categ!rii$!r ure e$ în#uşi c!n#tă în #i"$era!rturi a ce3a în genere cu #i"ţuri$e/ T!t a#tfe$, dacă încee" cu #i"$e c!ncete, nu #e !tg:ndi ra!rturi$e $ucruri$!r in abstracto a$tfe$ dec:t re#uun:nd că unu$ e#te cau&a un!rdeter"inări în ce$ă$a$t căci ace#ta e#te c!ncetu$ ?B H@ inte$ectu$ui n!#tru de#re ra!rturi$eîn#e$e/ Dar, fiindcă face" a%#tracţie de !rice intuiţie, atunci di#are un întreg "!d duă caredi3er#u$ !ate deter"ina recir!c $!cu$ e$e"ente$!r $ui, anu"e f!r"a #en#i%i$ităţii ?A H80@2#aţiu$6 care recede t!tuşi !rice cau&a$itate e"irică/

Dacă rin !%iecte, care #unt nu"ai inte$igi%i$e, înţe$ege" ace$e $ucruri care #unt g:ndite rin categ!rii ure fără nici ! #c+e"ă a #en#i%i$ităţii, atunci a#tfe$ de !%iecte #unt i"!#i%i$e/ ăcic!ndiţia f!$!#irii !%iecti3e a tutur!r c!ncete$!r inte$ectu$ui n!#tru e#te nu"ai "!du$ intuiţiein!a#tre #en#i%i$e, rin care ne #unt date !%iecte şi dacă face" a%#tracţie de ace#t "!d, ace#tec!ncete nu au nici un ra!rt cu 3reun !%iect/ +iar dacă a" ad"ite un a$t "!d de intuire dec:tintuiţia n!a#tră #en#i%i$ă, t!tuşi funcţii$e n!a#tre de a g:ndi nu ar a3ea nici ! #e"nificaţie cu ri3ire $a acea#tă intuire/ Dacă nu înţe$ege" rin e$e dec:t !%iecte a$e unei intuiţii n!n#en#i%i$e,faţă de care categ!rii$e n!a#tre nu #unt, fără înd!ia$ă, 3a$a%i$e şi de#re care deci nu ute" a3ea

nici!dată 3re! cun!aştere 2nici intuiţie, nici c!ncet6, tre%uie #ă ad"ite" n!u"ena în ace#t #en#137



nu"ai negati3 căci atunci e$e nu #un a$tce3a dec:t că "!du$ n!#tru de intuire nu #e referă $at!ate $ucruri$e, ci nu"ai $a !%iecte$e ?B @ #i"ţuri$!r n!a#tre, rin ur"are că 3a$a%i$itatea $ui!%iecti3ă e#te $i"itată şi că ră":ne $!c entru un a$t "!d !arecare de intuire şi deci şi entru$ucruri, ca !%iecte a$e $ui/ Dar atunci c!ncetu$ unui n!u"en e#te r!%$e"atic, adică e#terere&entarea unui $ucru de#re care n!i nu ute" ?A H8=@ #une nici că e !#i%i$, nici că ei"!#i%i$, fiindcă nu cun!aşte" nici un a$t "!d de intuire dec:t e ce$ a$ intuiţiei n!a#tre

#en#i%i$e şi nici un a$t "!d de c!ncete dec:t categ!rii$e, nici unu$ din ace#te d!uă "!duri nefiindîn#ă adec3at unui !%iect etra#en#i%i$/ 'u ute" deci etinde !&iti3 c:"u$ !%iecte$!r g:ndiriin!a#tre dinc!$! de c!ndiţii$e #en#i%i$ităţii n!a#tre şi nu ute" ad"ite, în afară de fen!"ene,!%iecte a$e g:ndirii ure, adică n!u"ena, fiindcă ace#te !%iecte nu au nici un #en# !&iti3 care #ă !ată fi indicat/ ăci de#re categ!rii tre%uie #ă "ărturi#i" că e$e #ingure nu #unt #uficiente entru cun!aşterea $ucruri$!r în #ine şi că, fără date$e #en#i%i$ităţii, e$e ar fi nu"ai f!r"e#u%iecti3e a$e unităţii inte$ectu$ui, dar fără !%iect/ 4:ndirea, în ade3ăr, nu e#te în #ine un r!du#a$ #i"ţuri$!r şi, ca atare, nu e#te nici $i"itată de e$e, dar acea#ta nu în#ea"nă că are ! a$icare r!rie şi ură, fără ajut!ru$ #en#i%i$itătii, căci atunci ea ar fi fără !%iect/ 'ici n!u"en nu !ate finu"it un a#tfe$ de obiect căci n!u"en #e"nifică t!c"ai c!ncetu$ r!%$e"atic de#re un !%iect entru ! cu t!tu$ ?B @ a$tă intuiţie şi un cu t!tu$ a$t inte$ect dec:t e#te a$ n!#tru, rin ur"aree#te e$ în#uşi ! r!%$e"ă/ !ncetu$ de n!u"en nu e#te deci c!ncetu$ unui !%iect, ?A H88@ ci ! r!%$e"ă $egată ine3ita%i$ de $i"itarea #en#i%i$ităţii n!a#tre, anu"e de a şti dacă nu !t ei#ta!%iecte t!ta$ indeendente de intuiţia #en#i%i$ităţii, r!%$e"ă care nu !ate fi re&!$3ată dec:t în"!d indeter"inat, anu"e că, de!arece intuiţia #en#i%i$ă nu #e referă $a t!ate $ucruri$e fărăde!#e%ire, ră":ne $!c entru "u$te a$te !%iecte că, deci, ace#te !%iecte nu !t fi negate în "!da%#!$ut, dar că, în $i#a unui c!ncet deter"inat 2entru că nici ! categ!rie nu e#te ată entruacea#ta6, nu !t fi nici afir"ate ca !%iecte entru inte$ectu$ n!#tru/

Inte$ectu$ $i"itea&ă, rin ur"are, #en#i%i$itatea, fără a-şi etinde rin acea#ta c:"u$ $ui r!riu şi a3erti&:nd-! #ă nu cute&e a #e îndreta #re $ucruri în #ine, ci nu"ai #re fen!"ene, e$g:ndeşte un !%iect în #ine, dar nu"ai ca !%iect tran#cendenta$, care e#te cau&a fen!"enu$ui 2rinur"are e$ în#uşi nu e#te fen!"en6, şi nu !ate fi g:ndit nici ca ! cantitate, nici ca rea$itate, nici ca#u%#tanţă etc/ 2fiindcă ace#te fen!"ene rec$a"ă t!tdeauna f!r"e #en#i%i$e, în care deter"ină un!%iect6 !%iect de#re care, deci, nu şti" de$!c dacă #e gă#eşte în n!i #au şi în afară ?B L@ den!i, dacă ar di#ărea ! dată cu #en#i%i$itatea #au dacă, în ca& că acea#ta ar fi #uri"ată, e$ ar "ai#u%&i#ta/ *unte" $i%eri, dacă 3re", #ă nu"i" ace#t !%iect n!u"en, entru că rere&entareade#re e$ nu e #en#i%i$ă/ Dar fiindcă nu-i ute" a$ica nici un c!ncet a$ inte$ectu$ui n!#tru,acea#tă rere&entare ră":ne t!tuşi 3idă entru n!i şi nu #er3eşte dec:t #ă de#e"ne&e $i"ite$ecun!aşterii n!a#tre #en#i%i$e şi #ă $a#e un #aţiu $i%er, e care nu-$ ute" u"$e ?A H89@ nici cuajut!ru$ eerienţei !#i%i$e, nici cu ajut!ru$ inte$ectu$ui ur/ ritica ace#tui inte$ect ur nu îngăduie deci #ă ne creă" un c:" n!u de !%iecte, în afarăde ace$ea care i #e !t re&enta ca fen!"ene, şi #ă ne a3entură" în $u"i inte$igi%i$e, nici "ăcar înc!ncetu$ $!r/ Er!area care acţi!nea&ă a#ura $ui în "!du$ ce$ "ai înşe$ăt!r şi care !ate fi, fărăînd!ia$ă, #cu&ată, deşi nu !ate fi ju#tificată, c!n#tă în fatu$ că f!$!#irea inte$ectu$ui #e face,î"!tri3a "enirii $ui tran#cendenta$e, şi că !%iecte$e, adică intuiţii$e !#i%i$e, tre%uie #ă #e!riente&e duă c!ncete, iar nu c!ncete$e duă intuiţii$e !#i%i$e 2ca duă #ingure$e c!ndiţii ecare #e înte"eia&ă 3a$a%i$itatea $!r !%iecti3ă6/ Iar cau&a ace#tei er!ri e#te aceea că aerceţia şi,cu ea, g:ndirea reced !rice !rdine deter"inată !#i%i$ă a rere&entări$!r/ '!i g:ndi" deci ce3aîn genere şi-$ deter"ină" în arte #en#i%i$, dar di#tinge" ?B 0@ t!tuşi !%iectu$ genera$ şirere&entat in abstracto de ace#t "!d de a-$ intui ne ră":ne atunci un "!d de a-$ deter"inanu"ai rin g:ndire, un "!d care nu e#te, în ade3ăr, dec:t ! f!r"ă $!gică fără c!nţinut, dar aret!tuşi #ă fie un "!d cu" !%iectu$ ei#tă în #ine 7noumenon9, indeendent de intuiţie, care e$i"itată $a #i"ţuri$e n!a#tre/

>

> >138



?A H9.@ ;nainte de a ără#i Ana$itica tran#cendenta$ă, tre%uie #ă "ai adăugă" ce3a care,deşi în #ine de i"!rtanţă nu rea c!n#idera%i$ă, ar utea t!tuşi ărea nece#ar erfectării#i#te"u$ui/ !ncetu$ #ure" de $a care #e !%işnuieşte #ă #e înceaă ! fi$!#!fie tran#cendenta$ăe#te de !%icei di3i&iunea în !#i%i$ şi i"!#i%i$/ Dar fiindcă !rice di3i&iune re#uune un c!ncetdi3i&at, tre%uie #ă fie dat un c!ncet şi "ai îna$t, iar ace#ta e#te c!ncetu$ unui !%iect în genere

2$uat în "!d r!%$e"atic şi $ă#:nd nedeci# dacă e$ e#te ce3a #au ni"ic6/ De!arece categ!rii$e #unt#ingure$e c!ncete care #e ra!rtea&ă $a !%iecte în genere, entru a di#tinge dacă un !%iect e#tece3a #au ni"ic, #e 3a ur"a !rdinea şi indicaţia categ!rii$!r/

?B =@ 1/ !ncete$!r de t!t, "u$ţi şi unu $e e#te !u# c!ncetu$ care #uri"ă t!tu$, adicănici un, şi a#tfe$ !%iectu$ unui c!ncet căruia nu-i c!re#unde nici ! intuiţie indica%i$ă e#te Zni"ic, adică un c!ncet fără !%iect, cu" #unt n!u"ene$e, care nu !t fi nu"ărate rintre !#i%i$ităţi, deşi nu tre%uie #ă fie c!n#iderate din acea#tă cau&ă nici ca i"!#i%i$e 7ens rationis9,#au cu"3a ca anu"ite n!i f!rţe funda"enta$e, e care ?A H91@ $e g:ndi", e ade3ărat, fărăc!ntradicţie, dar şi fără ee"$u #c!# din eerienţă şi care deci nu tre%uie nu"ărate rintre !#i%i$ităţi/

H/ Rea$itatea e#te ce'a, negarea nu e#te nimic, adică e#te un c!ncet de#re $i#a unui!%iect ca u"%ra, frigu$ 7nihil pri'ati'um9/

/ *i"$a f!r"ă a intuiţiei, fără #u%#tanţă, nu e#te în #ine un !%iect, ci nu"ai c!ndiţia $uif!r"a$ă 2ca fen!"en6, ca #aţiu$ ur şi ti"u$ ur, care #unt într-ade3ăr ce3a ca f!r"e de intuire,dar e$e în#e$e nu #unt !%iecte, care #ă fie intuite 7ens imaginarium9/

?B 8@ / %iectu$ unui c!ncet care #e c!ntra&ice e e$ în#uşi nu e#te ni"ic, de!arecec!ncetu$ ni"ic e#te i"!#i%i$u$, ca" ca figura recti$iniară din d!uă $aturi 7nihil negati'um9/

Ta%e$u$ ace#tei di3i&iuni a c!ncetu$ui nimic 2căci di3i&iunea ara$e$ă a $ui ce3a ur"ea&ăde $a #ine6 ar tre%ui deci #ă fie înt!c"ită a#tfe$

?A H9H@ 'I(I

ca1

!ncet 3id fără !%iectens rationis

H %iect 3id a$ unui c!ncet Intuiţie 3idă fără !%iect

nihil pri'ati'um ens imaginarium

%iect 3id fără c!ncetnihil negati'um

ede" că ei#tenţa g:ndită 2nr/ 16 #e di#tinge de n!nei#tentă 2nr/ 6 rin fatu$ că ceadint:i nu e îngăduit #ă fie nu"ărată rintre !#i%i$ităţi, fiindcă nu e#te dec:t ficţiune 2deşin!nc!ntradict!rie6, în ti" ce cea de-a d!ua e#te !u#ă !#i%i$ităţii, de!arece c!ncetu$ #e#uri"ă e e$ în#uşi/ Dar a":nd!uă #unt ?B 9@ c!ncete 3ide/ Di"!tri3ă, nihil pri'ati'um 2nr/H6 şi ens imaginarium 2nr/ 6 #unt date 3ide entru c!ncete/ Dacă $u"ina n-ar fi f!#t dată#i"ţuri$!r nu ne-a" utea rere&enta nici întunericu$, şi dacă ei#tenţe întin#e n-ar fi f!#t erceute, nu ne-a" utea rere&enta #aţiu$/ At:t negarea c:t şi #i"$a f!r"ă a intuiţiei nu #unt,fără un rea$, !%iecte/

?A H9@ LOGICA TRANSCENDENTALĂ139



D'(!nea a $%!a

DIALECTICA TRANSCENDENTALĂ

Int&%$!ce&e

1/ DE*PRE APARE'NA TRA'*E'DE'TAF

A" nu"it "ai #u# dia$ectică în genere o logic! a aparenţei/ Acea#ta nu în#ea"nă că eae#te ! te!rie a probabilit!ţii căci r!%a%i$itatea e#te un ade3ăr, dar un ade3ăr cun!#cut rin rinciii in#uficiente, a cărui înţe$egere e#te în ade3ăr deficientă, dar din acea#tă cau&ă nu e#tet!tuşi înşe$ăt!are şi deci nu tre%uie #ă fie #earată de artea ana$itică a $!gicii/ (ai uţin încă #ecu3ine ?B L.@ #ă fie c!n#iderate ca identice &enomenul şi aparenţa/ ăci ade3ăru$ #au aarenţanu #unt în !%iect, întruc:t e intuit, ci în judecata de#re e$, întruc:t e g:ndit/ *e !ate deci #unefără înd!ia$ă că #i"ţuri$e nu greşe#c, dar nu din cau&ă că e$e judecă t!tdeauna c!rect, ci fiindcănu judecă de$!c/ De aceea, ade3ăru$ recu" şi er!area, rin ur "are şi aarenţa, ca inducere îner!are, nu #e gă#e#c dec:t în judecată, adică nu"ai în ra!rtu$ !%iectu$ui cu inte$ectu$ n!#tru/ ;ntr-! cun!ştinţă care #e ac!rdă în t!tu$ ?A H9@ cu $egi$e inte$ectu$ui nu e#te er!are/ 'u e#te er!arenici într-! rere&entare a #i"ţuri$!r 2fiindcă ea nu c!nţine nici ! judecată6/ 'ici ! f!rţă a naturiiîn#ă nu !ate de3ia rin ea în#ăşi de $a $egi$e ei r!rii/ De aceea, nici inte$ectu$ nu"ai rin e$în#uşi 2fără inf$uenţa unei a$te cau&e6, nici #i"ţuri$e rin e$e în#e$e n-ar greşi inte$ectu$ nu argreşi din cau&ă că, acţi!n:nd nu"ai duă $egi$e $ui, efectu$ 2judecata6 tre%uie #ă #e ac!rde în "!dnece#ar cu ace#te $egi/ Iar în ac!rdu$ cu $egi$e inte$ectu$ui c!n#tă f!r"a$u$ !ricărui ade3ăr/ ;n#i"ţuri nu e#te nici ! judecată, nici ade3ărată, nici fa$#ă/ Ciindcă în afara ace#t!r d!uă i&3!are decun!aştere nu "ai a3e" a$te$e, ur"ea&ă că er!area nu e#te r!du#ă dec:t rin inf$uenţane!%#er3ată a #en#i%i$ităţii a#ura inte$ectu$ui, rin care #e înt:"$ă că rinciii$e #u%iecti3e a$e

140



judecăţii ?B L1@ #e înt:$ne#c cu rinciii$e !%iecti3e şi $e fac #ă de3ie&e de $a "enirea $!r >/ *eînt:"$ă aici ca şi cu un c!r în "işcare rin e$ în#uşi e$ #-ar "işca t!tdeauna în $inie dreată înaceeaşi direcţie, dar dacă a#ura $ui îşi eercită inf$uenţa în ace$aşi ti" ! a$tă f!rţă într-! a$tădirecţie, e$ de#crie ! "işcare cur%ă/ Pentru a di#tinge actu$ r!riu ?A H9L@ a$ inte$ectu$ui de f!rţacare inter3ine, 3a fi nece#ar #ă #e c!n#idere judecata er!nată ca diag!na$a dintre d!uă f!rţe caredeter"ină judecata în d!uă direcţii diferite, f!r":nd !arecu" un ung+i, şi #ă #e de#c!"ună

ace#t efect c!"u# în d!uă efecte #i"$e, în ce$ a$ inte$ectu$ui şi ce$ a$ #en#i%i$ităţii/ E ceea cetre%uie #ă #e facă în judecăţi$e ure a priori cu ajut!ru$ ref$ecţiei tran#cendenta$e, rin care 2cu"a f!#t arătat deja6 fiecărei rere&entări i #e indică $!cu$ ei adec3at în facu$tatea de cun!aştere, rinur"are e#te di#tin#ă şi inf$uenţa #en#i%i$ităţii a#ura inte$ectu$ui/

'u e#te trea%a n!a#tră aici #ă trată" de#re aarenţa e"irică 2de ee"$u, de#re i$u&ii$e!tice6 care #e gă#eşte în f!$!#irea e"irică a un!r ?B LH@ regu$i, a$tfe$ ju#te, a$e inte$ectu$ui şi rin care judecata e#te #edu#ă de inf$uenţa i"aginaţiei a3e" a face nu"ai cu aparenţatranscendental!, care eercită inf$uenţe a#ura rinciii$!r, a căr!r f!$!#ire nu e#te a$icatănici!dată $a eerienţă, căci în ace#t ca& a" a3ea ce$ uţin ! iatră de încercare entru a $e3erifica 3a$!area, care ne duce, î"!tri3a !ricăr!r a3erti&ări a$e criticii, cu t!tu$ dinc!$! de$i"ite$e f!$!#irii e"irice a categ!rii$!r şi ne înşa$ă cu i$u&ia unei $ărgiri a intelectului pur / !"nu"i imanente rinciii$e a căr!r a$icare #e "enţine cu t!tu$ în +!tare$e eerienţei !#i%i$e, ?AH90@ iar transcendente, e ace$ea care trec de ace#te +!tare/ Dar rin e$e nu înţe$eg f!$!#ireatranscendental! #au a%u&u$ categ!rii$!r, care e#te ! #i"$ă er!are a facu$tăţii de judecare, nu#uficient ţinută în fr:u de critică, şi care nu ac!rdă de#tu$ă atenţie +!tare$!r d!"eniu$ui e care eîngăduit inte$ectu$ui ur #ă #e eercite, ci înţe$eg rinciii rea$e care ne îndea"nă #ă d!%!r:" t!ţiacei #t:$i de +!tar şi îşi ar!gă un d!"eniu cu t!tu$ n!u, care nu cun!aşte nicăieri nici !de"arcaţie/ Branscendental şi transcendent nu #unt rin ur"are ter"eni identici/ Princiii$einte$ectu$ui ur, e care $e-a" eu# "ai #u#, nu tre%uie #ă ai%ă dec:t ! f!$!#ire e"irică şi nuuna tran#cendenta$ă, ?B L@ care adică #ă deăşea#că $i"ita eerienţei/ Dar un rinciiu careîn$ătură ace#te $i"ite, %a c+iar !runceşte #ă fie deăşite, #e nu"eşte transcendent / Dacă critican!a#tră !ate reuşi #ă de#c!ere aarenţa ace#t!r retin#e rinciii, atunci ace$e rinciii a$ef!$!#irii nu"ai e"irice 3!r utea fi nu"ite, în !!&iţie cu ce$e din ur"ă, rinciii imanente a$einte$ectu$ui ur/

Aarenţa $!gică, care c!n#tă în #i"$a i"itaţie a f!r"ei raţi!na$e 2aarenţa ara$!gi#"e$!r6, îşi are i&3!ru$ nu"ai într-! $i#ă de atenţie faţă de regu$a $!gică/ De aceea, deîndată ce acea#tă regu$ă e#te a$icată $a ca&u$ re&ent, aarenţa di#are cu t!tu$/ Aarenţatran#cendenta$ă, di"!tri3ă, nu încetea&ă t!tuşi, ?A H9=@ c+iar duă ce a f!#t de#c!erită, şiritica tran#cendenta$ă a arătat c$ar &ădărnicia ei/ 2De ee"$u, aarenţa din judecata $u"eatre%uie #ă ai%ă un înceut în ti"/6 au&a e#te că în raţiunea n!a#tră 2c!n#iderată #u%iecti3 ca !facu$tate !"enea#că de cun!aştere6 #e gă#e#c regu$i funda"enta$e şi "ai"e a$e f!$!#irii ei, careau cu t!tu$ a#ectu$ de rinciii !%iecti3e şi rin care #e face că nece#itatea #u%iecti3ă a uneianu"ite $egături a c!ncete$!r n!a#tre, în fa3!area inte$ectu$ui, e#te c!n#iderată ca ! nece#itate!%iecti3ă a deter"inării $ucruri$!r în #ine/ ilu#ie care nu !ate fi în nici un ca& e3itată, t!t aşacu" nu ute" e3ita ?B L@ ca "area #ă ni #e ară în $arg "ai îna$tă dec:t în ar!iere de ţăr",de!arece 3ede" $argu$ rin ra&e "ai îna$te dec:t ţăr"u$ #au şi "ai "u$t t!t aşa cu" nicia#tr!n!"u$ nu !ate î"iedica una, atunci c:nd ră#are, #ă nu-i ară "ai "are, deşi e$ nu #e $a#ăînşe$at de acea#tă aarenţă/

Dia$ectica tran#cendenta$ă #e 3a "u$ţu"i deci #ă de#c!ere aarenţa judecăţi$!rtran#cendente şi, în ace$aşi ti", #ă î"iedice ca ea #ă înşe$e dar nici!dată ea nu !ate face caacea#tă aarenţă #ă şi di#ară 2ca aarenţa $!gică6 şi #ă încete&e a fi aarenţă/ ?A H98@ ăci a3e"a face cu ! ilu#ie natural! şi ine3ita%i$ă, care #e %a&ea&ă ea în#ăşi e rinciii #u%iecti3e şi ecare $e dă ca !%iecti3e, e c:nd dia$ectica $!gică, în #!$uţi!narea ara$!gi#"e$!r, nu are a facedec:t cu ! er!are în a$icarea rinciii$!r #au cu ! aarenţă artificia$ă în i"itarea $!r/ Ei#tă deci! dia$ectică natura$ă şi ine3ita%i$ă a raţiunii ure nu e 3!r%a de ! dia$ectică în care #ă #e încurce

3reun di$etant din $i#ă de cun!ştinţe #au e care 3reun #!fi#t a nă#c!cit-! ingeni!# entru a141



&ăăci !a"eni cu "intea întreagă, ci de una care e#te in#eara%i$ $egată de raţiunea !"enea#că şicare, c+iar duă ce i-a" de#c!erit i$u&ia, nu încetea&ă t!tu#i de a ! "!"i şi de a ! arunca ?BLL@ neîncetat în rătăciri "!"entane, care tre%uie "ereu în$ăturate/

II/ DE*PRE RANIU'EA PURF A *EDIU A APARE'NEI TRA'*E'DE'TAE

4. /ES8:E :4MILE GEE:E

rice cun!aştere a n!a#tră încee cu #i"ţuri$e, înaintea&ă de aici #re inte$ect şi #f:rşeştecu raţiunea, dea#ura căreia nu #e gă#eşte în n!i ni"ic "ai îna$t entru a re$ucra "ateria intuiţieişi a ! aduce #u% cea "ai îna$tă unitate ?A H99@ a g:ndirii/ Ciindcă tre%uie #ă dau acu" ! definiţiea ace#tei facu$tăţi #ure"e de cun!aştere, "ă gă#e#c într-! anu"ită încurcătură/ a şi inte$ectu$,ea are ! f!$!#ire nu"ai f!r"a$ă, adică $!gică, fiindcă raţiunea face a%#tracţie de !rice c!nţinut a$cun!ştinţei, dar are şi ! f!$!#ire rea$ă, fiindcă ea în#ăşi c!nţine !riginea anu"it!r c!ncete şi rinciii, e care nu $e î"ru"ută nici de $a #i"ţuri, nici de $a inte$ect/ Pri"a dintre ace#tefacu$tăţi a f!#t fără înd!ia$ă definită de "u$tă 3re"e de $!gicieni dret facu$tatea de a deduce"ij$!cit 2#re de!#e%ire de raţi!na"ente$e ne"ij$!cite, conse?uentiis immediatis6 dar a d!ua,care creea&ă ea în#ăşi c!ncete, nu e încă e$icată rin acea#ta/ u" raţiunea #e re&intă aiciî"ărţită într-! facu$tate $!gică şi una ?B L0@ tran#cendenta$ă, tre%uie căutat un c!ncet #ueri!ra$ ace#tui i&3!r de cun!aştere, care #ă curindă #u% #ine a"%e$e c!ncete t!tuşi, n!i ne ute"aşteta, în ana$!gie cu c!ncete$e inte$ectu$ui, ca c!ncetu$ $!gic #ă ne dea, în ace$aşi ti", c+eiac!ncetu$ui tran#cendenta$ şi ca ta%e$u$ funcţii$!r c!ncete$!r $!gice #ă ne r!cure în ace$aşi ti"ta%e$u$ genea$!gic a$ c!ncete$!r raţiunii/

;n artea înt:i a $!gicii n!a#tre tran#cendenta$e a" definit inte$ectu$ ca facu$tate aregu$i$!r aici di#tinge" raţiunea de inte$ect, nu"ind-! &acultate a principiilor /

?A ..@ Ter"enu$ de rinciiu e#te ec+i3!c şi de !%icei nu în#ea"nă dec:t ! cun!ştinţăcare !ate fi f!$!#ită ca rinciiu, deşi în e$ în#uşi şi duă !riginea $ui r!rie nu e#te un rinciiu/ rice judecată uni3er#a$ă, fie ea #c!a#ă c+iar din eerienţă 2rin inducţie6, !ate #er3ica re"i#ă "aj!ră într-un raţi!na"ent dar, din cau&a acea#ta, ea nu e#te c+iar un rinciiu/Ai!"e$e "ate"atice 2de ee"$u, că între d!uă uncte nu !ate fi dec:t ! #ingură $inie dreată6#unt c+iar cun!ştinţe uni3er#a$e a priori şi #unt deci nu"ite cu dret cu3:nt rinciii, în ra!rt cuca&uri$e care $e !t fi #u%#u"ate/ Dar nu !t #une t!tuşi că eu cun!#c în genere ?B L=@ şi în#ine, din rinciii, acea#tă r!rietate a $inii$!r drete nu ! cun!#c dec:t în intuiţia ură/

Aş nu"i deci cun!aştere din rinciii acea cun!aştere în care cun!#c rin c!ncete articu$aru$ în genera$/ A#tfe$, !rice raţi!na"ent e#te ! f!r"ă a deri3aţiei unei cun!aşteri dintr-un rinciiu/ ăci re"i#a "aj!ră dă t!tdeauna un c!ncet care face ca t!t ce e#te #u%#u"at #u%c!ndiţia ace#tui c!ncet #ă fie cun!#cut din e$ duă un rinciiu/ u" fiecare cun!aştereuni3er#a$ă !ate #er3i ca re"i#ă "aj!ră într-un raţi!na"ent şi inte$ectu$ !feră a priori a#tfe$ de judecăţi uni3er#a$e, ace#te judecăţi !t fi nu"ite şi rinciii cu ri3ire $a f!$!#irea $!r !#i%i$ă/

?A .1@ Dar dacă c!n#ideră" ace#te rinciii a$e inte$ectu$ui ur în #ine, duă !riginea$!r, e$e nu #unt ni"ic "ai uţin dec:t cun!ştinţe din c!ncete/ ăci e$e nici n-ar fi "ăcar !#i%i$ea priori, dacă nu a" intr!duce intuiţia ură 2ca în "ate"atică6 #au c!ndiţii a$e unei eerienţe !#i%i$e în genere/ ă !rice #e înt:"$ă are ! cau&ă nu !ate fi dedu# din c!ncetu$ a ceea ce #eînt:"$ă în genere rinciiu$ arată "ai cur:nd cu" #e !ate !%ţine, din ceea ce #e înt:"$ă, unc!ncet de eerienţă deter"inat/

Inte$ectu$ nu !ate deci r!cura cun!ştinţe #intetice din c!ncete, şi ace#te cun!aşteri #unt r!riu-&i# ace$ea ?B L8@ e care eu $e nu"e#c rinciii rin ece$enţă, e c:nd t!ate judecăţi$euni3er#a$e în genere !t fi nu"ite rin c!"araţie rinciii/

E ! 3ec+e d!rinţă care, cine ştie c:ndW, #e 3a î"$ini !ate !dată #ă #e de#c!ere ! dată,în $!cu$ infinitei 3arietăţi a $egi$!r ci3i$e, rinciii$e $!r, căci nu"ai în acea#ta !ate c!n#ta

#ecretu$ de a #i"$ifica, cu" #e #une, $egi#$aţia/ Dar şi aici $egi$e nu #unt dec:t re#tricţii a$e142



$i%ertăţii n!a#tre $a c!ndiţii care ! fac #ă #e ac!rde e de-a-ntregu$ cu ea în#ăşi rin ur"are, e$e #era!rtea&ă $a ce3a care e#te în întregi"e r!ria n!a#tră !eră şi a cărei cau&ă ute" fi n!i înşinecu ajut!ru$ ace$!r c!ncete/ Dar a cere ca !%iecte$e în #ine, ?A .H@ natura $ucruri$!r, #ă fie#uu#e rinciii$!r şi #ă tre%uia#că a fi deter"inate duă #i"$e c!ncete în#ea"nă a cere, dacănu ce3a i"!#i%i$, ce$ uţin ce3a f!arte a%#urd/ ricu" ar #ta în#ă $ucruri$e în acea#tă ri3inţă2căci a#ura ace#tui unct cercetarea aşteată #ă fie făcută6, re&u$tă ce$ uţin de aici c$ar că

cun!ştinţa din rinciii 2în #ine6 e#te cu t!tu$ a$tce3a dec:t #i"$a cun!aştere a inte$ectu$uiacea#ta din ur"ă !ate în ade3ăr recede şi a$te cun!ştinţe în f!r"a unui rinciiu, dar în #ine2întruc:t e #intetică6 nu #e înte"eia&ă e #i"$a g:ndire, nici nu c!nţine în #ine ce3a uni3er#a$duă c!ncete/

?B L9@ Dacă inte$ectu$ !ate fi ! facu$tate a unităţii fen!"ene$!r cu ajut!ru$ regu$i$!r,atunci raţiunea e#te facu$tatea unităţii regu$i$!r inte$ectu$ui #u% rinciii/ Ea nu #e ra!rtea&ă decinici!dată i"ediat $a eerienţă #au $a un !%iect !arecare, ci $a inte$ect, entru a da a priori, rinc!ncete, cun!ştinţe$!r $!r 3ariate ! unitate, care !ate fi nu"ită unitate raţi!na$ă şi care e#te decu t!tu$ a$tă natură dec:t aceea efectuată de inte$ect/

Ace#ta e#te c!ncetu$ genera$ de#re facu$tatea raţiunii, în "ă#ura în care a utut fi făcutc!nceti%i$ în $i#a t!ta$ă de ee"$e 2care 3!r fi date a%ia în ce$e ce ur"ea&ă6/

?A .@ ;. /ES8:E F*D*SI:E4 D*GICN 4 :4MILII

*e face ! di#tincţie între ceea ce e#te cun!#cut ne"ij$!cit şi ceea ce nu e#te dec:t dedu#/ă într-! figură $i"itată de trei $inii drete #e af$ă trei ung+iuri e#te cun!#cut ne"ij$!cit, dar că#u"a ace#t!r ung+iuri e#te ega$ă cu d!uă ung+iuri drete e nu"ai dedu#/ Ciindcă a3e" c!ntinuune3!ie #ă raţi!nă" şi ne !%işnui" în ce$e din ur"ă cu ace#t gen de cun!aştere, #f:rşi" rin a nu"ai re"arca acea#tă di#tincţie şi $uă", de#e!ri, cu" e ca&u$ cu aşa-nu"ite$e i$u&ii a$e #i"ţuri$!r,ce3a ca ne"ij$!cit erceut, ceea ce t!tuşi nu e dec:t dedu# ;n !rice raţi!na"ent ?B 0.@ e#te!judecată care #er3eşte ca rinciiu şi ! a$ta, anu"e c!nc$u&ia, care e #c!a#ă din cea dint:i, şi în#f:rşit deducţia 2c!n#ecinţa6 duă care ade3ăru$ ce$ei din ur"ă e#te $egat indi#!$u%i$ de ade3ăru$ce$ei dint:i/ Dacă judecata dedu#ă e#te deja curin#ă în ri"a, aşa înc:t ea !ate fi dedu#ă din eafără "ij$!cirea unei a treia rere&entări, atunci raţi!na"entu$ #e nu"eşte ne"ij$!cit7conse?aentia immediata9 eu aş refera #ă-$ nu"e#c raţi!na"ent inte$ectua$/ Dar dacă, în afarăde cun!ştinţă, care #er3eşte de funda"ent, "ai e#te nece#ară ! a$tă judecată entru a efectuac!nc$u&ia, raţi!na"entu$ #e nu"eşte raţi!na"ent deducti3/ ;n judecata toţi oamenii sunt muritori#unt curin#e deja judecăţi$e unii !a"eni #unt "urit!ri, unii "urit!ri #unt !a"eni, ni"ic din ce ene"urit!r nu e ?A .@ !", şi ace#te judecăţi #unt deci c!n#ecinţe i"ediate a$e ri"ei/Di"!tri3ă, judecata t!ţi #a3anţii #unt "urit!ri nu e#te curin#ă în judecata u#ă $a %a&ă 2căcic!ncetu$ de #a3ant nu #e gă#eşte în ea6, şi ea nu !ate fi dedu#ă din acea#ta dec:t cu ajut!ru$unei judecăţi inter"ediare/

;n !rice raţi!na"ent deducti3 eu g:nde#c "ai înt:i ! regul! 7maor9 cu ajut!ru$intelectului/ A!i subsume# ! cun!aştere #u% c!ndiţia regu$ii 7minor9 cu ajut!ru$ &acult!ţii de udecat!/ ;n #f:rşit, deter"in cun!aşterea "ea rin redicatu$ regu$ii ?B 01@ 2conclusio6, rinur"are a priori rin raţiune/ Deci ra!rtu$ e care-$ rere&intă re"i#a "aj!ră, ca regu$ă, întrecun!aştere şi c!ndiţia ei c!n#tituie di3er#e$e #ecii de raţi!na"ente deducti3e/ E$e #unt deci eacttrei, ca şi t!ate judecăţi$e în genere, întruc:t #e di#ting în "!du$ cu" eri"ă ra!rtu$ cun!aşteriiin inte$ect, anu"e raţi!na"ente deducti3e categorice, ipotetice şi disuncti'e/

Dacă, recu" #e înt:"$ă ade#e!ri, c!nc$u&ia e dată ca ! judecată, entru a #e 3edea dacăacea#tă judecată nu decurge din judecăţi deja date, rin care e#te g:ndit un cu t!tu$ a$t !%iect,atunci caut în inte$ect a#erţiunea ace#tei c!nc$u&ii, entru a 3edea dacă ea nu #e gă#eşte în e$, #u%anu"ite c!ndiţii, duă ! regu$ă genera$ă/ Dacă de#c!ăr ?A .L@ ! a#tfe$ de c!ndiţie şi dacă!%iectu$ c!nc$u&iei #e $a#ă #u%#u"at c!ndiţiei date, atunci c!nc$u&ia e#te dedu#ă din regu$a care e

'alabil! $i pentru alte obiecte ale cunoa$terii/ *e 3ede de aici că raţiunea caută în raţi!na"ent #ă143



reducă "area di3er#itate a cun!aşterii inte$ectu$ui $a ce$ "ai "ic nu"ăr de rinciii 2de c!ndiţiigenera$e6 şi #ă efectue&e a#tfe$ unitatea $!r cea "ai îna$tă/

?B 0H@ C. /ES8:E F*D*SI:E4 8L:N 4 :4MILII

*e !ate i&!$a raţiunea şi "ai e#te ea atunci un i&3!r r!riu de c!ncete şi judecăţi carenu r!3in dec:t din ea şi rin care ea #e ra!rtea&ă $a !%iecteW #au ea nu e#te dec:t ! facu$tate#u%a$ternă, "enită #ă r!cure un!r cun!ştinţe date ! anu"ită f!r"ă care #e nu"eşte $!gică şi rincare t!ate cun!ştinţe$e inte$ectu$ui #unt c!!rd!nate între e$e, şi regu$i$e inferi!are #unt#u%!rd!nate a$t!r regu$i #ueri!are 2a căr!r c!ndiţie curinde în #fera ei c!ndiţia ce$!r dint:i6, în"ă#ura în care !ate fi rea$i&ată rin c!"ararea $!rW Acea#ta e#te r!%$e"a cu care ne 3!"!cua acu" nu"ai în "!d rea$a%i$/ ;n rea$itate, di3er#itatea regu$i$!r şi unitatea rinciii$!r #unt! eigenţă a raţiunii entru a une inte$ectu$ în erfect ac!rd cu e$ în#uşi, $a fe$ cu" inte$ectu$aduce di3er#u$ intuiţiei #u% c!ncete şi a#tfe$ efectuea&ă $egătura/ ?A .0@ Dar un a#tfe$ de rinciiu nu re#crie !%iecte$!r nici ! $ege şi nu c!nţine funda"entu$ !#i%i$ităţii de a $e cun!aşteşi a $e deter"ina ca atare în genere, ci nu e#te dec:t ! $ege #u%iecti3ă a g!#!dăririi %!găţii$!rinte$ectu$ui n!#tru, entru a reduce, rin c!"ararea c!ncete$!r $ui, f!$!#irea $!r genera$ă $anu"ăru$ $!r ce$ "ai "ic !#i%i$, fără a fi aut!ri&aţi rin acea#ta #ă cere" de $a !%iecte$e în#e$e !a#tfe$ de unitate, care e#te ?B 0@ fa3!ra%i$ă c!"!dităţii şi etinderii inte$ectu$ui n!#tru, şit!t!dată #ă dă" ace$ei "ai"e 3a$a%i$itate !%iecti3ă/ u un cu3:nt, r!%$e"a e#te dacă raţiuneaîn #ine, adică raţiunea ură, c!nţine a priori rinciii şi regu$i #intetice şi în ce !t c!n#ta ace#te rinciii/

Pr!cedeu$ f!r"a$ şi $!gic a$ raţiunii în raţi!na"ente$e deducti3e ne !feră deja ! indicaţie#uficientă, entru a gă#i funda"entu$ e care #e 3a #rijini rinciiu$ tran#cendenta$ a$ ace#teifacu$tăţi în cun!aşterea #intetică rin raţiunea ură/

0ai "nt%i, raţi!na"entu$ deducti3 nu #e referă $a intuiţii, entru a $e #uune regu$i$!r 2cu"face inte$ectu$ cu categ!rii$e $ui6, ci $a c!ncete şi judecăţi/ Dacă deci raţiunea ură #e ra!rtea&ăşi $a !%iecte, t!tuşi ea n-are nici un ra!rt ne"ij$!cit cu ace#tea şi cu intuiţia $!r, ci nu"ai cuinte$ectu$ şi judecăţi$e $ui, care #e adre#ea&ă în ri"u$ r:nd #i"ţuri$!r ?A .=@ şi intuiţii$!r $!r, entru a $e deter"ina !%iectu$ $!r/ Unitatea raţi!na$ă nu e#te deci unitatea unei eerienţe !#i%i$e, ci #e di#tinge e#enţia$ de acea#tă unitate inte$ectua$ă/ Princiiu$ că t!t ce #e înt:"$ă are! cau&ă, nu e#te nicidecu" cun!#cut şi re#cri# de raţiune/ E$ face !#i%i$ă unitatea eerienţei şinu î"ru"ută ni"ic de $a raţiune, care, fără ?B 0@ acea#tă ra!rtare $a eerienţa !#i%i$ă, nuar fi utut i"une din #i"$e c!ncete ! a#tfe$ de unitate #intetică/

n al doilea r%nd , raţiunea caută, în f!$!#irea ei $!gică, c!ndiţia genera$ă a judecăţii ei 2ac!nc$u&iei6 şi raţi!na"entu$ deducti3 nu e#te e$ în#uşi a$tce3a dec:t ! judecată e care ! f!r"ă"#u%!rd!n:nd c!ndiţia ei unei regu$i genera$e 2"aj!ra6/ u" acea#tă regu$ă e eu#ă, $a r:ndu$ ei,ace$eiaşi tentati3e a raţiunii şi cu" tre%uie a#tfe$ căutată 2cu ajut!ru$ unui r!#i$!gi#"6 c!ndiţiac!ndiţiei, e c:t de dearte !#i%i$, e c$ar că rinciiu$ r!riu a$ raţiunii în genere 2în f!$!#irea$!gică6 e#te de a gă#i entru cun!ştinţa c!ndiţi!nată a inte$ectu$ui nec!ndiţi!natu$ rin care #ec!"$etea&ă unitatea $ui/

Dar acea#tă "ai"ă $!gică nu !ate de3eni un rinciiu a$ raţiunii ure dec:t dacă #ead"ite că, dacă c!ndiţi!natu$ e#te dat, e#te dată 2adică e curin#ă în !%iect şi în $egătura $ui6 şiîntreaga #erie de c!ndiţii ?A .8@ #u%!rd!nate une$e a$t!ra, #erie care rin ur"are e#te ea în#ăşinec!ndiţi!nată/

Un a#tfe$ de rinciiu a$ raţiunii ure e#te în#ă 3ădit sintetic căci c!ndiţi!natu$ #e ra!rtăfără înd!ia$ă ana$itic $a ! c!ndiţie !arecare, dar nu $a nec!ndiţi!nat/ Din e$ tre%uie #ă i&3!ra#că şidiferite judecăţi #intetice, de#re care inte$ectu$ ?B 0L@ ur nu ştie ni"ic, fiindcă e$ nu are a facedec:t cu !%iecte a$e unei eerienţe !#i%i$e, a căr!r cun!aştere şi #inte&ă e#te t!tdeaunac!ndiţi!nată/ Dar nec!ndiţi!natu$, dacă are într-ade3ăr $!c, !ate fi ea"inat #earat duă t!ate

144



deter"inări$e care î$ di#ting de !rice c!ndiţi!nat, şi tre%uie #ă dea a#tfe$ "ateria entru "u$te judecăţi #intetice a priori/

Princiii$e funda"enta$e care r!3in din ace#t rinciiu #ure" a$ raţiunii ure 3!r fi în#ă,faţă de t!ate fen!"ene$e, transcendente, adică nu #e 3a utea face nici!dată de ace#t rinciiu !f!$!#ire e"irică care #ă-i fie adec3ată/ E$ #e 3a di#tinge deci cu t!tu$ de t!ate rinciii$einte$ectu$ui 2a căr!r f!$!#ire e#te t!ta$ imanent!, entru că nu au a$tă te"ă dec:t !#i%i$itatea

eerienţei6/ Dacă ace$ rinciiu, care afir"ă că #eria c!ndiţii$!r 2în #inte&a fen!"ene$!r #auc+iar şi a g:ndirii $ucruri$!r în genere6 #e ridică :nă $a nec!ndiţi!nat, are #au nu 3a$!are!%iecti3ă ce c!n#ecinţe decurg din acea#ta entru f!$!#irea e"irică a inte$ectu$ui ?A .9@ #au,"ai cur:nd, dacă nu ei#tă nicăieri un a#tfe$ de rinciiu raţi!na$ !%iecti3 3a$a%i$, ci un recetnu"ai $!gic de a ne ar!ia, în urcarea $a c!ndiţii t!t "ai îna$te, de t!ta$itatea ace#t!r c!ndiţii şide a une a#tfe$ cea "ai îna$tă unitate raţi!na$ă !#i%i$ă entru n!i în cun!ştinţa n!a#tră dacă,&ic, acea#tă ne3!ie a raţiunii a f!#t c!n#iderată, dintr-! neînţe$egere, ?B 00@ ca un rinciiutran#cendenta$ a$ raţiunii ure, rinciiu care !#tu$ea&ă riit ! a#tfe$ de t!ta$itate a%#!$ută de $a#eria c!ndiţii$!r în !%iecte$e în#e$e şi, în ace#t ca&, ce fe$ de interretări greşite şi i$u&ii #e !t#trecura în raţi!na"ente$e deducti3e a căr!r re"i#ă "aj!ră a f!#t $uată din raţiunea ură 2şi care, !ate, e#te "ai "u$t petitio dec:t !#tu$at6 şi care #e urcă de $a eerienţă #re c!ndiţii$e eiacea#ta 3a fi r!%$e"a n!a#tră în Dia$ectica tran#cendenta$ă, e care ! 3!" de&3!$ta acu" !rnind de $a i&3!are$e ei, care #unt ad:nc a#cun#e în raţiunea !"enea#că/ 3!" î"ărţi în d!uăcait!$e rincia$e, dintre care cel dint%i 3a trata de#re conceptele transcendente a$e raţiunii ure, iar al doilea, de#re rţtionamentele ei tran#cendente şi dialectice/

?A 1.@ DIALECITCA TRANSCENDENTALĂ

artea înt:i

DESPRE CONCEPTELE RAŢIUNII PURE

ricu" ar #ta $ucruri$e cu !#i%i$itatea c!ncete$!r deri3ate din raţiunea ură, ace#tec!ncete nu #unt t!tuşi nu"ai ref$ectate, ci dedu#e/ !ncete$e inte$ectu$ui #unt şi g:ndite a priori anteri!r ?B 0=@ eerienţei şi în 3ederea ei dar e$e nu c!nţin ni"ic "ai "u$t dec:tunitatea ref$ectiei a#ura fen!"ene$!r, întruc:t e$e tre%uie #ă aarţină nece#ar unei c!nştiinţee"irice !#i%i$e/ 'u"ai rin e$e e#te !#i%i$ă cun!aşterea şi deter"inarea unui !%iect/ E$e r!cură deci "ai înt:i "ateria entru raţi!na"entu$ deducti3 şi nu $e recedă c!ncete a prioride#re !%iecte, din care #ă !ată fi dedu#e/ Di"!tri3ă, rea$itatea $!r !%iecti3ă #e înte"eia&ănu"ai e fatu$ că, de!arece c!n#tituie f!r"a inte$ectua$ă a !ricărei eerienţe, a$icarea $!rtre%uie #ă !ată fi arătată !ric:nd în eerienţă/

Dar denu"irea de c!ncet raţi!na$ arată de!ca"dată că e$ nu 3rea #ă #e $a#e $i"itat în+!tare$e eerienţei, fiindcă ri3eşte ! cun!ştinţă din care !rice cun!ştinţă e"irică nu e#te dec:t! arte 2!ate întregu$ ?A 11@ eerienţei !#i%i$e #au a$ #inte&ei ei e"irice6, cun!ştinţă :nă $acare, fără înd!ia$ă, nici ! eerienţă rea$ă nu ajunge 3re!dată c!"$et, deşi face t!tuşi t!tdeauna arte din ea/ !ncete$e raţi!na$e #er3e#c entru a concepe, aşa cu" c!ncete$e inte$ectua$e#er3e#c entru a "nţelege 2erceţii$e6/ :nd c!nţin nec!ndiţi!natu$, e$e #e ra!rtea&ă $a ce3a dincare face arte !rice eerienţă, dar e$ în#uşi nu e#te nici!dată un !%iect a$ eerienţei, ce3a #recare c!nduce raţiunea în c!nc$u&ii$e ei e care $e #c!ate din eerienţă şi duă care ea e3a$uea&ăşi "ă#!ară gradu$ f!$!#irii ei e"irice, dar care nu c!n#tituie nici!dată ?B 08@ un e$e"ent a$#inte&ei e"irice/ Dacă a#tfe$ de c!ncete au, cu t!ate ace#tea, ! 3a$a%i$itate !%iecti3ă, e$e !t finu"ite conceptus ratiocinati 2c!ncete rigur!# dedu#e6 dacă nu, e$e #unt d!%:ndite e furiş şii$icit ce$ uţin rintr-! aarenţă de deducţie şi !t fi nu"ite conceptus ratiocinantes 2c!ncete#!fi#tice6/ Dar fiindcă ace#t $ucru nu !ate fi e$icat dec:t a%ia în cait!$u$ de#reraţi!na"ente$e dia$ectice a$e raţiunii ure, nu-$ ute" încă $ua în c!n#iderare/ De!ca"dată, aşa

145



cu" a" nu"it categ!rii c!ncete$e ure a$e inte$ectu$ui, 3!" denu"i c!ncete$e raţiunii ure cuun n!u nu"e şi $e 3!" nu"i Idei tran#cendenta$e 3!" e$ica şi ju#tifica acea#tă denu"ire/


?A 1H@ artea înt:i*ecţiunea înt:i

DESPRE IDEI ÎN GENERE

;n ciuda "arii %!găţii a graiuri$!r n!a#tre, g:ndit!ru$ #e gă#eşte ade#e!ri #ting+erit c:nd e3!r%a #ă gă#ea#că ! ere#ie care #ă redea eact c!ncetu$ $ui şi în $i#a căreia e$ nu #e !ate faceînţe$e# %ine nici a$t!ra, nici c+iar $ui în#uşi/ A făuri cu3inte n!i ?B 09@ e ! retenţie de a $egiferaîn "aterie de $i"%i 3!r%ite, retenţie care reuşeşte rare!ri, şi înainte de a recurge $a ace#t "ij$!cde#erat e#te rudent #ă căută" într-! $i"%ă "!artă şi #a3antă, entru a 3edea dacă #e gă#eşte înea ace#t c!ncet î"reună cu ere#ia $ui adec3ată şi c+iar dacă 3ec+ea $ui f!$!#ire ar fi de3enit

incertă, din cau&a neg$ijenţei aut!ri$!r ei, t!tuşi e "ai %ine #ă #e c!n#!$ide&e #en#u$ care-i era r!riu 2c+iar dacă ar ră":ne du%i!#, dacă !dini!ară i #e dădea eact ace$aşi #en#6 dec:t #ă #e iardă t!tu$ nu"ai fiindcă ne face" ininte$igi%i$i/

De aceea, dacă entru a eri"a un anu"it c!ncet nu #e gă#eşte dec:t un #ingur cu3:ntcare, în acceţia $ui deja ri"ită, #ă fie ?A 1@ #trict adec3at ace#tui c!ncet, e care e#te f!artei"!rtant #ă-$ di#tinge" de a$te c!ncete ana$!age, e#te rudent #ă nu r!cedă" ri#iit!r cu e$#au #ă-$ f!$!#i" #in!ni"ic nu"ai din d!rinţa de 3ariaţie, în$!cuind unii ter"eni cu a$ţii, ci #ă-i ă#tră" cu grijă #e"nificaţia articu$ară fiindcă a$t fe$ #e !ate uş!r înt:"$a ca duă ceere#ia nu !cuă #ecia$ atenţia, ci #e ierde în "u$ţi"ea a$t!ra cu #en# f!arte diferit, #ă #e iardă şi ideea e care #ingură acea#tă ere#ie ar fi utut-! ă#tra/

?B =.@ P$at!n #-a #er3it de ere#ia Idee, a#tfe$ înc:t #e 3ede %ine că e$ a înţe$e# rin ea

ce3a care nu nu"ai că nu e#te î"ru"utat nici!dată de $a #i"ţuri, ci care deăşeşte "u$t c+iarc!ncete$e inte$ectu$ui, cu care #-a !cuat Ari#t!te$, fiindcă în eerienţă nu #e gă#eşte nicic:ndce3a care #ă-i c!re#undă/ Idei$e #unt, $a e$, ar+etiuri a$e $ucruri$!r în#e$e şi nu nu"ai c+ei entrueerienţe !#i%i$e, cu" #unt categ!rii$e/ Duă ărerea $ui, e$e deri3au din raţiunea #ure"ă, deunde au f!#t î"ărtăşite raţiunii !"eneşti, care în#ă acu" nu #e "ai gă#eşte în #tarea ei !riginară,ci tre%uie #ă rec+e"e cu trudă Idei$e 3ec+i, acu" f!arte întunecate, cu ajut!ru$ re"ini#cenţei2care #e nu"eşte fi$!#!ie6/ 'u 3reau #ă intru aici într-! eunere $iterară entru a deter"ina#en#u$ e care "are$e fi$!#!f $-a dat ere#iei ?A 1@ $ui/ Re"arc nu"ai că nu e ni"icetra!rdinar, at:t în c!n3er#aţia c!"ună c:t şi în cărţi, #ă înţe$egi un aut!r c+iar "ai %ine dec:t #-a înţe$e# e$ e #ine în#uşi, şi anu"e rin c!"araţia idei$!r e care $e eri"ă a#ura !%iectu$ui$ui, dat fiind că e$ nu deter"ina#e îndeajun# c!ncetu$ $ui şi că, a#tfe$, une!ri e$ 3!r%ea #au c+iarg:ndea î"!tri3a r!riei $ui intenţii/

P$at!n a !%#er3at f!arte %ine că facu$tatea n!a#tră de cun!aştere #i"te ! ne3!ie cu "u$t"ai îna$tă dec:t #ă #i$a%i#ea#că nu"ai fen!"ene în c!nf!r"itate cu unitatea #intetică, entru a $e utea citi ?B =1@ ca eerienţă, şi că raţiunea n!a#tră #e ridică în "!d natura$ $a cun!ştinţe care"erg cu "u$t "ai dearte dec:t !ate #ă-i c!re#undă c:nd3a 3reun !%iect e care-$ !ate daeerienţa, dar care t!tuşi îşi au rea$itatea $!r şi nu #unt nicidecu" #i"$e +i"ere/

146



P$at!n a gă#it Idei$e #a$e "ai a$e# în t!t ce e ractic >, adică #e înte"eia&ă e $i%ertate care,$a r:ndu$ ei, ?A 1L@ e#te #uu#ă cun!aşteri$!r, care #unt un r!du# r!riu a$ raţiunii/ ine ar3rea #ă #c!ată c!ncete$e 3irtuţii din eerienţă, cine ar 3rea #ă dea 2cu" de fat au făcut "u$ţi6ca "!de$ entru i&3!ru$ de cun!aştere ceea ce !ate #er3i ce$ "u$t ca ee"$u entru ! e$icaţiei"erfectă, ace$a ar face din 3irtute ! fant!"ă ec+i3!că, 3aria%i$ă duă ti" şi î"rejurări,inuti$i&a%i$ă entru ! regu$ă/ Di"!tri3ă, !ricine !%#er3ă că dacă cine3a îi e#te re&entat ?B =H@

ca "!de$ a$ 3irtuţii, e$ are t!tdeauna ade3ăratu$ !rigina$ nu"ai în cau$ $ui r!riu, cu carec!"ară ace#t retin# "!de$ şi-$ arecia&ă nu"ai duă e$/ Acea#ta în#ă e#te Ideea de 3irtute cu ri3ire $a care t!ate !%iecte$e !#i%i$e a$e eerienţei !t #er3i, ce-i dret, ca ee"$e 2ca d!3e&ică ceea ce rec$a"ă c!ncetu$ de raţiune e ractica%i$ într-un anu"it grad6, dar nu ca ar+etiuri/Catu$ că nici!dată un !" nu 3a acţi!na adec3at cu ceea ce c!nţine Ideea ură de 3irtute nud!3edeşte de$!c că e#te ce3a +i"eric în acea#tă Idee/ ăci !rice judecată a#ura 3a$!rii #aun!n3a$!rii "!ra$e nu e#te t!tuşi !#i%i$ă dec:t cu ajut!ru$ ace#tei Idei rin ur"are, ea e#te în"!d nece#ar $a %a&a !ricărui r!gre# #re erfecţiunea "!ra$ă, !ric:t de dearte ne-ar ţine de ea!%#tac!$e$e af$ate în natura !"enea#că şi a$ căr!r grad nu !ate fi deter"inat/

?A 10@ :epublica $ui P$at!n a de3enit r!3er%ia$ă, ca un ee"$u retin# i&%it!r de erfecţiune i"aginară care nu-şi !ate a3ea #ediu$ dec:t în creieru$ unui g:ndit!r fără !cuaţie, şiBruc5er gă#eşte ridic!$ă afir"aţia fi$!#!fu$ui că un rincie n-ar gu3erna nici!dată %ine dacă nuar articia $a Idei/ Dar a" face "ai %ine #ă ur"ări" acea#tă idee "ai îndear!ae şi 2ac!$! undee"inentu$ %ăr%at ne $a#ă fără ajut!r6 #-! une" în $u"ină rin n!i #trăduinţe dec:t #-! re#inge"ca inuti$ă ?B =@ #u% retetu$ "i&era%i$ şi dăunăt!r că e#te i"ractica%i$ă/ c!n#tituţie a3:ndca #c! cea mai mare libertate omeneasc! înte"eiată e $egi care fac ca libertatea &iec!ruia s! poat! coe6ista cu cea a altora 2nu e 3!r%a de cea "ai "are fericire, căci acea#ta 3a ur"a de $a#ine6 e#te t!tuşi ce$ uţin ! Idee nece#ară, care tre%uie #ă #er3ea#că de %a&ă nu nu"ai ri"u$ui r!iect a$ unei c!n#tituţii, ci şi tutur!r $egi$!r, şi în care tre%uie de $a înceut #ă #e facă a%#tracţiede !%#tac!$e$e re&ente, care !ate nu re&u$tă ine3ita%i$ at:t din natura !"enea#că c:t "ai cur:nddin neg$ijarea ade3ărate$!r Idei în "aterie de $egi#$aţie/ ăci ni"ic nu !ate fi "ai dăunăt!r şi"ai nede"n de un fi$!#!f dec:t ae$u$ 3u$gar $a ! eerienţă retin#ă c!ntrară, care t!tuşi nu ar fiei#tat dacă ace$e in#tituţii ar fi f!#t înte"eiate $a ti"u$ !!rtun e Idei ?A 1=@ şi dacă, în $!cu$$!r, c!ncete gr!#!$ane, t!c"ai fiindcă fu#e#eră #c!a#e din eerienţă, nu ar fi &ădărnicit !riceintenţie %ună/ u c:t $egi#$aţia şi gu3ernu$ ar fi înt!c"ite "ai în c!nf!r"itate cu acea#tă Idee, cuat:t "ai rare, ?B =@ fără înd!ia$ă, ar de3eni ede#e$e şi atunci e#te cu t!tu$ raţi!na$ #ă #eafir"e 2cu" face P$at!n6 că într-! $egi#$aţie care ar fi în erfect ac!rd cu Idei$e ede#e$e nu ar finece#are/ Deşi ace#t $ucru din ur"ă nu #e !ate r!duce nici!dată, t!tuşi e#te cu t!tu$ ju#tă Ideeacare r!une ace#t "ai"u" ca ar+eti, entru ca, !rient:ndu-#e duă e$, #ă ar!ie t!t "ai "u$tc!n#tituţia $ega$ă a !a"eni$!r de cea "ai "are erfecţiune !#i%i$ă/ ăci, !ricare ar fi gradu$ ce$"ai ridicat $a care tre%uie #ă #e !rea#că !"enirea şi deci !ric:t de "are ar fi di#tanţa careră":ne în "!d nece#ar între Idee şi rea$i&area ei, ni"eni nu !ate şi nu tre%uie #ă $e deter"ine,t!c"ai fiindcă e 3!r%a de $i%ertate, care !ate deăşi !rice $i"ită #ta%i$ită/

Dar nu nu"ai în $ucruri$e în care raţiunea !"enea#că arată ! ade3ărată cau&a$itate şi încare Idei$e de3in cau&e eficiente 2a$e acţiuni$!r şi !%iecte$!r $!r6, anu"e în d!"eniu$ "!ra$, cic+iar cu ri3ire $a natura în#ăşi P$at!n 3ede cu dret cu3:nt d!3e&i c$are a$e !riginii ei din Idei/ $antă, un ani"a$, !r:nduirea regu$ată a $u"ii 2r!%a%i$ deci şi întreaga !rdine a naturii6 arată c$ar?A 18@ că nu #unt !#i%i$e dec:t duă Idei că în ade3ăr nici ! fătură indi3idua$ă, în c!ndiţii$e articu$are a$e ei#tenţei ei, nu cadrea&ă cu Ideea ce$ei "ai "ari erfecţiuni a #eciei ei 2t!t at:tde uţin ca şi !"u$ cu Ideea de !"enire, e care c+iar e$ în#uşi ! !artă în #uf$etu$ $ui ca ar+etia$ acţiuni$!r $ui6, că t!tuşi ace$e Idei #unt deter"inate #ingu$ar, i"ua%i$, uni3er#a$ în inte$ectu$#ure", că #unt cau&e$e !riginare a$e $ucruri$!r şi că nu"ai an#a"%$u$ $egăturii $!r în uni3er# ?B=L@ e#te t!ta$ adec3at ace$ei Idei/ Dacă #e face a%#tracţie de ceea ce e#te eagerat în ere#ie,a3:ntu$ genia$ a$ fi$!#!fu$ui de a #e înă$ţa de $a c!nte"$area c!iei e care ! re&intă !rdineafi&ică a $u"ii $a $egătura ei ar+itect!nică duă #c!uri, adică duă Idei, e ! trudă care "erită

#ti"ă şi care e de"nă de ur"at în#ă cu ri3ire $a rinciii$e "!ra$ei, $egi#$aţiei şi re$igiei, unde147



Idei$e fac în ri"u$ r:nd !#i%i$ă eerienţa în#ăşi 2a %ine$ui6, deşi e$e nu !t fi eri"ate aicinici!dată e de$in, acea#tă încercare are un "erit cu t!tu$ articu$ar, e care nu-$ cun!aşte"dec:t fiindcă î$ judecă" t!c"ai duă regu$i$e e"irice, care tre%uie #ă-şi iardă 3a$a%i$itatea, ca rinciii, în faţa ace#t!r idei/ ăci, în ce ri3eşte natura, eerienţa ne une $a înde":nă regu$a şie#te i&3!ru$ ade3ăru$ui dar în ce ri3eşte $egi$e "!ra$e, eerienţa e#te 2din nefericire6 "a"aaarenţei şi e#te f!arte ?A 19@ rer!%a%i$ă tentati3a de a #c!ate $egi$e entru ceea ce trebuie s!

&ac din ceea ce se &ace #au de a 3!i #ă $e $i"ită" rin ceea ce #e face/;n $!cu$ tutur!r ace#t!r c!n#ideraţii, a căr!r de&3!$tare cu3enită c!n#tituie de fatde"nitatea r!rie a fi$!#!fiei, #ă ne !cuă" acu" cu ! $ucrare nu at:t de #tră$ucită, dar t!tuşinici $i#ită de "erit, anu"e #ă deni3e$ă" şi #ă c!n#!$idă" terenu$ entru ace$e "aie#tu!a#e ?B=0@ edificii a$e "!ra$ei, teren în care #e gă#e#c t!t fe$u$ de găuri de c:rtiţe a$e unei raţiuni care,căut:nd c!"!ri, î$ #aă &adarnic, în ciuda %une$!r ei intenţii, şi care a"enintă #!$iditatea ace$eic$ădiri/ A3e" deci acu" #arcina #ă cun!aşte" eact f!$!#irea tran#cendenta$ă a raţiunii ure, rinciii$e şi Idei$e ei, entru a utea deter"ina şi arecia ju#t inf$uenţa raţiunii ure şi 3a$!areaei/ T!tuşi, înainte de a une caăt ace#tei intr!duceri rea$a%i$e, r!g e aceia căr!ra $i-e #cu"ăfi$!#!fia 2ceea ce "ai "u$t #e #une dec:t #e înt:$neşte de !%icei6, dacă #e 3!r c!n3inge rineuneri$e făcute şi ce$e ce ur"ea&ă, #ă aere ter"enu$ de Idee în #en#u$ $ui !riginar, entru ca #ănu #e "ai c!nfunde de acu" înainte cu ce$e$a$te ere#ii cu care #e de#e"nea&ă de !%icei t!t fe$u$de rere&entări într-! de&!rdine neă#ăt!are şi entru ca ştiinţa #ă nu "ai #ufere rejudicii/ 'u ne$i#e#c t!tuşi denu"iri erfect adec3ate fiecărei #ecii de rere&entări fără a a3ea ne3!ie #ăîncă$că" r!rietatea ?A H.@ a$tuia/ Iată ! #cară gradată a $!r/ 4enu$ e#te repre#entarea îngenere 7repraesentatio9/ *u% ea #tă rere&entarea în#!ţită de c!nştiinţă 7perceptio9/ percepţiecare #e ra!rtea&ă ec$u#i3 $a #u%iect ca "!dificare a #tării #a$e e#te sen#aţie 7sensatio9, ! erceţie !%iecti3ă e#te cunoa$tere 7cognitio9/ Acea#ta din ur"ă e#te #au ?B ==@ intuiţie, #auconcept 7intuitus 'el conceptus9/ Intuiţia #e ra!rtea&ă ne"ij$!cit $a !%iect şi e #ingu$ară,c!ncetu$ #e ra!rtea&ă "ij$!cit cu ajut!ru$ unei n!te care !ate fi c!"ună "ai "u$t!r $ucruri/!ncetu$ e#te #au un concept empiric, #au un concept pur , şi c!ncetu$ ur, întruc:t îşi are!riginea ec$u#i3 în inte$ect 2nu în i"aginea ură a #en#i%i$ităţii6, #e nu"eşte noţiune 7notio9/ Unc!ncet #c!# din n!ţiuni, care deăşeşte !#i%i$itatea eerienţei, e#te Idee #au c!ncet raţi!na$/ine #-a !%işnuit cu ace#te di#tincţii nu 3a "ai utea #u!rta #ă audă e cine3a nu"ind Ideerere&entarea cu$!rii r!şii/ Ea nu tre%uie nu"ită nici "ăcar n!ţiune 2c!ncet a$ inte$ectu$ui6/


?A H1@ artea înt:i*ecţiunea a d!ua

DESPRE IDEILE TRANSCENDENTALE

Ana$itica tran#cendenta$ă ne-a dat un ee"$u a$ "!du$ui cu" #i"$a f!r"ă $!gică acun!ştinţei n!a#tre !ate c!nţine !riginea c!ncete$!r ure a priori, care, anteri!r !ricăreieerienţe, rere&intă !%iecte #au "ai cur:nd indică unitatea #intetică, care #ingură face !#i%i$ă?B =8@ ! cun!ştinţă e"irică de#re !%iecte/ C!r"a judecăţi$!r 2tran#f!r"ată într-un c!ncet a$#inte&ei intuiţii$!r6 a r!du# categ!rii$e, care c!nduc, în eerienţă, !rice f!$!#ire a inte$ectu$ui/Pute" #era $a fe$ că f!r"a raţi!na"ente$!r, dacă ! a$ică" $a unitatea #intetică a intuiţii$!r duăregu$a categ!rii$!r, 3a c!nţine !riginea un!r c!ncete articu$are a priori, e care $e ute" nu"ic!ncete ure a$e raţiunii #au Idei transcendentale şi care 3!r deter"ina, duă rinciii, f!$!#ireainte$ectu$ui în an#a"%$u$ întregii eerienţe/

Cuncţia raţiunii, în raţi!na"ente$e ei, c!n#tă în uni3er#a$itatea cun!aşterii rin c!ncete, şi

raţi!na"entu$ în#uşi e#te ! judecată care e deter"inată ?A HH@ a priori în întreaga #feră ac!ndiţiei ei/ Oudecata aiu# e#te "urit!r, aş utea #-! #c!t din eerienţă nu"ai cu ajut!ru$148



inte$ectu$ui/ Dar eu caut un c!ncet care #ă curindă c!ndiţia în care e dat redicatu$ 2a#erţiuneaîn genere6 ace#tei judecăţi 2adică aici c!ncetu$ de !"6 şi duă ce $-a" #u%#u"at ace#tei c!ndiţii,$uată în întreaga ei #feră 2t!ţi !a"enii #unt "urit!ri6, deter"in în c!n#ecinţă cun!aşterea!%iectu$ui "eu 2aiu# e "urit!r6/

Prin ur"are, n!i re#tr:nge" în c!nc$u&ia unui raţi!na"ent un redicat $a un anu"it!%iect, ?B =9@ duă ce înainte $-a" g:ndit în re"i#a "aj!ră în t!ată #fera $ui #u% ! anu"ită

c!ndiţie/ Acea#tă cantitate c!"$etă a #ferei în ra!rt cu ! a#tfe$ de c!ndiţie #e nu"eşteuni'ersalitate 7uni'ersalitas9/ Ace#teia îi c!re#unde, în #inte&a intuiţii$!r, totalitatea7uni'ersitas9 c!ndiţii$!r/ A#tfe$, c!ncetu$ raţi!na$ tran#cendenta$ nu e#te dec:t ace$a de#retotalitatea c!ndiţii$!r entru un c!ndiţi!nat dat/ Dar fiindcă nu"ai necondiţionatul face !#i%i$ăt!ta$itatea c!ndiţii$!r şi fiindcă, in3er#, t!ta$itatea c!ndiţii$!r e#te ea în#ăşi t!tdeaunanec!ndiţi!nată, atunci un c!ncet raţi!na$ ur în genere !ate fi definit rin c!ncetu$nec!ndiţi!natu$ui, întruc:t e$ c!nţine un rinciiu a$ #inte&ei c!ndiţi!natu$ui/

?A H@ :te fe$uri de ra!rturi ei#tă, e care inte$ectu$ şi $e rere&intă cu ajut!ru$categ!rii$!r, 3!r ei#ta şi t!t at:tea fe$uri de c!ncete raţi!na$e ure şi 3a tre%ui deci #ă căută" în ri"u$ r:nd un necondiţionat a$ #inte&ei categorice într-un subiect în a$ d!i$ea r:nd, unnecondiţionat al #inte&ei ipotetice a "e"%ri$!r unei serii în a1 trei1ea r:nd, un necondiţionat a$#inte&ei disuncti'e a ărţi$!r într-un sistem/

Ei#tă, în ade3ăr, t!t at:tea #ecii de raţi!na"ente, din care fiecare tinde rin r!#i$!gi#"e #re nec!ndiţi!nat ri"a, #re un #u%iect care e$ în#uşi nu "ai e redicat a d!ua,#re ! #u!&iţie ?B 8.@ care nu "ai re#uune ni"ic a treia, #re un agregat a$ "e"%ri$!rdi3i&iunii, entru care nu "ai e ni"ic nece#ar #re a c!"$eta di3i&iunea c!ncetu$ui/ De aceea,c!ncete$e raţi!na$e ure a$e t!ta$ităţii în #inte&a c!ndiţii$!r #unt nece#are, ce$ uţin ca r!%$e"e, entru a î"inge e c:t !#i%i$ unitatea inte$ectu$ui :nă $a nec!ndiţi!nat, şi e$e #unt înte"eiateîn natura raţiunii !"eneşti, c+iar dacă ace#t!r c!ncete tran#cendenta$e $e-ar $i#i in concreto !f!$!#ire c!re#un&ăt!are $!r şi deci nu ar a3ea a$t f!$!# dec:t #ă îndrete inte$ectu$ în direcţiaunde f!$!#irea $ui, etin#ă :nă $a etre", ră":ne în ace$aşi ti" de erfect ac!rd cu ea în#ăşi/ ?A H@ Dar 3!r%ind aici de t!ta$itatea c!ndiţii$!r şi de nec!ndiţi!nat ca tit$u c!"un a$tutur!r c!ncete$!r raţi!na$e, ne $!3i" iarăşi de ! ere#ie, de care nu ne ute" di#en#a şi decare t!tuşi nu ne ute" #er3i de$in din cau&a unei a"%iguităţi e care ! are în ur"a unui $unga%u& care #-a făcut rin f!$!#irea ei/ 4bsolut e#te unu$ din uţine$e cu3inte care, în #en#u$ $!r!riginar, au f!#t c!n#truite c!nf!r" unui c!ncet căruia "ai t:r&iu nici un a$t cu3:nt a$ ace$eiaşi$i"%i nu-i e#te eact adec3at şi a cărui ierdere ?B 81@ #au, ceea ce-i ace$aşi $ucru, f!$!#irei"reci#ă tre%uie #ă atragă duă #ine şi ierderea c!ncetu$ui în#uşi, şi anu"e a unui c!ncet decare, fiindcă !cuă "u$t raţiunea, n!i nu ne ute" di#en#a fără "are agu%ă entru t!ate judecăţi$e tran#cendenta$e/ u3:ntu$ absolut e#te f!$!#it acu" ade#ea entru a indica nu"ai căce3a e#te c!n#iderat "n sine şi că, deci, e 3a$a%i$ intrinsec/ ;n ace#t #en#, absolut posibil ar#e"nifica ceea ce e !#i%i$ în #ine 7interne9, ceea ce de fat e minimum ce #e !ate #une de#reun !%iect/ Pe de a$tă arte, e$ e f!$!#it une!ri şi entru a de#e"na că ce3a e#te 3a$a%i$ #u% t!atera!rturi$e 2în "!d ne$i"itat6 2de ee"$u, uterea a%#!$ută6 şi absolut posibil ar în#e"na înace#t #en# ceea ce-i !#i%i$ în t!ate ri3inţe$e, #u% t!ate ra!rturi$e, ceea ce, $a r:ndu$ #ău, ema6imum ce !t #une de#re !#i%i$itatea ?A HL@ unui $ucru/ Ace#te #en#uri #e înt:$ne#c fărăînd!ia$ă de "u$te !ri î"reună/ A#tfe$, de ee"$u, ceea ce e intrin#ec i"!#i%i$ e#te i"!#i%i$#u% !rice ra!rt, rin ur"are a%#!$ut i"!#i%i$/ Dar în ce$e "ai "u$te ca&uri, e$e #unt infinitdeărtate unu$ de a$tu$, şi eu nu !t c!nc+ide în nici un fe$ că de!arece ce3a e#te !#i%i$ în #inee#te !#i%i$ şi #u% !rice ra!rt, deci a%#!$ut !#i%i$/ ;n ce$e ce ur"ea&ă ?B 8H@ 3!i arăta că şinece#itatea a%#!$ută nu deinde nicidecu" în t!ate ca&uri$e de cea intrin#ecă şi că deci nu tre%uie#ă fie c!n#iderată ca ec+i3a$entă cu acea#ta/Un $ucru a$ cărui c!ntrariu e#te intrin#ec i"!#i%i$,c!ntrariu$ $ui e#te fără înd!ia$ă de a#e"enea i"!#i%i$ în t!ate ri3inţe$e, rin ur"are $ucru$în#uşi e#te a%#!$ut nece#ar dar recir!ca nu e#te ade3ărată din fatu$ că ce3a e#te a%#!$utnece#ar, eu nu !t c!nc+ide că c!ntrariu$ $ui e#te intrin#ec i"!#i%i$, adică nu !t c!nc+ide că

nece#itatea absolut! a $ucruri$!r e#te ! nece#itate intrinsec! căci acea#tă nece#itate intrin#ecă149



e#te, în anu"ite ca&uri, ! ere#ie cu t!tu$ g!a$ă, cu care n!i nu ute" uni nici ce$ "aineîn#e"nat c!ncet, e c:nd cea de nece#itate a unui $ucru #u% t!ate ra!rturi$e 2cu ri3ire $a t!tce-i !#i%i$6 i"$ică deter"inări cu t!tu$ articu$are/ Ciindcă ierderea unui c!ncet de "area$icaţie în fi$!#!fia #ecu$ati3ă nu !ate fi nici!dată indiferentă unui fi$!#!f, #er că nu-i 3!r fiindiferente nici deter"inarea şi ă#trarea #cruu$!a#ă a ere#iei de care deinde c!ncetu$/

?A H0@ (ă 3!i #er3i de cu3:ntu$ absolut în ace#t #en# "ai $arg şi î$ 3!i !une nu"ai $a

ceea ce nu e 3a$a%i$ dec:t re$ati3 #au #u% un ra!rt articu$ar, căci 3a$a%i$u$ re$ati3 e#te re#tr:n# $ac!ndiţii, e c:nd a%#!$utu$ e#te 3a$a%i$ fără re#tricţii/!ncetu$ raţi!na$ tran#cendenta$ nu #e ra!rtea&ă t!tdeauna dec:t $a t!ta$itatea a%#!$ută

în #inte&a c!ndiţii$!r şi nu #e !reşte nici!dată dec:t $a ceea ce e#te nec!ndiţi!nat în "!d a%#!$ut,adică #u% !rice ra!rt/ ăci raţiunea ură $a#ă t!tu$ e #ea"a inte$ectu$ui, care #e ?B 8@ra!rtea&ă în ri"u$ r:nd $a !%iecte$e intuiţiei #au "ai cur:nd $a #inte&a $!r în i"aginaţie/Raţiunea îşi re&er3ă nu"ai t!ta$itatea a%#!$ută în f!$!#irea c!ncete$!r inte$ectu$ui şi încearcă #ăetindă unitatea #intetică, care e g:ndită în categ!rie, :nă $a nec!ndiţi!natu$ a%#!$ut/ Acea#tăt!ta$itate !ate fi deci nu"ită unitate raţional! a fen!"ene$!r, aşa cu" aceea e care ! eri"ăcateg!ria !ate fi nu"ită unitate intelectual!/ A#tfe$, raţiunea nu #e ra!rtea&ă dec:t $a f!$!#ireainte$ectu$ui, şi anu"e, nu întruc:t e$ c!nţine rinciiu$ eerienţei !#i%i$e 2căci t!ta$itateaa%#!$ută a c!ndiţii$!r nu e#te un c!ncet uti$i&a%i$ într-! eerienţă, fiindcă nici ! eerienţă nue#te nec!ndiţi!nată6, ci entru a-i re#crie direcţia #re ! anu"ită unitate, de#re care inte$ectu$nu are nici un c!ncet şi care ur"ăreşte #ă curindă ?A H=@ într-un tot absolut t!ate acte$einte$ectu$ui cu ri3ire $a fiecare !%iect/ De aceea, f!$!#irea !%iecti3ă a c!ncete$!r ure a$eraţiunii e#te t!tdeauna transcendent!, e c:nd aceea a c!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui tre%uie #ăfie, duă natura ei, t!tdeauna imanent!, fiindcă #e "ărgineşte nu"ai $a eerienţa !#i%i$ă/

;nţe$eg rin Idee un c!ncet raţi!na$ nece#ar căruia nu i #e !ate da în #i"ţuri nici un!%iect c!re#un&ăt!r/ Prin ur"are, c!ncete$e raţi!na$e ure, e care $e ea"ină" acu", #unt Idei transcendentale/ ?B 8@ E$e #unt concepte a$e raţiunii ure, căci c!n#ideră !rice cun!aştere rin eerienţă ca deter"inată de ! t!ta$itate a%#!$ută a c!ndiţii$!r/ E$e nu #unt nă#c!cite ar%itrar,ci #unt date de natura în#ăşi a raţiunii şi #e ra!rtea&ă deci nece#ar $a întreaga f!$!#ire ainte$ectu$ui/ E$e #unt, în #f:rşit, tran#cendente şi deăşe#c $i"ite$e !ricărei eerienţe, în care decinu #e !ate re&enta nici!dată un !%iect care #ă fie adec3at Ideii tran#cendenta$e/ :nd nu"i" !Idee, #une" &oarte mult cu ri3ire $a !%iect 2ca de#re un !%iect a$ inte$ectu$ui ur6, dar &oarte puţin cu ri3ire $a #u%iect 2cu ri3ire adică $a rea$itatea $ui #u% c!ndiţie e"irică6, t!c"ai fiindcă,ca c!ncet a$ unui "ai"u", nu !ate fi dată nici!dată in concreto în "!d adec3at/ u" ace#tae#te r!riu-&i# întregu$ #c! a$ raţiunii în f!$!#irea ?A H8@ ei nu"ai #ecu$ati3ă şi cu"ar!ierea de un c!ncet, care nu e#te în#ă atin# nici!dată rin eecutare, e#te ca şi c:ndc!ncetu$ ar eşua cu t!tu$, de#re un a#tfe$ de c!ncet #e #une e$ nu e#te dec%t ! Idee/ A#tfe$, #-ar utea #une că t!ta$itatea a%#!$ută a tutur!r fen!"ene$!r nu este dec%t o Idee, căci, cu" nu ute" rea$i&a nici!dată aşa ce3a într-! i"agine, ea ră":ne ! problem! fără nici ! #!$uţi!nare/Di"!tri3ă, fiindcă în f!$!#irea ractică a inte$ectu$ui nu e 3!r%a dec:t de a$icarea duă regu$i,?B 8L@ Ideea raţiunii ractice !ate fi dată t!tdeauna rea$, deşi nu"ai în arte in concreto, %ac+iar ea e#te c!ndiţia indi#en#a%i$ă a !ricărei f!$!#iri ractice a raţiunii/ Rea$i&area ace#tei Ideie#te t!tdeauna "ărginită şi deficientă, dar în $i"ite nedeter"ina%i$e, rin ur"are ea e#tet!tdeauna #uu#ă inf$uenţei c!ncetu$ui unei t!ta$ităţi a%#!$ute/ Prin ur"are, Ideea ractică e#tet!tdeauna f!arte r!dnică şi a%#!$ut nece#ară cu ri3ire $a acţiuni$e rea$e/ ;n ea, raţiunea urăgă#eşte c+iar cau&a$itatea de a r!duce rea$ ceea ce c!nţine c!ncetu$ ei de aceea, de#reînţe$eciune nu #e !ate #une !arecu" di#reţuit!r ea ea nu este dec%t o Idee, ci t!c"ai fiindcăe#te Ideea de#re unitatea nece#ară a tutur!r #c!uri$!r !#i%i$e, ea tre%uie #ă #er3ea#că dretregu$ă entru t!t ce e ractic ca c!ndiţie !riginară, ce$ uţin re#tricti3ă/

?A H9@ Deşi de#re c!ncete$e raţi!na$e tran#cendenta$e tre%uie #ă #une" ele nu suntdec%t Idei, nu $e 3!" c!n#idera t!tuşi nicidecu" ca fiind de ri#!# şi &adarnice/ ăci, deşi nici un!%iect nu !ate fi deter"inat rin e$e, e$e !t t!tuşi #er3i în f!nd şi fără #ă #e !%#er3e inte$ectu$ui

ca un can!n care #ă-i er"ită #ă-şi etindă f!$!#irea şi #-! facă unif!r"ă rin acea#ta, e$ nu150



cun!aşte, ce-i dret, un !%iect "ai "u$t dec:t ar cun!aşte duă c!ncete$e $ui, dar e#te "ai %ineşi "ai dearte c!ndu# în acea#tă cun!aştere/ Cără #ă "ai #un ?B 80@ că, !ate, ace#te Idei fac !#i%i$ă ! trecere de $a c!ncete$e de#re natură $a ce$e ractice şi, în fe$u$ ace#ta, !t r!curaIdei$!r "!ra$e în#e$e #u!rt şi $egătură cu cun!ştinţe$e #ecu$ati3e a$e raţiunii/ A#ura tutur!race#t!r c+e#tiuni tre%uie #ă aştetă" e$icaţia în ce$e ce ur"ea&ă/

Dar în c!nf!r"itate cu $anu$ n!#tru, #ă $ă#ă" $a ! arte Idei$e ractice şi #ă nu

c!n#ideră" raţiunea dec:t în f!$!#irea ei #ecu$ati3ă şi, "ai re#tr:n# încă, nu"ai în f!$!#ireatran#cendenta$ă/ Aici tre%uie #ă ur"ă" aceeaşi ca$e e care a" ur"at-! "ai #u# în deducţiacateg!rii$!r, anu"e, #ă ea"ină" f!r"a $!gică a cun!aşterii raţi!na$e şi #ă 3ede" dacă nucu"3a, rin acea#ta, raţiunea nu de3ine şi un i&3!r de c!ncete, care #ă ne facă #ă c!n#ideră"!%iecte în #ine ca deter"inate #intetic a priori în ra!rt cu ! funcţie #au a$ta a raţiunii/

?A .@ Raţiunea, c!n#iderată ca facu$tate a unei anu"ite f!r"e $!gice a cun!aşterii, a#tefacu$tatea de a c!nc+ide, adică de a judeca în "!d "ij$!cit 2rin #u%!rd!narea c!ndiţiei unei judecăţi !#i%i$e #u% c!ndiţia unei judecăţi date6/ Oudecata dată e#te regu$a genera$ă 2re"i#a"aj!ră, maor9/ *u%!rd!narea c!ndiţiei a$tei judecăţi !#i%i$e #u% c!ndiţia regu$ii e#te re"i#a"in!ră 7minor9/ Oudecata rea$ă care eri"ă a#erţiunea regu$ii "n ca#ul subsumat e#te c!nc$u&ia?B 8=@ 7conclusio9/ Regu$a, anu"e, eri"ă ce3a genera$ #u% ! anu"ită c!ndiţie/ !ndiţiaregu$ii #e gă#eşte într-un ca& dat/ Deci, ceea ce era uni3er#a$ 3a$a%i$ #u% acea c!ndiţie 3a fic!n#iderat ca 3a$a%i$ şi în ca&u$ dat 2care c!nţine acea c!ndiţie6/ *e 3ede uş!r că raţiunea ajunge$a ! cun!ştinţă cu ajut!ru$ acte$!r inte$ectu$ui care c!n#tituie ! #erie de c!ndiţii/ Dacă $a judecatat!ate c!ruri$e #unt #c+i"%ăt!are, eu nu ajung dec:t !rnind de $a cun!ştinţa "ai îndeărtată t!tce e#te c!"u# e schimb!tor 2în care c!ncetu$ de c!r nu #e gă#eşte încă, dar care t!tuşi c!nţinec!ndiţia $ui6 dacă trec de $a acea#tă judecată $a una "ai ar!iată, care #tă #u% c!ndiţia ce$eidint:i c!ruri$e #unt c!"u#e, şi de $a acea#ta $a ! a treia, care de acu" înainte $eagă cun!ştinţaîndeărtată 2#c+i"%ăt!r6 cu cea de faţă ?A 1@ deci c!ruri$e #unt #c+i"%ăt!are, a" ajun# rintr-! #erie de c!ndiţii 2re"i#e6 $a ! cun!ştinţă 2c!nc$u&ie6/ Dar !rice #erie, a$ cărei e!nent2a$ judecăţii categ!rice #au i!tetice6 e dat, !ate fi c!ntinuată rin ur"are, ace$aşi r!cedeu a$raţiunii duce $a ratiocinatio polsllogistica, care e#te ! #erie de raţi!na"ente ce !ate fi indefinitc!ntinuată, fie de artea c!ndiţii$!r 7perprosllogismos9, fie ?B 88@ de artea c!ndiţi!natu$ui7per episllogismos9/

Dar #e 3a !%#er3a îndată că $anţu$ #au #eria r!#i$!gi#"e$!r, adică a cun!ştinţe$!r,ur"ărită de artea rinciii$!r #au a c!ndiţii$!r unei cun!ştinţe date, cu a$te cu3inte seriaascendent! a raţi!na"ente$!r tre%uie #ă #e c!"!rte t!tuşi a$tfe$ faţă de facu$tatea raţiunii dec:t seria descendent!, adică r!gre#ia e care ! ur"ea&ă raţiunea de artea c!ndiţi!natu$ui cuajut!ru$ ei#i$!gi#"e$!r/ De!arece în ri"u$ ca& cun!ştinţa 7conclusio9 nu e#te dată dec:t cac!ndiţi!nată, nu #e !ate ajunge $a ea cu ajut!ru$ raţiunii a$tfe$ dec:t ce$ uţin #u% #u!&iţia că#unt daţi t!ţi "e"%rii #eriei de artea c!ndiţii$!r 2t!ta$itatea în #eria re"i#e$!r6, fiindcă nu"ai#u% acea#tă #u!&iţie judecata în c+e#tiune e#te !#i%i$ă a priori di"!tri3ă, de arteac!ndiţi!natu$ui #au a c!n#ecinţe$!r nu e#te g:ndită dec:t ! #erie "n de'enire ?A H@ şi nu ! #eriedeja total re#uu#ă #au dată, rin ur"are e#te g:ndită nu"ai ! r!gre#ie !tenţia$ă/ De aceea,c:nd ! cun!ştinţă e#te c!n#iderată ca c!ndiţi!nată, raţiunea e#te c!n#tr:n#ă #ă c!n#idere #eriac!ndiţii$!r în $inie a#cendentă ca ter"inată şi ca dată în t!ta$itatea ei/ Dar dacă aceeaşi cun!ştinţăe#te c!n#iderată t!t!dată ca ! c!ndiţie ?B 89@ a a$t!r cun!ştinţe care c!n#tituie între e$e ! #eriede c!n#ecinţe în $inie de#cendentă, raţiunea !ate ră":ne cu t!tu$ indiferentă faţă de r!%$e"a dea şti :nă unde #e întinde acea#tă r!gre#ie a parte posteriori şi dacă t!ta$itatea ace#tei #erii e#teîn genere !#i%i$ă, fiindcă ea nu are ne3!ie de ! a#tfe$ de #erie entru c!nc$u&ia re&entă, întruc:tacea#ta e deja #uficient deter"inată şi a#igurată rin rinciii$e ei a parte priori/ Cie deci că de artea c!ndiţii$!r #eria re"i#e$!r are un punct de plecare ca c!ndiţie #ure"ă, fie că nu, şi că,deci, e#te fără $i"ite a parte priori, ea tre%uie t!tuşi #ă c!nţină t!ta$itatea c!ndiţii$!r, ad"iţ:nd căn!i nu a" utea reuşi nici!dată #-! curinde", şi tre%uie ca întreaga #erie #ă fie nec!ndiţi!natade3ărată, entru ca c!ndiţi!natu$, care e#te ri3it ca ! c!n#ecinţă re&u$t:nd din ea, #ă !ată fi

ade3ărat/ Acea#ta e#te ! eigenţă a raţiunii care re&intă cun!ştinţa ei ca deter"inată a priori şi151



ca nece#ară, fie în #ine, şi atunci nu e ne3!ie de rinciii, fie, în ca&u$ c:nd e deri3ată, ca un"e"%ru a$ unei #erii de rinciii, care ea în#ăşi e#te nec!ndiţi!nat ade3ărată/


?A , B 9.@ artea înt:i*ecţiunea a treia

SISTEMUL IDEILOR TRANSCENDENTALE

'u a3e" a face aici cu ! dia$ectică $!gică, care face a%#tracţie de !rice c!nţinut a$cun!ştinţei şi de#c!eră nu"ai aarenţa fa$#ă în f!r"a raţi!na"ente$!r, ci cu ! dia$ecticătran#cendenta$ă, care tre%uie #ă c!nţină cu t!tu$ a priori !riginea anu"it!r cun!ştinţe din raţiunea ură şi a un!r c!ncete dedu#e rin raţi!na"ent, a$ căr!r !%iect nu !ate fi dat de$!c e"iric,care #e gă#e#c deci cu t!tu$ în afara facu$tăţii inte$ectu$ui ur/ Din ra!rtu$ natura$ e caref!$!#irea tran#cendenta$ă a cun!ştinţei n!a#tre, at:t în raţi!na"ente c:t şi în judecăţi, tre%uie #ă-$

ai%ă cu f!$!#irea $!gică a" c!nc+i# că nu ei#tă dec:t trei #ecii de raţi!na"ente dia$ectice, care#e ra!rtea&ă $a ce$e trei #ecii de raţi!na"ente rin care raţiunea !ate ajunge $a cun!ştinţe din rinciii şi că, în t!tu$, r!%$e"a ei e#te de a #e ridica de $a #inte&a c!ndiţi!nată, de care inte$ectu$e#te t!tdeauna $egat, $a cea nec!ndiţi!nată, e care inte$ectu$ nici!dată n-! !ate atinge/

Ra!rturi$e e care $e !t a3ea rere&entări$e n!a#tre #unt 16 ra!rtu$ cu ?B 91@#u%iectu$ H6 ra!rtu$ cu !%iecte, şi anu"e ?A @ fie "ai înt:i ca fen!"ene, fie ca !%iecte a$eg:ndirii în genere/ Dacă uni" acea#tă #u%di3i&iune cu cea recedentă, atunci !rice ra!rt a$rere&entări$!r, de#re care ne ute" c!n#trui #au un c!ncet, #au ! Idee, e#te tri$u 1/ ra!rtu$cu #u%iectu$ H/ ra!rtu$ cu di3er#u$ !%iectu$ui în fen!"en / ra!rtu$ cu t!ate $ucruri$e în genere/

T!ate c!ncete$e ure în genere #e !cuă cu unitatea #intetică a rere&entări$!r, darc!ncete$e raţiunii ure 2Idei$e tran#cendenta$e6 #e !cuă cu unitatea nec!ndiţi!nată a tutur!r

c!ndiţii$!r în genere/ Prin ur"are, t!ate Idei$e tran#cendenta$e !t fi î"ărtite în trei clase, dincare cea dint%i c!nţine unitatea a%#!$ută 2nec!ndiţi!nată6 a subiectului g%nditor, a doua, unitateaa%#!$ută a seriei condiţiilor &enomenului, a treia, unitatea a%#!$ută a condiţiei tuturor obiectelor g%ndirii în genere/

*u%iectu$ g:ndit!r e#te !%iectu$ psihologiei, an#a"%$u$ tutur!r fen!"ene$!r 2$u"ea6 <!%iectu$ cosmologiei, şi $ucru$ care c!nţine c!ndiţia #ure"ă a !#i%i$ităţii a t!t ceea ce !ate fig:ndit 2fiinţa tutur!r fiinţe$!r6 e#te !%iectu$ teologiei/ Raţiunea ură ne r!cură deci Ideea uneiştiinţe tran#cendenta$e de#re #uf$et 7pschologia rationalis9, a unei ştiinţe tran#cendenta$e de#re$u"e ?B 9H@ 7cosmologia rationalis9, în #f:rşit, şi a unei cun!aşteri tran#cendenta$e ?A L@ a $uiDu"ne&eu 7theologia transcendentalis9/ *i"$a #c+iţă a uneia #au a$teia din ace#te ştiinţe nu e#tede c!"etenţa inte$ectu$ui, c+iar dacă e$ #-ar #er3i de cea "ai îna$tă f!$!#ire $!gică a raţiunii,

adică de t!ate raţi!na"ente$e i"agina%i$e, entru a înainta de $a un !%iect a$ $ui 2fen!"en6 $at!ate ce$e$a$te, :nă $a ter"enii cei "ai îndeărtaţi ai #inte&ei e"irice acea#tă #c+iţă nu e#tedec:t un r!du# ur şi autentic #au ! r!%$e"ă a raţiunii ure/

are #unt "!duri$e de c!ncete ure a$e raţiunii ce #tau #u% ace#te trei tit$uri a$e tutur!rIdei$!r tran#cendenta$e, 3a fi eu# c!"$et în cait!$u$ ur"ăt!r/ E$e ur"ea&ă firu$ categ!rii$!r/ăci raţiunea ură nu #e ra!rtea&ă nici!dată de-a dretu$ $a !%iecte, ci $a c!ncete$e inte$ectu$uide#re e$e/ T!t a#tfe$, nu"ai în eunerea c!"$etă 3a utea fi făcut c$ar cu" raţiunea ură,nu"ai rin f!$!#irea #intetică a ace$eiaşi funcţii de care #e #er3eşte în raţi!na"entu$ categ!ric,tre%uie #ă ajungă în "!d nece#ar $a c!ncetu$ unităţii a%#!$ute a subiectului g%nditor , cu" r!cedeu$ $!gic, în raţi!na"entu$ i!tetic, tre%uie #ă-$ c!nducă $a Ideea de inc!ndiţi!nat a%#!$ut"ntr5o serie de c!ndiţii date, în #f:rşit, cu" #i"$a f!r"ă a raţi!na"entu$ui di#juncti3 ?B 9@

tre%uie #ă r!ducă în "!d nece#ar c!ncetu$ raţi!na$ #ure" de#re ! &iinţ! a tuturor &iinţelor ?A0@ ! idee 7Gedanke9 care, $a ri"a 3edere, are #ă fie etre" de arad!a$ă/152



Pentru ace#te Idei tran#cendenta$e nu e#te !#i%i$ă r!riu-&i# ! deducţie obiecti'!, caaceea e care a" utut-! da de#re categ!rii/ ăci în rea$itate e$e n-au nici un ra!rt cu 3reun!%iect care #ă $e !ată fi dat, ca fiindu-$e c!ngruent, t!c"ai fiindcă e$e nu #unt dec:t Idei/ A" utut întrerinde în#ă ! deri3are #u%iecti3ă a $!r din natura raţiunii n!a#tre şi ea a şi f!#t făcută în re&entu$ cait!$/

*e 3ede uş!r că raţiunea ură nu are nici un a$t #c! dec:t t!ta$itatea a%#!$ută a #inte&ei de

partea condiţiilor 2de inerenţă, #au de deendenţă, #au de c!ncurenţă6 şi că de parteacondiţionatului nu are ni"ic a face cu t!ta$itatea a%#!$ută/ ăci ea nu are ne3!ie dec:t de ceadint:i entru a re#uune #eria întreagă a c!ndiţii$!r şi a ! da a#tfe$ a priori inte$ectu$ui/ Dar dacă! c!ndiţie e#te integra$ 2şi nec!ndiţi!nat6 dată, nu "ai e ne3!ie de un c!ncet raţi!na$ entruc!ntinuarea #eriei căci inte$ectu$ de#cinde de $a #ine ?B 9@ de $a c!ndiţie $a condiţionat / ;n fe$u$ace#ta, Idei$e tran#cendenta$e nu #er3e#c dec:t entru a ne ridica în #eria c!ndiţii$!r :nă $anec!ndiţi!nat, adică :nă $a rinciii/ Dar în ce ri3eşte cobor%rea $a ?A =@ c!ndiţi!nat, ei#tăîn ade3ăr ! f!$!#ire $!gică f!arte etin#ă e care ! face raţiunea n!a#tră de $egi$e inte$ectu$ui, darnici ! f!$!#ire tran#cendenta$ă, şi dacă ne face" ! Idee de#re t!ta$itatea a%#!$ută a unei a#tfe$ de#inte&e 2a unui progressus6, de ee"$u de#re întreaga #erie a tutur!r #c+i"%ări$!r 'iitoare a$e$u"ii, acea#ta nu e dec:t ! ei#tenţă de raţiune 7ens rationis9, care nu e#te dec:t g:ndită ar%itrar şinu e#te re#uu#ă nece#ar de raţiune/ ăci !#i%i$itatea c!ndiţi!natu$ui re#uune fără înd!ia$ăt!ta$itatea c!ndiţii$!r $ui, dar nu a c!n#ecinţe$!r $ui/ Prin ur"are, un a#tfe$ de c!ncet nu e#te !Idee tran#cendenta$ă, #ingura cu care ne 3!" !cua aici/

;n ce$e din ur"ă #e 3a "ai !%#er3a că între Idei$e tran#cendenta$e în#e$e #e "anife#tă !anu"ită $egătură şi unitate şi că raţiunea ură aduce, cu ajut!ru$ ace#t!r Idei, t!ate cun!ştinţe$e eiîntr-un #i#te"/ A înainta de $a cun!aşterea de #ine 2a #uf$etu$ui6 $a cun!aşterea $u"ii şi, cuajut!ru$ ace#teia, $a fiinţa #ure"ă e#te un r!gre# at:t de natura$, înc:t e$ are a#e"ănăt!r

153



înaintării $!gice a raţiunii de $a ?B 9L@ re"i#e $a c!nc$u&ie>/ Dacă aici #e af$ă efecti3 în f!nd !înrudire a#cun#ă #i"i$ară ace$eia care ei#tă între r!cedeu$ $!gic şi ce$ tran#cendenta$ e#te încăuna din r!%$e"e$e a căr!r re&!$3are tre%uie #-! aştetă" a%ia în cur#u$ ace#t!r cercetări/ ?A 8@De!ca"dată ne-a" atin# #c!u$, fiindcă a" utut #c!ate c!ncete$e tran#cendenta$e ?B 90@ a$eraţiunii, care de a$tfe$ în te!ria fi$!#!fi$!r #e a"e#tecă de !%icei cu a$te$e, fără ca ei #ă $e di#tingă"ăcar #uficient de c!ncete$e inte$ectu$ui, din acea#tă #ituaţie ec+i3!că, fiindcă a" utut da

!riginea $!r şi t!t!dată nu"ăru$ $!r eact, dinc!$! de care nu "ai !t ei#ta a$te$e, şi $e-a" ututrere&enta într-! în$ănţuire #i#te"atică,ja$!n:nd a#tfe$ şi de$i"it:nd un c:" articu$ar a$ raţiunii ure/

DIALECITCA TRANSCENDENTALĂ

artea a d!ua

DESPRE RAŢIONAMENTELE DIALECTICEALE RAŢIUNII PURE

*e !ate #une că !%iectu$ unei #i"$e Idei tran#cendenta$e e ce3a de#re care nu a3e"nici un c!ncet, deşi acea#tă Idee a f!#t r!du#ă nece#ar în raţiune duă $egi$e ei !riginare/ ăci,de fat, de#re un !%iect care #ă fie adec3at eigenţe$!r raţiunii nici nu e !#i%i$ un c!ncet a$inte$ectu$ui, adică un c!ncet care #ă !ată fi arătat şi ?A 9@ #ă !ată fi făcut intuiti3 într-!eerienţă !#i%i$ă/ 'e-a" eri"a t!tuşi "ai %ine şi cu "ai uţin ri#c de a fi rău înţe$eşi dacă ?B9=@ a" #une că de#re !%iectu$ care c!re#unde unei Idei n!i nu ute" a3ea nici ! cun!aştere,deşi ute" a3ea un c!ncet r!%$e"atic/

Rea$itatea tran#cendenta$ă 2#u%iecti3ă6 a c!ncete$!r ure a$e raţiunii #e %a&ea&ă ce$ uţin e fatu$ că #unte" c!nduşi $a a#tfe$ de Idei rintr-un raţi!na"ent nece#ar/ Ei#tă deciraţi!na"ente care nu c!nţin re"i#e e"irice şi cu ajut!ru$ căr!ra c!nc+ide" de $a ce3a e care

î$ cun!aşte" $a a$tce3a de#re care nu a3e" nici un c!ncet şi căruia îi atri%ui" t!tuşi, rintr-!aarenţă ine3ita%i$ă, rea$itate !%iecti3ă/ A#tfe$ de raţi!na"ente tre%uie nu"ite, a3:nd în 3ederere&u$tatu$ $!r, "ai cur:nd so&isme dec:t raţi!na"ente deşi din unctu$ de 3edere a$ !riginii $!r e$e !t urta nu"e$e din ur"ă, fiindcă nu #unt $ă#"uite #au nă#cute înt:"$ăt!r, ci #unt i&3!r:te dinnatura raţiunii/ E$e #unt #!fi#ticări nu a$e !a"eni$!r, ci a$e raţiunii ure în#ăşi, de care c+iar ce$"ai înţe$et dintre t!ţi !a"enii nu #e !ate e$i%era şi e3entua$, duă "u$tă trudă, !ate #ă e3iteer!area, dar nici!dată nu #e !ate e$i%era cu t!tu$ de aarenţă, care neîntrerut î$ +ărţuieşte şi îşir:de de e$/

'u ei#tă deci dec:t trei #ecii de a#tfe$ de raţi!na"ente dia$ectice, at:tea c:te Idei ei#tă,$a care ajung ?A .@ c!nc$u&ii$!r $!r/ ;n raţi!na"entu$ ri"ei c$a#e eu c!nc+id de $a c!ncetu$tran#cendenta$ ?B 98@ de #u%iect, care nu c!nţine ni"ic di3er#, $a unitatea a%#!$ută a ace#tui#u%iect în#uşi, de#re care, în ace#t fe$, n-a" nici un c!ncet/ !i nu"i ace#t raţi!na"entdia$ectic paralogism tran#cendenta$/ A d!ua c$a#ă a raţi!na"ente$!r #!fi#tice #e %a&ea&ă ec!ncetu$ tran#cendenta$ a$ t!ta$ităţii a%#!$ute a #eriei c!ndiţii$!r entru un fen!"en dat îngenere şi din fatu$ că a" t!tdeauna un c!ncet c!ntradict!riu în #ine de#re unitatea #inteticănec!ndiţi!nată a #eriei, de ! arte, c!nc+id eactitatea unităţii !u#e, deşi nici de#re ea nu a"nici un c!ncet/ !i nu"i #tarea raţiunii în ace#te raţi!na"ente dia$ectice antinomie a raţiunii ure/ ;n #f:rşit, în #ecia a treia a raţi!na"ente$!r #!fi#tice c!nc+id, de $a t!ta$itatea c!ndiţii$!r dea g:ndi !%iecte în genere, întruc:t î"i !t fi date, unitatea #intetică a%#!$ută a tutur!r c!ndiţii$!r !#i%i$ităţii $ucruri$!r în genere, adică, de $a $ucruri e care nu $e cun!#c duă #i"$u$ $!r c!ncettran#cendenta$, ! fiinţă a tutur!r fiinţe$!r, e care ! cun!#c şi "ai uţin rintr-un c!ncettran#cendenta$ şi de#re a cărei nece#itate nec!ndiţi!nată nu-"i !t face nici un c!ncet/ !inu"i ace#t raţi!na"ent dia$ectic ideal a$ raţiunii ure/

154




?A 1, B 99@ artea a d!uaCapitolul "nt%i

DESPRE PARALOGISMELE RAŢIUNII PUREPara$!gi#"u$ $!gic c!n#tă în fa$#itatea unui raţi!na"ent din unctu$ de 3edere a$ f!r"ei,

!ricare i-ar fi, de a$t"interi, c!nţinutu$/ Dar un ara$!gi#" tran#cendenta$ are un te"eitran#cendenta$ care duce $a raţi!na"ente fa$#e din unct de 3edere f!r"a$/ ;n fe$u$ ace#ta, una#e"enea raţi!na"ent 3ici!# îşi 3a a3ea funda"entu$ în natura raţiunii !"eneşti şi 3a curinde în#ine ! i$u&ie ine3ita%i$ă, dar nu in#!$u%i$ă/

Ajunge" acu" $a un c!ncet care n-a f!#t c!n#e"nat "ai #u# în $i#ta genera$ă ac!ncete$!r tran#cendenta$e şi t!tuşi tre%uie #!c!tit rintre e$e, fără a aduce t!tuşi 3re!"!dificare c:t de "ică ace$ui ta%e$ şi a-$ dec$ara inc!"$et/ Ace#ta e#te c!ncetu$ #au, dacă #e referă, judecata eu g%ndesc/ *e 3ede în#ă $e#ne că e$ e#te 3e+icu$u$ tutur!r c!ncete$!r îngenere, şi rin ur"are, şi a$ ce$!r tran#cendenta$e, fiind deci !ric:nd curin# între ace#tea, şi deaceea t!t tran#cendenta$, ca şi e$e, neut:nd în#ă a3ea 3reun tit$u aarte, de!arece e$ #er3eştenu"ai entru a arăta ?B ..@ că !rice g:ndire aarţine c!nştiinţei/ Dar !ric:t ?A H@ de ur e#tede !rice e$e"ent e"iric 2i"re#ie a #i"ţuri$!r6, e$ #er3eşte t!tuşi entru a di#tinge d!uă fe$uri de!%iecte, duă natura uterii n!a#tre de rere&entare/ Eu, întruc:t g:nde#c, #unt un !%iect a$#i"ţu$ui intern şi "ă nu"e#c #uf$et/ eea ce e#te un !%iect a$ #i"ţuri$!r eterne #e nu"eşte c!r/Deci ere#ia eu, ca fiinţă care g:ndeşte, de#e"nea&ă în#uşi !%iectu$ #i+!$!giei, care !ate fidenu"ită ştiinţa raţi!na$ă de#re #uf$et, în ca& că de#re #uf$et nu nă&uie#c #ă cun!#c ni"ic "ai"u$t dec:t ceea ce !ate fi dedu#, indeendent de !rice eerienţă 2care "ă deter"ină "aiîndear!ae $i in concreto6, din ace#t c!ncet de eu, care în#!ţeşte !rice g:ndire/

P#i+!$!gia raţi!na$ă e#te de fat ! încercare de ace#t fe$ căci, dacă ce$ "ai neîn#e"nate$e"ent e"iric a$ g:ndirii "e$e, 3re! erceţie articu$ară a #tării "e$e interne, #-ar a"e#teca rintre rinciii$e de cun!aştere a$e ace#tei ştiinţe, ea n-ar "ai fi ! #i+!$!gie raţi!na$ă, ci unaempiric!/ A3e" deci înaintea n!a#tră ! retin#ă ştiinţă, care a f!#t c!n#truită e #ingura judecatăeu g%ndesc şi a$ cărei te"ei #au a cărei $i#ă de te"ei $e ute" cerceta aici în "!d c!re#un&ăt!rşi în c!nf!r"itate cu natura unei fi$!#!fii tran#cendenta$e/ *ă nu ne $ă#ă" a"ăgiţi de fatu$ că înacea#tă judecată, care eri"ă erceţia de #ine, eu a" t!tuşi ! eerienţă ?B .1@ internă şi că rin ur"are #i+!$!gia raţi!na$ă, care e#te c!n#truită ?A @ e ea, nu e#te nici!dată ură, ci căe#te %a&ată în arte e un rinciiu e"iric/ ăci acea#tă erceţie internă nu e a$tce3a dec:t#i"$a aerceţie eu g%ndesc, care face !#i%i$e c+iar şi t!ate c!ncete$e tran#cendenta$e, în care#e #une eu g:nde#c #u%#tanţa, cau&a etc/ ăci eerienţa internă în genere şi !#i%i$itatea ei #au erceţia în genere şi ra!rtu$ ei cu a$tă erceţie nu !ate fi c!n#iderată dret cun!aşteree"irică, dacă nu e#te dată în "!d e"iric 3re! de!#e%ire articu$ară #au 3re! deter"inare a $!r,ci tre%uie ri3ită ca ! cun!aştere a e"iricu$ui în genere şi ţine de cercetarea !#i%i$ităţii !ricăreieerienţe, cercetare care, negreşit, e#te tran#cendenta$ă/ e$ "ai neîn#e"nat !%iect a$ erceţiei2de ee"$u, c+iar nu"ai $ăcerea #au ne$ăcerea6, care #-ar adăuga $a rere&entarea genera$ă ac!nştiinţei de #ine, ar tran#f!r"a i"ediat #i+!$!gia raţi!na$ă într-! #i+!$!gie e"irică/

Eu g%ndesc e#te deci tetu$ unic a$ #i+!$!giei raţi!na$e, din care ea tre%uie #ă-şi de&3!$teîntreaga înţe$eciune/ *e 3ede $e#ne că acea#tă idee, dacă tre%uie ra!rtată $a un !%iect 2$a "ineîn#u"i6, nu !ate c!nţine a$tce3a dec:t redicate tran#cendenta$e a$e ace#tui !%iect, căci ce$ "aineîn#e"nat redicat e"iric ar a$tera uritatea raţi!na$ă şi indeendenţa ştiinţei de !riceeerienţă/

?A , B .H@ Dar aici 3!" ur"a nu"ai firu$ că$ău&it!r a$ categ!rii$!r at:ta d!ar că,a3:nd în 3edere că în ca&u$ de faţă a f!#t dat "ai înt:i un $ucru, eu$, ca fiinţă g:ndit!are, deşi nu

3!" "!difica !rdinea de "ai #u# a categ!rii$!r, aşa cu" a f!#t re&entată în ta%e$u$ $!r, t!tuşi aici155



3!" !rni de $a categ!ria #u%#tanţei, rin care e#te rere&entat un $ucru în e$ în#uşi, şi 3!" arcurge #eria $!r în #en# in3er#/ T!ica #i+!$!giei raţi!na$e, din care tre%uie deri3at t!t ce !ateea c!nţine, e#te deci ur"ăt!area

1

*uf$etu$ e#te substanţ!

H Simplu, 'u"eric identic, adică unitate în ce ri3eşte ca$itatea $ui 2nu $ura$itate6, în ce ri3eşte

diferite$e ti"uri în care ei#tă

;n re$aţie

156



cu !%iecte posibile în #aţiu>

?A L, B .@ Din ace#te e$e"ente re&u$tă t!ate c!ncete$e #i+!$!giei ure, nu"ai rinc!"unerea $!r şi fără a recun!aşte c:tuşi de uţin 3reun a$t rinciiu/ Acea#tă #u%#tanţă,c!n#iderată nu"ai ca !%iect a$ #i"tu$ui intern, dă c!ncetu$ de imaterialitate ca #u%#tanţă#i"$ă, e ace$a de incoruptibilitate identitatea ei, ca #u%#tanţă inte$ectua$ă, dă personalitatea

ace#te trei, î"reună, spiritualitatea re$aţia cu !%iecte$e în #aţiu dă comerţul cu c!ruri$e rinur"are, ea rere&intă #u%#tanţa g:ndit!are ca rinciiu a$ 3ieţii în "aterie, adică #u%#tanţa ca#uf$et 7anima9 şi ca rinciiu a$ animalit!ţii acea#ta, $i"itată de #iritua$itate, rere&intăimortalitatea/

a ace#tea #e ra!rtea&ă atru ara$!gi#"e a$e unei #i+!$!gii tran#cendenta$e, care în"!d fa$# e#te c!n#iderată ca ! ştiinţă a raţiunii ure de#re natura fiinţei n!a#tre g:ndit!are/ a %a&a ?B .@ ei nu ute" une a$tce3a dec:t #i"$a rere&entare, ?A 0@ în #ine c!"$et $i#ităde c!nţinut e u, de#re care nici "ăcar nu #e !ate #une că e#te un c!ncet, ci ! #i"$ăc!nştiinţă care în#!ţeşte t!ate c!ncete$e/ Prin ace#t eu, #au e$, #au ce3a 2$ucru$6 care g:ndeşte nune rere&entă" a$tce3a dec:t un #u%iect tran#cendenta$ a$ idei$!r Z H , care nu e#te cun!#cut dec:t rin idei, care #unt redicate$e $ui, şi de#re care n!i nu ute" a3ea #earat nici!dată nici ce$ "aineîn#e"nat c!ncet de aceea, ne în3:rti" în juru$ $ui într-un cerc eretuu, întruc:t, entru a utea f!r"u$a 3re! judecată de#re e$, tre%uie #ă ne #er3i" "ereu de rere&entarea $ui ! #ituaţieinc!"!dă de care nu ute" #căa, de!arece c!nştiinţa în #ine nu e#te at:t ! rere&entare caredi#tinge un !%iect articu$ar, c:t ! f!r"ă a rere&entării în genere, în "ă#ura în care ea tre%uie #ăfie nu"ită cun!aştere căci nu"ai de#re rere&entare !t eu #une că rin ea g:nde#c ce3a/

Dar c+iar de $a înceut tre%uie #ă ară ciudat că şi c!ndiţia în care eu g:nde#c în genere şicare rin ur"are nu e#te dec:t ! r!rietate a #u%iectu$ui "eu tre%uie #ă fie în ace$aşi ti"3a$a%i$ă entru t!t ceea ce g:ndeşte şi că ute" retinde #ă înte"eie" e ! judecată care aree"irică ! judecată a!dictică şi uni3er#a$ă, anu"e că t!t ce g:ndeşte e#te c!n#tituit aşa cu" î"i#une r!ria-"i c!nştiinţă că #unt eu în#u"i c!n#tituit/ ?B .L@ Iar acea#ta din cau&ă că n!itre%uie #ă atri%ui" nece#ar a priori $ucruri$!r t!ate r!rietăţi$e ?A =@ care c!n#tituie c!ndiţii$eîn care, nu"ai, n!i $e g:ndi"/ De#re ! fiinţă g:ndit!are eu nu !t a3ea nici cea "ai neîn#e"natărere&entare rintr-! eerienţă eternă, ci nu"ai rintr-! c!nştiinţă de "ine în#u"i/ A#tfe$ de!%iecte nu #unt deci a$tce3a dec:t tran#feru$ r!riei "e$e c!nştiinţe a#ura a$t!r $ucruri, carenu"ai a#tfe$ #unt rere&entate ca fiinţe g:ndit!are/ Oudecata eu g:nde#c nu e#te în#ă $uată aicidec:t r!%$e"atic nu în #en#u$ că ar utea c!nţine ! erceţie de#re ! ei#tenţă 2carte&ianu$cogito, ergo sum6, ci nu"ai ca !#i%i$itate de a 3edea ce în#uşiri !t decurge din acea#tă at:t de#i"$ă judecată entru #u%iectu$ ei 2fie că e$ ei#tă #au nu6/

Dacă $a %a&a cun!aşterii raţi!na$e ure de#re fiinţe g:ndit!are în genere ar #ta ce3a "ai"u$t dec:t cogito, dacă a" "ai face ae$ şi $a !%#er3aţii$e a#ura j!cu$ui idei$!r n!a#tre, recu"şi $a $egi$e natura$e a$e eu$ui g:ndit!r, care !t fi etra#e din ace#t j!c, ar re&u$ta ! #i+!$!giee"irică, care ar fi ! #ecie de &i#iologie a #i"ţu$ui intern şi e3entua$ ar utea #er3i #ă e$icefen!"ene$e $ui, dar nici!dată #ă de#c!ere a#tfe$ de r!rietăţi care nu aarţin eerienţei !#i%i$e 2ca aceea a #i"$icităţii6, ?B .0@ nici #ă ne în3eţe apodictic de#re fiinţe g:ndit!are îngenere ce3a care ri3eşte natura $!r ea n-ar fi deci ! #i+!$!gie raţional!/

?A 8@ De!arece judecata eu g%ndesc 2$uată r!%$e"atic6 c!nţine f!r"a !ricărei judecăţia inte$ectu$ui în genere şi în#!ţeşte t!ate categ!rii$e, ca 3e+icu$ a$ $!r, e#te c$ar că c!nc$u&ii$e#c!a#e din ea nu !t c!nţine dec:t ! f!$!#ire tran#cendenta$ă a inte$ectu$ui, care ec$ude !ricea"e#tec a$ eerienţei şi de#re a cărui r!gre#are nu ne ute" face, duă ce$e arătate "ai #u#, de"ai înainte un c!ncet a3antaj!#/ !" ur"ări deci cu un !c+i critic judecata de-a $ungu$ tutur!r

157



redica"ente$!r #i+!$!giei ure9, dar entru a fi "ai c!ncişi, 3!" re&enta ea"inarea $!r într-!eunere neîntrerută/

(ai înt:i, ur"ăt!area !%#er3aţie genera$ă !ate a#cuţi atenţia n!a#tră a#ura ace#tei #eciide raţi!na"ent/ 'u rin #i"$u$ fat că g:nde#c cun!#c un !%iect !arecare, ci nu"ai rin aceeacă deter"in ! intuiţie dată în ra!rt cu unitatea c!nştiinţei, în care c!n#tă !rice g:ndire, !t eucun!aşte un !%iect !arecare/ Eu nu "ă cun!#c deci e "ine în#u"i rin fatu$ că #unt c!nştient

de "ine ca fiinţă g:ndit!are, ci dacă #unt c!nştient de intuiţia de#re "ine în#u"i, ca fiinddeter"inantă cu ri3ire $a funcţia g:ndirii/ T!ate "!duri$e c!nştiinţei de #ine în g:ndire ?B .=@nu #unt încă în #ine c!ncete inte$ectua$e de#re !%iecte 2categ!rii6, ci #i"$e funcţii $!gice, carenu dau g:ndirii #ă cun!a#că nici un !%iect, rin ur"are nici e "ine în#u"i ca !%iect/ eea cec!n#tituie !%iectu$ nu e#te c!nştiinţa eu$ui determinant , ci aceea a eu$ui determinabil , adică aintuiţiei "e$e interne 2în "ă#ura în care di3er#u$ ei !ate fi $egat c!nf!r" c!ndiţiei genera$e aunităţii aerceţiei în g:ndire6/

16 ;n t!ate judecăţi$e, eu #unt t!tdeauna #u%iectu$ determinant a$ ace$ei re$aţii carec!n#tituie judecata/ Dar că eu, care g:nde#c, tre%uie #ă a" t!tdeauna în g:ndire 3a$!area de subiect şi că !t fi c!n#iderat ca ce3a care nu e#te $egat de g:ndire nu"ai ca redicat e#te ! judecată a!dictică şi c+iar identic! dar ea nu în#ea"nă că eu ca obiect #unt ! &iinţ! care sub#ist rin "ine în#u"i #au #u%#tanţă/ Acea#tă judecată din ur"ă "erge f!arte dearte, de aceearec$a"ă şi date care nu #e gă#e#c de$!c în g:ndire, rec$a"ă !ate 2întruc:t c!n#ider nu"ai eu$care g:ndeşte ca atare6 "ai "u$t dec:t 3!i gă#i 3re!dată !riunde 2în ea6/

H6 ă eu$ aerceţiei, rin ur"are eu$ din !rice g:ndire, e#te un singular care nu !ate fide#c!"u# într-! $ura$itate de #u%iecte, rin ur"are de#e"nea&ă $!gic un #u%iect #i"$u, #e af$ădeja în c!ncetu$ de g:ndire, în c!n#ecinţă e#te ! judecată ana$itică dar acea#ta ?B .8@ nuîn#ea"nă că eu$ g:ndit!r e#te ! #u%#tanţă #i"$ă, ceea ce ar fi ! judecată #intetică/ !ncetu$ de#u%#tanţă #e ra!rtea&ă t!tdeauna $a intuiţii, care $a "ine nu !t fi dec:t #en#i%i$e, rin ur"are #eaf$ă cu t!tu$ în afara c:"u$ui inte$ectu$ui şi a g:ndirii $ui, de#re care t!tuşi e#te r!riu-&i#3!r%a aici, c:nd #e #une că eu$ din g:ndire e#te #i"$u/ Ar fi şi de "irare dacă ceea ce, de a$tfe$,rec$a"ă at:ta recauţie entru a di#tinge ce e#te #u%#tanţă în ceea ce !feră intuiţia, dar şi "ai"u$tă recauţie entru a di#tinge dacă acea#tă #u%#tanţă !ate fi şi #i"$ă 2ca $a ărţi$e "ateriei6,ne-ar fi dat aici ne"ij$!cit, !arecu" ca rintr-! re3e$aţie, în cea "ai #ăracă dintre rere&entări/

6 Oudecata de#re identitatea eu$ui "eu în t!t di3er#u$ de care #unt c!nştient e#te dea#e"enea c!nţinută în c!ncete$e în#e$e, rin ur"are e#te ! judecată ana$itică dar acea#tăidentitate a #u%iectu$ui, de care !t de3eni c!nştient în t!ate rere&entări$e $ui, nu ri3eşte intuiţia$ui, rin care e$ e#te dat ca !%iect, deci nu !ate în#e"na nici identitatea er#!anei, rin care #eînţe$ege c!nştiinţa identităţii r!riei #a$e #u%#tanţe, ca fiinţă g:ndit!are, în !rice #c+i"%are de#tări entru a ! utea d!3edi, nu e#te #uficientă #i"$a ana$i&ă ajudecăţii eu g:nde#c, ci ar finece#are diferite judecăţi ?B .9@ #intetice, care #e %a&ea&ă e intuiţia dată/

6 Oudecata eu di#ting r!ria "ea ei#tenţă ca a unei fiinţe g:ndit!are de a$te $ucruridinafara "ea 2din care face arte şi c!ru$ "eu6 e#te de a#e"enea ! judecată ana$itică căci a$te$ucruri #unt a#tfe$ de $ucruri e care $e g:nde#c ca distincte de "ine/ Dar rin acea#ta eu nu ştiunicidecu" dacă acea#tă c!nştiinţă de "ine în#u"i e#te !#i%i$ă fără $ucruri$e dinafara "ea, rincare î"i #unt date rere&entări, şi deci dacă eu !t ei#ta nu"ai ca fiinţă g:ndit!are 2fără a fi !"6/

Prin ana$i&a r!riei "e$e c!nştiinţe nu #-a c:ştigat deci în g:ndire în genere a%#!$utni"ic în ce ri3eşte cun!aşterea de#re "ine în#u"i ca !%iect/ Eunerea $!gică a g:ndirii îngenere e#te în "!d fa$# c!n#iderată ca ! deter"inare "etafi&ică a !%iectu$ui/

Un "are !%#tac!$, %a c+iar #inguru$ care ar #ta în ca$ea criticii n!a#tre, ar fi dacă ar ei#ta! !#i%i$itate de a d!3edi a priori că t!ate fiinţe$e g:ndit!are #unt în #ine #u%#tanţe #i"$e şi cădeci, ca atare 2ceea ce e#te ! c!n#ecinţă a ace$eiaşi d!3e&i6, !#edă în #ine, in#eara%i$, er#!na$itate, şi că #unt c!nştiente de ei#tenţa $!r #earată de !rice "aterie/ ăci în fe$u$ ace#taa" fi făcut t!tuşi un a# dinc!$! de $u"ea #en#i%i$ă, a" fi intrat în c:"u$ noumenelor , şi atunci#ă nu ne "ai c!nte#te ?B 1.@ ni"eni dretu$ de a ne etinde în e$, de a-$ cu$ti3a şi, duă cu" î$

fa3!ri&ea&ă e fiecare r!ria-i #tea n!r!c!a#ă, de a-$ $ua în !#e#iune/ ăci judecata !rice fiinţă158



g:ndit!are e#te ca atare ! #u%#tanţă #i"$ă, e#te ! judecată #intetică a priori, în ri"u$ r:nd,fiindcă ea deăşeşte c!ncetu$ u# $a %a&ă şi adaugă g:ndirii în genere modul e6istenţei şi, în a$d!i$ea r:nd, fiindcă uneşte cu ace$ c!ncet un redicat 2a$ #i"$icităţii6 care nu !ate fi dat în nici! eerienţă/ Oudecăţi$e #intetice a priori nu #unt deci ractica%i$e şi ad"i#i%i$e, aşa cu" a"afir"at, nu"ai în $egătură cu !%iecte$e eerienţei !#i%i$e, şi anu"e ca rinciii a$e !#i%i$ităţiiace#tei eerienţe în#ăşi, ci !t fi ra!rtate şi $a $ucruri în genere şi în #ine, ! c!n#ecinţă care ar

une caăt întregii n!a#tre riticişi ne-ar i"une #ă $ă#ă" $ucruri$e în 3ec+ea $!r #ituaţie/ Dar eric!$u$ nu e#te aici at:t de "are, dacă ri3i" $ucruri$e "ai îndear!ae/Pr!cedeu$ #i+!$!giei raţi!na$e e#te d!"inat de un ara$!gi#", care !ate fi re&entat rin

ur"ăt!ru$ #i$!gi#"?B 11@ Ceea ce nu poate &i g%ndit alt&el dec%t ca subiect, nici nu e6ist! alt&el dec%t ca

subiect $i este deci substanţ!/ /ar o &iinţ! g%nditoare, considerat! numai ca atare, nu poate &i alt&el g%ndit! dec%t ca

subiect. /eci, ea nici nu e6ist! dec%t ca atare, adic! "n calitate de substanţ!. ;n re"i#a "aj!ră #e 3!r%eşte de ! fiinţă care în genere, !ate fi g:ndită #u% t!ate

ra!rturi$e, rin ur"are şi aşa cu" !ate fi dată în intuiţie/ Dar în re"i#a "in!ră nu e#te 3!r%ade aceeaşi fiinţă dec:t în "ă#ura în care ea #e c!n#ideră e #ine ca #u%iect nu"ai în ra!rt cug:ndirea şi cu unitatea c!nştiinţei, dar nu în ace$aşi ti" şi în ra!rt cu intuiţia, rin care ea e#te

159



dată g:ndirii ca !%iect/ Deci c!nc$u&ia e#te dedu#ă per sophisma &igurae dictionis, rin ur"are

160



rintr-un raţi!na"ent înşe$ăt!r >/?B 1H@ ă acea#tă re&!$3are a fai"!#u$ui argu"ent într-un ara$!gi#" e#te a%#!$ut ju#tă

reie#e în "!d c$ar, dacă ne înt!arce" ri3irea #re '!ta genera$ă $a eunerea #i#te"atică a rinciii$!r şi $a #ecţiunea de#re n!u"ene, unde #-a făcut d!3ada că c!ncetu$ unui $ucru care !ate ei#ta entru #ine ca #u%iect, dar nu ca #i"$u redicat, nu !#edă încă nici un fe$ derea$itate !%iecti3ă, cu a$te cu3inte, că nu #e !ate şti dacă !ate #ă-i c!re#undă retutindeni un

!%iect, întruc:t nu #e#i&ă" !#i%i$itatea unui a#e"enea "!d de a ei#ta, şi că rin ur"are ace#tc!ncet nu duce a%#!$ut $a nici ! cun!aştere/ Pentru ca ace#t c!ncet #ă indice deci #u% nu"e$ede #u%#tanţă un !%iect care !ate fi dat, entru ca e$ #ă de3ină ! cun!aştere, tre%uie #ă ai%ă $a %a&ă ! intuiţie c!n#tantă, dret c!ndiţie indi#en#a%i$ă a rea$ităţii !%iecti3e a unui c!ncet, adicăce3a rin care nu"ai !%iectu$ !ate fi dat/ Dar în intuiţia ?B 1@ internă n!i nu a3e" ni"icc!n#tant, căci eu$ nu e#te dec:t c!nştiinţa g:ndirii "e$e dacă deci ne !ri" nu"ai $a g:ndire, ne$i#eşte c+iar şi c!ndiţia nece#ară entru a a$ica eu$ui ca fiinţă g:ndit!are c!ncetu$ de#u%#tanţă, adică ace$a de #u%iect care ei#tă entru #ine şi ! dată cu rea$itatea !%iecti3ă ac!ncetu$ui cade cu t!tu$ şi #i"$icitatea #u%#tanţei, $egată de acea#ta, şi #e tran#f!r"ă într-!#i"$ă unitate $!gică şi ca$itati3ă a c!nştiinţei de #ine în g:ndirea în genere, indiferent dacă#u%iectu$ e#te c!"u# #au nu/

RE*PI'4EREA AR4U(E'TUUI UI (E'DE**'DE*PRE PER(A'E'NA *UCETUUI

Ace#t fi$!#!f er#icace şi-a dat cur:nd #ea"a că argu"entu$ !%işnuit, care încearcă ad!3edi că #ut$etu$ 2dacă #e ad"ite că e#te ! fiinţă #i"$ă6 nu !ate înceta de a ei#ta rindescompunere, e#te in#uficient entru a a#igura c!ntinuitatea nece#ară a #uf$etu$ui, întruc:t ar "ai utea fi ad"i#ă ! încetare a ei#tenţei $ui rin dispariţie/ ;n $ucrarea #a 8haedon, e$ a căutat #ă ună #uf$etu$ $a adă!#t de acea#tă fragi$itate, care ar în#e"na ! ade3ărată ani+i$are,încu"et:ndu-#e #ă de"!n#tre&e că ! fiinţă #i"$ă n-ar utea #ă încete&e de a ei#ta, de!arece -dat fiind că ea nu !ate fi di"inuată şi deci nu !ate ierde uţin c:te uţin din ei#tenţa ei şia#tfe$ ?B 1@ #ă #e tran#f!r"e treptat în ni"ic 2nea3:nd în #ine ărţi şi deci nici $ura$itate6 -între ! c$iă în care ea ei#tă şi cea$a$tă c$iă, în care nu "ai ei#tă, n-ar "ai ei#ta ti", ceea cee#te i"!#i%i$/

Dar e$ nu #-a g:ndit că şi dacă ad"ite" natura #i"$ă a #uf$etu$ui, din cau&ă că e$ nucurinde un di3er# de e$e"ente e6terioare unele &aţ! de altele, deci nici "ări"e eten#i3ă, nu i #-ar utea t!tuşi c!nte#ta, ca !ricărui $ucru ei#tent, "ări"e inten#i3ă, adică un grad de rea$itate cu ri3ire $a t!ate facu$tăţi$e $ui, %a în genere cu ri3ire $a t!t ceea ce c!n#tituie ei#tenţa că ace#tgrad !ate de#creşte rintr-! "u$ţi"e de grade infinit "ai "ici şi a#tfe$ retin#a #u%#tanţă 2$ucru$,a cărui er"anenţă nu e#te încă %ine #ta%i$ită6 !ate fi refăcută în ni"ic, nu rin de#c!"unereîn ărţi, ci rin ierderea 7remissio9 tretată a f!rţe$!r ei 2aşadar, rin c!n#u"are, dacă î"i e#te er"i# #ă "ă #er3e#c de acea#tă ere#ie6/ ăci în#ăşi c!nştiinţa are t!tdeauna un grad care "ai

161



!ate fi "ereu di"inuat>, rin ur"are şi facu$tatea de a fi c!nştient ?B 1L@ de #ine şi $a fe$ t!atece$e$a$te facu$tăţi/ Aşadar, er"anenţa #uf$etu$ui ca #i"$u !%iect a$ #i"ţu$ui intern ră":nened!3edită #i c+iar inde"!n#tra%i$ă, deşi er"anenţa $ui în 3iaţă, unde fiinţa g:ndit!are 2ca !"6e#te t!t!dată un !%iect a$ #i"ţuri$!r eterne, e#te c$ară în #ine dar cu acea#ta nu #e $a#ă #ati#făcut

162



#i+!$!gu$ raţi!na$, care #e #trăduieşte #ă d!3edea#că din #i"$e c!ncete er"anenţa a%#!$ută a

163



#uf$etu$ui c+iar dinc!$! de 3iaţă>>/?B 10@ Dacă $uă" judecăţi$e n!a#tre de "ai #u# într-! în$ănţuire sintetic! - aşa cu" şi

tre%uie $uate, ca fiind 3a$a%i$e entru t!ate fiinţe$e g:ndit!are, ?B 1=@ în #i+!$!gia raţi!na$ă ca#i#te" - şi dacă, $ec:nd de $a categ!ria de re$aţie cu judecata t!ate fiinţe$e g:ndit!are #unt, caatare, #u%#tanţe, arcurge" îndărăt #eria $!r :nă c:nd #e înc+ide cercu$, ajunge" în ce$e dinur"ă $a ei#tenţa ace#t!r fiinţe/ ;n ace#t #i#te", nu nu"ai că e$e au c!nştiinţa ace#tei ei#tenţe,

indeendent de $ucruri eterne, dar ! !t şi deter"ina rin e$e în#e$e 2în ra!rt cu er"anenţa,care aarţine ?B 18@ în "!d nece#ar caracteru$ui #u%#tanţei6/ Dar de aici ur"ea&ă că idealismule#te ine3ita%i$ în ace#t #i#te" raţi!na$i#t, ce$ uţin idea$i#"u$ r!%$e"atic, şi că dacă ei#tenţa$ucruri$!r eterne nu e#te nece#ară entru deter"inarea r!riei n!a#tre ei#tenţe în ti", atuncie#te inuti$ #ă ! re#uui, dacă nu !ţi aduce nici!dată ! d!3adă în #rijinu$ ei/

Dacă, di"!tri3ă, ur"ă" r!cedeu$ analitic în care eu g%ndes ce#te dat ca ! judecată careinc$ude ! ei#tenţă, rin ur"are are $a %a&ă "!da$itatea, şi ana$i&ă" judecata, entru a cun!aştec!nţinutu$ ei, anu"e dacă şi în ce fe$ ace#t eu îşi deter"ină nu"ai rin acea#ta ei#tenţa $ui în#aţiu #au în ti", atunci judecăţi$e #i+!$!giei raţi!na$e ar încee nu de $a c!ncetu$ unei fiinţeg:ndit!are în genere, ci de $a ! rea$itate şi din "!du$ cu" e#te g:ndită ea, duă ce #-a făcuta%#tracţie de t!t ceea ce e#te e"iric aici, ar deduce ?B 19@ ceea ce aarţine unei fiinţeg:ndit!are în genere, aşa cu" arată ta%e$u$ ur"ăt!r/

1 Eu g%ndesc,

H ca subiect, ca subiect simplu,

ca subiect identic,în !rice #tare a g:ndirii "e$e/

u", în a d!ua r!!&iţie, nu e#te deter"inat dacă eu !t ei#ta şi !t fi g:ndit nu"ai ca#u%iect şi nu cu"3a şi ca redicat a$ a$tui #u%iect, c!ncetu$ de #u%iect e#te $uat aici nu"ai $!gicşi ră":ne nedeter"inat dacă rin e$ tre%uie înţe$ea#ă #au nu #u%#tanţa/ 'u"ai în a treia judecatăunitatea a%#!$ută a aerceţiei, eu$ #i"$u, în rere&entare, $a care #e referă !rice unire #au#earare, care c!n#tituie g:ndirea, de3ine i"!rtantă şi entru #ine, c+iar dacă n-a" #ta%i$it ni"iccu ri3ire $a natura #au #u%&i#tenţa #u%iectu$ui/ Aerceţia e#te ce3a rea$, iar #i"$icitatea ei e#tedeja i"$icată în !#i%i$itatea ei/ Dar în #aţiu nu ei#tă ni"ic rea$ care #ă fie #i"$u căci uncte$e 2care c!n#tituie #inguru$ $ucru #i"$u în #aţiu6 #unt nu"ai $i"ite, iar nu ce3a care#er3eşte ca arte $a c!n#tituirea #aţiu$ui/ De aici ur"ea&ă deci ?B H.@ i"!#i%i$itatea uneie$icaţii a naturii "e$e nu"ai ca #u%iect g:ndit!r, din rinciii$e materialismului/ Dar cu" în ri"a judecată ei#tenţa "ea e#te c!n#iderată ca fiind dată, căci ea nu #une !rice fiinţăg:ndit!are ei#tă 2ceea ce ar în#e"na t!t!dată nece#itatea a%#!$ută a ace#t!r fiinţe şi deci ar #une rea "u$t de#re e$e6, ci nu"ai eu e6ist g:ndind, judecata e#te e"irică şi c!nţine deter"inareaei#tenţei "e$e nu"ai cu ri3ire $a rere&entări$e "e$e în ti"/ Dar, e de a$tă arte, fiindcă eua" ne3!ie aici "ai înt:i de ce3a er"anent, care, întruc:t "ă g:nde#c e "ine, nu-"i e#te dat înintuiţia internă, nu e#te !#i%i$ #ă deter"in, rin acea#tă #i"$ă c!nştiinţă de #ine, "!du$ în careei#t, dacă ei#t ca #u%#tanţă #au ca accident/ Dacă deci materialismul e#te incaa%i$ #ă e$iceei#tenţa "ea, spiritualismul e#te t!t at:t de in#uficient în acea#tă ri3inţă iar c!n#ecinţa e#te căn!i nu ute" cun!aşte ni"ic, în nici un "!d, !ricare ar fi e$, de#re natura #uf$etu$ui n!#tru, care ri3eşte în genere !#i%i$itatea ei#tenţei $ui #earate/

i cu" ar fi !#i%i$ #ă deăşi" eerienţa 2ei#tenţa n!a#tră în 3iaţă6 rin unitateac!nştiinţei, e care n!i înşine n-! cun!aşte" dec:t rin aceea că a3e" a%#!$ută ne3!ie de ea

entru !#i%i$itatea eerienţei, %a c+iar #ă $ărgi" cun!aşterea n!a#tră a#ura naturii tutur!r164



fiinţe$!r g:ndit!are în genere rin judecata ?B H1@ e"irică, dar nedeter"inată cu ri3ire $a !ricefe$ de intuiţie eu g:nde#cW

'u ei#tă deci ! #i+!$!gie raţi!na$ă ca doctrin!, care #ă adauge ce3a $a cun!aşterea den!i înşine, ci nu"ai ca disciplin!, care une raţiunii #ecu$ati3e, în ace#t c:", +!tare denedeăşit, e de ! arte entru a nu #e arunca în %raţe$e "ateria$i#"u$ui fără #uf$et, e de a$tă arte entru a nu #e ierde +!inărind în #iritua$i#"u$ care entru n!i e#te $i#it de funda"ent în

3iaţă ci "ai cur:nd ne a3erti&ea&ă #ă c!n#ideră" ace#t refu& a$ raţiunii n!a#tre de a da unră#un# "u$ţu"it!r $a între%ări$e $ine de curi!&itate care deăşe#c acea#tă 3iaţă ca un #e"n din artea ei de a înt!arce cun!aşterea de #ine de $a #ecu$aţia etra3agantă infructu!a#ă $a ! fecundăf!$!#ire ractică, care, c+iar dacă e#te îndretată t!tdeauna nu"ai a#ura !%iecte$!r eerienţei,t!tuşi îşi ia rinciii$e de $a ce3a "ai îna$t şi ne deter"ină urtarea a#tfe$, ca şi c:nd "enirean!a#tră #-ar întinde infinit dinc!$! de eerienţă şi rin ur"are dinc!$! de acea#tă 3iaţă/

*e 3ede din t!ate ace#tea că nu"ai ! înţe$egere greşită a dat naştere #i+!$!giei raţi!na$e/Unitatea c!nştiinţei, care #e af$ă $a %a&a categ!rii$!r, e#te $uată dret intuiţie a #u%iectu$ui ca!%iect şi i #e a$ică categ!ria #u%#tanţei/ ?B HH@ Dar ea nu e#te dec:t unitatea în g%ndire, rin ea#ingură nefiind dat nici un !%iect, deci a#ura ei nu !ate fi a$icată categ!ria de #u%#tanţă, care re#uune t!tdeauna ! intuiţie dată, şi rin ur"are nu !ate fi cun!#cut ace#t #u%iect/ *u%iectu$categ!rii$!r nu !ate deci d!%:ndi un c!ncet de#re #ine în#uşi ca de#re un !%iect a$categ!rii$!r, rin aceea că e$ g:ndeşte ace#te categ!rii căci entru a $e g:ndi tre%uie #ă ună $a %a&ă c!nştiinţa $ui ură de #ine, care a tre%uit t!tuşi #ă fie e$icată/ T!t a#tfe$ #u%iectu$, în careîşi are !riginar funda"entu$ rere&entarea de ti", nu !ate deter"ina rin acea#ta r!ria $ui

165



ei#tenţă în ti", şi dacă ace#t u$ti" $ucru nu e#te !#i%i$, atunci nici ri"u$, anu"e deter"inarea

166



de #ine în#uşi 2ca fiinţă g:ndit!are în genere6 nu !ate a3ea $!c cu ajut!ru$ categ!rii$!r >/?B H@ A#tfe$, deci, ! cun!aştere încercată dinc!$! de +!tare$e eerienţei !#i%i$e şi care

t!tuşi e#te de ce$ "ai "are intere# entru !"enire, în "ă#ura în care cere" acea#tă cun!aşterefi$!#!fiei #ecu$ati3e, ?B H@ #e reface într-! #eranţă i$u&!rie t!tuşi #e3eritatea criticii, rinfatu$ că d!3edeşte în ace$aşi ti" i"!#i%i$itatea de a decide d!g"atic de#re un !%iect a$eerienţei ce3a care trece dinc!$! de +!tare$e eerienţei, aduce raţiunii, în acea#tă re!cuare a

ei, un #er3iciu care nu e#te $i#it de i"!rtanţă, anu"e de a ! une de a#e"enea în #iguranţăî"!tri3a tutur!r afir"aţii$!r !#i%i$e c!ntrare ceea ce nu #e !ate efectua a$tfe$ dec:t fied!3edind a!dictic judecata ei, fie, în ca&u$ că ace#t $ucru nu reuşeşte, căut:nd i&3!are$e ace#teineutinţe care, dacă #e af$ă în $i"ite$e nece#are a$e raţiunii n!a#tre, tre%uie #ă #uună atunci e!rice ad3er#ar ace$eiaşi $egi de renunţare $a t!ate retenţii$e unei afir"aţii d!g"atice/

T!tuşi, rin acea#ta, dretu$, %a c+iar nece#itatea de a ad"ite ! 3iaţă 3iit!are, !tri3it rinciii$!r f!$!#irii ractice a raţiunii, care e#te $egată de f!$!#irea #ecu$ati3ă, nu #unt rinacea#ta c:tuşi de uţin ierdute căci şi aşa d!3ada ur #ecu$ati3ă n-a utut a3ea nici!dată 3re!inf$uenţă a#ura raţiunii c!"une a !a"eni$!r/ Acea#tă d!3adă e#te aşe&ată e 3:rfu$ unui fir de ăr, înc:t c+iar şi şc!a$a ! !ate "enţine e ace#t 3:rf nu"ai at:t ti" c:t ! face #ă #e în3:rteneîncetat în juru$ ei ca un titire& şi nu c!n#tituie aşadar nici c+iar în !c+ii şc!$ii ! %a&ă #!$idă ecare #-ar utea c!n#trui ce3a/ D!3e&i$e, care !t fi f!$!#ite de $u"e, îşi ă#trea&ă aici ?B HL@t!ate 3a$!area $!r ne"icş!rată şi, rin în$ăturarea ace$!r retenţii d!g"atice, "ai cur:nd c:ştigăîn c$aritate şi în utere natura$ă de c!n3ingere, un:nd raţiunea în r!riu$ ei d!"eniu, adică în!rdinea #c!uri$!r, care e#te t!t!dată ! !rdine a naturii/ Dar atunci, ca facu$tate ractică în #ine,fără a fi $i"itată $a c!ndiţii$e ace#tei de-a d!ua !rdini, e#te îndretăţită #ă etindă ri"a !rdine şicu ea r!ria n!a#tră ei#tenţă dinc!$! de $i"ite$e eerienţei şi a$e 3ieţii/ Oudec:nd "n analogiecu natura fiinţe$!r 3ii din acea#tă $u"e, unde raţiunea tre%uie #ă ad"ită în "!d nece#ar rinciiu$că nu #e gă#eşte nici un !rgan, nici ! facu$tate, nici un i"u$#, deci ni"ic inuti$ #audi#r!!rţi!nat cu f!$!#irea şi rin ur"are c!ntrar #c!u$ui, ci t!tu$ e#te eact adatat "enirii $uiîn 3iaţă, !"u$, care t!tuşi #ingur !ate c!nţine în e$ #c!u$ fina$ a$ tutur!r ace#t!r $ucruri, artre%ui #ă fie #ingura creatură care #ă facă eceţie/ ăci di#!&iţii$e $ui natura$e - nu nu"ai înceea ce ri3eşte ta$ente$e şi i"u$#uri$e de a $e f!$!#i, ci "ai a$e# $egea "!ra$ă din e$ - trec at:t de"u$t dinc!$! de !rice f!$!# şi a3antaj e care $-ar utea a3ea de aici în acea#tă 3iaţă, înc:t cea dinur"ă î$ în3aţă #ă reţuia#că "ai re#u# de !rice #i"$a c!nştiinţă a unei atitudini ju#te în agu%atutur!r a3antaje$!r, ?B H0@ c+iar şi a i$u&iei g$!riei !#tu"e, şi !"u$ #e #i"te c+e"at $ăuntric #ă#e facă, rin c!nduita $ui din acea#tă $u"e şi renunţ:nd $a "u$te a3antaje, de"n de a fi cetăţean a$unei $u"i "ai %une de#re care are Idee/ Acea#tă uternică d!3adă, care nu !ate fi ră#turnatănici!dată, în#!ţită de cun!aşterea "ereu cre#c:ndă a fina$ităţii în t!t ce 3ede" înaintea n!a#tră şide ! er#ecti3ă a i"en#ităţii creaţiei, rin ur"are în#!ţită şi de c!nştiinţa unei anu"ite ne$i"ităriîn etinderea !#i%i$ă a cun!ştinţe$!r n!a#tre, î"reună cu un i"u$# c!re#un&ăt!r cun!aşterii,ră":ne încă în ici!are, c+iar dacă ar tre%ui #ă renunţă" de a #e#i&a durata nece#ară a ei#tenţein!a#tre din cun!aşterea nu"ai te!retică de#re n!i în#ine/

'UbIA *UNI'FRIIPARA4I*(UUI P*I4I

Aarenţa dia$ectică în #i+!$!gia raţi!na$ă #e înte"eia&ă e c!nfu&ia unei Idei a raţiunii 2aunei inte$igenţe ure6 cu c!ncetu$ indeter"inat în t!ate ri3inţe$e de#re ! fiinţă g:ndit!are îngenere/ Eu "ă g:nde#c e "ine în#u"i în 3ederea unei eerienţe !#i%i$e şi "ai fac şi a%#tracţiede !rice eerienţă rea$ă şi c!nc+id de aici că !t fi c!nştient de ei#tenţa "ea c+iar şi în afaraeerienţei şi a c!ndiţii$!r ei e"irice/ ?B H=@ Prin ur"are, eu c!nfund abstracţia !#i%i$ă deei#tenţa "ea e"iric deter"inată cu re#uu#a c!nştiinţă a unei ei#tenţe !#i%i$e a eu$ui "eug:ndit!r i#olat şi cred că cunosc #u%#tanţia$u$ din "ine ca fiind #u%iectu$ tran#cendenta$, nea3:nd

167



în g:ndire dec:t unitatea c!nştiinţei, care #e af$ă $a %a&a !ricărui act de deter"inare c!n#iderat ca#i"$ă f!r"ă a cun!aşterii/

Pr!%$e"a de a e$ica c!"unitatea dintre #uf$et şi c!r nu aarţine de fat ace#tei #i+!$!gii de#re care e#te 3!r%a aici, căci ea are intenţia #ă d!3edea#că er#!na$itatea #uf$etu$uic+iar şi în afara ace#tei c!"unităţi 2duă "!arte6 şi e#te deci transcendent! în înţe$e#u$ r!riu a$cu3:ntu$ui, deşi #e !cuă cu un !%iect a$ eerienţei, dar nu"ai întruc:t e$ încetea&ă de a fi un

!%iect a$ eerienţei/ Dar şi $a acea#ta #e !ate da, !tri3it d!ctrinei n!a#tre, un ră#un##ati#făcăt!r/ Dificu$tatea care a dat naştere ace#tei r!%$e"e c!n#tă, duă cu" #e ştie, în re#uu#a eter!geneitate dintre !%iectu$ #i"ţu$ui intern 2#uf$etu$6 şi !%iecte$e #i"ţuri$!r eterne,de!arece ri"u$ i"$ică nu"ai ti"u$, e c:nd ce$e$a$te şi #aţiu$ dret c!ndiţie f!r"a$ă aintuiţiei $!r/ Dar dacă ne g:ndi" că a"%e$e #ecii de !%iecte nu diferă între e$e din unct de3edere intern, ci nu"ai întruc:t unu$ apare ce$ui$a$t ?B H8@ ca eteri!r şi că rin ur"are ceea ce#tă $a %a&a fen!"enu$ui "ateriei ca $ucru în #ine !ate că nu e#te c+iar at:t de eter!gen, atuncidi#are acea#tă dificu$tate şi nu "ai ră":ne a$ta dec:t aceea de a şti cu" e#te !#i%i$ă în genere !c!"unitate între #u%#tanţe dar #!$uţia ace#tei r!%$e"e #e af$ă cu t!tu$ în afara c:"u$ui #i+!$!giei şi, aşa cu" 3a arecia $e#ne citit!ru$, duă ce$e #u#e în Ana$itică de#re f!rţec!n#tituti3e şi facu$tăţi, #e af$ă fără nici ! înd!ia$ă în afara c:"u$ui !ricărei cun!aşteri !"eneşti/

'TF 4E'ERAF PRII'D TREEREA DE AP*I4IA RANI'AF A *(4IE

Oudecata eu g:nde#c #au eu ei#t g:ndind e#te ! judecată e"irică/ Dar ! a#tfe$ de judecată are $a %a&ă intuiţie e"irică, rin ur"are şi !%iectu$ g:ndit ca fen!"en şi a#tfe$, are că, !tri3it te!riei n!a#tre, #uf$etu$ ar fi tran#f!r"at cu t!tu$, c+iar în g:ndire, în fen!"en şi în fe$u$ace#ta în#ăşi c!nştiinţa n!a#tră, ca #i"$ă aarenţă, ar tre%ui #ă #e reducă în rea$itate $a ni"ic/

4:ndirea, $uată în #ine, e#te nu"ai funcţia $!gică, rin ur"are #!ntaneitate a $egăriidi3er#u$ui unei intuiţii nu"ai !#i%i$e şi nu re&intă în nici un ca& #u%iectu$ c!nştiinţei cafen!"en, ?B H9@ nu"ai fiindcă ea nu ia în c!n#iderare "!du$ intuirii, dacă e#te #en#i%i$ă #auinte$ectua$ă/ Prin acea#ta eu nu "ă rere&int "ie în#u"i nici aşa cu" #unt, nici aşa cu" î"i aar,ci "ă g:nde#c e "ine nu"ai ca e un !%iect !arecare, de a$ cărui "!d de intuire fac a%#tracţie/Dacă "ă rere&int aici ca #u%iect a$ idei$!r #au şi ca principiu a$ g:ndirii, ace#te "!duri derere&entare nu în#ea"nă categ!rii$e #u%#tanţei #au cau&ei, căci ace#tea #unt ace$e funcţii a$eg:ndirii 2actu$ui judecăţii6, a$icate deja $a intuiţia n!a#tră #en#i%i$ă, care fără înd!ia$ă ar finece#are, dacă aş 3rea #ă "ă cun!#c e "ine/ Dar eu 3reau #ă fiu c!nştient de "ine nu"ai cag:ndind $a# $a ! arte "!du$ cu" e#te dat în intuiţie r!riu$ "eu eu şi atunci e$ ar utea fi entru "ine care g:nde#c, dar nu întruc:t g:nde#c, nu"ai fen!"en în c!nştiinţa e care ! a"de#re "ine în #i"$a g:ndire eu #unt &iinţa "ns!$i, dar de#re care, de#igur, încă ni"ic nu-"ie#te dat rin acea#ta entru g:ndire/

Dar judecata eu g:nde#c, în "ă#ura în care #une nu"ai at:t eu e6istg %ndind , nu e#te#i"$ă funcţie $!gică, ci deter"ină #u%iectu$ 2care în#ă e#te t!t!dată !%iect6 cu ri3ire $a ei#tenţăşi nu !ate a3ea $!c fără #i"ţu$ intern, a cărui intuiţie !feră t!tdeauna !%iectu$ nu ca $ucru în #ine,ci nu"ai ca fen!"en/ ;n acea#tă judecată nu "ai e#te ?B .@ deci #i"$ă #!ntaneitate ag:ndirii, ci şi receti3itate a intuiţiei, adică g:ndirea de#re "ine în#u"i, a$icată $a intuiţiae"irică a ace$uiaşi #u%iect/ ;n acea#ta din ur"ă eu$ g:ndit!r ar tre%ui #ă-şi caute c!ndiţii$ef!$!#irii funcţii$!r $ui $!gice în categ!rii$e #u%#tanţei, cau&ei etc/, nu nu"ai entru a #e de#e"na e #ine ca !%iect d!ar rin eu, ci şi entru a deter"ina "!du$ ei#tenţei $ui, adică entru a #ecun!aşte e #ine ca noumenon ceea ce e în#ă i"!#i%i$, de!arece intuiţia e"irică internă e#te#en#i%i$ă şi nu !feră ni"ic a$tce3a dec:t date a$e fen!"enu$ui, care nu r!cură ni"ic !%iectu$uicon$tiinţei pure entru cun!aşterea ei#tenţei $ui #earate, ci !ate #er3i nu"ai ca #rijineerienţei/

168



Pre#uuneţi în#ă că #-ar gă#i "ai t:r&iu nu în eerienţă, ci în anu"ite $egi a$e f!$!#iriiraţiunii ure care ri3e#c ei#tenţa n!a#tră şi care ei#tă a priori 2şi nu #unt regu$i ur $!gice6, ri$eju$ de a ne re#uune e n!i c!"$et a priori cu ri3ire $a r!ria n!a#tră e6istenţ! calegislatori şi deter"in:nd acea#tă ei#tenţă în#ăşi, atunci #-ar de#c!eri rin acea#ta !#!ntaneitate, rin care rea$itatea n!a#tră ar fi deter"ina%i$ă, fără a a3ea ne3!ie entru acea#ta dec!ndiţii$e intuiţiei e"irice şi atunci ne-a" da #ea"a că în c!nştiinţa ei#tenţei n!a#tre e ?B 1@

c!nţinut a priori ce3a ce !ate #er3i t!tuşi entru a deter"ina ei#tenţa n!a#tră, care nu e#tec!"$et deter"ina%i$ă dec:t #en#i%i$, cu ri3ire $a ! anu"ită facu$tate internă, în ra!rt cu ! $u"einte$igi%i$ă 2de#igur nu"ai g:ndită6/

Dar ace#t $ucru n-ar face #ă r!gre#e&e cu ni"ic t!ate eeri"ente$e în #i+!$!giaraţi!na$ă/ ăci rin acea facu$tate ad"ira%i$ă, e care a%ia c!nştiinţa $egii "!ra$e "i-! re3e$ea&ă,eu aş a3ea în ade3ăr un rinciiu a$ deter"inării ei#tenţei "e$e, care e#te ur inte$ectua$, dar rince redicateW 'u rin a$te$e dec:t rin ace$ea care tre%uie #ă-"i fie date în intuiţia #en#i%i$ă şia#tfe$ eu aş ajunge iarăşi ac!$! unde era" în #i+!$!gia raţi!na$ă, anu"e $a ne3!ia de a a3eaintuiţii #en#i%i$e, entru a r!cura ! #e"nificare c!ncete$!r "e$e inte$ectua$e de #u%#tanţă, cau&ăetc/, fără care nu !t a3ea cun!aştere de#re "ine ace$e intuiţii în#ă nu "ă !t ajuta nici!dată #ădeăşe#c c:"u$ eerienţei/ T!tuşi, cu ri3ire $a f!$!#irea ractică, care t!tdeauna e#teîndretată #re !%iecte a$e eerienţei, eu aş fi aut!ri&at #ă a$ic ace#te c!ncete $a $i%ertate şi $a#u%iectu$ ei, !tri3it #en#u$ui ana$!gic din f!$!#irea te!retică nu înţe$eg rin acea#ta dec:tfuncţii$e $!gice a$e #u%iectu$ui #i redicatu$ui, a$e rinciiu$ui şi c!n#ecinţei, c!nf!r" căr!raacţiuni$e #au efecte$e #unt deter"inate !tri3it ace#t!r $egi, a#tfe$ înc:t ace#te acţiuni şi ace#teefecte ?B H@ !t fi e$icate !ric:nd, ca şi $egi$e naturii, !tri3it categ!rii$!r de #u%#tanţă şi decau&ă, deşi e$e i&3!ră#c dintr-un cu t!tu$ a$t rinciiu/ Ace#t $ucru tre%uia #u#, entru a reînt:"ina c!nfu&ia $a care e#te uş!r eu#ă d!ctrina n!a#tră de#re intuiţia de n!i înşine cafen!"en/ ;n ce$e ce ur"ea&ă 3!" a3ea !ca&ia #ă f!$!#i" ace#te n!ţiuni/

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

a ;nce:nd de aici, :nă $a #f:rşitu$ cait!$u$ui înt:i tetu$ ediţiei I are ur"ăt!area redactare

5. PARAI.OGISMUL SUBSTANŢIALITĂŢII

Ace$ ce3a, a cărui rere&entare e#te subiectul absolut al judecăţi$!r n!a#tre şi de aceea nu !ate fi între%uinţat ca deter"inare a unui a$t $ucru, e#te substanţ!/

a ! fiinţă g:ndit!are, eu #unt subiectul absolut a$ tutur!r judecăţi$!r "e$e !#i%i$e, şiacea#tă rere&entare de#re "ine în#u"i nu !ate fi între%uinţată ca redicat a$ nici unui a$t $ucru/Deci, ca fiinţă g:ndit!are 2#uf$et6, eu #unt substanţ!/

Critica primului paralogismal psihologiei pure

Duă cu" a" arătat în artea ana$itică a !gicii tran#cendenta$e, categ!rii$e ure 2şi rinace#tea şi aceea a #u%#tanţei6 nu au în e$e în#e$e nici ! #e"nificaţie !%iecti3ă, dacă nu au $a %a&ă !intuiţie a#ura ?A 9@ di3er#u$ui căreia e$e !t fi a$icate ca funcţii a$e unităţii #intetice/ Cărăacea#ta, e$e nu #unt dec:t funcţii a$e unei judecăţi fără c!nţinut/ P!t #une de#re !rice $ucru îngenere că e#te #u%#tanţă în "ă#ura în care î$ di#ting de #i"$e redicate şi deter"inări a$e$ucruri$!r/ ;n !rice act de g:ndire, eul e#te #u%iectu$, căruia idei$e 7Gedanken9 nu-i #unt inerentedec:t ca deter"inări, şi ace#t eu nu !ate fi f!$!#it ca deter"inare a unui a$t $ucru/

Deci, fiecare tre%uie #ă #e c!n#idere e #ine în#uşi în "!d nece#ar ca #u%#tanţă, iarg:ndirea - ca accidente a$e ei#tenţei $ui şi ca deter"inări a$e #tării $ui/169



e fe$ de f!$!#ire tre%uie #ă dau eu ace#tui c!ncet de #u%#tanţăW ă eu, ca fiinţăg:ndit!are, dure& rin "ine în#u"i, că în "!d natura$ nu m! nasc, nici nu "!r, nu !t deduce înnici un ca& de aici şi t!tuşi nu"ai în ace#t #c! î"i !ate fi de f!$!# c!ncetu$ #u%#tanţia$ităţii#u%iectu$ui "eu g:ndit!r, fără care "-aş utea f!arte %ine di#en#a de e$/

i#eşte at:t de "u$t ca #ă #e !ată deduce ace#te r!rietăţi din #i"$a categ!rie ură aunei #u%#tanţe, înc:t, di"!tri3ă, tre%uie #ă une" $a %a&ă, din eerienţă, er"anenţa unui

!%iect dat, dacă 3re" #ă-i a$ică" c!ncetu$ de #u%#tanţă, uti$i&a%i$ e"iric/ Dar în judecatan!a#tră n-a" u# $a %a&ă nici !-eerienţă, ci a" c!nc+i# nu"ai din c!ncetu$ de re$aţie, e care!rice g:ndire ?A L.@ ! are cu eu$ ca #u%iect c!"un, căruia îi e#te inerentă/ +iar dacă ne-a"#trădui în ace#t #en#, n-a" utea de"!n#tra ! a#tfe$ de er"anenţă rin nici ! !%#er3aţie #igură/ăci eu$ e#te, ce-i dret, în t!ate idei$e dar cu acea#tă rere&entare nu e#te $egată nici cea "ai"ică intuiţie care #ă-$ di#tingă de a$te !%iecte a$e intuiţiei/ *e !ate deci !%#er3a, de#igur, căacea#tă rere&entare reaare "ereu în t!t ceea ce g:ndi", dar nu că ar ei#ta ! intuiţie c!n#tantăşi er"anentă, în care idei$e 2ca 3aria%i$e6 #-ar #c+i"%a/

De aici ur"ea&ă că ri"u$ raţi!na"ent a$ #i+!$!giei tran#cendenta$e nu ne aduce dec:t ! retin#ă n!uă cun!aştere, re&ent:nd #u%iectu$ $!gic er"anent a$ g:ndirii dret cun!aştere a#u%iectu$ui rea$ a$ inerenţei, de#re care n!i nu a3e" şi nu ute" a3ea nici cea "ai neîn#e"natăcun!ştinţă, de!arece c!nştiinţa e#te #inguru$ $ucru care face din t!ate rere&entări$e n!a#tre idei şiîn care, rin ur"are, tre+uie #ă fie înt:$nite t!ate erceţii$e n!a#tre ca într-un #u%iecttran#cendenta$ şi în afară de acea#tă #e"nificaţie $!gică a eu$ui, nu a3e" nici ! cun!ştinţă de#re#u%iect în #ine în#uşi, de#re ceea ce #tă, ca #u%#trat, $a %a&a $ui şi a tutur!r idei$!r/ T!tuşi, a" utea ad"ite ca 3a$a%i$ă judecata su&letul este substanţ!, cu c!ndiţia de a ne da #ea"a că ace#tc!ncet nu ne duce c:tuşi de uţin "ai dearte şi nici nu ne !ate în3ăţa nici una din c!nc$u&ii$e!%işnuite ?A L1@ a$e #i+!$!giei retin# raţi!na$e, ca de ee"$u durata er"anentă a #uf$etu$uiîn t!ate #c+i"%ări$e, şi c+iar duă "!artea !"u$ui, că ace#t c!ncet de#e"nea&ă deci ! #u%#tanţănu"ai în Idee, nu în#ă în rea$itate/

7. PARALOGISMUL SIMPLICITĂŢII

Ace$ $ucru a cărui acţiune nu !ate fi c!n#iderată nici!dată ca ! c!$a%!rare a "ai "u$t!r$ucruri în acţiune e#te simplu/

Dar #uf$etu$ #au eu$ g:ndit!r e#te un a#tfe$ de $ucru/Deci etc/

Critica celui de5a1 doilea paralogismal psihologiei transcendentale

Ace#ta e#te că$c:iu$ $ui A+i$e a$ tutur!r raţi!na"ente$!r dia$ectice a$e #i+!$!giei ure, iarnu nu"ai un #i"$u j!c #!fi#tic nă#c!cit de un d!g"atic, entru a da afir"aţii$!r $ui ! #tră$uciretrecăt!are, ci un raţi!na"ent care are #ă re&i#te c+iar ea"enu$ui ce$ui "ai #e3er #i cercetăriice$ei "ai #cruu$!a#e/ Iată-$

rice #u%#tanţă compus! e#te un agregat de "ai "u$te, iar acţiunea unui c!"u# #au ceeace e#te inerent ace#tui c!"u# ca atare e#te un agregat de "ai "u$te acţiuni #au accidente, care#unt rearti&ate între "u$ţi"ea de #u%#tanţe/ Dar un efect care re&u$tă din c!$a%!rarea "ai "u$t!r?A LH@ #u%#tanţe în acţiune e#te !#i%i$ dacă ace#t efect e#te nu"ai eteri!r 2aşa cu" deee"$u "işcarea unui c!r e#te "işcarea unită a tutur!r ărţi$!r $ui6/ ;n#ă cu idei$e, ca accidentecare ţin de #tructura internă a unei fiinţe g:ndit!are, $ucruri$e #tau a$tfe$/ ăci re#uuneţi căc!"u#u$ ar g:ndi atunci fiecare arte a ace#tuia ar c!nţine ! arte a ideii şi nu"ai t!ateî"reună întreaga idee/ Dar aici e#te ! c!ntradicţie/ ăci, dat fiind că rere&entări$e rearti&ateîntre diferite fiinţe 2de ee"$u, diferite$e cu3inte a$e unui 3er#6 nu a$cătuie#c nici!dată ! idee

întreagă 2un 3er#6, atunci nici ideea nu !ate fi inerentă unui c!"u# ca atare/ Ea nu e#te deci170



!#i%i$ă dec:t într-! singur! #u%#tanţă, care nu e#te un agregat de "ai "u$te, rin ur"are e#te

171



a%#!$ut #i"$ă>/Aşa-nu"itu$ ner'us probandi a$ ace#tui argu"ent #e af$ă în judecata "u$te rere&entări

tre%uie #ă fie curin#e în unitatea a%#!$ută a #u%iectu$ui g:ndit!r, entru a c!n#titui ! idee/ Dardin concepte ni"eni nu !ate d!3edi acea#tă judecată/ ăci de unde #ă înceaă, entru a face !a#e"enea d!3adăW Oudecata ?A L@ ! idee nu !ate fi dec:t efectu$ unităţii a%#!$ute a fiinţeig:ndit!are nu !ate fi tratată ca fiind ana$itică/ ăci unitatea ideii, care c!n#tă din "u$te

rere&entări, e#te c!$ecti3ă şi #e !ate referi din unctu$ de 3edere a$ #i"$e$!r c!ncete t!t at:tde %ine $a unitatea c!$ecti3ă a #u%#tanţe$!r care ! r!duc 2duă cu" "işcarea unui c!r e#te"işcarea c!"u#ă a tutur!r ărţi$!r $ui6, c:t şi $a unitatea a%#!$ută a #u%iectu$ui/ Duă regu$aidentităţii, nece#itatea #u!&iţiei unei #u%#tanţe #i"$e nu !ate fi deci #e#i&ată într-! ideec!"u#ă/ Dar că aceeaşi judecată tre%uie #ă fie cun!#cută #intetic şi c!"$et a priori nu"ai dinc!ncete ni"eni nu 3a îndră&ni #ă #u#ţină, dacă #e#i&ea&ă rinciiu$ !#i%i$ităţii judecăţi$!r#intetice a priori aşa cu" $-a" eu# "ai #u#/

Dar e#te şi i"!#i%i$ #ă deducă din eerienţă acea#tă unitate nece#ară a #u%iectu$ui dretc!ndiţie a !#i%i$ităţii !ricărei idei/ ăci eerienţa nu ne !ate face #ă cun!aşte" nici !nece#itate, ca #ă nu "ai 3!r%i" de fatu$ că c!ncetu$ unităţii a%#!$ute deăşeşte cu "u$t #feraeerienţei/ De unde $uă" atunci acea#tă judecată, e care #e #rijină întregu$ raţi!na"ent #i+!$!gicW

E#te e3ident că atunci c:nd 3re" #ă ne rere&entă" ! fiinţă g:ndit!are tre%uie #ă nein#ta$ă" în $!cu$ ei şi deci #ă #u%#titui" r!riu$ n!#tru #u%iect !%iectu$ui a#ura căruia 3re" #ăref$ectă" 2ceea ce nu e#te ca&u$ ?A L@ în nici un a$t gen de cercetare6, şi că !#tu$ă" entru!rice idee unitatea a%#!$ută a #u%iectu$ui nu"ai fiindcă a$tfe$ n-a" utea #une eu g:nde#c2di3er#u$ într-! rere&entare6/ ăci deşi întregu$ ideii ar utea fi di3i&at şi di#tri%uit între "ai"u$te #u%iecte, t!tuşi eu$ #u%iecti3 nu !ate fi di3i&at şi di#tri%uit şi t!tuşi e ace#ta î$ re#uune" în !rice g:ndire/ Aşadar şi aici, ca şi în ara$!gi#"u$ anteri!r, judecata f!r"a$ă a aerceţiei eu g%ndescră":ne întregu$ funda"ent e care #i+!$!gia raţi!na$ă #e încu"etă a-şi $ărgi cun!ştinţe$e ei, judecată care nu e#te de#igur ! eerienţă, ci f!r"a aerceţiei, inerentă !ricărei eerienţe şi reced:nd-!, deşi ea nu tre%uie c!n#iderată, în ra!rt cu ! cun!ştinţă !#i%i$ă în genere, dec:t ca! condiţie pur subiecti'! a ace#teia, e care n!i e nedret ! tran#f!r"ă" într-! c!ndiţie a !#i%i$ităţii unei cun!aşteri a !%iecte$!r, adică un concept de#re fiinţa g:ndit!are în genere, căci e acea#ta n!i n-! ute" rere&enta fără a ne in#ta$a e n!i înşine, cu f!r"u$a c!nştiinţei n!a#tre,în $!cu$ !ricărei a$te fiinţe inte$igente/

Dar #i"$icitatea eu$ui "eu 2ca #uf$et6 nu e#te de fat dedus! din judecata eu g%ndesc, cidi"!tri3ă, cea dint:i #e af$ă deja în !rice idee/ Oudecata eu sunt simplu tre%uie c!n#iderată ca !ere#ie ne"ij$!cită a aerceţiei, aşa cu" retin#u$ raţi!na"ent a$ $ui De#carte# cogito, ergo sum, e#te de fat taut!$!gic, întruc:t ace#t cogito 7sum cogitans9 eri"ă ne"ij$!cit rea$itatea/ Eu sunt simplu nu în#ea"nă în#ă ni"ic "ai "u$t dec:t ?A LL@ că acea#tă rere&entare eu nucurinde în #ine nici cea "ai "ică di3er#itate şi că e#te unitate a%#!$ută 2deşi nu"ai $!gică6/

A#tfe$ d!3ada #i+!$!gică, at:t de renu"ită, e#te %a&ată ec$u#i3 e unitatea indi3i&i%i$ă aunei rere&entări, care nu face dec:t #ă dirije&e 3er%u$ cu ri3ire $a ! #ingură er#!ană/ E#te în#ăe3ident că #u%iectu$ inerenţei nu e#te de#e"nat dec:t tran#cendenta$ rin eu$ $egat de idee, fără a!%#er3a nici cea "ai neîn#e"nată r!rietate a $ui, fără a cun!aşte #au a şti în genere ce3a de#ree$/ E$ în#ea"nă un ce3a în genere 2#u%iect t#an#cendenta$6, a cărui rere&entare tre%uie #ă fiede#igur #i"$ă, t!c"ai fiindcă nu deter"ină" ni"ic în e$, recu" e de#igur cert că ni"ic nu !ate fi rere&entat "ai #i"$u dec:t rin c!ncetu$ de un #i"$u ce3a/ Dar #i"$icitatearere&entării de#re un #u%iect nu în#ea"nă t!t!dată şi ! cun!aştere a #i"$icităţii #u%iectu$uiîn#uşi, căci #e face a%#tracţie cu t!tu$ de r!rietăţi$e $ui, atunci c:nd e#te de#e"nat rin ere#iac!"$et $i#ită de c!nţinut eu 2e care ! !t a$ica !ricărui #u%iect g:ndit!r6/

?A L0@ At:t e#te cert, că rin eu g:nde#c t!tdeauna ! unitate a%#!$ută, dar $!gică, a#u%iectu$ui 2#i"$icitatea6, iar nu că rin acea#ta aş cun!aşte #i"$icitatea rea$ă a #u%iectu$ui

"eu/ Aşa cu" judecata eu #unt #u%#tanţă n-a în#e"nat a$tce3a dec:t categ!ria ură, cu care nu172



!t face in concreto nici ! între%uinţare 2e"irică6, t!t a#tfe$ î"i e#te er"i# #ă #un eu #unt !#u%#tanţă #i"$ă, adică ! #u%#tanţă a cărei rere&entarenu c!nţine nici!dată ! #inte&ă a di3er#u$uiîn#ă ace#t c!ncet #au c+iar şi acea#tă judecată nu ne în3aţă ni"ic cu ri3ire $a "ine în#u"i ca!%iect a$ eerienţei, căci c!ncetu$ de #u%#tanţă nu e#te e$ în#uşi f!$!#it dec:t ca funcţie a#inte&ei, fără a a3ea $a %a&ă ! intuiţie, rin ur"are fără !%iect, şi e#te 3a$a%i$ nu"ai de#rec!ndiţia cun!aşterii n!a#tre, iar nu de#re 3reun !%iect e care $-a" utea indica/ *ă încercă" #ă

3ede" retin#a uti$itate a ace#tei judecăţi/ricine tre%uie #ă "ărturi#ea#că că afir"aţia de#re natura #i"$ă a #uf$etu$ui nu are3a$!are dec:t întruc:t rin ea !t di#tinge ace#t #u%iect de t!ată "ateria şi rin ur"are !t une#uf$etu$ în afara caducităţii, căreia "ateria îi e#te !ric:nd #uu#ă/ Pentru acea#tă f!$!#ire e#te defat şi de#tinată judecata de "ai #u#, de aceea şi e#te de ce$e "ai "u$te !ri eri"ată a#tfe$#uf$etu$ nu e#te c!r!ra$/ Dacă !t arăta acu" că ?A L=@ şi ac!rd:nd ace#tei judecăţi cardina$e a #i+!$!giei raţi!na$e, în #e"nificaţia ură a unei #i"$e judecăţi raţi!na$e 2din categ!rii ure6,t!ată 3a$a%i$itatea !%iecti3ă 2t!t ce g:ndeşte e#te #u%#tanţă #i"$ă6, t!tuşi acea#tă judecată nu !ate a3ea nici ! între%uinţare în ceea ce ri3eşte eter!geneitatea #au !"!geneitatea #uf$etu$ui cu"ateria, acea#ta în#ea"nă t!t at:t ca şi cu" aş fi ei$at acea#tă retin#ă cun!aştere #i+!$!gică înc:"u$ #i"$e$!r Idei, căr!ra $e $i#eşte rea$itatea f!$!#irii !%iecti3e/

;n E#tetica tran#cendenta$ă a" de"!n#trat inc!nte#ta%i$ că c!ruri$e #unt #i"$efen!"ene a$e #i"ţu$ui n!#tru etern şi nu $ucruri în #ine/ ;n c!n#ecinţă, ute" #une cu dretcu3:nt că #u%iectu$ n!#tru g:ndit!r nu e#te c!r!ra$, ceea ce în#ea"nă că, fiind rere&entat de n!ica !%iect a$ #i"ţu$ui intern, e$ nu !ate fi, în "ă#ura în care g:ndeşte, !%iect a$ #i"ţuri$!r eterne,adică nu !ate fi fen!"en în #aţiu/ Acea#ta în#ea"nă că nu ute" înt:$ni nici!dată rintrefen!"ene$e eterne fiinţe g:ndit!are ca atare #au că nu ute" intui dinafară g:nduri$e $!r,c!nştiinţa, d!rinţe$e $!r etc/ căci t!ate ace#tea aarţin #i"ţu$ui intern/ De fat, ace#t argu"ent are a fi fire#c şi !u$ar, din care cau&ă în#uşi #i"ţu$ ?A L8@ c!"un are #ă-$ fi de#c!erit încăde "u$t, şi în fe$u$ ace#ta a înceut f!arte de ti"uriu #ă c!n#idere #uf$ete$e ca ei#tenţe t!ta$di#tincte de c!ruri/

Deşi întinderea, i"enetra%i$itatea, c!"!&iţia şi "işcarea, e #curt t!t ceea ce ne !t r!cura #i"ţuri$e eterne, nu #unt şi nici nu 3!r curinde idei, #enti"ent, înc$inaţie #au deci&ie,ace#tea nefiind nicăieri !%iecte a$e intuiţiei eterne, t!tuşi ace$ ce3a care #tă $a %a&a fen!"ene$!reterne şi care afectea&ă #i"ţu$ n!#tru în aşa fe$ înc:t e$ ri"eşte rere&entări$e de #aţiu,"aterie, f!r"ă etc/, ace#t ce3a, c!n#iderat ca n!u"en!n 2#au "ai %ine-&i# ca !%iecttran#cendenta$6, ar utea fi t!t!dată şi #u%iectu$ idei$!r, deşi rin "!du$ în care e#te afectat #i"ţu$n!#tru etern n!i nu ri"i" nici ! intuiţie de#re rere&entări, 3!inţă etc/, ci nu"ai de#re #aţiuşi deter"inări$e $ui/ Dar ace#t ce3a nu e#te întin#, nici i"enetra%i$, nici c!"u#, căci t!ate ace#te redicate ri3e#c nu"ai #en#i%i$itatea şi intuiţia ei, în "ă#ura în care #unte" afectaţi de a#tfe$ de!%iecte 2de a$tfe$, necun!#cute n!uă6/ Ace#te ere#ii nu ne fac în#ă #ă cun!aşte" ce fe$ de !%iecte#te, ci nu"ai că $ui ca atare, c!n#iderat în #ine ca fiind fără re$aţie cu #i"ţuri$e eterne, ?A L9@nu-i !t fi atri%uite ace#te redicate a$e fen!"ene$!r eterne/ 'u"ai că redicate$e #i"ţu$uiintern, rere&entări şi idei, nu-i #unt c!ntradict!rii/ Prin ur"are, c+iar dacă #e ad"ite #i"$icitateanaturii $ui, #uf$etu$ !"ene#c nu e#te, cu ri3ire $a #u%#tratu$ $ui, #uficient de de!#e%it de "aterie,dacă ! c!n#ideră" nu"ai ca fen!"en 2aşa cu" tre%uie #ă face"6/

Dacă "ateria ar fi un $ucru în #ine, atunci în ca$itate de ei#tenţă c!"u#ă ea #-ar de!#e%icu t!tu$ de #uf$et ca ei#tenţă #i"$ă/ Dar ea nu e#te dec:t fen!"en etern, a$ cărui #u%#trat nu !ate fi cun!#cut rin nici un fe$ de redicate rin ur"are, eu !t ad"ite că #u%#tratu$ în #inee#te #i"$u, deşi rin "!du$ în care afectea&ă #i"ţuri$e n!a#tre e$ r!duce în n!i intuiţia de întin#şi rin ur"are de c!"u# şi că deci #u%#tanţa, care, ri3ită rin #i"ţu$ n!#tru etern, are întinderei"$ică în #ine idei, care !t fi rere&entate cu c!nştiinţa rin r!riu$ $!r #i"ţ intern/ ;n fe$u$ace#ta, ace$aşi $ucru care într-! ri3inţă #-ar nu"i c!r!ra$, ar fi t!t!dată în a$tă ri3inţă ! fiinţăg:ndit!are, a$e cărei idei, ce e dret, n!i nu $e ute" intui, ci nu"ai #e"ne$e $!r în fen!"en/ Prinacea#ta #-ar în$ătura ere#ia că nu"ai #uf$ete$e 2ca #ecii articu$are de #u%#tanţe6 g:nde#c ar fi

"ai %ine #ă #e #ună, cu" #e !%işnuieşte, că !a"enii ?A 0.@ g:nde#c, cu a$te cu3inte că ace$aşi173



$ucru care, ca fen!"en etern, e#te întin#, interi!r 2în #ine6 e#te un #u%iect, care nu e#te c!"u#,ci #i"$u, şi care g:ndeşte/

Dar fără a îngădui a#tfe$ de i!te&e, #e !ate !%#er3a în genera$ că dacă rin #uf$et înţe$eg! fiinţă g:ndit!are în #ine, în#ăşi între%area dacă #uf$etu$ e#te #au nu de aceeaşi natură cu "ateria2care nu e#te un $ucru în #ine, ci nu"ai ! #ecie de rere&entări în n!i6 e#te greşit u#ă căci #eînţe$ege de $a #ine că un $ucru în #ine are a$tă natură dec:t deter"inări$e care-i c!n#tituie nu"ai

#tarea/ Dacă în#ă c!"ară" eu$ g:ndit!r nu cu "ateria, ci cu inte$igi%i$u$ care #e af$ă $a %a&afen!"enu$ui etern e care î$ nu"i" "aterie, atunci, dat fiind că de#re inte$igi%i$ nu şti" ni"ic,n!i nu ute" nici #une că #uf$etu$ #e di#tinge intrin#ec de e$ rin ce3a/

Prin ur"are, c!nştiinta #i"$ă nu e#te ! cun!aştere a naturii #i"$e a #u%iectu$ui n!#tru,întruc:t rin ea #u%iectu$ tre%uie #ă fie de!#e%it de "aterie ca de ! ei#tenţă c!"u#ă/

Dar dacă în #inguru$ ca& în care ace#t c!ncet e#te uti$i&a%i$, adică în c!"ararea eu$ui"eu cu !%iecte$e eerienţei eterne, nu e#te at #re a deter"ina caracteru$ r!riu şi di#tincti3a$ naturii $ui, !ric:t a" retinde ?A 01@ că şti" că eul g:ndit!r, #uf$etu$ 2! denu"ire entru!%iectu$ tran#cendenta$ a$ #i"ţu$ui intern6, e#te #i"$u, t!tuşi acea#tă ere#ie nu are nici !între%uinţare care #ă !ată fi etin#ă $a !%iecte rea$e şi de aceea nu !ate $ărgi c:tuşi de uţincun!aşterea n!a#tră/

A#tfe$, întreaga #i+!$!gie raţi!na$ă cade ! dată cu rincia$u$ ei unct de #rijin şi nu ute" #era nici aici, nici a$tunde3a, #ă etinde" cun!ştinţe$e n!a#tre rin #i"$e c!ncete 2cuat:t "ai uţin încă rin #i"$a f!r"ă #u%iecti3ă a tutur!r c!ncete$!r n!a#tre, c!nştiinţa6 fărăre$aţie cu eerienţa !#i%i$ă, de!arece în#uşi c!ncetu$ funda"enta$ a$ unei naturi simple e#tea#tfe$, înc:t e$ nu !ate fi înt:$nit nicăieri în eerienţă şi rin ur"are nu ei#tă nici ! ca$e entrua ajunge $a e$, ca $a un c!ncet !%iecti3 3a$a%i$/

8. PARALOGISMUL PERSONAL-TĂŢII

eea ce e#te c!nştient de identitatea nu"erică a eu$ui #ău în diferite ti"uri e#te, înacea#tă ca$itate, o persoan!/

Dar #uf$etu$ e#te etc/Deci, e$ e#te ! er#!ană/

Critica celui de5al treilea paralogismal psihologiei transcendentale

Dacă 3reau #ă cun!#c rin eerienţă identitatea nu"erică a unui !%iect etern, î"i 3!i ?A0H@ îndreta atenţia a#ura a ceea ce e er"anent în ace#t fen!"en, $a care, în ca$itate de#u%iect, #e ra!rtea&ă t!t re#tu$ ca deter"inări, şi 3!i re"arca identitatea ace#tui #u%iect în ti"u$în care t!t re#tu$ #e #c+i"%ă/ Dar eu #unt un !%iect a$ #i"ţu$ui intern şi !rice ti" e#te nu"aif!r"a #i"ţu$ui intern/ Prin ur"are, eu ra!rte& fiecare dintre deter"inări$e "e$e #ucce#i3e şi et!ate î"reună $a eu$ nu"eric-identic în !rice ti", adică în f!r"a intuiţiei interne de#re "ineîn#u"i/ *u% ace#t ra!rt, er#!na$itatea #uf$etu$ui nici "ăcar n-ar tre%ui c!n#iderată ca fiinddedu#ă, ci ca ! judecată a%#!$ut identică a c!nştiinţei de #ine în ti" acea#ta e#te şi cau&a entrucare ea e#te 3a$a%i$ă a priori/ ăci ea nu #une în rea$itate ni"ic a$tce3a dec:t că în t!t ti"u$ încare #unt c!nştient de "ine în#u"i #unt c!nştient de ace#t ti" ca aarţin:nd unităţii eu$ui "euşi e#te t!t una dacă #un ace#t ti" întreg ei#tă în "ine ca unitate indi3idua$ă #au eu "ă af$u înt!t ace#t ti" cu ! identitate nu"erică/

Identitatea er#!anei #e gă#eşte deci ine3ita%i$ în r!ria "ea c!nştiinţă/ Dacă în#ă "ă ri3e#c e "ine din unctu$ de 3edere a$ a$tuia 2ca !%iect a$ intuiţiei $ui eterne6, atunci ace#t!%#er3at!r etern "ă ea"inea&ă pe mine în ri"u$ r:nd "n timp, căci în aerceţie timpul nu e#te

r!riu-&i# rere&entat dec:t "n mine/ +iar dacă a" ad"ite eu$ care în#!ţeşte în c!nştiinţa "ea174



t!ate rere&entări$e în t!t ti"u$, şi anu"e ?A 0@ cu t!ta$ă identitate, t!tuşi e$ nu 3a deduce dine$ şi er"anenţa !%iecti3ă a eu$ui "eu/ ăci, cu" atunci ti"u$ în care !%#er3at!ru$ "ă $a#ea&ă e "ine nu e#te ace$a care #e gă#eşte în r!ria "ea #en#i%i$itate, ci în aceea a $ui, identitatea,care e#te $egată nece#ar cu c!nştiinţa "ea, nu e#te în ace$aşi ti" $egată cu a $ui, adică cu intuiţiaeternă a #u%iectu$ui "eu/

Identitatea c!nştiinţei de "ine în#u"i în diferite ti"uri nu e#te deci dec:t ! c!ndiţie

f!r"a$ă a idei$!r "e$e şi a c!neiunii $!r, dar ea nu d!3edeşte nicidecu" identitatea nu"erică a#u%iectu$ui "eu, în care, în ciuda identităţii $!gice a eu$ui, !ate #ă fi #ur3enit ! a#e"enea#c+i"%are, care #ă nu er"ită #ă-i "enţine" identitatea, deşi er"ite încă #ă-$ nu"i" t!t eu, şi

175



care, în !ricare a$tă #tare, c+iar într-! t!ta$ă tran#f!r"are a #u%iectu$ui, ar utea t!tuşi ă#tra

176



"ereu ideea #u%iectu$ui recedent şi a#tfe$ #ă ! tran#"ită şi ce$ui ur"ăt!r >/?A 0@ Deşi judecata un!r şc!$i antice că t!tu$ e#te curg!tor şi ni"ic în $u"e nu e

permanent şi nu durea&ă nu ră":ne în 3ig!are, îndată ce #e ad"it #u%#tanţe, t!tuşi ea nu e#tere#in#ă de unitatea c!nştiinţei de #ine/ ăci n!i înşine nu ute" judeca, rin c!nştiinţa n!a#tră,dacă #unte" #au nu er"anenţi ca #uf$et, fiindcă n!i c!n#ideră" ca ţin:nd de eu$ n!#tru identicnu"ai ace$e e$e"ente de care #unte" c!nştienţi şi că a#tfe$, negreşit, tre%uie în "!d nece#ar #ă

judecă" că #unte" aceiaşi în t!t ti"u$ în care #unte" c!nştienţi de n!i/ Dar din unctu$ de3edere a$ unui #trăin, n!i nu ute" dec$ara ace#t $ucru ca 3a$a%i$, căci, întruc:t nu înt:$ni" în#uf$et nici un fen!"en er"anent, în afară de rere&entarea eu, care $e în#!ţeşte şi $e $eagă et!ate, nu ute" şti nici!dată dacă nu cu"3a ace#t eu 2! #i"$ă idee6 curge ca şi ce$e$a$te idei,care #unt în$ănţuite între e$e rin ace#ta/

?A 0L@ Dar de"n de n!tat e#te că er#!na$itatea şi #u!&iţia ei, er"anenţa, rin ur"are#u%#tanţia$itatea #uf$etu$ui, abia acum tre%uie d!3edită/ ăci, dacă a" utea-! re#uune, n-arre&u$ta din ea, e#te ade3ărat, c!ntinuitatea c!nştiinţei, t!tuşi ar reieşi !#i%i$itatea unei c!nştiinţec!ntinue într-un #u%iect dura%i$, ceea ce e#te de#tu$ entru er#!na$itate, care nu încetea&ăi"ediat de a ei#ta rin fatu$ că acţiunea ei e#te întrerută c:t3a ti"/ Dar acea#tă er"anenţănu ne e#te rin ni"ic dată înaintea identităţii nu"erice a eu$ui n!#tru, e care ! deduce" dinaerceţia identică, ci a%ia de aici e#te c!nc+i#ă 2şi a%ia ace#teia ar tre%ui #ă-i ur"e&e c!ncetu$de #u%#tanţă, care nu e#te uti$i&a%i$ dec:t e"iric, dacă $ucruri$e ar "erge aşa cu" #e cu3ine6/ Darfiindcă acea#tă identitate a er#!anei nu decurge nicidecu" din identitatea eu$ui în c!nştiinţa!ricărui ti", în care "ă cun!#c e "ine, #u%#tanţia$itatea #uf$etu$ui n-a utut fi înte"eiată "ai#u# e ea/

T!tuşi, ca şi c!ncetu$ #u%#tanţei şi a$ #i"$u$ui, !ate ră":ne în ici!are şi c!ncetu$ er#!na$ităţii 2în "ă#ura în care e#te nu"ai tran#cendenta$, adică e#te unitate a #u%iectu$ui, carede a$tfe$ n!uă ne e#te necun!#cut, dar în a$e cărui deter"inări e#te ! $egătură c!"$etă rinaerceţie6, şi a#tfe$ ace#t c!ncet e#te nece#ar şi #uficient, şi entru f!$!#irea ractică dar cu e$?A 00@ nu ne ute" ":ndri ca de ! $ărgire a cun!aşterii n!a#tre de n!i înşine rin raţiune ură,care ne dă i$u&ia unei c!ntinuităţi neîntrerute a #u%iectu$ui, din #i"$u$ c!ncet a$ eu$ui identic,fiindcă ace#t c!ncet de #u%#tanţă #e în3:rte "ereu în juru$ $ui în#uşi şi nu ne face #ă r!gre#ă"în nici ! r!%$e"ă care e#te intere#ată în cun!aşterea #intetică/ e fe$ de $ucru în #ine 2!%iecttran#cendenta$6 e#te "ateria ne e#te c!"$et necun!#cut t!tuşi, er"anenţa ei ca fen!"en !atefi !%#er3ată, fiindcă ea e#te rere&entată ca ce3a etern/ Dar fiindcă atunci c:nd 3reau #ă !%#er3#i"$u$ eu în #c+i"%area tutur!r rere&entări$!r nu a" a$t c!re$at a$ c!"araţii$!r "e$e dec:t t!t e "ine în#u"i, cu c!ndiţii$e genera$e a$e c!nştiinţei "e$e, nu !t da dec:t ră#un#uri taut!$!gice$a t!ate între%ări$e, entru că #u%#titui r!rietăţi$!r care î"i re3in "ie în#u"i ca !%iect c!ncetu$"eu şi unitatea $ui şi re#uun ceea ce #e cerea #ă #e ştie/

9. PARALOGISMUL IDEALITĂŢII2a$ ra!rtu$ui etern6

Ace$ ce3a, a cărui ei#tenţă !ate fi dedu#ă nu"ai ca ! cau&ă a un!r erceţii date, nu aredec:t ! ei#tenţă înd!ie$nică/

?A 0=@ Dar t!ate fen!"ene$e eterne #unt de aşa natură, înc:t ei#tenţa $!r nu !ate fi erceută ne"ij$!cit, ci !ate fi nu"ai c!nc+i#ă ca ! cau&ă a erceţii$!r date/

Deci, ei#tenţa tutur!r !%iecte$!r #i"ţuri$!r eterne e#te înd!ie$nică/ Eu nu"e#c acea#tăincertitudine idea$itatea fen!"ene$!r eterne, iar te!ria ace#tei idea$ităţi #e nu"eşte idealism, înc!"araţie cu care afir"area unei certitudini !#i%i$e a !%iecte$!r #i"ţuri$!r eterne #e nu"eştedualism/

Critica celui de5al patrulea paralogism

al psihologiei transcendentale177



(ai înt:i #ă #uune" ea"inării re"i#e$e/ Pute" afir"a cu %ună dretate că nu"ai ceeace ei#tă în n!i !ate fi erceut ne"ij$!cit şi că nu"ai r!ria "ea ei#tenţă !ate fi !%iectu$unei #i"$e erceţii/ Deci ei#tenţa unui !%iect rea$ dinafara "ea 2dacă $uă" ace#t cu3:nt în#en# inte$ectua$6 nu e#te nici!dată dată direct în erceţie, ci !ate fi nu"ai adăugată rin g:ndire$a acea#ta şi, rin ur"are, dedu#ă dret cau&ă eternă a erceţiei, care e#te ! "!dificare a

#i"ţu$ui intern/ De aceea şi De#carte# a $i"itat, cu %ună dretate, !rice erceţie în #en#u$ ce$ "ai#trict $a judecata eu 2ca fiinţă ?A 08@ g:ndit!are6 #unt/ E#te c$ar că, de!arece eternu$ nu e#te în"ine, nu-$ !t gă#i în aerceţia "ea, rin ur"are nici într-! erceţie, care nu e#te r!riu-&i#dec:t deter"inarea aerceţiei/

Eu, deci, nu !t ercee r!riu-&i# $ucruri eterne, ci nu !t dec:t deduce ei#tenţa $!rdin erceţia "ea internă, c!n#ider:nd acea#tă erceţie ca un efect, a cărui cau&ă i"ediată e#tece3a etern/ Dar raţi!na"entu$ care c!nc+ide de $a un efect dat ! cau&ă anu"ită e#te t!tdeaunane#igur, fiindcă efectu$ !ate #ă re&u$te din "ai "u$te cau&e/ Prin ur"are, în re$aţia dintre erceţie şi cau&a ei e#te t!tdeauna înd!ie$nic dacă acea#ta e#te internă #au eternă, dacă deciaşa-nu"ite$e erceţii eterne nu #unt dec:t un #i"$u j!c a$ #i"ţu$ui n!#tru intern #au dacă #era!rtea&ă $a !%iecte eterne rea$e ca $a cau&a $!r/ e$ uţin ei#tenţa ace#t!r !%iecte nu e#tedec:t c!nc+i#ă şi e #uu#ă ri#cu$ui tutur!r c!nc$u&ii$!r, e c:nd, di"!tri3ă, !%iectu$ #i"ţu$uiintern 2eu în#u"i cu t!ate rere&entări$e "e$e6 e#te erceut ne"ij$!cit, iar ei#tenţa $ui nu #uferănici ! înd!ia$ă/

Prin idealist nu tre%uie #ă înţe$ege" e ce$ care neagă ei#tenţa !%iecte$!r eterne a$e#i"ţuri$!r, ci nu"ai e ace$a care nu ad"ite că ea e#te cun!#cută rin erceţie ne"ij$!cită, iar deaici ?A 09@ deduce că n!i nu ute" fi nici!dată de$in #iguri de rea$itatea !%iecte$!r rin nici !eerienţă !#i%i$ă/

Dar înainte de a re&enta ara$!gi#"u$ n!#tru #u% a#ectu$ aarenţei $ui înşe$ăt!are,tre%uie #ă re"arc "ai înt:i că tre%uie în "!d nece#ar #ă di#tinge" d!uă fe$uri de idea$i#"idea$i#"u$ tran#cendenta$ şi idea$i#"u$ e"iric/ Prin idealism transcendental a$ tutur!rfen!"ene$!r eu înţe$eg în#ă d!ctrina !tri3it căreia c!n#ideră" t!ate fen!"ene$e ca #i"$erere&entări şi nu ca $ucruri în #ine şi duă care ti"u$ şi #aţiu$ nu #unt dec:t f!r"e #en#i%i$e a$eintuiţiei n!a#tre, iar nu deter"inări date rin e$e în#e$e #au c!ndiţii a$e !%iecte$!r c!n#iderate ca$ucruri în #ine/ Ace#tui idea$i#" i #e !une un realism transcendental , care c!n#ideră ti"u$ şi#aţiu$ ca ce3a dat în #ine 2indeendent de #en#i%i$itatea n!a#tră6/ Rea$i#tu$ tran#cendenta$ îşirere&intă deci fen!"ene$e eterne 2dacă $i #e ad"ite rea$itatea6 ca $ucruri în #ine, care ei#tăindeendent de n!i şi de #en#i%i$itatea n!a#tră, care deci, c+iar şi duă c!ncete$e ure a$einte$ectu$ui, ar fi în afara n!a#tră/ Ace#t rea$i#t tran#cendenta$ e#te r!riu-&i# ace$a care, a!i, j!acă r!$u$ idea$i#tu$ui e"iric şi care, duă ce a re#uu# în "!d fa$# că !%iecte$e #i"ţuri$!r, entru a fi eterne, ar tre%ui #ă ai%ă şi ei#tenţa $!r în #ine, indeendent de #i"ţuri, şi din ace#t unct de 3edere gă#eşte că t!ate rere&entări$e n!a#tre #unt in#uficiente entru a face certărea$itatea $!r/

?A =.@ Idea$i#tu$ tran#cendenta$, di"!tri3ă, !ate fi un rea$i#t e"iric, rin ur"are, aşacu" e#te e$ nu"it, un dua$i#t, adică !ate ad"ite ei#tenţa "ateriei fără a ieşi din #i"$ac!nştiinţă de #ine şi fără a ad"ite ce3a "ai "u$t dec:t certitudinea rere&entări$!r în "ine, rinur"are dec:t cogito, esgo sum/ ăci din "!"ent ce e$ nu c!n#ideră acea#tă "aterie, %a c+iar şi !#i%i$itatea ei internă dec:t ca fen!"en care, #earat de #en#i%i$itatea n!a#tră, nu e#te ni"ic, eanu e#te entru e$ dec:t un fe$ de rere&entări 2intuiţie6, care #unt nu"ite eterne, nu fiindcă #-arra!rta $a !%iecte e6terne "n sine, ci fiindcă ra!rtea&ă erceţii$e $a #aţiu, în care fiecare $ucrue#te în afara ce$!r$a$te, e c:nd #aţiu$ în#uşi e#te în n!i/

'!i ne-a" dec$arat încă de $a înceut entru ace#t idea$i#" tran#cendenta$/ A#tfe$, cute!ria n!a#tră di#are !rice dificu$tate de a acceta ei#tenţa "ateriei rin "ărturia #i"$eic!nştiinţe de #ine şi de a ! dec$ara rin acea#ta ca d!3edită, înt!c"ai ca şi ei#tenţa "ea în#u"ica fiinţă g:ndit!are/ ăci eu #unt t!tuşi c!nştient de rere&entări$e "e$e deci ace#tea ei#tă,

recu" şi eu în#u"i, care a" ace#te rere&entări/ Dar !%iecte$e eterne 2c!ruri$e6 nu #unt dec:t178



fen!"ene, rin ur"are ni"ic a$tce3a dec:t un "!d a$ rere&entări$!r "e$e, a$e căr!r !%iecte nu#unt ce3a dec:t rin ace#te rere&entări, iar #earate de e$e nu #unt ni"ic/ Ei#tă deci at:t$ucruri$e eterne, ?A =1@ duă cu" ei#t şi eu, şi anu"e a"%e$e e "ărturia ne"ij$!cită a r!riei "e$e c!nştiinţe de #ine, cu #ingura de!#e%ire că rere&entarea eu$ui "eu ca #u%iectg:ndit!r #e ra!rtea&ă nu"ai $a #i"ţu$ intern, e c:nd rere&entări$e care de#e"nea&ă ei#tenţaîntin#ă #e ra!rtea&ă şi $a #i"ţu$ etern/ Eu a" t!t at:t de uţin ne3!ie #ă fac deducţii cu ri3ire $a

rea$itatea !%iecte$!r eter!e ca şi cu ri3ire $a rea$itatea !%iectu$ui #i"ţu$ui "eu intern 2a idei$!r"e$e6 căci a"%e$e nu #unt a$tce3a dec:t rere&entări, a căr!r erceţie ne"ij$!cită 2c!nştiinţă6e#te t!t!dată ! d!3adă #uficientă a rea$ităţii $!r/

A#tfe$, idea$i#tu$ tran#cendenta$ e#te un rea$i#t e"iric şi recun!aşte "ateriei, ca fen!"en,! rea$itate care nu are ne3!ie #ă fie dedu#ă, ci e#te erceută ne"ij$!cit/ Di"!tri3ă, rea$i#"u$tran#cendenta$ ajunge în "!d nece#ar în încurcătură şi #e 3ede c!n#tr:n# #ă facă $!c idea$i#"u$uie"iric, de!arece e$ c!n#ideră !%iecte$e #i"ţuri$!r eterne ca ce3a di#tinct de #i"ţuri$e în#e$e şi#i"$e$e fen!"ene dret ei#tenţe indeendente, care #e af$ă în afara n!a#tră cu t!ate că, fărăînd!ia$ă, !ric:t de %ună ar fi c!nştiinţa rere&entării n!a#tre de#re ace#te $ucruri, nici e deartenu e#te #igur că atunci c:nd ei#tă rere&entarea ei#tă şi !%iectu$ care îi c!re#unde e c:nd,di"!tri3ă, în #i#te"u$ n!#tru, ace#te $ucruri eterne, adică "ateria cu t!ate f!r"e$e şi#c+i"%ări$e ei, nu #unt a$tce3a dec:t ?A =H@ #i"$e fen!"ene, adică rere&entări în n!i, de acăr!r rea$itate #unte" ne"ij$!cit c!nştienţi/

Dar fiindcă, duă c:te ştiu, t!ţi #i+!$!gii care aderă $a idea$i#"u$ e"iric #unt rea$iştitran#cendenta$i, ei au r!cedat, de#igur, a%#!$ut c!n#ec3ent c:nd au atri%uit "are i"!rtanţăidea$i#"u$ui e"iric, ca uneia dintre r!%$e"e$e din care cu greu #e !ate de#curca raţiunea!"enea#că/ ăci de fat, dacă c!n#ideră" fen!"ene$e eterne ca rere&entări, care #untdeter"inate în n!i de !%iecte$e $!r ca $ucruri în #ine af$ate în afara n!a#tră, nu #e între3ede cu"a" utea cun!aşte acea#tă ei#tenţă a $!r a$tfe$ dec:t rin deducţia de $a efect $a cau&ă, ră":n:ndt!tdeauna înd!ie$nic dacă acea#ta din ur"ă e#te în n!i #au în afara n!a#tră/ *e !ate ad"ite că,ce-i dret, cau&a intuiţii$!r n!a#tre eterne e#te ce3a care, în #en# tran#cendenta$, !ate fi în afaran!a#tră dar nu ace#ta e#te !%iectu$ e care î$ înţe$ege" n!i rin rere&entări$e "ateriei şi a$e$ucruri$!r c!r!ra$e căci ace#tea nu #unt dec:t fen!"ene, adică #i"$e "!duri de rere&entarecare #e gă#e#c t!tdeauna nu"ai în n!i şi a căr!r rea$itate #e %a&ea&ă e c!nştiinţa ne"ij$!cită, $afe$ ca şi c!nştiinţa r!rii$!r "e$e idei/ %iectu$ tran#cendenta$ e#te ega$ de necun!#cut at:t cu ri3ire $a intuiţia internă c:t şi cu ri3ire $a cea eternă/ Dar nici nu e#te 3!r%a de#re e$, ?A =@ci de#re !%iectu$ e"iric, care #e nu"eşte !%iect e6tern c:nd e#te rere&entat în #aţiu şi !%iectintern c:nd e#te rere&entat într-un raport de timp dar #aţiu$ şi ti"u$ nu #e gă#e#c dec:t "n noi/

Dar fiindcă ere#ia "n a&ara noastr! i"$ică un ec+i3!c ine3ita%i$, dat fiind că eaîn#ea"nă c:nd ce3a care ei#tă ca lucru "n sine de!#e%it de n!i, c:nd ce3a care aarţine nu"ai &enomenului etern, entru a une în afara incertitudinii ace#t c!ncet în u$ti"a #e"nificaţie,acea#ta fiind de fat cea în care e#te $uată r!%$e"a #i+!$!gică ri3ind rea$itatea intuiţiei n!a#treeterne, 3!" de!#e%i !%iecte$e empiric e6terne de ce$e care !t fi nu"ite a#tfe$ în #en#tran#cendenta$, rin aceea că $e 3!" nu"i de-a dretu$ $ucruri care se g!sesc "n spaţiu/

*aţiu$ şi ti"u$ #unt, fără înd!ia$ă, rere&entări a priori care #e gă#e#c în n!i ca f!r"ea$e intuiţiei #en#i%i$e încă înainte ca un !%iect rea$ #ă fi deter"inat, rin #en&aţie, #i"ţu$ n!#tru#re a-$ rere&enta #u% ace#te ra!rturi #en#i%i$e/ Dar ace#t ce3a "ateria$ #au rea$, ace#t ce3a caretre%uie intuit în #aţiu, re#uune în "!d nece#ar erceţie şi, indeendent de acea#tă erceţie?A =@ care indică rea$itatea unui ce3a în #aţiu, nu !ate fi nă#c!cit #au r!du# de nici !i"aginaţie/ *en&aţia e#te deci ceea ce de#e"nea&ă ! rea$itate în #aţiu şi în ti", duă cu" e#tera!rtată $a ! #ecie #au a$ta de intuiţie #en#i%i$ă/ dată ce #en&atia e#te dată 2care, dacă e#tea$icată $a un !%iect în genere, fără a-$ deter"ina, #e nu"eşte erceţie6, rin di3er#itatea ei !t fi $ă#"uite în i"aginaţie une$e !%iecte care, în afara i"aginaţiei, nu au un $!c e"iric în #aţiu #auîn ti"/ Ace#t $ucru e#te indu%ita%i$ cert fie că e 3!r%a de #en&aţii$e de $ăcere şi de durere #auc+iar şi de ce$e a$e #i"ţuri$!r eterne, cu" ar fi cu$!ri$e, că$dura etc/, erceţia e#te aceea rin

care tre%uie dată "ai înt:i "ateria, entru a g:ndi !%iecte a$e intuiţiei #en#i%i$e/ Acea#tă erceţie179



rere&intă deci 2entru a ră":ne de data acea#ta nu"ai $a intuiţii$e eterne6 ce3a rea$ în #aţiu/ăci, "ai înt:i, erceţia e#te rere&entarea unei rea$ităţi, duă cu" #aţiu$ e#te rere&entareaunei #i"$e !#i%i$ităţi a c!ei#tenţei/ ;n a$ d!i$ea r:nd, acea#tă rea$itate e#te rere&entată de către#i"ţu$ etern, adică în #aţiu/ ;n a$ trei$ea r:nd, în#uşi #aţiu$ nu e#te a$tce3a dec:t #i"$ă

180



rere&entare rin ur"are, în e$ nu !ate fi 3a$a%i$ ca rea$ dec:t ceea ce e#te rere&entat > în e$, şiin3er#, ceea ce e#te ?A =L@ dat în e$, adică rere&entat rin erceţie, e#te şi rea$ în e$ căci dacăn-ar fi rea$ în e$, adică dat ne"ij$!cit rin intuiţie e"irică, n-ar utea fi nici nă#c!cit, fiindcărea$u$ intuiţii$!r nu !ate fi i"aginat a priori/ rice erceţie eternă d!3edeşte deci ne"ij$!cit ce3a rea$ în #aţiu #au e#te "ai cur:ndrea$u$ în#uşi, şi în ace#t #en# rea$i#"u$ e"iric e#te deci în afara înd!ie$ii, adică intuiţii$!r n!a#tre

$e c!re#unde ce3a rea$ în #aţiu/ Cără înd!ia$ă, #aţiu$ în#uşi, cu t!ate fen!"ene$e $ui carere&entări, nu e#te dec:t în "ine, dar în ace#t #aţiu, rea$u$ #au "ateria tutur!r !%iecte$!rintuiţiei eterne e#te t!tuşi dat rea$ şi indeendent de !rice ficţiune, şi e#te şi i"!#i%i$ ca "n acest#aţiu #ă fie dat ce3a "n a&ara noastr! 2în #en# tran#cendenta$6, fiindcă #aţiu$ în#uşi nu e#te ni"icîn afara #en#i%i$ităţii n!a#tre/ 'ici ce$ "ai rigur!# idea$i#t nu !ate cere deci #ă d!3edi" că erceţiei n!a#tre îi c!re#unde !%iectu$ în afara n!a#tră ?A =0@ 2în #en#u$ #trict a$ cu3:ntu$ui6/ăci dacă ar ei#ta a#tfe$ de !%iecte, e$e n-ar utea fi rere&entate şi intuite ca fiind în afaran!a#tră, fiindcă acea#ta re#uune #aţiu$, iar rea$itatea în #aţiu, ca #i"$ă rere&entare, nu e#tea$tce3a dec:t erceua în#ăşi/ Rea$u$ fen!"ene$!r eterne nu e#te deci rea$ dec:t în erceţie şinu !ate fi rea$ în nici un a$t "!d/

un!aşterea !%iecte$!r din erceţii !ate fi r!du#ă fie rintr-un #i"$u j!c a$i"aginaţiei, fie, de a#e"enea, rin inter"ediu$ eerienţei/ i atunci !t re&u$ta, de#igur,rere&entări înşe$ăt!are, căr!ra nu $e c!re#und !%iecte$e şi unde a"ăgirea #e dat!rea&ă c:nd uneii$u&ii a i"aginaţiei 2în 3i#6, c:nd unui 3iciu a$ judecăţii 2în aşa-nu"ita înşe$are a #i"ţuri$!r6/Pentru a ne #u#trage aici fa$#ei aarenţe, r!cedă" duă regu$a ceea ce se acord! cu o percepţiedup! Iegi empirice este real / Dar acea#tă înşe$are, c:t şi aărarea î"!tri3a ei, ri3eşte at:tidea$i#"u$, c:t şi dua$i#"u$, fiindcă aici nu e#te 3!r%a dec:t de f!r"a eerienţei/ Pentru are#inge idea$i#"u$ e"iric ca ! fa$#ă incertitudine cu ri3ire $a rea$itatea !%iecti3ă a erceţii$!rn!a#tre eterne e#te #uficient ca erceţia eternă #ă d!3edea#că ne"ij$!cit ! rea$itate în #aţiu,?A ==@ care #aţiu, deşi în #ine nu e#te dec:t f!r"a rere&entări$!r, are t!tuşi rea$itate !%iecti3ăcu ri3ire $a t!ate fen!"ene$e eterne 2care nici nu #unt a$tce3a dec:t #i"$e rere&entări6 t!t aşae#te #uficient ca, fără erceţie, ficţiunea în#ăşi şi 3i#u$ #ă nu fie !#i%i$e, deci, ca #i"ţuri$en!a#tre eterne, !tri3it date$!r din care !ate re&u$ta eerienţa, #ă ai%ă în #aţiu !%iecte$e $!rrea$e c!re#un&ăt!are/

Idealismul dogmatic ar fi ace$a care neag! ei#tenţa "ateriei, iar idealistul sceptic ace$acare ! pune la "ndoial!, fiindcă ! c!n#ideră inde"!n#tra%i$ă/ e$ dint:i !ate fi idea$i#t nu"aifiindcă crede că gă#eşte c!ntradicţii în !#i%i$itatea unei "aterii în genere acu" nu a3e" încăde-a face cu e$/ *ecţiunea ur"ăt!are, de#re raţi!na"ente$e dia$ectice, care re&intă raţiunea înc!nf$ictu$ ei intern cu ri3ire $a c!ncete$e de#re !#i%i$itatea a ceea ce aarţine neu$uieerienţei, 3a în$ătura şi acea#tă dificu$tate/ Dar idea$i#tu$ #cetic, care atacă nu"ai rinciiu$afir"aţiei n!a#tre şi care dec$ară ca in#uficientă încercarea n!a#tră de a ne c!n3inge de#reei#tenţa "ateriei, e care n!i crede" că ! înte"eie" e erceţia ne"ij$!cită, e#te un %inefăcăt!r a$ raţiunii !"eneşti, în "ă#ura în care e$ ne c!n#tr:nge #ă de#c+ide" ?A =8@ %ine!c+ii, c+iar $a ce$ "ai "ic a# a$ eerienţei c!"une, şi #ă nu accetă" i"ediat în !#e#iunean!a#tră ca e un $ucru %ine d!%:ndit ceea ce nu a" !%ţinut !ate r$ec:t e a#cun# şi i$icit/ C!$!#u$ e care î$ aduc aici !%iecţii$e idea$i#te e#te acu" e3ident/ E$e ne c!n#tr:ng, dacă nu 3re" #ă neîncurcă" în afir"aţii$e n!a#tre ce$e "ai c!"une, #ă c!n#ideră" t!ate erceţii$e, fie că #enu"e#c interne, #au eterne, nu"ai ca ! c!nştiinţă a ceea ce aarţine #en#i%i$ităţii n!a#tre, iar!%iecte$e eterne a$e ace#t!r erceţii nu ca $ucruri în #ine, ci nu"ai ca rere&entări, de care ute" de3eni c!nştienţi în "!d ne"ij$!cit, ca de !rice a$tă rere&entare, dar care #e nu"e#ceterne, fiindcă aarţin ace$ui #i"ţ e care n!i î$ nu"i" #i"ţ etern, a cărui intuiţie e#te #aţiu$,care în#ă e$ în#uşi nu e a$tce3a dec:t un "!d intern de rere&entare, în care anu"ite erceţii #e$eagă între e$e/

Dacă ac!rdă" !%iecte$!r eterne 3a$!are de $ucruri în #ine, atunci e#te a%#!$ut i"!#i%i$de c!nceut cu" a" utea ajunge $a cun!aşterea rea$ităţii $!r dinafara n!a#tră, căci n!i ne

#rijini" nu"ai e rere&entarea care e#te în n!i/ ăci nu ute" d!ar #i"ţi în afara n!a#tră, ci181



nu"ai în n!i înşine, şi de aceea întreaga c!nştiinţă de #ine nu !feră dec:t nu"ai r!rii$e n!a#tredeter"inări/ Idea$i#"u$ #cetic ne c!n#tr:nge deci #ă recurge" $a #inguru$ refugiu care ne "airă":ne, anu"e $a idea$itatea tutur!r fen!"ene$!r, e care a" eu#-! în E#tetica tran#cendenta$ă,indeendent de ace#te c!n#ecinţe, ?A =9@ e care atunci nu utea" #ă $e re3ede"/ a între%areadacă, în c!n#ecinţă, dua$i#"u$ are $!c nu"ai în #i+!$!gie, ră#un#u$ e#te negreşit dar nu"ai în#en# e"iric, adică în c!neiunea eerienţei "ateria e#te în ade3ăr dată #i"ţu$ui etern ca

#u%#tanţă în fen!"en, duă cu" eu$ g:ndit!r e#te dat #i"ţu$ui intern de a#e"enea ca #u%#tanţă înfen!"en şi, de ! arte şi de a$ta, fen!"ene$e tre%uie #ă fie $egate între e$e duă regu$i$e e careacea#tă categ!rie $e intr!duce în c!neiunea erceţii$!r n!a#tre, at:t eterne, c:t şi interne, entru a face din ea ! eerienţă/ Dar dacă a" 3rea #ă $ărgi" c!ncetu$ de dua$i#", cu" #eînt:"$ă de !%icei, şi #ă-$ $uă" în #en# tran#cendenta$, atunci nici ace#t c!ncet, nici pneumatismul !u# $ui, e de ! arte, nici materialismul , e de a$tă arte, n-ar a3ea nici ce$ "ai#$a% te"ei, de!arece în ace#t ca& #-ar greşi deter"inarea c!ncete$!r $ui şi #-ar c!n#idera diferenţa"!du$ui de rere&entare a !%iecte$!r, care ne ră":n necun!#cute în ceea ce #unt e$e în #ine, dret! diferenţă a ace#t!r $ucruri în#e$e/ Eu$, rere&entat de #i"ţu$ intern în ti", şi !%iecte$e în #aţiuîn afara "ea #unt, ce-i dret, fen!"ene #ecific c!"$et di#tincte, dar rin acea#ta e$e nu #untg:ndite ca $ucruri diferite/ *biectul transcendental , care #e af$ă $a %a&a fen!"ene$!r eterne, ca şiace$a care #tă $a %a&a intuiţiei interne, ?A 8.@ nu e#te nici "aterie, nici ! fiinţă g:ndit!are în #ine,ci un rinciiu a$ fen!"ene$!r necun!#cut n!uă, care ne r!cură c!ncetu$ e"iric at:t a$ ri"ei#ecii, c:t şi a$ ce$ei de-a d!ua/

Dacă deci, cu" ne c!n#tr:nge în "!d e3ident ritica de faţă, ră":ne" credinci!şi regu$ii#ta%i$ite "ai #u# de a nu î"inge între%ări$e n!a#tre "ai dearte, dec:t at:t c:t eerienţa !#i%i$ăne !ate une $a di#!&iţie !%iectu$ ei, atunci nici nu ne 3a trece rin "inte #ă întrerinde"cercetări de#re !%iecte$e #i"ţuri$!r n!a#tre cu ri3ire $a ceea ce !t fi e$e în #ine, adică fără nici! ra!rtare $a #i"ţuri/ Dar dacă #i+!$!gu$ ia fen!"ene$e dret $ucruri în #ine, e$ !ate #ă acceteîn d!ctrina $ui fie, ca "ateria$i#t, nu"ai "ateria, fie, ca #iritua$i#t, nu"ai fiinţe$e g:ndit!are2anu"e !tri3it f!r"ei #i"ţu$ui n!#tru intern6, fie, ca dua$i#t, e a":nd!uă ca $ucruri ei#tente în#ine, e$ e#te "ereu ţinut de ! înţe$egere greşită #ă raţi!ne&e #u%ti$ a#ura "!du$ui cu" !ate #ăei#te în #ine ceea ce t!tuşi nu e#te un $ucru în #ine, ci nu"ai fen!"enu$ unui $ucru în genere/

182



?A 81@ :e&lecţie asupra ansamblului psihologiei pure"n urma acestor paralogisme

!"ar:nd psihologia ca fi&i!$!gie a #i"ţu$ui intern cu somatologia ca fi&i!$!gie a

!%iecte$!r #i"ţuri$!r eterne, gă#i" t!tuşi, în afara fatu$ui că în a"%e$e ştiinţe "u$te $ucruri !tfi cun!#cute e"iric, acea#tă diferenţă re"arca%i$ă că în cea de-a d!ua ştiinţă "u$te !t fi t!tuşicun!#cute a priori din #i"$u$ c!ncet de#re ! ei#tenţă întin#ă şi i"enetra%i$ă, e c:nd în ri"a ni"ic nu !ate fi cun!#cut #intetic a priori din c!ncetu$ unei fiinţe g:ndit!are/ Iată din cecau&ă deşi a":nd!uă #unt fen!"ene, t!tuşi fen!"enu$ care #e re&intă înaintea #i"ţu$ui eternare ce3a fi şi er"anent, care !feră un #u%#trat ce #e af$ă $a %a&a deter"inări$!r #c+i"%ăt!are şi

entru care e$e c!nţin #inte&a, categ!rii$e nu au nici un ra!rt cu 3reun !%iect deter"inat, nu !tdeci defini nici un !%iect şi, rin ur"are, nu au în e$e în#e$e 3a$a%i$itate de c!ncete !%iecti3e/

8 Paragrafe$e ur"ăt!are care înce cu [T!tuşi e#te aici /// [ şi :nă $a aragrafu$ care încee cu[Dacă în$ătur dintr-! cun!aştere e"irică ///[ au în$!cuit ur"ăt!are$e aragrafe din ediţia I

(anife#tări$e #en#i%i$e 7Erscheinungen9, întruc:t #unt g:ndite ca !%iecte în c!nf!r"itatecu unitatea categ!rii$!r, #e nu"e#c phaenomena/ ?A H9@ Dacă ad"it în#ă $ucruri care #unt nu"ai!%iecte a$e inte$ectu$ui şi care t!tuşi !t fi date, ca atare, unei intuiţii, deşi nu intuiţiei #en#i%i$e2rin ur"are, coram intuitu intellectuali6, a#tfe$ de $ucruri ar tre%ui #ă #e nu"ea#că n!u"ena7intelligibilia9/

Ar tre%ui #ă g:ndi" că c!ncetu$ de fen!"ene, $i"itat de E#tetica tran#cendenta$ă, r!cură de $a #ine rea$itatea !%iecti3ă a n!u"ene$!r şi ju#tifică î"ărţirea !%iecte$!r în fen!"eneşi n!u"ene, rin ur"are şi e aceea a $u"ii într-! $u"e a #i"ţuri$!r şi ! $u"e a inte$ectu$ui7mundus sensibilis et intelligibilis9, şi anu"e a#tfe$ înc:t diferenţa #ă nu atingă aici nu"ai f!r"a$!gică a cun!aşterii !%#cure #au di#tincte a unuia şi ace$uiaşi $ucru, ci "!du$ diferit cu" !%iecte$e

!t fi date !riginar cun!aşterii n!a#tre şi duă care e$e #e di#ting în e$e în#e$e, une$e de a$te$e,duă gen/ ăci, dacă #i"ţuri$e ne rere&intă ce3a numai cum apare, atunci ace#t ce3a tre%uie #ăfie t!tuşi şi în #ine un $ucru şi un !%iect a$ unei intuiţii n!n#en#i%i$e, adică a$ inte$ectu$ui, adicătre%uie #ă fie !#i%i$ă ! cun!ştinţă în care #ă nu #e înt:$nea#că nici ! #en#i%i$itate şi care #ingură#ă ai%ă rea$itate a%#!$ut !%iecti3ă, în #en#u$ că rin ea ne #unt rere&entate !%iecte$e aşa cum sunt , e c:nd în f!$!#irea ?A HL.@ e"irică a inte$ectu$ui n!#tru $ucruri$e #unt cun!#cute numai cumapar / A#tfe$, în afară de f!$!#irea e"irică a categ!rii$!r 2f!$!#ire care e#te $i"itată $a c!ndiţii#en#i%i$e6 ar "ai ei#ta ! f!$!#ire ură şi t!tuşi !%iecti3 3a$a%i$ă şi nu a" "ai utea afir"a ceeace a" anticiat :nă acu" cun!ştinţe$e n!a#tre inte$ectua$e ure nu ar fi nici!dată ni"ic "ai"u$t dec:t rinciii a$e eunerii fen!"ene$!r, care nici a priori nu ar "erge "ai dearte de !#i%i$itatea f!r"a$ă a eerienţei căci aici ni #-ar de#c+ide un cu t!tu$ a$t c:", !arecu" ! $u"e

g:ndită în #irit 2!ate şi intuită6, care ar utea !cua inte$ectu$ n!#tru ur nu "ai uţin, %a c+iarîntr-un "!d cu "u$t "ai n!%i$/T!ate rere&entări$e n!a#tre #unt ra!rtate în fat de inte$ect $a 3reun !%iect, şi, cu"

fen!"ene$e nu #unt dec:t rere&entări, inte$ectu$ $e ra!rtea&ă $a ce'a ca !%iect a$ intuiţiei#en#i%i$e dar ace#t ce3a nu e#te, #u% ace#t ra!rt, dec:t !%iectu$ tran#cendenta$/ Ace#ta în#ea"năîn#ă un ce3a Z 6, de#re care nu cun!aşte" a%#!$ut ni"ic, nici nu ute" 2duă c!n#tituţia actua$ăa inte$ectu$ui n!#tru6 în genere cun!aşte, ci care !ate #er3i nu"ai ca un correlatum a$ unităţiiaerceţiei $a unificarea di3er#u$ui în intuiţia #en#i%i$ă, !eraţie cu ajut!ru$ căreia inte$ectu$ $eagădi3er#u$ în c!ncetu$ unui !%iect/ Ace#t !%iect tran#cendenta$ nu !ate ?A HL1@ fi de$!c #earatde date$e #en#i%i$e, fiindcă atunci nu ar "ai ră":ne ni"ic rin care #ă fie g:ndit/ E$ nu e#te deciun !%iect a$ cun!ştinţei în #ine, ci nu"ai rere&entarea fen!"ene$!r, #u% c!ncetu$ unui !%iect în

genere, care e deter"ina%i$ de di3er#u$ fen!"ene$!r/T!c"ai din acea#tă cau&ă nici categ!rii$e nu rere&intă un !%iect articu$ar, dat nu"aiinte$ectu$ui, ci nu #er3e#c dec:t entru a deter"ina !%iectu$ tran#cendenta$ 2c!ncetu$ de#re ce3a



rin ur"are un c!ncet #intetic, anu"e ace$a de #aţiu #au de fen!"en în #aţiu, e c:nd ti"u$,care e#te #ingura f!r"ă a intuiţiei n!a#tre interne, nu are ni"ic fi şi în c!n#ecinţă nu ne face #ăcun!aşte" dec:t #c+i"%area deter"inări$!r, iar nu !%iectu$ deter"ina%i$/ ăci în ceea ce nu"i"n!i #uf$et t!tu$ e#te în curgere c!ntinuă şi nu e#te ni"ic er"anent, afară d!ar 2dacă 3re" cu!rice reţ6 de eu, care nu e#te at:t de #i"$u dec:t fiindcă acea#tă rere&entare nu are nici unc!nţinut şi rin ur"are ni"ic di3er#, din care cau&ă ea şi are #ă rere&inte #au "ai %ine-&i# #ă

de#e"ne&e un !%iect #i"$u/ ?A 8H@ Ace#t eu ar tre%ui #ă fie ! intuiţie care, fiindcă ar fi re#uu#ă în g:ndirea în genere 2înaintea !ricărei eerienţe6, ar !feri ca intuiţie a priori judecăţi#intetice, entru a fi !#i%i$ #ă efectue&e ! cun!aştere raţi!na$ă ură de#re natura unei fiinţeg:ndit!are în genere/ Dar ace#t eu e#te t!t at:t de uţin intuiţie, c:t şi c!ncet de#re 3reun!%iect, ci e#te #i"$a f!r"ă a c!nştiinţei care în#!ţeşte a"%e$e #ecii de rere&entări, şi rinacea#ta $e !ate ridica $a rangu$ de cun!ştinţe, în "ă#ura în care în intuiţie "ai e#te dat şi a$tce3a,

în genere6 rin ceea ce e dat în #en#i%i$itate, entru a cun!aşte a#tfe$ e"iric fen!"ene$e #u%c!ncete de !%iecte/

;n ce ri3eşte în#ă cau&a entru care, ne"u$ţu"iţi încă de #u%#tratu$ #en#i%i$ităţii, #-aatri%uit fen!"ene$!r n!u"ene, e care nu"ai inte$ectu$ ur $e !ate g:ndi, ea #e %a&ea&ă ec$u#i3

e ur"ăt!are$e/ *en#i%i$itatea şi d!"eniu$ ei, anu"e ace$a a$ fen!"ene$!r, #unt $i"itate e$e în#e$ede inte$ect în #en#u$ că nu #e ra!rtea&ă $a $ucruri în #ine, ci nu"ai $a "!du$ cu" $ucruri$e ne aarn!uă în 3irtutea c!n#tituţiei n!a#tre #u%iecti3e/ Ace#ta a f!#t re&u$tatu$ întregii E#teticitran#cendenta$e e$ re&u$tă şi natura$ din c!ncetu$ unui fen!"en în genere fen!"enu$ui tre%uie#ă-i c!re#undă ce3a care în #ine nu e#te fen!"en, ?A HLH@ fiindcă fen!"enu$ nu !ate fi ni"ic entru #ine în#uşi şi în afara "!du$ui n!#tru de rere&entare/ Prin ur"are, entru a e3ita un cerc eretuu, cu3:ntu$ fen!"en indică deja un ra!rt $a ce3a, a cărui rere&entare ne"ij$!cită e#te,ce-i dret, #en#i%i$ă, dar care în #ine, c+iar fără acea#tă c!n#tituţie a #en#i%i$ităţii n!a#tre 2e care#e %a&ea&ă f!r"a intuiţiei n!a#tre6, tre%uie #ă fie ce3a, adică un !%iect indeendent de#en#i%i$itate/

De aici re&u$tă c!ncetu$ de#re un n!u"en, care în#ă nu e de$!c !&iti3 şi nu în#ea"nă !

cun!aştere deter"inată de#re un $ucru !arecare, ci nu"ai g:ndirea de#re ce3a în genere, în careeu fac a%#tracţie de !rice f!r"ă a intuiţiei #en#i%i$e/ Dar entru ca un n!u"en #ă în#e"ne un!%iect ade3ărat, diferit de t!ate fen!"ene$e, nu e #uficient #ă-"i elibere# ideea "ea de t!atec!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e, "ai tre%uie în afară de acea#ta #ă a" ! raţiune de a admite un a$t"!d de intuiţie dec:t ce$ #en#i%i$, #u% care un a#tfe$ de !%iect #ă !ată fi dat căci a$tfe$, ideea"ea ar fi 3idă, deşi ar fi fără c!ntradicţie/ e-i dret, n!i nu a" utut d!3edi "ai #u# că intuiţia#en#i%i$ă e#te #ingura intuiţie !#i%i$ă în genere, ci că ea e#te #ingura pentru noi dar nu a" ututnici d!3edi că "ai e#te !#i%i$ un a$t "!d de intuiţie şi, deşi g:ndirea n!a#tră !ate facea%#tracţie de !rice #en#i%i$itate, ră":ne t!tuşi r!%$e"a de a şti dacă, în ace#t ca&, g:ndirea nue#te ! #i"$ă f!r"ă ?A HL@ a unui c!ncet şi dacă, duă acea#tă #earaţie, "ai ră":ne unde3aun !%iect/

%iectu$ $a care eu ra!rte& fen!"enu$ în genere e#te !%iectu$ tran#cendenta$, adică ideeacu t!tu$ indeter"inată de#re ce3a în genere/ Ace#t !%iect nu !ate fi nu"it noumen, căci eu nucun!#c de#re e$ ceea ce e#te în #ine, şi nu a" nici un c!ncet de#re e$ dec:t nu"ai e ace$ade#re !%iectu$ unei intuiţii #en#i%i$e în genere, care deci e#te identic entru t!ate fen!"ene$e/ Eunu-$ !t g:ndi cu ajut!ru$ nici unei categ!rii, căci ace#tea nu #unt 3a$a%i$e dec:t de#re intuiţiae"irică, entru a ! aduce #u% un c!ncet de#re !%iectu$ în genere/ f!$!#ire ură a categ!rieie#te fără înd!ia$ă !#i%i$ă, adică fără c!ntradicţie, dar nu are nici ! 3a$a%i$itate !%iecti3ă, fiindcănu #e ra!rtea&ă $a nici ! intuiţie, care ar ur"a #ă ri"ea#că a#tfe$ unitatea !%iectu$ui căcicateg!ria e#te d!ar ! #i"$ă funcţie a g:ndirii, rin care nu-"i e#te dat nici un !%iect, rin caree#te g:ndit nu"ai ceea ce !ate fi dat în intuiţie/* 'u tre%uie #ă #u%#titui" ace#tei ere#ii e cea a unei $u"i intelectuale, cu" #e !%işnuie#te #ă #e facă în eunerea ger"anăcăci inte$ectua$e #au #en&iti3e nu #unt dec:t cuno$tinţele/ eea ce nu !ate fi dec:t un obiect a$ unui "!d #au a$tuia de intuiţie, a$

!%iecte$!r deci, tre%uie #ă fie nu"it 2cu t!ată duritatea ere#iei6 inte$igi%i$ #au #en#i%i$/* Dacă a" 3rea #ă ne #er3i" aici de !%işnuitu$ #u%refugiu că ce$ uţin rea$itate# noumena nu !t acţi!na une$e î"!tri3a a$t!ra,

ar tre%ui t!tuşi #ă cită" un ee"$u de a#tfe$ de rea$ităţi ure şi indeendente de #i"ţuri, ?B 9@ entru ca #ă #e înţe$eagă dacă



care !feră "aterie entru ! rere&entare de#re un !%iect/ ;ntreaga #i+!$!gie raţi!na$ă cade deci,ca ! ştiinţă care deăşeşte t!ate f!rţe$e raţiunii !"eneşti, şi nu ne ră":ne a$tce3a dec:t #ă #tudie"#uf$etu$ n!#tru că$ău&iţi de eerienţă şi #ă ne "enţine" în $i"ite$e r!%$e"e$!r care nu "erg "aidearte dec:t at:t c:t eerienţa internă !#i%i$ă $e !ate !feri c!nţinutu$ ei/

Deşi ea nu are nici un f!$!# în ce ri3eşte etinderea cun!aşterii, ci e#te c!"u#ă ca atarenu"ai din ara$!gi#"e, t!tuşi nu i #e !ate c!nte#ta un i"!rtant f!$!# negati3, c+iar dacă nu are

a$tă 3a$!are dec:t ca un ea"en critic a$ raţi!na"ente$!r n!a#tre dia$ectice, şi anu"e a$ raţiuniic!"une şi natura$e/?A 8@ Pentru ce a3e" ne3!ie de ! #i+!$!gie înte"eiată nu"ai e rinciii ure a$e

raţiuniiW Cără înd!ia$ă, în #ecia$ în #c!u$ de a a#igura eu$ n!#tru g:ndit!r î"!tri3a eric!$u$ui"ateria$i#"u$ui/ Dar ace#t $ucru î$ rea$i&ea&ă c!ncetu$ raţi!na$ e care $-a" dat n!i de#re eu$n!#tru g:ndit!r/ ăci, duă ace#t c!ncet, nici 3!r%ă #ă "ai ră":nă 3re! tea"ă că, dacă #e

e$e rere&intă în genere ce3a #au a%#!$ut ni"ic/ Dar nici un ee"$u nu !ate fi $uat de a$tunde3a dec:t din eerienţă, ?A H8@care nu !feră nici!dată "ai "u$t dec:t phaenomena, şi a#tfe$ acea#tă judecată nu în#ea"nă ni"ic "ai "u$t dec:t ca c!ncetu$,care c!nţine ec$u#i3 afir"aţii, #ă nu c!nţină ni"ic negati3 ! judecată de care nu ne-a" înd!it nici!dată/* *en#i%i$itatea #uu#ă inte$ectu$ui şi c!n#iderată ca !%iect $a care ace#ta îşi a$ica funcţia e#te i&3!ru$ cun!ştinţe$!r rea$e/ Daraceeaşi #en#i%i$itate, într!c:t eercită inf$uente a#ura acţiunii în#ăşi a inte$ectu$ui şi î$ deter"ină #ă judece, e#te funda"entu$er!rii/*

E$ etindea, ce-i dret, c!ncetu$ $ui şi a#ura cun!ştinţe$!r #ecu$ati3e, cu c!ndiţia #ă fi f!#t ure şi date cu t!tu$ a priori, %ac+iar a#ura "ate"aticii, deşi acea#ta nu-şi are !%iectu$ nicăieri a$tunde3a dec:t în eerienţa posibil!/ ;n acea#tă ri3inţă, eu î$ !t ur"a t!t at:t de uţin ca şi în deducţia "i#tică a ace#t!r Idei #au în eagerări$e rin care e$ !arecu" $e +i!#ta&ia, deşi $i"%a#u%$i"ă de care #-a #er3it în ace#t d!"eniu e#te f!arte ată de ! interretare "ai "!derată şi "ai c!nf!r"ă cu natura $ucruri$!r/* (etafi&ica nu are ca !%iect r!riu a$ cercetării ei dec:t trei idei /umne#eu, libertate şi nemurire, aşa înc:t a$ d!i$ea c!ncetunit cu ce$ dint:i tre%uie #ă ducă $a a$ trei$ea ca $a ! c!nc$u&ie nece#ară/ T!t ce "ai f!r"ea&ă, de a$t"interi, !%iectu$ ace#tei ştiinţeîi #er3eşte nu"ai entru a ajunge $a ace#te Idei şi $a rea$itatea $!r/ Ea nu are ne3!ie de e$e în f!$!#u$ ştiinţei naturii, ci entru adeăşi natura/ un!aşterea ar!fundată a ace#t!r Idei ar face ca teologia, morala şi, rin unirea a":ndur!ra, religia, rin ur"are#c!uri$e #ure"e a$e ei#tenţei n!a#tre, #ă deindă nu"ai de facu$tatea #ecu$ati3ă a raţiunii şi de ni"ic a$tce3a/ ;ntr-!rere&entare #i#te"atică a ace#t!r Idei !rdinea a"intită ar fi, ca !rdine sintetic!, cea "ai !tri3ită dar în tratare, care tre%uie #-!

receadă nece#ar, !rdinea ana$itică, care in3er#ea&ă !rdinea dint:i, 3a fi "ai c!nf!r"ă #c!u$ui n!#tru entru a rea$i&a 3a#tu$n!#tru r!iect, înaint:nd de $a ceea ce eerienţa ne une ne"ij$!cit $a înde":nă, adică de $a psihologie, $a cosmologte şi de aici

:nă $a cun!aşterea $ui /umne#eu/ ?Acea#tă n!tă a f!#t adăugată în ediţia a II-a Criticii raţiunii pure 2'!ta redacţiei6/@* itit!ru$, care nu 3a g+ici at:t de uş!r #en#u$ #i+!$!gic a$ ace#t!r ere#ii, în a%#tracţia $!r tran#cendenta$ă, şi cau&a entru

care u$ti"u$ atri%ut a$ #uf$etu$ui aarţine categ!riei e6istenţei, 3a gă#i ?B .@ în ce$e ce ur"ea&ă t!tu$ #uficient e$icat şi

ju#tificat/ ?A L@ De a$tfe$, în ce ri3eşte ere#ii$e $atine intr!du#e, î"!tri3a gu#tu$ui entru un #ti$ fru"!#, at:t în acea#tă#ecţiune, c:t şi în întreaga !eră, în $!cu$ ce$!r ger"ane c!re#un&ăt!are ca #en#, 3!i #une, ca #cu&ă, că a" referat #ă #acrificce3a din e$eganţa $i"%ii dec:t #ă îngreuie& f!$!#irea $ucrării în şc!$i rintr-! !%#curitate !ric:t de "ică/9 ;nce:nd de aici, :nă $a #f:rşitu$ cait!$u$ui înt:i tetu$ ediţiei I are ur"ăt!area redactare 23e&i$a #f:rşitu$ ace#tui cait!$, #cri# cu a$%a#tru6

* 4:ndirea e#te $uată în ce$e d!uă re"i#e în #en#uri cu t!tu$ diferite în re"i#a "aj!ră ea #e referă $a un !%iect în genere 2rinur"are aşa cu" !ate fi dat în intuiţie6 iar în re"i#a "in!ră ea e#te $uată nu"ai aşa cu" ei#tă în re$aţie cu c!nştiinţa de #ine,unde deci nu e#te g:ndit nici un !%iect, ci e#te rere&entată nu"ai re$aţia cu #ine ca #u%iect 2ca f!r"ă a g:ndirii6/ ;n cea dint:i e

3!r%a de $ucruri care nu !t fi a$tfe$ g:ndite dec:t ca #u%iecte iar în cea de-a d!ua nu e 3!r%a de $ucruri, ci de ?B 1H@ g%ndire2făc:ndu-#e a%#tracţie de !rice !%iect6, în care eu$ #er3eşte t!tdeauna ca #u%iect a$ c!nştiinţei de aceea nu #e !ate c!nc+ide eunu !t ei#ta a$tfe$ dec:t ca #u%iect, ci nu"ai eu nu "ă !t #er3i de "ine în g:ndirea ei#tenţei "e$e dec:t ca #u%iect a$ judecăţii,ceea ce e#te ! judecată identică, care nu de&3ă$uie a%#!$ut ni"ic cu ri3ire $a "!du$ ei#tenţei "e$e/* $aritate nu în#ea"nă, cu" #un $!gicienii, c!nştiinţa unei rere&entări căci un anu"it grad de c!nştiinţă, care în#ă e rea #$a%

entru a ni-$ a"inti, tre%uie #ă #e înt:$nea#că c+iar în une$e rere&entări !%#cure, de!arece fără nici un ic de ?B 1L@ c!nştiinţăn-a" face nici ! diferenţă în $egarea un!r rere&entări !%#cure, ceea ce t!tuşi ute" face c:nd e 3!r%a de caracteri#tici$e un!rc!ncete 2cu" #unt ce$e de dret #i ec+itate #au ce$e a$e "u&icianu$ui c:nd gruea&ă c!nc!"itent "ai "u$te n!te în fante&ie6, ci !rere&entare e c$ară atunci c:nd c!n#tiinţa de#re ea e#te de#tu$ de uternică entru a a3ea t!t!dată con$tiinţa di&erenţei ei dea$te$e/ Dacă acea#ta e#te #uficientă entru a face diferenţa, dar nu entru a a3ea c!nştiinţa diferenţei, rere&entarea tre%uie #ă fienu"ită încă !%#cură/ Ei#tă deci infinit de "u$te grade de c!nştiinţă :nă $a di#ariţia ei/** ei care, entru a une în circu$aţie ! n!uă !#i%i$itate, cred a fi făcut de#tu$ c:nd #e fiea&ă cu încăăţ:nare e !&iţia că îni!te&e$e $!r nu $i #e !ate arăta nici ! c!ntradicţie 2cu" #unt t!ţi aceia care cred în !#i%i$itatea g:ndirii, c+iar duă încetarea

3ieţii, ?B 10@ deşi nu au a$t ee"$u dec:t în intuiţii$e e"irice din 3iaţa !"enea#că6, !t fi uşi în "are încurcătură rin a$te !#i%i$ităţi, care nu #unt "ai uţin cute&ăt!are/ A#tfe$, e#te !#i%i$itatea di3i&iunii unei substanţe simple în "ai "u$te #u%#tanţe şi,in3er#, reunirea 2c!a$iţia6 "ai "u$t!r #u%#tanţe în una #i"$ă/ ăci deşi di3i&i%i$itatea re#uune un c!"u#, ea t!tuşi nu rec$a"ăîn "!d nece#ar un c!"u# de #u%#tanţe, ci nu"ai de grade 2a$e diferite$!r facu$tăţi6 a$e uneia şi ace$eiaşi #u%#tanţe/ Dar aşa cu"

ute" c!ncee t!ate f!rţe$e şi facu$tăţi$e #uf$etu$ui, c+iar şi e aceea a c!nştiinţei, di#ărute e ju"ătate, a#tfe$ înc:t #ă ră":nă

"ereu #u%#tanţă, t!t a#tfe$ ne ute" rere&enta fără c!ntradicţie acea#tă ju"ătate di#ărută ca fiind ă#trată, dar nu în #uf$et, ci înafara $ui nu"ai că, de!arece aici t!t ceea ce e#te t!tdeauna rea$ în e$ şi în c!n#ecinţă are un grad, rin ur"are întreaga ei#tenţă a#uf$etu$ui a f!#t înju"ătăţită, fără a $i#i ce3a din ea, ar aărea i"ediat ! #u%#tanţă articu$ară în afara $ui/ ăci $ura$itatea care a



în$ătură "ateria, ar fi #uri"ată i"$icit !rice g:ndire şi în#ăşi ei#tenţa fiinţe$!r g:ndit!are, cidi"!tri3ă, e#te de"!n#trat c$ar că dacă în$ătur #u%iectu$ g:ndit!r tre%uie #ă di#ară întreaga$u"e c!r!ra$ă, ca nefiind a$tce3a dec:t fen!"en în #en#i%i$itatea #u%iectu$ui n!#tru şi un "!d derere&entări a$e ace#tui #u%iect/

Cără înd!ia$ă că rin acea#ta nu cun!#c "ai %ine r!rietăţi$e ace#tui eu g:ndit!r şi nicinu !t #e#i&a er"anenţa $ui, %a c+iar nici indeendenţa ei#tenţei $ui de un e3entua$ #u%#trat

tran#cendenta$ a$ fen!"ene$!r eterne, căci ace#ta din ur"ă î"i e#te t!t at:t de necun!#cut ca şice$ dint:i/ Dar fiindcă e#te !#i%i$ ca eu #ă #c!t din a$tă arte dec:t din rinciii ur #ecu$ati3eraţiunea de a #era entru natura "ea g:ndit!are ! ei#tenţă indeendentă şi care #e "enţine de-a$ungu$ tutur!r #c+i"%ări$!r !#i%i$e a$e #tării "e$e, #-a c:ştigat deja "u$t rin aceea că,"ărturi#ind de %ună3!ie r!ria-"i ign!ranţă, !t t!tuşi #ă re#ing atacuri$e d!g"atice a$e unuiad3er#ar #ecu$ati3 şi ?A 8@ #ă-i arăt că, entru a c!nte#ta !#i%i$itatea #eranţe$!r "e$e, e$ nu !ate şti nici!dată de#re natura #u%iectu$ui "eu "ai "u$t dec:t ştiu eu, entru a "ă #rijini eace#te #eranţe/

Pe acea#tă aarenţă tran#cendenta$ă a c!ncete$!r n!a#tre #i+!$!gice #e înte"eia&ă a!iîncă trei r!%$e"e dia$ectice, care c!n#tituie ade3ăratu$ #c! a$ #i+!$!giei raţi!na$e şi care nu !tfi re&!$3ate a$tfe$ dec:t rin cercetări$e de "ai #u#, anu"e 16 de#re !#i%i$itatea c!"unităţii#uf$etu$ui cu un c!r !rganic, adică de#re !#i%i$itatea ani"a$ităţii şi a #tării #uf$etu$ui în 3iaţa!"u$ui H6 de#re înceutu$ ace#tei c!"unităţi, adică a$ #uf$etu$ui în şi înainte de naşterea !"u$ui

f!#t di3i&ată a ei#tat şi "ai înainte, dar nu ca $ura$itate de #u%#tanţe, ci ca cuantu" de ei#tenţă în !rice rea$itate iar unitatea

#u%#tanţei a f!#t nu"ai un "!d de a ei#ta, care nu"ai rin acea#tă di3i&iune #-a tran#f!r"at într-! $ura$itate de ?B 1=@#u%&i#tenţe/ Dar t!t a#tfe$ "ai "u$te #u%#tanţe #i"$e #-ar utea reuni în una #ingură, fără a #e ierde ni"ic dec:t $ura$itatea#u%&i#tenţei, fiindcă acea#tă unică #u%#tanţă ar c!nţine în #ine gradu$ de rea$itate a$ tutur!r ce$!r recedente şi !ate că#u%#tanţe$e #i"$e, care ne dau fen!"enu$ unei "aterii 2de#igur nu rintr-! inf$uenţă "ecanică #au c+i"ică recir!că, dar t!tuşi

rintr-! inf$uenţă necun!#cută n!uă, faţă de care inf$uenţa "ecanică #au c+i"ică e#te nu"ai fen!"en6, ar r!duce #uf$ete$ec!ii$!r rintr-! a#e"enea di3i&iune dinamic! a #uf$ete$!r ărinţi$!r ca m!rimi intensi'e, rin aceea că e$e şi-ar reara ierderea$!r rin unirea cu ! n!uă "aterie de ace$aşi fe$/ Dearte de "ine de a ac!rda cea "ai "ică 3a$!are #au 3a$a%i$itate ace#t!rfanta#"ag!rii, iar rinciii$e de "ai #u# din Ana$itică ne-au !runcit îndeajun# #ă nu dă" categ!rii$!r 2cu" e#te cea de #u%#tanţă6a$tă între%uinţare dec:t una e"irică/ Dar dacă raţi!na$i#tu$ e#te de#tu$ de cute&ăt!r entru a face din #i"$a facu$tate de g:ndire,fără ajut!ru$ unei intuiţii c!n#tante rin care ar fi dat un !%iect, ! fiinţă care ei#tă în #ine, nu"ai fiindcă unitatea aerceţiei în

g:ndire nu-i er"ite ! e$icaţie din c!"u#, în $!c ?B 18@ #ă facă %ine #ă "ărturi#ea#că că nu !ate e$ica !#i%i$itatea uneinaturi g:ndit!are, de ce materialistul , deşi !ate t!t at:t de uţin in3!ca eerienţa în #rijinu$ !#i%i$ităţi$!r $ui, n-ar fi îndretăţit#ă arate aceea#i cute&anţă de a #e f!$!#i de rinciiu$ $ui entru ! între%uinţare !u#ă, "enţin:nd unitatea f!r"a$ă a ce$ui dint:iW* [Eu g:nde#c[ e#te, cu" #-a #u# deja, ! judecată e"irică şi c!nţine în #ine judecata eu ei#t/ Dar eu nu !t #une t!t ceg:ndeşte ei#tă căci atunci r!rietatea g:ndirii ar face din t!ate fiinţe$e care ! !#edă nişte fiinţe nece#are/ De aceea, ei#tenţa"ea nici nu !ate fi c!n#iderată ca dedu#ă din judecata eu g:nde#c, cu" credea De#carte# 2căci a$t"interi re"i#a "aj!ră t!t ceg:ndeşte ei#tă ar tre%ui #ă receadă6, ci e#te identică cu ea/ Ea eri"ă ! intuiţie e"irică nedeter"inată, adică erceţie 2rin

ur"are, ea de"!n#trea&ă că deja #en&aţia, ?B H@ care aarţine deci #en#i%i$ităţii, #tă $a %a&a ace#tei judecăţi ei#tenţia$e6, dar recedă eerienţa, care tre%uie #ă deter"ine !%iectu$ erceţiei, cu ajut!ru$ categ!riei, cu ri3ire $a ti" iar ei#tenţa încă nue#te aici ! categ!rie, ca atare nu #e referă $a un !%iect dat în "!d nedeter"inat, ci nu"ai $a unu$ de#re care a3e" un c!ncet şide#re care 3re" #ă şti" dacă ei#tă #au nu şi în afara ace#tui c!ncet/ erceţie nedeter"inată în#ea"nă aici nu"ai ce3a rea$,care a f!#t dat, şi anu"e nu"ai entru g:ndire în genere, aşadar nu ca fen!"en şi nici ca $ucru în #ine 2n!u"en!n6, ci ca ce3a careei#tă de fat şi care e#te de#e"nat ca atare în judecata eu g:nde#c/ ăci e#te de n!tat că atunci c:nd a" nu"it judecata eu

g%ndesc ! judecată e"irică, rin acea#ta eu nu a" 3rut #ă #un că eu$ în acea#tă judecată e#te ! rere&entare e"irică "ai

cur:nd ea e#te ur inte$ectua$ă, fiindcă aarţine g:ndirii în genere/ Dar fără 3re! rere&entare e"irică, care !feră g:ndirii"ateria, actu$ eu g%ndesc n-ar a3ea t!tuşi $!c, iar e"iricu$ nu e#te dec:t c!ndiţia a$icării #au f!$!#irii facu$tăţii inte$ectua$e ure/* E#te f!arte uş!r #ă dai ace#tei d!3e&i reci&area f!r"ei didactice !%işnuite/ Dar entru #c!u$ n!#tru e#te #uficient #ă a3e"înaintea !c+i$!r #i"$a d!3adă, c+iar nu"ai într-! f!r"ă !u$ară/* %i$ă e$a#tică, care #e i&%eşte de una #i"i$ară în $inie dreată, tran#"ite ace#teia întreaga ei "işcare şi rin ur"are întreaga ei#tare 2dată nu c!n#ideră" dec:t !&iţii$e în #aţiu6/ Ad"iteţi, în ana$!gie cu a#tfe$ de c!ruri, #u%#tanţe care tran#"it una a$teia

rere&entări, î"reună cu c!nştiinţa ?A 0@ care $e în#!ţeşte #e 3a utea c!ncee a#tfe$ ! întreagă #erie de #u%#tanţe, dintrecare ri"a ar c!"unica ce$ei de-a d!ua #tarea ei î"reună cu c!nştiinta de#re acea#tă #tare, acea#ta ar c!"unica ce$ei de-a treia

r!ria ei #tare $u# #tarea #u%#tanţei recedente, iar cea de-a treia ar c!"unica, $a r:ndu$ ei, #tări$e tutur!r ce$!r recedente,î"reună cu r!ria ei #tare şi c!nştiinţa ace#t!r #tări/ U$ti"a #u%#tanţă ar fi deci c!n#tientă de t!ate #tări$e #u%#tanţe$!r care #-arfi #c+i"%at înaintea ei, ca şi c:nd ar fi f!#t a$e ei r!rii, fiindcă ace$e #tări ar fi trecut în ea î"reună cu c!nştiinţa $!r, #i cu t!ateace#tea ea nu 3a fi f!#t una şi aceeaşi er#!ană în t!ate ace#te #tări/* Tre%uie #ă reţine" acea#tă judecată arad!a$ă, dar eactă în #aţiu nu ei#tă dec:t ceea ce e#te rere&entat în e$/ ăci #aţiu$

în#uşi nu e#te ni"ic a$tce3a dec:t rere&entare, ?A =L@ şi în #aţiu nu ei#tă a%#!$ut ni"ic dec:t în "ă#ura în care e#te

rea$"ente rere&entat în e$/ judecată care, de#igur, tre%uie #ă #une ciudat un $ucru nu !ate ei#ta dec:t în rere&entarea de#ree$, judecată care în#ă ierde aici caracteru$ ei ciudat, de!arece $ucruri$e cu care a3e" de-a face nu #unt $ucruri în #ine, ci nu"aifen!"ene, adică rere&entări/



6 de#re #f:rşitu$ ace#tei c!"unităţi, adică a$ #uf$etu$ui în şi duă "!artea !"u$ui 2r!%$e"ane"uririi6/

Eu afir" în#ă că t!ate dificu$tăţi$e, e care unii cred că $e gă#e#c în ace#te r!%$e"e şi ecare $e f!$!#e#c ca !%iecţii d!g"atice, căut:nd #ă dea i"re#ia unei ătrunderi "ai ad:nci înnatura $ucruri$!r dec:t cea e care ! !ate a3ea inte$ectu$ c!"un, #e %a&ea&ă e ! #i"$ă i$u&ie, !tri3it căreia #e i!#ta&ia&ă ceea ce nu ei#tă dec:t în g:ndire, şi în acea#tă ca$itate i #e dă

acceţia de !%iect rea$ în afara #u%iectu$ui g:ndit!r, anu"e #e c!n#ideră întinderea, care nu e#tedec:t fen!"en, ca ! r!rietate a $ucruri$!r eterne ?A 8L@ care #u%&i#tă şi fără #en#i%i$itatean!a#tră, iar "işcarea ca un efect a$ $!r, care are $!c şi ea în #ine în "!d rea$ în afara #i"ţuri$!rn!a#tre/ ăci "ateria, a cărei c!"unitate cu #uf$etu$ tre&eşte dificu$tăţi at:t de "ari, nu e a$tce3adec:t ! #i"$ă f!r"ă #au un anu"it "!d de rere&entare a unui !%iect necun!#cut, cu ajut!ru$ace$ei intuiţii care #e nu"eşte #i"ţ etern/ P!ate deci #ă ei#te ce3a în afara n!a#tră căruia îic!re#unde ace#t fen!"en e care î$ nu"i" "aterie dar în acea#tă ca$itate de fen!"en, ace#tce3a nu e#te în afara n!a#tră, ci nu e#te dec:t ca ! idee în n!i, deşi acea#tă idee î$ rere&intă, cuajut!ru$ #i"ţu$ui a"intit, ca af$:ndu-#e în afara n!a#tră/ (ateria nu în#ea"nă deci ! #ecie de#u%#tanţe at:t de c!"$et diferite şi eter!gene de !%iectu$ #i"ţu$ui intern 2#uf$et6, ci nu"aieter!geneitate a fen!"ene$!r un!r !%iecte 2care ne #unt necun!#cute în #ine6, a$e căr!rrere&entări n!i $e nu"i" eterne în c!"araţie cu ce$e atri%uite #i"ţu$ui intern, deşi e$e aarţint!t nu"ai #u%iectu$ui g:ndit!r, ca şi t!ate ce$e$a$te idei, at:ta d!ar că e$e au în #ine ace#t caracterînşe$ăt!r că rere&ent:nd !%iecte în #aţiu, e$e ar #ă #e de#rindă de #uf$et şi #ă $utea#că înafara $ui, cu t!ate că #aţiu$ în#uşi, în care e$e #unt intuite, nu e a$tce3a dec:t ! rere&entare, a$cărei c!re$at de aceeaşi ca$itate nu !ate fi înt:$nit în afara #uf$etu$ui/ Acu" nu #e "ai une r!%$e"a c!"unităţii ?A 80@ #uf$etu$ui cu a$te #u%#tanţe cun!#cute şi eter!gene dinafara n!a#tră,ci nu"ai a $egării rere&entări$!r #i"ţu$ui intern cu "!dificări$e #en#i%i$ităţii n!a#tre eterne şi a"!du$ui cu" !t fi ace#tea $egate între e$e duă $egi c!n#tante, a#tfe$ înc:t e$e #ă #e în$ănţuie într-! eerienţă/

At:ta 3re"e c:t $egă" între e$e fen!"ene interne şi eterne ca #i"$e rere&entări îneerienţă, nu gă#i" ni"ic a%#urd şi care ar face #tranie c!"unitatea ce$!r d!uă #ecii de #i"ţuri/Dar de îndată ce i!#ta&ie" fen!"ene$e eterne şi nu $e "ai ra!rtă" $a #u%iectu$ n!#tru g:ndit!rca rere&entări, ci şi ca lucruri "n sine care e6ist! "n a&ara n!a#tră "n aceea$i calitate "n caree6ist! "n noi şi $a fe$ ra!rtă" şi efecte$e $!r, care $e arată ca fen!"ene în ra!rt une$e cu a$te$e,atunci a3e" un caracter a$ cau&e$!r eficiente dinafara n!a#tră care nu c!nc!rdă cu efecte$e $!r dinn!i, fiindcă e$ #e ra!rtea&ă nu"ai $a #i"ţuri$e eterne, e c:nd efecte$e #e ra!rtea&ă $a #i"ţu$intern, #i"ţuri care, deşi reunite într-un #u%iect, #unt t!tuşi c!"$et eter!gene/ A#tfe$ n!i nu "aia3e" atunci a$te efecte eterne dec:t #c+i"%ări de $!c şi nici a$te f!rţe dec:t nu"ai tendinţe care#f:rşe#c în ra!rturi în #aţiu ca efecte a$e $!r/ Dar în n!i efecte$e #unt idei, în care nu are $!c niciun fe$ de ra!rt ?A 8=@ de $!c, "işcare, figură #au deter"inare de #aţiu în genere, şi n!i ierde" cu t!tu$ firu$ că$ău&it!r de $a cau&e $a efecte$e $!r, care ar tre%ui #ă #e "anife#te în #i"ţu$intern/ Dar ar tre%ui #ă ref$ectă" că c!ruri$e nu #unt !%iecte în #ine care #unt re&ente, ci un#i"$u fen!"en a$ cine ştie cărui !%iect necun!#cut că "işcarea nu e#te efectu$ ace#tei cau&enecun!#cute, ci nu"ai fen!"enu$ inf$uenţei ei a#ura #i"ţuri$!r n!a#tre, că rin ur"are a"%e$enu #unt ce3a în afara n!a#tră, ci nu"ai rere&entări în n!i, rin ur"are că nu "işcarea "ateriei r!duce în n!i rere&entări, ci că ea în#ăşi 2rin ur"are şi "ateria care #e face a#tfe$c!gn!#ci%i$ă6 e#te #i"$ă rere&entare şi, în #f:rşit, că întreaga dificu$tate, e care ne-a" creat-!#inguri, c!n#tă în a şti cu" şi dat!rită cărei cau&e #unt $egate între e$e rere&entări$e #en#i%i$ităţiin!a#tre, înc:t ce$e e care $e nu"i" intuiţii eterne !t fi rere&entate, duă $egi e"irice, ca!%iecte în afara n!a#tră acea#tă r!%$e"ă nu i"$ică de$!c retin#a dificu$tate de a e$ica!riginea rere&entări$!r un!r cau&e eficiente cu t!tu$ eter!gene şi care #e af$ă în afara n!a#tră,$u:nd fen!"ene$e unei cau&e necun!#cute dret ! cau&ă dinafara n!a#tră, ceea ce nu !ate r!3!ca dec:t c!nfu&ie/ E#te i"!#i%i$ #ă c!rectă" îndată judecăţi$e în care #e înt:$neşte !interretare greşită, înrădăcinată rintr-! $ungă !%işnuinţă, cu aceeaşi c$aritate ?A 88@ care #e

cere în a$te ca&uri în care c!ncetu$ nu e#te întunecat de ! a#e"enea i$u&ie ine3ita%i$ă/ De aceea,



acea#tă e$i%erare a raţiunii n!a#tre de te!rii #!fi#tice 3a a3ea cu greu c$aritatea nece#ară entru a#ati#face de$in/

red că !t r!"!3a acea#tă c$aritate în fe$u$ ur"ăt!rT!ate obiecţiile !t fi î"ărţite în dogmatice, critice şi sceptice/ %iecţia d!g"atică e#te

îndretată î"!tri3a unei udec!ţi, e c:nd !%iecţia critică e#te îndretată î"!tri3a unei do'e#i aunei judecăţi/ Pri"a are ne3!ie de ! cun!aştere r!fundă a c!n#tituţiei naturii !%iectu$ui, entru a

utea afir"a c!ntraru$ a ceea ce enunţă judecata de#re ace#t !%iect de aceea, ea în#ăşi e#ted!g"atică şi retinde a cun!aşte natura c!n#tituti3ă de care e#te 3!r%a "ai %ine dec:t arteaad3er#ă/ %iecţia critică, fiindcă $a#ă neatin#ă judecata în 3a$!area #au $i#a ei de 3a$!are şi atacănu"ai d!3ada, nu are ne3!ie #ă cun!a#că "ai %ine !%iectu$ #au #ă-şi ar!ge ! "ai %ună cun!aşterea $ui ea arată nu"ai că afir"aţia e#te fără funda"ent, dar nu că nu e#te ju#tă/ %iecţia #cetică!une a$ternati3 te&a şi antite&a ca !%iecţii de aceeaşi 3a$!are, e fiecare dintre e$e a$ternati3 cad!g"ă şi ca !%iecţie, e#te aşadar aarent d!g"atică de a"%e$e ărţi !u#e, ?A 89@ entru ani"ici c!"$et !rice judecată a#ura !%iectu$ui/ At:t !%iecţia d!g"atică, c:t şi cea #ceticătre%uie #ă-şi ar!ge a"%e$e ce$ uţin at:ta cun!aştere a !%iectu$ui $!r c:t e nece#ară entru a face !a#erţiune de#re e$, fie afir"ati3ă, fie negati3ă/ *ingură !%iecţia critică e#te de aşa natură, înc:tnu"ai arăt:nd că #e in3!că în #rijinu$ a#erţiunii ce3a care nu e#te ni"ic şi care e#te nu"ai ficti3,te!ria #e ră%uşeşte rin fatu$ că ea îi #u#trage retin#u$ funda"ent, fară a 3!i, de a$tfe$, #ădecidă ce3a de#re natura !%iectu$ui/

Duă c!ncete$e !%işnuite a$e raţiunii n!a#tre, #unte" d!g"atici în ce ri3eşte c!"erţu$dintre #u%iectu$ n!#tru g:ndit!r şi $ucruri$!r dinafara n!a#tră, şi c!n#ideră" $ucruri$e ca !%iecteade3ărate, care ei#tă indeendent de n!i, !tri3it unui anu"e dua$i#" tran#cendenta$, care nu3ede în ace$e fen!"ene eterne nişte rere&entări a$e #u%iectu$ui, ci, aşa cu" ni $e !feră intuiţia#en#i%i$ă, $e tran#une în afara n!a#tră ca !%iecte şi $e #eară c!"$et de #u%iectu$ g:ndit!r/Acea#tă #u%reţiune e#te funda"entu$ tutur!r te!rii$!r a#ura re$aţiei dintre #uf$et şi c!r şi nu #e une nici!dată între%area dacă acea#tă rea$itate !%iecti3ă a fen!"ene$!r e#te în întregi"e ju#tă, cie#te re#uu#ă ca fiind ad"i#ă şi #e raţi!nea&ă #u%ti$ nu"ai a#ura "!du$ui cu" tre%uie eae$icată şi înţe$ea#ă/ ?A 9.@ e$e trei #i#te"e !%işnuite, i"aginate în acea#tă ri3inţă, şi de fat#ingure$e !#i%i$e, #unt #i#te"u$ in&luenţei &i#ice, #i#te"u$ armoniei prestabilite şi #i#te"u$asistenţei supranaturale/ U$ti"e$e d!uă "!duri de e$icare a re$aţiei dintre #uf$et şi "aterie #unt înte"eiate e!%iecţii î"!tri3a ce$ui dint:i, care e#te "!du$ de e$icare a inte$ectu$ui c!"un, anu"e, că ceeace aare ca "aterie nu !ate fi, rin inf$uenţa $ui ne"ij$!cită, cau&a un!r rere&entări, ace#teafiind efecte de ! #ecie c!"$et eter!genă/ Dar atunci e$e nu !t $ega c!ncetu$ de "aterie cuceea ce înţe$eg e$e rin !%iect a$ #i"ţuri$!r eterne, "ateria nefiind dec:t fen!"en, care rinur"are c+iar şi în #ine nu e#te dec:t #i"$ă rere&entare, r!du#ă de !arecare !%iecte eternecăci a$t"interi e$e ar #une că rere&entări$e !%iecte$!r eterne 2fen!"ene$e6 nu !t fi cau&eeterne a$e rere&entări$!r din #i"ţirea n!a#tră, ceea ce ar fi ! !%iecţie c!"$et $i#ită de #en#,căci ni"ănui nu i-ar trece rin "inte #ă c!n#idere dret ! cau&ă eternă ceea ce a recun!#cut !dată ca #i"$ă rere&entare/ P!tri3it rinciii$!r n!a#tre, e$e tre%uie deci #ă-şi !riente&e te!ria în#en#u$ că ceea ce e#te !%iectu$ ade3ărat 2tran#cendenta$6 a$ #i"ţuri$!r n!a#tre eterne nu !ate ficau&a ace$!r rere&entări 2fen!"ene6 e care $e înţe$ege" #u% ?A 91@ nu"e$e de "aterie/ Darcu" ni"eni nu !ate retinde cu te"ei că e$ cun!aşte ce3a de#re cau&a tran#cendenta$ă arere&entări$!r #i"ţuri$!r n!a#tre eterne, afir"aţia $!r e#te c!"$et neînte"eiată/ Dar dacă retinşii a"e$i!rat!ri ai te!riei de#re inf$uenţa fi&ică ar c!n#idera "ateria ca atare, duă "!du$!%işnuit de rere&entare a$ unui dua$i#" tran#cendenta$, ca un $ucru în #ine 2şi nu ca #i"$ufen!"en a$ unui $ucru necun!#cut6 şi şi-ar îndreta !%iecţia în #en#u$ de a arăta că un a#tfe$ de!%iect etern, care nu indică a$tă cau&a$itate dec:t e aceea a "işcări$!r în #ine, nu !ate finici!dată cau&a eficientă a rere&entări$!r, ci că tre%uie #ă inter3ină ! a treia fiinţă, entru a fundaîntre a":nd!uă, dacă nu ! acţiune recir!că, ce$ uţin ! c!re#!ndenţă şi ! ar"!nie atunci ei şi-ar încee atacu$ rin a acceta în dua$i#"u$ $!r ace$ π ρ ω τ ο ν ψ ε υ δ ο ζ a$inf$uenţei fi&ice şi ar re#inge a#tfe$ rin !%iecţia $!r nu at:t inf$uenţa natura$ă, c:t r!ria $!r#u!&iţie dua$i#tă/ ăci t!ate dificu$tăţi$e care ri3e#c $egătura naturii g:ndit!are cu "ateria



re&u$tă fără eceţie nu"ai din acea rere&entare dua$i#tă #trecurată e a#cun# şi i$icit că "ateriaca atare nu e#te fen!"en, adică #i"$ă rere&entare a #i"ţirii, căreia îi c!re#unde un !%iectnecun!#cut, ci e#te !%iectu$ în #ine, aşa cu" ei#tă în afara n!a#tră şi indeendent de !rice#en#i%i$itate/

?A 9H@ 'u #e !ate face deci nici ! !%iecţie d!g"atică î"!tri3a inf$uenţei fi&ice,accetată în "!d !%işnuit/ ăci dacă ad3er#aru$ re#uune că "ateria şi "işcarea ei nu #unt dec:t

#i"$e fen!"ene şi deci nu"ai rere&entări, e$ nu !ate face #ă c!n#tea dificu$tatea dec:t înaceea că !%iectu$ necun!#cut a$ #en#i%i$ităţii n!a#tre nu !ate fi cau&a rere&entări$!r din n!i, darni"ic nu-$ îndretăţeşte #ă afir"e ace#t $ucru, căci ni"eni nu !ate #une de#re un !%iectnecun!#cut ce !ate #au nu !ate face e$/ Dar în ur"a d!3e&i$!r n!a#tre de "ai #u#, e$ tre%uie #ăad"ită în "!d nece#ar ace#t idea$i#" tran#cendenta$, dacă nu 3rea #ă i!#ta&ie&e rere&entări şi#ă $e tran#ună în afara $ui ca $ucruri ade3ărate/

T!tuşi, î"!tri3a c!nceţiei c!"une a inf$uenţei fi&ice #e !ate face ! obiecţie critic!înte"eiată/ a#tfe$ de retin#ă re$aţie între d!uă #ecii de #u%#tanţe, ce$e g:ndit!are şi ce$eîntin#e, are dret funda"ent un dua$i#" gr!#!$an şi face din ce$e din ur"ă, care nu #unt a$tce3adec:t #i"$e rere&entări a$e #u%iectu$ui g:ndit!r, $ucruri care ei#tă entru #ine/ A#tfe$, fa$#ate!rie de#re int$uenţa fi&ică !ate fi c!"$et &ădărnicită, dacă #e arată că funda"entu$ d!3e&ii eie#te nu$ şi #trecurat e a#cun# şi i$icit/

Cai"!a#a r!%$e"ă a re$aţiei dintre ceea ce g:ndeşte şi ceea ce e#te întin#, dacă #e facea%#tracţie de t!t ?A 9@ ceea ce e#te i"aginar, #-ar reduce deci ur şi #i"$u $a acea#ta cum este posibil! "ntr5un subiect g%nditor "n genere o intuiţie e6tern!, anu"e aceea a #aţiu$ui 2a ceea ce î$u"$e, figura şi "işcarea6/ Dar nici unui !" nu-i e#te !#i%i$ #ă gă#ea#că un ră#un# $a acea#tăîntre%are, iar acea#tă $acună a cun!aşterii n!a#tre nu !ate fi nici!dată ac!erită, ci !ate fi nu"aiindicată rin aceea că fen!"ene$e eterne #unt atri%uite unui !%iect tran#cendenta$, care e#tecau&a ace#tei #ecii de rere&entări, dar e care n!i nu-$ cun!aşte" de$!c şi nici nu 3!" d!%:ndi3re!dată un c!neet de#re e$/ ;n t!ate r!%$e"e$e care !t #ur3eni în c:"u$ eerienţei trată"ace$e fen!"ene ca !%iecte în #ine, fără #ă ne intere#ă" de ri"u$ rinciiu a$ !#i%i$ităţii $!r 2cafen!"ene6/ Dar dacă deăşi" +!tare$e eerienţei, atunci c!ncetu$ de !%iect tran#cendenta$de3ine nece#ar/

Din ace#te re"arci cu ri3ire $a re$aţia dintre fiinţa g:ndit!are şi ei#tenţa întin#ă ur"ea&:ne"ij$!cit #!$uţia tutur!r di#ute$!r #au !%iecţii$!r care ri3e#c #tarea naturii g:ndit!are înaintede ace#t ra!rt 2înainte de 3iaţă6 #au duă încetarea ace#tui c!"erţ 2în "!arte6/ Părerea că#u%iectu$ g:ndit!r ar fi utut g:ndi înaintea !ricărei re$aţii cu c!ruri$e #-ar eri"a a#tfe$anteri!r înceutu$ui ace#tei #ecii de #en#i%i$itate, rin care ne aare ?A 9@ ce3a în #aţiu,ace$eaşi !%iecte tran#cendenta$e, care în #tarea re&entă aar dret c!ruri, au utut fi intuite într-un "!d cu t!tu$ diferit/ Iar ărerea că #uf$etu$, duă încetarea !ricărei re$aţii cu $u"ea c!r!ra$ă,ar utea #ă c!ntinue încă a g:ndi, #-ar enunţa în acea#tă f!r"ă atunci c:nd "!du$ #en#i%i$ităţii, rin care !%iecte$e tran#cendenta$e, care acu" ne #unt c!"$et necun!#cute, ne aar ca $u"e"ateria$ă, ar ur"a #ă di#ară, nu ar fi #uri"ată t!tuşi !rice intuiţie a ace#t!r !%iecte şi e#te cut!tu$ !#i%i$ ca ace$eaşi !%iecte necun!#cute #ă c!ntinue a fi cun!#cute de #u%iectu$ g:ndit!r, darde#igur nu în ca$itate de c!ruri/

'i"eni într-ade3ăr nu !ate #c!ate din rinciii #ecu$ati3e nici cea "ai neîn#e"natăraţiune în fa3!area unei a#e"enea afir"aţii, %a nu !ate de"!n#tra nici "ăcar !#i%i$itatea ei, cinu !ate dec:t #-! re#uună dar t!t at:t de uţin !ate aduce cine3a 3re! !%iecţie d!g"atică3a$a%i$ă î"!tri3a ei/ ăci !ricine ar fi ace#ta, e$ ştie t!t at:t de uţin de#re cau&a a%#!$ută şiinternă a fen!"ene$!r eterne şi c!r!ra$e ca şi "ine #au !ricare a$tu$/ E$ nu !ate deci retindecu te"ei că ştie e ce #e %a&ea&ă rea$itatea fen!"ene$!r eterne în #tarea actua$ă 2în 3iaţă6, rinur"are nici #ă afir"e că c!ndiţia !ricărei intuiţii eterne #au c+iar şi #u%iectu$ g:ndit!r ?A 9L@în#uşi ar înceta duă #tarea actua$ă 2în "!arte6/

T!ată di#uta a#ura naturii fiinţei g:ndit!are şi a $egăturii ei cu $u"ea c!r!ra$ă e#te decinu"ai ! c!n#ecinţă a fatu$ui că, cu ri3ire $a ceea ce nu şti" ni"ic, u"$e" $acuna cu

ara$!gi#"e a$e raţiunii, tran#f!r":nd idei$e n!a#tre în $ucruri şi i!#ta&iindu-$e ceea ce dănaştere unei ştiinţe i"aginare at:t cu ri3ire $a ce$ ce afir"ă, c:t şi $a ce$ ce neagă, fiecare



retin&:nd fie că ştie de#re !%iecte ce3a de#re eare nici un !" nu are 3reun c!ncet, fie făc:nddin r!rii$e $ui rere&entări !%iecte şi #e în3:rte a#tfe$ într-un cerc etern de ec+i3!curi şic!ntradicţii/ 'u"ai #!%rietatea unei critici #e3ere, dar drete, !ate e$i%era de acea#tă i$u&ied!g"atică, care, rin atracţia unei fericiri i"aginare, îi reţine e "u$ţi !a"eni în te!rii şi #i#te"e,şi !ate $i"ita t!ate retenţii$e n!a#tre #ecu$ati3e nu"ai $a c:"u$ eerienţei !#i%i$e şiacea#ta, nu rintr-! fadă $uare în r:# a încercări$!r at:t de de# eşuate #au rin #u#ine i!a#e cu

ri3ire $a $i"ite$e raţiunii n!a#tre, ci rintr-! deter"inare a +!tare$!r raţiunii, !tri3it un!r rinciii certe, deter"inare care $eagă cu cea "ai "are certitudine r!riu$ ei nihil ulterius dec!$!ane$e $ui ercu$e, e care natura în#ăşi $e-a fiat, entru a c!ntinua ?A 90@ că$ăt!ria raţiuniin!a#tre nu"ai at:t de dearte c:t ajung +!tare$e eretue a$e eerienţei, e care nu $e ute" ără#i fără a ne +a&arda e un !cean fără ţăr"uri, care, rin ri3e$işti "ereu înşe$ăt!are, nec!n#tr:nge în ce$e din ur"ă #ă renunţă", ca $i#ită de #eranţă, $a !rice trudă ane3!i!a#ă şi $ungă/

>> >

A" ră"a# încă dat!ri cu ! e$icaţie c$ară şi genera$ă a aarenţei tran#cendenta$e şi t!tuşinatura$e, care #e r!duce în ara$!gi#"e$e raţiunii ure, recu" şi cu ju#tificarea !r:nduirii $!r#i#te"atice #i ara$e$e cu ta%e$u$ categ!rii$!r/ '-a" fi utut-! face $a înceutu$ ace#tei #ecţiunifără eric!$u$ de a fi !%#curi #au fără #ă ne anticiă" în "!d nec!n3ena%i$ e n!i înşine/ !"încerca acu" #ă ne înde$ini" acea#tă !%$igaţie/

*e !ate #une că !rice aparenţ! c!n#tă în a $ua c!ndiţia subiecti'! a g:ndirii dretcun!aştere a !%iectu$ui/ A!i, în intr!ducerea $a Dia$ectica tran#cendenta$ă, a" arătat că raţiunea ură nu #e !cuă dec:t cu t!ta$itatea #inte&ei c!ndiţii$!r entru un c!ndiţi!nat dat/ Dar cu"aarenţa dia$ectică a raţiunii ure nu !ate fi ! aarenţă e"irică ce #e gă#eşte într-! cun!ştinţăe"irică deter"inată, ea 3a ri3i genera$itatea c!ndiţii$!r g:ndirii, şi nu ei#tă dec:t ?A 9=@ treica&uri de f!$!#ire dia$ectică a raţiunii ure

1/ *inte&a c!ndiţii$!r unei idei în genere/H/ *inte&a c!ndiţii$!r g:ndirii e"irice// *inte&a c!ndiţii$!r g:ndirii ure/;n t!ate ace#te trei ca&uri, raţiunea ură #e !cuă nu"ai cu t!ta$itatea a%#!$ută a ace#tei

#inte&e, adică cu acea c!ndiţie care ea în#ăşi e#te nec!ndiţi!nată/ Pe acea#tă di3i&iune #e %a&ea&ăşi tri$a aarenţă tran#cendenta$ă, care dă $!c $a trei #ecţiuni a$e dia$ecticii şi !feră ideea entru t!tat:tea ştiinţe aarente, i&3!r:te din raţiunea ură, #i+!$!gia tran#cendenta$ă, c!#"!$!giatran#cendenta$ă şi te!$!gia tran#cendenta$ă/ Aici nu a3e" de-a face dec:t cu ri"a/

u" în g:ndirea în genere face" a%#tracţie de !rice re$aţie a g:ndirii cu un !%iect!arecare 2fie a$ #i"ţuri$!r, fie a$ inte$ectu$ui ur6, #inte&a c!ndiţii$!r unei idei în genere 2nr/1 6 nue#te nicidecu" !%iecti3ă, ci e#te nu"ai ! #inte&ă a ideii cu #u%iectu$, dar care e#te c!n#iderată în"!d fa$# dret ! rere&entare #intetică a unui !%iect/

Dar de aici "ai re&u$tă că raţi!na"entu$ dia$ectic care c!nc+ide c!ndiţii$e !ricărei g:ndiriîn genere, care ea în#ăşi e#te nec!ndiţi!nată, nu c!"ite ! er!are de c!nţinut 2căci e$ facea%#tracţie de !rice c!nţinut #au !%iect6, ci ?A 98@ că e$ ăcătuieşte nu"ai în f!r"ă şi tre%uie #ăfie nu"it ara$!gi#"/

A!i, cu" #ingura c!ndiţie care în#!ţeşte t!ată g:ndirea e#te eu$ în judecata genera$ă eug:nde#c, raţiunea are de-a face cu acea#tă c!ndiţie, în "ă#ura în care ea în#ăşi e#tenec!ndiţi!nată/ Dar ea nu e#te dec:t c!ndiţia f!r"a$ă, adică unitatea $!gică a fiecărei idei, în carefac a%#tracţie de !rice !%iect şi t!tuşi e#te rere&entată ca un !%iect e care î$ g:nde#c, anu"e euîn#u"i şi unitatea nec!ndiţi!nată a ace#tui eu/

Dacă cine3a "i-ar une în genera$ între%area de ce natură e#te un $ucru care g:ndeşteW n-aş şti a priori #ă dau nici un fe$ de ră#un#, fiindcă ră#un#u$ tre%uie #ă fie #intetic 2căci unră#un# ana$itic e$ică !ate g:ndirea, dar nu $ărgeşte cun!aşterea ace$ui $ucru e care #e

%a&ea&ă !#i%i$itatea ace#tei g:ndiri6/ Pe de a$tă arte, !rice #!$uţie #intetică rec$a"ă intuiţie, careîntr-! r!%$e"ă at:t de genera$ă a f!#t c!"$et !"i#ă/ T!t a#tfe$, ni"eni nu !ate ră#unde $a



între%area u#ă în genera$itatea ei de ce natură tre%uie #ă fie un $ucru care e#te "!%i$W ăciîntinderea i"enetra%i$ă 2"ateria6 nu e#te dată în ace#t ca&/ Deşi în genera$ eu nu cun!#c unră#un# $a acea#tă între%are, t!tuşi î"i are că î$ !t da, în ca&u$ articu$ar, în judecata careeri"ă ?A 99@ c!nştiinţa de #ine eu g:nde#c/ ăci ace#t eu e#te ri"u$ #u%iect, adică#u%#tanţă, e#te #i"$u etc/ Dar ace#tea nu ar fi atunci dec:t #i"$e judecăţi de eerienţă care,fără ! regu$ă genera$ă care ar eri"a c!ndiţii$e !#i%i$ităţii de a g:ndi în genere şi a priori, n-ar

utea c!nţine a#tfe$ de redicate 2care nu #unt e"irice6/ ;n fe$u$ ace#ta, retenţia, iniţia$ at:t de $au&i%i$ă, de a judeca de#re natura unei fiinţe g:ndit!are nu"ai din c!ncete î"i de3ine#u#ectă, deşi nu i-a" de#c!erit încă 3iciu$/

Dar cercetarea u$teri!ară a !riginii ace#$!r atri%ute, e care "i $e atri%ui "ie ca unei fiinţeg:ndit!are în genere, !ate de#c!eri ace#t 3iciu/ E$e nu #unt a$tce3a dec:t categ!rii ure, rincare eu nu g:nde#c nici!dată un !%iect deter"inat, ci nu"ai unitatea rere&entări$!r, entru adefini !%iectu$ $!r/ Cără ! intuiţie care îi #er3eşte de funda"ent, categ!ria #ingură nu-"i !ate r!cura nici un c!ncet de#re un !%iect căci nu"ai rin intuiţie e#te dat !%iectu$, care a!i e#teg:ndit în c!nf!r"itate cu categ!ria/ :nd define#c un $ucru ! #u%#tanţă în fen!"en, tre%uie #ă-"i fie date "ai dinainte redicate$e intuiţiei $ui, $a care di#ting er"anentu$ de #c+i"%ăt!r şi#u%#tratu$ 2$ucru$ în#uşi6 de ceea ce îi e#te nu"ai inerent/ ?A ..@ :nd #un că un $ucru e#te simplu în fen!"en, înţe$eg rin acea#ta că intuiţia $ui e#te în ade3ăr ! arte a fen!"enu$ui, dar căe$ în#uşi nu !ate fi di3i&at ş/a/"/d/ Dar dacă ce3a e#te cun!#cut ca #i"$u în c!ncet şi nu înfen!"en, rin acea#ta eu nu a" de fat nici ! cun!ştinţă de#re !%iect, ci nu"ai de#re c!ncetu$"eu, e care "i-$ făure#c de#re ce3a în genere, care nu e#te #u#ceti%i$ de ! intuiţie r!riu-&i#ă/Eu #un nu"ai că g:nde#c ce3a ca t!ta$ #i"$u, căci în rea$itate nu !t afir"a "ai "u$t dec:t căe#te ce3a/

Dar #i"$a aerceţie 2eu$6 e#te #u%#tanţă în c!ncet, #i"$ă în c!ncet etc/, şi a#tfe$ t!ateace#te te!re"e #i+!$!gice îşi au ju#teţea $!r inc!nte#ta%i$ă/ T!tuşi, rin acea#ta n!i nucun!aşte" de#re #uf$et ceea ce r!riu-&i# 3re" #ă şti" căci t!ate ace#te redicate nu #unt3a$a%i$e de#re intuiţie şi de aceea nu !t a3ea c!n#ecinţe care ar fi a$ica%i$e $a !%iecte$eeerienţei rin ur"are, e$e #unt c!"$et g!a$e/ ăci ace#t c!ncet de #u%#tanţă nu "ă în3aţă că#uf$etu$ durea&ă rin e$ în#uşi, nici că e#te ! arte din intuiţii$e eterne, care ea în#ăşi nu "ai !ate fi di3i&ată şi care deci nu !ate #ă #e na#că #au #ă "!ară rin #c+i"%ări$e naturii t!t r!rietăţi care î"i fac c!gn!#ci%i$ #uf$etu$ în neu$ eerienţei şi care "i-ar utea de#c+ide er#ecti3e a#ura !riginii $ui şi a #tării $ui 3iit!are/ ?A .1@ Dacă în#ă afir", %a&:ndu-"ă e#i"$a categ!rie, că #uf$etu$ e#te ! #u%#tanţă #i"$ă, atunci e#te c$ar că dat fiind că #i"$u$c!ncet inte$ectua$ de #u%#tanţă nu c!nţine a$tce3a dec:t că un $ucru tre%uie rere&entat ca#u%iect în #ine, fără a fi $a r:ndu$ $ui redicat a$ a$tui #u%iect, e#te c$ar că de aici nu ur"ea&ăni"ic cu ri3ire $a er"anenţă, că atri%utu$ de #i"$u nu !ate de#igur adăuga acea#tă er"anenţă şi că, rin ur"are, rin acea#ta nu #unte" de$!c in#truiţi cu ri3ire $a ceea ce #eînt:"$ă cu #uf$etu$ în #c+i"%ări$e $u"ii/ Dacă ni #-ar utea #une că e$ e#te ! parte simpl! amateriei, atunci a" deduce, din ceea ce ne în3aţă de#re ea eerienţa, er"anenţa ei şi ! dată cunatura #i"$ă, şi inde#tructi%i$itatea ei/ Dar c!ncetu$ de eu din rinciiu$ #i+!$!gic 2eu g:nde#c6nu ne #une nici un cu3:nt de#re acea#ta/

;n#ă fatu$ că fiinţa care g:ndeşte în n!i crede că #e cun!aşte e #ine rin categ!rii ure, şianu"e rin ace$e categ!rii care eri"ă unitatea a%#!$ută #u% fiecare tit$u a$ $!r, r!3ine dinur"ăt!are$e/ Aerceţia e#te ea în#ăşi rinciiu$ !#i%i$ităţii categ!rii$!r, care $a r:ndu$ $!r nurere&intă a$tce3a dec:t #inte&a di3er#u$ui intuiţiei, întruc:t ace#ta îşi are unitatea în aerceţie/De aceea, c!nştiinţa de #ine în genere e#te rere&entarea a ceea ce e#te c!ndiţia !ricărei unităţi, e$în#uşi fiind t!tuşi nec!ndiţi!nat/ De aceea, #e !ate #une de#re eu$ g:ndit!r 2de#re #uf$et6, care#e g:ndeşte e #ine ca ?A .H@ #u%#tanţă, ca #i"$u, ca nu"eric identic în t!ate ti"uri$e şi cafiind c!re$at a$ !ricărei ei#tenţe, din care !rice a$tă ei#tenţă tre%uie dedu#ă, că "n loc de a secunoa$te pe el "nsu$i prin categorii, e$ cun!aşte categ!rii$e şi, rin e$e, t!ate !%iecte$e în unitateaa%#!$ută a aerceţiei, şi rin ur"are rin e$ în#uşi/ E#te în ade3ăr f!arte e3ident că ceea ce

tre%uie #ă re#uun, entru a cun!aşte în genere un !%iect, nu !t cun!aşte ca !%iect şi că eu$deter"inant 2g:ndirea6 e#te di#tinct de eu$ deter"ina%i$ 2#u%iectu$ g:ndit!r6, aşa cu" e#te



di#tinctă cun!aşterea de !%iect/ T!tuşi, ni"ic nu e#te "ai natura$ şi "ai #educăt!r dec:t aarenţacare ne face #ă c!n#ideră" unitatea în #inte&a idei$!r dret ! unitate erceută în #u%iectu$ ace#t!ridei/ Acea#tă aarenţă ar utea fi, nu"ită #u%reţiunea c!nştiinţei i!#ta&iate 7apperceptiones substantiatae9/

Dacă 3re" #ă dă" un tit$u $!gic ara$!gi#"u$ui din raţi!na"ente$e dia$ectice a$e #i+!$!giei raţi!na$e, întruc:t au t!tuşi re"i#e c!recte, atunci e$ !ate trece ca ! sophisma

&igurae dictionis, "n care re"i#a "aj!ră dă categ!riei, cu ri3ire $a c!ndiţia ei, ! între%uinţarenu"ai tran#cendenta$ă, e c:nd re"i#a "in!ră şi c!nc$u&ia dau, cu ri3ire $a #uf$et, care e#te#u%#u"at ace#tei c!ndiţii, ! între%uinţare e"irică a ace$eia#i categ!rii/ A#tfe$, de ee"$u, ?A.@ c!ncetu$ de #u%#tanţă în ara$!gi#"u$ #i"$icităţii e#te un c!ncet inte$ectua$ ur, care,fără c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e, are nu"ai ! între%uinţare tran#cendenta$ă, adică nici !între%uinţare/ Dar în re"i#a "in!ră, ace$aşi c!ncet e#te a$icat $a !%iectu$ !ricărei eerienţeinterne, fără a #ta%i$i t!tuşi în rea$a%i$ şi a une ca rinciiu c!ndiţia a$icării $ui in concreto,adică er"anenţa !%iectu$ui, şi rin ur"are #-a făcut ! între%uinţare e"irică, inad"i#i%i$ă aici/

Pentru a arăta în #f:rşit $egătura #i#te"atică dintre t!ate ace#te a#erţiuni dia$ectice a$e unei #i+!$!gii aşa-&i# raţi!na$e într-! c!neiune a raţiunii ure, rin ur"are în t!ta$itatea $!r, tre%uie!%#er3at ca aerceţia #ă treacă rin t!ate c$a#e$e categ!rii$!r, dar #ă nu #e !rea#că dec:t $a ace$ecateg!rii care în fiecare dintre c$a#e #er3e#c ce$!r$a$te ca funda"ent a$ unităţii într-! erceţie !#i%i$ă, rin ur"are $a categ!rii$e de #u%&i#tenţă, rea$itate, unitate 2nu $ura$itate6 şi ei#tenţănu"ai că raţiunea $e rere&intă aici e t!ate dret c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii unei fiinţe g:ndit!are,c!ndiţii care #unt e$e în#e$e nec!ndiţi!nate/ A#tfe$, #uf$etu$ cun!aşte în e$ în#uşi

?A .@ 1Lnitatea necondiţionat! a relaţiei,

adică e #ine, nu ca inerent, ci ca sub#istent

H Lnitatea necondiţionat! Lnitatea necondiţionat! în pluralitateaa calit!ţii, adică nu ca în ti", adică nu nu"eric diferită în ti"uriîntreg rea$, ci ca simplu> diferite, ci ca unul $i acela$i subiect

Lnitatea necondiţionat! a e6istenţei "n spaţiu, adică nu în ca$itatede c!nştiinţă a "ai "u$t!r $ucruri în afara ei, ci numai a e6istenţei

ei proprii, iar a a$t!r $ucruri nu"ai ca rere&entări a$e ei/

?A .L@ Raţiunea e#te facu$tatea rinciii$!r/ A#erţiuni$e #i+!$!giei ure nu curind redicate e"irice de#re #uf$et, ci redicate care, atunci c:nd au $!c, tre%uie #ă deter"ine!%iectu$ în #ine, indeendent de eerienţă, rin ur"are rin #i"$ă raţiune/ E$e ar tre%ui deci,cu" e şi ju#t, #ă fie înte"eiate e rinciii şi c!ncete genera$e de#re naturi g:ndit!are îngenere/ ;n $!c de acea#ta, gă#i" că rere&entarea #ingu$ară eu #unt $e d!"ină e t!ate ce$e$a$te,care, t!c"ai fiindcă eri"ă f!r"u$a ură a întregii "e$e eerienţe 2nedeter"inat6, #e dă dret judecată uni3er#a$ă, 3a$a%i$ă entru t!ate fiinţe$e g:ndit!are, şi fiindcă t!tuşi e#te indi3idua$ă înt!ate ri3inţe$e, ea !artă în #ine aarenţa unei unităţi a%#!$ute a c!ndiţii$!r g:ndirii în genere şi rin acea#ta #e întinde "ai dearte dec:t !ate ajunge eerienţa !#i%i$ă/

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]


* Acu" nu !t încă arăta în ce fe$ #i"$u$ c!re#unde, $a r:ndu$ $ui, categ!riei de rea$itate ace#t $ucru 3a fi e$icat în cait!$u$ur"ăt!r, cu !ca&ia unei a$te f!$!#iri raţi!na$e a ace$uiaşi c!ncet/



dec:t nu"ai ca fiind c!ndiţi!nat, dar nici!dată dret c!ndiţie a ace#tui ti", căci ace#t "!"ent ianaştere a%ia nu"ai rin ti"u$ #cur# 2#au "ai cur:nd rin #curgerea ti"u$ui recedent6/ Darfiindcă ărţi$e #aţiu$ui nu #unt #u%!rd!nate între e$e, ci c!!rd!nate, ! arte nu e#te c!ndiţia !#i%i$ităţii ce$ei$a$te şi ea nu c!n#tituie în #ine, ca ti"u$, ! #erie/ u t!ate ace#tea, #inte&a ărţi$!r di3er#e a$e #aţiu$ui, cu ajut!ru$ căreia î$ are+endă", e#te #ucce#i3ă, are deci $!c în ti"şi c!nţine ! #erie/ i fiindcă în acea#tă #erie a #aţii$!r agregate 2de ee"$u, a a$"e$!r într-!

răjină6, înce:nd cu un #aţiu dat, ce$e e care $e "ai adăugă" rin g:ndire #unt t!tdeaunacondiţia limitei ce$!r recedente, m!surarea unui #aţiu tre%uie c!n#iderată şi ca ! #inte&ă a unei#erii a c!ndiţii$!r entru un c!ndiţi!nat dat nu"ai că artea c!ndiţii$!r ?A 1@ nu e#te diferită în#ine de artea în care #e af$ă c!ndiţi!natu$, rin ur"are regressus ?B .@ şi progressus ar #ă fieidentice în #aţiu/ Dar fiindcă ! arte a #aţiu$ui nu e#te dată, ci e#te nu"ai $i"itată de a$te$e,tre%uie #ă c!n#ideră" !rice #aţiu $i"itat ca fiind şi c!ndiţi!nat, de!arece e$ re#uune un a$t#aţiu dret c!ndiţie a $i"itei $ui, şi aşa "ai dearte/ Din unctu$ de 3edere a$ $i"itării, r!gre#u$în #aţiu e#te deci şi un regre#, şi Ideea tran#cendenta$ă a t!ta$ităţii a%#!$ute a #inte&ei în #eriac!ndiţii$!r ri3eşte şi #aţiu$, şi eu !t une r!%$e"a t!ta$ităţii a%#!$ute a fen!"enu$ui în #aţiut!t at:t de %ine ca şi e aceea a t!ta$ităţii a%#!$ute în ti"u$ #cur#/ !" 3edea în#ă "ai t:r&iudacă e#te !#i%i$ă şi ! #!$uţie a ace#tei r!%$e"e/

;n a$ d!i$ea r:nd, rea$itatea în #aţiu, adică materia, e#te un c!ndiţi!nat a$e cărui c!ndiţiiinterne #unt ărţi$e $ui, iar ărţi$e ărţi$!r #unt c!ndiţii$e îndeărtate, a#tfe$ înc:t aici are $!c !#inte&ă regre#i3ă, a cărei t!ta$itate a%#!$ută e#te cerută de raţiune, care nu !ate a3ea $!c a$tfe$dec:t rintr-! di3i&iune c!"$etă, rin care rea$itatea "ateriei #e reduce fie $a ni"ic, fie $a ceeace nu "ai e#te "aterie, adică $a ceea ce e#te #i"$u/ Prin ur"are, şi aici ei#tă ! #erie de c!ndiţiişi un r!gre# #re nec!ndiţi!nat/

?B 1@ ;n a$ trei$ea r:nd, în ce ri3eşte categ!rii$e ra!rtu$ui rea$ dintre fen!"ene, ?A1@ categ!ria #u%#tanţei cu accidente$e ei nu e#te r!ice entru ! Idee tran#cendenta$ă, adică, înra!rt cu acea#tă categ!rie, raţiunea nu are nici un "!ti3 #ă #e înt!arcă regre#i3 $a c!ndiţii/ ăciaccidente$e 2întruc:t #unt inerente unei #u%#tanţe unice6 #unt c!!rd!nate între e$e şi nu c!n#tituie! #erie/ Dar în ce ri3eşte #u%#tanţa, e$e nu #unt r!riu-&i# #u%!rd!nate ace#teia, ci #unt "!du$de a ei#ta a$ #u%#tanţei în#ăşi/ eea ce aici ar "ai utea #ă ară a fi ! Idee a raţiuniitran#cendenta$e ar fi c!ncetu$ de #u%#tanţia$/ Dar fiindcă ace#ta nu în#ea"nă a$tce3a dec:tc!ncetu$ de !%iect în genere, care #u%&i#tă întruc:t g:ndi" în e$ nu"ai #u%iectu$ tran#cendenta$,indeendent de !rice redicate, iar aici nefiind 3!r%a dec:t de nec!ndiţi!nat în #eria fen!"ene$!r,e c$ar că #u%#tanţia$u$ nu !ate c!n#titui un "e"%ru în acea#tă #erie/ Ace$aşi $ucru e#te 3a$a%i$ şicu ri3ire $a #u%#tanţe în c!"uniunea $!r, care #unt nu"ai agregate şi nu au un e!nent a$ unei#erii, fiindcă e$e nu #unt #u%!rd!nate între e$e în ca$itate de c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii $!r, ceea ce #e utea #une de#igur de#re #aţii, a căr!r $i"ită nu e#te nici!dată deter"inată în #ine, cit!tdeauna de un a$t #aţiu/ 'u ră":ne deci dec:t categ!ria cau#alit!ţii care !feră ! #erie de cau&e$a un efect dat, în care #e !ate ?B H@ urca de $a efect, ca de $a c!ndiţi!nat, #re cau&e, înca$itate de c!ndiţii, şi #e !ate da ră#un# $a între%area raţiunii/

?A 1L@ ;n a$ atru$ea r:nd, c!ncete$e de !#i%i$, rea$ şi nece#ar nu duc $a nici ! #eriedec:t nu"ai întruc:t contingentul în ei#tenţă tre%uie c!n#iderat t!tdeauna ca fiind c!ndiţi!nat şiîntruc:t, duă regu$a inte$ectu$ui, e$ indică t!tdeauna ! c!ndiţie, care în "!d nece#ar ne tri"ite $a! c!ndiţie "ai îna$tă, :nă c:nd raţiunea gă#eşte nu"ai în t!ta$itatea ace#tei #erii necesitateanec!ndiţi!nată/

'u ei#tă deci dec:t atru Idei c!#"!$!gice, duă ce$e atru tit$uri a$e categ!rii$!r, dacă#c!ate" în re$ief e ace$ea care i"$ică în "!d nece#ar ! #erie în #inte&a di3er#u$ui/

?B @ 1T!ta$itatea a%#!$ută a c ! " u n e r i i

întregu$ui dat a$ tutur!r fen!"ene$!r

H



T!ta$itatea a%#!$ută a d i 3 i & i u n i i T!ta$itatea a+#!$ută a g e n e & e iunui întreg dat în d!"eniu$ unui fen!"en în genere

fen!"ene$!r

T!ta$i$atea a%#!$ută a d e e n d e n ţ e i e i # t e n ţ e i

a ceea ce e#te #c+i"%ăt!r în fen!"en?A 10@ (ai înt:i tre%uie #ă #e !%#er3e aici că Ideea de t!ta$itate a%#!$ută nu ri3eşte

a$tce3a dec:t eunerea &enomenelor , rin ur"are nu c!ncetu$ ur a$ inte$ectu$ui de#re unîntreg a$ $ucruri$!r în genere/ Cen!"ene$e #unt deci c!n#iderate aici ca date şi raţiunea rec$a"ăt!ta$itatea a%#!$ută a c!ndiţii$!r !#i%i$ităţii $!r, întruc:t acc#tea c!n#tituie ! #erie, rin ur"arerec$a"ă ! #inte&ă a%#!$ută 2adică în !rice ri3inţă6, c!"$etă, rin care fen!"enu$ #ă !ată fieu# duă $egi$e inte$ectu$ui/

;n a$ d!i$ea r:nd, ceea ce caută raţiunea în acea#tă #inte&ă a c!ndiţii$!r, c!ntinuată în #erie,şi anu"e regre#i3, ?B @ e#te r!riu-&i# nu"ai nec!ndiţi!natu$, recu" şi t!ta$itatea în #eria re"i#e$!r, care î"reună nu "ai re#uun nici ! a$tă re"i#ă/ Ace#t necondiţionat e#te curin#t!tdeauna în totalitatea absolut! a seriei, c:nd ne-! rere&entă" în i"aginaţie/ Dar acea#tă#inte&ă a%#!$ut c!"$etă e#te $a r:ndu$ ei nu"ai ! Idee căci nu #e !ate şti, ce$ uţin de "aiînainte, dacă ! a#tfe$ de #inte&ă e#te şi !#i%i$ă în fen!"ene/ Dacă ne rere&entă" t!tu$ rin#i"$e c!ncete ure a$e inte$ectu$ui, indeendent de c!ndiţii$e intuiţiei #en#i%i$e, atunci #e !ate#une de-a dretu$ că entru un c!ndiţi!nat dat e#te dată şi întreaga #erie a c!ndiţii$!r#u%!rd!nate între e$e căci ce$ dint:i nu e#te dat dec:t rin cea din ur"ă/ Dar $a fen!"ene #eînt:$ne#te ! re#tricţie articu$ară a "!du$ui în care #unt date ?A 1=@ c!ndiţii$e, fiindcă e$e #untdate de #inte&a #ucce#i3ă a di3er#u$ui intuiţiei, #inte&ă care tre%uie #ă fie c!"$etă în regre#iune/Dacă acea#tă t!ta$itate e#te !#i%i$ă din unct de 3edere #en#i%i$, e#te încă ! r!%$e"ă/ Dar Ideeaace#tei t!ta$ităţi #e af$ă t!tuşi în raţiune, indiferent de !#i%i$itatea #au i"!#i%i$itatea de a $ega deea c!ncete e"irice adec3ate/ Deci, fiindcă în t!ta$itatea a%#!$ută a #inte&ei regre#i3e adi3er#u$ui în fen!"en 2duă îndru"area categ!rii$!r care î$ rere&intă ca e ! #erie de c!ndiţii entru un c!ndiţi!nat dat6 e#te curin# în "!d nece#ar ?B L@ nec!ndiţi!natu$ şi fiindcă !ate fi$ă#ată nedeci#ă r!%$e"a dacă şi cu" !ate fi rea$i&ată acea#tă t!ta$itate, raţiunea ia aici +!tăr:reade a !rni de $a Ideea de t!ta$itate, de#i ea are ca intenţie fina$ă r!riu-&i# necondiţionatul , fie a$#eriei întregi, fie a$ unei ărţi a ei/

Ace#t nec!ndiţi!nat !ate fi g:ndit fie ca c!n#t:nd nu"ai în #eria întreagă, în care decit!ţi "e"%rii fără eceţie #unt c!ndiţi!naţi şi nu"ai întregu$ $!r ar fi a%#!$ut nec!ndiţi!nat, şi înca&u$ ace#ta regre#iunea #e nu"eşte infintă, fie că nec!ndiţi!natu$ a%#!$ut nu e#te dec:t ! arte a#eriei, căreia cei$a$ţi "e"%ri ai #eriei îi #unt #u%!rd!naţi, dar ea în#ăşi nu e#te #uu#ă nici uneic!ndiţii>/ ;n ri"u$ ca&, #eria e#te ?A 18@ a parte priori fără $i"ite 2fără înceut6, adică infinită şit!tuşi dată în întregi"e, dar regre#iunea în ea nu e#te nici!dată înc+eiată şi nu !ate fi nu"ităinfinită dec:t potentialiter / ;n a$ d!i$ea ?B 0@ ca&, ei#tă un ter"en ri" a$ #eriei care, în ra!rtcu ti"u$ #cur#, #e nu"eşte "nceputul lumii în ra!rt cu #aţiu$ 5 marginea lumii în ra!rt cu ărţi$e unui t!t dat în $i"ite$e $ui 5 simplul în ra!rt cu cau&e$e - spontaneitatea a%#!$ută2$i%ertatea6 în ra!rt cu ei#tenţa $ucruri$!r #c+i"%ăt!are - necesitatea natural! a%#!$ută/

A3e" d!uă ere#ii $u"e şi natură, care une!ri #e c!nfundă/ Pri"a în#ea"nă întregu$"ate"atic a$ tutur!r fen!"ene$!r şi t!ta$itatea #inte&ei $!r în "are, ca şi în "ic, adică at:t înde&3!$tarea r!gre#i3ă a ace#tei #inte&e rin c!"unere, c:t şi rin di3i&iune/ Aceeaşi $u"e #enui"eşte natură>, întruc:t e ri3ită ca un întreg dina"ic ?A 19@ şi nu #e ia în c!n#iderare

* ;ntregu$ a%#!$ut a$ #eriei de c!ndiţii entru ?A 18@ un c!ndiţi!nat dat e#te t!tdeauna nec!ndiţi!nat, căci în afara $ui nu "aiei#tă c!ndiţii, în ra!rt cu care e$ #ă !ată fi c!ndiţi!nat/ Dar ace#t întreg a%#!$ut a$ unei a#tfe$ de #erii nu e#te dec:t ! Idee #au"ai cur:nd un c!ncet r!%$e"atic, a cărui !#i%i$itate tre%uie cercetată şi cu ri3ire $a "!du$ cu" !ate fi c!ntinut în e$nec!ndiţi!natu$ ca ade3ărata Idee tran#cendenta$ă, de#re care e#te 3!r%a/* 'atura, $uată adjecti3a$ 7&ormaliter9 în#ea"nă c!neiunea deter"inări$!r unui $ucru duă ?A 19@ un rinciiu intern a$cau&a$ităţii/ Di"!tri3ă, rin natură $uată #u%#tanti3a$ 7materialiter9 #e înţe$ege an#a"%$u$ fen!"ene$!r, întruc:t e$e, dat!rită unui

rinciiu intern a$ cau&a$ităţii, #e în$ănţuie uni3er#a$/ ;n ri"u$ #en#, #e 3!r%eşte de#re natura "ateriei f$uide, a f!cu$ui etc/, şi nu



agregarea în #aţiu #au în ti", entru a ! rea$i&a ca ?B =@ ! cantitate, ci #e ia în c!n#iderareunitatea în e6istenţa fen!"ene$!r/ !ndiţia a ceea ce #e înt:"$ă #e nu"eşte atunci cau&ă, iarcau&a$itatea nec!ndiţi!nată a cau&ei în fen!"en #e nu"eşte $i%ertate, în ti" ce cau&a$itateac!ndiţi!nată #e nu"eşte cau&ă natura$ă în #en# re#tr:n#/ !ndiţi!natu$ în ei#tenţa în genere #enu"eşte c!ntingent, iar nec!ndiţi!natu$, nece#ar/ 'ece#itatea nec!ndiţi!nată a &enomenelor !atefi nu"ită nece#itate natura$ă/

Idei$e de care ne !cuă" acu" $e-a" nu"it "ai #u# Idei c!#"!$!gice, în arte entru că rin ter"enu$ $u"e #e înţe$ege an#a"%$u$ tutur!r fen!"ene$!r şi entru că Idei$e n!a#tre nu #untîndretate dec:t a#ura nec!ndiţi!natu$ui rintre fen!"ene, în arte şi entru că ter"enu$ $u"eîn#ea"nă în #en# tran#cendenta$ t!ta$itatea a%#!$ută a an#a"%$u$ui $ucruri$!r ei#tente, iar n!i neîndretă" atenţia nu"ai #re t!ta$itatea #inte&ei 2deşi r!riu-&i# ?A H.@ nu"ai în regre#iuneacătre c!ndiţii6/ Dacă #e c!n#ideră că, în afară de acea#ta, Idei$e #unt t!ate tran#cendente şi deşi nudeăşe#c !%iectu$, adică fen!"ene$e ca #ecie, ci au de-a face nu"ai cu $u"ea #en#i%i$ă 2nu cun!u"ene6, î"ing t!tuşi #inte&a :nă $a un grad care deăşeşte !rice eerienţă !#i%i$ă e$e !tfi nu"ite t!ate, duă ărerea "ea, f!arte ju#t c!ncete c!#"!$!gice/ Din unctu$ de 3edere a$de!#e%irii dintre nec!ndiţi!natu$ ?B 8@ "ate"atic şi nec!ndiţi!natu$ dina"ic, #re care tinderegre#iunea, eu aş nu"i t!tuşi e ri"e$e d!uă, în #en# "ai re#tr:n#, c!ncete c!#"!$!gice2de#re $u"e în "are şi în "ic6, iar e ce$e$a$te d!uă, c!ncete tran#cendente de#re natură/Acea#tă de!#e%ire nu e#te de!ca"dată de "are i"!rtanţă, dar !ate de3eni "ai i"!rtantă înce$e ce ur"ea&ă/

ANTINOMIA RAŢIUNII PURE

*ecţiunea a d!ua

A'TITETIA RANIU'II PURE

Dacă tetică în#ea"nă !rice an#a"%$u de d!ctrine d!g"atice, rin antitetică înte$eg nuafir"aţii$e d!g"atice 7thesis cum antithesi9, fără ca una #ă ui%ă un dret de înt:ietate faţă decea$a$tă $a ar!%area n!a#tră/ Antitetica deci nu #e !cuă nicidecu" cu afir"aţii uni$atera$e şi nuc!n#ideră cun!ştinţe$e genera$e a$e raţiunii dec:t #u% ra!rtu$ c!nf$ictu$ui dintre e$e şi a$ cau&e$!r$ui/ ?A H1@ Antitetica tran#cendenta$ă e#te ! cercetare a#ura antin!"iei raţiunii ure, a#uracau&e$!r şi re&u$tatu$ui ei/ Dacă f!$!#i" raţiunea n!a#tră nu nu"ai $a a$icarea rinciii$!rinte$ectu$ui $a !%iecte ?B 9@ a$e eerienţei şi dacă îndră&ni" #ă etinde" ace#te rinciiidinc!$! de $i"ite$e eerienţei, atunci ră#ar judecăţi so&istice, care nici nu #eră c!nfir"are îneerienţă, nici nu au a #e te"e de c!ntra&icere, şi fiecare dintre e$e nu nu"ai că e#te în #ine fărăc!ntradicţie, ci gă#eşte c+iar în natura raţiunii c!ndiţii$e nece#ităţii ei, nu"ai că, din nefericire,a#erţiunea c!ntrariu$ui are de artea ei te"eiuri de a#erţiune t!t at:t de 3a$a%i$e şi nece#are/

;ntre%ări$e care #e re&intă în "!d fire#c într-! a#tfe$ de dia$ectică a raţiunii ure #untdeci 16 care #unt r!riu-&i# judecăţi$e în care raţiunea ură e#te de fat #uu#ă în "!d ine3ita%i$unei antin!"iiW H6 e ce cau&e #e înte"eia&ă acea#tă antin!"ie W 6 dacă şi în ce "!d îi ră":net!tuşi de#c+i#ă raţiunii, în acea#tă c!ntradicţie, ! ca$e #re certitudine W

te&ă dia$ectică a raţiunii ure tre%uie deci #ă ai%ă în #ine ce3a care #-! di#tingă ?A HH@de t!ate judecăţi$e #!fi#tice "ai înt:i, ea nu ri3eşte ! r!%$e"ă ar%itrară, e care ne-! une" de $ăcere, ci ! r!%$e"ă de care tre%uie #ă #e i&%ea#că în "!d nece#ar !rice raţiune u"ană în"er#u$ ei înainte în a$ d!i$ea r:nd, ea, cu judecata c!ntrară, nu e#te ! #i"$ă aarenţă artificia$ăcare di#are de îndată ce ! #e#i&ă", ci ! aarenţă natura$ă şi ine3ita%i$ă care, c+iar ?B L.@ dacănu ne "ai $ă#ă" ăcă$iţi de ea, deşi nu ne "ai înşea$ă, ne "ai creea&ă "ereu i$u&ii şi deci !ate fifăcută în ade3ăr in!fen#i3ă, dar nu !ate fi nici!dată di#tru#ă/

a#tfe$ de d!ctrină dia$ectică nu #e 3a ra!rta $a unitatea inte$ectu$ui în c!ncete a$e

eerienţei, ci $a unitatea raţiunii în #i"$e Idei ?A H@ cu" unitatea raţiunii tre%uie #ă #ene #er3i" de ace#t cu3:nt dec:t adjecti3a$ di"!tri3ă, c:nd 3!r%i" de $ucruri$e naturii, g:ndi" un întreg #u%&i#tent/



ac!rde "ai înt:i cu inte$ectu$, ca #inte&ă duă regu$i, dar şi cu raţiunea, ca unitate a%#!$ută aace#tei #inte&e, c!ndiţii$e unităţii, în ca& că #inte&a e#te adec3ată unităţii raţiunii, 3!r fi rea "ari entru inte$ect, iar dacă 3!r fi c!nf!r"e inte$ectu$ui, 3!r fi rea "ici entru raţiune de undere&u$tă în "!d nece#ar un c!nf$ict care nu !ate fi e3itat, !ricu" a" r!ceda/

Ace#te a#erţiuni #!fi#tice de#c+id deci ! arenă dia$ectică, în care fiecare arte care are er"i#iunea de a ataca are c:ştig de cau&ă, iar ace$a care e#te #i$it #ă r!cede&e nu"ai defen#i3

e#te în3in#/ De aceea, ca3a$erii gata de $ută, indiferent că inter3in entru cau&a %ună #au entrucea rea, #unt #iguri de cununa %iruinţei, dacă #e îngrije#c #ă ai%ă ri3i$egiu$ de a da ei u$ti"u$ atacşi dacă nu #unt !%$igaţi #ă re&i#te unui n!u a#a$t a$ ad3er#aru$ui/ 'e ute" $e#ne înc+iui căacea#tă arenă a f!#t încă de "u$t că$cată de#tu$ de de#, că "u$te 3ict!rii au f!#t reurtate dea"%e$e ărţi, dar că, entru u$ti"a, ?B L1@ care era deci#i3ă, #-a a3ut t!tdeauna grijă caaărăt!ru$ cau&ei drete #ă ră":nă #ingur e teren, rin fatu$ că ad3er#aru$ui #ău i #e inter&icea#ă "ai ia ar"e$e în ":nă/ a ar%itri neărtinit!ri ai $utei tre%uie #ă $ă#ă" de ! arte r!%$e"adacă e %ună #au rea cau&a entru care c!"%at $utăt!rii şi #ă-i $ă#ă" #ă-şi re&!$3e "ai înt:i întreei di#uta/ P!ate că, duă ce "ai "u$t #-au !%!#it dec:t şi-au r!3!cat recir!c răni, 3!r #e#i&a#inguri &ădărnicia certei $!r şi #e 3!r de#ărţi ca %uni rieteni/

Acea#tă "et!dă de a a#i#ta $a ! $ută de a#erţiuni #au "ai cur:nd de a ! r!3!ca, nu entru a decide în ce$e din ur"ă în a3antaju$ uneia #au a$teia din ărţi, ci entru a cerceta dacă nucu"3a !%iectu$ $utei nu e#te !ate dec:t ! #i"$ă i$u&ie, e care fiecare ! ur"ăreşte în &adar şiîn care ?A H@ nu !ate c:ştiga ni"ic, c+iar dacă n-ar înt:"ina nici ! !!&iţie, ace#t r!cedeu,&ic, !ate fi nu"it "et!dă #cetică/ Ea e#te cu t!tu$ diferită de scepticism, rinciiu a$ uneiign!ranţe artificia$e şi ştiinţifice care #u%"inea&ă funda"ente$e !ricărei cun!aşteri, entru a nu$ă#a nicăieri, e c:t !#i%i$, nici ! încredere şi nici ! #iguranţă în cun!aştere/ ăci "et!da#cetică tinde #re certitudine, rin aceea eă ea caută #ă de#c!ere într-! a#tfe$ de $ută, ?B LH@ urtată de a"%e$e ărţi $!ia$ şi inte$igent, unctu$ neînţe$egerii, entru ca, aşa cu" fac $egiuit!riiînţe$eţi, din nedu"erirea judecăt!ri$!r în r!ce#e, #ă #e in#truia#că e ei înşişi din ceea ce e#tedeficient şi i"reci# deter"inat în $egi$e $!r/ Antin!"ia care #e re3e$ea&ă în a$icarea $egi$!r,e#te, entru înţe$eciunea n!a#tră $i"itată, cea "ai %ună iatră de încercare a n!"!teticii, entrua face rin acea#ta atentă raţiunea, care în #ecu$aţie a%#tractă nu !%#er3ă uş!r aşii greşiţi a#ura"!"ente$!r în deter"inarea rinciii$!r ei/

Dar acea#tă "et!dă #cetică nu e#te e#enţia$ r!rie dec:t fi$!#!fiei tran#cendenta$e, şi în!ricare a$t c:" de cercetare ne ute" e3entua$ di#en#a de ea, nu"ai în acea#ta nu/ ;n"ate"atică, f!$!#irea ei ar fi a%#urdă, căci în ea nu ei#tă a#erţiuni fa$#e care #ă #e !ată a#cundeşi #ă !ată fi făcute in3i&i%i$e, ?A HL@ de!arece d!3e&i$e tre%uie #ă ur"e&e t!tdeauna firu$intuiţiei ure, şi anu"e rintr-! #inte&ă t!tdeauna e3identă/ ;n fi$!#!fia eeri"enta$ă, ! înd!ia$ă r!3i&!rie !ate fi de#igur uti$ă, dar t!tuşi ce$ uţin nu e#te !#i%i$ă nici ! neînţe$egere care #ă nu !ată fi uş!r în$ăturată, şi în eerienţă tre%uie #ă #e gă#ea#că în ce$e din ur"ă u$ti"e$e "ij$!ace entru a decide diferendu$, indiferent că e$e #unt de#c!erite "ai de3re"e #au "ai t:r&iu/ (!ra$a !ate da şi ea t!ate ?B L@ rinciii$e ei in concreto, î"reună cu c!n#ecinţe$e ractice, ce$ uţinîn eerienţe$e !#i%i$e, şi a#tfe$ !ate e3ita neînţe$egerea a%#tracţiei/ Di"!tri3ă, a#erţiuni$etran#cendenta$e, care au retenţia $a cun!aşteri care #e etind dinc!$! de c:"u$ tutur!reerienţe$!r !#i%i$e, nu #unt, c+iar în ca&u$ în care #inte&a $!r a%#tractă ar utea fi dată a prioriîntr-! intuiţie, a#tfe$ c!n#tituite, înc:t neînţe$egerea #ă !ată fi de#c!erită cu ajut!ru$ 3reuneieerienţe/ Raţiunea tran#cendenta$ă nu er"ite deci nici ! a$tă iatră de încercare, dec:t eaceea de a uni între e$e a#erţiuni$e ei şi, rin ur"are, a $ă#a "ai înt:i ri3a$itatea dintre e$e $i%eră şifără !%#tac!$e/ Acea#tă ri3a$itate 3re" #-! re&entă" acu">/

?A H0, B L@ ANTINOMIA ?A H=, B LL@ RAŢIUNII PURE

8:I0LD C*FDICB 4D I/EID*: B:4SCE/EB4DE

* Antin!"ii$e #e #ucced în !rdinea Idei$!r tran#cendenta$e indicate "ai #u#/



?A ., B L8@ ot! la prima antinomie

I. LA TEĂ

;n ace#te argu"ente care #e !un une$e a$t!ra n-a" căutat "ij$!ace înşe$ăt!are entru aaduce 2cu" #e #une6 ! d!3adă a3!căţea#că, care #e #er3eşte în a3antaju$ ei de i"rudenţaad3er#aru$ui şi ad"ite %ucur!# ae$u$ ace#tuia $a ! $ege ec+i3!că, entru a c$ădi r!rii$e ei retenţii neju#tificate e re#ingerea ace#tei $egi/ Ciecare din ace#te d!3e&i e#te #c!a#ă din natura$ucru$ui şi #-a $ă#at $a ! arte a3antaju$ e care $-ar utea !feri ara$!gi#"e$e d!g"atici$!r dina"%e$e ărţi/

Aş fi utut d!3edi în aarenţă te&a şi rin aceea că aş fi u# înainte, duă !%işnuinţad!g"atici$!r, un c!ncet 3ici!# de#re infinitatea unei "ări"i date/ "ări"e e#te in&init! c:ndnu e#te !#i%i$ă a$ta "ai "are dea#ura ei 2adică dea#ura "u$ţi"ii de unităţi date, c!nţinută înea6/ Dar nici ! "u$ţi"e nu e#te cea "ai "are, căci i #e "ai !t adăuga "ereu una #au "ai "u$teunităţi/ Deci ! "ări"e infinită dată, rin ur"are şi ! $u"e infinită 2at:t ca #erie #cur#ă, c:t #i caîntindere6 e#te i"!#i%i$ă ea e#te deci $i"itată de a"%e$e ărţi/ Aşa aş fi utut eu eune d!3ada"ea dar ace#t c!ncet nu #e ac!rdă cu ceea ce #e înţe$ege rintr-un t!t infinit/ Prin e$ nu #erere&intă c%t de mare e#te, rin ur"are c!ncetu$ $ui nu e#te c!ncetu$ unui ma6im, ci rin e$e#te g:ndit nu"ai ?A H, B 0.@ ra!rtu$ $ui faţă de ! unitate $uată ar%itrar, cu ri3ire $a care e$e#te "ai "are dec:t !rice nu"ăr/ Duă cu" #e 3a $ua unitatea "ai "are #au "ai "ică, infinitu$ arfi "ai "are #au "ai "ic dar infinitatea, c!n#t:nd nu"ai în ra!rtu$ faţă de acea#tă unitate dată,ar ră":ne "ereu aceeaşi, deşi, negreşit, "ări"ea a%#!$ută a întregu$ui nici n-ar fi cun!#cută rinacea#ta de#re acea#ta nici nu e#te 3!r%a aici/

Ade3ăratu$ c!ncet 2tran#cendenta$6 a$ infinităţii e#te că #inte&a #ucce#i3ă a unităţii în"ă#urarea unui cuantu" nu !ate fi nici!dată ter"inată>>/ De aici ur"ea&ă f!arte #igur că nu !ate #ă #e fi #cur# ! eternitate de #tări rea$e care #e #ucced :nă $a un "!"ent dat 2ce$ re&ent6,că deci $u"ea tre%uie #ă ai%ă un înceut/

u ri3ire $a artea a d!ua a te&ei, dificu$tatea re$ati3ă $a ! #erie infinită şi deci #cur#ăcade în ade3ăr căci di3er#u$ unei $u"i infinite ca întindere e#te dat simultan/ Dar entru a g:ndit!ta$itatea unei a#e"enea "u$ţi"i, de!arece nu ne ute" referi $a $i"ite care c!n#tituie de $a #ineacea#tă t!ta$itate în intuiţie, n!i tre%uie #ă dă" #!c!tea$ă de c!ncetu$ n!#tru, care în a#e"eneaca& nu !ate "erge de $a întreg $a ! "u$ţi"e deter"inată de ărţi, ci tre%uie #ă de"!n#tre&e !#i%i$itatea unui întreg rin #inte&a #ucce#i3ă a ărţi$!r/ Dar cu" acea#tă #inte&ă ar tre%ui #ăf!r"e&e ! #erie care nu #e înc+eie nici!dată, nu !ate fi g:ndită ! t!ta$itate înaintea ei şi rinur"are nici rin ea/ ăci în#uşi c!ncetu$ t!ta$ităţii e#te în ace#t ca& rere&entarea unei #inte&eter"inate a ărţi$!r şi acea#tă ter"inare, rin ur"are şi c!ncetu$ de#re ea, e#te i"!#i%i$ă/

?A 1, B L9@ II. LA ANTITEĂ

D!3ada entru infinitatea #eriei date a $u"ii şi a an#a"%$u$ui $u"ii #e înte"eia&ă eacea#ta că, în ca& c!ntrar, un ti" 3id şi t!t a#tfe$ un #aţiu 3id ar tre%ui #ă c!n#tituie $i"ita$u"ii/ Dar nu-"i e#te necun!#cut că #e caută #u%terfugii î"!tri3a ace#tei c!n#ecinţe, retin&:ndu-#e că e#te f!arte !#i%i$ #ă ei#te ! $i"ită a $u"ii în ti" şi în #aţiu, fără a fi ne3!ie

în #ine, fie #ă #e adauge $a fen!"ene date/ Intuiţia e"irică nu e#te deci c!"u#ă din fen!"ene şi din #aţiu 2din erceţie şi dinintuiţie 3idă6/ Unu$ nu e#te c!re$atu$ #inte&ei ce$ui$a$t, ci #unt nu"ai $egate în una şi aceeaşi intuiţie e"irică, ca "aterie şi f!r"ă aace#tei intuiţii/ Dacă 3re" #ă une" unu$ din ace#te e$e"ente în afara ce$ui$a$t 2#aţiu$ în afara tutur!r fen!"ene$!r6, atuncire&u$tă din acea#ta t!t fe$u$ de deter"inări 3ide a$e intuiţiei eterne, care t!tuşi nu #unt erceţii !#i%i$e de ee"$u, "işcarea#au reau#u$ $u"ii în #aţiu$ infinit şi 3id, ! deter"inare a ra!rtu$ui dintre a"%e$e, care nu !ate fi nici!dată erceută şi care

deci şi ea e#te redicatu$ unui $ucru nu"ai g:ndit/** Ace#ta c!nţine a#tfe$ ! "u$ţi"e 2a unităţii date6 care e#te "ai "are dec:t !rice nu"ăr, ceea ce e#te c!ncetu$ "ate"atic a$infinitu$ui/



#ă #e accete un ti" a%#!$ut înainte de înceutu$ $u"ii #au un #aţiu a%#!$ut care #e întinde înafara $u"ii rea$e, ceea ce e#te i"!#i%i$/ Eu #unt cu t!tu$ de ac!rd cu u$ti"a arte a ace#tei ăreria fi$!#!fi$!r din şc!a$a $ui ei%ni&/ *aţiu$ e#te nu"ai f!r"a intuiţiei eterne, iar nu un !%iectrea$, care #ă !ată fi intuit dinafară, şi nu e#te un c!re$at a$ fen!"ene$!r, ci f!r"a fen!"ene$!rîn#e$e/ *aţiu$ nu !ate ei#ta deci a%#!$ut 2entru #ine6 ca ce3a deter"inant în ei#tenţa$ucruri$!r, fiindcă e$ nu e#te !%iect, ci nu"ai f!r"a !%iecte$!r !#i%i$e/ ucruri$e deci, ca

fen!"ene, deter"ină de#igur #aţiu$, adică e$e fac ca dintre t!ate redicate$e !#i%i$e a$e ace#tuia2"ări"e şi ra!rt6 une$e #au a$te$e #ă aarţină rea$ităţii dar, in3er#, #aţiu$, ca ce3a care ei#tă în#ine, nu !ate deter"ina rea$itatea $ucruri$!r cu ri3ire $a "ări"e #au f!r"ă, fiindcă în #ine e$ nue#te ni"ic rea$/ Un #aţiu 2fie e$ $in #au 3id>6 !ate fi deci $i"itat de fen!"ene, dar fen!"ene$e?A , B 01@ nu !t fi limitate de un spaţiu 'id în afara $!r/ Ace$aşi $ucru e#te 3a$a%i$ şi de#reti"/ Ad"iţ:nd t!ate ace#tea, e#te t!tuşi inc!nte#ta%i$ că tre%uie #ă ad"ite" ace#te d!uăa%#urdităţi, #aţiu$ 3id în afara $u"ii şi ti"u$ 3id înaintea $u"ii, dacă ad"ite" ! $i"ită a $u"ii,fie în #aţiu, fie în ti"/

ăci în ce ri3eşte #u%terfugiu$, rin care #e caută a e3ita c!n#ecinţa !tri3it căreia n!i&ice" că, în ca& că $u"ea are $i"ite 2în ti" şi în #aţiu6, 3idu$ infinit tre%uie #ă deter"ineei#tenţa $ucruri$!r rea$e în ce ri3eşte "ări"ea $!r, ace#t #u%terfugiu nu c!n#tă dec:t în acea#tacă în $!cu$ unei lumi sensibile g:ndi" cine ştie ce $u"e inte$igi%i$ă şi că în $!cu$ ri"u$ui înceut2! ei#tenţă recedată de un ti" a$ n!nei#tenţei6 g:ndi" în genere ! ei#tenţă care nu presupune nici o alt! condiţie în $u"e că în $!cu$ $i"itei întinderii g:ndi" hotare a$e uni3er#u$uişi în fe$u$ ace#ta !c!$i" ti"u$ şi #aţiu$/ Dar aici nu e 3!r%a dec:t de mundus phaenomenon şide "ări"ea ei, $a care nu #e !ate face a%#tracţie în nici un ca& de a"intite$e c!ndiţii a$e#en#i%i$ităţii, fără a-i #uri"a e#enţa/ Dacă $u"ea #en#i%i$ă e#te $i"itată, ea #e af$ă în "!d nece#arîn 3idu$ infinit/ Dacă $ă#ă" $a ! arte #aţiu$ 3id şi, rin ur"are, #aţiu$ în genere ca c!ndiţie a priori a !#i%i$ităţii fen!"ene$!r, atunci di#are întreaga $u"e #en#i%i$ă/ ;n r!%$e"a n!a#tră,nu"ai acea#ta ne e#te dată/ 0undus intelligibilis nu e#te a$tce3a dec:t c!ncetu$ uni3er#a$ de#re! $u"e în genere, în care #e face a%#tracţie de t!ate c!ndiţii$e intuiţiei ace#tei $u"i şi cu ri3ire $acare nu e#te, rin ur"are, !#i%i$ă nici ! judecată #intetică, nici afir"ati3ă, nici negati3ă/

?A , B 0H@ ANTINOMIA ?A L, B 0@ RAŢIUNII PURE

4D /*IDE4 C*FDICB 4D I/EID*: B:4SCE/EB4DE

TEĂ

rice #u%#tanţă c!"u#ă, în $u"e, c!n#tă din ărţi #i"$e şi nu ei#tă nicăieri a%#!$ut ni"ic dec:t#i"$u$ #au ceea ce e#te c!"u# din #i"$u/

/*+4/N

Dacă ad"iteţi că #u%#tanţe$e c!"u#e n-ar c!n#ta din ărţi #i"$e, dacă !rice c!"unerear fi #uri"ată în g:nd, n-ar "ai ră":ne nici arte c!"u#ă şi 2fiindcă nu ei#tă ărţi #i"$e6 nici arte #i"$ă, rin ur"are n-ar "ai ră":ne ni"ic, în c!n#ecinţă nici #u%#tanţa n-ar "ai fi f!#tdată/ Deci, #au e i"!#i%i$ #ă #e #uri"e în g:nd !rice c!"unere #au, duă #uri"area ei,tre%uie #ă ră":nă ce3a ei#tent fără nici ! c!"unere, adică #i"$u$/ Dar, în ri"u$ ca&,c!"u#u$ n-ar c!n#ta $a r:ndu$ $ui din #u%#tanţe 2căci entru ace#tea c!"unerea e#te nu"ai !re$aţie accidenta$ă, fără care e$e tre%uie #ă ei#te ca ei#tenţe #u%&i#t:nd rin #ine6/ Dar fiindcă ?A

* *e !%#er3ă uş!r că rin acea#ta 3re" #ă #une" spaţiul 'id, "ntruc%t e limitat ?A , B 01@ de &enomene, a#adar #aţiu$din interiorul lumii nu c!ntra&ice ce$ uţin rinciii$e tran#cendenta$e şi ar utea fi deci ad"i# în ra!rt cu ace#te rinciii 2deşi

rin acea#ta nu #e afir"ă şi !#i%i$itatea $ui6/



0, B 0@ ace#t ca& c!ntra&ice #u!&iţia, nu "ai ră":ne dec:t ce$ de-a$ d!i$ea ca& anu"e căc!"u#u$ #u%#tanţia$ în $u"e e f!r"at din ărţi #i"$e/

De aici ur"ea&ă ne"ij$!cit că t!ate $ucruri$e din $u"e #unt ei#tenţe #i"$e, căc!"unerea nu e#te dec:t ! #tare eternă a $!r şi că, deşi nu ute" nici!dată #c!ate c!"$et şii&!$a #u%#tanţe$e e$e"entare din acea#tă #tare de $egătură, t!tuşi raţiunea tre%uie #ă $e g:ndea#căca #u%iecte ri"e a$e !ricărei c!"!&iţii şi, rin ur"are, ca ei#tenţe #i"$e anteri!are ei/

ANTITEĂ

'ici un $ucru c!"u#, în $u"e, nu c!n#tă din ărţi #i"$e şi nu ei#tă nicăieri a%#!$utni"ic #i"$u în $u"e/

/*+4/N

Pre#uuneţi că un $ucru c!"u# 2ca #u%#tanţă6 ar c!n#ta din ărţi #i"$e/ Ciindcă !ricere$aţie eternă, rin ur"are şi !rice c!"unere din #u%#tanţe, nu e#te !#i%i$ă dec:t în #aţiu,atunci şi #aţiu$ tre%uie #ă c!n#tea din t!t at:tea ărţi c:te are c!"u#u$ care !cuă #aţiu$/ Dar#aţiu$ nu c!n#tă din ărţi #i"$e, ci din #aţii/ Deci fiecare arte a c!"u#u$ui tre%uie #ă !cueun #aţiu/ Dar ărţi$e a%#!$ut ri"e a$e !ricărui c!"u# #unt #i"$e/ *i"$u$ deci !cuă un#aţiu/ Dar fiindcă !rice rea$ care !cuă un #aţiu curinde în #ine e$e"ente di3er#e, af$:ndu-#eune$e în afara ce$!r$a$te, fiind rin ur"are c!"u#, şi anu"e ca un c!"u# rea$, nu din accidente2căci ace#tea, fără #u%#tanţă, nu !t fi eterne une$e faţă de a$te$e6, ci din #u%#tanţe, ur"ea&ă că#i"$u$ ar fi un c!"u# #u%#tanţia$ ceea ce e#te c!ntradict!riu/

A d!ua judecată a antite&ei, anu"e că în $u"e nu ei#tă ni"ic #i"$u, tre%uie #ă în#e"ne?A =, B 0L@ aici nu"ai at:t că ei#tenţa a ce3a a%#!$ut #i"$u nu !ate fi d!3edită de nici !eerienţă #au erceţie, nici eternă, nici internă, şi că deci a%#!$ut #i"$u$ nu e#te dec:t ! Idee,a cărei rea$itate !%iecti3ă nu !ate fi de"!n#trată nici!dată în 3re! eerienţă !#i%i$ă, rinur"are e#te fără nici ! a$icaţie şi fără !%iect în eunerea fen!"ene$!r/ ăci #ă ad"ite" că #-argă#i entru acea#tă Idee tran#cendenta$ă un !%iect a$ eerienţei atunci intuiţia e"irică a unui!%iect !arecare ar tre%ui #ă fie cun!#cută ca ! intuiţie care nu curinde a%#!$ut nici un fe$ dee$e"ente di3er#e, une$e af$:ndu-#e în afara ce$!r$a$te şi fiind $egate într-! unitate/ u" din fatu$că nu a'em con$tiinţa unui ast&el de di'ers nu se poate conchide imposibilitatea lui total! "ntr5ointuiţie a obiectului, iar cu" ace#ta din ur"ă e#te a%#!$ut nece#ar entru #i"$icitatea a%#!$ută,ur"ea&ă că acea#tă #i"$icitate nu !ate fi dedu#ă din nici ! erceţie, !ricare ar fi ea/ Ciindcădeci nu !ate fi dat nici!dată ce3a ca un !%iect a%#!$ut #i"$u într-! eerienţă !#i%i$ă, iarfiindcă $u"ea #en#i%i$ă tre%uie c!n#iderată ca fiind an#a"%$u$ tutur!r eerienţe$!r !#i%i$e,atunci nicăieri în ea nu e#te dat ni"ic #i"$u/

Acea#tă a d!ua judecată a antite&ei "erge cu "u$t "ai dearte dec:t cea dint:i, care nuec$ude #i"$u$ dec:t din intuiţia c!"u#u$ui, e c:nd, di"!tri3ă, acea#ta ! ec$ude dinîntreaga natură de aceea ea nici n-a utut fi de"!n#trată din c!ncetu$ unui !%iect dat a$ intuiţieieterne 2a c!"u#u$ui6, ci din ra!rtu$ $ui cu ! eerienţă !#i%i$ă în genere/

?A 8, B 00@ *bser'aţie la a doua antinomie

I. LA TEĂ

:nd 3!r%e#c de un întreg, care c!n#tă în "!d nece#ar din ărţi #i"$e, înţe$eg rinacea#ta nu"ai un întreg #u%#tanţia$ ca un compositum r!riu-&i#, adică unitatea accidenta$ă adi3er#u$ui, di3er# care, dat separat 2ce$ uţin în g:nd6, e#te u# într-! $egătură recir!că şi rin

acea#ta f!r"ea&ă un t!t/ *aţiu$ n-ar tre%ui nu"it r!riu-&i# compositnm, ci totum, fiindcă ărţi$e $ui #unt !#i%i$e nu"ai în întreg şi nu întregu$ rin ărţi/ E$ #-ar utea nu"i ce$ "u$t un



compositum ideale, iar nu reale/ Dar acea#ta e nu"ai ! #u%ti$itate/ u" #aţiu$ nu e#te un c!"u#din #u%#tanţe 2nici c+iar din accidente rea$e6, dacă #uri" în e$ !rice c!"unere, nu tre%uie #ă"ai ră":nă ni"ic, nici c+iar unctu$ căci ace#ta nu e#te !#i%i$ dec:t ca $i"ită a unui #aţiu2rin ur"are a unui c!"u#6/ *aţiu$ şi ti"u$ ?A ., B 08@ nu c!n#tau deci din ărţi #i"$e/eea ce aarţine nu"ai #tării unei #u%#tanţe, deşi are ! "ări"e 2de ee"$u, #c+i"%area6, nuc!n#tă din #i"$u adică un anu"it grad de #c+i"%are nu #e naşte rin acu"u$area "ai "u$t!r

#c+i"%ări #i"$e/ !nc$u&ia n!a#tră de $a c!"u# $a #i"$u nu e#te 3a$a%i$ă dec:t entru $ucruri#u%&i#t:nd în #ine/ Dar accidente a$e #tării nu #u%&i#tă în #ine/ *e !ate deci di#truge uş!r d!3adade#re nece#itatea #i"$u$ui, ca arte c!n#tituti3ă a !ricărui c!"u# #u%#tanţia$, şi a#tfe$ #e !ate ierde în genere cau&a $ui, dacă întinde" rea dearte acea#tă d!3adă şi 3re" #-! a$ică" fărăde!#e%ire $a t!t ce e#te c!"u#, cu" #-a şi înt:"$at de fat de "ai "u$te !ri/

De a$tfe$, eu 3!r%e#c aici de #i"$u nu"ai întruc:t e dat în "!d nece#ar în c!"u#, ace#ta ut:nd fi di&!$3at în e$e"ente$e #i"$e ca în ărţi$e $ui c!n#tituti3e/ *en#u$ r!riu-&i# a$cu3:ntu$ui monas ?A H, B =.@ 2aşa cu" î$ între%uinţea&ă ei%ni&6 ar tre%ui de#igur #ă #e referenu"ai $a #i"$u, care e#te dat 2de ee"$u, în c!nştiinţa de #ine6 nemilocit ca #u%#tanţă #i"$ă,şi nu ca e$e"ent a$ c!"u#u$ui, e care $-a" utea nu"i "ai %ine at!"/ i fiindcă nu 3reau #ăde"!n#tre& #u%#tanţe$e #i"$e dec:t în ra!rt cu c!"u#u$, ca e$e"ente a$e $ui, aş utea nu"ite&a ce$ei de-a d!ua antin!"ii atomistic! tran#cendenta$ă/ Dar fiindcă ace#t cu3:nt a f!#tîntre%uinţat încă de "u$t entru denu"irea unui "!d #ecia$ de e$icare a fen!"ene$!rc!r!ra$e 7molecularum9 şi re#uune deci c!ncete e"irice, !ate fi nu"it rinciiu$ dia$ectica$ monadologiei/

?A 9, B 0=@ II. LA ANTITEĂ

;"!tri3a ace#tei judecăţi de#re ! di3i&iune infinită a "ateriei, a$ cărei rinciiu a$de"!n#traţiei e#te ur "ate"atic, monadi$tii aduc !%iecţii, care #unt #u#ecte c+iar rin aceea cănu 3!r #ă ad"ită ca 3a$a%i$e nici ce$e "ai c$are d!3e&i "ate"atice dret cun!aşteri a$e naturii#aţiu$ui, în "ă#ura în care e$ e#te de fat c!ndiţia f!r"a$ă a !#i%i$ităţii !ricărei "aterii, ci nu $ec!n#ideră dec:t nişte c!n#ecinţe #c!a#e din c!ncete a%#tracte, în#ă ar%itrare, care nu !t fira!rtate $a $ucruri rea$e/ a şi cu" ar fi !#i%i$ #ă ne înc+iui" un a$t fe$ de intuiţie dec:t aceeacare e#te dată în intuiţia !riginară a #aţiu$ui şi ca şi cu" deter"inări$e a priori a$e ace#tui #aţiun-ar ri3i în ace$aşi ti" t!t ceea ce nu e#te !#i%i$ dec:t cu c!ndiţia de a u"$e ace#t #aţiu/Dacă $e dă" a#cu$tare, atunci e $:ngă unctu$ "ate"atic, care e#te #i"$u, dar nu e arte, cinu"ai $i"ita unui #aţiu, ar tre%ui #ă "ai g:ndi" uncte fi&ice care, ce e dret, #unt şi e$e #i"$e,dar ca ărţi a$e #aţiu$ui au a3antaju$ de a-$ u"$e rin #i"$a $!r agregare/ Cără a reetare#ingeri$e c!"une şi c$are a$e ace#tei a%#urdităţi, care #e înt:$ne#c cu duiu"u$, duă cu" e#tecu t!tu$ inuti$ #ă 3rei #ă ataci #u%ti$ e3idenţa "ate"aticii rin c!ncete ur di#cur#i3e, !%#er3nu"ai că dacă fi$!#!fia face aici şicane "ate"aticii, ?A 1, B 09@ #e dat!rea&ă fatu$ui că eauită că în acea#tă r!%$e"ă e 3!r%a nu"ai de &enomene şi de c!ndiţia $!r/ Dar nu e #uficient #ăgă#i" entru conceptul intelectual ur a$ c!"u#u$ui c!ncetu$ de #i"$u, ci tre%uie #ă af$ă" entru intuiţia c!"u#u$ui 2a "ateriei6 intuiţia #i"$u$ui, iar ace#t $ucru e#te a%#!$ut i"!#i%i$duă $egi$e #en#i%i$ităţii, rin ur"are şi $a !%iecte$e #i"ţuri$!r/ *e !ate deci ad"ite t!tdeaunade#re un întreg din #u%#tanţe, care e#te g:ndit nu"ai de inte$ectu$ ur, că tre%uie #ă a3e"#i"$u$ anteri!r !ricărei c!"uneri a $ui, t!tuşi ace#t $ucru nu e#te 3a$a%i$ de#re totum substantiale phaenomenon care, ca intuiţie e"irică în #aţiu, are în #ine r!rietatea nece#ară cănici ! arte a $ui nu e#te #i"$ă, fiindcă nici ! arte a #aţiu$ui nu e#te #i"$ă/ T!tuşi "!nadiştiiau f!#t de#tu$ de a%i$i, încerc:nd #ă #e #u#tragă ace#tei dificu$tăţi rin aceea că nu re#uun#aţiu$ ca ! c!ndiţie a !#i%i$ităţii !%iecte$!r intuiţiei eterne 2c!ruri6, ci e ace#tea şi ra!rtu$dina"ic a$ #u%#tanţe$!r în genere dret c!ndiţie a !#i%i$ităţii #aţiu$ui/ Dar n!i a3e" un c!ncetde#re c!ruri nu"ai ca fen!"ene, iar ca atare, e$e re#uun în "!d nece#ar #aţiu$ ca ! c!ndiţiea !#i%i$ităţii !ricărui fen!"en etern #u%terfugiu$ e#te deci &adarnic, duă cu" a" şi arătat

#uficient "ai #u# în E#tetica tran#cendenta$ă/ Dacă e$e ar fi $ucruri în #ine, d!3ada "!nadişti$!r arfi inc!nte#ta%i$ 3a$a%i$ă/



?A , B =1@ ea de-a d!ua a#erţiune dia$ectică are articu$ar fatu$ că are î"!tri3a ei! a#erţiune d!g"atică, care dintre t!ate a#erţiuni$e #!fi#tice e#te #ingura care încearcă #ăd!3edea#că în "!d e3ident $a un !%iect a$ eerienţei rea$itatea a ceea ce n!i "ai #u# #!c!tea" căţine de Idei$e tran#cendenta$e, anu"e #i"$icitatea a%#!$ută a #u%#tanţei, încerc:nd #ăde"!n#tre&e că !%iectu$ #i"ţu$ui intern, eu$ care g:ndeşte, e#te ! #u%#tanţă a%#!$ut #i"$ă/ Cără aintra aici în a"ănunte 2fiindcă "ai #u# a f!#t ea"inat e $arg6, !%#er3 nu"ai că atunci c:nd ce3a

e#te g:ndit nu"ai ca !%iect, fără a adăuga 3re! deter"inare #intetică a intuiţiei $ui 2cu" #eînt:"$ă ace#t $ucru rin rere&entarea a%#!$ut nudă eu6, atunci, negreşit, nu !ate fi erceutni"ic di3er# şi nici ! c!"unere într-! a#tfe$ de rere&entare/ Pe $:ngă acea#ta, cu" redicate$e rin care g:nde#c ace#t !%iect #unt nu"ai intuiţii a$e #i"ţu$ui intern, nu !ate aărea aici ni"iccare #ă d!3edea#că un di3er# de e$e"ente eteri!are une$e a$t!ra, rin ur"are ! c!"unere rea$ă/ 'u"ai c!nştiinţa de #ine are deci acea#tă articu$aritate de!arece #u%iectu$ care g:ndeşte e#tet!t!dată r!riu$ $ui !%iect, e$ nu #e !ate di3i&a e #ine în#uşi 2deşi !ate di3i&a deter"inări$ecare îi #unt inerente6, căci în ra!rt cu e$ în#uşi, !rice !%iect e#te unitate a%#!$ută/ 'u e#te "ai uţin ade3ărat că dacă ace#t #u%iect e#te ri3it e6terior , ca un !%iect a$ intuiţiei, e$ ar re&entat!tuşi ! c!"unere în fen!"en/ Dar a#tfe$ tre%uie c!n#iderat t!tdeauna, atunci c:nd 3re" #ă şti"dacă în e$ ei#tă #au nu un di3er# de e$e"ente e6terioare une$e a$t!ra/

?A , B =H@ ANTINOMIA ?A L, B =@ RAŢIUNII PURE

4D B:EIDE4 C*FDICB 4D I/EID*: B:4SCE/EB4DE

TEĂ

au&a$itatea duă $egi$e naturii nu e#te #ingura din care !t fi deri3ate t!ate fen!"ene$e$u"ii/Pentru e$icarea $!r e#te nece#ar #ă "ai ad"ite" ! cau&a$itate rin $i%ertate/

/*+4/N

*ă ad"ite" că nu ei#tă a$tă cau&a$itate dec:t duă $egi a$e naturii a#tfe$, t!t ce se"nt%mpl! re#uune ! #tare anteri!ară, căreia îi ur"ea&ă ine3ita%i$, duă ! regu$ă/ Dar #tareaanteri!ară tre%uie #ă fie ea în#ăşi ce3a care #-a înt:"$at 2care #ă fi de3enit în ti", căci "aiînainte nu era6, de!arece dacă ar fi f!#t înt!tdeauna, atunci nici c!n#ecinţa ei nu ar "ai fi înceut#ă fie, ci ar fi ei#tat înt!tdeauna/ A#tfe$, cau&a$itatea cau&ei rin care #e înt:"$ă ce3a e#te eaîn#ăşi ce3a "nt%mplat care, !tri3it $egii naturii, re#uune $a r:ndu$ ei ! #tare anteri!ară şicau&a$itatea ei, iar acea#tă #tare, $a fe$, re#uune ! a$ta "ai 3ec+e etc/ Dacă deci t!tu$ #eînt:"$ă nu"ai duă $egi$e #i"$e a$e naturii, atunci nu ei#tă t!tdeauna dec:t un înceut#u%a$tern, dar nici!dată ?A 0, B =@ un ri" înceut şi deci în genere nu ei#tă ! t!ta$itate a#eriei de artea cau&e$!r care deri3ă une$e din a$te$e/ Dar t!c"ai în acea#ta c!n#tă $egea naturiică ni"ic nu #e înt:"$ă fără ! cau&ă #uficient deter"inată a priori/ Deci judecata că !ricecau&a$itate nu e#te !#i%i$ă dec:t duă $egi a$e naturii #e c!ntra&ice e #ine în genera$itatea eine$i"itată, şi acea#tă cau&a$itate nu !ate fi deci accetată ca #ingura/

;n c!n#ecinţă, tre%uie ad"i#ă ! cau&a$itate, rin care #e înt:"$ă ce3a fără ca r!ria $uicau&ă #ă fie deter"inată "ai dearte de ! a$tă cau&ă recedentă duă $egi nece#are, adică ! spontaneitate absolut! a cau&e$!r, a3:nd caacitatea de a încee de la sine ! #erie a fen!"ene$!rcare decurg duă $egi natura$e, rin ur"are $i%ertate tran#cendenta$ă, fără care, c+iar în cur#u$naturii, #eria #ucce#i3ă a fen!"ene$!r nu e nici!dată c!"$etă de artea cau&e$!r/



ANTITEĂ

'u ei#tă $i%ertate, ci t!tu$ în $u"e #e înt:"$ă nu"ai duă $egi a$e naturii/

/*+4/N

Pre#uuneţi că ei#tă ! libertate în #en# tran#cendenta$, ca ! #ecie articu$ară decau&a$itate, !tri3it căreia ar utea #ă #e de#făş!are e3eni"ente$e $u"ii, anu"e ! facu$tate de aîncee în "!d a%#!$ut ! #tare, rin ur"are şi ! #erie de ur"ări a$e ace#tei #tări atunci, în 3irtuteaace#tei #!ntaneităţi, 3a încee nu nu"ai ! #erie, ci 3a încee în "!d a%#!$ut deter"inarea ace#tei#!ntaneităţi în#ăşi de a r!duce #eria, adică cau&a$itatea, a#tfe$ înc:t ni"ic nu recedă care #ădeter"ine duă $egi c!n#tante acea#tă acţiune care #e înt:"$ă/ Dar !rice înceut de acţiune re#uune ! #tare a cau&ei care încă nu acţi!nea&ă, şi un ri" înceut dina"ic a$ acţiunii re#uune ! #tare care nu are nici ! $egătură de cau&a$itate cu #tarea anteri!ară a ace$eiaşi cau&e,adică nu re&u$tă în nici un "!d din ea/ i%ertatea tran#cendenta$ă e#te deci c!ntrară $egii cau&a$eşi e#te ! a#tfe$ de $egătură a #tări$!r #ucce#i3e ?A =, B =L@ a cau&e$!r eficient, duă care nu e !#i%i$ă nici ! unitate a eerienţei şi care deci nici nu #e înt:$neşte în nici ! eerienţă, rinur"are nu e#te dec:t ! ficţiune g!a$ă/

'u a3e" deci dec:t natura, în care tre%uie #ă căută" în$ănţuirea şi !rdinea e3eni"ente$!r$u"ii/ i%ertatea 2indeendenţa6 faţă de $egi$e naturii e#te în ade3ăr ! eliberare de constr%ngere,dar şi de &irul conduc!tor a$ tutur!r regu$i$!r/ ăci nu #e !ate #une că în $!cu$ $egi$!r naturii #ein#ta$ea&ă în cau&a$itatea cur#u$ui $u"ii $egi a$e $i%ertăţii, căci dacă $i%ertatea ar &i determinat!duă $egi, n5ar &i libertate, ci ea "ns!$i n5ar &i altce'a dec%t natur! / Deci natura şi $i%ertateatran#cendenta$ă #e de!#e%e#c între e$e ca $egitatea şi a%#enţa $egităţii/ ea dint:i deter"inăde#igur inte$ectu$ cu dificu$tatea de a căuta "ereu "ai #u# în #eria cau&e$!r !rigineae3eni"ente$!r, de!arece cau&a$itatea $!r e#te t!tdeauna c!ndiţi!nată, dar r!"ite, ca de#ăgu%ire,! unitate de eerienţă uni3er#a$ă şi c!nf!r"ă $egi$!r, e c:nd, di"!tri3ă, i$u&ia $i%ertăţii r!"ite, negreşit, inte$ectu$ui cercetăt!r un unct de reau# în $anţu$ cau&e$!r, c!nduc:ndu-$ $a !cau&a$itate nec!ndiţi!nată, care încee #ă acţi!ne&e de $a #ine, dar fiindcă acea#tă cau&a$itate e#te!ar%ă, rue firu$ că$ău&it!r a$ regu$i$!r, #inguru$ care face !#i%i$ă ! eerienţă uni3er#a$c!erentă/

?A 8, B =0@ *bser'aţie Ia antinomia a treia

I. LA TEĂ

Ideea tran#cendenta$ă a $i%ertăţii nu curinde, de#igur, nici e dearte t!t c!nţinutu$c!ncetu$ui #i+!$!gic cu ace#t nu"e, care în cea "ai "are arte e#te e"iric, ci nu"ai e ace$ade #!ntaneitate a%#!$ută a acţiunii ca funda"ent r!riu-&i# e #ea"a căruia !ate fi u#ăacţiunea/ Dar ea e#te t!tuşi ade3ărata iatră de încercare a fi$!#!fiei, care gă#eşte dificu$tăţi deneîn3in# în a ad"ite ! a#e"enea #ecie de cau&a$itate nec!ndiţi!nată/ Deci ceea ce în r!%$e"a$i%ertăţii 3!inţei a u# încă de $a înceut raţiunea #ecu$ati3ă într-! at:t de "are încurcătură nue#te r!riu-&i# dec:t ! dificu$tate transcendental! şi #e reduce ur şi #i"$u $a r!%$e"a de a ştidacă tre%uie ad"i#ă ! facu$tate caa%i$ă #ă înceaă de la ea "ns!$i ! #erie de $ucruri #au de #tări#ucce#i3e/ u" e#te !#i%i$ă ! a#e"enea facu$tate nu e#te t!t at:t de nece#ar #ă !ţi ră#unde,căci şi în ce ri3eşte cau&a$itatea duă $egi natura$e tre%uie #ă ne "u$ţu"i" rin a recun!aşte a priori că ! a#tfe$ de cau&a$itate tre%uie #ă fie re#uu#ă, deşi n!i nu înţe$ege" în nici un fe$ cu"e#te !#i%i$ ca ! anu"ită ei#tenţă #ă fie u#ă de ! a$tă ei#tenţă şi în ca&u$ ace#ta tre%uie #ă ne

ţine" ec$u#i3 de eerienţă/ Dar n!i nu a" de"!n#trat r!riu-&i# acea#tă nece#itate a unui ri" înceut a$ unei #erii de fen!"ene din $i%ertate dec:t într-at:t întruc:t e nece#ar entru



înţe$egerea unei !rigini a $u"ii, în ti" ce t!ate #tări$e #ucce#i3e !t fi $uate ca ! #ucce#iune duă#i"$e $egi natura$e/ ?A L., B =8@ Dar fiindcă rin acea#ta e#te ! dată t!tuşi d!3edită 2deşi nu#e#i&ată în ea în#ăşi6 facu$tatea de a încee cu t!tu$ #!ntan ! #erie în ti", ne e#te er"i# acu",de a#e"enea, ca în "ij$!cu$ cur#u$ui $u"ii #ă face" #ă înceaă #!ntan, în ce ri3eştecau&a$itatea, diferite #erii şi #ă atri%ui" #u%#tanţe$!r $!r ! facu$tate de a acţi!na în 3irtutea$i%ertăţii/ *ă nu ne $ă#ă" ţinuţi în $!c de neînţe$egerea că din "!"ent ce ! #erie #ucce#i3ă în $u"e

nu !ate a3ea dec:t re$ati3 un înceut ri", căci t!tdeauna în $u"e recedă ! #tare a $ucruri$!r,nu e#te !#i%i$ în ti"u$ cur#u$ui $u"ii nici un înceut a%#!$ut ri" a$ #erii$!r/ ăci n!i nu3!r%i" aici de#re înceutu$ absolut prim în ce ri3eşte ti"u$, ci în ce ri3eşte cau&a$itatea/Dacă eu "ă #c!$ acu" 2de ee"$u6 de e #caun c!"$et $i%er şi fără ! inf$uenţă nece#ardeter"inantă a cau&e$!r natura$e, atunci cu ace#t e3eni"ent #i cu t!ate c!n#ecinţe$e $ui natura$e $ainfinit încee ! n!uă #erie, deşi în ra!rt cu ti"u$ ace#t e3eni"ent nu e#te dec:t c!ntinuarea unei#erii recedente/ ăci acea#tă deci&ie şi acea#tă fată nu #e af$ă în #ucce#iunea un!r #i"$eacţiuni natura$e şi nu e#te ! #i"$ă c!ntinuare a $!r ci cau&e$e natura$e deter"inante încetea&ăc!"$et înaintea $!r, în ra!rt cu ace#t e3eni"ent, care ce e dret $e #uccede, dar nu decurge dine$e şi de aceea tre%uie nu"it un înceut a%#!$ut ri" a$ unei #erii de fen!"ene, dar nu în ra!rtcu ti"u$, ci în ra!rt cu cau&a$itatea/

eea ce c!nfir"ă în "!d #tră$ucit ne3!ia raţiunii de a face ae$ în #eria cau&e$!r natura$e$a un ri" înceut, r!3enind din $i%ertate, e fatu$ că t!ţi fi$!#!fii antic+ităţii 2cu eceţia şc!$iieicureice6 #-au 3ă&ut #i$iţi, entru a e$ica "işcări$e $u"ii, #ă ad"ită un prim motor , adică !cau&ă care acţi!nea&ă $i%er, care a înceut ri"a şi de $a ea în#ăşi acea#tă #erie de #tări/ ăci ei nuau cute&at #ă facă c!nceti%i$ un ri" înceut făcut de #i"$a natură/

?A 9, B ==@ II. LA ANTITEĂ

Aărăt!ru$ at!tuterniciei naturii 2 &i#iocraţia tran#cendenta$ă6, în !!&iţie cu d!ctrinade#re $i%ertate, şi-ar afir"a judecata î"!tri3a raţi!na"ente$!r #!fi#tice a$e ace#tei d!ctrine înfe$u$ ur"ăt!r /ac! nu admiteţi "n lume nimic matematic prim, sub raportul timpului, atunci nicinu a'eţi ne'oie s! c!utaţi ce'a dinamic prim, sub raportul cau#alit!ţii/ ine 3-a !runcit #ăi"aginaţi ! #tare a $u"ii a%#!$ut ri"ă şi rin ur"are un înceut a%#!$ut a$ #eriei de fen!"enecare #e #curge #ucce#i3 şi #ă uneţi $i"ite naturii ne"ărginite, entru a r!cura a#tfe$ un unct dereau# i"aginaţiei 3!a#treW De!arece #u%#tanţe$e au ei#tat t!tdeauna în $u"e, ce$ uţin unitateaeerienţei face nece#ară ! a#e"enea #u!&iţie, nu e#te nici ! dificu$tate nici de a ad"ite că#c+i"%area #tări$!r ei, adică ! #erie a #c+i"%ări$!r ei, a ei#tat t!tdeauna şi, rin ur"are, nutre%uie căutat nici un ri" înceut, nici "ate"atic, nici dina"ic/ 'u #e !ate c!ncee cu" e#te !#i%i$ă ! a#tfe$ de deri3are infinită fără un ri" "e"%ru, în ra!rt cu care t!ate ce$e$a$te nu #untdec:t #ucce#i3e/ Dar dacă din ace#t "!ti3 3!i 3reţi #ă re#ingeţi ace#te enig"e a$e naturii, atunci3ă 3eţi 3edea #i$iţi #ă re#ingeţi "u$te r!rietăţi funda"enta$e #intetice 2f!rţe funda"enta$e6, ecare $e uteţi c!ncee t!t at:t de uţin şi c+iar !#i%i$itatea ?A L1, B =9@ unei #c+i"%ări îngenere tre%uie #ă 3ă ară #uărăt!are/ ăci, dacă nu aţi gă#i rin eerienţă că ea e#te rea$ă, nu 3-aţi utea i"agina a priori nici!dată cu" e#te !#i%i$ă ! a#e"enea #ucce#iune eretuă deei#tenţă şi n!nei#tenţă/

+iar dacă #-ar ad"ite e3entua$ ! facu$tate tran#cendenta$ă a $i%ertăţii, entru a încee#c+i"%ări$e $u"ii, acea#tă facu$tate nu ar tre%ui #ă fie dec:t ce$ uţin în afara $u"ii 2deşi ră":net!tdeauna ! retenţie te"erară de a ad"ite în afara tutur!r intuiţii$!r !#i%i$e încă un !%iect carenu !ate fi dat în nici ! erceţie !#i%i$ă6/ Dar a atri%ui, c+iar în $u"e, ! a#tfe$ de facu$tate#u%#tanţe$!r nu !ate fi er"i# nici!dată, căci atunci ar di#ărea în cea "ai "are arte în$ănţuireafen!"ene$!r care #e deter"ină nece#ar une$e e a$te$e duă $egi uni3er#a$e, în$ănţuire care #enu"eşte natură, şi cu ea ar di#ărea şi caracteru$ ade3ăru$ui e"iric, care di#tinge eerienţa de3i#/ ăci a$ături de ! a#tfe$ de facu$tate a $i%ertăţii, $i#ită de $egi, cu greu "ai !ate fi g:ndită

natura, fiindcă $egi$e ei #-ar "!difica neîncetat #u% inf$uenţa $i%ertăţii, iar j!cu$ fen!"ene$!r, careduă #i"$a natură ar fi regu$at şi unif!r", ar fi a#tfe$ tu$%urat şi făcut inc!erent/



?A LH, B 8.@ ANTINOMIA ?A L, B 81@ RAŢIUNII PURE

4D 84B:LDE4 C*FDICB 4D I/EID*: B:4SCE/EB4DE

TEĂ

u"ea i"$ică ce3a care, fie ca arte #au cau&ă a ei, e#te ! fiinţă a%#!$ut necesar!/

/*+4/N

u"ea #en#i%i$ă, ca an#a"%$u a$ tutur!r fen!"ene$!r, c!nţine t!t!dată ! #erie de#c+i"%ări/ ăci fără ace#tea nu ne-ar fi dată nici rere&entarea #eriei ti"u$ui ca ! c!ndiţie a !#i%i$ităţii $u"ii #en#i%i$e>/ Dar !rice #c+i"%are e#te #uu#ă c!ndiţiei ei, care ! recedă în ti"şi a$ cărei efect nece#ar e#te/ rice c!ndiţi!nat, care e#te dat, re#uune, cu ri3ire $a ei#tenţa$ui, ! #erie c!"$etă de c!ndiţii :nă $a nec!ndiţi!natu$ a%#!$ut, care #ingur e#te a%#!$ut nece#ar/Deci tre%uie #ă ei#te ce3a a%#!$ut nece#ar, dacă ei#tă ! #c+i"%are ca ! c!n#ecinţă a $ui/ Darace#t nece#ar aarţine e$ în#uşi $u"ii #en#i%i$e/ Pre#uuneţi că e$ e#te în afara ei atunci #eria#c+i"%ări$!r $u"ii şi-ar deri3a înceutu$ de $a e$, fără ?A L, B 8H@ ca t!tuşi acea#tă cau&ănece#ară în#ăşi #ă aarţină $u"ii #en#i%i$e/ Ace#t $ucru e#te în#ă i"!#i%i$/ Dat fiind că înceutu$unei #erii în ti" nu !ate fi deter"inat dec:t rin ceea ce recedă în ti", c!ndiţia #ure"ă aînceutu$ui unei #erii de #c+i"%ări tre%uia #ă ei#te în ti"u$ în care acea#tă #erie nu eraîncă2căci înceutu$ e#te ! ei#tenţă e care ! recedă un ti" în care $ucru$ care încee nu ei#taîncă6/ Deci cau&a$itatea cau&ei nece#are a #c+i"%ări$!r, rin ur"are şi cau&a în#ăşi, aarţineti"u$ui, rin ur"are fen!"enu$ui 2în care ti"u$ e#te !#i%i$ nu"ai ca f!r"ă a $ui6 rin ur"are,ea nu !ate fi g:ndită #earată de $u"ea #en#i%i$ă, de an#a"%$u$ tutur!r fen!"ene$!r/ Deci, în$u"ea în#ăşi e#te curin# ce3a a%#!$ut nece#ar 2fie că ace#t ce3a e#te în#ăşi #eria întreagă a $u"ii#au ! arte a ei6/

ANTITEĂ

'u ei#tă nicăieri ! ei#tenţă a%#!$ut nece#ară nici în $u"e, nici în afara $u"ii, ca fiindcau&a ei/

/*+4/N

Pre#uuneţi că $u"ea în#ăşi #au în ea e#te ! fiinţă nece#ară atunci #au în #eria#c+i"%ări$!r ei ar fi un înceut a%#!$ut nece#ar, rin ur"are fără cau&ă, ceea ce c!ntra&ice $egeadina"ică a deter"inării tutur!r fen!"ene$!r în ti", #au #eria în#ăşi ar fi fără nici un înceut şi,deşi c!ntingentă şi c!ndiţi!nată în t!ate ărţi$e ei, ea ar fi t!tuşi, în întregi"e, a%#!$ut nece#ară şinec!ndiţi!nată, ceea ce e#te c!ntradict!riu în #ine, căci ei#tenţa unei "u$ţi"i nu !ate finece#ară, dacă nici una din ărţi$e ei nu !#edă ! ei#tenţă nece#ară în #ine/

Pre#uuneţi, di"!tri3ă, că ei#tă în afara $u"ii ! cau&ă a $u"ii a%#!$ut nece#ară acea#tăcau&ă, ca ?A LL, B 8@ "e"%ru #ure" în #eria cau#elor #c+i"%ări$!r $u"ii, ar încee "ai înt:iei#tenţa ace#t!r #c+i"%ări şi #eria $!r >/ Dar ea ar tre%ui atunci #ă şi înceaă a acţi!na, şi

* Ti"u$, în ca$itate de c!ndiţie f!r"a$ă a !#i%i$ităţii #c+i"%ări$!r, e#te în ade3ăr !%iecti3 anteri!r ace#t!ra dar #u%iecti3 şi în

rea$itatea c!nştiinţei, acea#tă rere&entare, ca !ricare a$ta, nu e#te t!tuşi dată dec:t cu !ca&ia erceţii$!r/* u3:ntu$ [a încee[ #e ia în d!uă #en#uri/ Pri"u$ e#te acti3, de!arece cau&a încee 7in&it9 ! #erie de #tări, ca efecte a$e ei a$d!i$ea e#te a#i3, de!arece cau&a$itatea încee 7&it9 în cau&a în#ăşi/ Eu c!nc+id aici de $a ri"u$ #en# $a ce$ de-a$ d!i$ea/



cau&a$itatea ei, #-ar integra în ti", dar t!c"ai de aceea în an#a"%$u$ fen!"ene$!r, adică în $u"eîn c!n#ecinţă, ea în#ăşi, cau&a, n-ar fi în afara $u"ii, ceea ce c!ntra&ice #u!&iţia/ Deci, nici în$u"e, nici în afara ei 2dar în $egătură cau&a$ă cu ea6 nu ei#tă 3re! fiinţă a%#!$ut nece#ară/

?A L0, B 8@ ot! la antinomia a patra

I. LA TEĂ

Pentru a d!3edi ei#tenţa unei fiinţe nece#are, nu tre%uie #ă "ă f!$!#e#c aici dec:t deargu"entu$ cosmologic, care urcă de $a c!ndiţi!natu$ în fen!"en $a nec!ndiţi!natu$ în c!ncet,c!n#ider:nd ace#t nec!ndiţi!nat ca fiind c!ndiţia nece#ară a t!ta$ităţii a%#!$ute a #eriei/ ;ncercareade a da d!3ada din #i"$a Idee a unei fiinţe #ure"e între t!ate fiinţe$e în genere aarţine unui a$t rinciiu a$ raţiunii şi de aceea ! a#tfe$ de d!3adă 3a tre%ui re&entată #earat/

Argu"entu$ c!#"!$!gic ur nu !ate de"!n#tra a$tfe$ ei#tenţa unei fiinţe nece#are dec:t$ă#:nd t!t!dată nedeci# dacă acea#tă fiinţă e#te $u"ea în#ăşi #au un $ucru di#tinct de ea/ ăci entru a re&!$3a acea#tă r!%$e"ă #unt nece#are rinciii care nu "ai #unt c!#"!$!gice şi nuc!ntinuă #eria fen!"ene$!r #unt nece#are c!ncete de fiinţe c!ntingente în genere 2întruc:t e$e#unt c!n#iderate nu"ai ca !%iecte a$e inte$ectu$ui6 şi un rinciiu care $eagă rin #i"$e c!nceteace#te fiinţe de ! fiinţă nece#ară t!ate ace#tea aarţin unei fi$!#!fii transcendente, entru care nue#te încă $!cu$ aici/

Dar de îndată ce a" înceut #ă ne #er3i" de d!3ada c!#"!$!gică, un:nd $a %a&ă #eriafen!"ene$!r şi regre#iunea în ea duă $egi e"irice a$e cau&a$ităţii, nu "ai ute" a!i #ă nea%ate" %ru#c de $a ea şi #ă trece" $a ce3a care nu "ai aarţine #eriei ca un "e"%ru/ ăci ! cau&ătre%uie c!n#iderată dret c!ndiţie în aceeaşi ?A L8, B 80@ #e"nificaţie în care a f!#t $uatăre$aţia c!ndiţi!natu$ui faţă de c!ndiţia $ui în #eria care tre%uia #ă c!nducă $a c!ndiţia #ure"ă în r!gre#ie c!ntinuă/ Dacă în#ă acea#tă re$aţie e#te #en#i%i$ă şi aarţine f!$!#irii e"irice !#i%i$e ainte$ectu$ui, atunci c!ndiţia #ure"ă #au cau&a nu !ate înc+eia regre#ia dec:t duă $egi a$e#en#i%i$ităţii, rin ur"are dec:t ca aarţin:nd #eriei ti"u$ui, şi fiinţa nece#ară tre%uie c!n#ideratăca "e"%ru #ure" a$ #eriei $u"ii/

T!tuşi unii şi-au $uat $i%ertatea #ă facă un a#tfe$ de #a$t2µ ε τ α σ ι ζ ε ι ζ γ ε ν ο ζ 6/ *-a c!nc+i# anu"e de $a #c+i"%ări$e din $u"e $ac!ntingenţa e"irică, adică $a deendenţa ei de cau&e e"iric deter"inante şi #-a !%ţinut ! #eriea#cendentă a c!ndiţii$!r e"irice, ceea ce era f!arte c!rect/ Dar fiindcă aici nu #e utea gă#i niciun înceut ri" şi nici un "e"%ru #ure", #-a făcut %ru#c ! a%atere de $a c!ncetu$ e"iric dec!ntingenţă şi #-a $uat categ!ria ură, care a dat naştere a!i unei #erii ur inte$igi%i$e, a căreit!ta$itate #e %a&a e ei#tenţa unei cau&e a%#!$ut nece#are care, nefiind $egată de c!ndiţii#en#i%i$e, era acu" e$i%erată şi de c!ndiţia cr!n!$!gică de a încee ea în#ăşi cau&a$itatea ei/ Darace#t r!cedeu e#te cu t!tu$ i$egiti", cu" #e !ate c!nc+ide din ce$e ce ur"ea&ă/

!ntingent, în #en#u$ ur a$ categ!riei, e#te ace$ $ucru a$ cărui !u# c!ntradict!riu e#te !#i%i$/ De $a c!ntingenţa e"irică nu #e !ate c!nc+ide de$!c $a c!ntingenţa inte$igi%i$ă/!ntrariu$ 2#tării6 a ceea ce #e #c+i"%ă ?A 0., B 88@ e#te rea$ în a$t ti", rin ur"are şi !#i%i$deci, ace#ta nu e#te !u#u$ c!ntradict!riu a$ #tării recedente, căci entru acea#ta #-ar cere ca, înace$aşi ti" în care era #tarea recedentă, #ă fi utut fi în $!cu$ ei !u#u$ ei, ceea ce nu !ate fic!nc+i# din #c+i"%are/ Un c!r care era în "işcare Z 4 ajunge în reau# Z non 4/ Dar din fatu$că ! #tare !u#ă #tării 4 îi ur"ea&ă ace#teia nu #e !ate e!nc+ide că !u#u$ c!ntradict!riu a$ $ui 4e#te !#i%i$, rin ur"are că 4 e#te c!ntingent, căci entru acea#ta #-ar cere ca, în ace$aşi ti" încare era "işcarea, reau#u$ #ă fi utut fi în $!cu$ ei/ '!i nu şti" ni"ic "ai "u$t dec:t că reau#u$a f!#t rea$, rin ur"are şi !#i%i$, în ti"u$ ur"ăt!r/ Dar "işcarea într-un ti" şi reau#u$ în a$tti" nu #unt c!ntradict!rii între e$e/ Deci #ucce#iunea deter"inări$!r !u#e, adică #c+i"%area, nud!3edeşte c:tuşi de uţin c!ntingenţa duă c!ncete a$e inte$ectu$ui ur şi deci nu !ate duce nici$a ei#tenţa unei fiinţe nece#are duă c!ncete ure a$e inte$ectu$ui/ *c+i"%area d!3edeşte nu"aic!ntingenţa e"irică, cu a$te cu3inte că !tri3it $egii cau&a$ităţii n!ua #tare nici n-ar fi utut a3ea



$!c rin #ine, fără ! cau&ă care aarţine ti"u$ui recedent/ Acea#tă cau&ă, c+iar dacă e#te ad"i#ăca a%#!$ut nece#ară, tre%uie t!tuşi #ă #e gă#ea#că în fe$u$ ace#ta în ti" şi #ă aarţină #erieifen!"ene$!r/

?A L=, B 8L@ II. LA ANTITEĂ

Dacă, urc:nd #eria fen!"ene$!r, crede" că înt:"ină" dificu$tăţi în accetarea ei#tenţeiunei cau&e #ure"e a%#!$ut nece#are, e$e nici nu tre%uie #ă #e înte"eie&e e #i"$e c!ncetede#re ei#tenţa nece#ară a unui $ucru în genere şi rin ur"are nu tre%uie #ă fie !nt!$!gice, citre%uie #ă re&u$te din $egătura cau&a$ă cu ! #erie de fen!"ene, entru a ad"ite ! c!ndiţie a ei,care ea în#ăşi e#te nec!ndiţi!nată, în c!n#ecinţă e$e tre%uie #ă fie c!#"!$!gice şi dedu#e duă $egie"irice/ Tre%uie #ă #e arate că regre#ia în #eria cau&e$!r 2în $u"ea #en#i%i$ă6 nu !ate nici!dată#f:rşi cu ! c!ndiţie nec!ndiţi!nată e"iric şi că argu"entu$ c!#"!$!gic, #c!# din c!ntingenţa#tări$!r $u"ii, e#te, din cau&a #c+i"%ări$!r ei, c!ntrar #u!&iţiei unei cau&e ri"e şi care înceea%#!$ut #eria/

?A L9, B 8=@ ;n acea#tă antin!"ie e#te în#ă un c!ntra#t ciudat anu"e că din ace$aşiargu"ent din care în te&ă #-a c!nc+i# ei#tenţa unei fiinţe ri"e #e c!nc+ide în antite&ăn!nei#tenţa ei, şi anu"e cu aceeaşi rig!are/ (ai înt:i #-a #u# e6ist! o &iinţ! necesar!, fiindcăîntreg ti"u$ trecut curinde în #ine #eria tutur!r c!ndiţii$!r, şi cu acea#ta deci şi nec!ndiţi!natu$2nece#aru$6/ Acu" #e #une nu e6ist! o &iinţ! necesar!, t!c"ai fiindcă întreg ti"u$ #cur#curinde în #ine #eria tutur!r c!ndiţii$!r 2care, rin ur"are, #unt t!ate, $a r:ndu$ $!r, c!ndiţi!nate6/au&a ace#tui $ucru e#te ur"ăt!area/ Pri"u$ argu"ent nu ri3eşte dec:t totalitatea absolut! a#eriei c!ndiţii$!r, care #e deter"ină una e a$ta în ti", şi ri"eşte rin acea#ta ce3anec!ndiţi!nat şi nece#ar/ e$ de-a$ d!i$ea ia în c!n#iderare, di"!tri3ă, contingenţa a t!t ce e#tedeter"inat "n seria timpului 2de!arece anteri!r !ricărei deter"inări ei#tă un ti" în care c!ndiţiaîn#ăşi tre%uie #ă fie $a r:ndu$ ei deter"inată ca fiind c!ndiţi!nată6, ceea ce face ca !ricenec!ndiţi!nat ?A 01, B 89@ şi !rice nece#itate a%#!$ută #ă di#ară c!"$et/ T!tuşi, "!du$ de ac!nc+ide e#te în a"%e$e a%#!$ut c!nf!r" raţiunii u"ane c!"une, care ajunge de "u$te !ri în#ituaţia de a #e c!ntra&ice e #ine, atunci c:nd c!n#ideră !%iectu$ ei din d!uă uncte de 3ederediferite/ D!"nu$ d e (airan a c!n#iderat di#uta a d!i a#tr!n!"i 3e#tiţi, care #-a nă#cut dintr-!dificu$tate ana$!gă cu ri3ire $a a$egerea unctu$ui de 3edere, ca un fen!"en de#tu$ dere"arca%i$, entru a #crie de#re acea#ta un tratat #ecia$/ Unu$ raţi!na a#tfe$ Duna se "n'%rte "n urul a6ei ei, fiindcă arată Pă":ntu$ui "ereu aceeaşi arte ce$ă$a$t Duna nu se "n'%rte "n urula6ei ei, t!c"ai fiindcă ea arată Pă":ntu$ui aceeaşi arte/ A"%e$e c!nc$u&ii erau ju#te, duă cu"#e a$egea unctu$ de 3edere din care 3!iau #ă !%#er3e "işcări$e unii/

?A 0H, B 9.@ A'TI'(IA RANIU'II PURE

Secţ!nea a t&ea

DE*PRE I'TERE*U RANIU'II ;' AE*T 'CIT U*I'E ;'*FI

A3e" acu" întregu$ j!c dia$ectic a$ Idei$!r c!#"!$!gice, care nu er"it ca un !%iectc!re#un&ăt!r #ă $e fie dat într-! eerienţă !#i%i$ă, %a nici c+iar ca raţiunea #ă $e g:ndea#că înac!rd cu $egi$e uni3er#a$e a$e eerienţei t!tuşi, ace#te Idei nu #unt i"aginate în "!d ar%itrar, ciraţiunea e#te c!ndu#ă către e$e în "!d nece#ar în r!gre#u$ c!ntinuu a$ #inte&ei e"irice, atuncic:nd ea 3rea #ă #e e$i%ere&e de !rice c!ndiţii şi #ă curindă în t!ta$itatea ei nec!ndiţi!nată ceeace, duă regu$i$e eerienţei, nu !ate fi deter"inat nici!dată dec:t c!ndiţi!nat/ Ace#te a#erţiuni

#!fi#tice #unt t!t at:tea încercări de a re&!$3a atru r!%$e"e natura$e şi ine3ita%i$e a$e raţiunii,



r!%$e"e care nu !t fi dec:t eact atru, nici "ai "u$te, nici "ai uţine, fiindcă nu ei#tă "ai"u$te #erii de #u!&iţii #intetice care #ă $i"ite&e a priori #inte&a e"irică/

A" eu# retenţii$e #tră$ucite a$e raţiunii, care îşi întinde d!"eniu$ dinc!$! de t!ate$i"ite$e eerienţei, nu"ai în f!r"u$e #eci, care nu curind dec:t %a&a ?A 0, B 91@ retenţii$!rei $egiti"e şi, aşa cu" #e cu3ine unei fi$!#!fii tran#cendenta$e, $e-a" de&%răcat de t!t ce e#tee"iric, deşi întreaga #$end!are a a#erţiuni$!r raţiunii nu !ate #tră$uci dec:t în $egătură cu ace#t

e"iric/ Dar în acea#tă a$icare şi în acea#tă etindere r!gre#i3ă a f!$!#irii raţiunii, fi$!#!fia, !rnind de $a c:"u$ eerienţe$!r şi înă$ţ:ndu-#e tretat :nă $a ace#te Idei #u%$i"e, re&intă !de"nitate care, dacă şi-ar utea #u#ţine retenţii$e, ar $ă#a dearte în ur"a ei 3a$!area !ricărei a$teştiinţe !"eneşti, fiindcă ea r!"ite #ă ne dea funda"entu$ entru #eranţe$e n!a#tre ce$e "ai"ari şi #ă ne de#c+idă er#ecti3e #re #c!uri$e u$ti"e, în care tre%uie #ă #e reunea#că în ce$edin ur"ă t!ate ef!rturi$e ratiunii/ Dacă $u"ea are un înceut şi ! $i"ită a întinderii ei în #aţiudacă unde3a şi e3entua$ în eu$ "eu g:ndit!r ei#tă ! unitate indi3i&i%i$ă şi inde#tructi%i$ă #au nuei#tă dec:t ceea ce e#te di3i&i%i$ şi trecăt!r dacă #unt $i%er în acţiuni$e "e$e #au #unt c!ndu#, caa$te fiinţe, de firu$ naturii şi a$ de#tinu$ui dacă, în #f:rşit, ei#tă ! cau&ă #ure"ă a $u"ii #au$ucruri$e naturii şi !rdinea $!r c!n#tituie u$ti"u$ !%iect $a care tre%uie #ă ne !ri" în t!atec!n#ideraţii$e n!a#tre, t!ate ace#tea #unt r!%$e"e entru a căr!r re&!$3are "ate"aticianu$ şi-arda %ucur!# t!ată ştiinţa $ui, căci acea#ta nu-i !ate r!cura nici ! #ati#facţie în ri3inţa #c!uri$!rce$!r "ai îna$te şi "ai i"!rtante a$e !"enirii/ ?A 0, B 9H@ ;n#ăşi de"nitatea r!rie a"ate"aticii 2acea#tă ":ndrie a raţiunii !"eneşti6 #e înte"eia&ă e fatu$ că, d:nd raţiunii !că$ău&ă entru a înţe$ege natura în "are, ca şi în "ic, în !rdinea şi regu$aritatea ei, recu" şi înad"ira%i$a unitate a f!rţe$!r care ! un în "işcare, cu "u$t dinc!$! de !rice aştetare a fi$!#!fieicare c!n#truie#te e eerienţa c!"ună, face a#tfe$ !#i%i$ă şi încurajea&ă c+iar f!$!#irea raţiuniicare deăşeşte !rice eerienţă, r!cur:nd în ace$aşi ti" fi$!#!fiei, care #e !cuă de ace#tecercetări, ce$e "ai %une "ateria$e, entru a-i #rijini in3e#tigaţia, în "ă#ura în care îi er"ite r!ria-i natură, rin intuiţii adec3ate/

Din nefericire entru #ecu$aţie 2dar !ate din fericire entru "enirea ractică a !"u$ui6,raţiunea #e 3ede, c+iar în #eranţe$e ei ce$e "ai "ari, at:t de încurcată în argu"ente şic!ntraargu"ente, înc:t nu !ate, at:t entru "!ti3e de !n!are, c:t şi entru #ecuritatea ei, #ă #eretragă şi #ă ri3ea#că indiferentă $a acea#tă di#ută ca $a un #i"$u j!c şi cu at:t "ai uţin #ăi"ună ur şi #i"$u ace, de!arece !%iectu$ di#utei intere#ea&ă f!arte "u$t, ei nu-i "ai ră":nea$tce3a dec:t #ă ref$ecte&e a#ura !riginii ace#tei $ute a raţiunii cu #ine în#ăşi, entru a 3edeadacă nu cu"3a ar urta-! ! #i"$ă neînţe$egere, duă a cărei $ă"urire ar di#ărea !ate, ?A 0L,B 9@ de a"%e$e ărţi, retenţii$e !rg!$i!a#e, dar în #c+i"% ar încee ! d!"nie ca$"ă, dura%i$ă,a raţiunii a#ura inte$ectu$ui #i a #i"ţuri$!r/

De!ca"dată #ă "ai a":nă" uţin acea#tă e$icare funda"enta$ă şi #ă ea"ină" "aiînt:i de care arte a" trece f!arte %ucur!şi, dacă a" fi #i$iţi #ă $uă" atitudine/ u" în ace#t ca&nu c!n#u$tă" iatra de încercare $!gică a ade3ăru$ui, ci nu"ai intere#u$ n!#tru, ! a#tfe$ decercetare, deşi nu decide ni"ic cu ri3ire $a dretu$ $itigi!# a$ a"%e$!r ărţi, 3a a3ea t!tuşia3antaju$ de a face #ă #e înţe$eagă de ce articianţii $a acea#tă $ută au trecut "ai cur:nd de ! arte dec:t de a$ta, fără ca "!ti3u$ #ă fi f!#t t!c"ai ! cun!aştere "ai ar!fundată a !%iectu$ui dea#e"enea, 3a a3ea a3antaju$ de a e$ica şi a$te $ucruri #ecundare, de ee"$u &e$u$ ar&ăt!r a$uneia din ărţi şi afir"aţia rece a ce$ei$a$te, de ce articianţii a$audă %ucur!# ! artidă, iar faţăde cea$a$tă #unt de "ai înainte irec!nci$ia%i$ !tri3nici/ Dar ei#tă ce3a care, în acea#tă areciere r!3i&!rie, deter"ină #inguru$ unct de 3ederedin care !ate fi făcută acea#tă areciere cu te"einicia cu3enită, iar ace#ta e#te c!"ararea rinciii$!r de $a care $eacă ce$e d!uă ărţi/ *e !%#er3ă în a#erţiuni$e antite&ei ! erfectăunif!r"itate a "!du$ui de g:ndire şi ! unitate de$ină a "ai"e$!r, anu"e ?A 00, B 9@ un rinciiu a$ empirismului ur nu nu"ai în e$icarea fen!"ene$!r din $u"e, ci şi în re&!$3areaIdei$!r tran#cendenta$e de#re uni3er#u$ în#uşi/ Di"!tri3ă, a#erţiuni$e te&ei un $a %a&ă, în afarăde "!du$ de e$icaţie e"iric în cadru$ #eriei fen!"ene$!r, şi înceuturi inte$ectua$e, şi a#tfe$

"ai"a nu e#te #i"$ă/ Duă caracteru$ ei e#enţia$ di#tincti3, 3!i nu"i acea#tă "ai"ădogmatism a$ raţiunii ure/



De artea dogmatismului în deter"inarea Idei$!r c!#"!$!gice a$e raţiunii #au de arteate#ei #e gă#e#c deci

n primul r%nd , un anu"it interes practic, $a care ia arte din t!ată ini"a !rice !" %ineintenţi!nat, dacă îşi înţe$ege ade3ăratu$ $ui f!$!#/ ?A 0=, B 9L@ ă $u"ea are un înceut, că eu$"eu g:ndit!r are ! natură #i"$ă şi de aceea inc!ruti%i$ă, că e$ e#te în ace$aşi ti" $i%er înacţiuni$e $ui 3!$untare şi dea#ura c!n#tr:ngerii naturii şi că, în #f:rşit, t!ată !rdinea $ucruri$!r,

care c!n#tituie $u"ea, de#cinde dintr-! fiinţă ri"ă, de $a care t!tu$ îşi î"ru"ută unitatea şiîn$ănţuirea în ac!rd cu #c!uri$e, ace#tea #unt t!t at:tea ietre funda"enta$e a$e "!ra$ei şire$igiei/ Antite&a ne răeşte t!ate ace#te #u!rturi #au ce$ uţin are a ni $e răi/

n al doilea r%nd , de artea acea#ta #e "anife#tă şi un interes speculati' a$ raţiunii/ ăci,dacă ad"ite" şi între%uinţă" în fe$u$ ace#ta Idei$e tran#cendenta$e, atunci ute" î"%răţişa t!ta$a priori întregu$ $anţ a$ c!ndiţii$!r şi ute" c!ncee deri3area c!ndiţi!natu$ui, fiindcă !rni" de$a nec!ndiţi!nat ceea ce nu e caa%i$ă #ă facă antite&a, care #e rec!"andă f!arte rău rin fatu$că $a între%area cu ri3ire $a c!ndiţii$e #inte&ei ei nu !ate da nici un ră#un# care #ă ne #cutea#căde a între%a "ereu, fără #f:rşit/ Duă ea, tre%uie #ă ne ridică" de $a un înceut dat $a unu$ "aiîna$t, fiecare arte duce $a ! arte şi "ai "ică, fiecare e3eni"ent are "ereu dret cau&ă un a$te3eni"ent dea#ura $ui, şi c!ndiţii$e ei#tenţei în genere #e #rijină $a r:ndu$ $!r "ereu e a$te$e,fără a d!%:ndi 3re!dată #u!rt şi #rijin nec!ndiţi!nat într-un $ucru indeendent, ca fiinţă ri"ă/

n al treilea r%nd , acea#tă arte are şi a3antaju$ popularit!ţii care, de#igur, nu c!n#tituietit$u$ ce$ "ai "ărunt a$ rec!"andării ei/ *i"ţu$ c!"un nu gă#eşte nici cea "ai "ică dificu$tate înIdei$e înceutu$ui nec!ndiţi!nat a$ !ricărei #inte&e, căci şi fără acea#ta e$ e#te "ai !%işnuit #ăc!%!are #re c!n#ecinţe dec:t #ă urce #re rinciii şi are în c!ncete$e unei fiinţe a%#!$ut ri"e2a cărei !#i%i$itate e$ nu ! #!ndea&ă6 un #enti"ent de c!"!ditate şi t!t!dată un unct fi, entrua $ega de e$ firu$ că$ău&it!r a$ aşi$!r $ui, e c:nd, di"!tri3ă, în urcuşu$ fără răga& de $ac!ndiţi!nat $a nec!ndiţi!nat, "ereu cu un ici!r în aer, e$ nu !ate gă#i nici ! $ăcere/

?A 08, B 90@ De artea empirismului în deter"inarea Idei$!r c!#"!$!gice #au aantite#ei nu #e gă#eşte mai "nt%i nici un intere# ractic din rinciii ure a$e raţiunii, ca ace$a ecare î$ !#edă "!ra$a şi re$igia/ Di"!tri3ă, #i"$u$ e"iri#" are a răi a":ndur!ra !rice f!rţăşi inf$uenţă/ Dacă nu ei#tă ! fiinţă ri"ă di#tinctă de $u"e, dacă $u"ea e#te fără înceut şi decişi fără creat!r, dacă 3!inţa n!a#tră nu e#te $i%eră, iar #uf$etu$ e#te di3i&i%i$ şi c!ruti%i$ ca şi"ateria, atunci idei$e morale $i rinciii$e $!r ierd !rice 3a$a%i$itate şi cad ! dată cu Idei$etranscendentale, care c!n#tituie #rijinu$ $!r te!retic/

;n #c+i"%, e"iri#"u$ !feră intere#u$ui #ecu$ati3 a$ raţiunii a3antaje, care #unt f!arteade"enit!are şi care deăşe#c cu "u$t e ce$e e care $e !ate r!"ite în3ăţăt!ru$ d!g"atic a$Idei$!r raţiunii/ P!tri3it e"iri#"u$ui, inte$ectu$ #e af$ă înt!tdeauna e r!riu$ $ui teren, adicănu"ai e c:"u$ eerienţe$!r !#i%i$e, a$e căr!r $egi !t fi cercetate de e$ şi cu ajut!ru$ $!r îşi !ate etinde $a ne#f:rşit cun!aşterea $ui #igură şi inte$igi%i$ă/ Aici inte$ectu$ !ate şi tre%uie #ă re&inte !%iectu$ at:t în #ine, c:t şi în re$aţii$e $ui, cu ajut!ru$ intuiţiei #au ce$ uţin a$ c!ncete$!r,a căr!r i"agine !ate fi eu#ă c$ar şi di#tinct în intuiţii ana$!ge date/ 'u nu"ai că e$ nu arene3!ie #ă ără#ea#că ace#t $anţ a$ !rdinii natura$e, entru ?A 09, B 9=@ a #e agăţa de Idei, a$ecăr!r !%iecte nu $e cun!aşte, de!arece, ca $ucruri i"aginare, e$e nu !t fi nici!dată date, ci nu-ie#te nici "ăcar er"i# #ă-şi ără#ea#că înde$etnicirea şi, #u% retetu$ că a i#ră3it, #ă treacă înd!"eniu$ raţiunii idea$i&at!are şi $a c!ncete tran#cendente, unde nu "ai are ne3!ie #ă !%#er3e şi#ă cercete&e !tri3it $egi$!r naturii, ci nu"ai #ă g%ndeasc! şi #ă in'ente#e, #igur că nu !ate fic!ntra&i# de fate$e naturii, fiindcă nu e#te $egat de "ărturia $!r, ci ! !ate di#reţui #au c+iar#uune unei aut!rităţi #ueri!are, anu"e ce$ei a raţiunii ure/

De aceea, e"iri#tu$ nu 3a er"ite nici!dată #ă ad"ită ! e!că a naturii ca fiind a%#!$ut ri"a #au #ă c!n#idere 3re! $i"ită a er#ecti3ei $ui în întinderea naturii ca fiind u$ti"a nici #ătreacă de $a !%iecte$e naturii, e care $e !ate ana$i&a rin !%#er3aţie şi "ate"atică, şi $e !atedeter"ina #intetic în intuiţie 2de $a întindere6, $a ace$ea e care nici #i"ţuri$e, nici i"aginaţia nu$e !ate re&enta 3re!dată in concreto 2$a #i"$u6 nici nu 3a er"ite #ă #e ună $a %a&a naturii

în#ăşi ! facu$tate de a acţi!na indeendent de $egi$e naturii 2$i%ertatea6 şi rin acea#ta #ă îngu#te&e re!cuarea inte$ectu$ui de a cerceta !riginea fen!"ene$!r cu ajut!ru$ firu$ui că$ău&it!r a$



regu$i$!r nece#are în #f:rşit, nici ?A =., B 98@ nu 3a er"ite #ă #e caute în afara naturii cau&aunui $ucru !arecare 2fiinţa ri"ă6, fiindcă n!i nu cun!aşte" ni"ic "ai "u$t dec:t natura, căcinu"ai ea ne !feră !%iecte şi !ate #ă ne in#truia#că de#re $egi$e $!r/

E#te dret că dacă fi$!#!fu$ e"iri#t nu are a$tă intenţie cu antite&a $ui dec:t de a d!%!rîcuri!&itatea indi#cretă şi re&u"ţia raţiunii care îşi ign!rea&ă ade3ărata ei "enire, care #eî"ăunea&ă cu p!trundere şi $tiinţ! ac!$! unde de fat încetea&ă ătrunderea şi ştiinţa şi care

3rea #ă re&inte ca ! r!"!3are a intere#u$ui #ecu$ati3 ceea ce nu !ate fi 3a$a%i$ dec:t din unctu$ de 3edere a$ intere#u$ui ractic, entru a rue, ac!$! unde c!n3ine c!"!dităţii ei, firu$cercetări$!r fi&ice şi, #u% retetu$ etinderii cun!aşterii, a-$ $ega de Idei tran#cendenta$e, rincare nu cun!aşte" r!riu-&i# a$tce3a dec:t c! nu cunoa$tem nimic dacă, &ic, e"iri#tu$ #-ar"u$ţu"i cu at:t, atunci rinciiu$ $ui ar fi ! "ai"ă a cu"ătării în retenţii, a "!de#tiei înafir"aţii şi în ace$aşi ti" a $ărgirii c:t "ai "u$t !#i%i$ a inte$ectu$ui n!#tru, #u% c!nducereaîn3ăţăt!ru$ui care ne e#te dat r!riu-&i# eerienţa/ ăci, în ace#t ca&, nu ni #-ar răi supo#iţiileintelectuale şi credinţa, nece#are intere#u$ui n!#tru ractic nu"ai că nu $e-a" utea re&enta #u%tit$u$ şi !"a de ştiinţă şi cun!aştere ?A =1, B 99@ raţi!na$ă, fiindcă $tiinţa #ecu$ati3ă r!riu-&i#ă nu !ate a3ea a$t !%iect dec:t e ace$a a$ eerienţei şi că, dacă deăşeşte $i"ite$e ei,#inte&a care caută cun!ştinţe n!i şi indeendente de eerienţă nu are un #u%#trat a$ intuiţiei $acare #ă !ată fi a$icată/

Dar dacă e"iri#"u$ de3ine e$ în#uşi d!g"atic cu ri3ire $a Idei 2cu" #e înt:"$ă de ce$e"ai "u$te !ri6 şi neagă cu îndră&nea$ă ceea ce e#te dinc!$! de #fera cun!ştinţe$!r $ui intuiti3e,cade e$ în#uşi în greşea$a $i#ei de "!de#tie, care aici e#te cu at:t "ai %$a"a%i$ă, cu c:t rinacea#ta i #e cau&ea&ă intere#u$ui ractic a$ raţiunii un rejudiciu ireara%i$/

Acea#ta e#te !!&iţia dintre epicureism> şi platonism/?A =H, B L..@ Ciecare din ce$e d!uă c!nceţii #une "ai "u$t dec:t ştie, dar a#tfe$ înc:t

cea dint%i încurajea&ă şi r!"!3ea&ă ştiinţa, deşi în dauna intere#u$ui ractic, cea de5a doua une$a înde":nă rinciii ece$ente entru ractică, dar t!c"ai rin acea#ta, cu ri3ire $a t!t ceea cenu îngăduie dec:t ! cun!aştere #ecu$ati3ă, ea er"ite raţiunii #ă #e dedea e$icaţii$!r idea$i#tea$e fen!"ene$!r naturii şi #ă neg$ije&e cercetarea fi&ică/

;n #f:rşit, în ce ri3eşte ce$ de-al treilea "!"ent, care !ate fi c!n#iderat în a$egerea r!3i&!rie între ce$e d!uă ărţi în c!nf$ict, e#te a%#!$ut ciudat că e"iri#"u$ nu #e %ucură de nici! !u$aritate, deşi a" fi înc$inaţi #ă crede" că #i"ţu$ c!"un ar tre%ui #ă accete cu a3iditate un r!iect care r!"ite #ă-$ #ati#facă nu"ai cu cun!ştinţe eeri"enta$e şi cu în$ănţuirea dintre e$ec!nf!r"ă raţiunii, în ti" ce d!g"atica tran#cendenta$ă î$ c!n#tr:nge #ă #e ridice $a c!ncete caredeăşe#c cu "u$t er#icacitatea şi facu$tatea raţi!na$ă a caete$!r ce$!r "ai eercitate în g:ndire/?A =, B L.1@ Dar t!c"ai ace#ta e#te "!%i$u$ #i"ţu$ui c!"un/ ăci e$ #e gă#eşte atunci într-!#tare în care nici ce$ "ai "are #a3ant nu !ate a3ea 3re! #ueri!ritate faţă de e$/ Dacă e$ nuînţe$ege dec:t uţin #au c+iar ni"ic din t!ate ace#tea, nici ni"eni a$tu$ nu #-ar utea t!tuşi $ăudacă înţe$ege cu "u$t "ai "u$t, şi deşi nu !ate 3!r%i de#re acea#ta at:t de d!ct ca a$ţii, t!tuşi !ate raţi!na #u%ti$ infinit "ai "u$t, de!arece e$ rătăceşte nu"ai rintre Idei, unde e#te f!arte3!r%ăreţ, t!c"ai fiindcă nu $tie nimic despre ele, în ti" ce cu ri3ire $a cercetarea naturii artre%ui #ă a"uţea#că c!"$et şi #ă-şi "ărturi#ea#că ign!ranţa/ !"!ditatea şi 3anitatea #unt deci ! uternică rec!"andare a ace#t!r rinciii/ Afară de acea#ta, deşi unui fi$!#!f îi 3ine f!arte greu #ăad"ită ce3a ca rinciiu fără a-şi utea da #!c!tea$ă #ie în#uşi, cu at:t "ai "u$t #ă intr!ducăc!ncete a căr!r rea$itate !%iecti3ă nu !ate fi #e#i&ată, t!tuşi entru #i"ţu$ c!"un ni"ic nu e#te"ai !%işnuit ca ace#t $ucru/ E$ 3rea #ă ai%ă ce3a, de unde #ă !ată !rni cu încredere/ Dificu$tatea

* E#te t!tuşi r!%$e"atic dacă Eicur a re&entat 3re!dată ace#te rinciii ca afir"aţii !%iecti3e/ Dacă e$e n-au f!#t cu"3a dec:t"ai"e a$e f!$!#irii #ecu$ati3e a raţiunii, atunci e$ a aiătat în acea#ta un #irit fi$!#!fic "ai autentic dec:t !ricare a$t înţe$et a$antic+ităţii/ ă în e$icarea fen!"ene$!r tre%uie #ă r!cedă" ca şi c:nd c:"u$ cercetării n-ar fi "ărginit de nici ! graniţă #auînceut a$ $u"ii că tre%uie #ă ad"ite" "ateria $u"ii aşa cu" tre%uie #ă fie ea, dacă 3re" #ă fi" in#truiţi de#re ea rineerienţă că nu tre%uie #ă căută" a$tă !rigine a e3eni"ente$!r dec:t aceea care e#te deter"inată de $egi$e i"ua%i$e ate naturii şi

că, în #f:rşit, nu tre%uie #ă recurge" $a nici ! cau&ă di#tinctă de $u"e, ace#tea #unt rinciii încă şi a&i f!arte ju#te, ?A =H, B

L..@ dar uţin !%#er3ate, în #tare #ă $ărgea#că fi$!#!fia #ecu$ati3ă şi t!t!dată #ă de#c!ere rinciii$e "!ra$e, indeendent deajut!are #trăine, fără ca, din acea#tă ricină, ace$a care cere #ă ignor!m ace$e rinciii d!g"atice at:ta ti" c:t #unte" !cuaţi cu#i"$a #ecu$aţie #ă fie acu&at că 3rea #ă $e nege/



de a c!ncee ! a#tfe$ de #u!&iţie nu-$ ne$inişteşte, de!arece $ui 2care nu ştie ce în#ea"nă ac!ncee6 nici nu-i trece rin g:nd 3re!dată şi c!n#ideră ca fiind cun!#cut ceea ce, rintr-!f!$!#ire frec3entă, i-a de3enit fa"i$iar/ Dar în ce$e din ur"ă, entru e$ !rice intere# #ecu$ati3di#are înaintea ce$ui ractic şi îşi înc+iuie că #e#i&ea&ă şi ştie ceea ce te"eri$e #au #eranţe$e $uiî$ îndea"nă #ă ad"ită #au #ă creadă/ ?A =, B L.H@ A#tfe$, e"iri#"u$ raţiunii tran#cendenta$-idea$i&ante e#te $i#it cu t!tu$ de !rice !u$aritate şi, !ric:t de "u$te de&a3antaje ar curinde

î"!tri3a rinciii$!r ractice #ure"e, t!tuşi nu tre%uie #ă ne te"e" că 3a deăşi 3re!dată #ă$i$eşc!$ii şi că 3a d!%:ndi în #!cietate ! aut!ritate c:t de c:t i"!rtantă şi !arecare fa3!are în r:ndu$"u$ţi"ii/

Raţiunea !"enea#că are ! natură ar+itect!nică, adică ea c!n#ideră t!ate cun!ştinţe$e caaarţin:nd unui #i#te" !#i%i$ şi de aceea nu er"ite dec:t rinciii care nu î"iedică ce$ uţinca ! cun!ştinţă dată #ă #e a$ăture a$t!ra într-un #i#te" !arecare/ Dar judecăţi$e antite&ei #unt deaşa natură, înc:t e$e fac a%#!$ut i"!#i%i$ă ter"inarea unui edificiu de cun!ştinţe/ P!tri3it $!r,dinc!$! de ! #tare a $u"ii ei#tă t!tdeauna una şi "ai 3ec+e în !rice arte ei#tă t!tdeauna a$te$e,di3i&i%i$e $a r:ndu$ $!r înaintea !ricărui e3eni"ent ei#tă un a$tu$, care $a r:ndu$ $ui e r!du# deun a$tu$ şi în ei#tenţă !rice e#te, în genere, t!tdeauna c!ndiţi!nat, fără a #e utea recun!aşte3re! ei#tenţă nec!ndiţi!nată şi ri"ă/ Ciindcă deci antite&a nu ad"ite nicăieri un ter"en ri" şiun înceut, care #ă !ată #er3i a%#!$ut ca te"e$ie a c!n#trucţiei, un edificiu c!"$et a$ cun!aşteriie#te a%#!$ut i"!#i%i$ cu a#e"enea #u!&iţii/ ?A =L, B L.@ De aceea, intere#u$ ar+itect!nic a$raţiunii 2care cere nu ! unitate e"irică, ci ! unitate ură a priori6 !#edă în #ine ! rec!"andarenatura$ă în fa3!area afir"aţii$!r te&ei/

Dar dacă un !" #-ar utea e$i%era de !rice intere# şi ar $ua în c!n#iderare a#erţiuni$eraţiunii, indiferent de !rice c!n#ecinţe, nu"ai duă c!nţinutu$ rinciii$!r $!r, un a#tfe$ de !", re#uun:nd că n-ar cun!aşte nici ! ieşire din încurcătură dec:t #ă #e dec$are entru una #au entru a$ta din d!ctrine$e în $itigiu, ar fi într-! #tare de eretuă !#ci$aţie/ A#tă&i i #-ar ăreac!n3ingăt!r că 3!inţa u"ană e liber! ":ine, dacă ar $ua în c!n#iderare $anţu$ indi#!$u%i$ a$naturii, ar #u#ţine că $i%ertatea nu e dec:t ! înşe$are de #ine şi că t!tu$ e nu"ai natură/ Dar c:nd #-ar ajunge $a fată şi acţiune, atunci ace#t j!c a$ raţiunii ur #ecu$ati3e ar di#ărea ca fant!"e$eunui 3i# şi şi-ar a$ege rinciii$e nu"ai duă intere#u$ ractic/ u" #e cade în#ă unei fiinţe careref$ectea&ă şi cercetea&ă #ă c!n#acre anu"ite "!"ente ec$u#i3 ea"inării r!riei ei raţiuni, darde&%răc:ndu-#e c!"$et de !rice ărtinire şi a#tfe$ #ă c!"unice u%$ic a$t!ra #re areciere critică!%#er3aţii$e ei, ni"ănui nu i #e !ate $ua în nu"e de rău şi cu at:t "ai uţin nu i #e !ateinter&ice #ă re&inte te&e$e şi ?A =0, B L.@ antite&e$e, aşa cu" !t fi e$e aărate, fără tea"ă dea"eninţare, înaintea juraţi$!r care aarţin r!riu$ui $ui rang 2anu"e rangu$ui !a"eni$!r #$a%i6/


*ecţiunea a atra

DE*PRE PRBE(EE TRA'*E'DE'TAE AERANIU'II PURE, ;'TRUT TREBUIE *F PATF CI

*UNI'ATE ;' (D AB*UT

A 3!i #ă re&!$3i t!ate r!%$e"e$e şi #ă ră#un&i $a t!ate între%ări$e ar fi ! fanfar!nadăneruşinată şi ! re&u"ţie at:t de etra3agantă, înc:t rin acea#ta ne-a" ierde i"ediat !riceîncredere/ Ei#tă t!tuşi ştiinţe a căr!r natură e#te a#tfe$, înc:t fiecare între%are care #ur3ine aicitre%uie #ă !ată ri"i în "!d a%#!$ut un ră#un# din ceea ce şti", căci ră#un#u$ tre%uie #ă r!3ină din ace$eaşi i&3!are din care r!3ine între%area şi în care nu e#te de$!c er"i# a reteta! ign!ranţă ine3ita%i$ă, ci !ate fi cerută re&!$3area/ eea ce e#te ust #au inust în t!ate ca&uri$e !#i%i$e tre%uie #ă ute" şti !tri3it regu$ii, de!arece ri3eşte !%$igaţia n!a#tră, şi n!i nu ute"

a3ea nici ! !%$igaţie faţă de ceea ce nu putem $ti/ ;n e$icarea ?A ==, B L.L@ fen!"ene$!rnaturii tre%uie t!tuşi #ă ne ră":nă "u$te $ucruri incerte şi une$e r!%$e"e nere&!$3ate, fiindcă



ceea ce şti" n!i de#re natură nu e#te nici e dearte #uficient în t!ate ca&uri$e entru ceea cetre%uie #ă e$ică"/ *e une acu" între%area dacă în fi$!#!fia tran#cendenta$ă ei#tă 3re! r!%$e"ă ri3ind un !%iect r!u# raţiunii care #ă ră":nă in#!$u%i$ă t!c"ai entru acea#tăraţiune ură şi dacă ne ute" cu dret #u#trage de a da un ră#un# deci#i3 rin aceea că !%iectu$ei fiind a%#!$ut ne#igur 2din t!t ceea ce ute" n!i cun!aşte6 î$ inc$ude" între ace$ea de#re carea3e", de#igur, ! n!ţiune, dar nu"ai at:t c:t e nece#ar entru a une ! între%are, în#ă ne $i#e#c

c!"$et "ij$!ace$e #au facu$tatea de a ră#unde 3re!dată/Eu afir" că fi$!#!fia tran#cendenta$ă are, între t!ate cun!ştinţe$e #ecu$ati3e, acea#tăcaracteri#tică nici ! r!%$e"ă care ri3eşte un !%iect dat raţiunii ure nu e#te in#!$u%i$ă entruaceeaşi raţiune !"enea#că şi nici un retet de ign!ranţă ine3ita%i$ă şi de r!fun&i"e in#!nda%i$ăa r!%$e"ei nu !ate #cuti de !%$igaţia de a ră#unde $a ea te"einic şi c!"$et căci ace$aşic!ncet care nu une în #tare de a între%a tre%uie #ă ne facă şi a%#!$ut caa%i$i de a ră#unde $aacea#tă între%are, entru că !%iectu$ nici nu #e gă#eşte în afara c!ncetu$ui 2cu" e ca&u$ cu ju#tu$şi inju#tu$6/

?A =8, B L.0@ ;n fi$!#!fia tran#cendenta$ă în#ă nu ei#tă dec:t r!%$e"e c!#"!$!gice, entru care #e !ate cere e dret un ră#un# #ati#făcăt!r, care #e referă $a natura !%iectu$ui, fărăca fi$!#!fu$ui #ă-i fie er"i# #ă #e #u#tragă de $a ace#t ră#un#, retet:nd ! !%#curitate deneătrun# şi ace#te r!%$e"e nu #e !t ra!rta dec:t $a Idei c!#"!$!gice/ ăci !%iectu$ tre%uie #ăfie dat e"iric şi r!%$e"a nu #e ra!rtea&ă dec:t $a c!nf!r"itatea $ui cu ! Idee/ Dacă !%iectu$e#te tran#cendenta$ şi deci e$ în#uşi necun!#cut, de ee"$u dacă ace$ ce3a, a$ cărui fen!"en 2înn!i înşine6 e#te g:ndirea 2#uf$etu$6, e#te în #ine ! ei#tenţă #i"$ă, dacă ei#tă ! cau&ă a tutur!r$ucruri$!r, care e#te a%#!$ut nece#ară etc/, atunci tre%uie #ă căută" entru Ideea n!a#tră un !%iect,de#re care #ă ute" "ărturi#i că ne e#te necun!#cut, dar fără a fi t!tuşi din acea#tă cau&ăi"!#i%i$>/ Idei$e c!#"!$!gice ?A =9, B L.=@ au #ingure acea#tă articu$aritate, că !t re#uuneca date !%iectu$ $!r şi #inte&a e"irică nece#ară e care ! cere c!ncetu$ $ui, iar între%area carei&3!răşte din e$e nu ri3eşte dec:t r!gre#u$ ace#tei #inte&e, întruc:t e$ tre%uie #ă c!nţinăt!ta$itatea a%#!$ută, acea#ta din ur"ă ne"aifiind ce3a e"iric, căci ea nu !ate fi dată în nici !eerienţă/ u" aici e 3!r%a nu"ai de#re un $ucru ca !%iect a$ unei eerienţe !#i%i$e şi nu ca$ucru în #ine, ră#un#u$ $a r!%$e"a c!#"!$!gică tran#cendentă nu #e !ate af$a dec:t în Idee,căci ea nu #e ra!rtea&ă $a un !%iect în #ine cu ri3ire $a eerienţa !#i%i$ă, nu #e uneîntre%area de#re ceea ce !ate fi dat in concreto într-! eerienţă !arecare, ci de#re ceea ce #eaf$ă în Idee, de care #inte&a e"irică tre%uie nu"ai #ă #e ar!ie ea tre%uie deci #ă !ată fi#!$uţi!nată nu"ai din Idee, căci acea#ta e#te ! #i"$ă creaţie a raţiunii, care deci nu #e !atee#c+i3a #ă dea un ră#un#, in3!c:nd ca retet un !%iect necun!#cut/

?A 8., B L.8@ 'u e#te at:t de etra!rdinar, cu" are $a înceut, că ! ştiinţă !ate retinde şi aşteta nu"ai #!$uţii certe cu ri3ire $a t!ate r!%$e"e$e care aarţin d!"eniu$ui ei7?uestiones domesticae9, deşi !ate că entru "!"ent e$e nu au f!#t încă gă#ite/ ;n afară defi$!#!fia tran#cendenta$ă, "ai ei#tă d!uă ştiinţe raţi!na$e ure, una cu un c!nţinut ur #ecu$ati3,a$ta cu un c!nţinut ractic matematica pur! şi morala pur!/ *-a "ai au&it 3re!dată ca cine3a,#rijinindu-#e !arecu" e ign!rarea nece#ară a c!ndiţii$!r, #ă dea ca incert ra!rtu$ eact a$dia"etru$ui faţă de circu"ferinţă în nu"ere raţi!na$e #au iraţi!na$eW u" ace#t ra!rt nu !ate fidat în "!d c!re#un&ăt!r rin nu"ere raţi!na$e, iar rin nu"ere iraţi!na$e n-a f!#t încă gă#it, #-a judecat că ce$ uţin i"!#i%i$itatea unei a#e"enea #!$uţii !ate fi cun!#cută cu certitudine, şia"%ert a d!3edit ace#t $ucru/ ;n rinciii$e genera$e a$e "!ra$ei ni"ic nu !ate fi incert, fiindcă judecăţi$e #au #unt c!"$et nu$e şi $i#ite de #en#, #au tre%uie #ă decurgă nu"ai din c!ncete$en!a#tre raţi!na$e/ Di"!tri3ă, în ştiinţe$e naturii ei#tă ! infinitate de i!te&e, în ri3inţa căr!ranu ne ute" aşteta nici!dată $a certitudine, căci fen!"ene$e naturii #unt !%iecte care ne #unt

* a între%area ce natură are un !%iect tran#cendenta$, anu"e ce este el W nu #e !ate da, de#igur, un ră#un#, dar #e !ate f!arte %ine #une că "ntrebarea în#ăşi nu e nimic, fiindcă n-a f!#t dat un !%iect a$ ei/ De aceea, t!ate între%ări$e #i+!$!gieitran#cendenta$e !t ri"i şi au ri"it de fat un ră#un# căci e$e ri3e#c #u%iectu$ tran#cendenta$ a$ tutur!r fen!"ene$!r interne,

e$ în#uşi nefiind fen!"en şi deci nefiind dat ca !%iect şi $a care nici una din categ!rii 2$a care t!tuşi #e ?A =9, B L.=@ referă

r!riu-&i# între%area6 nu gă#eşte c!ndiţii entru a$icarea ei/ Aici e#te deci ca&u$ în care e#te 3a$a%i$ă ere#ia c!"ună că $i#ară#un#u$ui e#te şi ea un ră#un#, anu"e că ! între%are ri3ind natura ace$ui ce3a care nu !ate fi g:ndit rin nici un redicatdeter"inat, fiindcă e#te u# cu t!tu$ în afara #ferei !%iecte$!r care ne !t fi date, e#te cu t!tu$ nu$ă şi 3idă/



date indeendent de c!ncete$e n!a#tre, a căr!r c+eie deci nu #e af$ă în n!i şi în g:ndirea n!a#tră ură, ci în afara n!a#tră, şi t!c"ai de aceea, în "u$te ca&uri, nu !ate fi gă#ită ?A 81, B L.9@ şi rin ur"are nu !ate fi #erată ! #!$uţie certă/ 'u "ă refer aici $a r!%$e"e$e Ana$iticiitran#cendenta$e, care ri3e#c deducţia cun!aşterii n!a#tre ure, căci acu" nu trată" dec:t de#recertitudinea judecăţi$!r cu ri3ire $a !%iecte, şi nu cu ri3ire $a !riginea c!ncete$!r n!a#treîn#e$e/

'u ne 3!" utea deci #u#trage !%$igaţiei de a da ce$ uţin ! #!$uţie critică r!%$e"e$!rraţi!na$e eu#e, $:ng:ndu-ne de $i"ite$e îngu#te a$e raţiunii n!a#tre şi "ărturi#ind, cu aarenţaunei u"i$e cun!aşteri de n!i înşine, că e "ai re#u# de raţiunea n!a#tră de a decide dacă $u"eaei#tă din eternitate #au are un înceut dacă #aţiu$ c!#"ic e#te $in de ei#tenţe $a infinit #aue#te înc+i# în anu"ite $i"ite dacă ei#tă unde3a în $u"e ce3a #i"$u #au dacă t!tu$ tre%uiedi3i&at $a infinit dacă ei#tă ! creaţie şi ! r!ducţie din $i%ertate #au dacă t!tu$ deinde de $anţu$!rdinii natura$e în #f:rşit, dacă ei#tă 3re! fiinţă c!"$et nec!ndiţi!nată şi nece#ară în #ine #audacă t!tu$ e#te c!ndiţi!nat în ei#tenţa $ui şi rin ur"are e#te deendent de ce3a dinafară şic!ntingent în #ine/ ăci t!ate ace#te r!%$e"e ri3e#c un !%iect care nu !ate fi dat nicăieri îna$tă arte dec:t în idei$e n!a#tre, anu"e t!ta$itatea a%#!$ut nec!ndiţi!nată a #inte&ei fen!"ene$!r/Dacă din r!rii$e n!a#tre c!ncete nu ute" afir"a ?A 8H, B L1.@ şi decide ni"ic cert a#uraace#t!r r!%$e"e, nu a3e" 3!ie #ă aruncă" 3ina e !%iect, care ni #e a#cunde, căci un a#e"enea!%iect nici nu !ate #ă ne fie dat 2fiindcă nu #e înt:$neşte nicăieri în afara Ideii n!a#tre6, ci tre%uie#ă-i căută" cau&a în Ideea n!a#tră în#ăşi, ceea ce e#te ! r!%$e"ă care nu er"ite nici !#!$uţi!nare şi t!tuşi n!i ad"ite" cu încăăţ:nare că Ideii i-ar c!re#unde un !%iect rea$/ eunere c$ară a dia$ecticii, care e#te curin#ă în în#uşi c!ncetu$ n!#tru, ne-ar c!nduce cur:nd $ade$ină certitudine cu ri3ire $a ceea ce tre%uie #ă g:ndi" de#re ! a#e"enea r!%$e"ă/

Pretetu$ui 3!#tru de ign!ranţă cu ri3ire $a ace#te r!%$e"e i #e !ate !une "ai înt:iîntre%area ur"ăt!are, $a care ce$ uţin tre%uie #ă ră#undeţi în "!d c$ar de unde 3ă 3in Idei$e acăr!r #!$uţi!nare 3ă une aici într-! a#e"enea dificu$tateW *unt !are fen!"ene e care a3eţine3!ie #ă $e e$icaţi şi entru care, în c!nf!r"itate cu ace#te Idei, nu tre%uie de căutat dec:t rinciii$e #au regu$i$e eunerii $!rW Ad"iteţi că natura ar fi c!"$et de&3ă$uită în faţa 3!a#trăcă ni"ic n-ar fi a#cun# #i"ţuri$!r 3!a#tre şi c!nştiinţei de#re t!t ceea ce #e re&intă intuiţiei3!a#tre t!tuşi, rin nici ! #ingură eerienţă nu 3eţi utea cun!aşte in concreto !%iectu$ Idei$!r3!a#tre 2căci, în afară de acea#tă intuiţie c!"$etă, #e "ai cere ! #inte&ă ?A 8, B L11@ c!"$etăşi c!nştiinţa t!ta$ităţii ei a%#!$ute, ceea ce nu e#te !#i%i$ rin nici ! cun!aştere e"irică6 rinur"are, între%area 3!a#tră nu !ate fi în nici un ca& nece#ară entru e$icarea 3reunui fen!"encare 3i #e re&intă şi deci nici dată !arecu" de !%iectu$ în#uşi/ ăci !%iectu$ nu 3i #e !ate re&enta nici!dată, de!arece e$ nu !ate fi dat rin nici ! eerienţă !#i%i$ă/ !i ră":neţit!tdeauna, în t!ate erceţii$e !#i%i$e, #tă:niţi de condiţii, fie în #aţiu, fie în ti", şi nuajungeţi $a ni"ic nec!ndiţi!nat, #re a decide dacă ace#t nec!ndiţi!nat tre%uie #ituat într-unînceut a%#!$ut a$ #inte&ei #au într-! t!ta$itate a%#!$ută a #eriei, fără nici un înceut/ Dar t!tu$, în#en# e"iric, nu e#te nici!dată dec:t c!"arati3/ T!tu$ a%#!$ut a$ "ări"ii 2uni3er#u$6, a$di3i&iunii, a$ deri3aţiei, a$ c!ndiţiei ei#tenţei în genere, î"reună cu t!ate r!%$e"e$e, anu"edacă !ate fi rea$i&at rintr-! #inte&ă finită #au rin una care #e c!ntinuă $a infinit, nu re&intănici un intere# entru eerienţa !#i%i$ă/ !i n-aţi utea e$ica nicidecu" "ai %ine şi nici c+iarîn a$t "!d, de ee"$u fen!"ene$e unui c!r, fie că ad"iteţi că e$ #e c!"une din ărţi #i"$e,fie că ad"iteţi că #e c!"une t!tdeauna din ărţi c!"u#e căci nu 3i #e !ate re&enta nici!datăun fen!"en #i"$u şi t!t at:t de uţin ! c!"unere infinită/ Cen!"ene$e nu cer #ă fie e$icatedec:t în "ă#ura în care c!ndiţii$e $!r de e$icare #unt date în ?A 8, B L1H@ erceţie dar t!tceea ce !ate fi dat în e$e, adunat într-un "ntreg absolut , nu e#te e$ în#uşi ! erceţie/ Dar t!c"aiace#t t!t e#te r!riu-&i# ceea ce #e cere a fi e$icat în r!%$e"e$e tran#cendenta$e a$e raţiunii/

Deci, fiindcă #!$uţia în#ăşi a ace#t!r r!%$e"e nu !ate aărea nici!dată în eerienţă, nu uteţi #une că nu #e ştie ce tre%uie atri%uit aici !%iectu$ui/ ăci !%iectu$ nu e#te dec:t în cau$3!#tru şi, în afara $ui, nici nu !ate fi dat de aceea 3!i tre%uie #ă urtaţi de grijă #ă fiţi nu"ai de

ac!rd cu 3!i înşi3ă şi #ă e3itaţi a"fi%!$ia care face din Ideea 3!a#tră ! retin#ă rere&entare aunui !%iect dat e"iric şi deci a unui !%iect care !ate fi cun!#cut şi duă $egi$e eerienţei/



*!$uţia d!g"atică nu e#te deci nu"ai incertă, ci e#te i"!#i%i$ă/ Iar #!$uţia critică, care !ate fia%#!$ut certă, nu c!n#ideră r!%$e"a !%iecti3, ci în ra!rt cu funda"entu$ cun!aşterii e care #eînte"eia&ă/

?A 8L, B L1@ ANTINOMIA RAŢIUNII PURE

*ecţiunea a cincea

REPREbE'TAREA *EPTIF A PRBE(ER *(4IE PRI' TATE EE PATRU

IDEI TRA'*E'DE'TAE

A" renunţa %ucur!şi $a retenţia de a a3ea ră#un#uri d!g"atice $a r!%$e"e$e n!a#tre,dacă a" înţe$ege încă de "ai înainte că, !ricare ar fi ră#un#u$, e$ n-ar face dec:t #ă #!rea#că şi"ai "u$t ign!ranţa n!a#tră şi ne-ar arunca dintr-! inc!"re+en#i%i$itate în a$ta, dintr-!!%#curitate în a$ta şi "ai "are şi !ate c+iar în c!ntradicţii/ Dacă r!%$e"a n!a#tră nu rec$a"ădec:t ! afir"aţie #au ! negaţie, atunci e#te rudent #ă $ă#ă" de!ca"dată $a ! arte retin#e$eargu"ente a$e ră#un#u$ui şi #ă ref$ectă" "ai înt:i $a ce #-ar c:ştiga în rea$itate dacă ră#un#u$ arfi într-un #en# şi ce dacă ar fi în #en# !u#/ Dar dacă #e înt:"$ă ca în a"%e$e ca&uri #ă re&u$te ure a%#urdităţi 2n!n#en#uri6, atunci a3e" un "!ti3 înte"eiat entru a cerceta critic în#ăşiîntre%area n!a#tră şi entru a 3edea dacă nu cu"3a ea în#ăşi #e %a&ea&ă e ! #u!&iţie $i#ită defunda"ent şi #e j!acă cu ! Idee, care îşi trădea&ă fa$#itatea "ai %ine în a$icaţie şi în c!n#ecinţedec:t în rere&entarea a%#tractă/ Acea#ta e#te "area uti$itate ?A 80, B L1@ care re&u$tă din"!du$ #cetic de a trata r!%$e"e$e u#e raţiunii ure de către raţiunea ură şi rin care, fără"u$tă !#tenea$ă, ne ute" ridica dea#ura unui "are +a!# d!g"atic, entru a-i #u%#titui ! critică#!%ră, care, ca un ade3ărat catharcticon, 3a îndeărta cu #ucce# re&u"ţia î"reună cu ur"areaei, !$i"atia/

Dacă, rin ur"are, aş utea şti "ai dinainte că ! Idee c!#"!$!gică, indiferent de care arte a nec!ndiţi!natu$ui #inte&ei regre#i3e a fen!"ene$!r #-ar înc$ina, ar fi t!tuşi entru !riceconcept al intelectului fie prea mare, fie prea mic!, atunci aş c!ncee că acea#tă Idee, nea3:ndt!tuşi de-a face dec:t cu un !%iect a$ eerienţei, care tre%uie #ă fie adec3at unui c!ncetinte$ectua$ !#i%i$, tre%uie #ă fie c!"$et g!a$ă şi $i#ită de #en#, fiindcă !%iectu$, !ricu" $-a"c!n#idera, nu !ate fi u# în ac!rd cu ea/ i în rea$itate ace#ta e#te ca&u$ cu t!ate c!ncete$ec!#"!$!gice, care t!c"ai de aceea aruncă raţiunea at:ta ti" c:t $e ră":ne ataşată, într-!antin!"ie ine3ita%i$ă/ Dacă ad"iteţi, mai "nt%i, că lumea nu are un "nceput , atunci ea e#te preamare entru c!ncetu$ 3!#tru căci ace#ta, c!n#t:nd într-! regre#ie #ucce#i3ă, nu !ate atingenici!dată întreaga eternitate #cur#ă/ Dacă ad"iteţi c! lumea are un "nceput , atunci ea e#te iarăşi prea mic! entru c!ncetu$ 3!#tru inte$ectua$, în regre#ia e"irică nece#ară/ u" înceutu$ re#uune t!tdeauna un ti" care recedă, e$ nu e#te încă nec!ndiţi!nat, iar $egea f!$!#iriie"irice a inte$ectu$ui 3ă i"une #ă căutaţi ! c!ndiţie de ti" încă "ai îna$tă şi $u"ea e#tee3ident rea "ică ?A 8=, B L1L@ entru acea#tă $ege/

a fe$ #tau $ucruri$e cu ce$e d!uă ră#un#uri $a între%area care ri3eşte "ări"ea $u"ii în#aţiu/ ăci, dac! este in&init! şi ne$i"itată, atunci ea e#te prea mare entru !rice c!ncete"iric !#i%i$/ /ac! este &init! şi $i"itată, atunci cu %ună dretate 3ă între%aţi "ai dearte cedeter"ină acea#tă $i"ităW *aţiu$ 3id nu e#te un c!re$at a$ $ucruri$!r ei#tent în #ine şi nu !ate fi! c!ndiţie $a care aţi utea #ă 3ă !riţi, cu at:t "ai uţin ! c!ndiţie e"irică care ar c!n#titui ! arte a unei eerienţe !#i%i$e/ 2ăci cine !ate a3ea ! eerienţă de#re 3idu$ a%#!$utW6 Dart!ta$itatea a%#!$ută a #inte&ei e"irice rec$a"ă t!tdeauna ca nec!ndiţi!natu$ #ă fie un c!nceteeri"enta$/ A#tfe$, ! lume limitat! e#te rea "ică entru c!ncetu$ 3!#tru/

n al doilea r%nd , dacă !rice fen!"en în #aţiu 2"aterie6 c!n#tă din in&init de multe p!rţi,

atunci regre#ia di3i&iunii e#te t!tdeauna prea mare, entru c!ncetu$ 3!#tru iar dacă di'i#iunea#aţiu$ui tre%uie s! "ncete#e $a un "e"%ru !arecare a$ ei 2$a #i"$u6, atunci regre#ia e#te prea



mic! entru Ideea nec!ndiţi!natu$ui/ ăci ace#t ?A 88, B L10@ "e"%ru er"ite "ereu ! regre#ie#re a$te "u$te ărţi curin#e în e$/

n al treilea r%nd, dacă ad"iteţi că ni"ic nu #e înt:"$ă în $u"e dec:t în ac!rd cu $egi$enaturii, atunci cau&a$itatea cau&ei e#te iar t!t ce3a care #e înt:"$ă şi face nece#ară regre#ia3!a#tră #re ! cau&ă şi "ai îna$tă, rin ur"are re$ungirea fără încetare a #eriei de c!ndiţii a parte priori/ *i"$a natură eficientă e#te deci prea mare entru !rice c!ncet e care-$ f!$!#iţi în

#inte&a e3eni"ente$!r $u"ii/Dacă a$egeţi, în anu"ite ca&uri, e3eni"ente r!du#e spontan, rin ur"are creaţie $i%eră,atunci, !tri3it unei $egi natura$e ine3ita%i$e, 3ă ur"ăreşte între%area din ce cau&ă şi 3ăc!n#tr:nge #ă deăşiţi ace#t unct, duă $egea cau&a$ă a eerienţei, şi gă#iţi că ! a#tfe$ det!ta$itate a c!neiunii e#te prea mic! entru c!ncetu$ 3!#tru e"iric nece#ar/

n al patrulea r%nd , dacă ad"iteţi ! ei#tenţă absolut necesar! 2fie $u"ea în#ăşi, #au ce3aîn $u"e, #au cau&a $u"ii6, atunci ! $a#aţi într-un ti" infinit de îndeărtat de !rice "!"ent datcăci a$tfe$ ar fi deendent de ! a$tă ei#tenţă "ai 3ec+e/ Dar atunci acea#tă ei#tenţă e#teinacce#i%i$ă şi prea mare, entru c!ncetu$ 3!#tru e"iric, ca #ă uteţi ajunge 3re!dată $a ea rintr-! regre#ie c!ntinuă/

?A 88, B L1=@ Dacă în#ă, duă ărerea 3!a#tră, t!t ceea ce aarţine $u"ii 2fie în ca$itatede c!ndiţi!nat, fie în ca$itate de c!ndiţie6 e#te contingent , atunci !rice ei#tenţă care 3ă e#te datăe#te prea mic! entru c!ncetu$ 3!#tru/ ăci ea 3ă c!n#tr:nge #ă căutaţi "ereu încă ! a$tăei#tenţă, de care deinde/

;n t!ate ace#te ca&uri a" #u# că Ideea cosmologic! e#te fie rea "are, fie rea "ică entru regre#ia e"irică, rin ur"are entru !rice c!ncet !#i%i$ a$ inte$ectu$ui/ De ce nu ne-a"eri"at in3er# şi n-a" &i# că în ri"u$ ca& c!ncetu$ e"iric e#te t!tdeauna rea "ic entruIdee, iar în a$ d!i$ea, e$ e#te rea "are şi rin ur"are 3ina ! !artă regre#ia e"irică, în $!c #ăacu&ă" Ideea c!#"!$!gică că #e a%ate de $a #c!u$ ei, adică de $a eerienţa !#i%i$ă, rin rea"u$t #au rea uţinW (!ti3u$ a f!#t ur"ăt!ru$ eerienţa !#i%i$ă e#te #inguru$ $ucru care !ateda rea$itate c!ncete$!r n!a#tre fără ea, !rice c!ncet e#te nu"ai Idee, fără ade3ăr şi fărăra!rtare $a un !%iect/ De aceea, c!ncetu$ e"iric !#i%i$ era "ă#ura, !tri3it căreia tre%uia judecată Ideea, entru a şti dacă ea e#te d!ar Idee şi ficţiune #au dacă îşi gă#eşte !%iectu$ în $u"e/ăci nu"ai de#re ace$ $ucru #e &ice că e rea "are #au rea "ic în ra!rt cu un a$tu$, c:nd e$e#te accetat nu"ai din cau&a ace#tuia din ur"ă şi tre%uie #ă fie !r:nduit e "ă#ura $ui/ De j!cu$3ec+i$!r ?A 9., B L18@ şc!$i dia$ectice ţinea şi acea#tă între%are dacă ! %i$ă nu trece rintr-!gaură, ce tre%uie #ă #une" e#te %i$a rea "are #au gaura rea "icăW ;n ace#t ca&, e#te indiferentcu" 3reţi #ă 3ă eri"aţi căci nu ştiţi care din ce$e d!uă $ucruri ei#tă entru ce$ă$a$t/Di"!tri3ă, nu 3eţi #une !"u$ e#te rea $ung entru +aina $ui, ci +aina e#te rea #curtă entru!"/

*unte" deci ce$ uţin c!nduşi #ă #u#ectă" cu te"ei că Idei$e c!#"!$!gice, şi cu e$e t!atea#erţiuni$e #!fi#tice în c!nf$ict între e$e, au !ate $a %a&ă un c!ncet 3id şi ur i"aginar de#re"!du$ în care ne e#te dat !%iectu$ ace#t!r Idei şi acea#tă #u#iciune ne !ate une e ur"e$eade3ărate, entru a de#c!eri i$u&ia care ne-a făcut #ă rătăci" at:ta ti"/


*ecţiunea a şa#ea

IDEAI*(U TRA'*E'DE'TA A EIE PE'TRU*UNI'AREA DIAETIII *(4IE

;n E#tetica tran#cendenta$ă a" d!3edit #uficient că t!t ceea ce e#te intuit în #aţiu #au înti", rin ur"are t!ate !%iecte$e unei eerienţe !#i%i$e n!uă nu #unt a$tce3a dec:t fen!"ene,

?A 91, B L19@ adică #i"$e rere&entări care, aşa cu" #unt înfăţişate, ca ei#tenţe întin#e #au#erii de #c+i"%ări, nu au, în afara g:ndirii n!a#tre, ! ei#tenţă înte"eiată în #ine/ Acea#tă d!ctrină



eu ! nu"e#c idealism transcendental >/ Rea$i#tu$ în #en# tran#cendenta$ face din ace#te "!dificăria$e #en#i%i$ităţii n!a#tre $ucruri #u%&i#t:nd în #ine şi deci din simple repre#ent!ri, $ucruri , în #ine/

A" fi nedretăţiţi dacă ni #-ar atri%ui idea$i#"u$ e"iric, at:t de defăi"at încă de "u$tă3re"e, care, ad"iţ:nd rea$itatea r!rie a #aţiu$ui, neagă ei#tenţa fiinţe$!r curin#e în e$ #au ce$ uţin ! gă#eşte înd!ie$nică şi care nu ad"ite, în ace#t unct, între 3i# şi ade3ăr, nici ! diferenţă#uficient de"!n#tra%i$ă/ ;n ri3inţa fen!"ene$!r în ti" a$e #i"ţu$ui intern, e$ nu gă#eşte nici !

dificu$tate în e$e, ca $ucruri rea$e %a afir"ă c+iar că acea#tă eerienţă internă d!3edeşte ea#ingură #uficient ei#tenta rea$ă a !%iectu$ui ei 2în #ine în#uşi, inc$u#i3 t!ată acea#tă deter"inarede ti"6/

?B LH.@ Di"!tri3ă, idea$i#"u$ n!#tru tran#cendenta$ ad"ite că !%iecte$e intuiţiei eterne,aşa cu" #unt intuite în #aţiu, #unt şi rea$e şi că t!ate #c+i"%ări$e în ti" #unt aşa cu" $erere&intă #i"ţu$ intern/ ăci, cu" #aţiu$ e#te e$ în#uşi ! f!r"ă a ace$ei intuiţii e care n!i !nu"i" eternă ?A 9H@ şi cu", fără !%iecte în e$, n-ar ei#ta nici ! rere&entare e"irică, n!i ute" şi tre%uie #ă ad"ite" ca rea$e fiinţe$e ei#tente din e$ şi t!t a#tfe$ #tau $ucruri$e şi cuti"u$/ ;n#ă #aţiu$ în#uşi, ca şi ti"u$, şi ! dată cu e$e t!ate fen!"ene$e, nu #unt t!tu#i în e$eîn#e$e lucruri, ci nu"ai rere&entări, şi nu !t ei#ta în afara #i"ţirii n!a#tre, şi în#ăşi intuiţiainternă şi #en#i%i$ă a #i"ţirii n!a#tre 2ca !%iect a$ c!nştiinţei6, a cărei deter"inare e#terere&entată rin #ucce#iunea diferite$!r #tări în ti", nu e#te nici eu$ ade3ărat, aşa cu" ei#tă în#ine, #au #u%iectu$ tran#cendenta$, ci nu"ai un fen!"en care a f!#t dat #en#i%i$ităţii ace#tei fiinţenecun!#cute n!uă/ Ei#tenţa ace#tui fen!"en intern, ca $ucru ei#tent în #ine, nu !ate fi ad"i#ă,de!arece c!ndiţia $ui e#te ti"u$, care nu !ate fi ! deter"inare a 3reunui $ucru în #ine/ Dar în#aţiu şi în ti", ade3ăru$ e"iric a$ fen!"ene$!r e#te #uficient a#igurat şi de#tu$ de diferit ?BLH1@ de înrudirea cu 3i#u$, dacă ce$e d!uă fe$uri de fen!"ene #e în$ănţuie între e$e eact şic!"$et, duă $egi e"irice, în eerienţă/

%iecte$e eerienţei nu #unt date, rin ur"are, niciodat! "n e1e "nsele, ci nu"ai îneerienţă, şi nu ei#tă în afara ei/ ă ar ?A 9@ utea ei#ta $!cuit!ri în $ună, deşi nici un !" nui-a 3ă&ut 3re!dată, tre%uie fără înd!ia$ă ad"i#, dar ace#t $ucru în#ea"nă nu"ai at:t că în r!gre#u$ !#i%i$ a$ eerienţei n!i a" utea da e#te ei/ ăci t!t ceea ce #e af$ă într-! c!neiunecu ! erceţie duă $egi a$e r!gre#u$ui e"iric e#te rea$/ Ei #unt deci rea$i atunci c:nd #tau într-!$egătură e"irică cu c!nştiinţa "ea rea$ă, deşi din ace#t "!ti3 ei nu #unt rea$i în #ine, adică înafara ace#tui r!gre# a$ eerienţei/

'!uă nu ne e#te dat rea$ dec:t erceţia şi r!gre#u$ e"iric de $a ea $a a$te erceţii !#i%i$e/ ăci în e$e în#e$e, fen!"ene$e, ca #i"$e rere&entări, nu #unt rea$e dec:t în erceţie,care de fat nu e#te a$tce3a dec:t rea$itatea unei rere&entări e"irice, adică fen!"en/ A nu"i,înainte de erceţie, $ucru rea$ un fen!"en, în#ea"nă #au că în r!gre#u$ eerienţei n!i tre%uie#ă înt:$ni" ! a#tfe$ de erceţie, #au că nu are nici un #en#/ ă e$ ei#tă în #ine, fără ra!rtare $a#i"ţuri$e n!a#tre şi $a eerienţa !#i%i$ă, #-ar utea de#igur afir"a, ?B LHH@ dacă ar fi 3!r%a deun $ucru în #ine/ Dar nu e#te 3!r%a dec:t de un fen!"en în #aţiu şi în ti", care a":nd!uă nu#unt deter"inări a$e $ucruri$!r în #ine, ci nu"ai a$e #en#i%i$ităţii n!a#tre a#tfe$ înc:t, ceea ce e#teîn e$e 2fen!"ene6 ?A 9@ nu e ce3a în #ine, ci #i"$e rere&entări care, dacă nu #unt date în n!i2în erceţie6, nu #e înt:$ne#c nicăieri/

Cacu$tatea intuiţiei #en#i%i$e nu e#te r!riu-&i# dec:t ! receti3itate de a fi afectat într-unanu"it "!d de către rere&entări, a căr!r re$aţie recir!că e#te ! intuiţie ură de #aţiu şi de ti"2#i"$e f!r"e a$e #en#i%i$ităţii n!a#tre6 şi care #e nu"e#c obiecte, în "ă#ura în care #unt $egate şideter"ina%i$e în acea#tă re$aţie 2de #aţiu şi de ti"6 duă $egi a$e unităţii eerienţei/ au&an!n#en#i%i$ă a ace#t!r rere&entări ne e#te c!"$et necun!#cută, şi de aceea nu ute" #ă ! intui"ca !%iect căci un a#e"enea !%iect n-ar tre%ui #ă fie rere&entat nici în #aţiu, nici în ti" 2ca#i"$e c!ndiţii a$e rere&entării #en#i%i$e6 iar fără ace#te c!ndiţii nu ne ute" i"agina nici !intuiţie/ T!tuşi, ute" nu"i !%iect tran#cendenta$ cau&a nu"ai inte$igi%i$ă a fen!"ene$!r îngenere, dar nu"ai entru a a3ea ce3a care c!re#unde #en#i%i$ităţii, c!n#iderată ca ! receti3itate/

* Une!ri a" "ai nu"it-! şi idea$i#" &ormal , entru a ! de!#e%i de ce$ material , adică de ce$ c!"un, care une $a înd!ia$ă #auneagă ei#tenţa $ucruri$!r eterne în#e$e în une$e ca&uri, are a fi rudent #ă ne #er3i" "ai cur:nd de acea#tă ere#ie dec:t dece$e a"intite "ai #u#, entru a e3ita !rice neînţe$egere/ ?Acea#tă !%#er3aţie $i#eşte în ediţia I/@



Ace#tui !%iect tran#cendenta$ îi ute" atri%ui întreaga #feră şi întreaga c!neiune a erceţii$!rn!a#tre ?B LH@ !#i%i$e şi ute" #une că e#te dat în #ine înaintea !ricărei eerienţe/ Darfen!"ene$e c!re#un&ăt!are $ui nu #unt date în #ine, ci nu"ai în acea#tă eerienţă, fiindcă e$e#unt #i"$e rere&entări, care nu"ai ca erceţii în#ea"nă un !%iect rea$, ?A 9L@ anu"e atuncic:nd acea#tă erceţie #e $eagă cu t!ate ce$e$a$te, duă regu$i$e unităţii eerienţei/ A#tfe$, #e !ate #une $ucruri$e rea$e a$e ti"u$ui trecut #unt date în !%iectu$ tran#cendenta$ a$ eerienţei

în#ă e$e nu #unt !%iecte entru "ine şi nu #unt rea$e în ti"u$ trecut dec:t în "ă#ura în care î"irere&int că ! #erie regre#i3ă de erceţii !#i%i$e 2ur":nd fie firu$ că$ău&it!r a$ i#t!riei, fieur"e$e cau&e$!r şi efecte$!r6, duă $egi e"irice, cu un cu3:nt, cur#u$ $u"ii, ajunge" $a ! #eriede ti" #cur#ă ca fiind c!ndiţia ti"u$ui re&ent/ Acea#tă #erie nu e#te t!tuşi rere&entată ca rea$ădec:t în c!neiune cu ! eerienţă !#i%i$ă şi nu în #ine, a#tfe$ înc:t t!ate înt:"$ări$e etrecutedin ti"uri i"e"!ria$e înainte de ei#tenţa "ea nu în#ea"nă a$tce3a dec:t !#i%i$itatea de a re$ungi $anţu$ eerienţei, $ec:nd de $a erceţia re&entă în #u#, #re c!ndiţii$e care !deter"ină în ti"/

Dacă, rin ur"are, î"i rere&int t!ate !%iecte$e #i"ţuri$!r, ei#tente în t!ate ti"uri$e şiîn t!ate #aţii$e, nu $e $a#e& în e$e înaintea eerienţei, ?B LH@ ci acea#tă rere&entare nu ea$tce3a dec:t ideea unei eerienţe !#i%i$e în t!ta$itatea ei a%#!$ută/ 'u"ai în ea #unt date ace$e!%iecte 2care nu #unt dec:t #i"$e rere&entări6/ ?A 90@ Dar dacă #e #une că e$e ei#tă înaintea!ricărei eerienţe r!rii, nu în#ea"nă dec:t că e$e !t fi înt:$nite în acea arte a eerienţei spre care tre%uie #ă urc, !rnind de $a erceţie/ au&a c!ndiţii$!r e"irice a$e ace#tui r!gre#, rin ur"are ce "e"%ri !t înt:$ni şi c+iar :nă unde îi !t gă#i în regre#ie, e#te ceea ce-itran#cendenta$, şi de aceea î"i ră":ne în "!d nece#ar necun!#cut/ Dar nici nu e#te 3!r%a de#reacea#ta, ci nu"ai de#re regu$a r!gre#u$ui eerienţei, în care î"i #unt date !%iecte$e, adicăfen!"ene$e/ ;n ce$e din ur"ă, e#te de a$tfe$ t!t una dacă #un în r!gre#ia e"irică !t înt:$ni în#aţiu #te$e care #unt de #ute de !ri "ai îndeărtate dec:t ce$e "ai îndeărtate e care $e 3ăd, #audacă #un a#tfe$ de #te$e !t fi e3entua$ înt:$nite în #aţiu$ c!#"ic, c+iar dacă nici!dată nu $e-a3ă&ut #au nu $e 3a 3edea 3reun !" c+iar dacă ar fi date ca $ucruri în #ine, fără re$aţie cueerienţa !#i%i$ă în genere, e$e nu #unt t!tuşi ni"ic entru "ine, rin ur"are nu #unt !%iectedec:t întruc:t #unt c!nţinute în #eria regre#iei e"irice/ 'u"ai într-! a$tă re$aţie, anu"e c:ndace#te fen!"ene ur"ea&ă #ă fie f!$!#ite ca Idee c!#"!$!gică de#re un t!t a%#!$ut şi deci c:nd e3!r%a de ! r!%$e"ă care deăşeşte $i"ite$e eerienţei !#i%i$e, ?B LHL@ nu"ai atunci e#tei"!rtant #ă di#tinge" cu" ad"ite" rea$itatea ace#t!r !%iecte a$e #i"ţuri$!r, ?A 9=@ entru a re3eni ărerea înşe$ăt!are care tre%uie #ă re&u$te ine3ita%i$ din înţe$egerea greşită a r!rii$!rn!a#tre c!ncete de eerienţă/


*ecţiunea a şatea

DEIbIA RITIF A 'CITUUI *(4IA RANIU'II U EA ;'*FI

;ntreaga antin!"ie a raţiunii ure #e %a&ea&ă e argu"entu$ dia$ectic dacă e#te datc!ndiţi!natu$, atunci e#te dată şi întreaga #erie a tutur!r c!ndiţii$!r $ui dar !%iecte$e #i"ţuri$!r ne#unt date ca fiind c!ndiţi!nate, rin ur"are etc/ Prin ace#t raţi!na"ent, a cărui re"i#ă "aj!ră are at:t de natura$ă şi e3identă, #unt intr!du#e, duă di3er#itatea c!ndiţii$!r 2în #inte&afen!"ene$!r6, întruc:t e$e c!n#tituie ! #erie, t!t at:tea Idei c!#"!$!gice care !#tu$ea&ăt!ta$itatea a%#!$ută a ace#t!r #erii, şi t!c"ai de aceea un ine3ita%i$ raţiunea în c!nf$ict cu eaîn#ăşi/ ;nainte de a de#c!eri artea înşe$ăt!are a ace#tui argu"ent #!fi#tic, tre%uie #ă ne regăti" entru ace#t $ucru rin ?B LH0@ c!rectarea şi deter"inarea anu"it!r c!ncete care #e re&intă aici/

0ai "nt%i, ur"ăt!area judecată e#te c$ară şi indu%ita%i$ certă atunci c:nd c!ndiţi!natu$e#te dat, c+iar rin acea#ta ?A 98@ ne e#te dată ca r!%$e"ă 7au&gegeben9 ! regre#ie în #eria



tutur!r c!ndiţii$!r #re e$ căci în#uşi c!ncetu$ de c!ndiţi!nat i"$ică ace#t $ucru, anu"e că rine$ ce3a e#te ra!rtat $a ! c!ndiţie, iar c:nd acea#ta e#te c!ndiţi!nată $a r:ndu$ ei, ea e#te ra!rtată$a ! c!ndiţie "ai îndeărtată, şi $a fe$ #tau $ucruri$e cu t!ţi "e"%rii #eriei/ Acea#tă judecată e#tedeci ana$itică şi e#te în afară de !rice tea"ă în faţa unei critici tran#cendenta$e/ Ea e#te un !#tu$at $!gic a$ raţiunii care c!n#tă în a ur"ări şi a c!ntinua c:t "ai dearte !#i%i$ acea $egăturăa unui c!ncet cu c!ndiţii$e $ui, $egătură inerentă c!ncetu$ui în#uşi/

4poi dacă at:t c!ndiţi!natu$, c:t şi c!ndiţia $ui #unt $ucruri în #ine, atunci dacă ce$ dint:i af!#t dat, e#te dată ca r!%$e"ă nu nu"ai regre#ia #re cea de-a d!ua, ci rin acea#ta e#te dată rea$şi ea, şi fiindcă ace#t $ucru e#te 3a$a%i$ de#re t!ţi "e"%rii #eriei, #eria c!"$etă a c!ndiţii$!r, rin ur"are şi nec!ndiţi!natu$, e#te în ace$aşi ti" dată #au "ai cur:nd re#uu#ă, rin aceea căe#te dat c!ndiţi!natu$, care nu a f!#t !#i%i$ dec:t rin acea #erie/ Aici #inte&a c!ndiţi!natu$ui cuc!ndiţia $ui e#te ! #inte&ă a #i"$u$ui inte$ect, care rere&intă $ucruri$e aşa cu" #unt, fără a-şi une r!%$e"a dacă şi cu" ?B LH=@ ute" ajunge $a cun!aşterea $!r/ Di"!tri3ă, dacă a" de-aface cu fen!"ene care, ca #i"$e rere&entări, nu #unt de$!c date, dacă nu ajung $a ?A 99@cun!aşterea $!r 2adică $a e$e în#e$e, căci e$e nu #unt a$tce3a dec:t cun!ştinţe e"irice6, atunci eunu !t #une în ace$aşi #en# dacă e#te dat c!ndiţi!na$u$, #unt date şi t!ate c!ndiţii$e 2cafen!"ene6 #re e$, şi rin ur"are nu !t c!nc+ide în nici un ca& t!ta$itatea a%#!$ută a #eriei $!r/ăci &enomenele nu #unt e$e în#e$e, în are+en#iune, a$tce3a dec:t ! #inte&ă e"irică 2în #aţiu şiîn ti"6 şi deci nu #unt date dec:t "n ea/ Dar nu ur"ea&ă de$!c că atunci c:nd e#te datc!ndiţi!natu$ 2în fen!"en6 e#te dată i"$icit şi e#te re#uu#ă şi #inte&a, care c!n#tituie c!ndiţiaei e"irică, ci acea#ta are $!c a%ia în regre#ie şi nici!dată fără de ea/ Dar într-un a#tfe$ de ca& #e !ate f!arte %ine #une că ! regresie #re c!ndiţii, adică ! #inte&ă e"irică c!ntinuă e acea#tă$atură #e i"une #au este dată ca problem! şi că nu !t $i#i c!ndiţii$e, care #unt date rin acea#tăregre#ie/

De aici reie#e c$ar că re"i#a "aj!ră a #i$!gi#"u$ui c!#"!$!gic ia c!ndiţi!natu$ în #en#tran#cendenta$ de categ!rie ură, e c:nd re"i#a "in!ră î$ ia în #en#u$ e"iric de c!ncet a$inte$ectu$ui a$icat $a #i"$e fen!"ene, că rin ur"are aici #e înt:$neşte ?B LH8@ acea er!aredia$ectică nu"ită sophisma &igurae dictionis/ Dar acea#tă er!are nu e#te ?A L..@ creată artificia$,ci e#te ! i$u&ie a%#!$ut natura$ă a raţiunii c!"une/ ăci rin ea n!i re#uune" 2în re"i#a"aj!ră6, !arecu" &!r! s! ne d!m seama, c!ndiţii$e şi #eria $!r atunci c:nd ce3a e#te dat ca fiindc!ndiţi!nat, fiindcă ace#ta nu e#te a$tce3a dec:t !#tu$atu$ $!gic de a ad"ite re"i#e c!"$ete $a! c!nc$u&ie dată şi cu" în $egarea c!ndiţi!natu$ui cu c!ndiţia $ui nu #e înt:$neşte ! !rdine înti", e$e #unt re#uu#e în #ine ca fiind date #i"u$tan/ A!i e#te t!t at:t de natura$ 2în re"i#a"in!ră6 #ă c!n#ideră" fen!"ene$e ca $ucruri în #ine şi t!t a#tfe$ ca !%iecte date #i"$u$uiinte$ect, cu" #-a făcut în re"i#a "aj!ră, unde a" făcut a%#tracţie de t!ate c!ndiţii$e intuiţiei încare, nu"ai, !t fi date !%iecte/ Dar aici !"i#e#e" ! di#tincţie re"arca%i$ă între c!ncete/*inte&a c!ndiţi!natu$ui cu c!ndiţia $ui şi întreaga #erie a ce$ei din ur"ă 2în re"i#a "aj!ră6 nuc!nţinea în #ine nici ! $i"itare în ti" şi nici un c!ncet de #ucce#iune/ Di"!tri3ă, #inte&ae"irică şi #eria c!ndiţii$!r în fen!"en 2care e#te #u%#u"ată în re"i#a "in!ră6 #unt în "!dnece#ar #ucce#i3e şi date nu"ai #ucce#i3 în ti" rin ur"are, eu nu utea" re#uune aici, ca şidinc!$!, totalitatea a%#!$ută a #inte&ei şi a #eriei rere&entate ?B LH9@ rin ea, căci ac!$! t!ţi"e"%rii #eriei #unt daţi în #ine 2fără c!ndiţie de ti"6, e c:nd aici ei #unt !#i%i$i nu"ai rinregre#ia #ucce#i3ă, ?A L.1@ care e#te dată nu"ai rin aceea că ! efectuă" rea$/

Duă d!3edirea unui a#tfe$ de 3iciu a$ argu"entu$ui e care #e %a&ea&ă în c!"una#erţiuni$e c!#"!$!gice, !t fi re#in#e cu dret cu3:nt a"%e$e ărţi, ca atare, ca nefund:ndu-şi retenţia $!r e nici un tit$u #!$id/ Dar di#uta $!r nu e#te încă ter"inată rin aceea că $i #-ar fid!3edit că a":nd!uă #au una din e$e nu are dretate în cau&a în#ăşi e care ! afir"ă 2înc!nc$u&ie6, entru că n-au ştiut #ă ! înte"eie&e e argu"ente 3a$a%i$e/ T!tuşi, ni"ic nu are "aic$ar dec:t că din ce$e d!uă ărţi, dintre care una afir"ă că $u"ea are un înceut, iar cea$a$tă că$u"ea nu are un înceut, ci ei#tă din eternitate, una tre%uie #ă ai%ă t!tuşi dretate/ Dar dacă eaşa, t!tuşi fiindcă c$aritatea e#te ega$ă de a"%e$e ărţi, e#te i"!#i%i$ a af$a 3re!dată de care arte

e#te dretatea, iar di#uta er#i#tă acu" ca şi "ai înainte, deşi ărţi$e au f!#t înde"nate de cătretri%una$u$ raţiunii #ă #e $iniştea#că/ 'u "ai ră":ne deci a$t "ij$!c de a ter"ina definiti3 di#uta



şi, #re #ati#facţia a"%e$!r ărţi, dec:t #ă fie adu#e în #f:rşit $a c!n3ingerea că e$e, c!"%ăt:ndu-#erecir!c at:t de %ine, #e ceartă entru ni"ic şi că ! anu"ită aarenţă tran#cendenta$ă $e-a &ugră3it! rea$itate ?B L.@ ac!$! unde nu ei#tă nici una/ Pe acea#tă ?A L.H@ ca$e de a$anare a uneidi#ute, care nu !ate fi ter"inată rintr-! #entinţă, 3re" #ă ăşi" n!i acu"/

>> >

ben!n din Elea, un dia$ectician #u%ti$, a f!#t f!arte criticat, ca #!fi#t te"erar, încă de cătreP$at!n, entru fatu$ că #re a-şi arăta arta încerca rin argu"ente aarente #ă de"!n#tre&e una şiaceeaşi judecată şi îndată duă aceea #ă ! ră#t!arne rin a$te$e t!t at:t de uternice/ E$ afir"a căDu"ne&eu 2care, entru e$, nu era r!%a%i$ dec:t $u"ea6 nu e#te nici finit, nici infinit, nu e#te niciîn "işcare, nici în reau#, nu e#te nici a#e"ănăt!r, nici nea#e"ănăt!r unui a$t $ucru/ e$!r care3!iau #ă-şi facă ! ărere de#re e$ duă ace#te afir"aţii $i #e ărea că ar fi 3rut #ă nege c!"$etd!uă judecăţi c!ntradict!rii, ceea ce e#te a%#urd/ Dar nu gă#e#c că #e !ate une e dret în#arcina $ui ace#t $ucru/ Pe ri"a din ace#te judecăţi 3!i $ă"uri-! cur:nd "ai îndear!ae/ ;n ce ri3eşte ce$e$a$te, dacă #u% cu3:ntu$ /umne#eu e$ a înţe$e# uni3er#u$, atunci tre%uia, fără înd!ia$ă,#ă #ună că ace#ta nu e#te nici er"anent re&ent $a $!cu$ $ui 2în reau#6, nici nu-şi #c+i"%ă $!cu$2#e "işcă6, căci t!ate $!curi$e nu #unt dec:t în uni3er#, deci că acesta în#uşi nu e#te în nici un $!c/Dacă uni3er#u$ curinde în #ine t!t ce ei#tă, atunci e$ nu e#te ca atare nici a#e"ănăt!r, nicinea#e"ănăt!r cu nici un alt lucru, fiindcă în afara $ui nu ei#tă nici un alt lucru ?B L1@ cu care ar utea fi c!"arat/ :nd d!uă ?A L.@ judecăţi !u#e între e$e re#uun ! c!ndiţie inad"i#i%i$ă,e$e cad a":nd!uă, cu t!ată !!&iţia $!r 2care t!tuşi nu e#te r!riu-&i# ! c!ntradicţie6, fiindcădi#are c!ndiţia în care, nu"ai, ur"a #ă fie 3a$a%i$ă fiecare din ace#te judecăţi/

Dacă cine3a ar #une !rice c!r "ir!a#e !ri $ăcut, !ri ne$ăcut, atunci e !#i%i$ un a$trei$ea ca&, anu"e că e$ nu "ir!a#e 2ea$ă6 de$!c, şi a#tfe$ a"%e$e judecăţi c!ntrarii !t fi fa$#e/Dacă în#ă #un e$ e#te !ri $ăcut "ir!#it!r, !ri nu e#te $ăcut "ir!#it!r 7'el sua'eolens 'e1 non sua'eolens9, atunci a"%e$e judecăţi #unt !u#e, c!ntradict!rii şi nu"ai ri"a e#te fa$#ă, e c:nd!u#a ei - c!ntradict!rie, anu"e une$e c!ruri nu #unt $ăcut "ir!#it!are curinde în #ine şic!ruri$e care nu au nici un miros/ ;n !!&iţia anteri!ară 7per disparata9, c!ndiţia accidenta$ă ac!ncetu$ui de c!ruri 2"ir!#u$6 a ră"a# încă, cu t!ată judecata c!ntrară, şi deci n-a f!#t#uri"ată de acea#tă judecată, u$ti"a judecată n-a f!#t deci !u#a c!ntradict!rie a ce$ei dint:i/

?A L., B LH@ :nd #un, rin ur"are $u"ea, în ce ri3eşte #aţiu$, e#te !ri infinită, !rinu e#te infinită 7non est in&initus9, atunci, dacă ri"a judecată e#te fa$#ă, judecata c!ntradict!rie!u#ă ei $u"ea nu e#te infinită, tre%uie #ă fie ade3ărată/ ;n fe$u$ ace#ta n-aş face dec:t #ă în$ătur! $u"e infinită, fără a une în $!c a$ta, anu"e e cea finită/ Dacă în#ă #-ar #une $u"ea e#te !riinfinită, !ri finită 2n!ninfinită6, a"%e$e ar utea fi fa$#e/ ăci în ace#t ca& eu c!n#ider $u"ea cafiind deter"inată în #ine în ri3inţa "ări"ii, fiindcă în judecata !u#ă nu #uri" nu"aiinfinitatea şi, ! dată cu ea, !ate întreaga ei ei#tenţă r!rie, ci adaug ! deter"inare $u"ii, caunui $ucru rea$ în #ine ceea ce de a#e"enea !ate fi fa$#, dacă $u"ea n-arfi dată nicidecum ca unlucru "n sine, rin ur"are nici ca infinită, nici ca finită în ri3inţa "ări"ii/ *ă-"i fie er"i# #ănu"e#c dialectic! o a#tfe$ de opo#iţie, iar e cea a c!ntradicţiei #ă ! nu"e#c opo#iţie analitic!.Deci d!uă judecăţi !u#e dia$ectic între e$e !t fi a"%e$e fa$#e, fiindcă nu nu"ai că unac!ntra&ice e cea$a$tă, ci #une ce3a "ai "u$t dec:t e nece#ar entru c!ntradicţie/

Dacă #e c!n#ideră ca !u#e c!ntradict!riu între e$e ce$e d!uă judecăţi $u"ea e#te infinită ca"ări"e, $u"ea e#te finită ca "ări"e, #e re#uune că $u"ea 2întreaga #erie a fen!"ene$!r6 e#teun $ucru în #ine/ ăci ea ră":ne, c+iar dacă #uri" regre#ia infinită #au finită în #eriafen!"ene$!r ei/ Dacă în#ă în$ătur acea#tă #u!&iţie #au acea#tă aarenţă tran#cendenta$ă şi dacăneg că ea e#te un $ucru în #ine, ?A L.L, B L@ atunci !!&iţia c!ntradict!rie a ce$!r d!uăa#erţiuni #e reface într-! !!&iţie nu"ai dia$ectică, şi fiindcă $u"ea nu ei#tă nicidecu" în #ine

2indeendent de #eria regre#i3ă a rere&entări$!r "e$e6, ea nu ei#tă nici ca un tot in&init "n sine,nici ca un tot &init "n sine/ Ea nu #e gă#eşte dec:t în regre#ia e"irică a #eriei fen!"ene$!r şi



nicidecu" în #ine/ Dacă, rin ur"are, acea#tă #erie e#te t!tdeauna c!ndiţi!nată, ea nu e t!tuşinici!dată în întregi"e dată, şi $u"ea nu e#te deci un t!t nec!ndiţi!nat şi nu ei#tă ca atare nici cu"ări"e infinită, nici cu "ări"e finită/

eea ce #-a #u# aici de#re ri"a Idee c!#"!$!gică, anu"e de#re t!ta$itatea a%#!$ută a"ări"ii în fen!"en, e#te 3a$a%i$ şi de#re t!ate ce$e$a$te/ *eria c!ndiţii$!r nu #e gă#eşte dec:t în#inte&a regre#i3ă în#ăşi, nu în#ă în #ine în fen!"en ca un $ucru r!riu, dat înaintea !ricărei

regre#ii/ a tre%ui deci #ă "ai #un "u$ţi"ea ărţi$!r într-un fen!"en dat nu e#te în #ine nicifinită, nici infinită, căci fen!"enu$ nu e#te ce3a ei#tent în #ine, iar ărţi$e #unt date a%ia rinregre#ia #inte&ei de de#c!"unere şi în acea#tă regre#ie, care nici!dată nu e#te dată a%#!$ut"ntreag! nici ca finită, nici ca infinită/ Ace$aşi $ucru e#te 3a$a%i$ şi de#re #eria cau&e$!r#u%!rd!nate între e$e #au a ei#tenţei ?A L.0, B L@ c!ndiţi!nate :nă $a cea nec!ndiţi!natnece#ară, care nu !ate fi nici!dată c!n#iderată nici ca finită în #ine, în ri3inţa t!ta$ităţii ei, nicica infinită, fiindcă ea, ca #erie de rere&entări #u%!rd!nate, nu c!n#tă dec:t în regre#ia dina"ică,iar înaintea ace#teia, şi ca #erie de $ucruri #u%&i#tentă în #ine, ea nici nu !ate ei#ta/

Prin ur"are, antin!"ia raţiunii ure în Idei$e ei c!#"!$!gice e#te în$ăturată rin aceea că#e arată că ea nu e#te dec:t dia$ectică şi un c!nf$ict a$ unei aarenţe, care re&u$tă din aceea căideea t!ta$ităţii a%#!$ute, care e#te 3a$a%i$ă nu"ai ca ! c!ndiţie a $ucruri$!r în #ine, a f!#t a$icată$a fen!"ene, care nu ei#tă dec:t în rere&entare şi atunci c:nd e$e c!n#tituie ! #erie în regre#ie#ucce#i3ă, iar nu a$tfe$/ ;n #c+i"%, în#ă, #e !ate #c!ate din acea#tă antin!"ie un f!$!# rea$,de#igur nu d!g"atic, ci critic şi d!ctrina$ anu"e de a d!3edi rin ea, indirect, idea$itateatran#cendenta$ă a fen!"ene$!r, dacă cine3a n-ar fi f!#t cu"3a #ati#făcut cu d!3ada directă dinE#tetica tran#cendenta$ă/ D!3ada ar c!n#ta în acea#tă di$e"ă/ Dacă $u"ea e#te un t!t ei#tent în#ine, ea e#te #au finită, #au infinită/ Dar at:t ri"a c:t şi a d!ua judecată #unt fa$#e 2!tri3itd!3e&i$!r re&entate "ai #u#, a$e antite&ei, e de ! arte, şi a$e te&ei, e de a$tă arte6/ Deci e#tede a#e"enea fa$# că $u"ea 2an#a"%$u$ ?B LL@ tutur!r fen!"ene$!r6 e#te un t!t ei#tent în #ine/?A L.=@ De unde ur"ea&ă deci că fen!"ene$e în genere nu #unt ni"ic în afara rere&entări$!rn!a#tre, ceea ce t!c"ai a" 3rut #ă #une" rin idea$itatea $!r tran#cendenta$ă/

Acea#tă re"arcă e#te i"!rtantă/ Din ea #e 3ede că d!3e&i$e de "ai #u# a$e ce$!r atruantin!"ii n-au f!#t i$u&!rii, ci înte"eiate, dacă #e re#uune că fen!"ene$e #au ! $u"e #en#i%i$ăcare $e curinde e t!ate ar fi $ucruri în #ine/ Dar c!nf$ictu$ judecăţi$!r #c!a#e de aici de#c!erăcă #u!&iţia c!nţine ce3a fa$# şi ne c!nduce a#tfe$ $a de#c!erirea ade3ăratei naturi a $ucruri$!r ca!%iecte a$e #i"ţuri$!r/ Deci Dia$ectica tran#cendenta$ă nu dă 3reun #rijin #cetici#"u$ui, dar fărăînd!ia$ă "et!dei #cetice, care !ate arăta aici un ee"$u a$ "arii ei uti$ităţi, un:nd faţă înfaţă, în cea "ai "are $i%ertate, argu"ente$e !u#e a$e raţiunii, care, deşi nu ne 3!r r!cura în ce$edin ur"ă ceea ce a" căutat, ne 3!r da t!tuşi !ric:nd ce3a uti$ şi at entru a #er3i $a c!rectarea judecăţi$!r n!a#tre/

?A L.8, B L0@ ANTINOMIA RAŢIUNII PURE

*ecţiunea a !ta

PRI'IPIU RE4UATI A RANIU'II PUREU PRIIRE A IDEIE *(4IE

Pentru că rin rinciiu$ c!#"!$!gic a$ t!ta$ităţii nu e#te dat un "ai"u" a$ #eriei dec!ndiţii într-! $u"e #en#i%i$ă, c!n#iderată ca $ucru în #ine, ci că ace#t "ai"u" nu !ate fi dat ca r!%$e"ă dec:t în regre#ia ace#tei #erii, a"intitu$ rinciiu a$ raţiunii ure, în #en#u$ a#tfe$c!rectat, îşi ă#trea&ă t!tuşi 3a$!area de$ină, de#igur nu ca a6iom!, #re a c!ncee ca rea$ăt!ta$itatea în !%iect, ci ca problem! entru inte$ect, deci entru #u%iect, #er3ind #re a încee şi ac!ntinua, c!nf!r" t!ta$ităţii în Idee, regre#ia în #eria c!ndiţii$!r #re un nec!ndiţi!nat dat/ ;n

#en#i%i$itate, adică în #aţiu şi în ti", !rice c!ndiţie, $a care ute" ajunge în eunereafen!"ene$!r date, e#te $a r:ndu$ ei c!ndiţi!nată căci ace#te fen!"ene nu #unt $ucruri în #ine, în



care e3entua$ ar utea a3ea $!c nec!ndiţi!natu$ a%#!$ut, ci nu"ai rere&entări e"irice, caretre%uie #ă-şi gă#ea#că c!ndiţia t!tdeauna în intuiţie, care $e deter"ină în ce ri3eşte #aţiu$ #auti"u$/ Princiiu$ raţiunii nu e#te r!riu-&i# dec:t ! regu$ă, care !rd!nă ! regre#ie în #eriac!ndiţii$!r ?A L.9, B L=@ fen!"ene$!r date şi căreia nu-i e#te nici!dată er"i# #ă #e !rea#că $aun nec!ndiţi!nat a%#!$ut/ E$ nu e#te deci un rinciiu a$ !#i%i$ităţii eerienţei şi a$ cun!aşteriie"irice a !%iecte$!r #i"ţuri$!r, rin ur"are nu e#te un rinciiu a$ inte$ectu$ui căci !rice

eerienţă e#te înc+i#ă în $i"ite$e ei 2!tri3it intuiţiei date6 e$ nu e#te nici un principiuconstituti' a$ raţiunii, care #ă etindă c!ncetu$ $u"ii #en#i%i$e dinc!$! de !rice eerienţă !#i%i$ă, ci e#te un rinciiu de c!ntinuare şi de etindere a eerienţei c:t "ai "u$t !#i%i$, !tri3it căruia nici ! $i"ită e"irică nu tre%uie c!n#iderată ca ! $i"ită a%#!$ută deci un rinciiua$ raţiunii care, ca regul!, !#tu$ea&ă ceea ce tre%uie #ă face" în regre#ie, dar nu anticipea#! ceeace e#te dat în #ine în obiect înaintea !ricărei regre#ii/ De aceea, eu î$ nu"e#c un rinciiuregulati' al raţiunii, e c:nd, di"!tri3ă, rinciiu$ t!ta$ităţii a%#!$ute a #eriei c!ndiţii$!r, ca datăîn #ine în !%iect 2în fen!"ene6, ar fi un rinciiu c!#"!$!gic c!n#tituti3, a cărui nu$itate a" 3rut#ă ! arăt t!c"ai rin acea#tă di#tincţie şi a#tfe$ #ă î"iedic, ceea ce #e înt:"$ă de a$tfe$ ine3ita%i$2rin #u%reţiune tran#cendenta$ă6, de a atri%ui rea$itate !%iecti3ă unei Idei care nu #er3eşte dec:tca regu$ă/

Pentru a deter"ina adec3at #en#u$ ace#tei regu$i a raţiunii ure, tre%uie re"arcat "ai înt:ică ?A L1., B L8@ ea nu !ate #une ce este obiectul , ci cum trebuie instituit! regresia empiric!,#re a ajunge $a c!ncetu$ c!"$et a$ !%iectu$ui/ Dacă ar a3ea $!c ri"u$ ca&, ea ar fi un rinciiuc!n#tituti3, ceea ce nici!dată nu e#te !#i%i$ din raţiune ură/ u acea#ta nu intenţi!nă" deci #ă#une" că #eria c!ndiţii$!r unui c!ndiţi!nat dat e#te în #ine finită #au infinită, căci în fe$u$ ace#ta! #i"$ă Idee a t!ta$ităţii a%#!$ute, care nu ei#tă dec:t în acea#tă Idee în#ăşi, ar g:ndi un !%iectcare nu !ate fi dat în nici ! eerienţă, entru că #-ar atri%ui unei #erii de fen!"ene ! rea$itate!%iecti3ă indeendentă de #inte&a e"irică/ Ideea raţi!na$ă nu 3a re#crie deci dec:t #inte&eiregre#i3e în #eria c!ndiţii$!r ! regu$ă, !tri3it căreia ea înaintea&ă de $a c!ndiţi!nat, rininter"ediu$ tutur!r c!ndiţii$!r #u%!rd!nate, #re nec!ndiţi!nat, deşi ace#ta nu e#te nici!dată atin#/ăci nec!ndiţi!natu$ a%#!$ut nu #e înt:$neşte în eerienţă/

;n ace#t #c!, "ai înt:i tre%uie deter"inată eact #inte&a unei #erii, întruc:t ea nu e#tenici!dată c!"$etă/ De !%icei #e f!$!#e#c în acea#tă ri3inţă d!uă ere#ii care tind #ă #ta%i$ea#căaici ! di#tincţie, fără ca t!tuşi #ă ute" indica eact rinciiu$ ace#tei di#tincţii/ (ate"aticienii3!r%e#c nu"ai de un progressus ?A L11, B L9@ in in&initum/ ercetăt!rii c!ncete$!r 2fi$!#!fii63!r #ă-i #u%#tituie, ca #ingură 3a$a%i$ă, ere#ia de r!gre##u# in inde&initum/ Cără a "ă !ri $aea"inarea #cruu$e$!r care $e-a #ugerat ace#t!ra ! atare di#tincţie şi $a uti$itatea #au inuti$itateaei, 3reau #ă încerc a deter"ina eact ace#te c!ncete în ra!rt cu #c!u$ "eu/

De#re ! $inie dreată #e !ate f!arte %ine #une că !ate fi re$ungită $a infinit, şi aicidi#tincţia între r!gre#ie infinită şi r!gre#ie indeter"inat de "are 7progressus in inde&initum9 arfi ! #u%ti$itate deşartă/ ;n ade3ăr, atunci c:nd #e #une re$ungiţi ! $inie e#te negreşit "ai c!rectdacă #e adaugă in inde&initum dec:t dacă #e #une in in&initum/ Pri"a ere#ie nu în#ea"nădec:t re$ungiţi-! c:t de "u$t 'oiţi, e c:nd cea de-a d!ua nu trebuie #ă încetaţi nici!dată a ! re$ungi 2ceea ce nu #e intenţi!nea&ă aici6 t!tuşi, dacă e 3!r%a nu"ai de putinţ!, ri"a ere#iee#te f!arte ju#tă, căci uteţi #ă ! re$ungiţi din ce în ce "ai "u$t :nă $a infinit/ i t!t aşa #tau$ucruri$e şi în t!ate ca&uri$e în care nu #e 3!r%eşte dec:t de r!gre#ie, adică de înaintarea de $ac!ndiţie $a c!ndiţi!nat acea#tă înaintare !#i%i$ă "erge $a infinit în #eria fen!"ene$!r/ P$ec:ndde $a un cu$u de #tră"!şi, 3!i uteţi înainta fără #f:rşit e $inia de#cendentă a r!creaţiei şi uteţi f!arte %ine g:ndi că rea$"ente ?A L1H, B L.@ aşa #e c!ntinuă ea în $u"e/ Aici raţiunea nuare ne3!ie nici!dată de t!ta$itatea a%#!$ută a #eriei, fiindcă ea nu ! re#uune ca fiind c!ndiţie şica fiind dată 7datum9, ci nu"ai ca ce3a c!ndiţi!nat, care ar utea fi nu"ai dată 7dabile9 şi care #eadaugă fără #f:rşit/

u t!tu$ a$tfe$ #e re&intă r!%$e"a c:t de dearte #e întinde regre#ia care urcă, într-!#erie, de $a c!ndiţi!natu$ dat $a c!ndiţii, dacă !t #une e#te ! regre#ie $a infinit #au nu"ai !

regre#ie care "erge inde&init de departe 7in inde&initum9 şi dacă deci, !rnind de $a !a"enii caretrăie#c în re&ent, !t urca $a infinit în #eria #tră"!şi$!r, ace#t!ra #au dacă nu #e !ate #une



dec:t că !ric:t de dearte 3!i fi "er# îndărăt, nu 3!i înt:$ni nici!dată un te"ei e"iric, entru ac!n#idera #eria ca fiind unde3a $i"itată, a#tfe$ înc:t #unt îndretăţit şi t!t!dată !%$igat, dacă nu #ă re#uun, t!tuşi #ă caut t!t "ai dearte e #tră"!şii fiecăruia dintre #tră"!#i/

Prin ur"are, eu #un dacă întregu$ a f!#t dat în intuiţia e"irică, regre#ia în #eriac!ndiţii$!r $ui interne "erge $a infinit/ Dacă în#ă n-a f!#t dat dec:t un "e"%ru a$ #eriei, de $a carea%ia tre%uie #ă $ece regre#ia #re t!ta$itatea a%#!$ută, atunci are $!c nu"ai ! regre#ie în "!d

indefnit ?A L1, B L1@ 7in inde&initum9/ A#tfe$, de#re di3i&iunea unei "aterii date între $i"ite$eei 2a unui c!r6 tre%uie #ă #e #ună ea "erge $a infinit/ ăci acea#tă "aterie e#te dată întreagă, rin ur"are cu t!ate ărţi$e ei !#i%i$e, în intuiţia e"irică/ u" c!ndiţia ace#tui întreg e#te artea $ui, iar c!ndiţia ace#tei ărţi e#te artea ărţii etc/, şi în acea#tă regre#ie de de#c!"unerenu #e înt:$neşte nici!dată un "e"%ru nec!ndiţi!nat 2indi3i&i%i$6 a$ ace#tei #erii de c!ndiţii, nunu"ai că nu ei#tă nicăieri un te"ei e"iric de a înceta di3i&iunea, ci "e"%rii u$teri!ri aidi3i&iunii care ur"ea&ă #ă fie c!ntinuată #unt ei înşişi daţi e"iric înaintea ace#tei di3i&iunic!ntinue, ceea ce în#ea"nă că di3i&iunea "erge $a infinit/ Di"!tri3ă, #eria #tră"!şi$!r unui !"dat nu e#te dată, în t!ta$itatea ei a%#!$ută, în nici ! eerienţă !#i%i$ă, în#ă regre#ia "erge t!tuşide $a fiecare "e"%ru a$ ace#tei r!creaţii $a unu$ #ueri!r, a#tfe$ înc:t nu #e înt:$neşte nici !$i"ită e"irică care #ă rere&inte e un "e"%ru ca a%#!$ut nec!ndiţi!nat/ u" în#ă nici "e"%riicare ar utea c!n#titui c!ndiţia nu #e af$ă, în intuiţia e"irică a întregu$ui, înaintea regre#iei,acea#ta nu "erge $a infinit 2în di3i&iunea datu$ui6, ci "erge e ! întindere indefinită în căutarea ac:t "ai "u$ţi "e"%ri $a cei daţi, care $a r:ndu$ $!r nu #unt nici!dată daţi dec:t c!ndiţi!nat/

?A L1, B LH@ ;n nici unu$ din ce$e d!uă ca&uri, nici în regressus in in&initum, nici în ce$in inde&initum, #eria c!ndiţii$!r nu e#te c!n#iderată ca infinit dată în !%iect/ 'u a3e" aici $ucruricare #unt date în #ine, ci nu"ai fen!"ene care, în ca$itate de c!ndiţii a$e a$t!r c!ndiţii, nu #untdate dec:t în regre#ia în#ăşi/ Deci nu #e "ai une r!%$e"a c:t de "are e#te în #ine acea#tă #eriea c!ndiţii$!r, dacă e#te finită #au infinită, căci ea nu e#te ni"ic în #ine, ci cu" tre%uie #ă in#titui"regre#ia e"irică şi c:t de dearte #ă ! c!ntinuă"/ *i aici tre%uie făcută ! di#tincţie i"!rtantă cu ri3ire $a regu$a ace#tei înaintări/ Dacă întregu$ a f!#t dat e"iric, atunci e#te posibil #ă "erge"la in&init în #eria c!ndiţii$!r $ui interne/ Dar dacă întregu$ nu e#te dat, ci a%ia rin regre#iae"irică ur"ea&ă #ă fie dat, atunci nu !t #une dec:t că e#te posibil "n in&init #ă înaintă" #rec!ndiţii t!t "ai îna$te a$e #eriei/ ;n ri"u$ ca&, ute" #une ei#tă t!tdeauna şi #unt daţi în "!de"iric "ai "u$ţi "e"%ri dec:t !t eu #ă-i ating rin regre#ie 2de de#c!"unere6 e c:nd în a$d!i$ea ca&, eu !t "erge "ereu t!t "ai dearte în regre#ie, fiindcă nici un "e"%ru nu e#te date"iric, ca a%#!$ut nec!ndiţi!nat, şi er"ite deci "ereu ca !#i%i$ un "e"%ru "ai îna$t, şi rinur"are căutarea $ui de3ine nece#ară/ ;n ri"u$ ca&, era nece#ar s! "nt%lnim t!t "ai "u$ţi "e"%riai #eriei, iar în a$ d!i$ea, e#te t!tdeauna nece#ar s! c!ut!m t!t "ai "u$ţi, căci nici ! ?A L1L, BL@ eerienţă nu une $i"ite în "!d a%#!$ut/ ;n ade3ăr, una din d!uă !ri nu a3eţi nici ! erceţie care $i"itea&ă în "!d a%#!$ut regre#ia e"irică, şi în ca&u$ ace#ta nu tre%uie #ăc!n#ideraţi acea#tă regre#ie ca înc+eiată, !ri, dacă a3eţi ! a#tfe$ de erceţie care $i"itea&ă #eria3!a#tră, ea nu !ate fi ! arte a #eriei arcur#e 2căci ceea ce limitea#! tre%uie #ă fie diferit de ceeace este limitat 6, deci 3!i tre%uie #ă c!ntinuaţi "ai dearte regre#ia 3!a#tră de a#e"enea #reacea#tă c!ndiţie, şi aşa "ai dearte/

*ecţiunea ur"ăt!are 3a une ace#te n!te în $u"ina cu3enită, rin a$icarea $!r/

ANTINOMIA RAŢIUN-I PURE

*ecţiunea a n!ua

DE*PRE C*IREA E(PIRIF A PRI'IPIUUIRE4UATI A RANIU'II U PRIIRE A TATE

IDEIE *(4IE



u" nu ei#tă, aşa cu" a" arătat de "ai "u$te !ri, ! f!$!#ire tran#cendenta$ă nici ac!ncete$!r ure a$e inte$ectu$ui, nici a c!ncete$!r raţiunii, cu" t!ta$itatea a%#!$ută a #erii$!rc!ndiţii$!r din $u"ea #en#i%i$ă #e %a&ea&ă nu"ai e ! f!$!#ire tran#cendenta$ă a raţiunii, carerec$a"ă acea#tă t!ta$itate nec!ndiţi!nată de $a ceea ce ea re#uune a fi $ucru$ ?A L10, B L@ în#ine, iar cu" $u"ea #en#i%i$ă nu curinde ! a#tfe$ de t!ta$itate, nu "ai !ate fi 3!r%a nici!datăde#re "ări"ea a%#!$ută a #erii$!r în acea#tă $u"e, indiferent dacă ea e#te $i"itată #au ne$i"itată

în #ine, ci nu"ai c:t de dearte tre%uie #ă "erge" îndărăt în regre#ia e"irică, în reducereaeerienţei $a c!ndiţii$e ei, entru a nu ne !ri, !tri3it regu$ii raţiunii, $a nici ! a$tă #!$uţie aace#t!r r!%$e"e dec:t $a cea c!re#un&ăt!are !%iectu$ui/

'u ne ră":ne deci a$tă 'alabilitate a principiului raţiunii dec:t aceea a unei regu$i decontinuare şi "ări"e a unei eerienţe !#i%i$e, duă ce a f!#t #uficient d!3edită $i#a de3a$a%i$itate a $ui ca rinciiu c!n#tituti3 a$ fen!"ene$!r ?ca $ucruri în #ine@/ Dacă ute" uneacea 3a$a%i$itate în afară de !rice înd!ia$ă, #e une caăt şi c!nf$ictu$ui raţiunii cu #ine în#ăşi,fiindcă, rin acea#tă #!$uţie critică, nu nu"ai că #-a în$ăturat aarenţa care de&%ina#e raţiunea cu#ine în#ăşi, ci în $!cu$ ei #e de&3ă$ui#e #en#u$ în care raţiunea c!nc!rdă cu #ine în#ăşi, #en# a căruineînţe$egere, nu"ai, a r!3!cat c!nf$ictu$, şi un rinciiu a$tfe$ dialectic #e reface într-un rinciiu doctrinal / ;n ade3ăr, dacă ace#ta #e !ate ju#tifica în #e"nificaţia $ui #u%iecti3ă de adeter"ina "ai"u" de f!$!#ire !#i%i$ă a inte$ectu$ui în eerienţă, c!nf!r" !%iecte$!r ace#teieerienţe, e t!c"ai ca şi c:nd e$ ar deter"ina a priori, ca şi ! ai!"ă, !%iecte$e în #ine ?A L1=,B LL@ 2ceea ce e#te i"!#i%i$ din raţiune ură6 căci şi ! ai!"ă n-ar utea a3ea, cu ri3ire $a!%iecte, ! inf$uenţă "ai "are în etinderea şi c!rectarea cun!aşterii n!a#tre dec:t d!3edindu-#eacti3ă în cea "ai $argă f!$!#ire e"irică a inte$ectu$ui n!#tru/

I / S*DLMI*4:E4 I/EII C*S0*D*GICE /ES8:E B*B4DIB4BE4 C*08*<IMIEI FE*0EED*:

B:5L LI+E:S

Aici, ca şi în ce$e$a$te r!%$e"e c!#"!$!gice, funda"entu$ rinciiu$ui regu$ati3 a$raţiunii e#te judecata că în regre#ia e"irică nu #e !ate gă#i nici o e6perienţ! despre o limit!absolut!, rin ur"are de#re ! c!ndiţie care, ca atare, #ă fie empiric absolut necondiţionat!/ Iarcau&a e#te ur"ăt!area că ! a#tfe$ de eerienţă ar tre%ui #ă curindă în #ine ! $i"itare afen!"ene$!r rin ni"ic #au rin 3id, $a care regre#ia c!ntinuă ar utea ajunge rintr-! erceţie,ceea ce e#te i"!#i%i$/

Dar acea#tă judecată, care nu #une dec:t că în regre#ia e"irică eu nu ajung nici!datădec:t $a ! c!ndiţie ?A L18, B L0@ care, $a r:ndu$ ei, tre%uie c!n#iderată ca e"iric c!ndiţi!nată,curinde regu$a in terminis că !ric:t de dearte aş fi ajun# în #eria a#cendentă tre%uie #ă caut"ereu un "e"%ru "ai îna$t a$ #eriei, indiferent dacă ace#ta î"i e#te cun!#cut rin eerienţă #aunu/

Pentru #!$uţi!narea ri"ei r!%$e"e c!#"!$!gice nu "ai e#te ne3!ie dec:t de a decidedacă în regre#ia #re "ări"ea nec!ndiţi!nată a uni3er#u$ui 2în ti" şi în #aţiu6 acea#tăa#cen#iune, nici!dată $i"itată, !ate fi nu"ită o regresie "n in&init #au nu"ai o regresiecontinuat! inde&init 7in inde&initum9/

*i"$a rere&entare genera$ă a #eriei tutur!r #tări$!r trecute a$e $u"ii, recu" şi a$ucruri$!r care #unt #i"u$tane în #aţiu$ $u"ii, nu e#te ea în#ăşi dec:t ! regre#ie e"irică !#i%i$ă, e care ! g:nde#c, deşi încă indeter"inat, şi rin care, nu"ai, !ate $ua naştere c!ncetu$ de#re! atare #erie de c!ndiţii a erceţiei date>/ Eu nu a" nici!dată uni3er#u$ ?A L19, B L=@ dec:t înc!ncet, iar nicidecu" 2ca un t!t6 în intuiţie/ Deci nu !t c!nc+ide de $a "ări"ea $ui $a "ări"earegre#iei şi #ă ! deter"in e acea#ta din ur"ă în funcţie de cea dint:i, ci tre%uie #ă-"i fac "ai

* Acea#tă #erie a $u"ii nu !ate deci #ă fie nici "ai "are, nici "ai "ică dec:t regre#ia e"irică !#i%i$ă, e care nu"ai #e

%a&ea&ă c!ncetu$ ei/ i cu" acea#tă regre#ie nu !ate da un infinit deter"inat şi t!t at:t de uţin un finit deter"inat 2un $i"itata%#!$ut6, ur"ea&ă în "!d c$ar că n!i nu ute" ad"ite "ări"ea $u"ii nici ca finită, nici ca infinită, fiindcă regre#ia 2cu ajut!ru$căreia e#te rere&entată "ări"ea $u"ii6 nu er"ite e nici una din e$e/



înt:i un c!ncet de#re "ări"ea $u"ii rin "ări"ea regre#iei e"irice/ Dar de#re acea#tăregre#ie nu ştiu nici!dată ce3a "ai "u$t dec:t că tre%uie #ă înainte& e"iric de $a fiecare "e"%rudat a$ #eriei de c!ndiţii "ereu #re un "e"%ru "ai îna$t 2"ai îndeărtat6/ ;n fe$u$ ace#ta, "ări"eaan#a"%$u$ui fen!"ene$!r nu e#te deci a%#!$ut deter"inată, rin ur"are nu #e !ate #une nici căacea#tă regre#ie "erge $a infinit, căci acea#ta ar anticia "e"%rii $a care regre#ia încă n-a ajun#,şi ar rere&enta at:t de "are "u$ţi"ea $!r, înc:t nici ! #inte&ă e"irică nu !ate ajunge ac!$!,

rin ur"are ar determina "ări"ea $u"ii înainte de regre#ie 2deşi nu"ai negati36, ceea ce e#tei"!#i%i$/ ăci $u"ea nu-"i e#te dată rin nici ! intuiţie 2în t!ta$itatea ei6, deci nici "ări"ea eiînainte de regre#ie/ Prin ur"are, n!i nu ute" #une ni"ic de#re "ări"ea $u"ii în #ine, nici"ăcar că în ea are $!c un regressus in in&initum, ci tre%uie #ă căută" nu"ai c!ncetu$ de#re"ări"ea ei, duă regu$a care deter"ină regre#ia e"irică în ea/ Dar acea#tă regu$ă nu #une "ai"u$t dec:t că, !ric:t de dearte a" fi ajun# în #eria c!ndiţii$!r e"irice, nu tre%uie #ă ad"ite"nicăieri ! $i"ită a%#!$ută, ?A LH., B L8@ ci #ă #u%!rd!nă" fiecare fen!"en ca fiind c!ndiţi!natunui a$t fen!"en, ca fiind c!ndiţia $ui, că deci tre%uie #ă înaintă" "ai dearte #re acea#ta, ceeace în#ea"nă regressus in inde&initum care, fiindcă nu deter"ină 3re! "ări"e în !%iect, #edi#tinge de#tu$ de c$ar de regressus in in&initum/

Prin ur"are, eu nu !t #une $u"ea e#te in&init! ca ti" #cur# #au ca #aţiu/ ăci una#tfe$ de c!ncet de "ări"e, ca infinitate dată, e#te a%#!$ut i"!#i%i$ din unct de 3ederee"iric, rin ur"are şi în ra!rt cu $u"ea ca !%iect a$ #i"ţuri$!r/ 'u 3!i #une nici că regre#ia de$a ! erceţie dată #re t!t ce ! $i"itea&ă într-! #erie, at:t în #aţiu, c:t şi în ti"u$ trecut, "erge$a infinit, căci acea#ta re#uune "ări"ea infinită a $u"ii şi nu 3!i #une nici că ea e#te &init!,căci $i"ita a%#!$ută e#te de a#e"enea i"!#i%i$ă din unct de 3edere e"iric/ Prin ur"are, nu 3!i utea #une ni"ic de#re întregu$ !%iect a$ eerienţei 2a$ $u"ii #en#i%i$e6, ci nu"ai de#re regu$a !tri3it căreia tre%uie #ă fie in#tituită şi c!ntinuată eerienţa, c!re#un&ăt!r !%iectu$ui ei/

Deci ri"u$ ră#un#, şi anu"e negati3, $a r!%$e"a c!#"!$!gică cu ri3ire $a "ări"ea$u"ii e#te $u"ea nu are un ri" înceut în ti" şi nici ! $i"ită etre"ă în #aţiu/

ăci în ca&u$ c!ntrar, ea ar fi $i"itată de ti"u$ 3id, e de ! arte, ?A LH1, B L9@ de#aţiu$ 3id, e de a$tă arte/ Dar cu" ea, ca fen!"en, nu !ate fi în #ine $i"itată nici de unu$, nicide a$tu$, fiindcă fen!"enu$ nu e#te $ucru în #ine, ar tre%ui #ă fie !#i%i$ă ! erceţie a $i"iteif!r"ate de ti"u$ #au #aţiu$ a%#!$ut 3ide, erceţie rin care ace#te $i"ite a$e $u"ii ar fi dateîntr-! eerienţă !#i%i$ă/ Dar ! a#tfe$ de eerienţă, fiind t!ta$ 3idă de c!nţinut, e#te i"!#i%i$ă/Deci ! $i"ită a%#!$ută a $u"ii e#te i"!#i%i$ă din unct de 3edere e"iric, rin ur"are şi în "!da%#!$ut>>/

De aici ur"ea&ă t!t!dată ră#un#u$ a&irmati', că regre#ia în #eria fen!"ene$!r $u"ii, cadeter"inare a "ări"ii $u"ii, "erge in inde&initum, ceea ce în#ea"nă că $u"ea #en#i%i$ă nu are !"ări"e a%#!$ută, ci că regre#ia e"irică 2rin care, nu"ai, ea !ate fi dată e $atura c!ndiţii$!rei6 îşi are regu$a ei, anu"e de a înainta "ereu de $a fiecare "e"%ru a$ #eriei, ca de $a unc!ndiţi!nat, #re unu$ şi "ai îndeărtat 2fie rin eerienţă r!rie, fie ?A LHH, B LL.@ rin firu$că$ău&it!r a$ i#t!riei, fie rin $anţu$ efecte$!r şi cau&e$!r $!r6 şi de a nu ne di#en#a nici!dată de aetinde f!$!#irea e"irică !#i%i$ă a inte$ectu$ui n!#tru, ceea ce, de a$tfe$, e#te înde$etnicirea r!riu-&i#ă şi unică a raţiunii, în rinciii$e ei/

regre#ie e"irică deter"inată, care #ă înainte&e fără încetare într-! anu"ită #ecie defen!"ene, nu e#te re#cri#ă rin acea#ta de ee"$u că de $a un !" 3iu tre%uie #ă urcă" "ereuîntr-! #erie de #tră"!şi, fără a ne aşteta $a un ri" cu$u, #au în #eria c!ruri$!r $u"ii, fără aad"ite un #!are etre", ci #e !rd!nă nu"ai înaintarea de $a fen!"ene $a fen!"ene, c+iar dacăace#tea nu r!cură nici ! erceţie rea$ă 2dacă ea e#te rea #$a%ă, ca grad, entru c!nştiinţan!a#tră, #re a de3eni eerienţă6, fiindcă e$e aarţin t!tuşi eerienţei !#i%i$e/

** *e 3a n!ta că d!3ada e#te făcută aici cu t!tu$ a$tfe$ dec:t cea d!g"atică de "ai #u# în antite&a ri"ei antin!"ii/ Ac!$! n!i

re&enta#e" $u"ea #en#i%i$ă, !tri3it "!du$ui de rere&entare c!"un şi d!g"atic, ca un $ucru care era dat în #ine în ce ri3eştet!ta$itatea $ui, înaintea !ricărei regre#ii, şi în ca& că nu ar !cua t!ate ti"uri$e şi t!ate #aţii$e, îi refu&a#eră" în genere 3reun $!cdeter"inat în ti" #i în #aţiu/ Dc aceea şi c!nc$u&ia a f!#t a$ta dec:t aici, anu"e #-a c!nc+i# $a intfinitatea rea$ă a $u"ii/



rice înceut e#te în ti" şi !rice $i"ită a ceea ce e întin# #e af$ă în #aţiu/ Dar #aţiu$ şiti"u$ nu #unt dec:t în $u"ea #en#i%i$ă/ Prin ur"are, nu"ai fen!"ene$e din $u"e #unt $i"itate în"!d c!ndiţi!nat, e c:nd lumea în#ăşi nu e#te $i"itată nici c!ndiţi!nat, nici nec!nditi!nat/

T!c"ai din ace#t "!ti3, şi fiindcă $u"ea nu poate &i dat! nici!dată "ntreag! şi nici #eriac!ndiţii$!r unui c!ndiţi!nat dat, ca #erie a $u"ii, c!ncetu$ de#re "ări"ea $u"ii nu e#te datdec:t de regre#ie ?A LH, B LL1@ şi nu înaintea ei într-! intuiţie c!$ecti3ă/ Dar acea#tă regre#ie nu

c!n#tă nici!dată dec:t în determinarea "ări"ii şi nu r!cură deci un c!ncet determinat şi niciun c!ncet de#re ! "ări"e care ar fi infinită în ra!rt cu ! anu"ită "ă#ură ea nu "erge deci $ainfinit 2ca şi cu" ar fi dat6, ci $a ! deărtare indeter"inată, entru a da 2eerienţei6 ! "ări"ecare a%ia rin acea#tă regre#iune de3ine rea$ă/

II. S*DLMI*4:E4 I/EII C*S0*D*GICE /ES8:E B*B4DIB4BE4 /I+I<ILl1 LLI B*B /4B IBLIMIE

:nd di3id un t!t care e#te dat în intuiţie "erg de $a un c!ndiţi!nat $a c!ndiţii$e !#i%i$ităţii $ui/ Di3i&iunea ărţi$!r 7subdi'isio #au decompositio9 e#te ! regre#ie în #eria ace#t!rc!ndiţii/ T!ta$itatea a%#!$ută a ace#tei #erii n-ar fi dată dec:t atunci c:nd regre#ia ar utea ajunge$a ărţi$e simple/ Dar dacă t!ate ărţi$e #unt $a r:ndu$ $!r iarăşi di3i&i%i$e într-! de#c!"unerecare #e c!ntinuă "ereu, atunci di3i&iunea, adică regre#ia, "erge in in&initum de $a c!ndiţi!nat $ac!ndiţii$e $ui cu" c!ndiţii$e 2ărţi$e6 #unt c!nţinute în c!ndiţi!natu$ în#uşi şi cu" ace#ta e#te datîntreg într-! intuiţie înc+i#ă ?A LH, B LLH@ între $i"ite$e $ui, e$e #unt de a#e"enea date t!ate !dată cu e$/ Deci regre#ia nu tre%uie nu"ită nu"ai ! regre#ie in inde&initum, #inguru$ $ucru e careî$ er"itea Ideea c!#"!$!gică anteri!ară, căci tre%uia ca eu #ă înainte& de $a c!ndiţi!nat $ac!ndiţii$e $ui, care erau date în afara $ui, rin ur"are nu ! dată cu e$, ci #e adăugau a%ia înregre#ia e"irică/ u t!ate ace#tea, nu e#te de$!c er"i# #ă #une" de#re un a#tfe$ de întregcare e#te di3i&i%i$ $a infinit că el const! din in&init de multe p!rţi/ ăci deşi t!ate ărţi$e #untc!nţinute în intuiţia întregu$ui, t!tuşi în ea nu e#te curin#ă "ntreaga di'i#iune, care nu c!n#tădec:t în de#c!"unerea c!ntinuă #au în regre#ia în#ăşi care face a%ia rea$ă #eria/ u" acea#tăregre#ie e#te infinită, t!ţi "e"%rii 2ărţi$e6 $a care ea ajunge #unt, &!r! "ndoial!, c!nţinuţi caagregate în întregu$ dat, dar nu întreaga serie a di'i#iunii, care e#te infinită #ucce#i3 şi nici!dată"ntreag!, rin ur"are nu !ate rere&enta "u$ţi"ea infinită şi #inte&a ei într-un t!t/

Acea#tă re"arcă genera$ă !ate fi a$icată f!arte uş!r "ai înt:i $a #aţiu/ rice #aţiuintuit în $i"ite$e $ui e#te un a#tfe$ de t!t, a$e cărui ărţi, !ric:t $e-a" de#c!"une, #unt $a r:ndu$$!r t!t #aţii şi rin ur"are e$ e#te di3i&i%i$ $a infinit/

?A LHL, B LL@ De aici ur"ea&ă în "!d fire#c şi a d!ua a$icaţie $argă $a un fen!"enetern 2c!r6 înc+i# în $i"ite$e $ui/ Di3i&i%i$itatea ace#tui c!r #e fundea&ă e di3i&i%i$itatea#aţiu$ui, care c!n#tituie !#i%i$itatea c!ru$ui ca un t!t întin#/ Ace#ta e#te deci di3i&i%i$ $a infinit,fără #ă c!n#tea t!tuşi din ărţi infinit de "u$te/

Pare în ade3ăr că din "!"ent ce un c!r tre%uie #ă fie rere&entat ca #u%#tanţă în #aţiu,e$ tre%uie #ă fie di#tin# de #aţiu în ce ri3eşte $egea di3i&i%i$ităţii #aţiu$ui, căci #e !ate e3entua$ad"ite că în #aţiu de#c!"unerea nu !ate în$ătura nici!dată !rice c!"!&iţie, entru că atunciar înceta c+iar !rice #aţiu, care a$tfe$ nu are ni"ic indeendent 2ceea ce e#te i"!#i%i$6 dar dacăar fi #uri"ată în g:nd !rice c!"!&iţie a "ateriei, n-ar tre%ui #ă "ai ră":nă ni"ic, are #ă nuc!nc!rde cu c!ncetu$ unei #u%#tanţe, care e#te r!riu-&i# #u%iectu$ !ricărei c!"!&iţii şi artre%ui #ă #u%&i#te în e$e"ente$e ei, deşi ar fi di#ărut $egătura $!r în #aţiu, rin care e$e c!n#tituieun c!r/ Dar cu ceea ce #e nu"eşte #u%#tanţă "n &enomen $ucruri$e nu #tau a#a cu" $e-a" g:ndide#re un $ucru în #ine, rintr-un c!ncet ur a$ inte$ectu$ui/ Acea#tă #u%#tanţă nu e#te #u%iecta%#!$ut, ci i"agine er"anentă a ?A LH0, B LL@ #en#i%i$ităţii şi ni"ic dec:t intuiţie, în care nu #egă#eşte nicăieri ni"ic nec!ndiţi!nat/

Dar deşi acea#tă regu$ă a r!gre#iei $a infinit are $!c, fără nici ! înd!ia$ă, $a #u%di3i&iunea

unui fen!"en, c!n#iderat ca ! #i"$ă u"$ere a #aţiu$ui, t!tuşi ea nu !ate fi 3a$a%i$ă atuncic:nd 3re" #ă ! etinde" şi $a "u$ţi"ea ărţi$!r deja #earate într-un anu"it "!d în întregu$ dat,



rin care e$e c!n#tituie un ?uantum discretum/ A ad"ite că în !rice t!t !rgani&at fiecare arte $ar:ndu$ ei e#te t!t !rgani&ată şi că, di3i&:nd în fe$u$ ace#ta ărţi$e $a infinit, înt:$ni" "ereu n!i ărţi !rgani&ate, într-un cu3:nt că t!tu$ e#te !rgani&at $a infinit, ace#t $ucru nu !ate fi c!nceut,ci nu"ai că ărţi$e "ateriei ar utea fi !rgani&ate în de#c!"unerea $!r $a infinit/ ăci infinitateadi3i&iunii unui fen!"en dat în #aţiu #e fundea&ă nu"ai e aceea că rin ea e#te dată nu"aidi3i&i%i$itatea, adică ! "u$ţi"e de ărţi a%#!$ut nedeter"inată în #ine, e c:nd ărţi$e în#e$e #unt

date şi #unt deter"inate nu"ai rin #u%di3i&iune, într-un cu3:nt că întregu$ nu e#te deja di3i&at în#ine/ Di3i&iunea !ate deci deter"ina în ace#t întreg ! "u$ţi"e, care "erge at:t de dearte c:t3re" #ă înaintă" în regre#ia di3i&iunii/ Di"!tri3ă, într-un c!r !rganic, ?A LH=, B LLL@!rgani&at $a infinit, întregu$ e#te rere&entat, rin ace#t c!ncet, ca fiind deja di3i&at şi #e gă#eşteîn e$, înaintea !ricărei regre#ii a di3i&iunii, ! "u$titudine de ărţi deter"inată în #ine, dar infinită,ceea ce e#te c!ntradict!riu întruc:t acea#tă de&3!$tare infinită e#te c!n#iderată ca ! #erie care nu !ate fi ter"inată nici!dată 2infinită6 şi care t!tuşi e#te ter"inată într-! #inte&ă/ Di3i&iuneainfinită nu de#e"nea&ă dec:t fen!"enu$ ca un ?uantum continuum şi e#te in#eara%i$ă de ceea ceu"$e #aţiu$, căci t!c"ai în ceea ce u"$e #aţiu$ #e at$ă rinciiu$ di3i&i%i$ităţii infinite/ Darîndată ce adrnite" ce3a ca ?uantum discretum, "u$ţi"ea unităţi$!r $ui e#te deter"inată, rinur"are ea e#te t!tdeauna ega$ă cu un nu"ăr/ 'u"ai eerienţa !ate decide c:t de dearte !ate"erge !rgani&area într-un c!r !rgani&at şi c+iar dacă ea n-ar ajunge cu certitudine $a ! artene!rganică, a#tfe$ de ărţi tre%uie t!tuşi #ă #e af$e ce$ uţin în eerienţa !#i%i$ă/ Dar c:t dedearte în genere #e întinde di3i&iunea tran#cendenta$ă a unui fen!"en nu e#te ! r!%$e"ă aeerienţei, ci un rinciiu a$ raţiunii de a nu c!n#idera nici!dată ca a%#!$ut ter"inată regre#iae"irică în de#c!"unerea a ceea ce e#te întin#, c!nf!r" naturii ace#tui fen!"en/

?A LH8, B LL0@ N%t/ ,na-/ -a *%-!ţ%na&ea I$e-%& 4ate4atc%=t&an*cen$enta-e 2 n%t/+&e-4na&/ -a *%-!ţ%na&ea I$e-%& $na4c%=t&an*cen$enta-e

Rere&ent:nd într-un ta%e$ antin!"ia raţiunii ure $a t!ate Idei$e tran#cendenta$e şiarăt:nd rinciiu$ ace#tui c!nf$ict şi #inguru$ "ij$!c de a-$ în$ătura, "ij$!c care c!n#ta în aceea căa"%e$e a#erţiuni !u#e au f!#t dec$arate ca fa$#e, a" rere&entat retutindeni c!ndiţii$e caaarţin:nd c!ndiţi!natu$ui $!r, duă ra!rturi de #aţiu şi de ti", ceea ce e#te #u!&iţia !%işnuităa #i"ţu$ui c!"un, e care #e şi %a&a în întregi"e ace$ c!nf$ict/ ;n acea#tă ri3inţă, t!aterere&entări$e dia$ectice a$e t!ta$ităţii în #eria c!ndiţii$!r unui c!ndiţi!nat dat erau a%#!$ut deaceea$i specie/ Era t!tdeauna ! #erie în care c!ndiţia era $egată cu c!ndiţi!natu$, ca "e"%ri ai ei,şi rin ur"are erau de aceea$i specie, regre#ia nefiind nici!dată c!nceută ca ter"inată #au, dacă#-ar fi înt:"$at ace#t $ucru, atunci un "e"%ru c!ndiţi!nat în #ine ar fi f!#t c!n#iderat în "!d fa$#ca un "e"%ru ri", rin ur"are ca nec!ndiţi!nat/ Deci, fără înd!ia$ă, nu #-a $uat în c!n#ideraret!tdeauna !%iectu$, adică c!ndiţi!natu$, ci #eria ?A LH9, B LL=@ c!ndiţii$!r $ui, nu"ai din unctu$de 3edere a$ "ări"ii ei, şi a#tfe$ dificu$tatea, care nu utea fi în$ăturată rin nici un c!"r!"i#, cinu"ai rin tăierea t!ta$ă a n!du$ui, c!n#ta în aceea că raţiunea făcea ca entru inte$ect !%iectu$ #ăfie #au prea lung #au prea scurt , a#tfe$ înc:t inte$ectu$ nu utea ega$a nici!dată Ideea raţiunii/

Dar aici a" trecut cu 3ederea ! di#tincţie e#enţia$ă care d!"ină rintre !%iecte, adică rintre c!ncete$e inte$ectu$ui, e care raţiunea #e #trăduieşte #ă $e ridice $a rangu$ de Idei, anu"ecă, !tri3it ta%e$u$ui n!#tru de categ!rii de "ai #u#, d!uă din e$e de#e"nea&ă ! #inte&ămatematic! a fen!"ene$!r, iar ce$e$a$te d!uă, ! #inte&ă dina"ică/ P:nă acu", ace#t $ucru utea fif!arte %ine $ă#at $a ! arte, fiindcă aşa cu" în rere&entarea genera$ă a tutur!r Idei$!rtran#cendenta$e ră":nea" t!tdeauna nu"ai $a c!ndiţii "n &enomen, t!t aşa şi în ce$e d!uă Idei"ate"atic!-tran#cendenta$e nu a3ea" a$t obiect dec:t e ce$ din fen!"en/ Acu" în#ă, c:ndtrece" $a c!ncete$e dinamice a$e inte$ectu$ui, întruc:t e$e tre%uie #ă #e adate&e Ideii raţiunii,acea di#tincţie de3ine i"!rtantă şi ne de#c+ide ! er#ecti3ă cu t!tu$ n!uă cu ri3ire $a r!ce#u$în care e#te angajată raţiunea/ Ace#t r!ce# a f!#t respins "ai înainte, ca fiind %a&at e #u!&iţii

fa$#e de a"%e$e ărţi acu" în#ă, c:nd în antin!"ia dina"ică ?A L., B LL8@ are !ate $!c !a#tfe$ de #u!&iţie care !ate fi c!"ati%i$ă cu retenţia raţiunii, din ace#t "!ti3, recu" şi



fiindcă judecăt!ru$ c!"$etea&ă $i#a de "!ti3aţie, e care a"%e$e ărţi au ign!rat-!, r!ce#u$ !ate fi a$anat #re #ati#facţia a"%e$!r ărţi ceea ce nu era rea$i&a%i$ în c!nf$ictu$ antin!"iei"ate"atice/

*erii$e c!ndiţii$!r #unt de#igur t!ate !"!gene, întruc:t #e ia în c!n#iderare nu"ai"ntinderea $!r, entru a 3edea dacă #unt adec3ate Ideii #au dacă #unt rea "ari #au rea "ici entru ea/ Dar c!ncetu$ inte$ectu$ui, care #er3eşte de funda"ent ace#t!r Idei, c!nţine #au nu"ai

! sinte#! a omogenului 2ceea ce e#te re#uu# în !rice "ări"e, at:t în c!"!&iţia, c:t şi îndi3i&iunea ei6, #au şi ! #inte&ă a eterogenului, ceea ce !ate fi ce$ uţin ad"i# în #inte&adina"ică, at:t cea a $egăturii cau&a$e, c:t şi cea a $egăturii dintre nece#ar şi c!ntingent/

De aici re&u$tă că în $egătura "ate"atică a #erii$!r fen!"ene$!r nu !ate inter3eni a$tăc!ndiţie dec:t una sensibil!, adică ! a#tfe$ de c!ndiţie care ea în#ăşi e#te ! arte a #eriei, e c:nd,di"!tri3ă, #eria dinanucă a c!ndiţii$!r #en#i%i$e er"ite t!tuşi şi ! c!ndiţie eter!genă, care nue#te ! arte a #eriei, ci care, fiind pur inteligibil!, #e af$ă în afara #eriei a#tfe$ ?A L1, B LL9@ #edă #ati#facţie raţiunii şi #e $a#ea&ă nec!ndiţi!natu$ în fruntea fen!"ene$!r, fără ca rin acea#ta #ă#e tu$%ure #eria ace#t!r fen!"ene, c: fiind t!tdeauna c!ndiţi!nată, şi fără a ! întrerue,c!ntra&ic:nd rinciii$e inte$ectu$ui/

Dar rin fatu$ că Idei$e dina"ice er"it ! c!ndiţie a fen!"ene$!r în afara #eriei $!r,adică ! a#tfe$ de c!ndiţie care ea în#ăşi nu e#te fen!"en, #e înt:"$ă ce3a ce e#te cu t!tu$ di#tinctde c!n#ecinţa antin!"iei "ate"atice/ Acea#ta a făcut ca ce$e d!uă a#erţiuni dia$ectice !u#e #ătre%uia#că a fi dec$arate ca fa$#e/ Di"!tri3ă, c!ndiţi!natu$ uni3er#a$ a$ #erii$!r dina"ice, caree#te in#eara%i$ de e$e ca fen!"ene, $egat de c!ndiţia de#igur e"iric nec!ndiţi!nată, dar t!t!datănesensibil!, dă #ati#facţie e de ! arte intelectului, pe de a$ta, raţiunii> şi în ti" ce argu"ente$edia$ectice, care într-un fe$ #au a$tu$ căutau t!ta$itatea nec!ndiţi!nată în #i"$e fen!"ene, di#ar, rinciii$e raţi!na$e, într-un #en# c!rectat în "!du$ ace#ta, ?A LH, B L0.@ !t fi, di"!tri3ă,am%ndou! ade'!rate, ceea ce nu #e !ate înt:"$a nici!dată cu Idei$e c!#"!$!gice care ri3e#cnu"ai unitatea "ate"atic nec!ndiţi!nată, căci în e$e nu #e înt:$neşte a$tă c!ndiţie a #erieifen!"ene$!r dec:t cea care ea în#ăşi e#te fen!"en şi ca atare c!n#tituie şi ea un "e"%ru a$ #eriei/

III. S*DLMI*4:E4 I/EID*: C*S0*D*GICE /ES8:EB*B4DIB4BE4 /E:I+N:II E+EI0EBED*: DL0II

/I C4L<EDE D*:

u ri3ire $a ceea ce #e înt:"$ă nu #e !t c!ncee dec:t d!uă fe$uri de cau&a$itate #aucau&a$itatea !tri3it naturii #au cau&a$itatea din libertate/ ea dint:i e#te $egătura, în $u"ea#en#i%i$ă, a unei #tări cu a$ta recedentă, căreia îi #uccede duă ! regu$ă/ u" cau&a$itateafen!"ene$!r #e %a&ea&ă e c!ndiţii de ti", iar #tarea recedentă, dacă ar fi ei#tat t!tdeauna, n-ar fi r!du# un efect care aare a%ia în ti", cau&a$itatea cau&ei a ceea ce #e înt:"$ă #au înceea "nceput şi ea şi, !tri3it rinciiu$ui inte$ectu$ui, are ea în#ăşi ne3!ie $a r:ndu$ ei de ! cau&ă/

?A L, B L01@ Di"!tri3ă, înţe$eg rin $i%ertate, în #en# c!#"!$!gic, caacitatea de aîncee de 1a sine o #tare, a cărei cau&a$itate nu #e af$ă deci $a r:ndu$ ei, !tri3it $egii naturii, #u% !a$tă cau&ă, care a deter"inat-! în ti"/ i%ertatea e#te în ace#t #en# ! Idee tran#cendenta$ă urăcare, "ai înt:i, nu c!nţine ni"ic î"ru"utat de $a eerienţă, în a$ d!i$ea r:nd, a$ cărei !%iect nu !ate fi dat în "!d deter"inat în nici ! eerienţă, fiindcă e#te ! $ege uni3er#a$ă, c+iar a !#i%i$ităţii !ricărei eerienţe, că t!t ce #e înt:"$ă tre%uie #ă ai%ă ! cau&ă, rin ur"are şicau&a$itatea cau&ei, care s5a "nt%mplat ea "ns!$i #au a înceut #ă ei#te, tre%uie #ă ai%ă, $a r:ndu$ei, ! cau&ă în fe$u$ ace#ta, întregu$ c:" a$ eerienţei, !ric:t de dearte #-ar întinde, #etran#f!r"ă într-un t!t în care nu ei#tă dec:t natură/ Dar fiindcă în fe$u$ ace#ta nu #e !ate ajunge

> ;n ade3ăr, inte$ectu$ nu er"ite "ntre &enomene ! c!ndiţie care ar fi ea în#ăşi nec!ndiţi!nată e"iric/ Dar dacă #-ar uteac!ncee $a un c!ndiţi!nat 2în fen!"en6 ! c!ndiţie inteligibil!, care deci n-ar aarţine în #eria fen!"ene$!r ca "e"%ru, fără ca rin

acea#ta #ă întrerue" c:t de uţin #eria c!ndiţii$!r e"irice, ! a#tfe$ de c!ndiţie ar utea fi ad"i#ă ca necondiţionat! empiric,a#tfe$ înc:t rin acea#ta regre#ia e"irică c!ntinuă n-ar fi întrerută nicăieri/



în ra!rtu$ cau&a$ $a t!ta$itatea a%#!$ută a c!ndiţii$!r, raţiunea îşi creea&ă Ideea de#re !#!ntaneitate care !ate încee de $a #ine a acţi!na, fără a fi ne3!ie #ă fie recedată de ! a$tăcau&ă, care #ă ! deter"ine $a acţiune, !tri3it $egii $egăturii cau&a$e/

E de re"arcat înde!#e%i că e acea#tă Idee transcendental! de libcrtate #e înte"eia&ăc!ncetu$ ractic de $i%ertate şi că acea#tă Idee c!n#tituie r!riu-&i# "!"entu$ dificu$tăţi$!r înc!ncetu$ ractic de $i%ertate, dificu$tăţi care au înc!njurat înt!tdeauna r!%$e"a !#i%i$ităţii ei/

?A L, B L0H@ Dibertatea "n sens practic în#ea"nă indeendenţa 3!inţei de constr%ngereai"u$#uri$!r #en#i%i$ităţii/ ăci ! 3!inţă e#te sensibil! c:nd e#te a&ectat! patologic 2de către"!%i$e$e #en#i%i$ităţii6 ea #e nu"eşte animalic! 7arbitrium brutum9, c:nd !ate fi necesitat! patologic/ !inţa u"ană e#te fără înd!ia$ă un arbitrium sensiti'um, dar nu brutum, ci liberum,fiindcă #en#i%i$itatea nu face nece#ară acţiunea 3!inţei, ci în !" #e af$ă ! utere de a #e deter"inade $a #ine, indeendent de c!n#tr:ngerea i"u$#uri$!r #en#i%i$ităţii/

*e 3ede $e#ne că dacă !rice cau&a$itate din $u"ea #en#i%i$ă n-ar fi dec:t natură, !ricee3eni"ent ar fi deter"inat de un a$tu$ în ti", duă $egi nece#are şi, rin ur"are, cu"fen!"ene$e, întruc:t deter"ină 3!inţa, ar tre%ui #ă facă nece#ară !rice acţiune ca efect natura$ a$$!r, #uri"area $i%ertăţii tran#cendenta$e ar de#fiinţa t!t!dată !rice $i%ertate ractică/ ăci acea#ta re#uune că deşi ! acţiune nu #-a înt:"$at, ea ar fi trebuit t!tuşi #ă #e înt:"$e şi că, rinur"are, cau&a ei în fen!"en n-a f!#t at:t de deter"inantă înc:t #ă nu ei#te în 3!inţa n!a#tră !cau&a$itate care, indeendent de ace$e cau&e natura$e şi c+iar î"!tri3a uterii şi inf$uenţei $!r, #ă r!ducă ce3a deter"inat în !rdinea ti"u$ui, duă $egi e"irice, rin ur"are #ă înceaă absolutde la sine ! #erie de e3eni"ente/

?A LL, B L0@ Aici #e înt:"$ă deci ceea ce #e înt:$neşte în genere în c!nf$ictu$ uneiraţiuni care cutea&ă #ă deăşea#că $i"ite$e eerienţei !#i%i$e, că r!%$e"a nu e#te r!riu-&i# &i#iologic!, ci transcendental!/ Pr!%$e"a !#i%i$ităţii $i%ertăţii intere#ea&ă, fără înd!ia$ă, #i+!$!gia, dar fiindcă #e %a&ea&ă e argu"ente$e dia$ectice a$e raţiunii ure, ea şi #!$uţi!narea eitre%uie #ă re!cue nu"ai fi$!#!fia tran#cendenta$ă/ Pentru a ! face e acea#ta caa%i$ă #ă dea unră#un# #ati#făcăt!r, e care nu-$ !ate refu&a, tre%uie "ai înt:i #ă încerc #ă deter"in "aiîndear!ae, rintr-! n!tă, r!cedeu$ ei în acea#tă r!%$e"ă/

Dacă fen!"ene$e ar fi $ucruri în #ine, dacă rin ur"are #aţiu$ şi ti"u$ ar fi f!r"e a$eei#tenţei $ucruri$!r în #ine, c!ndiţii$e şi c!ndiţi!natu$ ar aarţine t!tdeauna, ca "e"%ri, uneia şiace$eiaşi #erii şi de aici ar re&u$ta şi în ca&u$ de faţă antin!"ia care e#te c!"ună tutur!r Idei$!rtran#cendenta$e, anu"e că acea#tă #erie ar tre%ui #ă fie, în "!d ine3ita%i$, rea "are #au rea"ică entru inte$ect/ Dar c!ncete$e dina"ice a$e raţiunii, de care ne !cuă" #u% ace#t nu"ăr şi#u% ce$ ur"ăt!r, au articu$aritatea că nea3:nd de-a face cu un !%iect c!n#iderat ca "ări"e, cinu"ai cu e6istenţa $ui, #e !ate face a%#tracţie, de a#e"enea, de "ări"ea #eriei c!ndiţii$!r,$u:ndu-#e în c!n#iderare nu"ai ra!rtu$ dina"ic ?A L0, B L0@ a$ c!ndiţiei faţă de c!ndiţi!nat,a#tfe$ că în r!%$e"a de#re natură şi $i%ertate înt:$ni" dificu$tatea de a şti dacă $i%ertatea e#te îngenere "ăcar !#i%i$ă şi, în ca& afir"ati3, dacă ea !ate c!ei#ta cu uni3er#a$itatea $egii natura$ea cau&a$ităţii rin ur"are, dacă e ! judecată c!rect di#juncti3ă că !rice efect în $u"e tre%uie #ăre&u$te #au din natură, #au din $i%ertate, #au "ai cur:nd dacă nu cu"3a ar utea a3ea $!cam%ndou! în ace$aşi ti", în#ă #u% ra!rturi diferite într-unu$ şi ace$aşi e3eni"ent/ Ou#teţeaace$ui rinciiu de#re c!neiunea neîntrerută a tutur!r e3eni"ente$!r $u"ii #en#i%i$e, duă $egii"ua%i$e a$e naturii, e#te #ta%i$ită ca un rinciiu a$ Ana$iticii tran#cendenta$e şi nu #uferă nici !eceţie/ *e une deci nu"ai între%area dacă t!tuşi, c+iar şi în ri3inţa ace$uia#i efect care e#tedeter"inat duă natură, !ate a3ea $!c şi $i%ertatea, #au acea#ta e#te c!"$et ec$u#ă rin acearegu$ă in3i!$a%i$ă/ *u!&iţia, fără înd!ia$ă c!"ună, dar înşe$ăt!are, a realit!ţii absolute afen!"ene$!r îşi arată aici inf$uenţa ei dăunăt!are de a încurca raţiunea/ ;n ade3ăr, dacăfen!"ene$e #unt $ucruri în #ine, $i%ertatea nu !ate fi #a$3ată/ ;n ca&u$ ace#ta, natura e#te cau&adeter"inantă c!"$etă şi #uficientă în #ine a !ricărui e3eni"ent, iar c!ndiţia $ui e#te c!nţinutăt!tdeauna nu"ai în #eria fen!"ene$!r care, î"reună cu efectu$ $!r, #e af$ă în "!d nece#ar #u%$egea naturii/ Dacă, di"!tri3ă, ?A L=, B L0L@ fen!"ene$e nu #unt c!n#iderate dec:t ca ceea ce

#unt e$e de fat, anu"e nu ca $ucruri în #ine, ci ca #i"$e rere&entări, care #e în$ănţuie duă $egie"irice, atunci e$e în#e$e tre%uie #ă ai%ă cau&e care nu #unt fen!"ene/ Dar ! a#tfe$ de cau&ă



inte$igi%i$ă nu e#te deter"inată cu ri3ire $a cau&a$itatea ei de către fen!"ene, deşi efecte$e eiaar ca fen!"ene şi a#tfe$ !t fi deter"inate de a$te fen!"ene/ Ea e#te deci, î"reună cucau&a$itatea ei, în afara #eriei di"!tri3ă, efecte$e ei #e înt:$ne#c în #eria c!ndiţii$!r e"irice/Efectu$ !ate fi deci c!n#iderat ca $i%er cu ri3ire $a cau&a $ui inte$igi%i$ă şi t!tuşi, t!t!dată, cu ri3ire $a fen!"ene, ca efect a$ $!r, !tri3it nece#ităţii naturii - ! di#tincţie care tre%uie #ă arăetre" de #u%ti$ă şi !%#cură atunci c:nd e#te eu#ă în genera$ şi f!arte a%#tract, dar care #e 3a

c$arifica în a$icare/ Aici n-a" 3rut dec:t #ă n!te& că în$ănţuirea neîntrerută a tutur!rfen!"ene$!r într-un c!ntet a$ naturii fiind ! $ege inf$ei%i$ă, ar tre%ui #ă ră#t!arne în "!dnece#ar !rice $i%ertate, dacă ţine" cu încăăţ:nare $a rea$itatea fen!"ene$!r/ i din acea#tă cau&ă,cei care ur"ea&ă aici !inia c!"ună n-au utut reuşi nici!dată #ă c!nci$ie&e natura şi $i%ertatea/

?A L8, B L00@ P%*1-tatea ca!(a-t/ţ +&n -1e&tate "n !n&e c! -eea !n'e&*a-/ anec*t/ţ nat!&

'u"e#c inteligibil ace$ ce3a care într-un !%iect a$ #i"ţuri$!r nu e#te e$ în#uşi fen!"en/Dacă, rin ur"are, ace$ ce3a, care în $u"ea #en#i%i$ă tre%uie c!n#iderat ca fen!"en, "ai are în#ine şi ! utere care nu e#te un !%iect a$ intuiţiei #en#i%i$e, dar rin care e$ !ate fi t!tuşi cau&afen!"ene$!r, ute" ri3i cau#alitatea ace#tei fiinţe #u% d!uă a#ecte ca inteligibil!, din unctu$de 3edere a$ acţiunii ei ca $ucru în #ine, şi ca sensibil!, din unctu$ de 3edere a$ e&ectelor ei, cafen!"en în $u"ea #en#i%i$ă/ Prin ur"are, de#re facu$tatea unui a#tfe$ de #u%iect n!i ne-a" faceun c!ncet e"iric şi t!t!dată unu$ inte$ectua$ de#re cau&a$itatea $ui, c!ncete care #e înt:$ne#cî"reună în unu$ şi ace$aşi efect/ A g:ndi facu$tatea unui !%iect a$ #i"ţuri$!r ca a3:nd d!uă $aturinu 3ine în c!ntradicţie cu nici unu$ din c!ncete$e e care tre%uie #ă ni $e face" de#re fen!"eneşi de#re ! eerienţă !#i%i$ă/ ăci, cu" ace#te fen!"ene, nefiind $ucruri în #ine, tre%uie #ă ai%ă$a %a&ă un !%iect tran#cendenta$ care $e deter"ină ca #i"$e rere&entări, ni"ic nu ne î"iedică#ă atri%ui" ace#tui !%iect ?A L9, B L0=@ tran#cendenta$, în afară de r!rietatea rin care e$aare ca fen!"en, ! cau#alitate care nu e#te fen!"en, deşi e&ectul ei #e înt:$neşte în fen!"en/Dar !rice cau&ă eficientă tre%uie #ă ai%ă un caracter, adică ! $ege a cau&a$ităţii ei, fără de care eanici n-ar fi cau&ă/ i a#tfe$, într-un #u%iect a$ $u"ii #en#i%i$e a" a3ea "ai înt:i un caracterempiric, rin care acţiuni$e $ui ca fen!"ene #-ar în$ănţui t!ta$ cu a$te fen!"ene, duă $egic!n#tante a$e naturii, ar utea fi deri3ate din e$e ca din c!ndiţii$e $!r şi ar c!n#titui deci, în$egătură cu e$e, "e"%ri ai unei #erii unice a !rdinii naturii/ ;n a$ d!i$ea r:nd, ar tre%ui #ă i #ec!nceadă şi un caracter inteligibil , rin care e$ e#te, fără înd!ia$ă, cauia ace$!r acţiuni cafen!"ene, dar e$ în#uşi nu #e af$ă #uu# c!ndiţii$!r #en#i%i$ităţii şi nu e#te e$ în#uşi fen!"en/ Pe ri"u$ $-a" utea nu"i şi caracter a$ unui a#tfe$ de $ucru în fen!"en, iar e a$ d!i$ea, caracter a$$ucru$ui în #ine/

Ace#t #u%iect a$ acţiunii n-ar fi, în ce ri3eşte caracteru$ inte$igi%i$, #uu# c!ndiţii$!r deti", căci ti"u$ nu e#te dec:t c!ndiţia fen!"ene$!r, iar nu a $ucruri$!r în #ine/ ;n e$ nu #-arna$te, nici n-ar disp!rea nici ! acţiune, rin ur"are nici n-ar fi ?A L., B L08@ #uu#ă $egii!ricărei deter"inări de ti", !ricărui $ucru #c+i"%ăt!r, anu"e că t!t ce #e înt:"$ă îşi gă#eştecau&a "n &enomene 2a$e #tării recedente6/ ;ntr-un cu3:nt, cau&a$itatea $ui, întruc:t e#teinte$ectua$ă, nu #-ar af$a în #eria c!ndiţii$!r e"irice care fac nece#ar e3eni"entu$ în $u"ea#en#i%i$ă/ Ace#t caracter inte$igi%i$ n-ar utea fi, de#igur, nici!dată cun!#cut în "!d direct,fiindcă n!i nu ute" ercee ni"ic dec:t în "ă#ura în care e#te fen!"en, dar e$ ar tre%ui t!tuşi #ăfie g%ndit c!nf!r" caracteru$ui e"iric, aşa cu" în genere tre%uie #ă une", în idee, $a %a&afen!"ene$!r un !%iect tran#cendenta$, deşi în rea$itate nu şti" ni"ic de#re e$, anu"e ce e#te e$în #ine/

P!tri3it caracteru$ui $ui e"iric, ace#t #u%iect, ca fen!"en, ar fi deci #uu# tutur!r $egi$!rdeter"inării cau&a$e şi ca atare n-ar fi dec:t ! arte a $u"ii #en#i%i$e, a$e cărei efecte ar decurgeîn "!d ine3ita%i$ din natură, ca !rice a$t fen!"en/ Aşa cu" fen!"ene$e eterne inf$uenţea&ă

a#ura $ui şi aşa cu" caracteru$ $ui e"iric, adică $egea cau&a$ităţii, ar fi cun!#cut rin



eerienţă, t!ate acţiuni$e $ui ar tre%ui #ă !ată fi e$icate duă $egi a$e naturii şi t!ate "ij$!ace$e entru ! deter"inare a $!r erfectă şi nece#ară ar tre%ui #ă #e gă#ea#că într-! eerienţă !#i%i$ă/

?A L1, B L09@ Dar !tri3it caracteru$ui $ui inte$igi%i$ 2deşi de#re e$ nu ute" a3ea înrea$itate dec:t un c!ncet genera$6, ace$aşi #u%iect ar tre%ui dec$arat $i%er de !rice inf$uenţă a#en#i%i$ităţii şi de !rice deter"inare rin fen!"ene şi cu" în e$, întruc:t e#te noumenon, nu #e"nt%mpl! ni"ic, şi cu" nu #e înt:$neşte nici ! #c+i"%are care rec$a"ă ! deter"inare dina"ică de

ti" şi, rin ur"are, nici ! $egătură cu fen!"ene$e în ca$itate de cau&e, acea#tă fiinţă acti3ă ar fi,în acţiuni$e ei, indeendentă şi $i%eră de !rice nece#itate a naturii, care #e înt:$neşte nu"ai în$u"ea #en#i%i$ă/ De#re ea #-ar #une f!arte ju#t că îşi încee de la sine efecte$e în $u"ea#en#i%i$ă, fără ca acţiunea #ă înceaă în aceast! fiinţă în#ăşi şi ace#t $ucru ar fi 3a$a%i$ fără ca,din acea#tă cau&ă, efecte$e #ă !ată încee de $a #ine în $u"ea #en#i%i$ă, fiindcă aici e$e #untt!tdeauna deter"inate de "ai înainte de c!ndiţii e"irice în ti"u$ recedent, t!tuşi nu"ai rininter"ediu$ caracteru$ui e"iric 2care nu e#te dec:t "anife#tarea ce$ui inte$igi%i$6 şi care nu #unt !#i%i$e dec:t ca ! c!ntinuare a #eriei cau&e$!r naturii/ A#tfe$, $i%ertate şi natură, fiecare în #en#u$ei de$in, #-ar înt:$ni c!nc!"itent şi fără nici ! c!ntradicţie în ace$eaşi acţiuni, duă cu" $era!rtă" $a cau&a $!r inte$igi%i$ă #au #en#i%i$ă/

?A LH, B L=.@ L/4!&ea I$e c%*4%-%ce a !ne -1e&t/ţ "n !n&e c! nece*tatea!n'e&*a-/ a nat!&

A" #!c!tit că e %ine #ă tra#e& "ai înt:i #c+iţa #!$uţi!nării r!%$e"ei n!a#tretran#cendenta$e, entru a utea 3edea a#tfe$ "ai %ine "er#u$ raţiunii în #!$uţi!narea ace#tei r!%$e"e/ Acu" 3re" #ă de#c!"une" "!"ente$e deci&iei ei, care intere#ea&ă r!riu-&i#, şi #ăea"ină" e fiecare în arte/

egea naturii că t!t ce #e înt:"$ă are ! cau&ă, că şi cau&a$itatea ace#tei cau&e, adicăacţiunea, nu !ate #ă fi f!#t ea în#ăşi t!tdeauna, fiindcă recedă în ti" şi în ra!rt cu un efectcare a "nceput s! e6iste, ci că tre%uie #ă #e fi "nt%mplat , că şi ea îşi are cau&a ei rintrefen!"ene$e de care e#te deter"inată şi că, rin ur"are, t!ate înt:"$ări$e #unt deter"inatee"iric într-! !rdine natura$ă, acea#tă $ege, rin care, nu"ai, fen!"ene$e !t c!n#titui ! natură şi !t de3eni !%iecte a$e eerienţei, e#te ! $ege a inte$ectu$ui, de $a care nu e#te er"i# #u% nici un retet #ă ne a%ate" #au #ă ecetă" 3reun fen!"en a$tfe$ $-a" une în afara !ricărei eerienţe?A L, B L=1@ !#i%i$e, di#ting:ndu-$ în fe$u$ ace#ta de t!ate !%iecte$e eerienţei !#i%i$e, şi $-a" face un $ucru ur i"aginar şi ! +i"eră/

Deşi aici are că a3e" de-a face nu"ai cu un $anţ de cau&e, care nu er"ite ! totalitateabsolut! în regre#ia #re c!ndiţii$e $!r, t!tuşi acea#tă dificu$tate nu ne reţine, căci ea a f!#tîn$ăturată în arecierea genera$ă a antin!"iei raţiunii, c:nd acea#ta tinde #re nec!ndiţi!nat în#eria fen!"ene$!r/ Dacă 3re" #ă cedă" i$u&iei rea$i#"u$ui tran#cendenta$, nu "ai ră":ne nicinatură, nici $i%ertate/ Aici #e une nu"ai r!%$e"a dacă, nerecun!#c:nd în întreaga #erie a tutur!re3eni"ente$!r dec:t nece#itate a naturii, e#te t!tuşi !#i%i$ #ă c!n#ideră" acea#tă nece#itate care, e de ! arte, nu e dec:t #i"$u efect natura$, ca fiind t!tuşi, e de a$tă arte, un efect din$i%ertate #au dacă între ace#te d!uă #ecii de cau&a$itate #e gă#eşte ! c!ntradicţie directă/

Printre cau&e$e din fen!"en nu !ate ei#ta, de#igur, ce3a care #ă !ată încee în "!da%#!$ut şi de $a #ine ! #erie/ rice acţiune, ca fen!"en, întruc:t r!duce un e3eni"ent, e#te eaîn#ăşi e3eni"ent #au înt:"$are, care re#uune ! a$tă #tare, în care #e gă#eşte cau&a, şi a#tfe$ t!tce #e înt:"$ă nu e#te dec:t ! c!ntinuare a #eriei şi în ea nu e#te !#i%i$ nici un înceut care #ă #e r!ducă de $a #ine/ ?A L, B L=H@ A#tfe$, t!ate acţiuni$e cau&e$!r natura$e în #ucce#iunea în ti"#unt $a r:ndu$ $!r efecte, care şi e$e îşi re#uun r!rii$e cau&e în #eria în ti"/ acţiuneoriginar!, rin care #e înt:"$ă ce3a care "ai înainte nu ei#ta, nu e#te de aştetat de $a $egăturacau&a$ă a fen!"ene$!r/

Dar e#te !are şi nece#ar ca, dacă efecte$e #unt fen!"ene, cau&a$itatea cau&ei $!r, care

2adică cau&a6 şi ea e#te fen!"en, #ă fie nu"ai e"iricăW i nu e#te !are "ai cur:nd !#i%i$ ca,deşi fiecare efect în fen!"en rec$a"ă neaărat ! $egătură cu cau&a $ui, duă $egi a$e cau&a$ităţii



e"irice, acea#tă cau&a$itate e"irică în#ăşi, fără a întrerue c:tuşi de uţin c!neiunea cucau&e$e natura$e, #ă !ată fi t!tuşi un efect a$ unei cau&a$ităţi n!ne"irice, inte$igi%i$eW Adică a$unei acţiuni !riginare a unei cau&e, care ca atare nu e deci fen!"en, ci e#te inte$igi%i$ă, !tri3itace#tei facu$tăţi, deşi a$tfe$ ea tre%uie #!c!tită ca aarţin:nd cu t!tu$ $u"ii #en#i%i$e, ca un ine$ în$anţu$ naturii/

A3e" ne3!ie de rinciiu$ cau&a$ităţii fen!"ene$!r între e$e entru a utea căuta şi arăta

c!ndiţii$e natura$e, cu a$te cu3inte cau&e$e în fen!"en, a$e e3eni"ente$!r natura$e/ Dacă #ead"ite ace#t unct de 3edere şi nu #e atenuea&ă rin nici ! eceţie, atunci inte$ectu$, care, înf!$!#irea $ui e"irică, nu 3ede ?A LL, B L=@ şi e#te şi îndretăţit #ă nu 3adă în t!ate fen!"ene$edec:t natură, are t!t ce !ate retinde, iar e$icaţii$e fi&ice îşi ur"ea&ă fără !%#tac!$e cur#u$ $!r/Inte$ectu$ui nu i #e aduce nici un rejudiciu atunci c:nd #e ad"ite, c+iar dacă n-ar fi dec:ti"aginar, că rintre cau&e$e natura$e ei#tă une$e care au ! facu$tate ur inte$igi%i$ă, deter"inareaace#teia #re acţiune ne%a&:ndu-#e nici!dată e c!ndiţii e"irice, ci e #i"$e rinciii a$einte$ectu$ui, t!tuşi a#tfe$ înc:t acţiunea "n &enomen a ace#tei cau&e e#te în c!nf!r"itate cu t!ate$egi$e cau&a$ităţii e"irice/ ;n ade3ăr, în fe$u$ ace#ta #u%iectu$, acţi!n:nd în ca$itate de causa phaenomenon, ar fi, în t!ate acţiuni$e $ui, $egat de natură rintr-! deendenţă indi#!$u%i$ă nu"ai phaenomenon5u$ ace#tui #u%iect 2cu t!ată cau&a$itatea $ui în fen!"en6 ar c!nţine anu"ite c!ndiţiicare, dacă 3re" #ă urcă" de $a !%iectu$ e"iric $a ce$ tran#cendenta$, ar tre%ui #ă fie c!n#iderateca ur inte$igi%i$e/ ;n ade3ăr, dacă ur"ă" regu$a naturii nu"ai în ceea ce !ate fi cau&ă rintrefen!"ene, atunci ute" #ă nu ne re!cuă" ce fe$ de rinciiu a$ fen!"ene$!r şi a$ în$ănţuirii $!re#te g:ndit în #u%iectu$ tran#cendenta$, necun!#cut n!uă din unct de 3edere e"iric/ Ace#t rinciiu inte$igi%i$ nu ri3eşte de$!c r!%$e"e$e e"irice, ci ri3eşte !arecu" nu"ai g:ndirea îninte$ectu$ ur ?A L0, B L=@ şi deşi efecte$e ace#tei g:ndiri şi acţiuni a$e inte$ectu$ui ur #egă#e#c în fen!"ene, t!tuşi e$e tre%uie #ă !ată fi e$icate erfect rin cau&a $!r din fen!"en,duă $egi a$e naturii, entru că #e ur"ea&ă caracteru$ $!r ur e"iric ca rinciiu #ure" dee$icaţie şi entru că $ă#ă" de ! arte cu t!tu$, ca necun!#cut, caracteru$ inte$igi%i$ care e#tecau&a tran#cendenta$ă a ce$ui dint:i, afară de ca&u$ că e$ e#te indicat nu"ai rin ce$ e"iric, ca#e"nu$ $ui #en#i%i$/ *ă a$ică" acea#ta $a eerienţă/ "u$ e#te unu$ din fen!"ene$e $u"ii#en#i%i$e şi ca atare e$ e#te t!t!dată una din cau&e$e natura$e, a căr!r cau&a$itate tre%uie #ă fie#uu#ă $egi$!r e"irice/ a atare, e$ tre%uie #ă ai%ă, şi un caracter e"iric, $a fe$ cu t!ate ce$e$a$te$ucruri din natură/ %#er3ă" ace#t caracter rin f!rţe$e şi facu$tăţi$e e care $e "anife#tă înefecte$e $ui/ ;n natura neîn#uf$eţită #au în cea în#uf$eţită nu"ai ani"a$ic nu a3e" nici un "!ti3 #ăc!ncee" 3re! facu$tate a$tfe$ dec:t ca fiind c!ndiţi!nată ur #en#i%i$/ *ingur !"u$, care de a$tfe$nu cun!aşte întreaga natură dec:t nu"ai rin #i"ţuri, #e cun!aşte e #ine şi rin #i"$ăaerceţie, şi anu"e în acţiuni şi deter"inări interne, e care nu $e !ate #!c!ti rintre i"re#ii$e#i"ţuri$!r, şi e#te entru e$ în#uşi, fără înd!ia$ă, e de ! arte fen!"en, iar e de a$tă arte,anu"e cu ri3ire $a anu"ite uteri, un !%iect ur inte$igi%i$, căci acţiunea $ui ?A L=, B L=L@ nu !ate fi atri%uită receti3ităţii #en#i%i$ităţii/ Ace#te facu$tăţi n!i $e nu"i" inte$ect şi raţiune, în#ecia$ cea de-a d!ua #e di#tinge în "!d cu t!tu$ r!riu şi e"inent de t!ate f!rţe$e c!ndiţi!natee"iric, fiindcă nu-şi ea"inea&ă !%iecte$e dec:t duă Idei şi, în c!nf!r"itate cu ace#tea,deter"ină inte$ectu$, care a!i dă c!ncete$!r $ui 2de#igur t!t ure6 ! f!$!#ire e"irică/

ă acea#tă raţiune are cau&a$itate #au ce$ uţin n!i ne rere&entă&n ! cau&a$itate în eare&u$tă în "!d c$ar din imperati'ele e care $e r!une" f!rţe$!r acti3e, în d!"eniu$ ractic, caregu$i/ Brebuie 7Sollen9 eri"ă un fe$ de nece#itate şi de $egătură cu rinciii$e, care nu "aiaare de a$tfe$ în întreaga natură/ Inte$ectu$ nu !ate cun!aşte din natură dec:t ceea ce este, a f!#t#au 3a fi/ E#te i"!#i%i$ ca ce3a în natură #ă trebuiasc! 7soll9 s! &ie a$tfe$ dec:t e#te de fat înt!ate ace#te ra!rturi de ti" %a c+iar tre%uie 7Sollen9 nu are a%#!$ut nici un #en#, dacă a3e"înaintea !c+i$!r nu"ai cur#u$ naturii/ '!i nu ute" între%a ce tre%uie 7soll9 #ă #e înt:"$e înnaturăW, duă cu" nu ute" între%a ce r!rietăţi tre%uie 7soll9 s! ai%ă un cercW ci nu"ai ce #eînt:"$ă în natură #au ce r!rietăţi are cercu$W

Ace#t tre%uie 7Sollen9 eri"ă ! acţiune !#i%i$ă, a$ cărei rinciiu nu e a$tce3a dec:t un

#i"$u c!ncet, e c:nd, di"!tri3ă, rinciiu$ unei #i"$e acţiuni natura$e ?A L8, B L=0@tre%uie 7muss9 #ă fie t!tdeauna un fen!"en/ Acţiunea tre%uie 7muss9, de#igur, #ă fie !#i%i$ă în



"!"ent, entru a r!duce un efect/ ăci a$tfe$ ?A LLH, B L8.@ ar fi ea în#ăşi #uu#ă $egii natura$ea fen!"ene$!r, întruc:t acea#tă $ege deter"ină #erii cau&a$e în ti", şi în ca&u$ ace#ta cau&a$itateaar fi natură şi nu $i%ertate/ A#tfe$, 3!" utea #une dacă raţiunea !ate a3ea cau&a$itate cu ri3ire $a fen!"ene, ea e#te ! facu$tate rin care a%ia încee c!ndiţia #en#i%i$ă a unei #eriie"irice de efecte/ ăci c!ndiţia care #e af$ă în raţiune nu e#te #en#i%i$ă şi deci ea în#ăşi nuîncee/ Prin ur"are, aici #e gă#eşte ceea ce ne $i#ea în t!ate #erii$e e"irice, anu"e condiţia

unei #erii #ucce#i3e de e3eni"ente utea fi ea în#ăşi e"iric nec!ndiţi!nată/ ăci aici c!ndiţiae#te în afara #eriei fen!"ene$!r 2în inte$igi%i$6 şi rin ur"are nu e#te #uu#ă unei c!ndiţii#en#i%i$e şi unei deter"inări în ti" rintr-! cau&ă re"ergăt!are/

T!tuşi, aceeaşi cau&ă aarţine, #u% a$t ra!rt, şi #eriei fen!"ene$!r/ "u$ e#te e$ în#uşifen!"en/ !inţa $ui are un caracter e"iric, care e#te cau&a 2e"irică6 a tutur!r acţiuni$!r $ui/ 'uei#tă nici una din c!ndiţii$e care deter"ină e !", c!nf!r" ace#tui caracter, care #ă nu fiec!nţinută în #eria efecte$!r natura$e şi care #ă nu a#cu$te de $egea $!r, !tri3it căreia nu #eînt:$neşte nici ! cau&a$itate e"iric nec!ndiţi!nată a ceea ce #e înt:"$ă în ti"/ De aceea, nici !acţiune dată 2fiindcă nu !ate fi erceută ?A LL, B L81@ dec:t ca fen!"en6 nu !ate încee de$a #ine în "!d a%#!$ut/ Dar de#re raţiune nu #e !ate #une că înaintea ace$ei #tări, în care eadeter"ină 3!inţa, recedă ! a$ta în care e#te deter"inată acea#tă #tare în#ăşi/ ăci în raţiuneaîn#ăşi, nefiind fen!"en şi nefiind #uu#ă c!ndiţii$!r #en#i%i$ităţii, nu #e gă#eşte #ucce#iune înti", cu ri3ire $a cau&a$itatea ei, şi deci nu i #e !ate a$ica $egea dina"ică a naturii, caredeter"ină #ucce#iunea duă regu$i/

Raţiunea e#te deci c!ndiţia er"anentă a tutur!r acte$!r de 3!inţă rin care #e "anife#tă!"u$/ Ciecare din e$e e#te de "ai înainte deter"inat în caracteru$ e"iric a$ !"u$ui, c+iar înaintede a #e fi înt:"$at/ ;n ce ri3eşte caracteru$ inte$igi%i$, faţă de care caracteru$ e"iric nu e#tedec:t #c+e"a #en#i%i$ă, nu ei#tă ! antecedenţ! #au ! succesiune, şi !rice acţiune, indiferent dera!rtu$ în ti" în care #e af$ă faţă de ce$e$a$te fen!"ene, e#te efectu$ ne"ij$!cit a$ caracteru$uiinte$igi%i$ a$ raţiunii ure, care rin ur"are acţi!nea&ă $i%er, fără a fi deter"inată dina"ic în$anţu$ cau&e$!r natura$e de către rinciii ete"e #au inte"e, dar care recedă în ti" şi acea#tă$i%ertate a ei !ate fi c!n#iderată nu nu"ai negati3, ca indeendentă de c!ndiţii$e e"irice 2căciîn fe$u$ ace#ta facu$tatea raţiunii ar înceta #ă fie ! cau&ă a fen!"ene$!r6, ci !ate fi de#e"nată şi !&iti3, ?A LL, B L8H@ rintr-! facu$tate de a încee de $a #ine ! #erie de e3eni"ente, a#tfe$ înc:tîn ea în#ăşi nu încee ni"ic, ci, în ca$itate de c!ndiţie nec!ndiţi!nată a !ricărui act de 3!inţă, nu e"$$te dea#ura ei nici una din c!ndiţii$e care ! recedă în ti", deşi efectu$ ei încee t!tuşi în#eria fen!"ene$!r, dar nu !ate nici!dată #ă c!n#tituie în acea#tă #erie un înceut a%#!$ut ri"/

Pentru a $ă"uri rinciiu$ regu$ati3 a$ raţiunii rintr-un ee"$u din f!$!#irea $uie"irică, nu entru a-$ c!nfir"a 2căci a#tfe$ de d!3e&i #unt i"r!rii entru afir"aţii$etran#cendenta$e6, #ă $uă" un act de 3!inţă, de ee"$u ! "inciună răutăci!a#ă, rin care un !" aadu# în #!cietate ! anu"ită de&!rdine, şi #ă ! ea"ină" "ai înt:i în "!%i$e$e care au r!du#-! şia!i #ă judecă" cu" !ate ea, î"reună cu c!n#ecinţe$e, #ă-i fie atri%uită $ui/ ;n ri"u$ r:nd,ana$i&ă" caracteru$ $ui e"iric :nă $a #ur#e$e #a$e, e care $e căută" în educaţia greşită, îna"%ianţa #!cia$ă rea, în arte în răutatea unei firi in#en#i%i$e $a !r!%riu, în arte $e une" e#ea"a fri3!$ităţii şi nec+i%&uinţei, ne$ă#:nd $a ! arte nici cau&e$e !ca&i!na$e care au deter"inat"inciuna/ ;n t!ate ace#tea #e r!cedea&ă aşa cu" #e !%işnuieşte în genere în ea"inarea #erieicau&e$!r deter"inante a$e unui efect natura$ dat/ De#i crede" că ?A LLL, B L8@ acţiunea a f!#tdeter"inată în fe$u$ ace#ta, t!tuşi î$ rer!%ă" e fătuit!r, şi anu"e nu entru firea $ui nefericită,nu entru circu"#tanţe$e care $-au inf$uenţat, %a c+iar nici entru c!nduita $ui anteri!ară, căci #e re#uune că !ate fi $ă#at cu t!tu$ $a ! arte cu" a f!#t acea#tă c!nduită şi că #e !ate c!n#ideraca neînt:"$ată #eria c!ndiţii$!r #cur#e, iar fata ca fiind în întregi"e nec!ndiţi!nată cu ri3ire $a#tarea anteri!ară, ca şi cu" fătuit!ru$ ar încee cu acea#ta a%#!$ut de $a #ine ! #erie dec!n#ecinţe/ Acea#tă rere&entare #e %a&ea&ă e ! $ege a raţiunii, c!n#ider:nd-! e acea#ta ca !cau&ă care ar fi utut şi ar fi tre%uit #ă deter"ine a$tfe$ c!"!rtarea !"u$ui, indiferent de t!atec!ndiţii$e e"irice a"intite/ i anu"e, cau&a$itatea raţiunii nu #e c!n#ideră !arecu" nu"ai ca un

ajut!r, ci ca fiind în #ine c!"$etă, deşi i"u$#uri$e #en#i%i$e n-ar fi în fa3!area ei, ci "ai cur:nd !tri3nice acţiunea e#te atri%uită caracteru$ui inte$igi%i$ a$ aut!ru$ui e$ e#te acu", în "!"entu$



în care "inte, c!"$et 3in!3at, rin ur"are, în ciuda tutur!r c!ndiţii$!r e"irice a$e fatei,raţiunea a f!#t c!"$et $i%eră şi fata tre%uie atri%uită în întregi"e neg$ijenţei ei/

;n acea#tă judecată de i"utare #e 3ede $e#ne că, g:ndind-!, raţiunea nu e#te afectată det!ată acea #en#i%i$itate, că nu #e "!difică 2deşi fen!"ene$e ei, adică ?A LL0, B L8@ "!du$ încare #e "anife#tă în efecte$e ei, #e #c+i"%ă6, că în ea nu recedă ! #tare care deter"ină e ceaur"ăt!are, că, rin ur"are, ea nu face arte din #eria c!ndiţii$!r #en#i%i$e, care fac nece#are

fen!"ene$e duă $egi natura$e/ Ea, adică raţiunea, e#te re&entă şi identică în t!ate acţiuni$e!"u$ui, în t!ate circu"#tanţe$e de ti", dar ea în#ăşi nu e#te în ti" şi nu ajunge în 3re! #taren!uă, în care n-a f!#t "ai înainte ea e#te determinant!, dar nu determinabil! cu ri3ire $a !rice#tare n!uă/ De aceea, nu #e !ate une între%area de ce raţiunea nu #-a deter"inat e #ine a$tfe$W,ci nu"ai de ce ea n-a deter"inat, rin cau&a$itatea ei, a$tfe$ &enomeneleW Dar $a acea#tă între%arenu e !#i%i$ un ră#un#/ ;n ade3ăr, un a$t caracter inte$igi%i$ ar fi dat un a$t caracter e"iric, şic:nd #une" că, indiferent de "!du$ de 3iaţă du# :nă acu", fătuit!ru$ #-ar fi utut t!tuşi a%ţinede $a "inciună, acea#ta în#ea"nă ur şi #i"$u că "inciuna #e af$ă în "!d ne"ij$!cit #u% uterearaţiunii şi că raţiunea, în cau&a$itatea ei, nu e#te #uu#ă c!ndiţii$!r fen!"enu$ui şi cur#u$uiti"u$ui şi că diferenţa de ti", deşi i"!rtantă entru fen!"ene$e re#ecti3e, dar fiindcăfen!"ene$e nu #unt $ucruri în #ine şi rin ur"are nici cau&e în #ine, nu !ate c!n#titui nici !diferenţă a acţiuni$!r în ra!rt cu raţiunea/

?A LL=, B L8L@ 'u ute" urca deci în judecarea acţiuni$!r $i%ere, în ce ri3eştecau&a$itatea $!r, dec:t :nă $a cau&a inteligibil!, dar nu dincolo de ea ute" cun!aşte că e#teliber deter"inată, adică indeendent de #en#i%i$itate, şi că în "!du$ ace#ta ea !ate fi c!ndiţia#en#i%i$ nec!ndiţi!nată a fen!"ene$!r/ Dar de ce caracteru$ inte$igi%i$ dă eact ace#te fen!"eneşi ace#t caracter e"iric în circu"#tanţe$e re&ente acea#ta deăşeşte cu "u$t !rice utere araţiunii n!a#tre de a ră#unde, %a c+iar şi !rice dret a$ ei de a între%a/ E ca şi cu" a" între%a dece !%iectu$ tran#cendenta$ a$ intuiţiei n!a#tre #en#i%i$e eterne nu dă dec:t t!c"ai intuiţia "n spaţiu şi nu ! a$tă intuiţie !arecareW Dar r!%$e"a e care tre%uie #ă ! re&!$3ă" nu ne !%$igă #ădă" un ră#un#, căci ea n-a f!#t dec:t acea#ta dacă $i%ertatea #e !une nece#ităţii natura$e în unaşi aceeaşi acţiune, iar $a acea#tă între%are n!i a" ră#un# #uficient c:nd a" arătat că, din "!"entce cu ri3ire $a $i%ertate e#te !#i%i$ă ! ra!rtare $a c!ndiţii de ! #ecie cu t!tu$ diferită dec:t ce$ea$e nece#ităţii natura$e, $egea ace#teia din ur"ă nu afectea&ă e cea dint:i, rin ur"are a":nd!uă !t a3ea $!c, indeendent una de a$ta şi fără a #e tu$%ura una e a$ta/

>> >

Tre%uie de#igur n!tat că rin acea#ta n-a" 3rut #ă de"!n#tră" realitatea $i%ertăţii, ?ALL8, B L80@ ca una din facu$tăţi$e care c!nţin cau&a fen!"ene$!r $u"ii n!a#tre #en#i%i$e/ ăci, înafară de fatu$ că acea#ta n-ar fi f!#t ! c!n#ideraţie tran#cendenta$ă, care are de-a face nu"ai cuc!ncete, dar nici n-ar utea reuşi, fiindcă din eerienţă n!i nu ute" nici!dată c!nc+ide ce3acare nu tre%uie #ă fie g:ndit duă $egi a$e eerienţei/ A!i, n-a" 3rut #ă d!3edi" nici "ăcar posibilitatea $i%ertăţii nici acea#ta n-ar fi reuşit, fiindcă în genere nu ute" cun!aşte, din #i"$ec!ncete a priori, !#i%i$itatea unui rinciiu rea$ şi a unei cau&a$ităţi/ i%ertatea nu e#te tratatăaici dec:t ca Idee tran#cendenta$ă, rin care raţiunea g:ndeşte #ă înceaă în "!d a%#!$ut #eriac!ndiţii$!r în fen!"en rin nec!ndiţi!natu$ #en#i%i$, dar ea #e încurcă într-! antin!"ie cu r!rii$e ei $egi, e care $e re#crie f!$!#irii e"irice a inte$ectu$ui/ ă acea#tă antin!"ie #e %a&ea&ă e ! #i"$ă aarenţă şi că natura ce$ uţin nu contra#ice cau&a$itatea din $i%ertate, ace#tae#te #inguru$ $ucru e care $-a" utut face şi care ne-a intere#at ec$u#i3/

?A LL9, B L8=@ I+. S*DLMI*4:E4 I/El1 C*S0*D*GICE /ES8:E B*B4DIB4BE4 /E8E/EMEI FE*0EED*:

CL 8:I+I:E D4 EHISBEM4 D*: GEE:E



a nu"ăru$ recedent a" c!n#iderat #c+i"%ări$e $u"ii #en#i%i$e în #eria $!r dina"ică, încare fiecare e#te #uu#ă a$teia ca fiind cau&a ei/ Acu", acea#tă #erie a #tări$!r nu ne #er3eştedec:t ca direcţie, entru a ajunge $a ! ei#tenţă, care !ate fi c!ndiţia #ure"ă a t!t ce e#c+i"%ăt!r, adică $a &iinţa necesar!/ Aici nu e#te 3!r%a de cau&a$itatea nec!ndiţi!nată, ci deei#tenţa nec!ndiţi!nată a #u%#tanţei în#ăşi/ Deci #eria e care ! a3e" înaintea n!a#tră nu e#te r!riu-&i# dec:t aceea a c!ncete$!r şi nu ! #erie a intuiţii$!r, întruc:t una e#te c!ndiţia

ce$ei$a$te/Dar #e 3ede $e#ne că de!arece t!tu$ în an#a"%$u$ fen!"ene$!r e#te #c+i"%ăt!r, rinur"are c!ndiţi!nat în ei#tenţă, nu !ate ei#ta nicăieri în #eria ei#tenţei c!ndiţi!nate un"e"%ru nec!ndiţi!nat, a cărui ei#tentă ar fi a%#!$ut nece#ară şi că, deci, dacă fen!"ene$e ar fi$ucruri în #ine şi dacă, rin acea#ta, c!ndiţia $!r ar aarţine t!tdeauna î"reună cu c!ndiţi!natu$uneia şi ace$eiaşi #erii de intuiţii, n-ar utea ei#ta nici!dată ! fiinţă nece#ară, ?A L0., B L88@ cac!ndiţie a ei#tenţei fen!"ene$!r $u"ii #en#i%i$e/

Dar regre#ia dina"ică are în #ine acea#tă articu$aritate care ! di#tinge de regre#ia"ate"atică, în ti" ce acea#ta din ur"ă nea3:nd de-a face r!riu-&i# dec:t cu c!"unerea ărţi$!r într-un t!t #au cu de#c!"unerea unui t!t în ărţi$e $ui, c!ndiţii$e ace#tei #erii tre%uiec!n#iderate t!tdeauna ca ărţi a$e ei, rin ur"are ca !"!gene, în c!n#ecinţă ca fen!"ene, ec:nd în ceea ce ri3eşte regre#ia dina"ică, nea3:nd de-a face cu !#i%i$itatea unui t!tnec!ndiţi!nat din ărţi date #au a unei ărţi nec!ndiţi!nate faţă de un t!t dat, ci cu deri3area unei#tări din cau&a ei #au a ei#tenţei c!ntingente a #u%#tanţei în#ăşi din ei#tenţa nece#ară, c!ndiţianu tre%uie #ă c!n#tituie în "!d nece#ar ! #erie e"irică î"reună cu c!ndiţi!natu$/

;n antin!"ia aarentă e care ! a3e" înaintea n!a#tră ne "ai ră":ne de#c+i#ă ! ieşire,anu"e că a":nd!uă judecăţi$e c!ntradict!rii !t fi ade3ărate în ace$aşi ti" #u% ra!rturidiferite, a#tfe$ înc:t t!ate $ucruri$e $u"ii #en#i%i$e #unt a%#!$ut c!ntingente, rin ur"are aut!tdeauna ! ei#tenţă nu"ai e"iric c!ndiţi!nată, dar t!t!dată ei#tă entru întreaga #erie şi !c!ndiţie n!ne"irică, adică ! fiinţă nec!ndiţi!nat nece#ară/ ăci acea#ta, fiind c!ndiţieinte$igi%i$ă, n-ar aarţine #eriei ca un "e"%ru a$ ei 2nici "ăcar ca "e"%ru #ure"6 ?A L01, BL89@ şi nici n-ar face e"iric nec!ndiţi!nat e unu$ din "e"%rii #eriei, ci ar $ă#a întreaga $u"e#en#i%i$ă în ei#tenţa ei e"iric c!ndiţi!nată, aşa cu" #e af$ă în t!ţi "e"%rii ei/ Ace#t "!d de a une $a %a&a fen!"ene$!r ! ei#tenţă nec!ndiţi!nată #-ar di#tinge de cau&a$itatea nec!ndiţi!nată2$i%ertate6 din artic!$u$ recedent rin aceea că în ca&u$ $i%ertăţii $ucru$ în#uşi în ca$itate de cau&ă7substantia phaenomenon9 făcea şi e$ arte din #eria c!ndiţii$!r, şi nu"ai cau#alitatea $ui a f!#tg:ndită ca inte$igi%i$ă, e c:nd aici fiinţa nece#ară ar tre%ui g:ndită cu t!tu$ în afara #eriei $u"ii#en#i%i$e 2ca ens e6tramundanum9 şi ur inte$igi%i$ă, rin care, nu"ai, #e !ate e3ita ca ea în#ăşi#ă fie #uu#ă $egii c!ntingenţei şi deendenţei tutur!r fen!"ene$!r/

8rincipiul regulati' a$ raţiunii e#te deci, în ce ri3eşte r!%$e"a n!a#tră, că t!tu$ în $u"ea#en#i%i$ă are ei#tenţă e"iric c!ndiţi!nată şi că nicăieri în ea, cu ri3ire $a nici ! r!rietate, nuei#tă ! nece#itate nec!ndiţi!nată că nu ei#tă nici un "e"%ru în #eria c!ndiţii$!r căruia #ă nutre%uia#că #ă-i aştetă" t!tdeauna c!ndiţia e"irică într-! eerienţă !#i%i$ă şi e c:t #e !ate#ă i-! căută", şi că ni"ic nu ne îndretăţeşte #ă deri3ă" ! ei#tenţă !arecare dintr-! c!ndiţiedinafara #eriei e"irice #au şi #ă ! c!n#ideră" în #eria în#ăşi ca fiind a%#!$ut indeendentă şi#u%&i#t:nd rin ea în#ăşi, fără a nega în#ă ?A L0H, B L9.@ că întreaga #erie şi-ar utea a3eafunda"entu$ într-! fiinţă inte$igi%i$ă !arecare 2care, rin acea#ta, e $i%eră de !rice c!ndiţiee"irică şi care, "ai cur:nd, c!nţine rinciiu$ !#i%i$ităţii tutur!r ace#t!r fen!"ene6/

Dar aici nu intenţi!nă" nicidecu" #ă de"!n#tră" ei#tenţa nec!ndiţi!nat nece#ară a uneifiinţe #au #ă fundă" e ea c+iar şi nu"ai !#i%i$itatea unei c!ndiţii ur inte$igi%i$e a ei#tenţeifen!"ene$!r $u"ii #en#i%i$e, ci nu"ai, aşa cu" $i"ită" raţiunea ca #ă nu ără#ea#că firu$c!ndiţii$!r e"irice şi #ă nu #e rătăcea#că în rinciii de e$icaţii transcendente şi care nu #unt#u#ceti%i$e de ! re&entare in concreto, t!t a#tfe$ #ă $i"ită", e de a$tă arte, $egea f!$!#irii ure"irice a inte$ectu$ui, în #en#u$ ca acea#tă $ege #ă nu decidă a#ura !#i%i$ităţii $ucruri$!r îngenere şi #ă nu dec$are inte$igi%i$u$ ca imposibil , deşi ace#ta nu !ate fi f!$!#it de n!i $a

e$icarea fen!"ene$!r/ Prin acea#ta nu #e arată deci dec:t că c!ntingenţa a%#!$ută a tutur!r$ucruri$!r din natură şi a tutur!r c!ndiţii$!r $!r 2e"irice6 !ate f!arte %ine c!ei#ta cu #u!&iţia



ar%itrară a unei c!ndiţii nece#are, deşi ur inte$igi%i$ă, deci că între ace#te a#erţiuni nu #e gă#eşte! ade3ărată c!ntradicţie, rin ur"are că am%ndou! !t &i ade'!rate/ *-ar utea ca ! a#tfe$ defiinţă inte$igi%i$ă a%#!$ut nece#ară #ă fie în #ine i"!#i%i$ă, t!tuşi ace#t $ucru nu !ate fi c!nc+i#în nici un ca& din c!ntingenţa uni3er#a$ă ?A L0, B L91@ şi din deendenţa a t!t ce aarţine $u"ii#en#i%i$e, de a#e"enea nici din rinciiu$ care cere #ă nu ne !ri" $a nici un "e"%ru a$ $u"ii#en#i%i$e, întruc:t e#te c!ntingent, şi #ă ae$ă" $a ! cau&ă dinafara $u"ii/ Raţiunea îşi ur"ea&ă

dru"u$ ei în f!$!#irea e"irică şi dru"u$ ei aarte în f!$!#irea tran#cendenta$ă/u"ea #en#i%i$ă nu c!nţine dec:t fen!"ene, iar ace#tea #unt #i"$e rere&entări, care $ar:ndu$ $!r #unt t!tdeauna c!ndiţi!nate #en#i%i$, şi fiindcă aici nu a3e" nici!dată ca !%iecte a$en!a#tre $ucruri în #ine, nu e#te de "irare că nu #unte" nici!dată îndretăţiţi ca de $a un "e"%rua$ #erii$!r e"irice, !ricare ar fi e$, #ă face" un #a$t în afara în$ănţuirii #en#i%i$ităţii, ca şi cu" arfi $ucruri în #ine care ar ei#ta în afara rinciiu$ui $!r tran#cendenta$ şi e care $e-a" utea ără#i, entru a căuta în afara $!r cau&a ei#tenţei $!r ceea ce, de#igur, $a lucrurile c!ntingente artre%ui, în #f:rşit, #ă #e înt:"$e, dar nu $a #i"$e repre#ent!ri de $ucruri, a căr!r c!ntingenţă nue#te ea în#ăşi dec:t fen!"en şi care nu !ate duce $a nici ! a$tă regre#ie dec:t $a aceea caredeter"ină fen!"ene$e, care e#te adică e"irică/ Dar a g:ndi un rinciiu inte$igi%i$ a$fen!"ene$!r, adică a$ $u"ii #en#i%i$e, şi anu"e e$i%erat de c!ntingenţa $!r, nu e#te c!ntrară niciregre#iei e"irice ne$i"itate în #eria fen!"ene$!r, nici c!ntingenţei ei uni3er#a$e/ ?A L0, B L9H@Ace#ta e#te în#ă de a$tfe$ #inguru$ $ucru e care î$ a3e" de făcut entru în$ăturarea antin!"ieiaarente şi care nu #e utea face dec:t în ace#t "!d/ ăci, dacă fiecare c!ndiţie entru fiecarec!ndiţi!nat 2cu ri3ire $a ei#tenţă6 e#te #en#i%i$ă şi, t!c"ai de aceea, aarţine #eriei, atunci eaîn#ăşi e#te, $a r:ndu$ ei, c!ndiţi!nată 2cu" d!3edeşte antite&a antin!"iei a atra6/ Tre%uie deci#au #ă #e $a#e #ă #u%&i#te un c!nf$ict cu raţiunea, care rec$a"ă nec!ndiţi!natu$, #au ca ace#ta #ă fie $a#at în afara #eriei, în inte$igi%i$, a cărui nece#itate nu cere, nici nu er"ite ! c!ndiţie e"iricăşi care e#te deci nec!ndiţi!nat nece#ar în ra!rt cu fen!"ene$e/

C!$!#irea e"irică a raţiunii 2cu ri3ire $a c!ndiţii$e ei#tenţei în $u"ea #en#i%i$ă6 nu e#teafectată rin ad"iterea unei fiinţe ur inte$igi%i$e, ci "erge, duă rinciiu$ c!ntingenţeiuni3er#a$e, de $a c!ndiţii e"irice $a c!ndiţii "ai îna$te, care #unt, de a#e"enea, t!tdeaunae"irice/ Dar şi ace#t rinciiu regu$ati3 ec$ude t!t at:t de uţin ad"iterea unei cau&einte$igi%i$e care nu e#te în #erie, c:nd e 3!r%a de f!$!#irea ură a raţiunii 2în ra!rt cu #c!uri$e6/ăci aici cau&a inte$igi%i$ă nu în#ea"nă entru n!i dec:t rinciiu$ ur tran#cendenta$ şinecun!#cut a$ !#i%i$ităţii #eriei #en#i%i$e în genere, iar ei#tenţa ace#tei cau&e, indeendentă det!ate c!ndiţii$e #eriei #en#i%i$e şi nece#ară nec!ndiţi!nat ?A L0L, B L9@ în ra!rt cu acea#tă #erie,nu e#te nicidecu" c!ntrară c!ntingenţei ne$i"itate a ace#teia din ur"ă şi rin ur"are niciregre#iei, nicăieri ter"inate, în #eria c!ndiţii$!r e"irice/

N%t/ ,na-/ -a "nt&eaa antn%4e a &aţ!n +!&e

At:ta ti" c:t n!i, cu c!ncete$e n!a#tre raţi!na$e, nu a3e" ca !%iect dec:t t!ta$itateac!ndiţii$!r în $u"ea #en#i%i$ă şi ceea ce, cu ri3ire $a acea#tă $u"e, #e !ate înt:"$a #re f!$!#u$raţiunii, Idei$e n!a#tre #unt, de#igur, tran#cendenta$e, dar t!tuşi cosmologice/ Dar de îndată ce $a#ă" nec!ndiţi!natu$ 2de care r!riu-&i# e#te 3!r%a6 în ceea ce #e af$ă cu t!tu$ în afara $u"ii#en#i%i$e, rin ur"are în afara !ricărei eerienţe !#i%i$e, Idei$e de3in transcendente e$e nu#er3e#c nu"ai entru c!"$etarea f!$!#irii e"irice a raţiunii 2f!$!#ire care ră":ne t!tdeauna !Idee nici!dată rea$i&a%i$ă, dar e care t!tuşi tre%uie #ă ! ur"ări"6, ci #e #eară c!"$et de ea şi#e tran#f!r"ă în !%iecte, a căr!r "aterie nu e#te $uată din eerienţă şi a căr!r rea$itate !%iecti3ănu #e %a&ea&ă nici ea e c!"$etarea #eriei e"irice, ci e c!ncete ure a priori/ A#e"enea Ideitran#cendente au un !%iect ur inte$igi%i$ care, fără înd!ia$ă, e er"i# #ă fie ad"i# ca un !%iecttran#cendenta$, de#re care de a$tfe$ nu şti" ni"ic în#ă entru a-$ g:ndi ca un $ucru deter"ina%i$ rin redicate$e $ui di#tincti3e şi interne, nu a3e" de artea n!a#tră nici rinciii a$e !#i%i$ităţii

2ca fiind indeendent de t!ate c!ncete$e ?A L00, B L9@ eerienţei6, nici cea "ai neîn#e"nată ju#tificare de a ad"ite un a#tfe$ de !%iect, deci e$ e#te un $ucru i"aginar/ T!tuşi, dintre t!ate



Idei$e c!#"!$!gice, cea care a dat naştere antin!"iei a atra ne î"inge #ă cute&ă" ace#t a#/ăci ei#tenţa fen!"ene$!r, care nu e#te de$!c fundată în #ine, ci t!tdeauna c!ndiţi!nată, nein3ită #ă căută" ce3a di#tinct de t!ate fen!"ene$e, rin ur"are un !%iect inte$igi%i$, $a care #ăîncete&e acea#tă c!ntingenţă/ Dar cu", atunci c:nd ne-a" $uat er"i#iunea de a ad"ite ! rea$itate#u%&i#t:nd în #ine, în afara c:"u$ui întregii #en#i%i$ităţi, şi de a nu c!n#idera fen!"ene$e dec:tca "!duri c!ntingente de rere&entare a !%iecte$!r inte$igi%i$e de către a#tfe$ de fiinţe care e$e

în#e$e #unt inte$igi%i$e, nu ne "ai ră":ne dec:t ana$!gia, !tri3it căreia f!$!#i" c!ncete$eeerienţei entru a ne face t!tuşi un c!ncet !arecare de#re $ucruri$e inte$igi%i$e, de#re care în#ine nu a3e" nici cea "ai neîn#e"nată cun!ştinţă/ Ciindcă nu cun!aşte" c!ntingentu$ dec:t rineerienţă, iar aici e#te 3!r%a de $ucruri care nu #unt !%iecte a$e eerienţei, 3a tre%ui #ă deri3ă"cun!aşterea $!r din ceea ce e#te nece#ar în #ine, din c!ncete$e ure de#re $ucruri în genere/Pri"u$ a# e care î$ face" în afara $u"ii #en#i%i$e ne c!n#tr:nge deci #ă încee" ?A L0=, B L9L@n!i$e n!a#tre cun!ştinţe cu cercetarea fiinţei a%#!$ut nece#are şi #ă deri3ă" din c!ncetu$ eic!ncete$e de#re t!ate $ucruri$e, întruc:t e$e #unt ur inte$igi%i$e acea#tă încercare ! 3!" face încait!$u$ ur"ăt!r/


artea a d!ua

Capitolul al treileaIDEALUL RAŢIUNII PURE

*ecţiunea înt:i

DE*PRE IDEA ;' 4E'ERE

A" 3ă&ut "ai #u# că rin concepte ure ale intelectului, indeendent de !rice c!ndiţii a$e#en#i%i$ităţii, nu !t fi rere&entate nici un fe$ de !%iecte, căci $i#e#c c!ndiţii$e rea$ităţii $!r!%iecti3e şi în e$e nu #e gă#eşte ni"ic dec:t #i"$a f!r"ă a g:ndirii/ T!tuşi, e$e !t fi re&entatein concreto, dacă $e a$ică" $a fen!"ene căci în ace#tea e$e au r!riu-&i# "ateria entruc!ncetu$ de eerienţă, care nu e a$tce3a dec:t un c!ncet a$ inte$ectu$ui in concreto/ Dar Ideile#unt şi "ai îndeărtate de rea$itatea !%iecti3ă dec:t categoriile, căci nu #e !ate gă#i nici unfen!"en în care e$e #ă !ată fi re&entate in concreto/ E$e c!nţin ! anu"ită t!ta$itate $a care nuajunge nici ! cun!aştere e"irică, iar raţiunea nu ?A L08, B L90@ 3i&ea&ă aici dec:t ! unitate#i#te"atică de care încearcă, fără a reuşi 3re!dată e de$in, #ă ar!ie unitatea e"irică !#i%i$ă/

Dar şi "ai îndeărtat de rea$itatea !%iecti3ă dec:t Ideea are #ă fie ceea ce nu"e#c euideal , înţe$eg:nd rin e$ Ideea nu nu"ai in concreto, ci in indi'iduo, adică un $ucru indi3idua$,deter"ina%i$ #au c+iar deter"inat nu"ai rin Idee/

U"anitatea, în întreaga ei erfecţiune, curinde nu nu"ai !tenţarea tutur!r în#uşiri$!re#enţia$e care aarţin ace#tei naturi, ceea ce c!n#tituie c!ncetu$ n!#tru de#re u"anitate, :nă $ac!nc!rdanţa de$ină cu #c!uri$e ei, ceea ce ar c!n#titui Ideea n!a#tră de u"anitate erfectă, cicurinde şi t!t ceea ce, dinc!$! de ace#t c!ncet, ţine de deter"inarea c!"$etă a Ideii căci dint!ate redicate$e !u#e nu e#te dec:t unu$ #ingur care #ă !ată c!n3eni Ideii de !" erfect/ eeace entru n!i e#te un idea$, entru P$at!n era ! Idee a intelectului di'in, un !%iect articu$ar înintuiţia ură a ace#tui inte$ect, cea "ai erfectă din fiecare #ecie de ei#tenţe !#i%i$e şi r!t!tiu$ tutur!r c!ii$!r din fen!"en/

?A L09, B L9=@ Dar fără a ne înă$ţa at:t de #u#, tre%uie #ă "ărturi#i" că raţiunea u"anăcurinde nu nu"ai Idei, ci şi idea$uri care, fără înd!ia$ă, nu au f!rţă creat!are ca ce$e platonice,

dar care au t!tuşi &orţ! practic! 2ca rinciii regu$ati3e6 şi #e af$ă $a %a&a !#i%i$ităţii erfecţieiun!r anu"ite acţiuni/ !ncete$e "!ra$e nu #unt c!ncete a%#!$ut ure a$e inte$ectu$ui, căci $a



%a&a $!r #e af$ă ce3a e"iric 2$ăcerea #au ne$ăcerea6/ T!tuşi, a3:nd în 3edere rinciiu$ rincare raţiunea une $i"ite $i%ertăţii anar+ice în #ine 2deci dacă dă" atenţie nu"ai f!r"ei $!r6,c!ncete$e "!ra$e !t #er3i ca ee"$e de c!ncete ure a$e raţiunii/ irtutea şi, cu ea,înţe$eciunea !"enea#că în t!ată uritatea $!r #unt Idei/ Dar înţe$etu$ 2#t!ici$!r6 e#te un idea$,adică un !" care nu ei#tă dec:t în g:ndire, dar care c!nc!rdă e de$in cu Ideea de înţe$eciune/Aşa cu" Ideea dă regula, t!t a#tfe$ idea$u$ #er3eşte, în a#e"enea ca&, ca prototip entru

deter"inarea c!"$etă a c!iei şi nu a3e" a$t criteriu a$ acţiuni$!r n!a#tre dec:t c!"!rtareaace#tui !" di3in din n!i, cu care ne c!"ară", ne judecă" şi, rin acea#ta, ne c!rectă", deşinici!dată nu ute" #ă-i atinge" erfecţiunea/ Ace#te idea$uri, deşi nu $e ute" atri%ui realitate!%iecti3ă 2ei#tenţă6, nu tre%uie t!tuşi #ă fie c!n#iderate ca +i"ere e$e !feră un îndretarindi#en#a%i$ raţiunii, care ?A L=., B L98@ are ne3!ie de c!ncetu$ a ceea ce e#te a%#!$ut erfectîn fe$u$ $ui, entru a arecia şi a "ă#ura în ra!rt cu ace#ta gradu$ şi $i#uri$e ce$!r ce #unti"erfecte/ Dar a 3!i #ă rea$i&e&i idea$u$ într-un ee"$u, adică în fen!"en, !arecu" ca eînţe$et într-un r!"an, e#te i"ractica%i$ şi are, în afară de acea#ta, ce3a a%#urd şi uţin edificat!rîn #ine, de!arece $i"ite$e natura$e, care atentea&ă er"anent $a Ideea de erfecţiune, faci"!#i%i$ă !rice i$u&ie într-! a#tfe$ de încercare şi, rin acea#ta, %ine$e, care #e af$ă în Idee,de3ine e$ în#uşi #u#ect şi a#e"ănăt!r unei #i"$e ficţiuni/

Aşa #tau $ucruri$e cu idea$u$ raţiunii, care tre%uie #ă #e %a&e&e t!tdeauna e anu"itec!ncete şi #ă #er3ea#că dret regu$ă şi r!t!ti fie entru acţiune, fie entru judecată/ u t!tu$a$tfe$ #tau $ucruri$e c:nd e 3!r%a de creaţii a$e i"aginaţiei, de#re care ni"eni nu !ate dae$icaţii #i un c!ncet inte$igi%i$ ace#tea #unt ca nişte monograme, care nu #unt dec:t tră#ăturii&!$ate, şi anu"e nedeter"inate de nici ! retin#ă regu$ă, şi care c!n#tituie "ai "u$t un fe$ dede#en 3ag în "ij$!cu$ un!r eerienţe di3er#e dec:t ! i"agine deter"inată, ca" în fe$u$ în care ict!rii şi fi&i!n!"iştii retind că au în cau$ $!r, şi care ar fi fant!"a nec!"unica%i$ă a r!ducţii$!r şi c+iar ajudecăţi$!r $!r critice/ E$e !t fi nu"ite, deşi nu"ai i"r!riu, idea$uri a$e#en#i%i$ităţii, căci tre%uie #ă fie "!de$u$ de neatin# a$ intuiţii$!r e"irice !#i%i$e şi t!tuşi ?A L=1,B L99@ nu !feră nici ! regu$ă #u#ceti%i$ă de definiţie şi ea"inare/

eea ce raţiunea îşi r!une cu idea$u$ ei e#te, di"!tri3ă, deter"inarea c!"$etă duăregu$i a priori de aceea, ea g:ndeşte un c!ncet care tre%uie #ă fie c!"$et deter"ina%i$ duă rinciii, deşi c!ndiţii$e #uficiente entru acea#ta $i#e#c în eerienţă şi c!ncetu$ în#uşi e#tedeci tran#cendent/

Capitolul a1 treilea

*ecţiunea a d!ua

DE*PRE IDEAU TRA'*E'DE'TA78rototpon transcendentale9

rice concept e#te nedeter"inat în ce ri3eşte ceea ce nu e#te c!nţinut în e$ în#uşi şi #eaf$ă #u% rinciiu$ determinabilit!ţii, în #en#u$ că din d!uă redicate !u#e c!ntradict!riu nu"aiunu$ #ingur !ate #ă-i fie atri%uit, ceea ce #e %a&ea&ă e rinciiu$ c!ntradicţiei şi de aceea e#teun rinciiu ur $!gic, care face a%#tracţie de !rice c!nţinut a$ cun!aşterii şi nu are în 3ederedec:t f!r"a ei $!gică/

Dar !rice lucru "ai e#te #uu#, în ce ri3eşte !#i%i$itatea $ui, rinciiu$ui deter"inăriicomplete, duă care dintre toate redicate$e ?A L=H, B 0..@ posibile a$e $ucruri$!r, întruc:t #untc!"arate cu c!ntrarii$e $!r, unu$ #ingur tre%uie #ă-i c!n3ină/ Ace#t rinciiu nu #e %a&ea&ănu"ai e ace$a a$ c!ntradicţiei, căci e$ c!n#ideră fiecare $ucru nu nu"ai #u% ra!rtu$ a d!uă redicate c!ntradict!rii între e$e, ci şi în ra!rtu$ faţă de posibilitatea "ntreag!, ca an#a"%$u a$tutur!r redicate$!r $ucruri$!r în genere şi cu" re#uune acea#tă !#i%i$itate ca fiind c!ndiţie a

priori, e$ îşi rere&intă fiecare $ucru ca deri3:ndu-şi r!ria !#i%i$itate din articiarea $a



!#i%i$itatea întreagă>/ Princiiu$ deter"inării c!"$ete ri3eşte deci c!nţinutu$ şi nu nu"aif!r"a $!gică/ E#te rinciiu$ #inte&ei tutur!r redicate$!r care tre%uie #ă c!n#tituie c!ncetu$integra$ a$ unui $ucru şi nu nu"ai a$ rere&entării ana$itice rin unu$ din d!uă redicate !u#e şicurinde ! #u!&iţie tran#cendenta$ă, anu"e ?A L=, B 0.1@ e aceea a "ateriei oric!rei posibilit!ţi, care tre%uie #ă curindă a priori date$e !#i%i$ităţii particulare a fiecărui $ucru/

Oudecata tot ce e6ist! este complet determinat nu în#ea"nă nu"ai că din fiecare cu$u de

redicate !u#e date, ci că şi din t!ate redicate$e posibile, unu$ #ingur îi c!n3ine t!tdeauna rinacea#tă judecată nu #e face nu"ai ! c!"araţie a redicate$!r între e$e din unct de 3edere $!gic,ci #e c!"ară tran#cendenta$ $ucru$ în#uşi cu an#a"%$u$ tutur!r redicate$!r !#i%i$e/ Ea 3rea #ă#ună că entru a cun!aşte c!"$et un $ucru tre%uie #ă-i cun!aşte" t!ate !#i%i$ităţi$e şi rinacea#ta #ă-$ deter"ină" fie afir"ati3, fie negati3/ Deter"inarea c!"$etă e#te rin ur"are unc!ncet, e care n!i nu ute" nici!dată #ă-$ re&entă" în t!ta$itatea $ui in concreto, şi #e %a&ea&ădeci e ! Idee care nu-şi are #ediu$ dec:t în raţiune, ce re#crie inte$ectu$ui regu$a f!$!#irii $uic!"$ete/

Deşi acea#tă Idee de#re an#a"%$u$ oric!rei posibilit!ţi, întruc:t c!n#tituie c!ndiţia care#tă $a %a&a deter"inării c!"$ete a fiecărui $ucru, e#te ea în#ăşi nedeter"inată cu ri3ire $a redicate$e care !t #-! a$cătuia#că şi deşi rin acea#tă Idee nu înţe$ege" dec:t un an#a"%$u a$tutur!r redicate$!r !#i%i$e în genere, t!tuşi, $a ! ea"inare "ai îndear!ae, gă#i" că acea#tăIdee ec$ude, în ca$itate de c!ncet !riginar, ! "u$ţi"e de redicate care #unt date rin a$te$e caderi3ate ?A L=, B 0.H@ #au care nu !t c!ei#ta, şi că ea #e urifică :nă $a a de3eni un c!ncetdeter"inat c!"$et a priori, de3enind rin acea#ta c!ncetu$ unui !%iect articu$ar, care e#tec!"$et deter"inat rin #i"$a Idee, rin ur"are ea tre%uie nu"ită un ideal a$ raţiunii ure/

Dacă ea"ină" t!ate redicate$e !#i%i$e nu nu"ai din unct de 3edere $!gic, ci şi din unct de 3edere tran#cendenta$, adică duă c!nţinutu$ $!r, care !ate fi g:ndit a priori în e$e,gă#i" că rin une$e din e$e e#te rere&entată ! ei#tenţă, iar rin a$te$e ! #i"$ă n!nei#tenţă/ 'egaţia $!gică, care e#te indicată nu"ai rin "icu$ cu3:nt nu, nu ri3eşte r!riu-&i# nici!datăun c!ncet, ci nu"ai ra!rtu$ dintre d!uă c!ncete într-! judecată şi deci nu e#te nicidecu"#uficientă entru a de#e"na un c!ncet cu ri3ire $a c!nţinutu$ $ui/ Ere#ia ne"urit!r nu ne !ate face #ă cun!aşte" că rin ea e#te rere&entată în !%iect ! #i"$ă n!nei#tenţă, ci $a#ăneatin# !rice c!nţinut/ negaţie tran#cendenta$ă în#ea"nă di"!tri3ă n!nei#tenţa în #ine, căreiaîi e#te !u#ă afir"aţia tran#cendenta$ă, care e#te ce3a a$ cărui c!ncet eri"ă deja în #ine !ei#tenţă şi de aceea #e nu"eşte rea$itate 7Sachheit9, căci nu"ai rin ea, şi at:t c:t #e etinde#fera ei, !%iecte$e #unt ce3a 2$ucruri6, e c:nd negaţia !u#ă ?A L=L, B 0.@ în#ea"nă di"!tri3ă! #i"$ă $i#ă, iar ac!$! unde acea#ta e#te g:ndită #ingură, e#te rere&entată #uri"area !ricărui$ucru/

Dar ni"eni nu !ate g:ndi deter"inat ! negaţie fără a a3ea $a %a&ă afir"aţia !u#ă/ r%u$din naştere nu-şi !ate face nici cea "ai neîn#e"nată rere&entare de#re întuneric, fiindcă nu arenici ! rere&entare de#re $u"ină #ă$%aticu$ nu are nici ! rere&entare de#re #ărăcie, fiindcă nucun!aşte %ună#tarea>/ Ign!rantu$ nu are un c!ncet de#re ign!ranţa $ui, fiindcă nu are nici unu$de#re ştiinţă etc/ Deci şi t!ate c!ncete$e de#re negaţii #unt deri3ate, iar rea$ităţi$e c!nţin date$eşi, aşa-&ic:nd, "ateria #au c!nţinutu$ tran#cendenta$ entru !#i%i$itatea şi entru deter"inareac!"$etă a tutur!r $ucruri$!r/

Dacă deci deter"inarea c!"$etă are ca %a&ă în raţiunea n!a#tră un #u%#trattran#cendenta$, care c!nţine !arecu" întreaga r!3i&ie de "aterie din care !t fi $uate t!ate redicate$e !#i%i$e a$e $ucruri$!r, ace#t #u%#trat nu e a$tce3a dec:t Ideea de#re un t!t a$ ?A L=0,

* Prin ace#t rinciiu, !rice $ucru e#te deci ra!rtat $a un correlatum c!"un, adică $a !#i%i$itatea întreagă, care 2adică "ateriatutur!r redicate$!r !#i%i$e6, rin fatu$ că #-ar gă#i în Ideea unui #ingur $ucru, ar d!3edi ! afinitate a !ricărui !#i%i$ rinidentitatea rinciiu$ui deter"inări$!r $ui c!"$ete/ /eterminabilitatea fiecărui concept e#te #u%!rd!nată uni3er#a$ităţii7uni'ersalitas9 rinciiu$ui ec$uderii unui "ediu între d!uă redicate !u#e, dar determinarea unui lucru e#te #u%!rd!natăt!ta$ităţii 7uni'ersitas9 #au an#a"%$u$ui tutur!r redicate$!r !#i%i$e/* %#er3aţii$e şi ca$cu$e$e a#tr!n!"i$!r ne-au în3ăţat "u$te $ucruri "inunate, dar $ucru$ ce$ "ai i"!rtant e#te că ei ne-au

de#c!erit răa#tia ignoranţei, e care raţiunea !"enea#că, fără ace#te cun!ştinţe, nu şi-ar fi utut-! înc+iui nici!dată at:t de"are ref$ectarea a#ura ace#tei ign!ranţe tre%uie #ă aducă ! "are #c+i"%are în deter"inarea #c!uri$!r fina$e în f!$!#irea raţiuniin!a#tre/



B 0.@ rea$ităţii 7omnitudo realitatis9/ T!ate negaţii$e ade3ărate nu #unt atunci dec:t limite, ceeace nu #-ar utea #une de#re e$e, dacă nu ar a3ea $a %a&ă ne$i"itatu$ 2t!tu$6/

Dar şi rin acea#tă !#e#iune integra$ă a rea$ităţii c!ncetu$ de lucru "n sine e#terere&entat ca fiind c!"$et deter"inat, iar c!ncetu$ de ens realissimum e#te c!ncetu$ uneifiinţe articu$are, căci dintre t!ate redicate$e !u#e !#i%i$e gă#i" în deter"inarea $ui unu$#ingur, anu"e ceea ce aarţine ei#tenţei ca atare/ E#te deci un ideal tran#cendenta$ care #tă $a

%a&a deter"inării c!"$ete, ce #e înt:$neşte în "!d nece#ar $a t!t ce ei#tă şi c!n#tituie c!ndiţia"ateria$ă #ure"ă şi c!"$etă a !#i%i$ităţii $ui, c!ndiţie $a care tre%uie redu#ă !rice g:ndire a!%iecte$!r în genere cu ri3ire $a c!nţinutu$ $!r/ Dar e$ e#te şi #inguru$ idea$ ade3ărat de care e#tecaa%i$ă raţiunea !"enea#că, căci nu"ai în ace#t ca& unic un c!ncet uni3er#a$ în #ine de#re un$ucru e#te c!"$et deter"inat rin #ine în#uşi şi e#te cun!#cut ca rere&entare de#re un indi3id/

Deter"inarea $!gică a unui c!ncet rin raţiune #e %a&ea&ă e un #i$!gi#" di#juncti3, încare re"i#a "aj!ră c!nţine ! di3i&iune $!gică 2di3i&iunea #ferei unui c!ncet genera$6, re"i#a"in!ră $i"itea&ă acea#tă #feră $a ! #ingură arte, ?A L==, B 0.L@ iar c!nc$u&ia deter"inăc!ncetu$ rin acea#tă arte/ !ncetu$ uni3er#a$ a$ unei rea$ităţi în genere nu !ate fi di3i&at a priori, căci fără eerienţă nu #e cun!#c #ecii deter"inate de rea$itate care ar fi curin#e #u% ace$gen/ Deci re"i#a "aj!ră tran#cendenta$ă a deter"inării c!"$ete a tutur!r $ucruri$!r nu e#tea$tce3a dec:t rere&entarea an#a"%$u$ui !ricărei rea$ităţi ea nu e nu"ai un c!ncet care curinde#u% e$ t!ate redicate$e, în ceea ce ri3eşte c!nţinutu$ $!r tran#cendenta$, ci un c!ncet care $ecurinde în e$ iar deter"inarea c!"$etă a fiecărui $ucru #e %a&ea&ă e $i"itarea ace#tui t!t a$rea$ităţii, întruc:t ce3a din acea#tă rea$itate e#te atri%uită $ucru$ui, iar re#tu$ e#te ec$u#, ceea cec!nc!rdă cu ace$ sau- sau a$ re"i#ei "aj!re di#juncti3e şi cu deter"inarea !%iectu$ui rin unu$din "e"%rii ace#tei di3i&iuni în re"i#a "in!ră/ Prin ur"are, f!$!#irea raţiunii, rin care acea#ta une idea$u$ tran#cendenta$ $a %a&a deter"inării tutur!r $ucruri$!r !#i%i$e, e#te ana$!gă ace$eia !tri3it căreia r!cedea&ă în #i$!gi#"e$e di#juncti3e ace#ta a f!#t rinciiu$ e care $-a" u# "ai#u# $a %a&a di3i&iunii #i#te"atice a tutur!r Idei$!r tran#cendenta$e şi !tri3it căn&ia ace#te Idei#unt r!du#e ara$e$ şi c!re#un&ăt!r ce$!r trei fe$uri de #i$!gi#"e/

*e înţe$ege de $a #ine că raţiunea, în acea#tă intenţie a ei, anu"e nu"ai de a-şi rere&entadeter"inarea c!"$etă şi nece#ară a $ucruri$!r, nu re#uune ?A L=8, B 0.0@ ei#tenţa unei a#tfe$de fiinţe care e#te c!nf!r"ă idea$u$ui, ci nu"ai Ideea ei, entru a deri3a dintr-! t!ta$itatenec!ndiţi!nată a deter"inării c!"$ete e cea c!ndiţi!nată, adică e cea a $i"itatu$ui/ Deci entru ea idea$u$ e#te r!t!tiu$ 7prototpon9 tutur!r $ucruri$!r, care t!ate, fiind c!ii i"erfecte7ectpa9, îşi #c!t de aici "ateria !#i%i$ităţii $!r şi, ar!iindu-#e "ai "u$t #au "ai uţin de r!t!ti, ră":n t!tuşi t!tdeauna infinit de dearte de e$, entru a-$ ajunge/

A#tfe$, !rice !#i%i$itate a $ucruri$!r 2a #inte&ei di3er#u$ui în ce ri3eşte c!nţinutu$6 e#tec!n#iderată ca deri3ată, şi nu"ai !#i%i$itatea $ucruri$!r care c!nţine în #ine t!ată rea$itatea e#teareciată ca !riginară/ ăci t!ate negaţii$e 2care t!tuşi #unt #ingure$e redicate, rin care t!t re#tu$ !ate fi di#tin# de fiinţa rea$ă rin ece$enţă6 #unt #i"$e $i"itări a$e unei rea$ităţi "ai "ari şi în#f:rşit a ce$ei #ure"e, rin ur"are e$e ! re#uun şi #unt nu"ai deri3ate din ea în ce ri3eştec!nţinutu$/ T!ată di3er#itatea $ucruri$!r nu e#te dec:t un t!t at:t de di3er# "!d de a $i"itac!ncetu$ rea$ităţii #ure"e, care e#te #u%#tratu$ ei c!"un, duă cu" t!ate figuri$e nu #unt !#i%i$e dec:t ca "!duri diferite de a $i"ita #aţiu$ infinit/ De aceea, !%iectu$ idea$u$ui $!r, careîşi are #ediu$ nu"ai în raţiune, #e nu"eşte şi &iinţa originar! 7ens originarium9, iar întruc:t nu arenici ! a$tă fiinţă dea#ura ei, #e nu"eşte &iinţa suprem! 7ens summum9, şi întruc:t t!t i #e#u%!rd!nea&ă, ca fiind c!ndiţi!nat, #e nu"eşte &iinţa ?A L=9, B 0.=@ &iinţelor 7ens entium9/ Dart!ate ace#tea nu de#e"nea&ă un ra!rt !%iecti3 a$ unui !%iect rea$ cu a$te $ucruri, ci ra!rtu$ Ideiifaţă de concepte, şi ne $a#ă în t!ta$ă ign!ranţă în ce ri3eşte ei#tenţa unei fiinţe de ! #ueri!ritateat:t de e"inentă/

u" nu #e !ate nici #une că ! fiinţă !riginară c!n#tă din "ai "u$te fiinţe deri3ate, căcifiecare din e$e ! re#uune e acea#ta şi rin ur"are nu ! !ate c!n#titui, idea$u$ fiinţei !riginaretre%uie g:ndit şi ca #i"$u/

Deri3area !ricărei a$te !#i%i$ităţi din acea#tă fiinţă !riginară nu !ate fi, eact 3!r%ind,nici c!n#iderată ca ! limitare a rea$ităţii ei #ure"e şi !arecu" ca ! di'i#iune a ei, de!arece



atunci fiinţa !riginară ar fi c!n#iderată ca un #i"$u agregat de fiinţe deri3ate, ceea ce, duă ce$ede "ai #u#, e#te i"!#i%i$, deşi iniţia$ a" rere&entat-! a#tfe$ într-! ri"ă #c+iţă gr!#!$ană/Rea$itatea #ure"ă ar #ta "ai cur:nd $a %a&a !#i%i$ităţii tutur!r $ucruri$!r ca un principiu şi nuca un ansamblu, iar di3er#itatea $ucruri$!r nu #-ar %a&a e $i"itarea fiinţei !riginare în#ăşi, ci ede#făşurarea ei c!"$etă, căreia i-ar aarţine şi t!ată #en#i%i$itatea n!a#tră, î"reună cu t!atărea$itatea din fen!"en, care nu !ate aarţine Ideii de fiinţă #ure"ă, ca un ingredient/

?A L8., B 0.8@ Dacă ur"ări" "ai dearte acea#tă Idee, i!#ta&iind-!, 3!" uteadeter"ina fiinţa !riginară rin #i"$u$ c!ncet de rea$itate #ure"ă, ca ! fiinţă unică, #i"$ă,at!t#uficientă, eternă etc/, într-un cu3:nt, în $enitudinea ei nec!ndiţi!nată, rin t!ate redicate$e/!ncetu$ unei a#tfe$ de fiinţe e#te ace$a de Du"ne&eu, g:ndit în #en# tran#cendenta$ şi a#tfe$idea$u$ raţiunii ure e#te !%iectu$ unei teologii tran#cendenta$e, aşa cu" a" arătat şi "ai #u#/

T!tuşi acea#tă f!$!#ire a Ideii tran#cendenta$e ar deăşi $i"ite$e deter"inării şiad"i#i%i$ităţii ei/ ăci raţiunea n-a u#-! $a %a&a deter"inării c!"$ete a $ucruri$!r în generedec:t în ca$itate de concept a$ întregii rea$ităţi, fără a cere ca t!ată acea#tă rea$itate #ă fie dată!%iecti3 şi #ă c!n#tituie ea în#ăşi un $ucru/ Ace#ta din ur"ă e#te ! #i"$ă ficţiune, rin carereuni" şi rea$i&ă" di3er#u$ Ideii n!a#tre într-un idea$, ca într-! fiinţă articu$ară, fără a fiaut!ri&aţi, nea3:nd nici "ăcar !#i%i$itatea de a ad"ite ! a#tfe$ de i!te&ă, recu" şi c!n#ecinţe$ecare decurg dintr-un a#tfe$ de idea$ e$e nu ri3e#c întru ni"ic şi nu inf$uenţea&ă c:tuşi de uţindeter"inarea c!"$etă a $ucruri$!r în genere, în 3ederea căreia nu"ai a f!#t nece#ară Ideea/

?A L81, B 0.9@ 'u e#te #uficient #ă de#crie" r!cedeu$ raţiunii n!a#tre şi dia$ectica ei, citre%uie #ă căută" #ă de#c!eri" şi i&3!are$e ei, entru a utea e$ica acea#tă aarenţă în#ăşi caun fen!"en a$ inte$ectu$ui căci idea$u$ de#re care 3!r%i" e#te înte"eiat e ! Idee natura$ă, şi nunu"ai ar%itrară/ De aceea între% cu" #e face că raţiunea ajunge #ă c!n#idere !rice !#i%i$itate a$ucruri$!r ca deri3ată dintr-! !#i%i$itate unică ce îi #tă $a %a&ă, anu"e cea a rea$ităţii #ure"e, şia!i #ă ! re#uună e acea#ta ca fiind c!nţinută într-! fiinţă !riginară articu$arăW

Ră#un#u$ #e !feră de $a #ine din euneri$e Ana$iticii tran#cendenta$e/ P!#i%i$itatea!%iecte$!r #i"ţuri$!r e#te un ra!rt a$ ace#t!r !%iecte faţă de g:ndirea n!a#tră, în care ce3a2anu"e f!r"a e"irică6 !ate fi g:ndit a priori, iar ceea ce c!n#tituie "ateria, rea$itatea înfen!"en 2ceea ce c!re#unde #en&aţiei6, tre%uie #ă fie dat, fără care ace$ ce3a nici n-ar utea fig:ndit şi rin ur"are !#i%i$itatea $ui n-ar utea fi rere&entată/ Dar un !%iect a$ #i"ţuri$!r nu !ate fi deter"inat c!"$et dec:t atunci c:nd e#te c!"arat cu t!ate redicate$e fen!"enu$ui şie#te rere&entat rin e$e afir"ati3 #au negati3/ Dar cu" ceea ce c!n#tituie $ucru$ în#uşi 2înfen!"en6, adică rea$u$, tre%uie #ă fie dat, fără care nici n-ar utea fi g:ndit, şi ?A L8H, B 01.@ cu"rea$u$ tutur!r fen!"ene$!r e#te dat nu"ai în eerienţa unică, at!tcurin&ăt!are, "ateria !#i%i$ităţii tutur!r !%iecte$!r #i"ţuri$!r tre%uie re#uu#ă ca dată într-un an#a"%$u, e a cărui$i"itare nu"ai #e !t %a&a !rice !#i%i$itate a !%iecte$!r e"irice, diferenţa dintre e$e şideter"inarea $!r c!"$etă/ ;ntr-ade3ăr, n!uă nu ne !t fi date a$te !%iecte dec:t ce$e a$e#i"ţuri$!r, şi nicăieri în a$tă arte dec:t în c!ntetu$ unei eerienţe !#i%i$e, rin ur"are ni"icnu e#te un !%iect pentru noi, dacă nu re#uune dret c!ndiţie a !#i%i$ităţii $ui an#a"%$u$ întregiirea$ităţi e"irice/ Printr-! i$u&ie firea#că, c!n#ideră" acea#ta ca e un rinciiu care tre%uie #ăfie 3a$a%i$ de#re t!ate $ucruri$e în genere, în ti" ce e$ nu e#te r!riu-&i# 3a$a%i$ dec:t entruce$e care ne #unt date ca !%iecte a$e #i"ţuri$!r n!a#tre/ Prin ur"are, 3!" c!n#idera rinciiu$e"iric a$ c!ncete$!r n!a#tre de#re !#i%i$itatea $ucruri$!r ca fen!"ene, duă #uri"areaaee#tei re#tricţii, ca e un rinciiu tran#cendenta$ a$ !#i%i$ităţii $ucruri$!r în genere/

ă i!#ta&ie" a!i acea#tă Idee de#re an#a"%$u$ întregii rea$ităţi 3ine de ac!$! că n!itran#f!r"ă" dia$ectic unitatea distributi'! a f!$!#irii eeri"enta$e a inte$ectu$ui într-! unitatecolecti'! a unui t!t a$ eerienţei, şi în ace#t întreg a$ fen!"ene$!r g:ndi" un $ucru articu$arcare curinde în #ine întreaga rea$itate e"irică, care a!i, dat!rită ?A L8, B 011@ #u%reţiuniitran#cendenta$e a"intite, e#te c!nfundat cu c!ncetu$ unui $ucru care #e af$ă în 3:rfu$ !#i%i$ităţiitutur!r $ucruri$!r, entru a căr!r deter"inare c!"$etă e$ !feră c!ndiţii$e rea$e>/

* Ace#t idea$ a$ fiinţei #u3eran rea$e e#te deci, deşi nu e dec:t ! #i"$ă rere&entare, "ai înt:i reali#at , adică tran#f!r"at în!%iect, a!i e#te iposta#iat şi, în fine, rintr-un r!gre# natura$ a$ raţiunii către c!"$etarea unităţii, e#te c+iar er#!nificat, cu"3!" arăta în cur:nd, de!arece unitatea regu$ati3ă a eerienţei nu #e înte"eia&ă e fen!"ene$e în#e$e 2nu"ai e #en#i%i$itate6, ci




*ecţiunea a treia

DE*PRE AR4U(E'TEE RANIU'II *PEUATIE;' *PRIOI'U EI*TE'NEI U'EI CII'NE *UPRE(E

u t!ată acea#tă tre%uinţă urgentă a raţiunii de a re#uune ce3a care #ă !ată #ta ede$in $a %a&a inte$ectu$ui entru deter"inarea c!"$etă a c!ncete$!r $ui, raţiunea !%#er3ă t!tuşi rea uş!r caracteru$ idea$ şi ur ficti3 a$ unei a#tfe$ de #u!&iţii, entru ca #ă #e $a#e c!n3in#ănu"ai rin acea#ta de a acceta i"ediat ca e ! fiinţă rea$ă ! #i"$ă creaţie a g:ndirii ei, dacă n-ar fi î"in#ă de a$tce3a #ă-şi caute unde3a #tarea de reau# în regre#ia de $a c!ndiţi!natu$ caree#te dat #re nec!ndiţi!nat, care fără înd!ia$ă, în #ine şi ?A L8, B 01H@ !tri3it #i"$u$ui $uic!ncet, nu e#te dat ca rea$, dar care !ate c!"$eta #eria c!ndiţii$!r du#e :nă $a rinciii$e $!r/Ace#ta e#te "er#u$ fire#c e care î$ ur"ea&ă !rice raţiune !"enea#că, c+iar cea "ai c!"ună, deşinu fiecare #e "enţine e acea#tă ca$e/ Ea nu încee de $a c!ncete, ci de $a eerienţa c!"ună, şi une deci $a %a&ă ce3a ei#tent/ Ace#t teren în#ă #e #cufundă, dacă nu #e #rijină e #t:ncai"!%i$ă a a%#!$ut nece#aru$ui/ Dar şi acea#tă #t:ncă $uteşte fără #rijin, dacă în afara ei şi #u% eae#te #aţiu 3id şi dacă ea în#ăşi nu u"$e t!tu$, ne"ai$ă#:nd a#tfe$ $!c entru între%area de ce,adică dacă ea nu e#te infinită ca rea$itate/

Dacă ei#tă ce3a, !rice, tre%uie ad"i# şi că ei#tă ce3a "n mod necesar / ăci c!ntingentu$nu ei#tă dec:t #u% c!ndiţia a$tui $ucru, ca fiind cau&a $ui, şi ace#teia i #e a$ică "ai dearteace$aşi raţi!na"ent, :nă #e ajunge $a ! cau&ă care nu e#te c!ntingentă, şi t!c"ai de aceea ei#tăfără c!ndiţie în "!d nece#ar/ Ace#ta e#te argu"entu$ e care îşi %a&ea&ă raţiunea înaintarea ei#re fiinţa !riginară/

?A L8L, B 01@ Dar raţiunea caută c!ncetu$ unei fiinţe care #ă fie at entru ! a#tfe$ deca$itate e"inentă a ei#tenţei, cu" e#te nece#itatea nec!ndiţi!nată, nu at:t entru a c!nc+ide a priori de $a c!ncetu$ ace#teia $a ei#tenţa ei 2căci, dacă ar cute&a #ă r!cede&e a#tfe$, n-ar tre%ui#ă cercete&e în genere dec:t rintre #i"$e c!ncete şi n-ar a3ea ne3!ie #ă ună $a %a&ă !ei#tenţă dată6, ci nu"ai entru a gă#i rintre t!ate c!ncete$e $ucruri$!r !#i%i$e e ace$a care nuare în #ine ni"ic c!ntrar nece#ităţii a%#!$ute/ ă t!tuşi ce3a tre%uie #ă ei#te a%#!$ut nece#ar e#tec!n#iderat ca #ta%i$it rin ri"u$ raţi!na"ent/ Dar dacă ea !ate în$ătura t!t ceea ce nu #e î"acăcu acea#tă nece#itate, afară de un #ingur $ucru, ace#t $ucru e#te fiinţa a%#!$ut nece#ară, indiferentdacă ute" înţe$ege #au nu nece#itatea ei, adică dacă ! ute" deri3a nu"ai din c!ncetu$ ei/

Dar $ucru$, a$ cărui c!ncet curinde în #ine ră#un#u$ $a !rice între%are, $ucru$ care nue#te deficient în nici un ca& şi din nici un unct de 3edere şi care e#te #uficient retutindeni înca$itate de c!ndiţie, are #ă fie, t!c"ai de aceea, fiinţa care #e !tri3eşte cu nece#itatea a%#!$utăcăci, !#ed:nd în #ine t!ate c!ndiţii$e entru t!t ce e#te !#i%i$, ace#t $ucru în#uşi nu are ne3!iede nici ! c!ndiţie, %a nu e#te nici "ăcar caa%i$ de ea, rin ur"are ce$ uţin într-un ca& #ati#facec!ncetu$ de nece#itate nec!ndiţi!nată în acea#ta nu-$ !ate ega$a ?A L80, B 01@ nici un a$tc!ncet care, fiind def$cient şi a3:nd ne3!ie de c!"$etare, nu indică un a#tfe$ de caracter deindeendenţă faţă de t!ate c!ndiţii$e ur"ăt!are/ E#te ade3ărat că de aici nu #e !ate c!nc+ide#igur că ceea ce nu curinde în #ine c!ndiţia #ure"ă şi c!"$etă în t!ate ri3inţe$e tre%uie #ă fiec!ndiţi!nat în ce ri3eşte ei#tenţa $ui, dar îi $i#eşte t!tuşi #inguru$ indiciu de ei#tenţănec!ndiţi!nată care face raţiunea în #tare #ă recun!a#că, rintr-un c!ncet a priori, 3re! fiinţă canec!ndiţi!nată/

!ncetu$ unei fiinţe d!tate cu rea$itate #ure"ă #-ar !tri3i deci ce$ "ai %ine, dintre t!atec!ncete$e $ucruri$!r !#i%i$e, cu c!ncetu$ unei fiinţe nec!ndiţi!nat nece#are, şi c+iar dacă nu-$#ati#face e de$in, t!tuşi nu a3e" nici ! a$egere, ci ne 3ede" c!n#tr:nşi #ă ne ţine" de e$,

e $egarea di3er#u$ui $!r de către intelect 2într-! aerceţie6 rin ur"are unitatea rea$ităţii #ure"e şi deter"ina%i$itatea c!"$etă2!#i%i$itatea6 a tutur!r $ucruri$!r ar #ă #e af$e într-un inte$ect #ure", adică într-! inteligenţ!/



fiindcă nu ute" arunca în 3:nt ei#tenţa unei fiinţe nece#are dar dacă ! ad"ite", nu ute"t!tuşi gă#i ni"ic în întreg c:"u$ !#i%i$ităţii care ar utea retinde cu te"ei ! a#tfe$ de rer!gati3ă în ei#tenţă/

Aşa e#te deci "er#u$ fire#c a$ raţiunii !"eneşti/ (ai înt:i ea #e c!n3inge de ei#tenţa uneioarecare fiinţe nece#are/ ;n ea, raţiunea recun!aşte ! ei#tenţă nec!ndiţi!nată/ A!i ea cautăc!ncetu$ a ceea ce e#te indeendent de !rice c!ndiţie şi ?A L8=, B 01L@ î$ gă#eşte în ceea ce în

#ine e#te c!ndiţia #uficientă entru !rice a$tce3a, adică în ceea ce c!nţine t!ată rea$itatea/ Dart!tu$ fără $i"ite e#te unitate a%#!$ută şi i"$ică c!ncetu$ unei fiinţe unice, anu"e a$ fiinţei#ure"e şi raţiunea c!nc+ide a#tfe$ că fiinţa #ure"ă, ca rinciiu !riginar a$ tutur!r $ucruri$!r,ei#tă a%#!$ut nece#ar/

Ace#tui c!ncet nu i #e !ate c!nte#ta ! anu"ită te"einicie c:nd, duă ce #-a ad"i#ei#tenţa unei !arecare fiinţe nece#are şi #-a c!n3enit că tre%uie #ă-i dă" ade&iunea, e#te 3!r%a dedeci#ii, anu"e unde 3re" #ă ! $a#ă" căci atunci /nu ute" a$ege "ai !tri3it #au "ai cur:nd nua3e" nici un fe$ de a$egere, ci #unte" c!n#tr:nşi #ă ne dă" 3!tu$ entru unitatea a%#!$ută area$ităţii c!"$ete, ca i&3!r !riginar a$ !#i%i$ităţii/ Dar dacă ni"ic nu ne î"inge #ă ne decide"şi referă" #ă $ă#ă" $a ! arte t!ată acea#tă c+e#tiune :nă în "!"entu$ în care a" fi c!n#tr:nşi, rin t!ată greutatea argu"ente$!r, #ă ne dă" ade&iunea, adică atunci c:nd #e une c+e#tiuneanu"ai de a aprecia c:t cun!aşte" din acea#tă r!%$e"ă şi c:t ne "ăgu$i" nu"ai că şti", atunciraţi!na"entu$ de "ai #u# nu aare nici e dearte într-! f!r"ă at:t de a3antaj!a#ă, şi are ne3!iede îngăduinţă entru a #u$ini $i#a tit$uri$!r $ui $egiti"e/

;n ade3ăr, dacă ad"ite" t!tu$ aşa cu" ni #e re&intă aici, anu"e că, "ai înt:i, de $a!ricare ei#tenţă dată ?A L88, B 010@ 2e3entua$ c+iar şi nu"ai de $a a "ea r!rie6 #e c!nc+ide$egiti" ei#tenţa unei fiinţe nec!ndiţi!nat nece#are, în a$ d!i$ea r:nd că eu tre%uie #ă c!n#ider caa%#!$ut nec!ndiţi!nată ! fiinţă care c!nţine t!ată rea$itatea, deci şi t!ată c!ndiţia, rin ur"are e#tegă#it a#tfe$ c!ncetu$ unui $ucru care e#te r!riu entru nece#itatea a%#!$ută, de aici nu #e !atet!tuşi c!nc+ide că c!ncetu$ unei fiinţe $i"itate, care nu are rea$itate #ure"ă, c!ntra&ice, dinacea#tă cau&ă, nece#itatea a%#!$ută/ ăci, deşi în c!ncetu$ ei nu înt:$ne#c nec!ndiţi!natu$, carei"$ică t!ta$itatea c!ndiţii$!r, de aici t!tuşi nu ur"ea&ă că ei#tenţa ei tre%uie #ă fie, de aceea,c!ndiţi!nată, aşa cu" într-un #i$!gi#" i!tetic nu !t #une ac!$! unde nu ei#tă ! anu"ităc!ndiţie 2anu"e, aici, a t!ta$ităţii duă c!ncete6 nu ei#tă nici c!ndiţi!natu$/ Di"!tri3ă, neră":ne îngăduit #ă c!n#ideră" şi e t!ate ce$e$a$te fiinţe $i"itate ca nec!ndiţi!nat nece#are, deşinu ute" c!nc+ide nece#itatea $!r din c!ncetu$ genera$ e care î$ a3e" de#re e$e/ Dar în "!du$ace#ta, ace#t argu"ent nu ne-ar fi r!curat nici ce$ "ai neîn#e"nat c!ncet de#re în#uşiri$e uneifiinţe nece#are şi n-ar fi du# nici!dată $a ce3a/

Ace#t argu"ent ă#trea&ă t!tuşi ! anu"ită i"!rtanţă şi un re#tigiu, care nu-i !t firăite ?A L89, B 01=@ i"ediat, din cau&a ace#tei in#uficienţe !%iecti3e/ ăci re#uuneţi că ei#tă!%$igaţii care în Ideea raţiunii ar fi a%#!$ut ju#te, dar fără nici ! rea$itate în a$icarea $!r $a n!iînşine, adică fără "!%i$e, dacă n-ar fi re#uu#ă ! fiinţă #ure"ă, care #ă !ată da $egi$!r racticeeficienţă şi greutate atunci a" a3ea şi ! !%$igaţie de a ur"a c!ncete$e care, c+iar dacă n-ar utea fi !%iecti3 #uficiente, #unt t!tuşi deci#i3e duă criteriu$ raţiunii n!a#tre şi în c!"araţie cucare n!i nu cun!aşte" ni"ic "ai %un şi "ai c!n3ingăt!r/ Dat!ria de a a$ege ar #c!ate dinec+i$i%ru, rintr-un ada!# ractic, ne+!tăr:rea #ecu$aţiei, %a raţiunea n-ar gă#i ! ju#tificare nicic+iar în faţa ei în#ăşi, ca ce$ "ai indu$gent judecăt!r, dacă din "!%i$e re#ante, deşi nea3:nddec:t ! cun!aştere deficientă, n-ar fi ur"at ace#te rinciii a$e judecăţii ei, "ai re#u# de care n!it!tuşi ce$ uţin nu cun!aşte" a$te$e "ai %une/

Ace#t argu"ent, deşi e#te de fat tran#cendenta$, fiindcă #e %a&ea&ă e in#uficienţaintrin#ecă a c!ntingentu$ui, e#te t!tuşi at:t de #i"$u şi de natura$, înc:t c!re#unde ce$ui "aic!"un #i"ţ !"ene#c, de îndată ce îi e#te re&entat/ ede" $ucruri$e #c+i"%:ndu-#e, nă#c:ndu-#eşi ierind e$e, #au ce$ uţin #tarea $!r, tre%uie #ă ai%ă deci ! cau&ă/ Dar de#re !rice cau&ă care !ate fi ?A L9., B 018@ dată 3re!dată în eerienţă, #e !ate une iarăşi aceeaşi între%are unde!are #ă une" cau&a$itatea suprem! "ai %ine dec:t ac!$! unde #e af$ă şi cau&a$itatea cea mai

"nalt!, adică în acea fiinţă care c!nţine în #ine !riginar raţiunea #uficientă entru !rice efect !#i%i$ şi a$ cărei c!ncet #e rea$i&ea&ă f!arte uş!r rin tră#ătura unică a unei erfecţiuni



at!tcurin&ăt!are/ '!i c!n#ideră" a!i acea#tă cau&ă #ure"ă ca a%#!$ut nece#ară, de!arecegă#i" că e#te a%#!$ut nece#ar #ă ne urcă" :nă $a ea şi nu a3e" nici un "!ti3 #ă "erge" "aidearte, dinc!$! de ea/ De aceea 3ede" $a t!ate !!are$e cu", rin ce$ "ai !r% !$itei#",#c$ie#c t!tuşi c:te3a #c:ntei de "!n!tei#", $a care n-a du# ref$ectarea şi #ecu$aţia ad:ncă, cinu"ai un "er# natura$, de3enit încetu$ cu încetu$ c$ar, a$ inte$ectu$ui c!"un/

8:I :4MILE4 S8ECLD4BI+N L SLB 8*SI;IDE /ECRB B:EI 0*/L:I /E 4 /E0*SB:4

EHISBEM4 DLI /L0E<EL

T!ate căi$e care #-au de#c+i# în ace#t #c! $eacă #au de $a eerienţa deter"inată şi de $anatura articu$ară a $u"ii n!a#tre #en#i%i$e, cun!#cute rin eerienţă, şi urcă de $a ea, duă $egi$ecau&a$ităţii, :nă $a cau&a #ure"ă dinafara $u"ii, #au e$e nu iau ca unct de $ecare e"iricdec:t ! eerienţă nedeter"inată, adică ! ei#tenţă !arecare, #au, în #f:rşit, fac a%#tracţie de !riceeerienţă şi c!nc+id c!"$et a priori, din #i"$e c!ncete, ei#tenţa unei cau&e #ure"e/ ?AL91, B 019@ Pri"a e#te d!3ada &i#ico5teologic!, a d!ua - d!3ada cosmologic!, a treia - d!3adaontologic!/ 'u ei#tă "ai "u$te şi nici nu !t ei#ta/

!i arăta că raţiunea rea$i&ea&ă t!t at:t de uţin e ! ca$e 2cea e"irică6 ca şi e cea$a$tă2cea tran#cendenta$ă6 şi că în &adar îşi întinde arii$e #re a deăşi $u"ea #en#i%i$ă rin #i"$a utere a #ecu$aţiei/ Dar în ce ri3eşte !rdinea în care ace#te "!duri de d!3edire tre%uie re&entate ea"inării, ea 3a fi eact in3er#ă ce$ei e care ! ur"ea&ă raţiunea care #e etindetretat, şi în care $e-a" re&entat şi n!i "ai înt:i/ ;n ade3ăr, #e 3a 3edea că deşi eerienţa dă ri"u$ ri$ej, t!tuşi nu"ai conceptul transcendental că$ău&eşte raţiunea în acea#tă nă&uinţă a ei şiîi fiea&ă ţinta e care şi-a r!u#-! în t!ate încercări$e de ace#t fe$/ !i încee deci cuea"inarea d!3e&ii tran#cendenta$e şi duă aceea 3!i 3edea ce !ate face ada!#u$ e"iricu$ui entru #!rirea uterii ei de"!n#trati3e/

?A L9H, B 0H.@ Capitolul al treilea*ecţiunea a atra

DE*PRE I(P*IBIITATEA U'EI DEbI 'T4IEA EI*TE'NEI UI DU('EbEU

Din ce$e eu#e :nă acu" #e 3ede $e#ne că c!ncetu$ unei fiinţe a%#!$ut nece#are e#te unc!ncet ur a$ raţiunii, adică ! #i"$ă Idee, a cărei rea$itate !%iecti3ă nu e nici e dearted!3edită rin fatu$ că raţiunea are ne3!ie de ea, şi care nici nu face dec:t #ă ne indice ! anu"ităt!ta$itate inacce#i%i$ă şi #er3eşte r!riu-&i# "ai "u$t entru a $i"ita inte$ectu$ dec:t entru a-$etinde a#ura un!r !%iecte n!i/ Dar aici e un $ucru ciudat şi arad!a$ că raţi!na"entu$ rincare c!nc+ide" de $a ! ei#tenţă dată în genere $a ! fiinţă !arecare a%#!$ut nece#ară are a fi re#ant şi ju#t, şi t!tuşi a3e" cu t!tu$ c!ntra n!a#tră t!ate c!ndiţii$e inte$ectu$ui de a-şi făuri unc!ncet de#re ! atare nece#itate/

;n t!ate ti"uri$e #-a 3!r%it de#re fiinţa absolut nece#ară, şi #-a deu# trudă nu at:t entru a înţe$ege dacă şi cu" !ate fi c+iar şi nu"ai g:ndit un $ucru de fe$u$ ace#ta, c:t "aicur:nd, entru a-i d!3edi ei#tenţa/ definiţie n!"ina$ă a ace#tui c!ncet e#te, de#igur, f!arteuş!ară, #un:nd că e$ e#te ce3a a cărui n!nei#tenţă e#te i"!#i%i$ă dar cu acea#ta nu de3eni"cu ni"ic "ai ?A L9, B 0H1@ cun!#căt!ri în ri3inţa c!ndiţii$!r care fac i"!#i%i$ de a c!n#ideran!nei#tenţa unui $ucru ca a%#!$ut inc!nceti%i$ă ace#te c!ndiţii fiind r!riu-&i# ceea ce 3re" #ăcun!aşte" - anu"e dacă rin ace#t c!ncet g:ndi" în genera$ ce3a #au nu g:ndi" ni"ic/ ăci aîndeărta, rin cu3:ntu$ necondiţionat , t!ate c!ndiţii$e de care are ne3!ie t!tdeauna inte$ectu$

entru a c!n#idera ce3a ca nece#ar, nu "ă face nici e dearte #ă înţe$eg dacă rin ace#t c!nceta$ nec!ndiţi!nat-nece#aru$ui "ai g:nde#c ce3a #au !ate nu g:nde#c ni"ic/



Ba "ai "u$t #-a "ai cre&ut că ace#t c!ncet ad!tat $a #i"$ă înt:"$are, de3enit a!if!arte fa"i$iar, !ate fi e$icat rintr-! "u$ţi"e de ee"$e, a#tfe$ înc:t t!ată cercetareau$teri!ară cu ri3ire $a inte$igi%i$itatea $ui a ărut cu t!tu$ inuti$ă/ rice judecată a ge!"etriei, deee"$u că un triung+i are trei ung+iuri, e#te a%#!$ut nece#ară şi a#tfe$ #-a 3!r%it de#re un!%iect, care #e af$ă cu t!tu$ în afara #ferei inte$ectu$ui n!#tru, ca şi cu" a" înţe$ege f!arte %ine ce3re" #ă #une" cu c!ncetu$ de#re ace#t !%iect/

T!ate ee"$e$e date #unt $uate, fără eceţie, nu"ai din udec!ţi, iar nu din lucruri şi dinei#tenţa $!r/ Dar nece#itatea nec!ndiţi!nată a judecăţi$!r nu e#te ! nece#itate a%#!$ută a$ucruri$!r/ ăci nece#itatea a%#!$ută a judecăţii nu e#te dec:t ! nece#itate c!ndiţi!nată a $ucru$ui#au a ?A L9, B 0HH@ redicatu$ui în judecată/ Oudecata recedentă nu afir"a că trei ung+iuri #unta%#!$ut nece#are, ci că, dacă e#te dată c!ndiţia că un triung+i ei#tă 2e#te dat6, atunci în "!dnece#ar ei#tă 2în e$6 şi trei ung+iuri/ u t!ate ace#tea, nece#itatea $!gică a d!3edit ! at:t de "are utere de i$u&ie, înc:t duă ce ne-a" f!r"at de#re un $ucru un c!ncet a priori a#tfe$ înc:t, duă ărerea n!a#tră, ei#tenţa #ă fie curin#ă în #fera $ui, de aici #-a cre&ut că #e !ate c!nc+ide cucertitudine că, de!arece ei#tenţa e#te atri%uită în "!d nece#ar !%iectu$ui ace#tui c!ncet, adicăîn c!ndiţia că eu un ace#t $ucru ca dat 2ca ei#t:nd6, atunci şi ei#tenţa $ui e#te u#ă în "!dnece#ar 2duă regu$a identităţii6 şi că, în c!n#ecinţă, acea#tă fiinţă e#te ea în#ăşi a%#!$ut nece#ară,fiindcă ei#tenţa ei e#te g:ndită în ace$aşi ti" într-un c!ncet ar%itrar ad"i# şi cu c!ndiţia că eu un !%iectu$ $ui/

Dacă într-! judecată identică #uri" redicatu$ şi ă#tre& #u%iectu$, re&u$tă ! c!ntradicţie,şi de aceea &ic redicatu$ c!n3ine #u%iectu$ui în "!d nece#ar/ Dar dacă #uri" #u%iectu$î"reună cu redicatu$, nu re&u$tă nici ! c!ntradicţie, căci nu mai e6ist! nimic care #ă !ată fic!ntra&i#/ A une un triung+i şi a-i #uri"a t!tuşi ce$e trei ung+iuri e#te c!ntradict!riu, dar a#uri"a triung+iu$ î"reună cu ce$e trei ung+iuri a$e $ui nu e#te nici ! c!ntradicţie/ Eact $a fe$#tau $ucruri$e şi cu c!ncetu$ de#re ! fiinţă a%#!$ut nece#ară/ ?A L9L, B 0H@ Dacă #uri"aţiei#tenţa ei, atunci #uri"aţi $ucru$ în#uşi cu t!ate redicate$e $ui de unde #ă 3ină atuncic!ntradicţiaW Etern nu ei#tă ni"ic cu care #ă 3ină în c!ntradicţie, căci $ucru$ nu tre%uie #ă fienece#ar etern nici intern nu ei#tă ni"ic, căci rin #uri"area $ucru$ui în#uşi aţi #uri"att!t!dată t!t ce e#te intern/ Du"ne&eu e#te at!tuternic acea#ta e#te ! judecată nece#ară/At!tuternicia nu !ate fi #uri"ată, dacă uneţi ! di3initate, adică ! fiinţă in&init!, a$ căreic!ncet e#te identic cu ea/ Dar, dacă #uneţi /umne#eu nu e6ist!, atunci nu e#te dată niciat!tuternicia, nici 3reun a$tu$ din redicate$e $ui căci e$e #unt t!ate #uri"ate ! dată cu#u%iectu$, şi în acea#tă idee nu #e arată nici cea "ai "ică c!ntradicţie/

Aţi 3ă&ut deci că dacă #uri" redicatu$ unei judecăţi î"reună cu #u%iectu$ nu !atere&u$ta nici!dată ! c!ntradicţie internă, !ricare ar fi redicatu$/ Acu" nu 3ă "ai ră":ne a$tă er#ecti3ă dec:t aceea de a #une ei#tă #u%iecte care nu !t fi de$!c #uri"ate, care decitre%uie #ă ră":nă/ Dar acea#ta e ca şi cu" ai #une ei#tă #u%iecte a%#!$ut nece#are ! #u!&iţiede a cărei $egiti"itate eu "-a" înd!it şi a cărei !#i%i$itate 3!i 3reţi #ă "i-! d!3ediţi/ ăci nu-"i !t face nici ce$ "ai neîn#e"nat c!ncet de#re un $ucru care, în ca&u$ că ar fi #uri"at î"reunăcu t!ate redicate$e $ui, ar "ai ră":ne ?A L90, B 0H@ ! c!ntradicţie iar fără c!ntradicţie eu nua", rin #i"$e c!ncete ure a priori, nici un criteriu a$ i"!#i%i$ităţii/

;"!tri3a tutur!r ace#t!r raţi!na"ente genera$e 2de $a care nu #e !ate #u#trage nici un!"6 3!i "ă r!3!caţi rintr-un ca&, e care î$ re&entaţi ca ! d!3adă de fat că ei#tă t!tuşi unc!ncet, şi anu"e nu"ai ace#t singur c!ncet, fiindcă n!nei#tenţa #au #uri"area !%iectu$ui eie#te în #ine c!ntradict!rie şi că ace#ta e#te c!ncetu$ fiinţei infinit rea$e/ Acea#tă fiinţă, #uneţi3!i, are t!ată rea$itatea şi 3!i #unteţi îndretăţiţi #ă ad"iteţi ca !#i%i$ă ! a#tfe$ de fiinţă 2ceea cec!n#i"t de!ca"dată, deşi un c!ncet care nu #e c!ntra&ice nu d!3edeşte nici e dearte !#i%i$itatea !%iectu$ui6>/ ;n#ă în rea$itatea t!ta$ă e#te curin#ă şi ei#tenţa, deci ei#tenţa e#te

* !ncetu$ e#te t!tdeauna !#i%i$, dacă nu #e c!ntra&ice/ Ace#ta e#te criteriu$ $!gic a$ !#i%i$ităţii şi, rin acea#ta, !%iectu$ $ui nu#e diferentia&ă de nihil negati'um/ Dar cu t!ate ace#tea, e$ !ate fi un c!ncet 3id, dacă rea$itatea !%iecti3ă a #inte&ei, rin care ia

naştere c!ncetu$, nu e#te de"!n#trată în "!d #ecia$, iar acea#tă de"!n#traţie #e %a&ea&ă, t!tdeauna, aşa cu" a" arătat "ai #u#, e rinciii$e eerienţei !#i%i$e #i nu e rinciiu$ ana$i&ei 2rinciiu$ c!ntradicţiei6/ Ace#ta e#te un a3erti#"ent de a nuc!nc+ide i"ediat de $a !#i%i$itatea 2$!gică6 a c!ncete$!r $a !#i%i$itatea 2rea$ă6 a $ucruri$!r/



inc$u#ă în c!ncetu$ de !#i%i$/ Iar dacă ?A L9=, B 0HL@ ace#t $ucru e#te #uri"at, e#te #uri"atăşi !#i%i$itatea internă a $ucru$ui, ceea ce e#te c!ntradict!riu/

Ră#und 3!i aţi şi c!"i# ! c!ntradicţie c:nd aţi #trecurat, în c!ncetu$ unui $ucru e careaţi 3rut #ă-$ g:ndiţi nu"ai în ce ri3eşte !#i%i$itatea $ui, c!ncetu$ ei#tenţei $ui, indiferent #u%ce nu"e a#cun#/ Dacă 3ă îngădui" ace#t $ucru, aţi c:ştigat în aarenţă j!cu$, dar în rea$itate n-aţi#u# ni"ic căci aţi c!"i# ! #i"$ă taut!$!gie/ ă între% e#te !are judecata lucrul cutare sau

cutare 2e care 3i-$ ad"it ca !#i%i$, !ricare ar fi e$6 e6ist!, e#te, &ic, acea#tă judecată ana$itică#au #inteticăW Dacă e ana$itică, atunci rin ei#tenţa $ucru$ui nu adăugaţi ni"ic $a ideea 3!a#trăde#re $ucru dar, în ace#t ca&, #au ideea care e#te în 3!i ar tre%ui #ă fie $ucru$ în#uşi, #au aţi re#uu# ! ei#tenţă ca aarţin:nd !#i%i$ităţii şi atunci ei#tenţa e#te, aşa-&ic:nd, c!nc+i#ă din !#i%i$itatea internă, ceea ce nu e dec:t ! nen!r!cită taut!$!gie/ u3:ntu$ rea$itate, care #unăa$tfe$ în c!ncetu$ $ucru$ui dec:t ei#tenţa în c!ncetu$ redicatu$ui, nu re&!$3ă c+e#tiunea/ ăcic+iar dacă nu"iţi rea$itate t!t ceea ce uneţi 2fără a deter"ina ceea ce uneţi6, aţi u# şi aţiaccetat ca rea$ $ucru$ cu t!ate redicate$e $ui în c!ncetu$ #u%iectu$ui, iar în redicat 3!i î$reetaţi ?A L98, B 0H0@ nu"ai/ Dacă, di"!tri3ă, "ărturi#iţi, aşa cu" e dret tre%uie #ă"ărturi#ea#că !rice !" inte$igent, că !rice judecată ei#tenţia$ă e#te #intetică, cu" 3reţi atunci #ăafir"aţi că redicatu$ ei#tenţei nu !ate fi #uri"at fără c!ntradicţieW ăci ace#t ri3i$egiu nuaarţine r!riu-&i# dec:t judecăţi$!r ana$itice, a$ căr!r caracter #e înte"eia&ă t!c"ai e acea#ta/

Aş utea #era, de#igur, #ă ni"ice#c acea#tă arguţie #ecu$ati3ă, fără "u$te !c!$uri, rintr-! deter"inare eactă a c!ncetu$ui de ei#tenţă, dacă n-aş fi gă#it că i$u&ia i&3!r:tă dinc!nfundarea unui redicat $!gic cu unu$ rea$ 2adică a deter"inării unui $ucru6 refu&ă ar!ae!rice $ă"urire/ a predicat logic !ate #er3i t!t ce 3rei, c+iar şi #u%iectu$ !ate de3eni r!riu$$ui redicat căci $!gica face a%#tracţie de !rice c!nţinut/ Dar determinarea e#te un redicat care#e adaugă $a c!ncetu$ #u%iectu$ui şi î$ #!reşte/ Ea nu tre%uie deci #ă fie deja c!nţinută în e$/

4 &i nu e#te, e3ident, un redicat rea$, adică un c!ncet de#re ce3a, care #-ar utea adăugac!ncetu$ui unui $ucru/ i e#te nu"ai unerea unui $ucru #au a un!r deter"inări în #ine/ ;nf!$!#irea $!gică, ace#t 3er% e#te nu"ai c!u$a unei judecăţi/ Oudecata /umne#eu esteatotputernic c!nţine d!uă c!ncete, care îşi au !%iecte$e $!r Du"ne&eu şi at!tuternicia "icu$cu3:nt este nu e 3reun redicat în $u#, ci nu"ai ?A L99, B 0H=@ ceea ce une redicatu$ "nrelaţie cu #u%iectu$/ Dacă în#ă iau #u%iectu$ 2Du"ne&eu6 cu t!ate redicate$e $ui 2dintre care face arte şi at!tuternicia6 şi &ic /umne#eu este #au e#te un Du"ne&eu, eu nu adaug un n!u redicat$a c!ncetu$ de#re Du"ne&eu, ci un nu"ai #u%iectu$ în #ine cu t!ate redicate$e $ui, şi anu"eobiectul , în re$aţie cu conceptul "eu/ A"%e$e tre%uie #ă c!nţină eact ace$aşi $ucru, şi de aceea $ac!ncetu$ care eri"ă nu"ai !#i%i$itatea nu #e !ate adăuga ni"ic "ai "u$t, rin fatu$ că eug:nde#c !%iectu$ $ui ca a%#!$ut dat 2rin ere#ia e$ e#te6/ i a#tfe$ rea$u$ nu c!nţine ni"ic "ai"u$t dec:t #i"$u$ !#i%i$/ #ută de ta$eri rea$i nu c!nţin ni"ic "ai "u$t dec:t ! #ută de ta$eri !#i%i$i/ ăci, cu" ta$erii !#i%i$i eri"ă c!ncetu$, iar ta$erii rea$i !%iectu$ şi unerea $ui în#ine, în ca&u$ în care !%iectu$ ar c!nţine "ai "u$t dec:t c!ncetu$, c!ncetu$ "eu n-ar eri"aîntregu$ !%iect şi deci nici n-ar fi c!ncetu$ $ui adec3at/ Dar, $a a3erea "ea, ! #ută de ta$eri rea$iîn#ea"nă "ai "u$t dec:t #i"$u$ c!ncet de#re ! #ută de ta$eri 2adică a !#i%i$ităţii $!r6/ ăci!%iectu$ din rea$itate nu e#te c!nţinut ana$itic nu"ai în c!ncetu$ "eu, ci #e adaugă #intetic $ac!ncetu$ "eu 2care e#te ! deter"inare a #tării "e$e6, fără ca rin acea#tă ei#tenţă dinafarac!ncetu$ui "eu aceşti ! #ută de ta$eri g:ndiţi #ă fie c:tuşi de uţin în"u$ţiţi/

?A 0.., B 0H8@ :nd g:nde#c deci un $ucru, !ricare şi !ric:te ar fi redicate$e 2c+iar îndeter"inarea c!"$etă6, nu #e adaugă ni"ic $ucru$ui rin fatu$ că adaug ace#t $ucru este/ ăcia$tfe$ n-ar ei#ta ace$aşi $ucru, ci "ai "u$t dec:t g:ndi#e" în c!ncet, şi n-aş utea #une căei#tă t!c"ai !%iectu$ c!ncetu$ui "eu/ i c+iar dacă g:nde#c într-un $ucru întreaga rea$itateafară de una #ingură, rin fatu$ că #un că ei#tă un a#tfe$ de $ucru deficient, nu i #e adaugărea$itatea care îi $i#eşte ci e$ ei#tă c+iar cu aceeaşi $i#ă e care ! a3ea c:nd $-a" g:ndit, căcia$tfe$ ar ei#ta a$tce3a dec:t a" g:ndit/ Dar dacă g:nde#c ! fiinţă ca rea$itate #ure"ă 2fără$i#uri6, ră":ne "ereu între%area dacă ea ei#tă #au nu/ ăci deşi c!ncetu$ui "eu nu-i $i#eşte

ni"ic din c!nţinutu$ rea$ !#i%i$ a$ unui $ucru în genere, t!tuşi "ai $i#eşte ce3a ra!rtu$ui cuîntreaga #tare a g:ndirii "e$e, anu"e că e !#i%i$ă cun!aşterea ace$ui !%iect şi a posteriori/ i



aici #e arată şi cau&a dificu$tăţii care are $!c în ace#t unct/ Dacă ar fi 3!r%a de un !%iect a$#i"ţuri$!r, n-aş utea c!nfunda ei#tenţa $ucru$ui cu #i"$u$ c!ncet a$ $ucru$ui/ ăci, rinc!ncet, !%iectu$ e#te g:ndit nu"ai în ac!rd cu c!ndiţii$e genera$e a$e unei cun!aşteri e"irice !#i%i$e în genere, e c:nd rin ei#tenţă e$ e#te g:ndit ca fiind c!nţinut în c!ntetu$ întregiieerienţe ?A 0.1, B 0H9@ dacă deci rin $egătura cu c!nţinutu$ întregii eerienţe c!ncetu$de#re !%iect nu e#te #!rit c:tuşi de uţin, g:ndirea n!a#tră caătă rin e$ ! erceţie !#i%i$ă în

$u#/ Dacă 3re", di"!tri3ă, #ă g:ndi" ei#tenţa nu"ai rin categ!ria ură, nu e#te de "irare cănu ute" indica nici un criteriu entru a ! di#tinge de #i"$a !#i%i$itate/ricare ar fi deci c!nţinutu$ şi #fera c!ncetu$ui n!#tru de#re un !%iect, t!tuşi n!i tre%uie

#ă ieşi" din e$ entru a-i atri%ui ei#tenţa/ a !%iecte$e #i"ţuri$!r #e rea$i&ea&ă acea#ta rin$egătura cu 3reuna din erceţii$e "e$e duă $egi e"irice, dar entru !%iecte$e g:ndirii ure nuei#tă a%#!$ut nici un "ij$!c de a cun!aşte ei#tenţa $!r, de!arece ea ar tre%ui cun!#cută c!"$eta priori în#ă c!nştiinţa n!a#tră de#re !rice ei#tenţă 2fie ne"ij$!cit rin erceţie, fie rinraţi!na"ente care $eagă ce3a cu erceţia6 aarţine cu t!tu$ unităţii eerienţei şi ! ei#tenţă înafara ace#tui c:" nu !ate fi dec$arată, de#igur, în "!d a%#!$ut ca i"!#i%i$ă, ea în#ă e#te !#u!&iţie e care nu ! ute" ju#tifica rin ni"ic/

!ncetu$ unei fiinţe #ure"e e#te în une$e ri3inţe ! Idee f!arte uti$ă dar t!c"ai fiindcăe#te nu"ai ! Idee, ea e#te, rin ea #ingură, cu t!tu$ incaa%i$ă #ă etindă cun!aşterea n!a#tră cu ri3ire $a ceea ce ei#tă/ ?A 0.H, B 0.@ Ea nu e#te în #tare nici "ăcar at:t #ă ne în3eţe ce3a în $u# în ri3inţa !#i%i$ităţii/ aracteru$ ana$itic a$ !#i%i$ităţii, care c!n#tă în aceea că #i"$e uneri 2rea$ităţi6 nu r!3!acă c!ntradicţii, nu i #e !ate, de#igur, c!nte#ta dar cu" $egarea tutur!rîn#uşiri$!r rea$e într-un $ucru e#te ! #inte&ă, de#re !#i%i$itatea căreia nu ute" judeca a priori,fiindcă n!uă nu ne #unt date rea$ităţi$e în "!d #ecific şi c+iar dacă #-ar înt:"$a ace#t $ucru n-ara3ea $!c nici ! judecată, caracteru$ !#i%i$ităţii cun!ştinţe$!r #intetice tre%uind #ă fie căutatt!tdeauna nu"ai în eerienţă, căreia în#ă nu-i !ate aarţine !%iectu$ unei Idei a#tfe$, 3e#titu$ei%ni& n-a rea$i&at nici e dearte ceea ce îşi înc+iuia e$, "ăgu$indu-#e anu"e #ă cun!a#că a priori !#i%i$itatea unei fiinţe idea$e at:t de #u%$i"e/

D!3ada !nt!$!gică 2carte#iană6 deci, at:t de ce$e%ră, care caută #ă de"!n#tre&e, dinc!ncete, ei#tenţa unei fiinţe #ure"e în#ea"nă c+e$tuia$ă &adarnică de #trăduinţă şi "uncă iardin #i"$e Idei un !" #-ar î"%!găţi t!t at:t de uţin în cun!ştinţe ca şi un negu#t!r în a3erea $ui,care, 3r:nd #ă-şi a"e$i!re&e #ituaţia, ar adăuga c:te3a &er!uri în regi#tru$ $ui de ca#ă/

?A 0., B 01@ Capitolul al treilea

*ectiunea a cincea

DE*PRE I(P*IBIITATEA U'EI DEbI *(4IEA EI*TE'NEI UI DU('EbEU

A f!#t ce3a cu t!tu$ nefire#c şi ! #i"$ă reînn!ire a g$u"ei #c!$a#tice #ă 3rei #ă #c!ţi dintr-! Idee #c+iţată cu t!tu$ ar%itrar ei#tenţa !%iectu$ui în#uşi, c!re#un&ăt!are ace#tei Idei/ De fat,ace#t $ucru nu #-ar fi încercat nici!dată e acea#tă ca$e, dacă n-ar fi re"er# ne3!ia raţiuniin!a#tre de a ad"ite, entru ei#tenţă în genere, ce3a nece#ar 2$a care #ă ne ute" !ri în urcare6şi dacă, ţin:nd #ea"ă că acea#tă nece#itate tre%uie #ă fie nec!ndiţi!nată şi certă a priori, raţiunean-ar fi f!#t c!n#tr:n#ă #ă caute un c!ncet, care #ă #ati#facă e c:t !#i%i$ ! atare cerinţă şi #ă nefacă #ă cun!aşte" c!"$et a priori ! ei#tenţă/ *-a cre&ut că ace#t c!ncet !ate fi gă#it în Ideeaunei fiinţe #u3eran-rea$e, şi acea#tă Idee a f!#t f!$!#ită nu"ai entru ! cun!aştere "aideter"inată a ace$ui $ucru de#re care era" c!n3inşi #au încredinţaţi din a$te #ur#e că tre%uie #ăei#te, anu"e a fiinţei nece#are/ Dar ace#t "er# fire#c a$ raţiunii a f!#t di#i"u$at şi, în $!c de a#f:rşi cu ace#t c!ncet, #-a încercat #ă #e !rnea#că de $a e$, entru a deri3a din e$ nece#itatea

ei#tenţei, e care e$ era de#tinat ?A 0., B 0H@ nu"ai #ă ! c!"$ete&e/ De aici a i&3!r:t



nefericita d!3adă !nt!$!gică care nu curinde ce3a #ati#făcăt!r, nici entru %unu$ #i"ţ #ănăt!#,nici entru ea"enu$ ştiinţific/

/o'ada cosmologic!, e care 3re" #ă ! ea"ină" acu", ă#trea&ă $egătura nece#ităţiia%#!$ute cu rea$itatea #ure"ă dar în $!c #ă c!nc+idă, ca d!3ada de "ai înainte, de $a rea$itatea#ure"ă $a nece#itatea în ei#tenţă, c!nc+ide "ai cur:nd de $a nece#itatea nec!ndiţi!nată, dată în rea$a%i$, a unei fiinţe !arecare $a rea$itatea ei ne$i"itată şi îndru"ă t!tu$ ce$ uţin e făgaşu$ unui

"!d de raţi!na"ent, care nu ştiu dacă e#te raţi!na$ #au #!fi#tic, dar care e#te, ce$ uţin, natura$ şiare "ai"u" de utere de er#ua#iune nu nu"ai entru inte$ectu$ c!"un, ci şi entru inte$ectu$#ecu$ati3 aşa duă cu" ace#t "!d de raţi!na"ent une, în "!d e3ident, $inii$e funda"enta$e entru t!ate d!3e&i$e te!$!giei natura$e, e ur"e$e căr!ra #-a "er# înt!tdeauna şi #e 3a "erge şi"ai dearte, cu !ric:te g+ir$ande $e-a" dec!ra şi $e-a" deg+i&a/ Acu" 3!" re&enta şi #uuneea"inării acea#tă d!3adă e care ei%ni& ! "ai nu"ea d!3ada a contingentia mundi/

Ea #e f!r"u$ea&ă a#tfe$ dacă ce3a ei#tă, tre%uie #ă ei#te şi ! fiinţă a%#!$ut nece#ară/ Darce$ uţin eu în#u"i ei#t, deci ei#tă ! fiinţă a%#!$ut nece#ară/ Pre"i#a "in!ră c!nţine !eerienţă, ?A 0.L, B 0@ iar re"i#a "aj!ră c!nc+ide de $a ! eerienţă în genere $a ei#tenţanece#aru$ui>/ D!3ada $eacă deci r!riu-&i# de $a eerienţă şi rin ur"are nu e#te dedu#ăc!"$et a priori #au !nt!$!gic şi fiindcă !%iectu$ !ricărei eerienţe !#i%i$e #e nu"eşte $u"e,ea #e nu"eşte d!3adă cosmologic!/ u" face a%#tracţie şi de !rice r!rietate articu$ară a!%iecte$!r eerienţei, rin care acea#tă $u"e #e di#tinge de !ricare a$ta !#i%i$ă, ea #e de!#e%eştec+iar în denu"irea ei şi de d!3ada fi&ic!-te!$!gică, care f!$!#eşte ca argu"ente !%#er3aţii$enaturii articu$are a $u"ii n!a#tre #en#i%i$e/

Dar d!3ada c!nc+ide "ai dearte fiinţa nece#ară !ate fi deter"inată nu"ai într-un#ingur "!d, adică nu"ai rin unu$ #ingur dintre t!ate redicate$e !#i%i$e !u#e, rin ur"are eatre%uie #ă fie complet deter"inată rin c!ncetu$ ei/ Dar de#re un $ucru nu e#te !#i%i$ dec:t un#ingur c!ncet care î$ deter"ină c!"$et a priori, anu"e c!ncetu$ de ens realissimum/ A#tfe$,c!ncetu$ fiinţei #u3eran rea$e e#te ?A 0.0, B 0@ #inguru$ rin care !ate fi g:ndită ! fiinţănece#ară, adică ei#tă în "!d nece#ar ! fiinţă #ure"ă/

;n ace#t argu"ent c!#"!$!gic #e înt:$ne#c at:tea rinciii #!fi#tice, înc:t raţiunea#ecu$ati3ă are #ă-şi fi u# în j!c aici t!ată arta ei dia$ectică entru a r!duce "ai"u" deaarenţă tran#cendenta$ă !#i%i$ă/ *ă $ă#ă" de!ca"dată $a ! arte ea"inarea raţiunii, entru a une în e3idenţă nu"ai un 3ic$eşug a$ ei, rin care re&intă dret un argu"ent n!u unu$ 3ec+i,î"%răcat în a$tă +aină, şi face ae$ $a c!n#i"ţă":ntu$ a d!i "art!ri, anu"e un "art!r ur raţi!na$şi un a$tu$ de ate#tare e"irică, cu t!ate că nu ei#tă dec:t nu"ai ri"u$, care îşi #c+i"%ă d!ar+aina şi 3!cea, entru a fi $uat dret un a$ d!i$ea "art!r/ Pentru a-şi une ! te"e$ie #igură, acea#tăd!3adă #e #rijină e eerienţă, şi rin acea#ta îşi dă aeru$ că ar fi diferită de d!3ada !nt!$!gică,care îşi une întreaga încredere nu"ai în c!ncete$e ure a priori/ Dar d!3ada c!#"!$!gică #e#er3eşte de acea#tă eerienţă nu"ai entru a face un #ingur a#, anu"e #re ei#tenţa unei fiinţenece#are în genere/ D!3ada e"irică nu ne !ate #une ce în#uşiri are acea#tă fiinţă, ci aiciraţiunea îşi ia ră"a# %un entru t!tdeauna de $a d!3ada e"irică şi cercetea&ă nu"ai rintrec!ncete ce în#uşiri anu"e tre%uie #ă ai%ă ! fiinţă nece#ară în genere, ?A 0.=, B 0L@ deci caredintre t!ate $ucruri$e !#i%i$e c!nţine în #ine c!ndiţii$e cerute 7re?uisita9 entru ! nece#itatea%#!$ută/ i ea crede că gă#eşte ace#te re?uisita ec$u#i3 în c!ncetu$ unei fiinţe #u3eran rea$e şia!i c!nc+ide acea#ta e#te fiinţa a%#!$ut nece#ară/ E#te în#ă c$ar că aici #e re#uune căc!ncetu$ unei fiinţe d!tate cu rea$itate #ure"ă #ati#face c!"$et c!ncetu$ nece#ităţii a%#!$uteîn ei#tenţă, adică #e !ate c!nc+ide de $a cea dint:i $a cea din ur"ă ! judecată e care a afir"at-! argu"entu$ !nt!$!gic, care deci e#te accetată şi u#ă ca funda"ent în argu"entu$ c!#"!$!gic,ceea ce t!tuşi 3!i#e" #ă e3ită"/ ;n ade3ăr, nece#itatea a%#!$ută e#te ! ei#tenţă din #i"$ec!ncete/ Dacă &ic c!ncetu$ de ens realissimum e#te un a#tfe$ de c!ncet, şi anu"e e#te#inguru$ care #e !tri3eşte şi e#te adec3at ei#tenţei nece#are, atunci tre%uie #ă ad"it că din e$

* Acea#tă argu"entare e#te rea cun!#cută, entru a fi ne3!ie de ! eunere "ai a"$ă/ Ea #e %a&ea&ă e $egea natura$ă a

cau&a$ităţii, retin# tran#cendenta$e, că !rice contingent îşi are cau&a $ui, care, dacă $a r:ndu-i e#te c!ntingentă, tre%uie #ă ai%ă dea#e"enea ! cau&ă, :nă c:nd #eria cau&e$!r #u%!rd!nate între e$e tre%uie #ă #f:rşea#că cu ! cau&ă a%#!$ut nece#ară, fără care #erian-ar fi c!"$etă/



!ate fi dedu# ce$ din ur"ă/ 'u e#te deci r!riu-&i# dec:t d!3ada !nt!$!gică din #i"$ec!ncete, care c!nţine t!ată uterea de d!3edire în aşa-nu"itu$ argu"ent c!#"!$!gic şi retin#aeerienţă e#te cu t!tu$ de ri#!#, !ate nu"ai entru a ne c!nduce #re c!ncetu$ de nece#itatea%#!$ută, dar nu entru a de"!n#tra acea#tă nece#itate într-un $ucru !arecare deter"inat/ ăci deîndată ce a3e" acea#tă intenţie, tre%uie #ă ără#i" i"ediat !rice eerienţă şi #ă căută" rintrec!ncete$e ure care dintre e$e c!nţin c!ndiţii$e ?A 0.8, B 00@ !#i%i$ităţii unei fiinţe a%#!$ut

nece#are/ Dar dacă în fe$u$ ace#ta e#te cun!#cută nu"ai !#i%i$itatea unei a#tfe$ de fiinţe, atuncie#te de"!n#trată şi ei#tenţa ei căci acea#ta în#ea"nă că rintre t!ate $ucruri$e !#i%i$e e#te unu$care !#edă nece#itate a%#!$ută, adică acea#tă fiinţă ei#tă a%#!$ut nece#ar/

rice i$u&ie dintr-un raţi!na"ent #e de&3ă$uie ce$ "ai uş!r c:nd î$ eune" #u% f!r"ădidactică/ Iată ! a#tfe$ de eunere

Dacă e ju#tă judecata !rice fiinţă a%#!$ut nece#ară e#te t!t!dată fiinţa #u3eran rea$ă 2ceeace c!n#tituie ner'us probandi a$ d!3e&ii c!#"!$!gice6, atunci acea#tă judecată, ca t!ate judecăţi$eafir"ati3e, tre%uie #ă #e !ată c!n3erti ce$ uţin per accidens deci, une$e fiinţe #u3eran rea$e#unt t!t!dată fiinţe a%#!$ut nece#are/ Dar un ens realissimum nu e#te di#tinct de un a$tu$ în nici un unct, şi ceea ce e#te 3a$a%i$ de#re unele curin#e #u% ace#t c!ncet e#te 3a$a%i$ de#re toate/ Eu3!i utea c!n3erti rin ur"are şi în "!d a%#!$ut judecata 2în ace#t ca&6, adică !rice fiinţă absolutreal! e#te ! fiinţă nece#ară/ Dar cu" acea#tă judecată e#te deter"inată a priori nu"ai dinc!ncete$e ei ure, #i"$u$ c!ncet a$ fiinţei #u3eran rea$e tre%uie #ă !#ede şi nece#itatea eia%#!$ută ceea ce t!c"ai afir"a d!3ada !nt!$!gică, dar cea c!#"!$!gică nu 3!ia #ă recun!a#că,?A 0.9, B 0=@ deşi în c!nc$u&ii$e ei #e %a&a e acea#tă afir"aţie, în#ă deg+i&at/

A#tfe$, cea de-a d!ua ca$e e care ! ia raţiunea #ecu$ati3ă, entru a d!3edi ei#tenţafiinţei #ure"e, nu nu"ai că e t!t at:t de înşe$ăt!are ca ri"a, dar "ai are în #ine şi fatu$rer!%a%i$ de a c!"ite ! ignoratio elenchi, entru că ne r!"ite #ă ne c!nducă e ! cărare n!uă,dar duă un "ic !c!$ ne duce din n!u e 3ec+ea cărare, e care ! ără#i#e" din cau&a ei/

e3a "ai înainte a" #u# că în ace#t argu"ent c!#"!$!gic #e a#cunde un întreg cui% de retenţii dia$ectice, e care critica tran#cendenta$ă $e !ate uş!r de#c!eri şi di#truge/ Acu" $e3!i indica nu"ai, şi 3!i $ă#a e #ea"a citit!ru$ui eer#at #ă #crute&e "ai dearte şi #ă re#ingă rinciii$e înşe$ăt!are/

Aici #e gă#eşte, de ee"$u 1/ Princiiu$ tran#cendenta$ de a c!nc+ide de $a c!ntingent $a! cau&ă, care e#te i"!rtant nu"ai în $u"ea #i"ţuri$!r, dar în afara ei nu are nici "ăcar un #en#/ăci c!ncetu$ ur inte$ectua$ a$ c!ntingentu$ui nu !ate r!duce ! judecată #intetică, ca aceea acau&a$ităţii, iar rinciiu$ cau&a$ităţii nu are nici ! 3a$!are şi nici un criteriu de f!$!#ire a $ui dec:tîn $u"ea #en#i%i$ă aici în#ă e$ ur"a #ă #er3ea#că t!c"ai entru a deăşi $u"ea #en#i%i$ă/ H/Princiiu$, ?A 01., B 08@ !tri3it căruia c!nc+ide" de $a i"!#i%i$itatea unei #erii infinite decau&e date, #ura!rd!nate, din $u"ea #en#i%i$ă, ! cau&ă ri"ă, $a care rinciii$e f!$!#irii raţiuniinu ne îndretăţe#c nici c+iar în eerienţă, cu at:t "ai uţin a etinde ace#t rinciiu dinc!$! deeerienţă 2ac!$! unde ace#t $anţ nu !ate fi nicidecu" re$ungit6/ / Ca$#a "u$ţu"ire de #ine araţiunii cu ri3ire $a c!"$etarea ace#tei #erii rin aceea că #e în$ătură în ce$e din ur"ă !ricec!ndiţie, fără care nu !ate t!tuşi a3ea $!c nici un c!ncet a$ unei nece#ităţi şi cu" atunci nu #e"ai !ate c!ncee ni"ic, #e ia acea#ta dret ! c!"$etare a c!ncetu$ui ei/ / !nfundarea !#i%i$ităţii $!gice a unui c!ncet de#re t!ată rea$itatea reunită 2fără c!ntradicţie internă6 cu !#i%i$itatea tran#cendenta$ă, care are ne3!ie de un rinciiu a$ !#i%i$ităţii de a !era ! a#tfe$ de#inte&ă, dar care $a r:ndu$ ei nu #e !ate a$ica dec:t în c:"u$ eerienţe$!r !#i%i$e etc/

Artificiu$ d!3e&ii c!#"!$!gice are ca #c! nu"ai #ă e3ite d!3ada a priori, rin #i"$ec!ncete, a ei#tenţei unei fiinţe nece#are, d!3adă care ar tre%ui efectuată !nt!$!gic, e care în#ăne #i"ţi" cu t!tu$ incaa%i$i #-! efectuă"/ ;n ace#t #c!, c!nc+ide", e c:t #e !ate, de $a !ei#tenţă rea$ă 2a unei eerienţe în genere6, u#ă ca funda"ent, ! c!ndiţie !arecare a%#!$utnece#ară a ace#tei ei#tenţe/ '!i nu a3e" atunci ne3!ie #ă-i e$ică" !#i%i$itatea/ ăci, dacă ?A011, B 09@ e#te d!3edit că ei#tă, r!%$e"a !#i%i$ităţii ei de3ine cu t!tu$ inuti$ă/ Dacă 3re" #ădeter"ină" "ai îndear!ae natura ace#tei fiinţe nece#are, nu căută" ace$ ce3a care e#te

#uficient entru a înţe$ege din c!ncetu$ $ui nece#itatea ei#tenţei, căci dacă a" utea face ace#t$ucru, n-a" a3ea ne3!ie de ! #u!&iţie e"irică nu, n!i nu căută" dec:t c!ndiţia negati3ă



7conditio sine ?ua non9, fără care ! fiinţă n-ar fi a%#!$ut nece#ară/ Ace#t $ucru ar "erge f!arte %ine în !ricare a$tă #ecie de raţi!na"ente care c!nc+id de $a ! c!n#ecinţă dată $a rinciiu$ eiaici în#ă, din nefericire, #e înt:"$ă că c!ndiţia rec$a"ată de nece#itatea a%#!$ută nu !ate fiînt:$nită dec:t într-! #ingură fiinţă, care a#tfe$ ar tre%ui #ă c!nţină în c!ncetu$ ei t!t ce e#teindi#en#a%i$ nece#ităţii a%#!$ute şi care deci face !#i%i$ă deducţia a priori a ace#tei nece#ităţiadică ar tre%ui #ă !t c!nc+ide şi in3er# $ucru$ căruia i #e cu3ine ace#t c!ncet 2de rea$itate

#ure"ă6 e#te a%#!$ut nece#ar, şi dacă nu !t c!nc+ide în fe$u$ ace#ta 2ceea ce tre%uie, de#igur, #ă"ărturi#e#c, dacă 3reau #ă e3it d!3ada !nt!$!gică6, atunci a" eşuat şi în n!ua "ea ca$e, şi "ăgă#e#c iarăşi ac!$! de unde a" !rnit/ !ncetu$ de fiinţă #ure"ă #ati#face de#igur t!ate r!%$e"e$e a priori care #e !t une cu ri3ire $a deter"inări$e interne a$e unui $ucru şi e#te, deaceea, un idea$ fără ?A 01H, B 0.@ erec+e, fiindcă c!ncetu$ genera$ î$ di#tinge t!t!dată ca eun indi3id rintre t!ate $ucruri$e !#i%i$e/ Dar e$ nu #ati#face r!%$e"a r!riei $ui ei#tenţe,#inguru$ $ucru care intere#a r!riu-&i#, iar $a între%area ce$ui care a ad"i# ei#tenta unei fiinţenece#are şi care 3!ia #ă ştie nu"ai care dintre t!ate $ucruri$e tre%uie c!n#iderat ca atare nu #-ar utea ră#unde iată, acea#ta e#te fiinţa nece#ară/

E#te !ate er"i# s! se admit! ei#tenţa unei fiinţe #u3eran #uficiente, ca fiind cau&atutur!r efecte$!r !#i%i$e, entru a în$e#ni raţiunii unitatea rinciii$!r e$icati3e e care ! caută/Dar a "erge :nă ac!$! înc:t #ă #une" că o ast&el de &iinţ! e6ist! "n mod necesar , nu "ai e#teere#ia "!de#tă a unei i!te&e er"i#e, ci retenţia ar!gantă a unei certitudini a!dictice căcicun!aşterea de#re ceea ce retinde" a şti în "!d a%#!$ut nece#ar tre%uie #ă !#ede şi eanece#itate a%#!$ută/

;ntreaga r!%$e"ă a idea$u$ui tran#cendenta$ #e reduce $a acea#ta #au #ă gă#i" entrunece#itatea a%#!$ută un c!ncet, #au entru c!ncetu$ de#re un $ucru !arecare nece#itatea $uia%#!$ută/ Dacă ute" #ă rea$i&ă" e una, tre%uie #ă ute" rea$i&a şi e cea$a$tă căci raţiunea nurecun!aşte ca a%#!$ut nece#ar dec:t ceea ce e#te nece#ar din c!ncetu$ $ui/ Dar şi una şi a$ta ?A01, B 01@ deăşeşte c!"$et t!ate ef!rturi$e "ai"e de a satis&ace inte$ectu$ n!#tru în ace#t unct, dar şi t!ate încercări$e de a-$ $inişti în ri3inţa ace#tei incaacităţi a $ui/

'ece#itatea nec!ndiţi!nată, de care a3e" indi#en#a%i$ ne3!ie, ca de u$ti"u$ #u!rt a$tutur!r $ucruri$!r, e#te ade3ărata răa#tie a raţiunii u"ane/ 'ici c+iar eternitatea, !ric:t decutre"urăt!r de #u%$i" ar de#cri-! un a$$er, nu face nici e dearte i"re#ie a"eţit!are a#ura#i"ţirii căci ea "ă#!ară nu"ai durata $ucruri$!r, dar nu $e susţine/ 'u ute" îndeărta ideea, darnu ute" nici #-! #u!rtă", ca ! fiinţă, e care n!i ne-! rere&entă" ca e cea "ai îna$tă dintret!ate fiinţe$e !#i%i$e, #ă-şi #ună !arecu" #ieşi eu #unt din eternitate în eternitate, în afară de"ine nu ei#tă ni"ic dec:t ceea ce ei#tă nu"ai rin 3!inţa "ea dar de unde sunt eu oareWAicit!tu$ #e #cufundă #u% n!i, şi cea "ai "are erfecţiune, ca şi cea "ai "ică, $uteşte fără #u!rtnu"ai înaintea raţiunii #ecu$ati3e, e care n-! c!#tă ni"ic, $ă#:ndu-$e #ă di#ară, şi e una, şi ea$ta, fără ce$ "ai neîn#e"nat i"edi"ent/

(u$te f!rţe a$e naturii, care îşi "anife#tă ei#tenţa $!r rin anu"ite efecte, ră":n entrun!i i"enetra%i$e, căci rin !%#er3aţie nu $e ute" #!nda de#tu$ de dearte/ %iectu$tran#cendenta$ care #e af$ă $a %a&a fen!"ene$!r şi, ! dată cu e$, cau&a entru care #en#i%i$itatean!a#tră e#te #uu#ă ace#t!r c!ndiţii #ure"e ?A 01, B 0H@ "ai cur:nd dec:t a$t!ra #unt şi ră":ni"enetra%i$e entru n!i, deşi $ucru$ în#uşi e#te de a$tfe$ dat, în#ă nu e#te #e#i&at/ Dar un idea$ a$raţiunii ure nu !ate fi nu"it impenetrabil , căci nu !ate !feri a$tă garanţie a rea$ităţii $ui dec:tne3!ia raţiunii de a c!"$eta cu ajut!ru$ $ui !rice unitate #intetică/ Deci, fiindcă nu e#te dat nici"ăcar ca !%iect c!nceti%i$, e$ nu e#te nici i"enetra%i$ ca atare di"!tri3ă, ca #i"$ă Idee,tre%uie #ă-şi gă#ea#că #ediu$ şi #!$uţia în natura raţiunii şi deci #ă !ată fi cercetat căci t!c"ai înacea#ta c!n#tă raţiunea, că ute" da #!c!tea$ă de t!ate c!ncete$e, ăreri$e, a#erţiuni$e n!a#tre,fie din rinciii !%iecti3e, fie, c:nd e$e #unt ! #i"$ă aarenţă, din rinciii #u%iecti3e/

/ESC*8E:I:E4 JI EH8DIC4:E4 484:EMEI /I4DECBICE B*4BE /*+E<IDE

B:4SCE/EB4DE /ES8:E EHISBEM4 LEI FIIME ECES4:E



e$e d!uă d!3e&i eu#e :nă aici au f!#t tran#cendenta$e, adică au f!#t încercateindeendent de rinciii$e e"irice/ ;n ade3ăr, deşi d!3ada c!#"!$!gică une $a %a&ă !eerienţă în genere, ea nu e t!tuşi dedu#ă dintr-! r!rietate articu$ară !arecare a eerienţei,ci din rinciii ure a$e raţiunii, în ra!rt cu ! ei#tenţă dată rin c!nştiinţa e"irică în genere,?A 01L, B 0@ şi ără#eşte c+iar şi acea#tă că$ău&ă, entru a #e #rijini nu"ai e c!ncete ure/

are e#te, în ace#te d!3e&i tran#cendenta$e, cau&a aarenţei dia$ectice, în#ă natura$e, care $eagăc!ncete$e de nece#itate şi de rea$itate #ure"ă, şi care rea$i&ea&ă şi i!#ta&ia&ă ceea ce t!tuşi nu !ate fi dec:t IdeeW are e#te cau&a care ne face #ă ad"ite" ine3ita%i$ ce3a, rintre $ucruri$eei#tente, ca fiind nece#ar în #ine şi care t!tuşi ne face #ă ne cutre"ură" t!t!dată ca în faţa unei răă#tii, înaintea ei#tenţei unei a#tfe$ de fiinţeW i cu" #ă face" ca raţiunea #ă #e înţe$eagă e#ine în ace#t unct şi #ă ia#ă din #tarea !#ci$antă a unei ade&iuni ti"ide şi "ereu retractate, #re aajunge $a ! cun!aştere ca$"ăW

E un $ucru cu t!tu$ re"arca%i$ că, dacă #e re#uune că ce3a ei#tă, nu ne ute" #u#tragec!n#ecinţei că ace#t ce3a ei#tă în "!d nece#ar/ Pe acea#tă c!nc$u&ie cu t!tu$ natura$ă 2dar care,din ace#t "!ti3, nu e#te t!t!dată şi certă6 #-a %a&at argu"entu$ c!#"!$!gic/ Di"!tri3ă, !ricare arfi c!ncetu$ de#re un $ucru e care $-aş ad"ite, gă#e#c că ei#tenţa $ui nu !ate fi nici!datărere&entată de "ine ca a%#!$ut nece#ară şi că, !ricare ar fi ace#t $ucru ei#tent, ni"ic nu "ăî"iedică #ă g:nde#c n!nei#tenţa $ui, că rin ur"are eu tre%uie #ă ad"it, în ade3ăr, ce3a nece#ar entru ceea ce ei#tă în genere, dar nu !t g:ndi nici un #ingur $ucru ca fiind e$ în#uşi nece#ar în#ine/ Acea#ta în#ea"nă ?A 010, B 0@ că nu !t "ncheia nici!dată regre#ia #re c!ndiţii$eei#tenţei, fără a ad"ite ! fiinţă nece#ară, dar nu !t "ncepe nici!dată de $a ea/

Dacă entru $ucruri$e ei#tente în genere tre%uie #ă g:nde#c ce3a nece#ar, dar nu #untîndretăţit #ă g:nde#c nici un $ucru ca nece#ar în #ine, de aici ur"ea&ă ine3ita%i$ că nece#itatea şic!ntingenţa nu tre%uie #ă ri3ea#că şi #ă atingă $ucruri$e în#e$e, căci a$tfe$ ar a3ea $!c !c!ntradicţie că rin ur"are nici unu$ din ace#te d!uă rinciii nu e#te !%iecti3, ci că e$e nu !t fidec:t ce$ "u$t rinciii #u%iecti3e a$e raţiunii, e de ! arte, de a căuta entru t!t ce e#te dat caei#tent ce3a ce e#te nece#ar, adică de a nu ne !ri nici!dată în a$tă arte dec:t $a ! e$icaţieînc+eiată a priori, iar e de a$tă arte, de a nu #era nici!dată acea#tă înc+eiere, adică de a nuad"ite ni"ic e"iric ca nec!ndiţi!nat, #u#trăg:ndu-ne a#tfe$ unei deri3ări u$teri!are/ ;n ace#t#en#, ce$e d!uă rinciii !t f!arte %ine c!ei#ta, ca fiind nu"ai euri#tice şi regulati'e, care nu#ati#fac dec:t intere#u$ f!r"a$ a$ raţiunii/ ăci unu$ din ace#te rinciii #une 3!i tre%uie #ăfi$!#!faţi în aşa fe$ a#ura naturii ca $i c%nd ar ei#ta un ri" rinciiu nece#ar entru t!t ceaarţine ei#tenţei, nu"ai entru a intr!duce ! unitate #i#te"atică în cun!aşterea 3!a#tră,ur"ărind ! atare Idee, adică un rinciiu #ure" i"aginar e c:nd ce$ă$a$t rinciiu 3ăa3erti&ea&ă #ă nu ad"iteţi nici ! ?A 01=, B 0L@ #ingură deter"inare care ri3eşte ei#tenţa$ucruri$!r ca fiind un a#tfe$ de rinciiu #ure", cu a$te cu3inte ca a%#!$ut nece#ară, şi #ă 3ă ă#traţi "ereu de#c+i#ă ca$ea entru ! deri3are u$teri!ară a ace$ei deter"inări şi de aceea #ă !trataţi t!tdeauna ca fiind c!ndiţi!nată/ Dar dacă t!t ceea ce e#te erceut în $ucruri tre%uiec!n#iderat de n!i ca nece#ar în "!d c!ndiţi!nat, atunci nici un $ucru 2care !ate fi dat e"iric6 nu !ate fi c!n#iderat ca a%#!$ut nece#ar/

De aici în#ă ur"ea&ă că 3!i tre%uie #ă ad"iteţi a%#!$ut nece#aru$ ca fiind în afara lumii,căci e$ nu tre%uie #ă #er3ea#că dec:t ca un rinciiu a$ ce$ei "ai "ari unităţi !#i%i$e afen!"ene$!r, ca rinciiu$ $!r #ure", şi că nu uteţi ajunge nici!dată $a acea#tă unitate "n lume,fiindcă cea de-a d!ua regu$ă 3ă !rd!nă #ă c!n#ideraţi t!tdeauna ca deri3ate t!ate cau&e$e e"iricea$e unităţii/

Ci$!#!fii antic+ităţii c!n#iderau !rice f!r"ă a naturii ca fiind c!ntingentă, iar "ateria,duă judecata raţiunii c!"une, ca fiind !riginară şi nece#ară/ Dacă în#ă ei ar fi c!n#iderat "aterianu ca #u%#trat a$ fen!"ene$!r, ci în sine, ca ei#tenţă, Ideea nece#ităţii a%#!$ute ar fi di#ăruti"ediat/ ăci nu ei#tă ni"ic care #ă $ege în "!d a%#!$ut raţiunea de acea#tă ei#tenţă, ci !ate!ric:nd şi fără c!ntradicţie #ă #uri"e ei#tenţa dar nu"ai în idei #e af$ă nece#itatea a%#!$ută/ ?A

018, B 00@ a %a&a ace#tei c!n3ingeri tre%uia deci #ă fie un !arecare rinciiu regu$ati3/ ;nade3ăr, întinderea şi i"enetra%i$itatea 2care î"reună c!n#tituie c!ncetu$ de "aterie6 c+iar şi



c!n#tituie rinciiu$ e"iric #ure" a$ unităţii fen!"ene$!r, şi ace#t rinciiu, întruc:t e#tenec!ndiţi!nat e"iric, are în #ine r!rietatea de rinciiu regu$ati3/ T!tuşi, cu" !ricedeter"inare a "ateriei, care c!n#tituie rea$u$ în ea, rin ur"are şi i"enetra%i$itatea, e#te un efect2acţiune6 care tre%uie #ă-şi ai%ă cau&a $ui şi e deci t!t deri3at, "ateria nu e#te r!rie entru Ideeade fiinţă nece#ară, ca rinciiu a$ !ricărei unităţi deri3ate căci fiecare din r!rietăţi$e ei rea$e, caderi3ată, nu e#te nece#ară dec:t c!ndiţi!nat şi deci !ate fi #uri"ată în #ine, iar cu acea#ta

întreaga ei#tenţă a "ateriei ar utea fi #uri"ată dacă în#ă ace#t $ucru nu #-ar înt:"$a, n!i a"fi atin# în "!d e"iric rinciiu$ #ure" a$ unităţii, ceea ce e#te inter&i# rin ce$ de-a$ d!i$ea rinciiu regu$ati3/ Ur"ea&ă a#tfe$ că "ateria, şi în genere ceea ce aarţine $u"ii, nu e#te ată entru Ideea unei fiinţe !riginare nece#are, ca #i"$u rinciiu a$ ce$ei "ai "ari unităţi e"irice,ci că ea tre%uie $a#ată în afara $u"ii atunci în ade3ăr ute" deri3a "ereu, în $inişte, fen!"ene$e$u"ii şi ei#tenţa $!r din a$te fen!"ene, ca şi cu" n-ar ei#ta ! fiinţă nece#ară, şi t!tuşi ute"tinde ?A 019, B 0=@ neîncetat #re înc+eierea deri3ării, ca şi c:nd ! a#tfe$ de fiinţă ar fi re#uu#ă ca rinciiu #ure"/

Duă ace#te c!n#ideraţii, idea$u$ fiinţei #ure"e nu e#te dec:t un principiu regulati' a$raţiunii, anu"e de a c!n#idera !rice $egătură în $u"e ca $i c%nd ar re&u$ta dintr-! cau&ă nece#ară,at!t#uficientă, entru a funda e ea regu$a unei unităţi #i#te"atice şi nece#are duă $egi uni3er#a$eîn e$icarea ace#tei $egături, şi nu e#te afir"area unei ei#tenţe nece#are în #ine/ Dar t!t!datăe#te ine3ita%i$ ca, rintr-! #u%reţiune tran#cendenta$ă, #ă ne rere&entă" ace#t rinciiu f!r"a$ca fiind c!n#tituti3 şi #ă g:ndi" i!#tatic acea#tă unitate/ ;n ade3ăr, aşa cu" #aţiu$, deşi nu e#tedec:t un rinciiu a$ #en#i%i$ităţii, e#te c!n#iderat ca ce3a a%#!$ut nece#ar, #u%&i#t:nd în #ine şi caun !%iect în #ine dat a priori, fiindcă face !riginar !#i%i$e t!ate f!r"e$e, care nu #unt dec:t$i"itări di3er#e a$e $ui, t!t a#tfe$ #e înt:"$ă în "!d natura$ ca din "!"ent ce unitatea #i#te"aticăa naturii nu !ate funcţi!na în nici un "!d ca rinciiu de f!$!#ire e"irică a raţiunii n!a#tredec:t un:nd $a %a&ă Ideea fiinţei #u3eran rea$e, în ca$itate de cau&ă #ure"ă, acea#tă Idee #ă fierere&entată a#tfe$ ca un !%iect rea$, iar ace#ta, $a r:ndu$ $ui, fiind c!ndiţia #ure"ă, #ă fierere&entat ca nece#ar, rin ur"are un rinciiu ?A 0H., B 08@ regulati' #ă fie tran#f!r"at într-unu$ constituti' acea#tă #u%#tituire #e re3e$ea&ă rin aceea că atunci c:nd c!n#ider ca $ucru în#ine/ acea#tă fiinţă #ure"ă care era a%#!$ut 2nec!ndiţi!nat6 nece#ară în ra!rt cu $u"ea, acea#tănece#itate nu e#te #u#ceti%i$ă de un c!ncet şi deci ea tre%uie #ă #e fi gă#it în raţiunea "ea nu"aiîn ca$itate de c!ndiţie f!r"a$ă a g:ndirii, iar nu în ca$itate de c!ndiţie "ateria$ă şi i!#tatică aei#tenţei/

Capitolul a1 treilea*ecţiunea a şa#ea

DE*PRE I(P*IBIITATEA DEbIICIbI-TE4IE

Dacă nici c!ncetu$ de $ucruri în genere, nici eerienţa de#re ! !arecare e6istenţ! "n genere nu !t !feri ceea ce #e cere, nu "ai ră":ne dec:t un "ij$!c de a încerca dacă !e6perienţ! determinat!, rin ur"are cea a $ucruri$!r $u"ii re&ente, natura şi !r:nduirea ei, nu r!cură un argu"ent care !ate #ă ne ajute în "!d cert #ă ajunge" $a c!n3ingerea de#reei#tenţa unei fiinţe #ure"e/ a#tfe$ de d!3adă a" nu"i-! d!3ada &i#ico5teologic!/ Dacă şiacea#ta ar fi i"!#i%i$ă, atunci nu e#te !#i%i$ă a%#!$ut nici ! d!3adă #ati#făcăt!are, din raţiune ur #ecu$ati3ă, în fa3!area unei fiinţe care #ă c!re#undă Ideii n!a#tre tran#cendenta$e/

?A 0H1, B 09@ Duă t!ate c!n#ideraţii$e de "ai #u# #e 3a 3edea cur:nd că #!$uţia ace#teic+e#tiuni !ate fi uş!ară şi c!nc$udentă/ ;n ade3ăr, cu" !ate fi dată 3re!dată ! eerienţă care#ă fie adec3ată unei IdeiW aracteri#tica Ideii c!n#tă t!c"ai în acea#ta că nici ! eerienţă nu-i !ate fi adec3ată 3re!dată/ Ideea tran#cendenta$ă de#re ! fiinţă ri"ă nece#ară şi a%#!$ut

#uficientă e#te at:t de i"en#ă, at:t de înă$ţată dea#ura a t!t ce e#te e"iric, care e t!tdeaunac!ndiţi!nat, înc:t e de ! arte nu !ate fi gă#ită nici!dată în eerienţă de#tu$ă "aterie entru a



u"$e un a#tfe$ de c!ncet, iar e de a$tă arte, #e tat!nea&ă t!tdeauna în c!ndiţi!nat şi #e 3acăuta &adarnic nec!ndiţi!natu$, de#re care nici ! $ege a unei #inte&e e"irice !arecare nu ne dă3reun ee"$u #au ! indicaţie c:t de "ică/

Dacă fiinţa #ure"ă #-ar af$a în ace#t $anţ de c!ndiţii, ar fi ea în#ăşi ! 3erigă a #eriei $!r şiar rec$a"a, $a fe$ ca şi 3erigi$e inferi!are, în fruntea căr!ra e#te $a#ată, ! cercetare "ai dearte a rinciiu$ui ei şi "ai îna$t/ Dacă, di"!tri3ă, 3re" #ă ! #eară" de ace#t $anţ şi, în ca$itate de

fiinţă ur inte$igi%i$ă, #ă n-! inc$ude" în #eria cau&e$!r natura$e, atunci ce unte !ate întinderaţiunea, entru a ajunge $a eaW ăci t!ate $egi$e trecerii de $a efecte $a cau&e, %a c+iar !rice#inte&ă şi etindere a cun!aşterii n!a#tre în genere nu #e ra!rtea&ă dec:t $a eerienţa !#i%i$ă, rin ur"are nu"ai $a ?A 0HH, B 0L.@ !%iecte$e $u"ii #en#i%i$e, şi nu !t a3ea un #en# dec:t înra!rt cu e$e/

u"ea re&entă, fie că ! ur"ări" în infinitatea #aţiu$ui, fie în di3i&iunea ei ne$i"itată,ne de&3ă$uie un at:t de i"en# teatru a$ 3arietăţii, !rdinii, fina$ităţii şi fru"u#eţii, înc:t c+iar şiduă cun!ştinţe$e e care #$a%u$ n!#tru inte$ect $e-a utut d!%:ndi de#re ea, în faţa un!r at:t denu"er!a#e şi ne"ă#urat de "ari "inuni !rice $i"%ă îşi #i"te neutinţa de a #e eri"a, !ricecifre nu au de#tu$ă utere entru a "ă#ura şi c+iar şi idei$e n!a#tre #e re#i"t de !rice $i"itare,a#tfe$ înc:t judecata n!a#tră a#ura întregu$ui tre%uie #ă #e refacă într-! "irare "ută, dar cu at:t"ai e$!c3entă/ Pretutindeni 3ede" un $anţ de efecte şi cau&e, de #c!uri şi "ij$!ace, regu$aritateîn aariţia #au di#ariţia $ucruri$!r, şi întruc:t ni"ic n-a intrat de $a #ine în #tarea în care #egă#eşte, acea#tă #tare ne îndru"ă "ereu "ai dearte #re un a$t $ucru, ca fiind cau&a ei, care facenece#ară în c!ntinuare eact aceeaşi cercetare, a#tfe$ că în "!du$ ace#ta întregu$ uni3er# ar tre%ui#ă #e #cufunde în a%i#u$ neantu$ui, dacă nu #-ar ad"ite ce3a care, #u%&i#t:nd rin #ine !riginar şiindeendent, în afara ace#tui c!ntingent infinit, #ă-$ #u#ţină şi, în ca$itate de cau&ă a !riginii $ui,#ă-i a#igure t!t!dată durata/ :t de "are tre%uie #ă c!ncee" acea#tă cau&ă #ure"ă 2în ra!rt cut!ate $ucruri$e $u"ii6W '!i nu cun!aşte" $u"ea în întregu$ ei c!nţinut ?A 0H, B 0L1@ şi cu at:t"ai uţin ute" #ă-i arecie" "ări"ea rin c!"araţie cu t!t ce e#te !#i%i$/ Dar ce neî"iedică, din "!"ent ce a3e" ne3!ie, în 3ederea cau&a$ităţii, de ! fiinţă u$ti"ă şi #ure"ă, #ăn-! $a#ă" t!t!dată, ca grad de erfecţiune, deasupra oric!rui alt posibil W Ace#t $ucru î$ ute"face $e#ne, deşi fără înd!ia$ă nu"ai rin #c+iţa fira3ă a unui c!ncet a%#tract, rere&ent:ndu-nereunite în e$, ca într-! #u%#tanţă unică, t!ată erfecţiunea !#i%i$ă ace#t c!ncet e#te fa3!ra%i$eigenţei raţiunii n!a#tre în ec!n!"ia rinciii$!r, nu e#te în #ine #uu# c!ntradicţii$!r, e#te c+iar r!fita%i$ în etinderea f!$!#irii raţiunii în cadru$ eerienţei, rin că$ău&irea #re !rdine şifina$itate, e care ! dă ! a#tfe$ de Idee, fără #ă fie nicăieri c!ntrară în "!d deci#i3 unei eerienţe/

Acea#tă d!3adă "erită t!tdeauna #ă fie a"intită cu #ti"ă/ E#te cea "ai 3ec+e, cea "aic$ară şi cea "ai !tri3ită entru raţiunea u"ană c!"ună/ ;n3i!rea&ă #tudiu$ naturii, duă cu" eaîn#ăşi îşi d!%:ndeşte ei#tenţa de $a ace#ta, ri"ind a#tfe$ "ereu f!rţe n!i/ Intr!duce #c!uri şiintenţii ac!$! unde !%#er3aţia n!a#tră nu $e-ar fi de#c!erit de $a #ine şi etinde cun!ştinţe$en!a#tre de#re natură rin firu$ că$ău&it!r a$ unei unităţi articu$are, a$ cărei rinciiu e#te în afaranaturii/ Dar ace#te cun!ştinţe #e ră#fr:ng iarăşi a#ura cau&ei ?A 0H, B 0LH@ $!r, adică a#uraIdeii care $e r!3!acă, şi inten#ifică credinţa n!a#tră într-un aut!r #ure" :nă $a ! c!n3ingereire&i#ti%i$ă/

'-ar fi deci nu"ai de&!$ant, ci şi cu t!tu$ &adarnic a 3!i #ă di"inue&i cu ce3a re#tigiu$ace#tei d!3e&i/ Raţiunea, care e#te neîncetat înă$ţată rin argu"ente at:t de uternice şi care#!re#c "ereu în ":ini$e ei, deşi nu #unt dec:t argu"ente e"irice, nu !ate fi at:t de c!$eşităde nici ! înd!ia$ă a #ecu$aţiei #u%ti$e şi a%#tracte, înc:t #ă nu fie #"u$#ă din !rice indeci&iec+inuit!are, ca dintr-un 3i#, rintr-! ri3ire e care ! aruncă a#ura "inuni$!r naturii şi a"aie#tăţii c!n#trucţiei uni3er#u$ui, entru a #e ridica din "ări"e în "ări"e, :nă $a cea #ure"ă,de $a c!ndiţi!nat $a c!ndiţie, :nă $a aut!ru$ #ure" şi nec!ndiţi!nat/

Deşi n-a3e" ni"ic de !%iectat î"!tri3a a ceea ce e#te raţi!na$ şi uti$ în ace#t r!cedeu, cidi"!tri3ă, î$ rec!"andă" şi î$ încurajă", t!tuşi nu ute" ar!%a retenţii$e e care acea#tă#ecie de d!3adă ar utea #ă $e ridice cu ri3ire $a certitudinea a!dictică şi $a ! ade&iune care n-

ar a3ea ne3!ie de nici ! fa3!are #au de nici un #rijin #trăin/ i în nici un ca& nu !ate dăuna uneicau&e drete, dacă #e c!%!ară $i"%aju$ d!g"atic a$ unui #!fi#t %atj!c!rit!r $a t!nu$ de "!deraţie



şi "!de#tie a$ unei credinţe, ?A 0HL, B 0L@ care e#te #uficientă entru a !feri $inişte, dar care nu!rd!nă #uunere nec!ndiţi!nată/ Afir", rin ur"are, că d!3ada fi&ic!te!$!gică #ingură nu !atede"!n#tra nici!dată ei#tenţa unei fiinţe #ure"e, ci că tre%uie #ă $a#e e #ea"a ce$ei !nt!$!gice2căreia ea nu-i #er3eşte dec:t ca intr!ducere6 c!"$etarea ace#tei $acune, rin ur"are că acea#tăd!3adă c!nţine încă "ereu singura do'ad! posibil! 2dacă ei#ta cu"3a ! d!3adă #ecu$ati3ă6, ecare nici ! raţiune !"enea#că n-! !ate !c!$i/

(!"ente$e rincia$e a$e ace#tei d!3e&i fi&ic!-te!$!gice #unt ur"ăt!are$e1/ ;n $u"e #egă#e#c retutindeni #e"ne e3idente a$e unei !r:nduiri duă un #c! deter"inat, eecutată cu"are înţe$eciune şi într-un t!t de ! 3arietate inde#criti%i$ă, at:t în ce ri3eşte c!nţinutu$, c:t şi"ări"ea ne$i"itată a întinderii/ H/ Acea#tă !r:nduire fina$i#tă e#te c!"$et #trăină $ucruri$!r şiaarţine nu"ai c!ntingent ace#t!ra, adică natura diferite$!r $ucruri n-ar fi utut #ă #e adate&e de$a #ine, rin at:tea "ij$!ace c!nc!rdante, $a #c!uri deter"inate, dacă ace#te "ij$!ace n-ar fi f!#ta$e#e şi înt!c"ite anu"e entru acea#ta de către un rinciiu raţi!na$, care !rd!nea&ă $ucruri$ec!nf!r" anu"it!r Idei u#e ca funda"ent/ / Ei#tă deci ! cau&ă #u%$i"ă şi înţe$eată 2#au "ai"u$te6 care tre%uie #ă fie cau&a $u"ii, nu nu"ai ca natură at!tuternică, acţi!n:nd !r%eşte rin &ecunditatea ei, ci ca inteligenţ!, acţi!n:nd rin libertate/ / Unitatea ace#tei cau&e !ate fic!nc+i#ă din unitatea re$aţiei recir!ce a ărţi$!r $u"ii, ca e$e"ente a$e unei c!n#trucţiiar+itect!nice arti#tice, ?A 0H0, B 0L@ şi anu"e !ate fi c!nc+i#ă cu certitudine în #fera!%#er3aţiei n!a#tre, dar nu"ai cu r!%a%i$itate, duă t!ate rinciii$e ana$!giei, în ceea cedeăşeşte acea#tă #feră/

'u 3!" şicana aici raţiunea natura$ă a#ura raţi!na"entu$ui ei care, din ana$!gia un!r r!du#e a$e naturii cu ceea ce r!duce arta !"enea#că c:nd c!n#tr:nge cu f!rţa natura #ă nu r!cede&e duă #c!uri$e ei, ci #ă #e adate&e #c!uri$!r n!a#tre 2din a#e"ănarea ace#t!r r!du#ecu ca#e$e, 3a!are$e, cea#!rnice$e6, c!nc+ide că $a %a&a naturii #e 3a fi af$:nd t!c"ai ! a#tfe$ decau&a$itate, adică inte$ect şi 3!inţă, c:nd deri3ă !#i%i$itatea internă a naturii care acţi!nea&ă $i%er2care face a%ia !#i%i$ă !rice artă şi !ate c+iar raţiunea în#ăşi6 dintr-! a$tă artă, deşi#ura!"enea#că/ Ace#t "!d de raţi!na"ent n-ar re&i#ta !ate criticii tran#cendenta$e ce$ei "ai#e3ere tre%uie t!tuşi #ă recun!aşte" că din "!"ent ce tre%uie #ă nu"i" ! cau&ă, nu ute" r!ceda aici "ai #igur dec:t în ana$!gie cu a#tfe$ de r!du#e c!re#un&ăt!are #c!u$ui, care #unt#ingure$e a$e căr!r cau&e şi "!d de acţiune ne #unt c!"$et cun!#cute/ Raţiunea n-ar utea #ă #e ju#tifice faţă de ea în#ăşi, dacă ar 3rea #ă treacă de $a cau&a$itatea, e care ! cun!aşte, $a rinciiide e$icaţie !%#cure, e care nu $e cun!aşte/

Duă ace#t raţi!na"ent, fina$itatea şi ar"!nia at:t!r înt!c"iri ?A 0H=, B 0LL@ a$e naturiin-ar tre%ui #ă d!3edea#că dec:t c!ntingenţa f!r"ei, iar nu e aceea a "ateriei, adică a #u%#tanţeiîn $u"e căci entru ace#t din ur"ă unct #-ar "ai cere #ă #e !ată d!3edi că $ucruri$e $u"ii ar fiîn #ine i"r!rii entru ! a#tfe$ de !rdine şi ar"!nie duă $egi uni3er#a$e, dacă n-ar fi, c+iar "n substanţa lor , r!du#u$ unei înţe$eciuni #ure"e dar în ace#t #c! #-ar cere cu t!tu$ a$te d!3e&idec:t aceea %a&ată e ana$!gie cu arta !"enea#că/ D!3ada ar utea-! deci de"!n#tra ce$ "u$t unarhitect al lumii, care ar fi t!tdeauna f!arte $i"itat de caacitatea "ateriei e care ! re$ucrea&ă,iar nu un creator al lumii, Ideii căruia t!tu$ i-ar fi #u%!rd!nat ceea ce e dearte de a fi #uficient entru "are$e #c! e care î$ a3e" în 3edere, anu"e de a d!3edi ! fiinţă !riginară at!t#uficientă/Dacă a" fi 3!it #ă d!3edi" c!ntingenţa "ateriei în#ăşi, ar fi tre%uit #ă recurge" $a un argu"enttran#cendenta$, ceea ce aici în#ă tre%uia t!c"ai e3itat/

Raţi!na"entu$ c!nc+ide deci de $a !rdinea şi fina$itatea care !t fi !%#er3ate retutindeniîn $u"e, ca de $a ! înt!c"ire a%#!$ut c!ntingentă, $a ei#tenţa unei cau&e proporţionate ace#teiînt!c"iri/ Dar c!ncetu$ ace#tei cau&e tre%uie #ă ne facă #ă cun!aşte" ce3a a%#!$ut determinatde#re ea şi deci nu !ate fi a$tu$ dec:t ace$a de#re ! fiinţă care !#edă t!ată uterea,înţe$eciunea etc/, într-un cu3:nt t!ată erfecţiunea, ca ! ?A 0H8, B 0L0@ fiinţă at!t#uficientă/ăci redicate$e de utere şi erfecţiune &oarte mari, ui"it!are, inc!"en#ura%i$e, nu dau unc!ncet deter"inat şi nu #un r!riu-&i# ce e#te în #ine $ucru$, ci nu #unt dec:t rere&entări dera!rturi de#re "ări"ea !%iectu$ui, e care !%#er3at!ru$ 2$u"ii6 î$ c!"ară cu #ine în#uşi şi cu

uterea $ui de înţe$egere şi care ră":n t!t at:t de #uer$ati3e, fie că "ări" !%iecti3u$, fie că"icş!ră" în ra!rt cu ace#ta #u%iectu$ care !%#er3ă/ Ac!$! unde e 3!r%a de "ări"ea



2erfecţiunea6 unui $ucru în genere, nu ei#tă a$t c!ncet deter"inat dec:t ace$a care curindeîntreaga erfecţiune !#i%i$ă, şi nu"ai t!tu$ 7omnitudo9 rea$ităţii e#te uni3er#a$ deter"inat înc!ncet/

'u !t crede că cine3a #-ar încu"eta #ă #e#i&e&e ra!rtu$ "ări"ii $u"ii !%#er3ate de e$2ca întindere şi c!nţinut6 faţă de at!tuternicie, a$ !rdinii $u"ii faţă de înţe$eciunea #ure"ă, a$unităţii $u"ii faţă de unitatea a%#!$ută a aut!ru$ui etc/ Te!$!gia fi&ică nu !ate deci da un c!ncet

deter"inat de#re cau&a #ure"ă a $u"ii şi de aceea nu !ate fi #uficientă entru un rinciiu a$te!$!giei, care $a r:ndu$ $ui ur"ea&ă #ă c!n#tituie %a&a re$igiei/Pa#u$ #re t!ta$itatea a%#!$ută e#te cu t!tu$ i"!#i%i$ e ca$ea e"irică/ i t!tuşi, în

d!3ada fi&ic!-te!$!gică ace#t a# e#te făcut/ ?A 0H9, B 0L=@ De ce "ij$!c #ă ne #er3i" deci entrua trece e#te ! răa#tie at:t de $argăW

Duă ce #-a ajun# :nă $a ad"iraţia "ări"ii înţe$eciunii, uterii etc/ aut!ru$ui $u"ii şi nu#e !ate "erge "ai dearte, #e ără#eşte %ru#c ace#t argu"ent #u#ţinut rin d!3e&i e"irice şi #etrece $a c!ntingenţa $u"ii, c!nc+i#ă, c+iar de $a înceut, din !rdinea şi fina$itatea ei/ 'u"ai de $aacea#tă c!ntingenţă #e trece acu" ec$u#i3, rin c!ncete tran#cendenta$e, $a ei#tenţa unei fiinţea%#!$ut nece#are şi de $a c!ncetu$ nece#ităţii a%#!$ute a cau&ei ri"e $a c!ncetu$ ace#tei fiinţe,care e#te uni3er#a$ deter"inat #au deter"inant, adică $a c!ncetu$ unei rea$ităţi at!tcurin&ăt!are/D!3ada fi&ic!-te!$!gică #-a înnă"!$it deci în întrerinderea ei entru a ieşi din acea#tăîncurcătură, ea a #ărit %ru#c #re d!3ada c!#"!$!gică iar fiindcă acea#ta din ur"ă nu e dec:t !d!3adă !nt!$!gică deg+i&ată, cea dint:i nu şi-a rea$i&at în ade3ăr intenţia dec:t rin raţiune ură,deşi iniţia$ nega#e !rice înrudire cu ea şi 3!i#e #ă înte"eie&e t!tu$ e d!3e&i e3idente #c!a#e dineerienţă/

Rere&entanţii te!$!giei fi&ice nu au deci nici un "!ti3 #ă #e arate at:t de re&er3aţi faţă ded!3ada tran#cendenta$ă şi #ă ! ri3ea#că de #u# cu re&u"ţia un!r natura$işti c$ar3ă&ăt!ri, ca şicu" ar fi ! :n&ă de ăianjen ţe#ută de nişte #irite #u%ti$e şi !%#cure/ ;n ade3ăr, dacă ei ar 3reanu"ai #ă #e ea"ine&e e ei înşişi, ar gă#i că duă ce au "er# ! %ună %ucată ?A 0., B 0L8@ dedru" e terenu$ naturii şi eerienţei şi cu t!ate ace#tea #e 3ăd încă "ereu t!t at:t de dearte de!%iectu$ care aare înaintea raţiunii $!r ără#e#c %ru#c ace#t teren şi trec în i"eriu$ un!r #i"$e !#i%i$ităţi unde, e arii$e Idei$!r, #eră #ă ajungă ar!ae de ceea ce #e #u#tră#e#e tutur!rcercetări$!r $!r e"irice/ Duă ce, în #f:rşit, rintr-un #a$t at:t de uternic, îşi înc+iuie că au u# ici!ru$ e un teren #!$id, ei etind a#ura întregu$ui c:" a$ creaţiei un c!ncet, care acu" e#tedeter"inat 2în a cărui !#e#iune au ajun# fără #ă ştie cu"6 şi e$ică idea$u$, care nu era dec:t un r!du# a$ raţiunii ure, deşi de#tu$ de #ărăcăci!# şi "u$t #u% de"nitatea !%iectu$ui $ui, rineerienţă, fără a 3!i t!tuşi #ă "ărturi#ea#că că au ajun# $a acea#tă cun!aştere #au #u!&iţie e !a$tă cărare dec:t aceea a eerienţei/

A#tfe$, $a %a&a d!3e&ii fi&ic!-te!$!gice de#re ei#tenţa unei fiinţe !riginare unice ca fiinţă#ure"ă #e af$ă d!3ada c!#"!$!gică, iar $a %a&a ace#teia, d!3ada !nt!$!gică şi, fiindcă în afaraace#t!r trei căi nu "ai e#te de#c+i#ă nici una entru raţiunea #ecu$ati3ă, d!3ada !nt!$!gică,nu"ai din c!ncete ure a$e raţiunii, e#te #ingura !#i%i$ă, dacă "ai e#te cu"3a !#i%i$ă ! d!3adăa unei judecăţi înă$ţate at:t de "u$t dea#ura !ricărei f!$!#iri e"irice a inte$ectu$ui/

?A 01, B 0L9@ Capitolul a1 treilea*ecţiunea a şatea

RITIA RIFREI TE4II ;'TE(EIATE PEPRI'IPII *PEUATIE AE RANIU'II

Dacă rin teologie înţe$eg cun!aşterea fiinţei !riginare, ea e#te #au ! te!$!gie din #i"$ăraţiune 7theologia rationalis9, #au una din re3e$aţie 7re'elata9/ ea dint:i c!ncee !%iectu$ ei #aunu"ai rin raţiune ură, cu ajut!ru$ un!r c!ncete pur tran#cendenta$e 7ens originarium,realissimum, ens entium9, $i #e nu"eşte te!$!gie tran#cendenta$ă, #au ca inte$igenţă #ure"ă, cuajut!ru$ unui c!ncet e care î$ î"ru"ută din natura 2#uf$etu$ui n!#tru6, şi ar tre%ui #ă #e



nu"ea#că te!$!gie natura$ă/ Ace$a care nu ad"ite dec:t ! te!$!gie tran#cendenta$ă #e nu"eştedeist , iar ace$a care ad"ite şi ! te!$!gie natura$ă #e nu"eşte teist / e$ dint:i ad"ite că ute"e3entua$ cun!aşte ei#tenţa unei fiinţe !riginare rin #i"$ă raţiune, dar c!ncetu$ n!#tru de#reea e#te nu"ai tran#cendenta$, anu"e nu"ai ca de#re ! fiinţă care are t!ată rea$itatea, dar e carenu ! ute" deter"ina "ai îndear!ae/ e$ de-a$ d!i$ea afir"ă că raţiunea e#te în #tare #ădeter"ine "ai îndear!ae !%iectu$, duă ana$!gia cu natura, anu"e ca e ! fiinţă care, rin

inte$ect şi $i%ertate, c!nţine în #ine rinciiu$ ri" a$ tutur!r ce$!r$a$te $ucruri/ e$ dint:i îşirere&intă deci rin acea#tă fiinţă nu"ai ! cau#! a Iumii 2ră":n:nd nedeci# dacă e ! cau&ă rin?A 0H, B 00.@ nece#itatea naturii ei #au rin $i%ertate6, e c:nd ce$ de-a$ d!i$ea îşi rere&intă unautor al lumii/

Te!$!gia tran#cendenta$ă e#te acea te!$!gie care #au îşi r!une #ă deri3e ei#tenţa fiinţei ri"e dintr-! eerienţă în genere 2fără a deter"ina ce3a "ai îndear!ae de#re $u"ea căreia eaîi aarţine6, şi #e nu"eşte cosmoteologie, #au crede că îi cun!aşte ei#tenţa rin #i"$e c!ncete,fără ce$ "ai "ic ajut!r a$ eerienţei, şi #e nu"eşte ontoteologie/

Beologia natural! c!nc+ide atri%ute$e şi ei#tenţa unui aut!r a$ $u"ii din c!n#tituţia,!rdinea şi unitatea care #e gă#e#c în acea#tă $u"e, în care tre%uie #ă #e ad"ită d!uă #ecii decau&a$itate şi regu$a fiecăreia din e$e, anu"e natură şi $i%ertate/ Ea #e ridică deci de $a acea#tă$u"e #re inte$igenţa #ure"ă ca rinciiu fie a$ !ricărei !rdini şi erfecţiuni natura$e, fie a$!ricărei !rdini şi erfecţiuni "!ra$e/ ;n ri"u$ ca& #e nu"eşte teologie &i#ic!, în ce$ de-a$ d!i$ea,teologie moral!>/

u" #unte" !%işnuiţi #ă înţe$ege" rin c!ncetu$ de Du"ne&eu nu nu"ai ! natură eternăcare acţi!nea&ă !r%eşte, ca rădăcină a $ucruri$!r, ci ! fiinţă #ure"ă care, rin ?A 0, B 001@inte$ect şi $i%ertate, tre%uie #ă fie creat!ru$ $ucruri$!r, şi ace#t c!ncet e#te de a$tfe$ #inguru$ carene intere#ea&ă, a" utea $a rig!are #ă c!nte#tă" deistului !rice credinţă în Du"ne&eu şi #ă-i$ă#ă" nu"ai afir"area unei fiinţe ri"e #au a unei cau&e #ure"e/ u" în#ă, entru "!ti3u$ cănu cutea&ă #ă afir"e un $ucru cine3a nu !ate fi acu&at că 3rea #ă-$ nege, e#te "ai "!derat şi "ai ju#t #ă #une" deistul crede într-un /umne#eu, e c:nd teistul într-un /umne#eu 'iu 7summaintelligentia9/ *ă căută" acu" i&3!are$e !#i%i$e a$e tutur!r ace#t!r încercări a$e raţiunii/

(ă "u$ţu"e#c aici #ă define#c cun!aşterea te!retică ca e una rin care cun!#c ceea ceeste, iar e cea ractică ca e una rin care î"i rere&int ceea ce trebuie 7soll9 s! &ie/ P!tri3itace#t!r definiţii, f!$!#irea te!retică a raţiunii e#te aceea rin care cun!#c a priori 2ca nece#ar6 căce3a e#te e c:nd f!$!#irea ractică e#te aceea rin care #e cun!aşte a priori ceea ce tre%uie7soll9 #ă #e înt:"$e/ Dacă e#te indu%ita%i$ cert fie că ce3a e#te, fie că ce3a tre%uie #ă #e înt:"$e,dar t!tuşi nu"ai c!ndiţi!nat, atunci ! anu"ită c!ndiţie deter"inată !ate #ă fie #au a%#!$utnece#ară în ace#t #c!, #au !ate #ă nu fie dec:t re#uu#ă ca ar%itrară şi accidenta$ă/ ;n ri"u$ca&, c!ndiţia e#te !#tu$ată 7per thesin9, în a$ d!i$ea, ea e#te re#uu#ă 7per hpothesin9/ u"ei#tă $egi ractice care #unt a%#!$ut nece#are 2ce$e "!ra$e6, dacă ace#tea ?A 0, B 00H@ re#uun în "!d nece#ar ! ei#tenţă ca fiind c!ndiţia !#i%i$ităţii f!rţei $!r obligatorii, atunciacea#tă ei#tenţă tre%uie postulat!, de!arece c!ndiţi!natu$, de $a care $eacă raţi!na"entu$ entrua ajunge $a acea#tă c!ndiţie deter"inată, e#te e$ în#uşi cun!#cut a priori ca a%#!$ut nece#ar/ !"arăta "ai t:r&iu că $egi$e "!ra$e nu nu"ai că re#uun ei#tenţa unei fiinţe #ure"e ci, fiinda%#!$ut nece#are din a$t unct de 3edere, ! şi !#tu$ea&ă cu %ună dretate, deşi de#igur nu"ai în"!d ractic acu" $ă#ă" încă $a ! arte ace#t "!d de raţi!na"ent/

Ciindcă, atunci c:nd e#te 3!r%a nu"ai de ceea ce e#te 2nu de ceea ce tre%uie #ă fie6,c!ndiţi!natu$, care ne e#te dat în eerienţă, e#te t!tdeauna c!nceut ca fiind c!ntingent, c!ndiţiacare îi aarţine nu !ate fi cun!#cută de aici ca a%#!$ut nece#ară, ci ea nu #er3eşte dec:t ca !#u!&iţie re$ati3 nece#ară #au "ai cur:nd indispensabil! entru cun!aşterea raţi!na$ă ac!ndiţi!natu$ui, dar care în #ine şi a priori e#te ar%itrară/ Dacă deci nece#itatea a%#!$ută a unui$ucru tre%uie #ă fie cun!#cută în cun!aşterea te!retică, ace#t $ucru nu #-ar utea efectua dec:t dinc!ncete a priori, dar nici!dată ca nece#itate a unei cau&e în ra!rt cu ! ei#tenţă dată rineerienţă/

* 'u "!ra$ă te!$!gică, căci acea#ta curinde $egi "!ra$e, care presupun ei#tenţa unui c:r"uit!r #ure" a$ $u"ii, e c:ndte!$!gia "!ra$ă e#te ! c!n3ingere de#re ei#tenţa unei fiinţe #ure"e, c!n3ingere care #e %a&ea&ă e $egi "!ra$e/



cun!aştere te!retică e#te speculati'! c:nd #e referă $a un !%iect #au $a a#tfe$ de c!ncetede#re un !%iect $a care nu ute" ajunge rin ?A 0L, B 00@ nici ! eerienţă/ Ea e#te !u#ăcunoa$terii naturii, care nu #e ra!rtea&ă $a a$te !%iecte #au redicate a$e $!r, dec:t $a ce$e care !t fi date într-! eerienţă !#i%i$ă/

Princiiu$ în %a&a căruia c!nc+ide" de $a ceea ce #e înt:"$ă 2de $a ceea ce e c!ntingentîn "!d e"iric6, ca efect, $a ! cau&ă e#te un rinciiu a$ cun!aşterii naturii, şi nu a$ cun!aşterii

#ecu$ati3e/ ăci dacă face" a%#tracţie de e$, ca de un rinciiu care c!nţine c!ndiţia eerienţei !#i%i$e în genere, şi dacă, $ă#:nd $a ! arte t!t e"iricu$, 3re" #ă-$ a$ică" $a c!ntingent îngenere, nu "ai ră":ne nici cea "ai "ică ju#tificare a unei a#tfe$ de judecăţi #intetice, entru a3edea de aici cu" !t trece de $a ce3a ce e#te $a ce3a cu t!tu$ diferit 2nu"it cau&ă6 %a c+iarc!ncetu$ de cau&ă, ca şi ce$ de c!ntingent, ierde într-! a#tfe$ de f!$!#ire ur #ecu$ati3ă !rice#e"nificaţie, a cărei rea$itate !%iecti3ă #ă !ată fi făcută c!nceti%i$ă in concreto/

:nd c!nc+ide" de $a ei#tenţa $ucruri$!r în $u"e $a cau&a $!r, ace#t raţi!na"ent nuaarţine f!$!#irii natura$e a raţiunii, ci ce$ei speculati'e căci cea dint:i ra!rtea&ă $a ! cau&ă!arecare nu $ucruri$e în#e$e 2#u%#tanţe$e6, ci nu"ai ceea ce se "nt%mpl!, adică st!rile $!r, ca fiindc!ntingente din unct de 3edere e"iric că #u%#tanţa în#ăşi 2"ateria6 e#te c!ntingentă, caei#tenţă, ar tre%ui ?A 00, B 00@ #ă fie ! cun!ştinţă ur #ecu$ati3ă a raţiunii/ Dar c+iar c:nd arfi 3!r%a nu"ai de#re f!r"a $u"ii, de "!du$ $egăturii şi de #c+i"%ări$e ei, şi de aici aş 3rea #ăc!nc+id ! cau&ă care e cu t!tu$ di#tinctă de $u"e, acea#ta n-ar fi nici ea dec:t ! judecată a raţiunii ur #ecu$ati3e, fiindcă !%iectu$ nu e#te aici un !%iect a$ unei eerienţe !#i%i$e/ Dar atunci rinciiu$ cau&a$ităţii, care e#te 3a$a%i$ nu"ai în c:"u$ eerienţei, iar în afara ace#tuia e#te fărăîntre%uinţare, %a c+iar fără #en#, ar fi cu t!tu$ a%ătut de $a "enirea $ui/

Afir" în#ă că t!ate încercări$e unei f!$!#iri ur #ecu$ati3e a raţiunii în "aterie dete!$!gie #unt cu t!tu$ infructu!a#e şi, în natura $!r internă, nu$e şi $i#ite de 3a$!are că rinciii$ef!$!#irii natura$e a raţiunii nu c!nduc nicidecu" $a ! te!$!gie, că rin ur"are, dacă nu #e un $a %a&ă $egi "!ra$e #au dacă ace#tea nu #unt f!$!#ite ca fir c!nducăt!r, nu !ate ei#ta ! te!$!gie araţiunii/ ăci t!ate rinciii$e #intetice a$e inte$ectu$ui au ! f!$!#ire i"anentă, e c:nd entrucun!aşterea unei fiinţe #ure"e #e cere ! f!$!#ire tran#cendentă a rinciii$!r, entru careinte$ectu$ n!#tru nu e#te de$!c d!tat/ Pentru ca $egea cau&a$ităţii, 3a$a%i$ă e"iric, #ă !atăc!nduce $a fiinţa !riginară, acea#ta ar tre%ui #ă aarţină $anţu$ui !%iecte$!r eerienţei dar înace#t ca& ea în#ăşi ar fi $a r:ndu$ ei c!ndiţi!nată, ca t!ate fen!"ene$e/ Dar c+iar dacă ar fi er"i#?A 0=, B 00L@ #a$tu$ dinc!$! de $i"ita eerienţei cu ajut!ru$ $egii dina"ice a ra!rtu$ui dintreefecte şi cau&e$e $!r, ce c!ncet ar utea #ă ne r!cure ace#t r!cedeuW Cără înd!ia$ă, nu unc!ncet de#re ! fiinţă #ure"ă, fiindcă eerienţa nu ne !feră nici!dată e ce$ "ai "are dintret!ate efecte$e !#i%i$e 2ca ur":nd #ă-i ate#te cau&a6/ Dacă ni #-ar er"ite, nu"ai entru a nu $ă#anici un g!$ în raţiunea n!a#tră, #ă u"$e" acea#tă $acună a deter"inării c!"$ete rintr-! #i"$ăIdee de erfecţiune #ure"ă şi de nece#itate !riginară, ni #-ar face de#igur ! fa3!are, dar ace#t$ucru nu !ate fi retin# în %a&a dretu$ui unei d!3e&i ire&i#ti%i$e/ D!3ada fi&ic!-te!$!gică ar utea deci, e3entua$, întări a$te d!3e&i 2dacă ei#tă a#tfe$ de d!3e&i6, unind #ecu$aţia cu intuiţiadar rin #ine în#ăşi, "ai cur:nd ea regăteşte inte$ectu$ entru cun!aşterea te!$!gică şi îi dă !direcţie dreată şi natura$ă dec:t #ă !ată de#ă3:rşi ea #ingură !era/

De aici #e 3ede deci că r!%$e"e$e tran#cendenta$e nu er"it dec:t ră#un#uritran#cendenta$e, adică din ure c!ncete a priori iară ce$ "ai "ic a"e#te e"iric/ Dar aici r!%$e"a e#te, e3ident, #intetică şi rec$a"ă ! etindere a cun!aşterii n!a#tre dinc!$! de !rice$i"ită a eerienţei, anu"e #re ei#tenţa unei fiinţe care tre%uie #ă c!re#undă ?A 08, B 000@#i"$ei n!a#tre Idei, căreia nici ! eerienţă nu-i !ate i adec3ată 3re!dată/ Dar duă d!3e&i$en!a#tre de "ai #u#, !rice cun!aştere #intetică a priori nu e#te !#i%i$ă dec:t rin aceea că eaeri"ă c!ndiţii$e f!r"a$e a$e unei eerienţe !#i%i$e şi că deci t!ate rinciii$e nu au dec:t !3a$a%i$itate i"anentă, adică e$e #e ra!rtea&ă nu"ai $a !%iecte a$e cun!aşterii e"irice #au $afen!"ene/ Deci nici cu ajut!ru$ r!cedeu$ui tran#cendenta$ nu #e rea$i&ea&ă ni"ic în ce ri3eştete!$!gia raţiunii ur #ecu$ati3e/

Dacă în#ă cine3a ar refera #ă ună $a înd!ia$ă t!ate d!3e&i$e de "ai #u# a$e Ana$iticiidec:t #ă $a#e #ă-i fie răită c!n3ingerea de#re greutatea un!r argu"ente f!$!#ite de at:ta ti", e$



nu !ate t!tuşi refu&a de a #ati#face r!3!carea "ea, c:nd cer ca ce$ uţin #ă #e ju#tifice în ce"!d şi dat!rită cărei i$u"inări #e încu"etă e$ #ă &%!are dinc!$! de !rice eerienţă !#i%i$ă, rin uterea un!r #i"$e Idei/ Aş ruga #ă fiu #cutit de n!i d!3e&i #au de re"anierea un!ra 3ec+i/ ăci,deşi aici nu a3e" rea "u$t de a$e#, fiindcă t!ate d!3e&i$e ur #ecu$ati3e #f:rşe#c în ce$e dinur"ă în una #ingură, anu"e în cea !nt!$!gică, deci eu nu a" a "ă te"e că 3!i fi i"!rtunat reatare de fecunditatea aărăt!ri$!r d!g"atici ai ace$ei raţiuni e$i%erate de #i"ţuri, deşi, afară de

acea#ta, ?A 09, B 00=@ fără a "ă crede din ace#t "!ti3 f!arte c!"%ati3, eu nici nu 3reau #ăre#ing r!3!carea de a de#c!eri în fiecare încercare de ace#t fe$ ara$!gi#"u$ şi de a &ădărnicia#tfe$ retenţia $ui, t!tuşi, în fe$u$ ace#ta, #eranţa într-un #ucce# "ai %un a$ ce$!r deja !%işnuiţicu c!n3ingeri d!g"atice nu 3a di#ărea c!"$et nici!dată şi de aceea eu ră":n $a #ingura cerinţă ju#tă, anu"e #ă #e ju#tifice în genera$ şi din natura inte$ectu$ui !"ene#c, recu" şi din t!atece$e$a$te i&3!are de cun!aştere, "!du$ cu" 3rea cine3a #ă r!cede&e entru a etinde a%#!$ut a priori cun!aşterea $ui şi a ! î"inge :nă ac!$! unde nu ajunge nici ! eerienţă !#i%i$ă şi decinici un "ij$!c entru a a#igura rea$itate !%iecti3ă unui c!ncet f!r"at de n!i înşine/ ricu" ar fiajun# inte$ectu$ $a ace#t c!ncet, t!tuşi ei#tenţa !%iectu$ui nu !ate fi gă#ită ana$itic în c!ncet,căci cun!aşterea e6istenţei !%iectu$ui c!n#tă t!c"ai în aceea că !%iectu$ e#te u# în #ine, "n a&araideii/ Dar e#te cu t!tu$ i"!#i%i$ #ă ieşi rin tine în#uţi dintr-un c!ncet şi #ă ajungi $ade#c!erirea de n!i !%iecte şi fiinţe tran#cendente, iară a ur"a $egătura e"irică 2rin care în#ănu #unt date nici!dată dec:t fen!"ene6/

Dar deşi raţiunea, în f!$!#irea ei ur #ecu$ati3ă, nu e#te nici e dearte #uficientă entruun #c! at:t de "are, anu"e entru a ajunge $a ei#tenţa unei fiinţe #ure"e, t!tuşi ea are !f!arte "are uti$itate în a corecta cun!aşterea ?A 0., B 008@ ace#tei fiinţe în ca&u$ în carecun!aşterea ar utea fi #c!a#ă din a$te #ur#e, în a ! une de ac!rd cu #ine în#ăşi şi cu !rice #c!inte$igi%i$ şi de a ! urifica de t!t ceea ce ar utea fi c!ntrar c!ncetu$ui unei fiinţe ri"e, recu"şi de !rice a"e#tec de $i"itări e"irice/

Te!$!gia tran#cendenta$ă, cu t!ată in#uficienţa ei, ă#trea&ă t!tuşi un i"!rtant f!$!#negati3 şi e#te ! cen&ură er"anentă a raţiunii n!a#tre, c:nd acea#ta nu are de-a face dec:t cu Idei ure, care t!c"ai de aceea nu er"it a$t eta$!n dec:t unu$ tran#cendenta$/ ăci, în "!"entu$ încare supo#iţia unei fiinţe #ure"e şi at!t#uficiente, ca inte$igenţă #ure"ă, şi-a afir"at fărăc!nte#taţie 3a$a%i$itatea #u% a$t ra!rt, !ate unu$ ractic, ar fi de cea "ai "are i"!rtanţă #ă #edeter"ine eact ace#t c!ncet e $atura $ui tran#cendenta$ă, în ca$itate de c!ncet a$ unei fiinţenece#are şi d!tate cu rea$itate #ure"ă, #ă #e în$ăture ceea ce e#te c!ntrar rea$ităţii #ure"e, ceeace aarţine #i"$u$ui fen!"en 2antr!!"!rfi#"u$ui în #en# $arg6 şi #ă #e #u$%ere t!t!dată t!atea#erţiuni$e c!ntrare, indiferent dacă e$e #unt ateiste, deiste #au antropomor&ice ace#t $ucru e#tef!arte uş!r într-! ea"inare critică de ace#t fe$, întruc:t ace$eaşi argu"ente, rin care #e aratăincaacitatea raţiunii !"eneşti cu ri3ire $a afir"area ei#tenţei unei a#tfe$ de fiinţe, ?A 01, B009@ #unt în "!d nece#ar t!t!dată #uficiente entru a d!3edi $i#a de 3a$!are a !ricărei a#erţiunic!ntrare/ ăci, de unde #ă ia cine3a, rin #ecu$aţia ură a raţiunii, cun!aşterea er#icace că nuei#tă ! fiinţă #ure"ă ca rinciiu ri" entru t!t ce ei#tă #au că ace#tei fiinţe nu-i c!n3ine niciunu$ din atri%ute$e e care ni $e rere&entă", duă efecte, ca fiind ana$!ge cu rea$ităţi$e dina"icea$e unei fiinţe g:ndit!are #au că, în ca&u$ din ur"ă, ace#te atri%ute ar tre%ui #ă fie #uu#e şitutur!r $i"itări$!r e care #en#i%i$itatea $e i"une ine3ita%i$ inte$igenţe$!r, e care $e cun!aşte"din eerienţă/

Ciinţa #ure"ă ră":ne deci entru f!$!#irea ur #ecu$ati3ă a raţiunii un #i"$u idea$,t!tuşi un ideal &!r! lipsuri, un c!ncet care înc+eie şi încununea&ă întreaga cun!aştere!"enea#că, a cărui rea$itate !%iecti3ă nu !ate fi de#igur d!3edită e acea#tă ca$e, dar nicire#in#ă 3ict!ri!# şi dacă 3a fi ei#t:nd ! te!$!gie "!ra$ă care !ate c!"$eta acea#tă $acună,atunci te!$!gia tran#cendenta$ă, care "ai înainte era nu"ai r!%$e"atică, d!3edeşte c:t deindi#en#a%i$ă e#te rin deter"inarea c!ncetu$ui ace#tei te!$!gii şi rin cen&ura er"anentă aunei raţiuni, care e#te înşe$ată de#tu$ de de# de #en#i%i$itate şi care nu t!tdeauna e#te de ac!rd cu r!rii$e ei Idei/ 'ece#itatea, infinitatea, unitatea, ei#tenţa în afara $u"ii 2nu ca #uf$et a$ $u"ii6,

eternitatea fără c!ndiţii$e ti"u$ui, !"nire&enţa fără c!ndiţii$e ?A 0H, B 0=.@ #aţiu$ui,



at!tuternicia etc/ #unt redicate ur tran#cendenta$e, şi de aceea c!ncetu$ $!r urificat, de care!rice te!$!gie are at:ta ne3!ie, nu !ate fi #c!# dec:t din te!$!gia tran#cendenta$ă/

SL8DI0EB D4 /I4DECBIC4 B:4SCE/EB4DN De*+&e ,%-%*&ea &e!-at'/ a I$e-%& &aţ!n +!&e

Re&u$tatu$ tutur!r încercări$!r dia$ectice a$e raţiunii ure ne c!nfir"ă nu nu"ai ceea cea" d!3edit în Ana$itica tran#cendenta$ă, anu"e că t!ate raţi!na"ente$e n!a#tre care 3!r #ă nec!nducă dinc!$! de c:"u$ eerienţei !#i%i$e #unt înşe$ăt!are şi $i#ite de funda"ent, ci e$ neîn3aţă t!t!dată acea#tă articu$aritate, anu"e că raţiunea !"enea#că are ! înc$inaţie natura$ă de adeăşi acea#tă $i"ită, că Idei$e tran#cendenta$e îi #unt t!t at:t de natura$e cu" îi #unt inte$ectu$uicateg!rii$e, cu de!#e%irea t!tuşi că în ti" ce ace#tea din ur"ă duc $a ade3ăr, adică $a adec3areac!ncete$!r n!a#tre cu !%iectu$, ce$e dint:i r!duc ! #i"$ă, dar ire&i#ti%i$ă aarenţă, a căreii$u&ie a%ia !ate fi în$ăturată rin cea "ai rigur!a#ă critică/

T!t ceea ce e#te fundat e natura f!rţe$!r n!a#tre tre%uie #ă fie adatat unui #c! şi înc!nc!rdanţă cu f!$!#irea $!r $egiti"ă, nu"ai dacă ute" e3ita ! anu"ită neînţe$egere ?A 0, B0=1@ şi dacă ute" gă#i direcţia r!rie a ace#t!r f!rţe/ A#tfe$, e c:t #e are, Idei$etran#cendenta$e îşi 3!r a3ea f!$!#irea $!r %ună şi rin ur"are imanent!, deşi atunci c:nd #eign!rea&ă #e"nificaţia $!r şi c:nd #unt $uate dret c!ncete de $ucruri rea$e e$e !t fitran#cendente în a$icaţie şi t!c"ai de aceea înşe$ăt!are/ ăci nu Ideea în #ine, ci nu"ai f!$!#ireaei !ate fi, în ra!rt cu întreaga eerienţă !#i%i$ă, #au transcendent!, #au imanent!, duă cu"e#te îndretată fie direct a#ura unui !%iect re#uu# c!re#un&ăt!r, fie a#ura f!$!#irii în generea inte$ectu$ui în ra!rt cu !%iecte$e cu care are de-a face, şi t!ate greşe$i$e #u%reţiunii tre%uieatri%uite t!tdeauna unui cu#ur a$ judecăţii, dar nici!dată inte$ectu$ui #au raţiunii/

Raţiunea nu #e ra!rtea&ă nici!dată direct $a un !%iect, ci nu"ai $a inte$ect şi, rin e$, $a r!ria ei f!$!#ire e"irică, deci nu creea#! concepte 2de !%iecte6, ci nu"ai $e ordonea#! şi $e dăacea unitate e care e$e ! !t a3ea în cea "ai "are etindere !#i%i$ă a $!r, adică în ra!rt cut!ta$itatea #erii$!r, e care inte$ectu$ nu ! ia în c!n#iderare, e$ !cu:ndu-#e nu"ai de acea $egătură prin care se constituie retutindeni serii de c!ndiţii duă c!ncete/ Raţiunea nu are ?A 0, B0=H@ deci r!riu-&i# ca !%iect dec:t inte$ectu$ şi f!$!#irea $ui în c!nf!r"itate cu un #c!, şi aşacu" ace#ta uneşte di3er#u$ în !%iect, rin c!ncete, raţiunea $a r:ndu$ ei reuneşte rin Ideidi3er#u$ c!ncete$!r, un:nd ! anu"ită unitate c!$ecti3ă ca #c! a$ acte$!r inte$ectu$ui, care a$tfe$nu #unt !cuate dec:t cu unitatea di#tri%uti3ă/

*u#ţin, rin ur"are, că Idei$e tran#cendenta$e nu au nici!dată ! f!$!#ire c!n#tituti3ă, a#tfe$înc:t rin e$e #ă fie date c!ncete$e un!r anu"ite !%iecte, iar în ca& că #unt înţe$e#e în ace#t #en#,e$e nu #unt dec:t nişte c!ncete #!fi#tice 2dia$ectice6/ ;n #c+i"%, e$e au ! ece$entă f!$!#ireregu$ati3ă şi indi#en#a%i$ nece#ară, anu"e de a îndreta inte$ectu$ #re un anu"it #c!, în3ederea căruia $inii$e de direcţie a$e tutur!r regu$i$!r $ui c!n3erg într-un unct care, deşi nu e#tede#igur dec:t ! Idee 7&ocus imaginarius9, adică un unct din care c!ncete$e inte$ectu$ui nu !rne#c în rea$itate, fiindcă e#te $a#at cu t!tu$ în afara $i"ite$!r eerienţei !#i%i$e, e$ #er3eştet!tuşi entru a $e r!cura cea "ai "are unitate î"reună cu cea "ai "are etindere/ De aicire&u$tă, în ade3ăr, entru n!i i$u&ia ca şi c:nd ace#te $inii de direcţie ar !rni c+iar de $a un !%iectcare #-ar af$a în afara c:"u$ui cun!aşterii !#i%i$e în "!d e"iric 2aşa cu" #unt 3ă&ute!%iecte$e îndărătu$ #urafeţei !g$in&ii6, dar acea#tă i$u&ie 2e care t!tuşi ! ute" î"iedica de aînşe$a6 e#te t!tuşi indi#en#a%i$ ?A 0L, B 0=@ nece#ară dacă, în afară de !%iecte$e care #untînaintea !c+i$!r n!ştri, 3re" t!t!dată #ă 3ede" şi e ce$e care #e af$ă dearte în #ate$e n!#tru,adică în ca&u$ n!#tru, dacă 3re" #ă î"inge" inte$ectu$ dinc!$! de !rice eerienţă dată 2arte aîntregii eerienţe !#i%i$e6, #ă-$ ac!"!dă" rin ur"are entru etinderea cea "ai "are şi c:t"ai în eteri!r cu utinţă/

Dacă aruncă" ! ri3ire a#ura cun!ştinţe$!r inte$ectu$ui n!#tru în t!ată întinderea $!r,

gă#i" că artea e care ! are aici r!riu-&i# raţiunea şi ceea ce caută ea #ă rea$i&e&e e#te#i#te"aticu$ cun!aşterii, adică în$ănţuirea ei în 3irtutea unui unic rinciiu/ Acea#tă unitate a



raţiunii re#uune t!tdeauna ! Idee, anu"e e cea a f!r"ei unui t!t a$ cun!aşterii, care recedăcun!aşterea deter"inată a ărţi$!r şi c!nţine c!ndiţii$e entru a deter"ina a priori fiecărei ărţi$!cu$ ei şi ra!rtu$ cu ce$e$a$te/ Acea#tă Idee !#tu$ea&ă rin ur"are ! unitate c!"$etă acun!aşterii inte$ectu$ui, rin care acea#tă cun!aştere de3ine nu nu"ai un agregat accidenta$, ci un#i#te" în$ănţuit duă $egi nece#are/ 'u #e !ate r!riu-&i# #une că acea#tă Idee e#te un c!nceta$ unui !%iect, ci a$ unităţii c!"$ete a ace#t!r c!ncete, întruc:t acea#tă unitate #er3eşte

inte$ectu$ui ca regu$ă/ A#tfe$ de c!ncete a$e raţiunii nu #unt #c!a#e din natură, ci "ai cur:nd n!ic+e#ti!nă" natura duă ace#te Idei şi c!n#ideră" cun!aşterea n!a#tră ca deficientă, at:ta ti" c:tea nu $e e#te adec3ată/ *e c!ncede că #e gă#eşte cu greu p!m%nt pur , ap! pur!, aer pur etc/ ut!ate ace#tea, c!ncete$e de#re e$e 2care deci, în ce ri3eşte uritatea de$ină, nu-şi au !rigineadec:t în raţiune6 #unt nece#are entru ?A 00, B 0=@ a deter"ina adec3at artea care re3ine înfen!"en fiecăreia din ace#te cau&e natura$e, şi a#tfe$ t!ate "aterii$e #unt redu#e $a ă":nturi2!arecu" #i"$a greutate6, #ăruri şi #u%#tanţe c!"%u#ti%i$e 2ca f!rţa6, în #f:rşit $a aă şi aer ca3e+icu$e 2un fe$ de "aşini, rin care acţi!nea&ă e$e"ente$e recedente6, entru a e$ica, duăIdeea unui "ecani#", acţiuni$e c+i"ice a$e "aterii$!r între e$e/ ăci, deşi în rea$itate nu neeri"ă" a#tfe$, t!tuşi ! a#tfe$ de inf$uenţă a raţiunii a#ura c$a#ificări$!r fi&icieni$!r !ate fide#c!erită f!arte uş!r/

Dacă raţiunea e#te ! facu$tate de a deri3a articu$aru$ din genera$, atunci una din d!uă #augenera$u$ e#te "n sine cert şi dat, în care ca& e$ nu rec$a"ă dec:t judecata, entru a efectua#u%#u"area, şi a#tfe$ articu$aru$ e#te deter"inat în "!d nece#ar - e ceea ce eu 3!i nu"i f!$!#irea!dictică a raţiunii -, #au genera$u$ nu e#te ad"i# dec:t ca psoblematic şi nu e dec:t ! #i"$ăIdee, iar articu$aru$ e#te cert, dar uni3er#a$itatea regu$ii în ra!rt cu acea#tă c!n#ecinţă e#te încă! r!%$e"ă atunci "ai "u$te ca&uri articu$are, care t!ate #unt certe, #unt r!%ate rin acea#tăregu$ă, entru a 3edea dacă decurg din ea, şi în ace#t ca&, dacă ei#tă aarenţa că t!ate ?A 0=, B0=L@ ca&uri$e articu$are care !t fi date decurg din ea, #e c!nc+ide uni3er#a$itatea regu$ii, a!idin acea#ta t!ate ca&uri$e care nici nu #unt date în #ine/ !i nu"i i!tetică acea#tă f!$!#ire araţiunii/

C!$!#irea i!tetică a raţiunii, %a&ată e Idei ad"i#e în ca$itate de c!ncete r!%$e"atice,nu e#te r!riu-&i# constituti'!, adică nu e#te a#tfe$ înt!c"ită înc:t rin ea, dacă 3re" #ă judecă"în "!d rigur!#, #ă ur"e&e ade3ăru$ regu$ii genera$e, $uată ca i!te&ă/ ;n ade3ăr, cu" ute"cun!aşte t!ate c!n#ecinţe$e !#i%i$e care, decurg:nd din ace$aşi rinciiu ad"i#, d!3ede#cuni3er#a$itatea $uiW a#tfe$ de f!$!#ire nu e dec:t regu$ati3ă, #er3ind entru a intr!duce, e c:t !#i%i$, unitate în cun!ştinţe$e articu$are şi entru a apropia a#tfe$ regu$a de uni3er#a$itate/

C!$!#irea i!tetică a raţiunii tinde deci #re unitatea #i#te"atică a cun!ştinţe$!rinte$ectu$ui, iar acea#tă unitate e#te piatra de "ncercare a ade'!rului regu$i$!r/ In3er#, unitatea#i#te"atică 2ca #i"$ă Idee6 nu e#te dec:t ! unitate proiectat!, care în #ine nu tre%uie c!n#ideratăca fiind dată, ci nu"ai ca r!%$e"ă, care în#ă #er3eşte #re a gă#i, entru f!$!#irea "u$ti$atera$ă şi articu$ară a inte$ectu$ui, un rinciiu şi #re a îndreta a#tfe$ acea#tă f!$!#ire şi #re ca&uri$e carenu #unt date, şi a ! face unitară/

?A 08, B 0=0@ De aici #e 3ede în#ă nu"ai că unitatea #i#te"atică #au raţi!na$ă acun!ştinţe$!r di3er#e a$e inte$ectu$ui e#te un rinciiu logic care, ac!$! unde inte$ectu$ #ingur nuajunge $a regu$i, #er3eşte #ă-$ ajute rin Idei şi t!t!dată #ă r!cure di3er#ităţii regu$i$!r $ui unitate2#i#te"atică6 %a&ată e un rinciiu şi, rin acea#ta, în$ănţuire c:t "ai întin#ă !#i%i$/ Dacă în#ănatura !%iecte$!r #au natura inte$ectu$ui, care $e cun!aşte ca atare, e#te de#tinată în #ine entru !unitate #i#te"atică şi dacă acea#ta !ate fi !#tu$ată a priori într-! anu"ită "ă#ură, c+iar fără aţine #ea"ă de un a#tfe$ de intere# a$ raţiunii, şi deci dacă #e !ate #une t!ate cun!ştinţe$e !#i%i$e a$e inte$ectu$ui 2inc$u#i3 ce$e e"irice6 au unitate raţi!na$ă şi #e af$ă #u% rinciiic!"une, din care, cu t!ată di3er#itatea $!r, !t fi deri3ate, ace#ta ar fi un rinciiu transcendentala$ raţiunii, care ar face nece#ară unitatea #i#te"atică, nu nu"ai din unct de 3edere #u%iecti3 şi$!gic, ca "et!dă, ci şi !%iecti3/

!" $ă"uri acea#ta rintr-un ca& a$ f!$!#irii raţiunii/ Printre diferite$e #ecii de unităţi

%a&ate e c!ncete$e inte$ectu$ui #e af$ă şi aceea a cau&a$ităţii unei #u%#tanţe, care #e nu"eştef!rţă/ Di3er#e$e fen!"ene a$e ace$eiaşi #u%#tanţe arată $a ri"a 3edere at:ta eter!geneitate, înc:t



$a înceut tre%uie #ă ad"ite" ar!ae t!t at:t de "u$te f!rţe a$e ei c:te efecte #e "anife#tă, ca în?A 09, B 0==@ #uf$etu$ !"ene#c #en&aţia, c!nştiinţa, i"aginaţia, "e"!ria, inte$igenţa,di#cernă":ntu$, $ăcerea, d!rinţa etc/ Iniţia$, ! "ai"ă $!gică !rd!nă #ă re#tr:nge" e c:t !#i%i$acea#tă aarentă di3er#itate, de#c!erind rin c!"araţie identitatea a#cun#ă şi cercet:nd dacăi"aginaţia, unită cu c!nştiinţa, nu e !ate "e"!rie, iar inte$igenţa, di#cernă":ntu$ nu #unt !atec+iar inte$ect şi raţiune/ Ideea unei &orţe &undamentale, de#re care în#ă $!gica nu ne inf!r"ea&ă

dacă aşa ce3a ei#tă, e#te ce$ uţin r!%$e"a unei rere&entări #i#te"atice a di3er#ităţii f!rţe$!r/Princiiu$ $!gic a$ raţiunii cere #ă rea$i&ă" e c:t !#i%i$ acea#tă unitate, şi cu c:t fen!"ene$eunei f!rţe #au a$teia #unt gă#ite identice între e$e, cu at:t "ai r!%a%i$ 3a fi că e$e nu #unt dec:t"anife#tări di3er#e a$e uneia şi ace$eiaşi f!rţe, care 2c!"arati36 !ate fi nu"ită &orţa $!r &undamental!/ a fe$ #e r!cedea&ă şi cu ce$e$a$te/

C!rţe c!"arati3e funda"enta$e tre%uie $a r:ndu$ $!r c!"arate între e$e, entru ca,de#c!erind e$e"entu$ $!r c!"un, #ă fie a#tfe$ ar!iate de ! f!rţă funda"enta$ă unică şi radica$ă,adică a%#!$ută/ Dar acea#tă unitate raţi!na$ă e#te nu"ai i!tetică/ 'u #e afir"ă că ! a#tfe$ deunitate tre%uie #ă #e gă#ea#că în rea$itate, ci că ea tre%uie căutată în intere#u$ raţiunii, adică în3ederea in#tituirii un!r anu"ite rinciii entru di3er#e$e regu$i ?A 0L., B 0=8@ e care $e une $aînde":nă eerienţa şi că, ac!$! unde #e !ate, tre%uie intr!du#ă în fe$u$ ace#ta unitate#i#te"atică în cun!aştere/

%#er3ă" în#ă, dacă dă" atenţie f!$!#irii tran#cendenta$e a ratiunii, că acea#tă Idee def!rţă funda"enta$ă în genere nu e "enită nu"ai ca r!%$e"ă entru f!$!#irea i!tetică, ci că ea retinde ! rea$itate !%iecti3ă, rin care e#te !#tu$ată unitatea #i#te"atică a di3er#e$!r f!rţe a$eunei #u%#tanţe şi e#te in#tituit un rinciiu a!dictic a$ raţiunii/ ;n ade3ăr, încă înainte de a fi r!%at unitatea di3er#e$!r f!rţe, %a c+iar şi atunci c:nd, duă t!ate încercări$e, n-a" reuşit #ă !de#c!eri", re#uune" t!tuşi că ! a#tfe$ de unitate tre%uie #ă #e gă#ea#că şi acea#ta nu nu"ai,ca în ca&u$ a"intit, din cau&a unităţii #u%#tanţei, ci c+iar şi ac!$! unde #unt "u$te #u%#tanţe, deşiîntr-un anu"it grad !"!gene, ca în "aterie în genere, raţiunea re#uune unitatea #i#te"atică adi3er#e$!r f!rţe, fiindcă $egi$e articu$are a$e naturii #e #u%!rd!nea&ă ce$!r "ai genera$e, iarec!n!"ia rinciii$!r nu e#te nu"ai un rinciiu ec!n!"ic a$ raţiunii, ci ! $ege internă a naturii/

;n rea$itate nici nu #e între3ede cu" !ate a3ea $!c un rinciiu $!gic a$ unităţii raţi!na$e aregu$i$!r, dacă n-ar fi re#uu# un rinciiu tran#cendenta$, rin care ! a#tfe$ de unitate#i#te"atică e#te ad"i#ă a priori ca nece#ară şi inerentă !%iecte$!r în#e$e/ ?A 0L1, B 0=9@ ăci cuce dret !ate cere raţiunea, în f!$!#irea ei $!gică, #ă trate&e ca ! unitate nu"ai a#cun#ădi3er#itatea f!rţe$!r, e care natura ne face #ă $e cun!aşte", şi #ă $e deri3e dintr-! f!rţăfunda"enta$ă !arecare, în "ă#ura în care ea ei#tă, dacă ar fi $i%eră #ă ad"ită că e#te t!t at:t de !#i%i$ ca t!ate f!rţe$e #ă fie eter!gene şi ca unitatea #i#te"atică a deri3ării $!r #ă nu fie c!nf!r"ănaturiiW ăci atunci ea ar r!ceda de-a dretu$ î"!tri3a "enirii ei, un:ndu-şi ca #c! ! Ideecare ar c!ntra&ice cu t!tu$ înt!c"irea naturii/ 'u #e !ate #une nici că ea a #c!# de "ai înainte,din c!n#tituţia c!ntingentă a naturii, acea#tă unitate duă rinciii a$e raţiunii/ ăci $egea raţiuniicare ne !%$igă #-! căută" e#te nece#ară, căci fără ea n-a" a3ea raţiune, iar fără raţiune n-a" a3ea! f!$!#ire #i#te"atică a inte$ectu$ui şi, în $i#a ace#teia, nici un criteriu #uficient a$ ade3ăru$uie"iric şi deci, în 3ederea ace#tui criteriu, n!i tre%uie #ă re#uune" unitatea #i#te"atică anaturii ca !%iecti3 3a$a%i$ă şi nece#ară/

Acea#tă #u!&iţie tran#cendenta$ă ! "ai gă#i" a#cun#ă ad"ira%i$ în rinciii$e fi$!#!fi$!r,deşi ei n-au cun!#cut-! t!tdeauna aici #au nu şi-au "ărturi#it-!/ ă t!ate di3er#ităţi$e $ucruri$!r articu$are nu ec$ud identitatea #eciei că di3er#e$e #ecii tre%uie tratate nu"ai ca deter"inăridiferite a$e unui "ic nu"ăr de genuri, iar ace#tea ca ?A 0LH, B 08.@ deter"inări de clase şi "aiîna$te că tre%uie căutată deci ! anu"ită unitate #i#te"atică a tutur!r c!ncete$!r e"irice !#i%i$e, întruc:t e$e !t fi deri3ate din c!ncete "ai îna$te şi "ai genera$e, e#te ! regu$ădidactică #au un rinciiu $!gic, fără care n-ar utea a3ea $!c nici un fe$ de f!$!#ire a raţiunii,fiindcă n!i nu ute" c!nc+ide de $a genera$ $a articu$ar dec:t întruc:t une" $a %a&ă r!rietăţigenera$e a$e $ucruri$!r #u% care #e af$ă ce$e articu$are/

Dar că ! a#tfe$ de ar"!nie #e gă#eşte şi în natură, e ceea ce re#uun fi$!#!fii în cun!#cutaregu$ă didactică că rinciii$e nu tre%uie în"u$ţite fără nece#itate 7entia praeter necessitatem non



esse multiplicanda9/ eea ce în#ea"nă că în#ăşi natura $ucruri$!r !feră "aterie entru unitatearaţi!na$ă şi că aarenta di3er#itate infinită nu tre%uie #ă ne reţină de a re#uune îndărătu$ ei !unitate a r!rietăţi$!r funda"enta$e, din care 3arietatea !ate fi deri3ată nu"ai rintr-! "ai"are deter"inare/ Acea#tă unitate, deşi nu e#te dec:t ! #i"$ă Idee, a f!#t căutată în t!ateti"uri$e cu at:ta &e$, înc:t a ei#tat "ai cur:nd "!ti3 de a "!dera dec:t de a încuraja d!rinţa dea ! atinge/ A în#e"nat "u$t fatu$ că c+i"iştii au utut reduce t!ate #ăruri$e $a d!uă #ecii

rincia$e aci&i şi a$ca$ini ei încearcă c+iar #ă c!n#idere şi acea#tă diferenţă nu"ai ca ! 3arietate#au ca ! "anife#tare di3er#ă a uneia şi ace$eiaşi "aterii funda"enta$e/ *-a căutat a #e reducetretat $a trei şi în #f:rşit $a d!uă diferite$e #ecii ?A 0L, B 081@ de ă":nturi 2"ateria ietre$!rşi c+iar a "eta$e$!r6 dar încă ne"u$ţu"iţi cu acea#ta, c+i"iştii nu !t renunţa $a g:ndu$ de a re#uune îndărătu$ ace#tei 3arietăţi un gen unic, %a c+iar un rinciiu c!"un a$ ă":nturi$!r şia$ #ăruri$!r/ *-ar utea e3entua$ crede că ace#ta nu e dec:t un r!cedeu ec!n!"ic a$ raţiunii, entru a-şi cruţa e c:t !#i%i$ !#tenea$a, şi ! încercare i!tetică care, dacă reuşeşte, dă t!c"ai rin acea#tă unitate r!%a%i$itate rinciiu$ui e$icati3 re#uu#/ Dar ! a#tfe$ de intenţie eg!i#tăe#te f!arte uş!r de de!#e%it de Ideea !tri3it căreia !ricine re#uune că acea#tă unitate raţi!na$ăe#te adec3ată naturii în#ăşi şi că aici raţiunea nu cerşeşte, ci !rd!nă, deşi fără a utea deter"ina$i"ite$e ace#tei unităţi/

Dacă între fen!"ene$e care ni #e !feră ar fi ! di3er#itate at:t de "are, nu 3reau #ă &ic caf!r"ă 2căci #u% ace#t ra!rt e$e !t fi #i"i$are între e$e6, ci în ri3inţa c!nţinutu$ui, adică a3arietăţii fiinţe$!r ei#tente, înc:t nici ce$ "ai er#icace inte$ect !"ene#c n-ar utea de#c!eri, rin c!"ararea unui fen!"en cu a$tu$, nici cea "ai "ică a#e"ănare 2un ca& care de#igur !ate fic!nceut6, atunci $egea $!gică a genuri$!r n-ar utea a3ea $!c în nici un ca& şi n-ar "ai ?A 0L, B08H@ a3ea $!c nici c+iar c!ncetu$ de gen #au 3reun a$t c!ncet genera$, %a c+iar nici inte$ectu$,ace#ta nea3:nd de-a face dec:t cu a#tfe$ de c!ncete/ Princiiu$ $!gic a$ genuri$!r re#uune deciun rinciiu tran#cendenta$, dacă ace#ta tre%uie #ă fie a$icat $a natură 2rin care eu nu înţe$eg aicidec:t !%iecte care ne #unt date6/ P!tri3it ace#tui rinciiu, în di3er#u$ unei eerienţe !#i%i$e #e re#uune în "!d nece#ar !"!geneitate 2deşi gradu$ ei nu !ate fi deter"inat a priori6, căci fărăacea#ta n-ar fi !#i%i$e c!ncete e"irice, rin ur"are nici eerienţă/

Princiiu$ui $!gic a$ genuri$!r, care !#tu$ea&ă identitatea, i #e !une un a$tu$, anu"e ace$aa$ speciilor , care are ne3!ie de 3arietatea şi di3er#itatea $ucruri$!r, cu t!t ac!rdu$ $!r #u% ace$aşigen, şi care re#crie inte$ectu$ui #ă nu ac!rde "ai uţină atenţie #ecii$!r dec:t genuri$!r/ Ace#t rinciiu 2de er#icacitate #au de di#cernă":nt6 $i"itea&ă f!arte "u$t !rnirea uşuratică a ce$uidint:i 2a inte$igenţei6, şi raţiunea "anife#tă aici d!uă intere#e !u#e, e de ! arte intere#u$ s&erei2genera$ităţii6 cu ri3ire $a genuri, e de a$tă arte, intere#u$ conţinutului 2a deter"inării6 cu ri3ire $a 3arietatea #ecii$!r, căci în ri"u$ ca& inte$ectu$ curinde cu g:ndirea, de#igur, "u$te subc!ncete$e $ui, e c:nd în a$ d!i$ea curinde şi "ai "u$t "n &iecare dintre ele/ Acea#tă !!&iţie#e "anife#tă ?A 0LL, B 08@ şi în "!du$ de g:ndire f!arte diferit a$ natura$işti$!r, din care unii2care #unt "ai a$e# #ecu$ati3i6, !arecu" !#ti$i eter!geneităţii, caută "ereu unitatea genu$ui, ec:nd cei$a$ţi 2"ai a$e# caete$e e"irice6 caută #ă di3idă neîncetat natura în at:tea 3arietăţi, înc:tar!ae ar tre%ui #ă renunţă" $a #eranţa de a judeca fen!"ene$e ei duă rinciii genera$e/

a %a&a ace#tui u$ti" "!d de g:ndire #e af$ă, e3ident, şi un rinciiu $!gic, care are ca#c! #i#te"ati&area c!"$etă a tutur!r cun!ştinţe$!r, atunci c:nd, !rnind de $a gen, c!%!r $adi3er#u$ care e#te c!nţinut în gen şi în "!du$ ace#ta caut #ă r!cur #i#te"u$ui etindere, duăcu" în ri"u$ ca&, c:nd urc #re gen, caut #ă-i dau #i"$icitate/ ăci din #fera c!ncetu$ui carede#e"nea&ă un gen, ca şi din #aţiu$ e care î$ !ate !cua "ateria, nu #e !ate 3edea c:t dedearte !ate "erge di3i&iunea genu$ui/ De aceea, orice gen cere specii di3er#e, iar ace#tea, $ar:ndu$ $!r, cer subspecii di3er#e şi cu" nu ei#tă nici ! #u%#ecie care #ă nu ai%ă $a r:ndu$ ei !#feră 2#feră ca conceptus communis6, raţiunea cere, în t!ată întinderea ei, ca nici ! #ecie #ă nu fiec!n#iderată în #ine ca u$ti"a, căci cu" ea e#te t!t un c!ncet care nu c!ntine în #ine dec:t ceea cee#te c!"un un!r $ucruri di3er#e, iar ace#t c!ncet nu !ate fi deter"inat c!"$et, rin ur"arenici ?A 0L0, B 08@ ra!rtat în ri"u$ r:nd $a un indi3id, în c!n#ecinţă e$ tre%uie #ă curindă #u%

e$ "ereu a$te c!ncete, adică #u%#ecii/ Acea#tă $ege a #ecificării ar utea fi eri"ată a#tfe$entium 'arietates non temere esse minuendas/



Dar e $e#ne de 3ă&ut că nici acea#tă $ege $!gică n-ar a3ea #en# şi a$icaţie, dacă n-ar a3eaca %a&ă ! lege tran#cendenta$ă a speci&ic!rii care, fără înd!ia$ă, nu cere de $a $ucruri$e care !tde3eni !%iecte$e n!a#tre ! in&initate rea$ă #u% a#ectu$ 3arietăţi$!r căci entru acea#ta rinciiu$$!gic, care nu afir"ă dec:t indeterminarea #ferei $!gice cu ri3ire $a di3i&iunea !#i%i$ă, nu dănici un ri$ej dar acea#tă $ege re#crie t!tuşi inte$ectu$ui #ă caute #u% fiecare #ecie care ni #e re&intă #u%#ecii şi entru fiecare diferenţă a$te diferenţe "ai "ici/ ăci dacă n-ar ei#ta

c!ncete in&erioare, n-ar ei#ta nici c!ncete superioare/ Dar inte$ectu$ cun!aşte t!tu$ nu"ai rinc!ncete, rin ur"are, nu"ai at:t c:t ajunge în di3i&iune, e$ nu cun!aşte nici!dată rin #i"$ăintuiţie, ci t!tdeauna rin c!ncete in&erioare/ un!aşterea fen!"ene$!r în deter"inarea $!rc!"$etă 2care nu e#te !#i%i$ă dec:t rin inte$ect6 rec$a"ă neîncetat ! #ecificare c!ntinuă ac!ncete$!r şi ! înaintare #re diferenţe care ră":n încă "ereu şi de care #-a făcut a%#tracţie înc!ncetu$ de #ecie şi cu at:t "ai "u$t în ce$ de gen/

?A 0L=, B 08L@ Acea#tă $ege a #ecificării nu !ate nici ea #ă fie î"ru"utată dineerienţă, căci acea#ta nu !ate face de&3ă$uiri at:t de întin#e/ *ecificarea e"irică #e !reştecur:nd în $!c în di#tingerea di3er#u$ui, dacă n-a f!#t c!ndu#ă de $egea tran#cendenta$ă a#ecificării, care reced:nd-! ca un rinciiu a$ raţiunii, ! î"inge #ă caute "ereu acea#tădi3er#itate şi #ă ! re#uună neîncetat, c+iar dacă nu #e de&3ă$uie #i"ţuri$!r/ Pentru a de#c!erică ei#tă ă":nturi a%#!r%ante de #ecii diferite 2ă":nturi ca$car!a#e şi ă":nturi #ărătur!a#e6,a f!#t ne3!ie de ! regu$ă re"ergăt!are a raţiunii, care unea inte$ectu$ui r!%$e"a de a căuta3arietatea, re#uun:nd natura de#tu$ de %!gată, entru a %ănui acea#tă 3arietate/ ;n ade3ăr, n!inu a3e" inte$ect dec:t #u% #u!&iţia de!#e%iri$!r din natură, c:t şi #u% c!ndiţia că !%iecte$e ei au!"!geneitate, căci t!c"ai 3arietatea a ceea ce !ate fi curin# #u% un c!ncet c!n#tituie f!$!#ireaace#tui c!ncet şi !cuaţia inte$ectu$ui/

Raţiunea regăteşte deci inte$ectu$ui c:"u$ $ui 16 rintr-un rinciiu a$ omogeneit!ţiidi3er#u$ui #u% genuri #ueri!are H6 rintr-un rinciiu a$ 'ariet!ţii !"!genu$ui #u% #eciiinferi!are iar entru a c!"$eta unitatea #i#te"atică, ea adaugă 6 şi ! $ege a a&init!ţii tutur!rc!ncete$!r, care !rd!nă ! trecere c!ntinuă de $a fiecare #ecie ?A 0L8, B 080@ $a fiecare a$ta, rin creşterea gradua$ă a di3er#ităţii/ Pute" nu"i ace#te rinciii rinciii$e omogeneit!ţii, speci&ic!rii şi continuit!ţii f!r"e$!r/ e$ din ur"ă re&u$tă din unirea ri"e$!r d!uă, duă ce,urc:nd #re genuri #ueri!are, c:t şi c!%!r:nd #re #ecii inferi!are, #-a erfectat în Ideeîn$ănţuirea #i#te"atică atunci t!ate 3arietăţi$e #unt înrudite între e$e, fiindcă e$e de#cind t!atedintr-un #ingur gen #ure" unic, trec:nd rin t!ate grade$e unei deter"inări "ai "ari/

Unitatea #i#te"atică #u% ce$e trei rinciii $!gice !ate fi i$u#trată în "!du$ ur"ăt!r ute" c!n#idera fiecare c!ncet ca un unct care, ca şi !&iţia unui #ectat!r, îşi are !ri&!ntu$ $ui,adică din e$ !t fi rere&entate şi !arecu" curin#e într-! ri3ire ! "u$ţi"e de $ucruri/ ;ninteri!ru$ ace#tui !ri&!nt tre%uie #ă !ată fi dată ! "u$ţi"e infinită de uncte, din care fiecare, $ar:ndu$ $ui, îşi are !ri&!ntu$ $ui "ai îngu#t adică fiecare #ecie c!nţine #u%#ecii, duă rinciiu$#ecificării, iar !ri&!ntu$ $!gic nu c!n#tă dec:t din !ri&!nturi "ai "ici 2#u%#ecii6, şi nu din uncte, care nu au #feră 2indi3i&i6/ Dar entru di3er#e$e !ri&!nturi, adică genuri, care #untdeter"inate din t!t at:tea c!ncete, #e !ate c!ncee ca fiind tra# un !ri&!nt c!"un, de unde e$e#unt t!ate curin#e cu ri3irea ca dintr-un unct centra$, ?A 0L9, B 08=@ care e#te genu$ #ueri!r, :nă c:nd în ce$e din ur"ă genu$ ce$ "ai îna$t e#te !ri&!ntu$ genera$ şi ade3ărat, care e#tedeter"inat din unctu$ de 3edere a$ c!ncetu$ui #ure" şi curinde în #ine t!ată 3arietatea degenuri, #ecii şi #u%#ecii/

*re ace#t unct de 3edere #ure" "ă c!nduce $egea !"!genităţii, e c:nd #re t!ate uncte$e de 3edere inferi!are şi #re 3arietatea $!r "ai"ă "ă c!nduce $egea #ecificării/ Darcu" în fe$u$ ace#ta nu ei#tă nici un 3id în întreaga #feră a tutur!r c!ncete$!r !#i%i$e şi în afaraace#tei #fere nu !ate fi gă#it ni"ic, din #u!&iţia ace$ui !ri&!nt genera$ şi din di3i&iunea $uic!"$etă re&u$tă rinciiu$ non datur 'acuum &ormarum, adică nu ei#tă genuri di3er#e !riginareşi ri"e, care ar fi !arecu" i&!$ate şi #earate între e$e 2rintr-un #aţiu inter"ediar 3id6, ci căt!ate genuri$e di3er#e nu #unt dec:t di3i&iuni a$e unui gen unic, #ure" şi uni3er#a$ şi din ace#t

rinciiu deri3ă c!n#ecinţa $ui ne"ij$!cită datur continuum &ormarum, adică t!ate 3arietăţi$e#ecii$!r #e ating între e$e şi nu er"it nici ! trecere de $a una $a a$ta rintr-un #a$t, ci nu"ai rin



t!ate grade$e "ai "ici a$e diferenţei, rin care #e !ate ajunge de $a una $a a$ta într-un cu3:nt, nuei#tă #ecii #au #u%#ecii, care 2în c!ncetu$ raţiunii6 #ă fie ce$e "ai ar!iate între e$e, ci #unt"ereu !#i%i$e #ecii inter"ediare, a căr!r de!#e%ire de cea dint:i ?A 00., B 088@ şi de cea de-ad!ua e#te "ai "ică dec:t de!#e%irea dintre e$e/

Pri"a $ege reînt:"ină a#tfe$ rătăcirea în 3arietatea di3er#e$!r genuri !riginare şirec!"andă !"!geneitatea a d!ua, di"!tri3ă, $i"itea&ă acea#tă înc$inaţie #re unif!r"itate şi

!rd!nă di#tingerea #u%#ecii$!r înainte de a ne îndreta, cu c!ncetu$ n!#tru genera$, #reindi3i&i/ ea de-a treia reuneşte e ce$e d!uă, re#criind, în ciuda 3arietăţii "ai"e,!"!geneitatea rin trecerea tretată de $a ! #ecie $a a$ta, care indică un fe$ de înrudire adiferite$!r ra"uri, întruc:t t!ate au ieşit din aceeaşi tu$ină/

Dar acea#tă $ege $!gică a unui continuum specierum 7&ormarum logicarum9 re#uune !$ege tran#cendenta$ă 7le6 continui in natura9, fără care f!$!#irea inte$ectu$ui n-ar fi dec:t indu#ă îner!are rin acea regu$ă, $u:nd !ate ! ca$e eact !u#ă naturii/ Acea#tă $ege tre%uie deci #ă #e %a&e&e e rinciii ur tran#cendenta$e şi nu e"irice/ ;n u$ti"u$ ca&, ea ar 3eni "ai t:r&iu dec:t#i#te"e$e, dar de fat ea cea dint:i a r!du# #i#te"aticu$ cun!aşterii naturii/ ;ndărătu$ ace#t!r $eginu #e af$ă nici intenţii a#cun#e de a face ! r!%ă cu e$e, ca #i"$e încercări, deşi, fără înd!ia$ă,ac!$! unde acea#tă în$ănţuire ?A 001, B 089@ #e "anife#tă ea !feră un "!ti3 uternic de ac!n#idera ca înte"eiată unitatea c!nceută i!tetic şi deci ace#te $egi îşi au f!$!#u$ $!r şi #u%ace#t ra!rt, ci #e 3ede în "!d c$ar că e$e judecă ec!n!"ia cau&e$!r ri"e, di3er#itatea efecte$!rşi afinitatea, re&u$tată de aici, a "e"%ri$!r naturii, ca fiind în #ine raţi!na$e şi adec3ate naturii şideci ace#te rinciii #e rec!"andă în "!d direct şi nu nu"ai ca r!cedee "et!d!$!gice/

Dar e uş!r de 3ă&ut că acea#tă c!ntinuitate a f!r"e$!r e#te ! #i"$ă Idee, căreia nu i #e !ate indica un !%iect c!re#un&ăt!r în eerienţă, nu numai fiindcă în natură #ecii$e #unt înade3ăr #earate şi de aceea e$e tre%uie #ă c!n#tituie în #ine un ?uantum discretum şi că, în ca& că r!gre#ia tretată în afinitatea $!r ar fi c!ntinuă, ea ar tre%ui #ă c!nţină ! ade3ărată infinitate de"e"%ri inter"ediari, care #-ar af$a între d!uă #ecii date, ceea ce e#te i"!#i%i$, ci şi fiindcă n!inu ute" da ace#tei $egi ! uti$i&are e"irică deter"inată, întruc:t rin ea nu e indicat nici ce$ "aineîn#e"nat criteriu de afinitate, !tri3it căruia #ă ute" căuta #eria gradua$ă a di3er#ităţii şi unctu$ :nă unde #ă ! căută", ci ni"ic a$tce3a dec:t indicaţia genera$ă că tre%uie #ă ! căută"/

?A 00H, B 09.@ Dacă, în ce ri3eşte !rdinea, #c+i"%ă" rinciii$e a"intite "ai #u#, #re a$e !r:ndui c!re#un&ăt!r &olosirii e6perienţei, rinciii$e unit!ţii #i#te"atice #-ar re&enta ca" înfe$u$ ace#ta di'ersitate, a&initate şi unitate, fiecare din e$e în#ă $uată ca Idee în gradu$ ce$ "aiîna$t a$ t!ta$ităţii ei/ Raţiunea re#uune cun!ştinţe$e inte$ectu$ui, care #unt a$icate "ai înt:ieerienţei, şi ea caută unitatea cun!ştinţe$!r duă Idei, unitate care "erge "ai dearte dec:t #e !ate întinde eerienţa/ Afinitatea di3er#u$ui, cu t!ată 3arietatea $ui #u% un rinciiu a$ unităţii,nu ri3eşte nu"ai $ucruri$e, ci şi "ai "u$t încă r!rietăţi$e şi f!rţe$e #i"$e a$e $ucruri$!r/ Deaceea, c:nd, de ee"$u, rintr-! eerienţă 2încă nu e de$in 3erificată6, cur#u$ $anete$!r nee#te dat ca circu$ar şi n!i gă#i" diferenţe, %ănui" ace#te diferenţe în ceea ce !ate "!dificacercu$ în unu$ din ace#te cur#uri de3iate, duă ! $ege c!n#tantă, rin t!ate grade$e inter"ediareinfinite, adică "işcări$e $anete$!r, care nu #unt circu$are, #e 3!r ar!ia "ai "u$t #au "ai uţinde r!rietăţi$e cercu$ui şi cad în e$i#ă/ !"ete$e arată ! diferenţă încă şi "ai "are a !r%ite$!r$!r, căci 2at:t c:t er"ite !%#er3aţia6 e$e nici nu #e "işcă în cerc %ănui" în#ă că au un cur# ara%!$ic, care e#te t!tuşi înrudit cu e$i#a şi nu !ate fi di#tin# de ea în t!ate !%#er3aţii$e n!a#tre,dacă aa "are a e$i#ei e#te f!arte întin#ă/ A#tfe$, duă îndru"area ace$!r rinciii, ajunge" $aunitatea genuri$!r ace#t!r !r%ite în f!r"a $!r, iar rin acea#ta, "ai dearte, $a unitatea cau&eitutur!r $egi$!r "işcării $!r 2gra3itaţia6 de aici ne etinde" a!i cuceriri$e n!a#tre şi căută" #ăe$ică" din ace$aşi rinciiu şi t!ate 3arietăţi$e şi der!gări$e aarente de $a ace$e regu$i, în#f:rşit, adăugă" c+iar "ai "u$t dec:t !ate c!nfir"a ?A 00, B 091@ 3re!dată eerienţa, anu"ec!ncee" n!i înşine, duă regu$i$e afinităţii, !r%ite +ier%!$ice de c!"ete, în care ace#te c!ruri ără#e#c cu t!tu$ $u"ea n!a#tră #!$ară şi, "erg:nd din #!are în #!are, reune#c în "er#u$ $!r ărţi$ece$e "ai îndeărtate a$e unui #i#te" c!#"ic, ne"ărginit entru n!i, care e#te $egat rin una şi

aceeaşi f!rţă "!trice/



eea ce e#te re"arca%i$ în ace#te rinciii şi e#te #inguru$ $ucru care ne re!cuă, e fatu$că e$e ar a fi tran#cendenta$e şi că, deşi nu c!nţin dec:t #i"$e Idei entru a$icarea f!$!#iriie"irice a raţiunii, e care acea#ta nu $e !ate ur"a dec:t !arecu" a#i"t!tic, adică nu"aiar!i"ati3, fără a $e atinge 3re!dată, t!tuşi, ca judecăţi #intetice a priori, au 3a$a%i$itate!%iecti3ă, dar nedeter"inată, #er3e#c ca regu$ă a eerienţei !#i%i$e şi #unt f!$!#ite de fat cu %un #ucce#, ca rinciii euri#tice, în re$ucrarea eerienţei, fără #ă #e !ată t!tuşi înfătui !

deducţie tran#cendenta$ă a $!r, ceea ce cu ri3ire $a Idei e#te t!tdeauna i"!#i%i$, ?A 00, B 09H@cu" #-a d!3edit "ai #u#/;n Ana$itica tran#cendenta$ă a" di#tin#, rintre rinciii$e inte$ectu$ui, e ce$e dinamice,

ca rinciii ur regu$ati3e a$e intuiţiei, de ce$e "ate"atice, care #unt c!n#tituti3e în ra!rt cuintuiţia/ u t!ate ace#tea, a"intite$e $egi dina"ice #unt, fără înd!ia$ă, c!n#tituti3e în ra!rt cue6perienţa, întruc:t e$e fac !#i%i$e a priori conceptele, fără care nici ! eerienţă nu are $!c/Princiii$e raţiunii ure, di"!tri3ă, nu !t fi c!n#tituti3e nici "ăcar în ce ri3eşte conceptelee"irice, fiindcă $!r nu $e !ate fi dată nici ! #c+e"ă a #en#i%i$ităţii c!re#un&ăt!are şi deci nu !t a3ea un !%iect in concreto/ Dacă renunţ $a ! atare f!$!#ire e"irică a $!r, ca rinciiic!n#tituti3e, cu" !t t!tuşi #ă $e a#igur ! f!$!#ire regu$ati3ă şi, ! dată cu ea, ! !arecare3a$a%i$itate !%iecti3ă, şi ce #en# !ate a3ea acea#tă f!$!#ireW

Inte$ectu$ c!n#tituie entru raţiune un !%iect, ca şi #en#i%i$itatea entru inte$ect/ Ac!n#titui #i#te"atic unitatea tutur!r acte$!r e"irice !#i%i$e a$e inte$ectu$ui e#te înde$etnicirearaţiunii, aşa cu" inte$ectu$ $eagă, rin c!ncete, di3er#u$ fen!"ene$!r şi î$ #u%!rd!nea&ă $egi$!re"irice/ Dar acte$e inte$ectu$ui #unt, fără #c+e"e$e #en#i%i$ităţii, nedeterminate t!t a#tfe$ şiunitatea raţiunii ?A 00L, B 09@ e#te în #ine nedeterminat! în ce ri3eşte c!ndiţii$e şi gradu$ încare, re#ecti3 :nă unde, inte$ectu$ tre%uie #ă $ege #i#te"atic c!ncete$e $ui/ Dar cu t!ate că !#c+e"ă entru unitatea #i#te"atică c!"$etă a tutur!r c!ncete$!r inte$ectu$ui nu !ate fi gă#ităîn intuiţie, un analogon a$ unei a#tfe$ de #c+e"e !ate şi tre%uie t!tuşi #ă fie dat, iar ace#ta e#teIdeea unui ma6imum a$ #earării şi a$ $egării cun!aşterii inte$ectu$ui într-un rinciiu/ ;n ade3ăr,un "ai"u" şi t!ta$itatea a%#!$ută !t fi c!nceute în "!d deter"inat, fiindcă t!ate c!ndiţii$ere#tricti3e care dau ! di3er#itate nedeter"inată #unt în$ăturate/ Ideea raţiunii e#te deci unanalogon a$ unei #c+e"e a #en#i%i$ităţii, dar cu acea#tă de!#e%ire, că a$icarea c!ncete$!rinte$ectu$ui $a #c+e"a raţiunii nu e#te ! cun!aştere a !%iectu$ui în#uşi 2ca $a a$icarea categ!rii$!r$a #c+e"e$e $!r #en#i%i$e6, ci nu"ai ! regu$ă #au un rinciiu a$ unitătii #i#te"atice a !ricăreif!$!#iri a inte$ectu$ui/ u" !rice rinciiu, care #ta%i$eşte a priori inte$ectu$ui unitatea t!ta$ă af!$!#irii $ui, e#te 3a$a%i$ şi entru !%iectu$ eerienţei, deşi nu"ai indirect, rinciii$e raţiunii ure au rea$itate !%iecti3ă şi cu ri3ire $a ace#ta din ur"ă, dar nu entru a determina ce3a în!%iect, ci nu"ai entru a indica r!cedeu$ rin care f!$!#irea e"irică şi deter"inată ainte$ectu$ui #e !ate une c!"$et de ac!rd ?A 000, B 09@ cu #ine în#uşi, rin aceea că ea e#te u#ă în $egătură, pe c%t posibil , cu rinciiu$ unităţii uni3er#a$e şi e#te deri3ată din e$/

'u"e#c ma6ime a$e raţiunii t!ate rinciii$e #u%iecti3e care nu #unt #c!a#e din natura!%iectu$ui, ci din intere#u$ raţiunii în $egătură cu ! anu"ită erfecţiune !#i%i$ă a cun!aşteriiace#tui !%iect/ A#tfe$, ei#tă "ai"e a$e raţiunii #ecu$ati3e care #e %a&ea&ă nu"ai e intere#u$ ei#ecu$ati3, deşi !t ărea că #unt rinciii !%iecti3e/

Dacă rinciii$e ur regu$ati3e #unt c!n#iderate ca fiind c!n#tituti3e, e$e !t fic!ntradict!rii ca rinciii !%iecti3e dar dacă #unt c!n#iderate nu"ai ca ma6ime, atunci nu ei#tă! 3erita%i$ă c!ntradicţie, ci nu"ai un intere# diferit a$ raţiunii, care dă naştere unei di3ergenţe în"!du$ de a g:ndi/ ;n rea$itate, raţiunea nu are dec:t un #ingur intere# şi c!nf$ictu$ "ai"e$!r einu e#te dec:t ! diferenţiere şi ! $i"itare recir!că a "et!de$!r, entru a #ati#face ace#t intere#/

;n fe$u$ ace#ta, $a cutare g:ndit!r red!"ină "ai "u$t intere#u$ di'ersit!ţii 2duă rinciiu$ #ecificării6, iar $a cutare a$tu$ intere#u$ unit!ţii 2duă rinciiu$ agregaţiei6/ Ciecare ?A00=, B 09L@ crede că şi-a !%ţinut judecata $ui din cun!aşterea !%iectu$ui şi t!tuşi şi-! înte"eia&ănu"ai e ade&iunea "ai "are #au "ai "ică $a unu$ din ce$e d!uă rinciii, din care nici unu$ nuare te"eiuri !%iecti3e, ci nu"ai intere#u$ raţiunii, şi care rin ur"are ar utea fi nu"ite "ai %ine

"ai"e dec:t rinciii/ :nd 3ăd !a"eni inte$igenţi în di#ută între ei cu ri3ire $a caracteri#tica!a"eni$!r, ani"a$e$!r #au $ante$!r, %a c+iar a c!ruri$!r regnu$ui "inera$, unii ad"iţ:nd, de



ee"$u, caractere etnice articu$are şi %a&ate e de#cendenţă #au c+iar diferenţe deci#i3e şiereditare între fa"i$ii, ra#e etc/, a$ţii, di"!tri3ă, #u#ţin:nd că natura a făcut în acea#tă ri3inţăregu$i a%#!$ut identice şi că !rice diferenţă nu #e %a&ea&ă dec:t e accidente eterne, n-a" dec:t#ă iau în c!n#iderare natura !%iectu$ui, entru a înţe$ege că !%iectu$ e#te "u$t rea r!fund a#cun# entru a":nd!i, entru ca ei #ă !ată 3!r%i dintr-! cun!aştere a naturii !%iectu$ui/ 'u e#te a$tce3adec:t intere#u$ du%$u a$ raţiunii, una din ărţi în#uşindu-şi #au afect:nd a-şi în#uşi un intere#, iar

cea$a$tă arte ce$ă$a$t intere#, rin ur"are diferenţa "ai"e$!r în $egătură cu di3er#itatea #auunitatea naturii/ Ace#tea d!uă !t fi f!arte %ine unite, dar at:ta ti" c:t #unt c!n#iderate dretcun!ştinţe !%iecti3e, e$e cau&ea&ă nu nu"ai di#ută, ci şi !%#tac!$e care ţin ade3ăru$ "u$t ti" în$!c, :nă ce #e 3a gă#i un "ij$!c de a c!nci$ia ?A 008, B 090@ intere#e$e !u#e şi de a #ati#faceraţiunea în ace#t unct/

a fe$ #tau $ucruri$e cu afir"area #au c!nte#tarea fai"!a#ei $egi a sc!rii continue acreaturi$!r, u#ă în circu$aţie de ei%ni& şi eu#ă ece$ent de B!nnet, care nu e#te a$tce3a dec:t! a$icaţie a rinciiu$ui afinităţii, înte"eiat e intere#u$ raţiunii căci !%#er3aţia şi cun!aşterea ătrun&ăt!are a înt!c"irii naturii nu uteau #ă ! ună $a înde":nă ca afir"aţie !%iecti3ă/Trete$e unei a#tfe$ de #cări, aşa cu" ni $e !ate indica eerienţa, #e af$ă "u$t rea di#tanţateîntre e$e, iar retin#e$e n!a#tre "ici diferenţe #unt de !%icei în natura în#ăşi răă#tii at:t de $argi,înc:t e a#tfe$ de !%#er3aţii 2în #ecia$ într-! at:t de "are di3er#itate de $ucruri, unde tre%uie #ăfie t!tdeauna uş!r de gă#it anu"ite a#e"ănări şi ar!ieri6 nu #e !ate une %a&ă, ca fiind intenţiia$e naturii/ Di"!tri3ă, "et!da de a căuta !rdine în natură duă un a#tfe$ de rinciiu şi "ai"ade a c!n#idera ! atare !rdine ca fiind înte"eiată într-! natură în genere, fără a utea deter"inaunde şi c:t de dearte "erge, e#te fără înd!ia$ă un rinciiu regu$ati3 a$ raţiunii, $egiti" şiece$ent dar care, ca atare, "erge "u$t rea dearte, entru ca eerienţa şi !%#er3aţia #ă-i !atăfi adec3ate, dar care, fără a deter"ina ce3a, indică t!tuşi raţiunii ca$ea #re unitatea #i#te"atică/

?A 009, B 09=@ De*+&e *c%+!- ,na- aI $a-ectc nat!&a-e a &aţ!n %4ene2t

Idei$e raţiunii ure nu !t fi nici!dată dia$ectice în #ine, ci nu"ai #i"$a $!r f!$!#iregreşită face ca din e$e #ă re&u$te entru n!i ! aarenţă înşe$ăt!are căci e$e ne #unt date rinnatura raţiunii n!a#tre şi e#te i"!#i%i$ ca ace#t tri%una$ #ure" a$ tutur!r dreturi$!r şi retenţii$!r #ecu$aţiei n!a#tre #ă c!nţină e$ în#uşi a"ăgiri şi i$u&ii !riginare/ Pr!%a%i$ că e$e îşi3!r fi a3:nd "enirea $!r %ună şi uti$ă în c!n#tituţia natura$ă a raţiunii n!a#tre/ Dar g$!ata #!fişti$!r#trigă, ca de !%icei, î"!tri3a a%#urdităţii şi c!ntradicţii$!r şi u$tragia&ă gu3ernu$ în a$e cărui $anuri inti"e ea nu !ate ătrunde, deşi dat!rea&ă inf$uenţe$!r %inefăcăt!are a$e ace#tui gu3ernîn#ăşi c!n#er3area ei şi c+iar cu$tura, care ! une în #tare #ă-$ %$a"e&e şi #ă-$ c!nda"ne/

'u ne ute" #er3i cu #iguranţă de un c!ncet a priori fără a fi înfătuit deducţia $uitran#cendenta$ă/ Idei$e raţiunii ure nu er"it, de#igur, ! deducţie de genu$ ce$ei a categ!rii$!rdar dacă e ca e$e #ă ai%ă c:t de uţin ! 3a$a%i$itate !%iecti3ă, c+iar dacă nu"ai nedeter"inată, şi#ă nu rere&inte nu"ai nişte ficţiuni g!a$e 7entia rationis ratiocinantis9, ?A 0=., B 098@ atuncitre%uie neaărat #ă fie !#i%i$ă ! deducţie a $!r, c+iar dacă acea#ta diferă "u$t de cea care #e !ate efectua cu categ!rii$e/ Acea#ta e#te c!"$etarea !erei critice a raţiunii ure şi e acea#ta3re" #ă ! întrerinde" acu"/

E#te ! "are diferenţă dacă ce3a e#te dat raţiunii "e$e ca un obiect "n mod absolut #aunu"ai ca un obiect "n Idee/ ;n ri"u$ ca&, c!ncete$e "e$e tind #ă deter"ine !%iectu$ în a$ d!i$eaca&, nu ei#tă în rea$itate dec:t ! #c+e"ă, căreia nu-i e#te dat în "!d direct nici un !%iect, nicic+iar i!tetic, ci care #er3eşte nu"ai entru a ne rere&enta a$te !%iecte #u% a#ectu$ unităţii $!r#i#te"atice, rin inter"ediu$ ra!rtu$ui cu acea#tă Idee, rin ur"are în "!d indirect/ A#tfe$, #uncă şi c!ncetu$ unei inte$igenţe #ure"e e#te ! #i"$ă Idee, cu a$te cu3inte că rea$itatea $ui!%iecti3ă nu tre%uie #ă c!n#tea în aceea că #e ra!rtea&ă direct $a un !%iect 2căci într-un a#tfe$ de#en# n!i n-a" utea ju#tifica 3a$a%i$itatea $ui !%iecti3ă6, ci că nu e#te dec:t ! #c+e"ă a

c!ncetu$ui unui $ucru în genere, !rd!nată duă c!ndiţii$e ce$ei "ai "ari unităţi raţi!na$e !#i%i$e, care #er3eşte nu"ai entru a d!%:ndi cea "ai "are unitate #i#te"atică în f!$!#irea



e"irică a raţiunii n!a#tre, deri3:nd !%iectu$ eerienţei !arecu" din !%iectu$ i"aginar a$ ace#teiIdei, ca din rinciiu$ #au cau&a $ui/ Atunci #e &ice, de ee"$u, că $ucruri$e $u"ii tre%uiec!n#iderate ?A 0=1, B 099@ ca $i c%nd şi-ar a3ea ei#tenţa $!r de $a ! inte$igenţă #ure"ă/ ;n"!du$ ace#ta, Ideea nu e#te r!riu-&i# dec:t un c!ncet euri#tic şi nu !#ten#i3, şi nu arată cu" ec!n#tituit un !%iect, ci cu" tre%uie s! c!ut!m, #u% c!nducerea $ui, natura şi în$ănţuirea !%iecte$!reerienţei în genere/ Dacă în#ă #e !ate arăta că deşi ce$e trei #ecii de Idei tran#cendenta$e

7psihologic!, cosmologic! şi teologic!9 nu #e referă direct $a nici un !%iect care #ă $e c!re#undăşi nici $a determinarea $ui, t!tuşi ca regu$i a$e f!$!#irii e"irice a raţiunii e$e duc, #u% #u!&iţiaunui a#tfe$ de obiect "n Idee, $a unitatea #i#te"atică şi etind t!tdeauna cun!aştereaeeri"enta$ă, fără a 3eni 3re!dată în c!ntradicţie cu ea, atunci e#te ! ma6im! nece#ară a raţiuniide a r!ceda duă a#tfe$ de Idei/ i acea#ta e#te deducţia tran#cendenta$ă a tutur!r Idei$!r raţiunii#ecu$ati3e, nu ca rinciii constituti'e a$e etinderii cun!aşterii n!a#tre $a !%iecte "ai "u$tedec:t ce$e e care $e !ate !feri eerienţa, ci ca rinciii regulati'e a$e unităţii #i#te"atice adi3er#u$ui cun!aşterii e"irice în genere, care, în fe$u$ ace#ta, e#te "ai %ine c!n#!$idată şirectificată în r!rii$e ei $i"ite dec:t ar utea fi fără a#tfe$ de Idei, rin #i"$a f!$!#ire a rinciii$!r inte$ectu$ui/

?A 0=H, B =..@ !i $ă"uri ace#t $ucru/ u:nd ceea ce nu"i" Idei ca rinciii, 3!" $egamai "nt%i 2în #i+!$!gie6 t!ate fen!"ene$e, acţiuni$e şi receti3itatea #uf$etu$ui n!#tru de firu$c!nducăt!r a$ eerienţei interne în aşa fe$, ca $i c%nd ace#ta ar fi ! #u%#tanţă #i"$ă, care ei#tăc!ntinuu 2ce$ uţin în 3iaţă6 cu identitate er#!na$ă, în ti" ce #tări$e $ui, din care ce$e a$ec!ru$ui nu fac arte dec:t în ca$itate de c!ndiţii eterne #e #c+i"%ă c!ntinuu/ n al doilea r%nd2în c!#"!$!gie6, tre%uie #ă ur"ări" c!ndiţii$e fen!"ene$!r natura$e, at:t interne c:t şi eterne,într-! a#tfe$ de cercetare care nu #e înc+eie nicăieri, ca şi c:nd ace#tea ar fi în #ine infinite şi fărăun ter"en ri" #au #ure", deşi din ace#t "!ti3 n!i nu negă" ei#tenţa, în afara tutur!rfen!"ene$!r, a cau&e$!r ri"e, ur inte$igi%i$e, a$e fen!"ene$!r, e care în#ă nici!dată nu a3e"ne3!ie #ă $e intr!duce" în $egătură cu e$icaţii$e naturii, fiindcă nu $e cun!aşte" de$!c/ ;n#f:rşit, "n al treilea r%nd 2cu ri3ire $a te!$!gie6, tre%uie #ă c!n#ideră" t!t ceea ce !ate aarţineneu$ui eerienţei !#i%i$e ca $i c%nd acea#ta ar c!n#titui ! unitate a%#!$ută, în#ă cu t!tu$deendentă şi t!tdeauna c!ndiţi!nată în cadru$ $u"ii #en#i%i$e, dar în ace$aşi ti" ca $i c%ndan#a"%$u$ tutur!r fen!"ene$!r 2$u"ea #en#i%i$ă în#ăşi6 ar a3ea, în afara r!riei #fere, un rinciiu unic #ure" şi at!t#uficient, anu"e ! raţiune !arecu" aut!n!"ă, !riginară şi creat!are,în ra!rt cu care reg$ă" !rice f!$!#ire ?A 0=, B =.1@ e"irică a raţiunii noastre în întinderea eicea "ai $argă, ca $i c%nd !%iecte$e în#e$e ar fi i&3!r:t din ace$ r!t!ti a$ !ricărei raţiuni ceea ceîn#ea"nă a deri3a fen!"ene$e interne a$e #uf$etu$ui nu dintr-! #u%#tanţă g:ndit!are #i"$ă, ci eune$e din a$te$e duă Ideea unei fiinţe #i"$e a deri3a !rdinea c!#"ică şi unitatea ei #i#te"aticănu dintr-! inte$igenţă #ure"ă, ci a #c!ate din Ideea unei cau&e #u3eran înţe$ete regu$a !tri3itcăreia raţiunea !ate fi între%uinţată ce$ "ai %ine în $egarea cau&e$!r şi efecte$!r în $u"e, #re r!ria ei #ati#facţie/

'i"ic nu ne î"iedică s! admitem ace#te Idei şi ca !%iecti3e şi i!#tatice, ecet:ndnu"ai Ideea c!#"!$!gică, unde raţiunea #e i&%eşte de ! antin!"ie c:nd 3rea #ă rea$i&e&e ace#t$ucru 2Ideea #i+!$!gică şi cea te!$!gică nu c!nţin a#tfe$ de antin!"ii6/ ăci în e$e nu ei#tă !c!ntradicţie deci cu" ar utea cine3a #ă ne c!nte#te rea$itatea $!r !%iecti3ă, din "!"ent cede#re !#i%i$itatea $!r e$ cun!aşte t!t at:t de uţin, entru a ! nega, c:t şi n!i, entru a ! afir"a/T!tuşi, entru a ad"ite ce3a, încă nu e de#tu$ #ă nu #e !ună nici un i"edi"ent !&iti3 şi nu ne !ate fi er"i# #ă intr!duce", e #i"$u$ credit a$ raţiunii #ecu$ati3e, care ţine #ă-şi c!"$ete&e!era ei, ca !%iecte rea$e şi deter"inate nişte fiinţe i"aginare, care deăşe#c t!ate c!ncete$en!a#tre, deşi nu c!ntra&ic e nici unu$ din e$e/ ?A 0=, B =.H@ A#tfe$, nu e$e în #ine tre%uiead"i#e, ci nu"ai rea$itatea $!r tre%uie #ă ai%ă 3a$!area unei #c+e"e de rinciiu regu$ati3 a$unităţii #i#te"atice a !ricărei cun!aşteri a naturii, rin ur"are e$e tre%uie u#e $a %a&ă nu"ai caana$!ga de $ucruri rea$e, nu în#ă ca atare în #ine/ ;n$ătură" din !%iectu$ Ideii c!ndiţii$e care$i"itea&ă c!ncetu$ inte$ectu$ui n!#tru, dar care nu"ai e$e #ingure fac !#i%i$ ca n!i #ă a3e"

de#re un $ucru !arecare un c!ncet deter"inat/



i acu" c!ncee" ce3a de#re care nu a3e" nici ! n!ţiune ce e#te e$ în #ine, dar de#recare c!ncee" t!tuşi un ra!rt cu an#a"%$u$ fen!"ene$!r, care e#te ana$!g ce$ui e care î$ aufen!"ene$e între e$e/

:nd ad"ite", rin ur"are, a#tfe$ de fiinţe idea$e, nu etinde" r!riu-&i# cun!aşterean!a#tră dinc!$! de !%iecte$e eerienţei !#i%i$e, ci nu"ai unitatea e"irică a ace#teia din ur"ă, rin unitatea #i#te"atică, a cărei #c+e"ă ne-! dă Ideea, care rin ur"are nu are 3a$!are de

rinciiu c!n#tituti3, ci nu"ai de rinciiu regu$ati3/ ăci fatu$ că ad"ite" un $ucruc!re#un&ăt!r Ideii, un ce3a #au ! fiinţă rea$ă, nu în#ea"nă că a" 3rut #ă etinde" cu c!ncetetran#cendente cun!aşterea n!a#tră de#re $ucruri, căci acea#tă fiinţă nu e#te u#ă ca funda"entdec:t în Idee, şi nu în #ine, rin ur"are nu"ai entru a eri"a unitatea #i#te"atică, ?A 0=L, B=.@ care tre%uie #ă ne #er3ea#că dret îndretar în f!$!#irea e"irică a raţiunii, fără ca t!tuşi #ădecidă care e#te rinciiu$ ace#tei unităţi #au natura internă a unei a#tfe$ de fiinţe e care, înca$itate de cau&ă, #e %a&ea&ă ea/

A#tfe$, c!ncetu$ tran#cendenta$, şi #inguru$ deter"inat, e care ni-$ dă de#re Du"ne&euraţiunea ur #ecu$ati3ă e#te în #en#u$ ce$ "ai eact un c!ncet deist , adică raţiunea nu ne une $aînde":nă nici "ăcar 3a$a%i$itatea !%iecti3ă a unui a#tfe$ de c!ncet, ci nu"ai Ideea a ce3a, ecare t!ată rea$itatea e"irică îşi fundea&ă unitatea ei #ure"ă şi nece#ară ace#t ce3a nu !ate fig:ndit a$tfe$ dec:t în ana$!gie cu ! #u%#tanţă rea$ă, care, duă $egi raţi!na$e, e#te cau&a tutur!r$ucruri$!r, c:nd întrerinde" a-$ g:ndi ca un !%iect a%#!$ut articu$ar şi c:nd, #ati#făcuţi cu#i"$a Idee a rinciiu$ui regu$ati3 a$ raţiunii, nu referă" #ă $ă#ă" $a ! arte c!"$etareatutur!r c!ndiţii$!r g:ndirii, ca deăşind inte$ectu$ !"ene#c, ceea ce în#ă nu #e î"acă cu #c!u$unei unităţi #i#te"atice erfecte în cun!aşterea n!a#tră, căreia ce$ uţin raţiunea nu-i une nici !$i"ită/

De aceea #e înt:"$ă că, atunci c:nd ad"it ! fiinţă di3ină, nu a" de#igur nici ce$ "ai "icc!ncet, ?A 0=0, B =.@ nici de#re !#i%i$itatea internă a erfecţiunii ei #ure"e, nici de#renece#itatea ei#tenţei ei, t!tuşi !t #ati#face t!ate ce$e$a$te r!%$e"e care ri3e#c c!ntingentu$ şi !t r!cura raţiunii cea "ai erfectă "u$ţu"ire cu ri3ire $a cea "ai "are unitate e care ! !atecăuta în f!$!#irea ei e"irică, dar nu cu ri3ire $a acea#tă #u!&iţie în#ăşi, ceea ce d!3edeşte căintere#u$ ei #ecu$ati3, şi nu cun!aşterea ătrun&ăt!are, ! aut!ri&ea&ă #ă $ece de $a un unct care#e af$ă at:t de dearte dea#ura #ferei ei, entru a ri3i de ac!$! !%iecte$e ei într-un t!t c!"$et/

Aici, $a una şi aceeaşi #u!&iţie, #e arată în "!du$ de g:ndire ! diferenţă care e#te #u%ti$ă,t!tuşi de "are i"!rtanţă în fi$!#!fia tran#cendenta$ă/ Eu !t a3ea #uficient "!ti3 entru aad"ite ce3a re$ati3 7suppositio relati'a9 fără a fi t!tuşi aut!ri&at #ă-$ ad"it în "!d a%#!$ut7suppositio absoluta9/ Acea#tă di#tincţie e#te !tri3ită atunci c:nd e 3!r%a nu"ai de un rinciiuregu$ati3, a cărui nece#itate în #ine ! cun!aşte", fără înd!ia$ă, dar nu i&3!ru$ ei, şi entru caread"ite" un rinciiu #ure" nu"ai în #c!u$ de a g:ndi uni3er#a$itatea rinciiu$ui într-un "!d"ai deter"inat dec:t atunci c:nd, de ee"$u, g:nde#c ca ei#tentă ! fiinţă care c!re#unde unei#i"$e Idei, şi anu"e unei Idei tran#cendenta$e/ ;n ca&u$ ace#ta eu nu !t ad"ite nici!datăei#tenţa în #ine a ace#tui ?A 0==, B =.L@ $ucru, de!arece nici un fe$ de c!ncete, rin care !tg:ndi în "!d deter"inat un !%iect !arecare, nu #unt #uficiente entru acea#ta, şi de!arecec!ndiţii$e 3a$a%i$ităţii !%iecti3e a c!ncete$!r "e$e #unt ec$u#e rin Ideea în#ăşi/ !ncete$erea$ităţii, #u%#tanţei, cau&a$ităţii, c+iar ce$e a$e nece#ităţii în ei#tenţă nu au, în afara f!$!#irii rincare fac !#i%i$ă cun!aşterea e"irică a unui !%iect, nici un #en# care #ă deter"ine un !%iect!arecare/ E$e !t #ă fie deci f!$!#ite, fără înd!ia$ă, $a e$icarea !#i%i$ităţii $ucruri$!r în $u"ea#en#i%i$ă, dar nu a !#i%i$ităţii uni'ersului "nsu$i, fiindcă ace#t rinciiu e$icati3 ar tre%ui #ă fieîn afara $u"ii şi, rin ur"are, nu un !%iect a$ unei eerienţe !#i%i$e/ T!tuşi !t ad"ite ! a#tfe$de fiinţă inc!"re+en#i%i$ă, !%iect a$ unei #i"$e Idei, în ra!rt cu $u"ea #en#i%i$ă, dar nu în#ine/ De!arece, dacă $a %a&a ce$ei "ai "ari f!$!#iri e"irice !#i%i$e a raţiunii "e$e #e af$ă ! Idee2a unităţii #i#te"atic c!"$ete, de#re care 3!i 3!r%i "ai reci# îndată6, care în #ine nu !ate finici!dată re&entată adec3at în eerienţă, deşi ea e#te indi#en#a%i$ nece#ară, entru a ar!iaunitatea e"irică de gradu$ ce$ "ai îna$t !#i%i$, 3!i fi nu nu"ai aut!ri&at, ci şi #i$it #ă rea$i&e&

acea#tă Idee, adică #ă-i re#uun un !%iect rea$, dar nu"ai ca ce3a în genere, e care în #ine nicinu-$ cun!#c şi căruia nu-i atri%ui r!rietăţi ana$!ge c!ncete$!r ?A 0=8, B =.0@ inte$ectu$ui în



f!$!#irea $ui e"irică dec:t ca unui rinciiu a$ ace$ei unităţi #i#te"atice, în ra!rt cu acea#ta dinur"ă/ Deci, duă ana$!gia rea$ităţi$!r din $u"e, a #u%#tanţe$!r, a cau&a$ităţii şi a nece#ităţii, 3!ii"agina ! fiinţă care !#edă t!ate ace#tea în erfecţiunea #ure"ă şi, cu" acea#tă Idee nu #e %a&ea&ă dec:t e raţiunea "ea, 3!i utea g:ndi acea#tă fiinţă ca raţiune independent!, care rinIdeea de ar"!nie #ure"ă şi rin cea de unitate e#te cau&a uni3er#u$ui a#tfe$ înc:t eu $a# $a ! arte t!ate c!ndiţii$e care $i"itea&ă Ideea, nu"ai entru a face !#i%i$ă, #u% r!tecţia unui

a#e"enea rinciiu !riginar, unitatea #i#te"atică a di3er#u$ui în uni3er# şi, cu ajut!ru$ ace#teiunităţi, cea "ai "are f!$!#ire e"irică !#i%i$ă a raţiunii, c!n#ider:nd t!ate $egături$e ca $i c%nde$e ar fi di#!&iţii$e unei raţiuni #ure"e, faţă de care raţiunea n!a#tră e#te ! c!ie #$a%ă/ ;"ii"agine& atunci acea#tă fiinţă #ure"ă rin #i"$e c!ncete, care nu-şi au r!riu-&i# a$icaţiedec:t în $u"ea #en#i%i$ă dar fiindcă nu a" recur# $a acea #u!&iţie tran#cendenta$ă dec:t entru !f!$!#ire re$ati3ă, anu"e entru ca ea #ă-"i r!cure #u%#tratu$ ce$ei "ai "ari unităţi !#i%i$e aeerienţei, eu !t de#igur g:ndi, cu ajut!ru$ r!rietăţi$!r care aarţin nu"ai $u"ii #en#i%i$e, !fiinţă e care ! di#ting de $u"e/ 'u retind în nici un ca& şi nici nu #unt aut!ri&at #ă retind acun!aşte ace#t !%iect a$ Ideii "e$e în ceea ce !ate fi e$ în #ine entru acea#ta nu a" c!ncete,?A 0=9, B =.=@ şi c+iar c!ncete$e de rea$itate, #u%#tanţă, cau&a$itate, %a c+iar nece#itate înei#tenţă, îşi ierd !rice #en# şi nu #unt dec:t tit$uri g!a$e entru c!ncete, fără nici un c!nţinut,c:nd cute& #ă ie# cu e$e în afara c:"u$ui #i"ţuri$!r/ 'u c!nce re$aţia unei fiinţe, entru "inet!ta$ necun!#cută în #ine, cu cea "ai "are unitate #i#te"atică a uni3er#u$ui dec:t entru a facedin acea#tă fiinţă ! #c+e"ă a rinciiu$ui regu$ati3 a$ ce$ei "ai "ari f!$!#iri e"irice !#i%i$e araţiunii "e$e/

Dacă acu" aruncă" ri3irea a#ura !%iectu$ui tran#cendenta$ a$ Ideii n!a#tre, 3ede" cănu ute" re#uune ei#tenţa "n sine a ace#tui !%iect duă c!ncete$e de rea$itate, #u%#tanţă,cau&a$itate etc/, fiindcă ace#te c!ncete nu au nici cea "ai "ică a$icaţie $a ce3a care e#te cu t!tu$diferit de $u"ea #en#i%i$ă/ Deci #u!&iţia raţiunii de#re ! fiinţă #ure"ă, ca fiind cau&ă ri"ă,e#te g:ndită nu"ai ca re$ati3ă, în #c!u$ unităţii #i#te"atice a $u"ii #en#i%i$e şi ca #i"$u ce3a înIdee de#re care nu a3e" nici un c!ncet de ceea ce e#te e$ "n sine/ A#tfe$ #e şi e$ică de cea3e" ne3!ie, în ra!rt cu ceea ce e#te dat #i"ţuri$!r ca ei#tent, de Ideea unei fiinţe ri"enecesare în #ine, dar nici!dată nu ute" a3ea nici ce$ "ai "ic c!ncet de#re acea#tă fiinţă şide#re necesitatea ei a%#!$ută/

?A 08., B =.8@ Acu" ute" une c$ar în faţa !c+i$!r re&u$tatu$ întregii dia$ecticitran#cendenta$e şi ute" deter"ina eact #c!u$ fina$ a$ Idei$!r raţiunii ure, care nu de3india$ectice dec:t rin neînţe$egere şi i"rudenţă/ Raţiunea ură nu #e !cuă în rea$itate cu ni"icdec:t cu #ine în#ăşi şi nici nu !ate a3ea a$tă !cuaţie, căci nu !%iecte$e îi #unt date ei în 3edereaunităţii c!ncetu$ui de eerienţă, ci cun!ştinţe$e inte$ectu$ui în 3ederea unităţii c!ncetu$uiraţiunii, adică a în$ănţuirii într-un rinciiu/ Unitatea raţi!na$ă e#te unitatea #i#te"u$ui, şi acea#tăunitate #i#te"atică nu #er3eşte raţiunii !%iecti3 ca un rinciiu, entru a ! etinde a#ura!%iecte$!r, ci #u%iecti3, ca "ai"ă, entru a ! a$ica $a !rice cun!aştere e"irică !#i%i$ă a!%iecte$!r/ u t!ate ace#tea, în$ănţuirea #i#te"atică e care raţiunea ! !ate da f!$!#irii e"iricea inte$ectu$ui nu fa3!ri&ea&ă nu"ai etinderea ace#tei f!$!#iri, ci garantea&ă şi $egiti"itatea ei, iar rinciiu$ unei a#tfe$ de unităţi #i#te"atice e#te şi e$ !%iecti3, dar în "!d nedeter"inat7principium 'agum9, nu ca rinciiu c!n#tituti3, #er3ind #ă deter"ine ce3a cu ri3ire $a !%iectu$$ui direct, ci ca rinciiu ur regu$ati3 şi ca "ai"ă, #er3ind #ă fa3!ri&e&e şi #ă c!n#!$ide&e $ainfinit 2nedeter"inat6 f!$!#irea e"irică a raţiunii rin de#c+iderea de n!i dru"uri, e careinte$ectu$ nu $e cun!aşte, fără a 3eni t!tuşi 3re!dată c:tuşi de uţin în c!ntradicţie cu $egi$ef!$!#irii e"irice/

?A 081, B =.9@ Dar raţiunea nu !ate g:ndi acea#tă unitate #i#te"atică a$tfe$ dec:t d:nd înace$aşi ti" Ideii ei un !%iect, care în#ă nu !ate fi r!curat de nici ! eerienţă, căci eerienţanu r!cură nici!dată un ee"$u de unitate #i#te"atică erfectă/ Acea#tă fiinţă a raţiunii 7ensrationis ratiocinatae9 nu e#te, de#igur, dec:t ! #i"$ă Idee şi rin ur"are ea nu e#te ad"i#ă în"!d a%#!$ut şi "n sine ca ce3a rea$, ci e#te u#ă ca funda"ent nu"ai în "!d r!%$e"atic 2fiindcă

n!i nu ! ute" atinge rin nici un c!ncet a$ inte$ectu$ui6, entru a c!n#idera !rice în$ănţuire a$ucruri$!r din $u"ea #en#i%i$ă ca $i c%nd şi-ar a3ea funda"entu$ în acea#tă fiinţă a raţiunii, dar



nu"ai în #c!u$ de a %a&a e ea unitatea #i#te"atică, care e#te indi#en#a%i$ă raţiunii, iarcun!aşterii e"irice a inte$ectu$ui îi e#te fa3!ra%i$ă în t!ate fe$uri$e şi t!t!dată nu-i !ate finici!dată c!ntrară/

*e înţe$ege greşit #en#u$ ace#tei Idei de îndată ce e#te c!n#iderată ca afir"aţia #au c+iar şinu"ai ca #u!&iţia unui $ucru rea$, căruia ne-a" g:ndi #ă-i atri%ui" rinciiu$ c!n#tituţiei#i#te"atice a $u"ii "ai cur:nd $ă#ă" c!"$et nedeci# ce fe$ de natură are în #ine rinciiu$ ei,

care #e #u#trage c!ncete$!r n!a#tre, şi ad"ite" ! Idee nu"ai ca unct de 3edere, unicu$ din care ute" etinde acea unitate at:t de e#enţia$ă raţiunii şi at:t de #a$utară inte$ectu$ui într-un cu3:nt,?A 08H, B =1.@ ace#t $ucru tran#cendenta$ nu e#te dec:t #c+e"a ace$ui rinciiu regu$ati3, rincare raţiunea etinde, at:t c:t ei#tă în ea, unitatea #i#te"atică a#ura întregii eerienţe/

Pri"u$ !%iect a$ unei a#tfe$ de Idei #unt eu în#u"i, c!n#iderat nu"ai ca natură g:ndit!are2#uf$et6/ Dacă 3reau #ă caut r!rietăţi$e cu care ei#tă în #ine ! fiinţă g:ndit!are, tre%uie #ă între%eerienţa şi nu !t a$ica $a ace#t !%iect nici una din t!ate categ!rii$e, dec:t întruc:t #c+e"a $!re#te dată în intuiţia #en#i%i$ă/ Dar în fe$u$ ace#ta nu ajung nici!dată $a ! unitate #i#te"atică atutur!r fen!"ene$!r #i"ţu$ui intern/ ;n $!cu$ unui c!ncet a$ eerienţei, deci 2de#re ceea ce e#teîn rea$itate #uf$etu$6, care nu ne !ate duce dearte, raţiunea ia c!ncetu$ de unitate e"irică a!ricărei g:ndiri şi, c!nce:nd acea#tă unitate ca nec!ndiţi!nată şi !riginară, face din ace#tc!ncet un c!ncet a$ raţiunii 2Idee6 de#re ! #u%#tanţă #i"$ă care, ră":n:nd în #ine i"ua%i$ă2er#!na$ identică6, #e af$ă în ra!rt cu a$te $ucruri rea$e dinafara ei - într-un cu3:nt, un c!ncetde#re ! inte$igenţă #i"$ă, indeendentă/ Aici în#ă ea nu are ni"ic a$tce3a în 3edere dec:t nişte rinciii a$e unităţii #i#te"atice în e$icarea fen!"ene$!r #uf$etu$ui, anu"e de a c!n#idera t!atedeter"inări$e ca aarţin:nd unui #u%iect unic, t!ate f!rţe$e ca deri3ate, e c:t ?A 08, B =11@ !#i%i$, dintr-! #ingură facu$tate funda"enta$ă unică, !rice #c+i"%are ca aarţin:nd #tări$!r uneiaşi ace$eiaşi fiinţe er"anente şi de a rere&enta t!ate &enomenele în #aţiu ca fiind c!"$etdi#tincte de acte$e g%ndirii/ Acea#tă #i"$icitate a #u%#tanţei etc/ nu ar tre%ui #ă fie dec:t #c+e"a entru ace#t rinciiu regu$ati3 şi nu e#te re#uu#ă că ar fi funda"entu$ rea$ a$ r!rietăţi$!r#uf$etu$ui/ ăci ace#tea #e !t %a&a şi e cu t!tu$ a$te cau&e, e care n!i nu $e cun!aşte" de$!c,duă cu" n-a" utea cun!aşte r!riu-&i# #uf$etu$ în #ine nici rin ace#te redicate re#uu#e,c+iar dacă i $e-a" atri%ui în "!d a%#!$ut, întruc:t e$e c!n#tituie ! #i"$ă Idee, care nu !ate firere&entată in concreto/ Dintr-! a#tfe$ de Idee #i+!$!gică nu !t re&u$ta f!$!a#e dec:t dacă neferi" de a ! c!n#idera ca ce3a "ai "u$t dec:t #i"$ă Idee, adică dacă ! c!n#ideră" nu"ai înra!rt cu f!$!#irea #i#te"atică a raţiunii cu ri3ire $a fen!"ene$e #uf$etu$ui n!#tru/ De!areceatunci nu #e a"e#tecă $egi e"irice a$e fen!"ene$!r c!r!ra$e, care #unt cu t!tu$ de a$tă #ecie,în e$icarea a ceea ce aarţine nu"ai simţului intern atunci nu #unt ad"i#e i!te&e 3ane cu ri3ire $a creaţia, di#trugerea şi a$ingene&ia #uf$ete$!r deci c!n#ideraţia ace#tui !%iect a$#i"ţu$ui intern e#te a%#!$ut ură şi nea"e#tecată cu r!rietăţi eter!gene afară de acea#ta,cercctarea raţiunii e#te re!cuată de a reduce e c:t !#i%i$ rinciii$e e$icati3e în ace#t#u%iect $a un rinciiu unic, ?A 08, B =1H@ t!ate ace#tea efectu:ndu-#e ce$ "ai %ine, %a c+iarec$u#i3, rintr-! a#tfe$ de #c+e"ă, ca $i c%nd ar ei#ta ! fiinţă rea$ă/ Ideea #i+!$!gică nici nu !ate în#e"na dec:t #c+e"a unui c!ncet regu$ati3/ ăci dacă aş 3rea nu"ai #ă între% dacă#uf$etu$ nu e#te în #ine de natură #iritua$ă, acea#tă între%are n-ar a3ea nici un #en#/ ăci, rintr-un a#tfe$ de c!ncet, eu nu în$ătur nu"ai natura c!r!ra$ă, ci în genere !rice natură, adică t!ate redicate$e !ricărei eerienţe !#i%i$e, rin ur"are t!ate c!ndiţii$e #re a g:ndi un !%iect entruun a#tfe$ de c!ncet, adică #inguru$ $ucru care er"ite #ă #e #ună că ace#t c!ncet are un #en#/

A d!ua Idee regu$ati3ă a raţiunii ur #ecu$ati3e e#te c!ncetu$ de $u"e în genere/ ăcinatura e#te r!riu-&i# #inguru$ !%iect dat, în ri3inţa căruia raţiunea are ne3!ie de rinciiiregu$ati3e/ Acea#tă natură e#te de d!uă fe$uri #au natură g:ndit!are, #au natură c!r!ra$ă/ Dar entru a g:ndi e cea de-a d!ua în !#i%i$itatea ei internă, adică entru a deter"ina a$icareacateg!rii$!r $a acea#tă natură, nu a3e" ne3!ie de nici ! Idee, adică de nici ! rere&entare caredeăşeşte eerienţa nici nu e#te !#i%i$ă 3reuna în ri3inţa ace#teia, de!arece aici nu #unte"că$ău&iţi dec:t de intuiţia #en#i%i$ă şi nu ca $a c!ncetu$ #i+!$!gic funda"enta$ 2eu6, care c!nţinea priori ! anu"ită f!r"ă a g:ndirii, anu"e unitatea g:ndirii/ Deci entru raţiunea ură nu ne "airă":ne ?A 08L, B =1@ dec:t natura în genere şi t!ta$itatea c!ndiţii$!r în ea, duă un rinciiu



!arecare/ T!ta$itatea a%#!$ută a #erii$!r ace#t!r c!ndiţii, în deri3area "e"%ri$!r $!r, e#te ! Idee,care de#igur nu #e !ate rea$i&a nici!dată de$in în f!$!#irea e"irică a raţiunii, dar care t!tuşi#er3eşte ca regu$ă entru "!du$ cu" tre%uie #ă r!cedă" în ri3inţa t!ta$ităţii, anu"e ca îne$icarea fen!"ene$!r date 2în regre#ie #au r!gre#ie6#ă r!cedă" în aşa fe$, ca $i c%nd #eria arfi în #ine infinită, adică #ă r!cedă" in inde&initum iar ac!$! unde raţiunea în#ăşi e#te c!n#ideratădret cau&ă deter"inantă 2în $i%ertate6, deci în rinciii$e ractice, tre%uie #ă r!cedă" ca şi c:nd

a" a3ea în faţa n!a#tră nu un !%iect a$ #i"ţuri$!r, ci a$ inte$ectu$ui ur, unde c!ndiţii$e nu "ai !tfi u#e în #eria fen!"ene$!r, ci în afara ace#teia, şi unde #eria #tări$!r !ate fi c!n#iderată ca şic:nd ar fi înceută în "!d a%#!$ut 2rintr-! cau&ă inte$igi%i$ă6 t!ate ace#tea d!3ede#c că Idei$ec!#"!$!gice nu #unt dec:t rinciii regu$ati3e şi #unt dearte de a une !arecu" c!n#tituti3 !t!ta$itate rea$ă a un!r a#tfe$ de #erii/ Re#tu$ !ate fi căutat $a $!cu$ $ui, #u% antin!"ia raţiunii ure/

ea de-a treia Idee a raţiunii ure, care c!nţine ! #u!&iţie nu"ai re$ati3ă a unei fiinţe, cafiind cau&a unică şi at!t#uficientă a tutur!r #erii$!r c!#"!$!gice, e#te c!ncetu$ raţi!na$ de /umne#eu/ 'u a3e" nici ce$ "ai "ic "!ti3 #ă ad"ite" în "!d a%#!$ut 7s! presupunem "n sine9!%iectu$ ?A 080, B =1@ ace#tei Idei căci ce ne !ate !are î"uternici #au c+iar nu"ai îndretăţi#ă crede" #au #ă afir"ă" în #ine, din #i"$u$ ei c!ncet, ! fiinţă d!tată cu erfecţiunea #ure"ăşi a%#!$ut nece#ară rin natura ei, dacă n-ar ei#ta $u"ea, în ra!rt cu care, nu"ai, acea#tă#u!&iţie !ate fi nece#ară de unde #e 3ede c$ar că Ideea de#re acea#tă fiinţă, ca t!ate Idei$e#ecu$ati3e, nu 3rea #ă #ună ni"ic "ai "u$t dec:t că raţiunea !rd!nă #ă c!n#ideră" !riceîn$ănţuire în $u"e duă rinciii$e unei unităţi #i#te"atice, rin ur"are ca şi c:nd t!ate ar fire&u$tate dintr-! #ingură fiinţă at!tcurin&ăt!are, în ca$itate de cau&ă #ure"ă şi at!t#uficientă/Prin acea#ta e c$ar că raţiunea nu !ate a3ea aici ca #c! dec:t r!ria ei regu$ă f!r"a$ă înetinderea f!$!#irii ei e"irice, dar nici!dată ! etindere dincolo de orice limite ale &olosiriiempirice, că, rin ur"are, #u% acea#tă Idee nu #e af$ă a#cun# un rinciiu c!n#tituti3 a$ f!$!#iriiei, îndretată #re eerienţa !#i%i$ă/

Acea#tă unitate f!r"a$ă #ure"ă, care #e %a&ea&ă nu"ai e c!ncete a$e raţiunii, e#teunitatea &inal! a $ucruri$!r, şi intere#u$ speculati' a$ raţiunii face nece#ar #ă c!n#ideră" t!ată!rdinea din $u"e ca şi c:nd ar re&u$ta din intenţia unei raţiuni #ure"e/ Un a#tfe$ de rinciiude#c+ide er#ecti3e ?A 08=, B =1L@ cu t!tu$ n!i raţiunii n!a#tre a$icate $a c:"u$ eerienţe$!r,în $egarea $ucruri$!r $u"ii duă $egi te$e!$!gice, entru a ajunge a#tfe$ $a unitatea ei #i#te"aticăcea "ai "are/ I!te&a unei inte$igenţe #ure"e, ca #ingura cau&ă a uni3er#u$ui, dar de#igur nu"aiîn Idee, !ate fi deci t!tdeauna de f!$!# raţiunii şi în ace$aşi ti" nu-i !ate dăuna nici!dată/ăci, dacă în ce ri3eşte f!r"a Pă":ntu$ui 2r!tundă, t!tuşi uţin turtită6 >, a "unţi$!r şi "ări$!retc/ ad"ite" dinainte ur şi #i"$u une$e intenţii înţe$ete a$e unui aut!r, ute" face e acea#tăca$e ! "u$ţi"e de de#c!eriri/ Dacă ră":ne" nu"ai $a acea#tă #u!&iţie, ca $a un rinciiu urregulati', nici er!area nu ne !ate dăuna/ De!arece de aici nu !ate re&u$ta, în ca&u$ ce$ "ai rău,dec:t că ac!$! unde a" aştetat ! în$ănţuire te$e!$!gică 7ne6us &inalis9 #e înt:$neşte una nu"ai"ecanică #au fi&ică 7ne6us e&&ecti'us9, ?A 088, B =10@ rin care în a#e"enea ca& nu #unte" dec:t ri3aţi de ! unitate în $u#, dar nu c!"r!"ite" unitatea raţiunii în f!$!#irea ei e"irică/ Dar niciace#t !%#tac!$ nu !ate atinge în genere $egea în#ăşi în #c!u$ ei genera$ şi te$e!$!gic/ Deşi unanat!"i#t !ate fi c!n3in# de er!are, c:nd ra!rtea&ă un !rgan !arecare a$ unui c!r de ani"a$ $aun #c! de#re care #e !ate arăta c$ar că nu re&u$tă de aici, e#te t!tuşi a%#!$ut i"!#i%i$ #ădo'edim într-un ca& că ! înt!c"ire a naturii, !ricare ar fi ea, nu are nici un #c!/ De aceea, şifi&i!$!gia 2"edici$!r6 îşi întinde at:t de dearte cun!aşterea e"irică f!arte $i"itată de#re#c!uri$e #tructurii unui c!r !rganic, rintr-un rinciiu e care i-$ r!cură nu"ai raţiunea ură,înc:t aici #e ad"ite cu "are îndră&nea$ă şi t!t!dată cu a#enti"entu$ tutur!r !a"eni$!r inte$igenţică t!tu$ în ani"a$ îşi are uti$itatea $ui şi un #c! 3a$a%i$/ Acea#tă #u!&iţie, entru a fic!n#tituti3ă, "erge "u$t rea dearte dec:t ne !ate îndretăţi !%#er3aţia de :nă acu", din care#e 3ede că ea nu e#te dec:t un rinciiu regu$ati3 a$ raţiunii, entru a ajunge $a unitatea* C!$!#u$ e care î$ !feră f!r"a #ferică a P:":ntu$ui e#te de#tu$ de cun!#cut dar uţini ştiu că turtirea $ui în f!r"ă de #fer!id e#te#inguru$ !%#tac!$ entru ca ridicături$e r!e"inente a$e u#catu$ui #au c+iar şi a$e "unţi$!r "ai "ici, înă$ţaţi !ate de cutre"ure, #ă

nu de$a#e&e c!ntinuu şi c!n#idera%i$, într-un ti" nu rea $ung, aa Pă":ntu$ui, dacă u"f$ătura Pă":ntu$ui #u% $inie n-ar fi un"unte at:t de uternic, e care aariţia %ru#că a !ricărui a$t "unte nu-$ !ate #c!ate nici!dată #en#i%i$ din !&iţia $ui faţă de aă/i t!tuşi acea#tă înt!c"ire înţe$eată e#te e$icată fără e&itare din ec+i$i%ru$ "a#ei tere#tre !dini!ară f$uide/



#i#te"atică #ure"ă, cu ajut!ru$ Ideii de cau&a$itate fina$ă a unei cau&e #ure"e a $u"ii şi ca $ic%nd acea#ta, ca inte$igenţă #ure"ă, e#te cau&a a t!t ce ei#tă, duă $anu$ ce$ "ai înţe$et/

?A 089, B =1=@ Dar dacă renunţă" #ă re#tr:nge" acea#tă Idee $a f!$!#irea ur regu$ati3ă,raţiunea #e rătăceşte în diferite fe$uri, ără#ind ă":ntu$ eerienţei, care tre%uie #ă curindăt!tuşi indicat!are$e dru"u$ui ei şi, cute&:nd dinc!$! de e$ #re inc!"re+en#i%i$ şi in#!nda%i$, acărui înă$ţi"e îi dă în "!d nece#ar a"eţea$ă, fiindcă din er#ecti3a ace#tuia #e 3ede c!"$et

rută de !rice f!$!#ire c!nf!r"ă cu eerienţa/Pri"a er!are care re&u$tă din fatu$ că #e f!$!#eşte Ideea unei fiinţe #ure"e nu nu"airegu$ati3, ci 2ceea ce e#te c!ntrar naturii unei Idei6 c!n#tituti3, e#te raţiunea $eneşă 7igna'aratio9>/ P!ate fi nu"it a#tfe$ !rice rinciiu care ne face #ă c!n#ideră" cercetarea naturii, !riundear fi ea, ?A 09., B =18@ ca a%#!$ut înc+eiată şi deci raţiunea intră în reau#, ca şi c:nd şi-ar fiter"inat c!"$et !era ei/ De aceea, în#ăşi Ideea #i+!$!gică, c:nd e#te f!$!#ită ca un rinciiuc!n#tituti3 entru e$icarea fen!"ene$!r #uf$etu$ui n!#tru şi a!i c+iar entru etinderea dinc!$!de !rice eerienţă 2#tarea #uf$etu$ui duă "!arte6 a cun!aşterii n!a#tre de#re #u%iect, e#te f!artec!"!dă entru raţiune, dar a$terea&ă t!ta$ şi ni"iceşte !rice f!$!#ire natura$ă a raţiunii, duăîndru"area eerienţe$!r/ A#tfe$, #iritua$i#"u$ d!g"atic e$ică unitatea er#!anei, care ră":nene#c+i"%ată de-a $ungu$ tutur!r #c+i"%ări$!r #tări$!r, din unitatea #u%#tanţei g:ndit!are, e carecrede că ! ercee ne"ij$!cit în eu, iar intere#u$ faţă de $ucruri$e care #e 3!r înt:"$a a%ia duă"!artea n!a#tră, din c!nştiinţa naturii i"ateria$e a #u%iectu$ui n!#tru g:ndit!r etc/ E$ #edi#en#ea&ă de !rice cercetare natura$ă a cau&ei ace#t!r fen!"ene interne a$e n!a#tre din rinciiie$icati3e fi&ice, $ă#:nd $a ! arte, ca $a c!"anda unei raţiuni tran#cendente, i&3!are$e decun!aştere i"anente a$e eerienţei, #re f!$!#u$ c!"!dităţii $ui, dar în agu%a !ricăreicun!aşteri c$are/ Acea#tă c!n#ecinţă dăunăt!are ie#e şi "ai c$ar $a i3ea$ă în d!g"ati#"u$ Ideiin!a#tre de#re ! inte$igenţă #ure"ă şi în #i#te"u$ te!$!gic a$ naturii 2în fi&ic!-te!$!gie6, ?A 091,B =19@ %a&at în "!d fa$# e ace#t d!g"ati#"/ ăci aici t!ate #c!uri$e care #e "anife#tă înnatură, şi care ade#ea nu #unt dec:t in3entate de n!i, #er3e#c entru a ne face c!"!dă cercetareacau&e$!r, anu"e ca, în $!c #ă $e căută" în $egi$e genera$e a$e "ecani#"u$ui "ateriei, #ă ae$ă"direct $a deci&ia i"enetra%i$ă a înţe$eciunii #ure"e şi #ă c!n#ideră" a!i ef!rtu$ raţiunii caînc+eiat, atunci c:nd ne di#en#ă" de f!$!#irea ei, care t!tuşi nu gă#eşte nicăieri un firc!nducăt!r dec:t ac!$! unde ni-$ une $a înde":nă !rdinea naturii şi #eria #c+i"%ări$!r, duă$egi$e ei interne şi genera$e/ Acea#tă er!are !ate fi e3itată c:nd nu c!n#ideră" din unctu$ de3edere a$ #c!uri$!r nu"ai c:te3a ărţi a$e naturii, ca de ee"$u di#tri%uirea u#catu$ui, #tructura$ui şi c!n#tituţia, şi #ituarea "unţi$!r, #au c+iar nu"ai !rgani&area în regnu$ 3egeta$ şi ani"a$, cic:nd generali#!m cu totul acea#tă unitate #i#te"atică a naturii în ra!rt cu Ideea unei inte$igenţe#ure"e/ ăci atunci une" ca funda"ent a$ naturii ! fina$itate duă $egi uni3er#a$e, de $a carenici ! înt!c"ire articu$ară nu face eceţie, ci ni #-a făcut "ai "u$t #au "ai uţin cun!#cută şia3e" un rinciiu regu$ati3 a$ unităţii #i#te"atice a unei în$ănţuiri te$e!$!gice, e care în#ă n!i nu! deter"ină" de "ai înainte, ci nu"ai în aştetarea ei ute" #ă ur"ări" ?A 09H, B =H.@în$ănţuirea fi&ic!-"ecanică duă $egi genera$e/ 'u"ai a#tfe$ rinciiu$ unităţii fina$e !ate #ăetindă !ric:nd f!$!#irea raţiunii cu ri3ire $a eerienţă, fără a ! întrerue în 3reun ca& !arecare/

A d!ua er!are care re&u$tă din înţe$egerea greşită a rinciiu$ui unităţii #i#te"atice e#teaceea a raţiunii in3er#ate 7per'ersa ratio, υ σ τ ε ρ ο ν π ρ ο τ ε ρ ο ν rationis9/Ideea unităţii #i#te"atice nu tre%uia #ă #er3ea#că dec:t entru a căuta, ca rinciiu regu$ati3,acea#tă unitate în $egarea $ucruri$!r duă $egi genera$e a$e naturii şi, în "ă#ura în care ce3a din ea !ate fi gă#it e ca$e e"irică, entru a crede t!t!dată că ne-a" ar!iat de erfecţiunea f!$!#iriiei, deşi fără înd!ia$ă acea#ta nu 3a fi atin#ă nici!dată/ ;n $!c de a r!ceda a#tfe$, #e in3er#ea&ă$ucruri$e şi #e încee rin a une $a %a&ă, ca i!#tatică, rea$itatea unui rinciiu a$ unităţii fina$e şi rin a deter"ina antr!!"!rfic c!ncetu$ unei a#tfe$ de inte$igenţe #ure"e, fiindcă e$ e#te în#ine in#!nda%i$, şi a!i #e i"un naturii f!rţat şi dictat!ria$ #c!uri, în $!c ca e$e #ă fie căutate,

* Aşa nu"eau 3ec+ii dia$ecticieni un #!fi#" care #e f!r"u$a a#tfe$ dacă de#tinu$ tău 3rea ca #ă te 3indeci de acea#tă %!a$ă, ace#t

$ucru #e 3a înt:"$a, fie că f!$!#eşti #au nu un "edic/ icer! &ice că ace#t "!d de a raţi!na îşi are nu"e$e de ac!$! că, atunci c:ndî$ a$ică", nu-i "ai ră":ne raţiunii nici ! f!$!#ire în 3iaţă/ Ace#ta e#te "!ti3u$ entru care eu denu"e#c cu ace$aşi ter"enargu"entu$ #!fi#tic a$ raţiunii ure/



cu" e dret, e ca$ea cercetării fi&ice a#tfe$ înc:t nu nu"ai te$e!$!gia, care nu tre%uia #ă#er3ea#că dec:t entru a c!"$eta unitatea naturii duă $egi genera$e, tinde acu" "ai cur:nd #-!de#fiinţe&e, ?A 09, B =H1@ ci c+iar şi raţiunea îşi ratea&ă r!riu$ ei #c!, anu"e de a d!3edi dinnatură ei#tenţa unei a#tfe$ de cau&e inte$igente #ure"e/ ăci, dacă nu #e !ate re#uune a priori în natură fina$itatea #ure"ă, anu"e ca aarţin:nd e#enţei naturii, cu" ute" fi îndru"aţi#-! căută" şi #ă ne ar!ie" e #cara ace#tei naturi de erfecţiunea #ure"ă a unui aut!r ca de !

erfecţiune a%#!$ut nece#ară, rin ur"are c!gn!#ci%i$ă a prioriW Princiiu$ regu$ati3 cere #ă re#uune" în "!d a%#!$ut, rin ur"are ca re&u$t:nd din e#enţa $ucruri$!r, unitatea #i#te"atică caunitate a naturii, care nu e#te cun!#cută nu"ai e"iric, ci e#te re#uu#ă a priori, deşi încănedeter"inat/ Dar dacă un "ai înt:i $a %a&ă ! fiinţă #ure"ă !rd!nat!are, unitatea naturii e#te înrea$itate #uri"ată/ ăci ea e#te c!"$et #trăină naturii $ucruri$!r şi c!ntingentă, şi nici nu !atefi cun!#cută din $egi$e ei uni3er#a$e/ De aici re&u$tă un cerc 3ici!# în de"!n#traţie, fiindcă #e re#uune ceea ce r!riu-&i# tre%uia #ă fie de"!n#trat/

A c!n#idera rinciiu$ regu$ati3 a$ unităţii #i#te"atice a naturii ca un rinciiu c!n#tituti3şi a re#uune ?A 09, B =HH@ în "!d i!#tatic dret cau&ă ceea ce nu e#te u# dec:t în Idee cafunda"ent a$ f!$!#irii unitare a raţiunii nu în#ea"nă dec:t a induce în er!are raţiunea/ ercetareanaturii "erge e dru"u$ ei, ur":nd ec$u#i3 $anţu$ cau&e$!r natura$e duă $egi$e ei uni3er#a$e, ce-i dret duă Ideea unui aut!r, dar nu entru a deri3a din e$ fina$itatea, e care ! ur"ăreşte retutindeni, ci entru a cun!aşte ca a%#!$ut nece#ară ei#tenţa $ui cu ajut!ru$ ace#tei fina$ităţi,care e#te căutată în e#enţa $ucruri$!r naturii, e c:t !#i%i$ şi în e#enţa tutur!r $ucruri$!r în genere/Cie că ace#t u$ti" $ucru reuşeşte #au nu, Ideea ră":ne t!tdeauna ju#tă, şi t!t aşa şi f!$!#irea ei,dacă a f!#t re#tr:n#ă $a c!ndiţii$e unui rinciiu ur regu$ati3/

Unitate fina$ă c!"$etă în#ea"nă erfecţiune 2c!n#iderată a%#!$ut6/ Dacă nu ! gă#i" îne#enţa $ucruri$!r, care c!n#tituie întregu$ !%iect a$ eerienţei, adică a$ !ricărei cun!aşteri an!a#tre !%iecti3 3a$a%i$e, rin ur"are în $egi genera$e şi nece#are a$e naturii, cu" 3re" #ăc!nc+ide" de aici t!c"ai Ideea unei erfecţiuni #ure"e şi a%#!$ut nece#are a unei fiinţe ri"ecare e#te i&3!ru$ !ricărei cau&a$ităţiW ea "ai "are unitate #i#te"atică, rin ur"are şi fina$ă, e#teşc!a$a şi c+iar funda"entu$ !#i%i$ităţii ce$ei "ai "ari f!$!#iri a raţiunii !"eneşti/ Ideea ei e#tedeci in#eara%i$ $egată ?A 09L, B =H@ de e#enţa raţiunii n!a#tre/ Eact aceeaşi Idee e#te deci entru n!i $egi#$at!are, şi a#tfe$ e#te f!arte natura$ #ă ad"ite" ! raţiune $egi#$at!are care îic!re#unde 7intellectus archetpus9, din care #ă fie deri3ată !rice unitate #i#te"atică a naturii cadin !%iectu$ raţiunii n!a#tre/

u !ca&ia antin!"iei raţiunii ure, a" #u# că t!ate r!%$e"e$e e care $e une raţiunea ură tre%uie #ă fie a%#!$ut re&!$3a%i$e şi că #cu&a cu $i"ite$e cun!aşterii n!a#tre, care în "u$te r!%$e"e a$e naturii e#te ine3ita%i$ă şi t!t!dată înte"eiată, nu !ate fi er"i#ă, de!arece aici nuni #e un r!%$e"e de#re natura $ucruri$!r, ci nu"ai rin natura raţiunii şi ec$u#i3 de#rec!n#tituţia ei internă/ Acu" ute" c!nfir"a acea#tă afir"aţie, $a înceut aarent îndră&neaţă, cu ri3ire $a ce$e d!uă r!%$e"e faţă de care raţiunea ură are ce$ "ai "are intere# şi rin acea#ta ute" c!"$eta în t!tu$ c!n#ideraţii$e n!a#tre de#re dia$ectica raţiunii ure/

Dacă deci #e une mai "nt%i între%area 2cu ri3ire $a te!$!gia tran#cendenta$ă6> ei#tăce3a di#tinct de $u"e, ?A 090, B =H@ care c!nţine rinciiu$ !rdinii $u"ii şi a$ în$ănţuirii ei duă$egi uni3er#a$eW ră#un#u$ e#te fără înd!ia$ă/ ăci $u"ea e#te ! #u"ă de fen!"ene, deci tre%uie#ă ei#te un rinciiu tran#cendenta$ a$ ei, adică un rinciiu care !ate fi g:ndit nu"ai deinte$ectu$ ur/ Dacă, "n al doilea r%nd , #e une între%area dacă acea#tă fiinţă,e#te #u%#tanţă, dacăare cea "ai "are rea$itate, dacă e#te nece#ară etc/, ră#und că aceast! "ntrebare nu are nici un sens/ ăci t!ate categ!rii$e, rin care încerc #ă-"i fac un c!ncet de#re un a#tfe$ de !%iect nu#unt entru nici ! a$tă f!$!#ire dec:t entru una e"irică şi e$e nu au nici un #en#, dacă nu #unta$icate $a !%iecte a$e eerienţei !#i%i$e, adică $a $u"ea #en#i%i$ă/ ;n afară de ace#t c:", e$e nu#unt dec:t tit$uri entru c!ncete, e care $e ute" c!ncede, dar rin care nu ute" înţe$ege

* eea ce a" #u# "ai înainte de#re Ideea #i+!$!gică şi "enirea ei r!riu-&i#ă, ca rinciiu ?A 090, B =H@ entru !

f!$!#ire ur regu$ati3ă a raţiunii, "ă di#en#ea&ă de a eune e $arg în "!d #ecia$ i$u&ia tran#cendenta$ă, !tri3it căreia aceaunitate #i#te"atică a !ricărei di3er#ităţi a #i"ţu$ui intern e#te rere&entată i!#tatic/ Pr!cedeu$ e#te aici f!arte a#e"ănăt!r ace$uia

e care î$ ur"ea&ă ritica cu ri3ire $a idea$u$ te!$!gic/



ni"ic/ n a1 treilea r%nd , #e une în #f:rşit între%area dacă ce$ uţin nu ne e#te er"i# #ă g:ndi"acea#tă fiinţă di#tinctă de $u"e în analogie cu !%iecte$e eerienţei Ră#un#u$ e#te negre$it , darnu"ai ca !%iect ?A 09=, B =HL@ în Idee, şi nu în rea$itate, anu"e nu"ai întruc:t ea e#te un#u%#trat, necun!#cut n!uă, a$ unităţii #i#te"atice, a$ !rdinii şi a$ fina$ităţii înt!c"irii $u"ii, dincare raţiunea tre%uie #ă-şi facă un rinciiu regu$ati3 a$ cercetării naturii/ (ai "u$t încă, înacea#tă Idee ute" er"ite fără #fia$ă şi fără tea"ă de %$a" anu"ite antr!!"!rfi#"e, care #unt

f!$!#it!are rinciiu$ui regu$ati3 în c+e#tiune/ ăci nu e dec:t t!t ! Idee, care nu e#te ra!rtatădirect $a ! fiinţă di#tinctă de $u"e, ci $a rinciiu$ regu$ati3 a$ unităţii #i#te"atice a $u"ii, darnu"ai cu ajut!ru$ unei #c+e"e a ei, anu"e a unei inte$igenţe #ure"e, care e#te aut!ru$ $u"iiduă #c!uri înţe$ete/ Prin ea nu ur"a #ă fie g:ndit ce e#te în #ine ace#t rinciiu !riginar a$unităţii $u"ii, ci cu" tre%uie #ă-$ f!$!#i" #au "ai cur:nd Ideea $ui, re$ati3 $a f!$!#irea #i#te"aticăa raţiunii cu ri3ire $a $ucruri$e $u"ii/

Dar 2#e 3a une în c!ntinuare între%area6 în fe$u$ ace#ta putem n!i t!tuşi ad"ite un aut!ra$ $u"ii unic, înţe$et şi at!tuternicW F!r! nici o înd!ia$ă şi nu nu"ai că ute", ci trebuie #ă re#uune" un a#tfe$ de aut!r/ Dar atunci etinde" cun!aşterea n!a#tră dinc!$! de c:"u$eerienţei !#i%i$eW n nici un ca#/ ăci n!i a" re#uu# nu"ai un ce3a, de#re care nu a3e"nici un c!ncet ?A 098, B =H0@ ce e#te e$ în #ine 2un !%iect ur tran#cendenta$6 dar, în ra!rt cu!rdinea #i#te"atică şi fina$ă a c!n#trucţiei $u"ii, e care tre%uie #-! re#uune" c:nd #tudie"natura, n-a" g:ndit acea fiinţă necun!#cută n!uă dec:t "n analogie cu o inte$igenţă 2un c!ncete"iric6, adică a" d!tat-! cu ri3ire $a #c!uri$e şi erfecţiunea care #e fundea&ă e acea#tăfiinţă eact cu ace$e r!rietăţi care, duă c!ndiţii$e raţiunii n!a#tre, !t c!nţine rinciiu$ uneia#tfe$ de unităţi #i#te"atice/ Acea#tă Idee e#te deci a%#!$ut fundată "n 'ederea &olosiriicosmologice a raţiunii n!a#tre/ Dar dacă a" 3rea #ă-i atri%ui" în "!d a%#!$ut 3a$a%i$itate!%iecti3ă, a" uita că nu e dec:t ! fiinţă în Idee, e care ! g:ndi" şi, înce:nd a!i de $a un rinciiu care nu e#te deter"ina%i$ rin !%#er3area $u"ii, a" fi rin acea#ta uşi în i"!#i%i$itatede a a$ica în "!d c!re#un&ăt!r ace#t rinciiu $a f!$!#irea e"irică a raţiunii/

Dar 2#e 3a une a!i între%area6 în fe$u$ ace#ta !t eu face u& de c!ncetu$ şi #u!&iţiaunei fiinţe #ure"e în !%#er3area rati!na$ă a $u"iiW Da, r!riu-&i# în ace#t #c! a şi f!#t u#ă $a %a&ă acea#tă Idee de către raţiune/ Dar î"i e#te !are er"i# #ă c!n#ider ca #c!uri nişte di#!&iţiicare #e a#ea"ănă cu #c!uri$e, deri3:ndu-$e din 3!inţa di3ină, ?A 099, B =H=@ deşi rininter"ediu$ un!r di#!&iţii articu$are din $u"e #ta%i$ite în ace#t #en#W Da, 3!i uteţi face şi ace#t$ucru, în#ă a#tfe$ înc:t #ă 3ă fie t!tuna dacă cine3a #une că înţe$eciunea di3ină a !rd!nat t!tu$în fe$u$ ace#ta entru #c!uri$e ei #ure"e #au că Ideea înţe$eciunii #ure"e e#te un regu$ati3 încercetarea naturii şi un rinciiu a$ unităţii #i#te"atice şi fina$e a naturii duă $egi natura$egenera$e, c+iar şi ac!$! unde n!i nu $e #e#i&ă" cu a$te cu3inte, că tre%uie #ă 3ă fie a%#!$ut t!tuna,ac!$! unde $e erceeţi, dacă #uneţi Du"ne&eu, cu înţe$eciunea $ui, a 3!it a#tfe$, #au natura a!rd!nat în "!d înţe$et a#tfe$/ ăci cea "ai "are unitate #i#te"atică şi fina$ă, e care raţiunea3!a#tră cerea #ă ! ună ca rinciiu regu$ati3 $a %a&a !ricărei cercetări a naturii, era t!c"ai ceeace 3ă îndretăţea #ă uneţi ca funda"ent Ideea unei inte$igenţe #ure"e ca ! #c+e"ă a rinciiu$ui regu$ati3 şi c:tă fina$itate gă#iţi în $u"e, !tri3it ace#tui rinciiu, t!t at:tac!nfir"are a3eţi entru $egiti"itatea Ideii 3!a#tre dar cu" ace#t rinciiu nu a3ea a$t #c! dec:t#ă caute unitatea nece#ară şi cea "ai "are !#i%i$ă a naturii, dat!ră" în ade3ăr Ideii unei fiinţe#ure"e acea#tă unitate în "ă#ura în care ! atinge", dar nu ute" ign!ra $egi$e genera$e a$enaturii, în 3ederea căr!ra, nu"ai, a f!#t u#ă $a %a&ă Ideea, fără a ajunge în c!ntradicţie cu n!iînşine, ?A =.., B =H8@ entru a c!n#idera fina$itatea naturii ca accidenta$ă şi +ierfi&ică în ce ri3eşte !riginea ei, căci n!i n-a" f!#t îndretăţiţi #ă ad"ite" ! fiinţă dinc!$! de natură, d!tatăcu r!rietăţi$e a"intite, ci nu"ai #ă une" ca funda"ent Ideea ei, entru a c!n#iderafen!"ene$e ca $egate #i#te"atic între e$e, în ana$!gie cu ! deter"inare cau&a$ă/

T!c"ai de aceea #unte" şi îndretăţiţi #ă g:ndi" cau&a $u"ii în Idee nu nu"ai duă unantr!!"!rfi#" "ai #u%ti$ 2fără care nu #-ar utea g:ndi ni"ic de#re ea6, anu"e ca ! fiinţă care !#edă inte$ect, $ăcere şi ne$ăcere, de a#e"enea şi ! d!rinţă c!re#un&ăt!are ace#t!ra din ur"ă,

recu" şi 3!inţă etc/, ci şi #ă atri%ui" ace#tei fiinţe erfecţiune infinită, care a#tfe$ deăşeşte "u$t e aceea $a care ute" fi îndretăţiţi rin cun!aşterea e"irică a !rdinii $u"ii/ ăci $egea



regu$ati3ă a unităţii #i#te"atice rec$a"ă ca n!i #ă #tudie" natura a#tfe$, ca şi c:nd #-ar gă#i retutindeni $a infinit unitate #i#te"atică şi fina$ă, cu t!ată 3arietatea cea "ai "are !#i%i$ă/ ăci,deşi nu #urrinde" #au nu atinge" dec:t uţin din acea#tă erfecţiune a $u"ii, t!tuşi ţine de$egi#$aţia raţiunii n!a#tre #-! căută" şi #-! re#uune" retutindeni şi tre%uie #ă fie t!tdeauna r!fita%i$ entru n!i şi nu !ate de3eni nici!dată dăunăt!r a !rgani&a !%#er3area naturii duăace#t rinciiu/ ?A =.1, B =H9@ Dar, t!t!dată, e#te de a#e"enea c$ar că rin acea#tă rere&entare a

Ideii unui aut!r #ure", $uată ca funda"ent, nu ei#tenţa şi cun!aşterea unei a#tfe$ de fiinţe, cinu"ai Ideea ei î"i #er3eşte ca funda"ent şi că deci eu nu deri3 r!riu-&i# ni"ic din acea#tăfiinţă, ci nu"ai din Ideea de#re ea, adică din natura $ucruri$!r $u"ii, duă ! a#tfe$ de Idee/ anu"ită c!nştiinţă, deşi nede&3!$tată, a f!$!#irii autentice a ace#tui c!ncet a$ raţiunii n!a#tre are #ă fi ri$ejuit şi $i"%aju$ "!de#t şi ju#t a$ fi$!#!fi$!r din t!ate ti"uri$e, c:nd ei 3!r%e#c deînţe$eciunea şi re3ederea naturii şi de#re înţe$eciunea di3ină ca ere#ii #in!ni"e, %a c+iar referă ri"a ere#ie at:ta ti" c:t e 3!r%a nu"ai de raţiunea #ecu$ati3ă, căci acea#tă ere#ieînfr:nea&ă retenţia de a afir"a "ai "u$t dec:t #unte" îndretăţiţi şi t!t!dată readuce raţiunea $ac:"u$ ei r!riu - natura/

A#tfe$ raţiunea ură, care iniţia$ ărea #ă r!"ită nici "ai "u$t nici "ai uţin dec:tetinderea cun!ştinţe$!r dinc!$! de t!ate $i"ite$e eerienţei, nu c!nţine, dacă ! înţe$ege" ju#t,dec:t rinciii regu$ati3e, care re#criu în ade3ăr ! unitate "ai "are dec:t cea e care ! !ateatinge f!$!#irea e"irică a inte$ectu$ui, dar t!c"ai rin fatu$ că ace#te rinciii î"ing at:t dedearte #c!u$ de care caută #ă #e ar!ie, e$e duc $a gradu$ ce$ "ai îna$t ac!rdu$ ace#tei f!$!#iricu #ine în#ăşi, ?A =.H, B =.@ cu ajut!ru$ unităţii #i#te"atice dar c:nd #unt greşit înţe$e#e şi c:nd#unt c!n#iderate dret rinciii c!n#tituti3e a$e un!r cun!ştinţe tran#cendente, e$e r!duc, rintr-!aarenţă ce e dret #tră$ucită, în#ă înşe$ăt!are, c!n3ingere şi ! cun!aştere i"aginară, rin ur"arec!ntradicţii şi di#ute eterne/

>> >

A#tfe$, !rice cun!aştere !"enea#că încee cu intuiţii, #e ridică de aici $a c!ncete şi#f:rşeşte cu Idei/ Deşi cu ri3ire $a t!ate ce$e trei e$e"ente ea are în ade3ăr i&3!are de cun!aşterea priori, care $a ri"a 3edere ar #ă de#c!n#idere $i"ite$e !ricărei eerienţe, t!tuşi ! criticăc!"$etă c!n3inge că !rice raţiune, în f!$!#irea #ecu$ati3ă, nu !ate trece nici!dată cu ace#tee$e"ente dinc!$! de c:"u$ eerienţei !#i%i$e şi că "enirea r!riu-&i#ă a ace#tei #ure"efacu$tăţi de cun!aştere nu e#te dec:t a #e #er3i de t!ate "et!de$e şi rinciii$e ei entru a ătrunde :nă în inti"itatea naturii, duă t!ate rinciii$e !#i%i$e a$e unităţii, rintre care unitatea#c!uri$!r e#te cea "ai n!%i$ă, dar nici!dată de a deăşi $i"ite$e ei, în afara căr!ra nu ei#tă pentru noi ni"ic dec:t #aţiu 3id/ ercetarea critică a tutur!r judecăţi$!r care !t etindecun!aşterea ?A =., B =1@ n!a#tră dinc!$! de eerienţa rea$ă ne-a c!n3in# de#igur #uficient, înAna$itica tran#cendenta$ă, că e$e nu ne !t c!nduce nici!dată $a ce3a "ai "u$t dec:t $a !eerienţă !#i%i$ă şi dacă n-a" fi f!#t neîncre&ăt!ri c+iar faţă de te!re"e$e a%#tracte şi genera$ece$e "ai c$are, dacă er#ecti3e atrăgăt!are şi aarente nu ne-ar fi tentat #ă în$ătură"c!n#tr:ngerea ace$!r judecăţi, ne-a" fi utut di#en#a, de#igur, de audierea !%!#it!are a tutur!r"art!ri$!r dia$ectici, e care ! raţiune tran#cendentă îi citea&ă în #rijinu$ retenţii$!r ei căci a"ştiut încă de "ai înainte cu de$ină certitudine că t!ate afir"aţii$e $!r, deşi !ate %ineintenţi!nate, tre%uiau #ă fie a%#!$ut $i#ite de 3a$!are, fiindcă #e refereau $a ! cun!aştere e carenici un !" nu ! !ate d!%:ndi 3re!dată/ Dar cu" di#cuţia nu #e "ai #f:rşe#te nici!dată, dacă nu#e de#c!eră ade3ărata cau&ă a aarenţei, rin care !ate fi înşe$at c+iar şi ce$ "ai er#icaceg:ndit!r, şi cu" de#c!"unerea întregii n!a#tre cun!aşteri tran#cendente în e$e"ente$e ei 2ca un#tudiu a$ naturii n!a#tre interne6 nu e#te în #ine de uţină 3a$!are, iar entru fi$!#!f ea e#te c+iar !dat!rie, n-a f!#t nu"ai nece#ar #ă cercetă" a"ănunţit, :nă $a ri"e$e ei i&3!are, acea#tă întreagă"uncă a raţiunii #ecu$ati3e, !ric:t de #teri$ă ar fi ea cu" aarenţa dia$ectică e#te aici nu nu"ai

înşe$ăt!are în ce ri3eşte judecata, ci şi atrăgăt!are ?A =., B =H@ şi !ric:nd firea#că în ce ri3eşte intere#u$ e care î$ a3e" aici faţă de judecată, şi 3a ră":ne a#tfe$ în 3eci, a f!#t !!rtun



#ă redactă" a"ănunţit acte$e ace#tui r!ce# şi #ă $e deune" în ar+i3a raţiunii !"eneşti, entru a#e e3ita în 3iit!r er!ri #i"i$are/

?A =.L, B =@ II

METODOLOGIATRANSCENDENTALĂ

?A =.=, B =L@ Dacă c!n#ider an#a"%$u$ tutur!r cun!ştinţe$!r raţiunii ure şi #ecu$ati3eca e un edificiu, a cărui Idee ce$ uţin ! a3e" în n!i, !t #une în Te!ria tran#cendenta$ă ae$e"ente$!r a" e3a$uat "ateria$u$ de c!n#trucţie şi a" #ta%i$it entru ce fe$ de edificiu, entrucare înă$ţi"e şi #!$iditate ajunge ace#t "ateria$/ De#igur, #-a înt:"$at că, deşi $ănuia" un turncare #ă ajungă :nă $a cer, r!3i&ia de "ateria$e a ajun# t!tuşi nu"ai entru ! ca#ă de $!cuit care, entru înde$etniciri$e n!a#tre e c:"ia eerienţei, era de#tu$ de #aţi!a#ă şi de#tu$ de îna$tă #re

a ! curinde dintr-! ri3ire dar acea te"erară întrerindere tre%uia #ă eşue&e din $i#ă de"ateria$e, c+iar fără a "ai ţine #ea"ă şi de c!nfu&ia de $i"%aj, care în "!d ine3ita%i$ tre%uia #ăde&%ine e "uncit!ri în ceea ce ri3eşte $anu$ şi #ă-i î"răştie în t!ată $u"ea, entru ca fiecare#ă-şi c!n#truia#că entru #ine, duă r!riu$ $an/ Acu" nu ne intere#ea&ă at:t "ateria$e$e, c:t"ai cur:nd $anu$, şi fiind a3erti&aţi #ă nu ne a3entură" !r%eşte într-un r!iect !arecare, care ar utea deăşi e3entua$ t!ate uteri$e n!a#tre, e de a$tă arte, neut:nd t!tuşi renunţa $ac!n#truirea unei $!cuinţe #!$ide, #ă face" de3i&u$ entru ! c$ădire în ra!rt cu r!3i&ia de"ateria$e care ne e#te dată şi care t!t!dată e#te adec3ată tre%uinţei n!a#tre/

Prin (et!d!$!gie tran#cendenta$ă înţe$eg deci deter"inarea c!ndiţii$!r f!r"a$e a$e unui#i#te" c!"$et ?A =.8, B =0@ a$ raţiunii ure/ ;n ace#t #c!, 3!" a3ea de-a face cu ! disciplin!,un canon, ! arhitectonic!, în #f:rşit, cu ! istorie a raţiunii ure, şi 3!" rea$i&a în #en#

tran#cendenta$ ceea ce, #u% nu"e$e de logic! practic!, #e încearcă în şc!$i cu ri3ire $a f!$!#ireainte$ectu$ui în genere, dar nu #e reuşeşte, căci din "!"ent ce $!gica genera$ă nu #e $i"itea&ă $a !#ecie articu$ară de cun!ştinţă inte$ectua$ă 2de ee"$u, nu $a cea ură6 şi nici $a anu"ite!%iecte, ea, fără a î"ru"uta cun!ştinţe din a$te ştiinţe, nu !ate face "ai "u$t dec:t #ă r!unătit$uri entru metode posibile şi ere#ii te+nice de care #e face u& cu ri3ire $a #i#te"atică înt!ate ştiinţe$e şi care fa"i$iari&ea&ă e e$e3 de "ai înainte cu nu"e, a căr!r #e"nificaţie şif!$!#ire e$ $e 3a cun!aşte a%ia "ai t:r&iu/

METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ

Capitolul "nt%i

DISCIPLINA RAŢIUNII PURE

Oudecăţi$e care #unt negati3e, nu nu"ai în ce ri3eşte f!r"a $!gică, ci şi în ce ri3eştec!nţinutu$, nu #e %ucură de rea "are #ti"ă faţă de d!rinţa de cun!aştere a !a"eni$!r e$e #untc!n#iderate c+iar ca un fe$ de duş"ani in3idi!şi ai in#tinctu$ui n!#tru de cun!aştere, ?A =.9, B==@ care tinde neîncetat #re etinderea cun!ştinţe$!r şi ar!ae că e#te ne3!ie de ! a!$!gie entru a $e face t!$erate şi cu at:t "ai "u$t entru a $e r!cura fa3!are şi #ti"ă/

Din unct de 3edere logic, ute" eri"a !rice judecată #u% f!r"ă negati3ă, în#ă în ceeace ri3eşte c!nţinutu$ cun!aşterii n!a#tre în genere, dacă acea#ta e#te etin#ă #au $i"itată rintr-!

judecată, judecăţi$e negati3e au funcţia r!rie nu"ai de a "mpiedica eroarea/ De aceea, judecăţi$e negati3e care tre%uie #ă re3ină ! cun!ştinţă fa$#ă, ac!$! unde t!tuşi nici!dată nu e



!#i%i$ă ! er!are, #unt de#igur f!arte ade3ărate, dar #unt t!tuşi g!a$e, adică nu #unt de$!cadec3ate #c!u$ui $!r, şi t!c"ai de aceea #unt ade#ea ridic!$e/ Aşa e#te judecata ace$ui ret!r căA$eandru n-ar fi utut cuceri nici ! ţară fără ar"ată/

Dar unde $i"ite$e cun!aşterii n!a#tre !#i%i$e #unt f!arte îngu#te, iar i"u$#u$ de a judeca- "are, aarenţa care #e !feră, f!arte înşe$ăt!are şi rejudiciu$ re&u$tat din er!are c!n#idera%i$,ac!$! ! in#trucţie negati'!, care #er3eşte nu"ai entru a ne ă&i de er!ri, are c+iar "ai "u$tă

i"!rtanţă dec:t une$e in#trucţiuni !&iti3e, rin care cun!aşterea n!a#tră ar utea d!%:ndi !creştere/ Constr%ngerea care îngrădeşte şi, în fine, #uri"ă înc$inaţia er"anentă de a ne a%ate de$a anu"ite regu$i #e nu"eşte disciplin!/ Ea #e de!#e%eşte de cu$tură, care are de #c! nu"ai de ade&3!$ta ! aptitudine, fără a #uri"a a$ta deja ei#tentă/ a f!r"area unui ta$ent, ?A =1., B =8@care tinde #ă #e "anife#te din r!riu$ #ău înde"n, di#ci$ina !feră ! c!ntri%uţie negati3ă >, înti" ce cu$tura şi d!ctrina, ! c!ntri%uţie !&iti3ă/

ă te"era"entu$ ca şi ta$ente$e, care îşi er"it %ucur!# ! "işcare $i%eră şi neîngrădită2ca i"aginaţia şi ageri"ea "inţii6, au ne3!ie în une$e ri3inţe de ! di#ci$ină, 3a ad"ite cuuşurinţă !ricine/ Dar că raţiunea, căreia îi re3ine #arcina de a re#crie r!ria-i di#ci$ină tutur!rce$!r$a$te tendinţe, are ea în#ăşi ne3!ie de ! di#ci$ină, !ate ărea de#igur ciudat în rea$itate, eaa #căat :nă acu" de ! a#tfe$ de u"i$inţă, t!c"ai fiindcă #u% f!r"a #!$e"nă şi r!fundcu3iinci!a#ă în care #e înfăţişea&ă ni"eni n-ar utea cădea uş!r $a %ănuia$a unui j!c fri3!$ cui"agini, în $!c de c!ncete, şi cu cu3inte, în $!c de $ucruri/

'u e ne3!ie de ! critică a raţiunii în f!$!#ire e"irică, căci rinciii$e ei #unt #uu#e unuiea"en c!ntinuu rin iatra de încercare a eerienţei ?A =11, B =9@ de a#e"enea, nici înd!"eniu$ "ate"aticii, unde c!ncete$e ei tre%uie re&entate i"ediat in concreto în intuiţia ură şiunde t!t ceea ce e#te neînte"eiat şi ar%itrar de3ine i"ediat e3ident/ Dar unde nici intuiţiae"irică, nici cea ură nu "enţin raţiunea e un făgaş 3i&i%i$, anu"e în f!$!#irea eitran#cendenta$ă duă #i"$e c!ncete, ac!$! ea are "are ne3!ie de ! di#ci$ină care #ă-iînfr:ne&e înc$inarea #re etindere dinc!$! de $i"ite$e îngu#te a$e eerienţei !#i%i$e şi #ă !ferea#că de rătăcire şi er!are, a#tfe$ înc:t întreaga fi$!#!fie a raţiunii ure nu are de-a face dec:tcu ace#t f!$!# negati3/ Er!ri$e i&!$ate !t fi re"ediate rin cen&ură, iar cau&e$e $!r, rin critic!/Dar unde, ca în raţiunea ură, #e gă#eşte un întreg #i#te" de a"ăgiri şi i$u&ii, care #unt $egateîntre e$e şi unite rin rinciii c!"une, ac!$! are #ă fie nece#ară ! $egi#$aţie #ecia$ă, şi anu"euna negati3ă care, #u% nu"e$e de disciplin!, #ă-şi in#tituie din natura raţiunii şi a !%iecte$!rf!$!#irii ei ure !arecu" un #i#te" de circu"#ecţie şi de ea"en de #ine, în faţa căruia #ă nu !ată #ta în ici!are nici ! aarenţă #!fi#tică şi fa$#ă, ci tre%uie #ă #e trăde&e i"ediat, !ricare ar fi"!ti3e$e care #-! a#cundă/

?A =1H, B =.@ Tre%uie în#ă n!tat că în acea#tă a d!ua arte rincia$ă a riticiitran#cendenta$e a$ic di#ci$ina raţiunii ure nu a#ura c!nţinutu$ui, ci nu"ai a#ura "et!dei decun!aştere din raţiune ură/ A#ura c!nţinutu$ui a" a$icat-! în Te!ria e$e"ente$!r/ Dar f!$!#irearaţiunii, indiferent de !%iectu$ a$icării ei, are ce3a #i"i$ar şi t!tuşi, în "ă#ura în care tre%uie #ăfie tran#cendenta$ă, ea e#te at:t de e#enţia$ di#tinctă de t!ate ce$e$a$te f!$!#iri, înc:t fără te!rianegati3ă, de a3erti&are, a unei di#ci$ine #ecia$ in#tituite nu !t fi e3itate er!ri$e care tre%uie #ăre&u$te în "!d nece#ar din a$icarea i"r!rie a un!r "et!de, care #e !tri3e#c de a$tfe$ raţiunii,dar nu aici/

Capitolul "nt%i*ecţiunea înt:i

DI*IPI'A RANIU'II PURE;' C*IRE D4(ATIF

* tiu, de#igur, că în $i"%aju$ didactic #e !%işnuieşte a f!$!#i ter"enu$ de disciplin! ca fiind identic cu ce$ de in#trucţie/ Dar

ei#tă, e de a$tă arte, at:tea a$te ca&uri în care ri"a ere#ie, în #en# de c!recţie, e#te di#tin#ă cu grijă de cea de-a d!ua, în #en#de instrucţie, şi natura $ucruri$!r are ea în#ăşi grijă de a ă#tra entru acea#tă di#tincţie #ingure$e ere#ii adec3ate, înc:t eu aş d!ri#ă nu #e er"ită nici!dată f!$!#irea ace$ui cu3:nt în a$t #en# dec:t negati3/



(ate"atica !feră ee"$u$ ce$ "ai #tră$ucit a$ unei raţiuni ure care #e etinde de $a #inecu #ucce#, fără ajut!ru$ eerienţei/ Ee"$e$e #unt c!ntagi!a#e, în #ecia$ entru acea facu$tatecare în "!d fire#c #e f$atea&ă, înc+iuindu-şi că are ace$aşi #ucce# şi în a$te ca&uri, de care a a3ut arte în unu$ din ca&uri/ De aceea, raţiunea ură în f!$!#ire ?A =1, B =1@ tran#cendenta$ă #eră#ă #e !ată etinde t!t at:t de n!r!c!# şi te"einic cu" a reuşit în f!$!#irea "ate"atică, dacă

între%uinţea&ă ac!$! aceeaşi "et!dă care a f!#t aici de un f!$!# at:t de e3ident/ E#te f!artei"!rtant entru n!i #ă şti" dacă "et!da entru a ajunge $a certitudine a!dictică, şi care #enu"eşte "ate"atică în acea#tă ştiinţă din ur"ă, e#te t!tuna cu certitudinea căutată în fi$!#!fie şicare aici ar tre%ui nu"ită dogmatic!/

un!aşterea &iloso&ic! e#te cunoa$terea raţional! din c!ncete, e c:nd cun!aşterea"ate"atică e#te ! cun!aştere din construirea conceptelor / Dar a construi un c!ncet în#ea"nă a re&enta a priori intuiţia care îi c!re#unde/ Pentru c!n#truirea unui c!ncet #e cere deci !intuiţie nonempiric! care, rin ur"are, ca intuiţie, e#te un !%iect singular , ceea ce nu în#ea"năîn#ă că în ca$itate de c!n#truct!are a unui c!ncet 2a unei rere&entări genera$e6 ea nu tre%uie #ăeri"e în rere&entare 3a$a%i$itate genera$ă entru t!ate intuiţii$e !#i%i$e care aarţin ace$uiaşic!ncet/ A#tfe$, eu c!n#truie#c un triung+i, în ti" ce re&int !%iectu$ c!re#un&ăt!r ace#tuic!ncet fie rin #i"$a i"aginaţie în intuiţia ură, fie duă i"aginaţie şi e +:rtie în intuiţiae"irică, în a"%e$e ca&uri în#ă cu t!tu$ a priori, fără a-i fi î"ru"utat "!de$u$ din 3re!eerienţă !arecare/ Cigura #ingu$ară de#enată e#te ?A =1, B =H@ e"irică şi #er3eşte t!tuşi $aeri"area c!ncetu$ui, în ciuda genera$ităţii $ui, fiindcă în acea#tă intuiţie e"irică nu #e ia înc!n#iderare dec:t actu$ c!n#truirii c!ncetu$ui, căruia "u$te deter"inări, ca cea de "ări"e, $aturi,ung+iuri, îi #unt cu t!tu$ indiferente şi deci #e face a%#tracţie de ace#te diferenţe care nu "!dificăc!ncetu$ de triung+i/

un!aşterea fi$!#!fică c!n#ideră deci articu$aru$ nu"ai în genera$, e c:nd cea"ate"atică, genera$u$ în articu$ar, %a c+iar în #ingu$ar, deşi t!tuşi a priori şi cu ajut!ru$ raţiunii,a#tfe$ înc:t, cu" ace#t #ingu$ar e#te deter"inat în anu"ite c!ndiţii genera$e de c!n#trucţie, t!ta#tfe$ !%iectu$ c!ncetu$ui, căruia ace#t #ingu$ar nu-i c!re#unde dec:t ca #c+e"ă, tre%uie g:nditca fiind uni3er#a$ deter"inat/

;n acea#tă f!r"ă c!n#tă deci diferenţa e#enţia$ă a ace#t!r d!uă #ecii de cun!aştere raţi!na$ă,şi ea nu #e %a&ea&ă e diferenţa "ateriei #au !%iecte$!r $!r/ ei care îşi înc+iuiau că di#tingfi$!#!fia de "ate"atică rin aceea că afir"au de#re cea dint:i că are ca !%iect nu"ai calitatea, e c:nd cea de-a d!ua nu"ai cantitatea, au $uat efectu$ dret cau&ă/ C!r"a cun!aşterii"ate"atice e#te cau&a entru care ea nu #e !ate ra!rta dec:t $a "ări"i/ ăci nu"ai c!ncetu$de "ări"i !ate fi c!n#truit, adică re&entat a priori în intuiţie, e c:nd ca$ităţi$e ?A =1L, B =@nu !t fi re&entate în nici ! a$tă intuiţie dec:t în cea e"irică/ De aceea, ! cun!aştere raţi!na$ă a$!r nu !ate fi !#i%i$ă dec:t rin c!ncete/ A#tfe$, ni"eni nu !ate $ua ! intuiţie c!re#un&ăt!arec!ncetu$ui de rea$itate din a$tă arte dec:t din eerienţă, dar nici!dată nu ! !ate a3ea a priori,din #ine în#uşi şi anteri!r c!nştiinţei e"irice/ C!r"a c!nică !ate fi făcută intuiti3ă fără 3reunajut!r e"iric, nu"ai duă c!ncet, dar cu$!area ace#tui c!n tre%uie #ă fie dată "ai înt:i într-!eerienţă #au a$ta/ !ncetu$ de cau&ă în genere nu-$ !t re&enta în nici un fe$ de intuiţie dec:tîntr-un ee"$u e care "i-$ une $a înde":nă eerienţa etc/ De a$tfe$, fi$!#!fia tratea&ă şi eade#re "ări"i, ca şi "ate"atica, de ee"$u de#re t!ta$itate, infinit etc/ (ate"atica #e !cuă şicu de!#e%irea dintre $inii şi #urafeţe ca #aţii de ca$itate diferită, cu c!ntinuitatea întinderii,c!n#iderată ca ! ca$itate a ei/ Deşi în a#tfe$ de ca&uri e$e au un !%iect c!"un, t!tuşi "!du$ de a-$trata rin raţiune e#te cu t!tu$ a$tu$ în "editarea fi$!#!fică dec:t în cercetarea "ate"atică/ eadint:i #e "enţine nu"ai $a c!ncete genera$e, e c:nd cea de-a d!ua nu !ate încee ni"ic cu#i"$u$ c!ncet, ci #e reciită i"ediat #re intuiţie, în care c!n#ideră c!ncetu$ in concreto, darnu e"iric, ci într-! intuiţie e car ?A =10, B =@e ! re&intă a priori, adică e care şi-ac!n#truit-! şi în care ceea ce ur"ea&ă din c!ndiţii$e genera$e a$e c!n#trucţiei tre%uie #ă fie genera$3a$a%i$ şi entru !%iectu$ c!ncetu$ui c!n#truit/

*ă #e dea unui fi$!#!f c!ncetu$ unui triung+i şi #ă fie $ă#at #ă gă#ea#că în fe$u$ $uira!rtu$ dintre #u"a ung+iuri$!r $ui şi ung+iu$ dret/ E$ nu are dec:t c!ncetu$ unei figuri înc+i#e



în trei $inii drete şi, în acea#tă figură, c!ncetu$ de#re t!t at:tea ung+iuri/ ric:t ar ref$ectaa#ura ace#tui c!ncet, nu 3a #c!ate din e$ ni"ic n!u/ E$ !ate ana$i&a şi c$arifica c!ncetu$ de$inie dreată, de ung+i #au de nu"ăru$ trei, dar nu !ate ajunge $a a$te r!rietăţi care nu #e af$ăîn ace#te c!ncete/ :nd ge!"etru$ #e !cuă de acea#tă r!%$e"ă, încee rin a c!n#trui untriung+i/ Ciindcă ştie că d!uă ung+iuri drete fac î"reună c:t t!ate ung+iuri$e adiacente care !tfi tra#e dintr-un unct e ! $inie dreată, e$ re$ungeşte ! $atură a triung+iu$ui #ău şi !%ţine d!uă

ung+iuri adiacente care #unt ega$e cu d!uă ung+iuri drete/ A!i î"arte ung+iu$ etern, trăg:nd! $inie ara$e$ă cu $atura din faţă a triung+iu$ui şi 3ede că aici re&u$tă un ung+iu eteri!r adiacent,care e#te ega$ cu un ung+i intern etc/ E$ ajunge în fe$u$ ace#ta rintr-un $anţ de raţi!na"ente, ?A=1=, B =L@ că$ău&it er"anent de intuiţie, $a re&!$3area a%#!$ut c$ară şi t!t!dată genera$ă a r!%$e"ei/

Dar "ate"atica nu c!n#truieşte nu"ai "ări"i 7?uanta9, ca în ge!"etrie, ci şi #i"$a"ări"e 7?uantitas9, ca în a$ge%ră, unde face c!"$et a%#tracţie de natura !%iectu$ui care tre%uieg:ndit duă un a#tfe$ de c!ncet de "ări"e/ Ea îşi a$ege a!i ! anu"ită n!taţie a tutur!rc!n#trucţii$!r de "ări"i în genere 2nu"ere6, cu" ar fi aceea de adunare, #cădere etc/, etragerearădăcinii şi duă ce a de#e"nat şi c!ncetu$ genera$ de "ări"i duă diferite$e ra!rturi dintree$e, ea rere&intă în intuiţie, duă anu"ite regu$i genera$e, !rice !eraţie r!du#ă şi "!dificată rin cantitate c:nd ! "ări"e tre%uie di3i&ată rin a$ta, ea c!"%ină caractere$e a":ndur!ra duăf!r"a care de#e"nea&ă di3i&iunea etc/ şi a#tfe$ ajunge, cu ajut!ru$ unei c!n#trucţii #i"%!$ice, aşacu" ge!"etria ajunge, cu ajut!ru$ unei c!n#trucţii !#ten#i3e #au ge!"etrice 2a !%iecte$!r în#e$e6,ac!$! unde cun!aşterea di#cur#i3ă n-ar utea ajunge nici!dată cu ajut!ru$ #i"$e$!r c!ncete/

are !ate fi cau&a ace#tei #ituaţii at:t de diferite în care #e af$ă d!i "eşteri ai raţiunii,dintre care unu$ îşi ur"ea&ă dru"u$ duă c!ncete, iar ce$ă$a$t duă intuiţii, ?A =18, B =0@ ecare $e re&intă a priori, !tri3it c!ncete$!rW ;n ur"a te!rii$!r tran#cendenta$e eu#e, "ai #u#,acea#tă cau&ă e#te c$ară/ Aici nu e#te 3!r%a de judecăţi ana$itice care !t fi r!du#e rin #i"$aana$i&ă a c!ncete$!r 2aici fi$!#!fu$ ar a3ea, fără înd!ia$ă, a3antaj a#ura ri3a$u$ui #ău6, ci e 3!r%ade judecăţi #intetice, şi anu"e de a#tfe$ de judecăţi care tre%uie #ă fie cun!#cute a priori/ ăci nua" de 3ă&ut ceea ce g:nde#c de fat în c!ncetu$ "eu de triung+i 2ace#ta nu e ni"ic "ai "u$tdec:t #i"$a definiţie6 di"!tri3ă, tre%uie #ă trec dinc!$! de e$, #re r!rietăţi care nu #e af$ă înace#t c!ncet, dar care t!tuşi îi aarţin/ Dar ace#t $ucru nu e#te !#i%i$ a$tfe$ dec:t dacă î"ideter"in !%iectu$ "eu fie duă c!ndiţii$e intuiţiei e"irice, fie duă ce$e a$e intuiţiei ure/Pri"u$ r!cedeu n-ar da dec:t ! judecată e"irică 2rin "ă#urarea ung+iuri$!r triung+iu$ui6, caren-ar a3ea uni3er#a$itate, şi cu at:t "ai uţin nece#itate, iar de#re aşa ce3a nu !ate fi 3!r%a/ A$d!i$ea r!cedeu e#te în#ă c!n#trucţia "ate"atică, şi anu"e aici c!n#trucţia ge!"etrică, cuajut!ru$ căreia adaug, într-! intuiţie ură, $a fe$ ca şi în cea e"irică, di3er#u$ care aarţine#c+e"ei unui triung+i în genere şi, rin ur"are, c!ncetu$ui de triung+i, rin care, negreşit,tre%uie #ă fie c!n#truite judecăţi #intetice uni3er#a$e/

Deci în &adar aş fi$!#!fa, adică aş ref$ecta di#cur#i3 a#ura triung+iu$ui, fără a ajunge rinacea#ta c:tuşi de uţin ?A =19, B ==@ "ai dearte dec:t $a #i"$a definiţie, de $a care în#ă artre%ui t!c"ai #ă înce/ Ei#tă, de#igur, ! #inte&ă tran#cendenta$ă din ure c!ncete, care iarăşinu-i reuşeşte dec:t fi$!#!fu$ui dar ea nu ri3eşte nici!dată "ai "u$t dec:t un $ucru în genere, înc!ndiţii$e e care erceţia $ui !ate #ă $e înde$inea#că entru a aarţine eerienţei !#i%i$e/Dar în r!%$e"e$e "ate"atice nici nu e 3!r%a de#re acea#ta şi în genere de#re ei#tenţă, cide#re r!rietăţi$e !%iecte$!r în #ine, nu"ai întruc:t ace#te r!rietăţi #unt $egate de c!ncetu$!%iecte$!r/

@;n ee"$u$ citat n-a" căutat dec:t #ă c$arifică" ce diferenţă "are #e gă#eşte întref!$!#irea di#cur#i3ă a raţiunii din c!ncete şi f!$!#irea intuiti3ă rin c!n#truirea c!ncete$!r/ ;n"!d fire#c #e une acu" între%area care e#te cau&a care face nece#ară ! a#tfe$ de f!$!#ire du%$ă araţiunii şi duă care c!ndiţii ute" cun!aşte dacă are $!c nu"ai cea dint:i #au şi a d!ua/

T!ată cun!aşterea n!a#tră #e ra!rtea&ă t!tuşi, în ce$e din ur"ă, $a intuiţii !#i%i$e căcinu"ai rin e$e e#te dat un !%iect/ Dar un c!ncet a priori 2un c!ncet n!ne"iric6 curinde în

#ine fie ! intuiţie ură, şi în ace#t ca& e$ !ate fi c!n#truit, #au nu curinde dec:t #inte&a intuiţii$!r



!#i%i$e, care nu #unt date a priori, şi atunci ute" de#igur ?A =H., B =8@ judeca rin e$ #inteticşi a priori, dar nu"ai di#cur#i3, din c!ncete, şi nici!dată intuiti3, rin c!n#truirea c!ncetu$ui/

Dar dintre t!ate intuiţii$e, nici una nu e#te dată a priori, dec:t #i"$a f!r"ă afen!"ene$!r, #aţiu$ şi ti"u$ şi un c!ncet de#re #aţiu şi ti", cu" e cuanta, !ate fi re&entat a priori în intuiţie, adică c!n#truit fie î"reună cu ca$itatea $!r 2f!r"a $!r6, fie şi nu"aiîn cantitatea $!r 2#i"$a #inte&ă a di3er#u$ui !"!gen6 rin nu"ăr/ Dar "ateria fen!"ene$!r, rin

care ne #unt date lucruri în #aţiu şi în ti", !ate fi rere&entată nu"ai în erceţie, adică a !#teri!ri/ *inguru$ c!ncet care rere&intă a priori ace#t c!nţinut e"iric a$ fen!"ene$!r e#tec!ncetu$ de lucru în genere, iar cun!aşterea #intetică a priori de#re ace#ta nu !ate !feri dec:t#i"$a regu$ă a #inte&ei a ceea ce !ate da erceţia a posteriori, dar nici!dată intuiţia !%iectu$uirea$, căci acea#ta tre%uie #ă fie nece#ar e"irică/

Oudecăţi$e #intetice care #e referă $a lucruri în genere, a căr!r intuiţie nu !ate fi dată a priori, #unt tran#cendenta$e/ Prin ur"are, judecăţi$e tran#cendenta$e nu !t fi date nici!dată rinc!n#truirea c!ncete$!r, ci nu"ai duă c!ncete a priori/ E$e c!nţin nu"ai regu$a !tri3it căreia! anu"ită unitate #intetică a ceea ce nu !ate fi rere&entat intuiti3 a priori ?A =H1, B =9@ 2a erceţii$!r6 tre%uie căutată e"iric/ E$e în#ă nu !t re&enta într-un ca& !arecare nici unu$ dintrec!ncete$e $!r a priori, ci nu"ai a posteriori, cu ajut!ru$ eerienţei, care 3a fi !#i%i$ă a%ia duăace$e rinciii #intetice/

Dacă tre%uie #ă judecă" #intetic de#re un c!ncet, tre%uie #ă ie#i" din ace#t c!ncet, şianu"e #re intuiţia în care e$ e#te dat/ ăci dacă ră":ne" $a ceea ce e#te c!nţinut în c!ncet, judecata ar fi nu"ai ana$itică şi ! e$icaţie a Ideii duă ceea ce e#te în rea$itate c!nţinut în ea/Dar eu !t $eca de $a c!ncet #re intuiţia ură #au e"irică care îi c!re#unde, entru a-$ea"ina in concreto în ea şi entru a cun!a#te a priori #au a posteriori ceea ce #e cu3ine!%iectu$ui ace#tui c!ncet/;n ri"u$ ca&, e#te ! cun!aştere raţi!na$ă şi "ate"atică rinc!n#truirea c!ncetu$ui, în ce$ de-a$ d!i$ea ca&, e#te ! cun!aştere nu"ai e"irică 2"ecanică6,care nu !ate da nici!dată judecăţi nece#are şi a!dictice/ A#tfe$, aş utea ana$i&a c!ncetu$ "eue"iric de aur fără ca rin acea#ta #ă c:ştig "ai "u$t dec:t #ă !t enu"era ceea ce g:nde#c defat #u% ace#t cu3:nt, de unde în cun!aşterea "ea are $!c, fără înd!ia$ă, ! î"%unătăţire $!gică, darnu #e !%ţine ! #!rire #au un ada!#/ Eu iau în#ă "ateria care #e re&intă #u% ace#t nu"e şi $eg deea erceţii care î"i 3!r une $a înde":nă diferite judecăţi #intetice, ?A =HH, B =L.@ dare"irice/ Aş c!n#trui c!ncetu$ "ate"atic de triung+i, adică $-aş da a priori în intuiţie şi aş!%ţine e acea#tă ca$e ! cun!aştere #intetică, dar raţi!na$ă/ Dar c:nd î"i e#te dat c!ncetu$tran#cendenta$ a$ unei rea$ităţi, #u%#tanţe, f!rţe etc/, e$ nu de#e"nea&ă nici ! intuiţie e"irică, niciuna ură, ci ec$u#i3 #inte&a intuiţii$!r e"irice 2care deci nu !t fi date a priori6 cu" #inte&a nu#e !ate ridica a priori $a #inte&a care îi c!re#unde, din e$ deci nici nu !ate re&u$ta ! judecată#intetică deter"inantă, ci nu"ai un rinciiu a$ #inte&ei> de intuiţii e"irice !#i%i$e/ A#tfe$,!judecată tran#cendenta$ă e#te ! cun!aştere raţi!na$ă #intetică duă #i"$e c!ncete şi rinur"are ! judecată di#cur#i3ă, căci nu"ai rin ea e#te !#i%i$ă !rice unitate #intetică a cun!aşteriie"irice, dar rin ea nu e#te dată a priori nici ! intuiţie/

?A =H, B =L1@ A#tfe$, ei#tă d!uă între%uinţări a$e raţiunii, care în ciuda uni3er#a$ităţiicun!aşterii şi a r!ducerii ei a priori, c!"une a"%e$!r între%uinţări, #unt t!tuşi f!arte diferite în"er#u$ $!r, şi anu"e dat!rită fatu$ui că în fen!"en, rin care ne #unt date t!ate !%iecte$e, #e af$ăd!uă e$e"ente f!r"a intuiţiei 2#aţiu$ şi ti"u$6, care !ate fi cun!#cută şi deter"inată cu t!tu$ a priori, şi "ateria 2fi&icu$6 #au c!nţinutu$, care în#ea"nă ce3a ce #e gă#eşte în #aţiu şi în ti", rin ur"are c!nţine ! ei#tenţă şi c!re#unde #en&aţiei/ ;n ceea ce ri3eşte u$ti"u$ e$e"ent, carenu !ate fi dat nici!dată în "!d deter"inat a$tfe$ dec:t e"iric, nu ute" a3ea a priori dec:tc!ncete nedeter"inate a$e #inte&ei #en&aţii$!r !#i%i$e, întruc:t e$e aarţin unităţii aerceţiei2într-! eerienţă !#i%i$ă6/ ;n ceea ce ri3eşte ri"u$ e$e"ent, ute" deter"ina a prioric!ncete$e n!a#tre în intuiţie, întruc:t n!i înşine ne creă" !%iecte$e în #aţiu şi în ti", rintr-!

* u ajut!ru$ c!ncetu$ui de cau&ă, ie# rea$"ente din c!ncetu$ e"iric a$ unui e3eni"ent 2în care #e înt:"$ă ce3a6, dar nu #re

intuiţia care re&intă c!ncetu$ de cau&ă in concreto, ci #re c!ndiţii$e de ti" în genere, care ar utea fi gă#ite în eerienţă înc!nf!r"itate cu c!ncetu$ de cau&ă/ Pr!cede& deci nu"ai duă c!ncete şi nu !t r!ceda rin c!n#trucţia c!ncete$!r, căcic!ncetu$ e#te ! regu$ă a #inte&ei erceţii$!r, care nu #unt intuiţii ure şi deci nu !t fi date a priori/



#inte&ă unif!r"ă, c!n#ider:ndu-$e nu"ai ca Quanta/ ea dint:i #e nu"eşte f!$!#ire a raţiunii rinc!ncete, întruc:t nu ute" face ni"ic "ai "u$t dec:t #ă aduce" #u% c!ncete fen!"ene$e, înc!nţinutu$ $!r rea$, care în fe$u$ ace#ta nu !t fi deter"inate dec:t e"iric, adică a posteriori 2darc!nf!r" ace#t!r c!ncete, ca regu$i a$e unei #inte&e e"irice6/ ea de-a d!ua e#te f!$!#irearaţiunii rin c!n#truirea c!ncete$!r, ?A =H, B =LH@ întruc:t ace#tea, ra!rt:ndu-#e deja $a !intuiţie a priori, !t fi date t!c"ai de aceea în intuiţia ură în "!d deter"inat a priori şi fără nici

un fe$ de date e"irice/ A ea"ina t!t ce ei#tă 2un $ucru în #aţiu #au în ti"6, entru a şti dacăşi în ce "ă#ură e#te #au nu un cuantu", dacă în e$ tre%uie rere&entată ! ei#tenţă #au ! $i#ă deei#tenţă, în ce "ă#ură ace#t ce3a 2care u"$e #aţiu$ #au ti"u$6 e#te un #u%#trat ri" #au !#i"$ă deter"inare, dacă ei#tenţa $ui are un ra!rt cu a$tce3a ca fiindu-i cau&ă #au efect, şi în#f:rşit dacă, în ce ri3eşte ei#tenţa, e$ #e af$ă i&!$at #au în deendenţă recir!că cu a$te$e, aea"ina !#i%i$itatea ace#tei ei#tenţe, rea$itatea şi nece#itatea ei #au c!ntrarii$e $!r t!ate ace#teaaarţin cunoa$terii raţionale din c!ncete, care #e nu"eşte cun!aştere &iloso&ic!/ Dar a deter"inaa priori în #aţiu ! intuiţie 2figura6, a di3i&a ti"u$ 2durata6 #au nu"ai a cun!aşte uni3er#a$u$#inte&ei unuia şi ace$uiaşi $ucru în ti" şi în #aţiu şi "ări"ea unei intuiţii în genere 2nu"ăru$6,care re&u$tă de aici, acea#ta e#te ! operaţie raţional! rin c!n#truirea c!ncete$!r şi #e nu"eştematematic!/

(are$e #ucce# e care î$ !%ţine raţiunea cu ajut!ru$ "ate"aticii ne face #ă re#uune" în"!d f!arte fire#c că, dacă nu "ate"atica în#ăşi, în#ă, "et!da ei 3a reuşi şi în afara c:"u$ui"ări"i$!r, aduc:nd t!ate c!ncete$e $a intuiţii, e care ea $e !ate ?A =HL, B =L@ da a priori şi rin care 3a de3eni, aşa-&ic:nd, #tă:nă a#ura naturii e c:nd fi$!#!fia ură, di"!tri3ă, cuc!ncete di#cur#i3e a priori, face ! trea%ă de c:răcea$ă în natură, f:ră a utea face intuiti3ă a priori rea$itatea $!r şi t!c"ai rin acea#ta #ă $e acredite&e/ De a#e"enea, #e are că "eşteri$!r înacea#tă artă nu $e $i#eşte încrederea în #ine, iar u%$icu$ui nu-i $i#e#c "ari$e #eranţe îna%i$itatea $!r, din "!"ent ce aceştia au tre%uit #ă #e !cue cu r!%$e"a de faţă/ ;n ade3ăr, cu" eia%ia dacă au fi$!#!fat 3re!dată a#ura "ate"aticii $!r 2! înde$etnicire difici$ă6, nici nu $e trece rin "inte diferenţa #ecifică dintre ! f!$!#ire a raţiunii şi cea$a$tă/ Regu$i curente şi f!$!#itee"iric, e care $e î"ru"ută de $a raţiunea c!"ună, au entru ei 3a$!are de ai!"e/ De unde !t 3eni c!ncete$e de #aţiu şi ti", cu care ei #e !cuă 2ca de #ingure$e cuante !riginare6, einici nu #e intere#ea&ă şi t!t a#tfe$ $e are inuti$ #ă cercete&e !riginea c!ncete$!r ure a$einte$ectu$ui şi rin acea#ta şi #fera 3a$a%i$ităţii $!r, ci nu"ai #ă #e #er3ea#că de e$e/ ;n t!ate ace#teaei fac f!arte %ine c:nd nu deăşe#c $i"ita +!tăr:tă $!r, anu"e aceea a naturii/ Dar ei ajung ene!%#er3ate de $a c:"u$ #en#i%i$ităţii $a terenu$ ne#igur a$ c!ncete$!r ure şi c+iartran#cendenta$e, unde Pă":ntu$ nu $e er"ite nici #ă #tea în ici!are, nici #ă în!ate 7instabilistellus, innabilis unda9 şi unde nu #e !t face dec:t aşi uş!ri, ?A =H0, B =L@ de#re care ti"u$nu ă#trea&ă nici cea "ai #$a%ă ur"ă, e c:nd, di"!tri3ă, în "ate"atică "er#u$ $!r $a#ă ! ş!#ea"i$itară, e care c+iar şi ur"aşii cei "ai îndeărtaţi !t ăşi cu încredere/

u" ne-a" i"u# !%$igaţia de a deter"ina eact şi cu certitudine $i"ite$e raţiunii ure înf!$!#irea tran#cendenta$ă şi cu" ace#t fe$ de #trăduinţă are în #ine articu$aritatea că, în ciudace$!r "ai in#i#tente şi c$are a3erti&ări, #e $a#ă "ereu înşe$ată de #eranţa, înainte de a renunţa cut!tu$, că 3a ajunge dinc!$! de $i"ite$e eerienţei, în ţinuturi$e înc:ntăt!are a$e inte$ectu$ui, e#tenece#ar #ă "ai îndeărtă" şi u$ti"a anc!ră a unei #eranţe fanta#tice şi #ă arătă" că a$icarea"et!dei "ate"atice în acea#tă #ecie de cun!aştere nu !ate r!cura nici ce$ "ai "ic r!fit,afară !ate de unu$, anu"e de a de#c!eri cu at:t "ai c$ar g!$iciunea $!r r!rie, că ge!"etria şifi$!#!fia #unt d!uă $ucruri cu t!tu$ diferite, deşi în ştiinţa naturii e$e îşi dau în ade3ăr ":na, că rin ur"are r!cedeu$ uneia nu !ate fi nici!dată i"itat de cea$a$tă/

Te"einicia "ate"aticii #e %a&ea&ă e definiţii, ai!"e, de"!n#traţii/ (ă 3!i "u$ţu"i #ăarăt că nici unu$ din ace#te e$e"ente nu !ate fi r!curat şi nici i"itat de fi$!#!fie, ?A =H=, B =LL@în #en#u$ în care $e ia "ate"aticianu$/ ă ge!"etru$, ur":nd "et!da $ui, nu rea$i&ea&ă în fi$!#!fiedec:t ca#te$e de cărţi de j!c, iar fi$!#!fu$, ur":nd-! e a $ui, nu !ate r!duce în "ate"aticădec:t ! f$ecărea$ă, deşi fi$!#!fia c!n#tă t!c"ai în a cun!aşte $i"ite$e $ui, şi în#uşi "ate"aticianu$,

c:nd ta$entu$ $ui nu e#te $i"itat cu"3a de $a natură şi redu# $a #ecia$itatea $ui, nu !ate re#ingea3erti&ări$e fi$!#!fiei şi nici nu $e !ate trece cu 3ederea/



1/ De#re definiţii/ 4 de&ini, cu" arată în#ăşi ere#ia, n-ar în#e"na r!riu-&i# dec:t aeune !riginar c!ncetu$ e$icit a$ unui $ucru în cadru$ $i"ite$!r $ui >/ P!tri3it unei a#e"eneaeigenţe, un c!ncet empiric nu !ate fi de$!c definit, ci nu"ai e6plicat / ăci cu" în e$ nu a3e"dec:t c:te3a caractere a$e unei anu"ite #ecii de !%iecte a$e #i"ţuri$!r, nu e nici!dată #igur dacă#u% cu3:ntu$ care de#e"nea&ă ace#t !%iect nu g:ndi" ! dată "ai "u$te caractere, a$tă dată "ai uţine/ ?A =H8, B =L0@ A#tfe$, în c!ncetu$ de aur, în afară de greutate, cu$!are, re&i#tenţă, cine3a

"ai !ate g:ndi şi r!rietatea că e$ nu rugineşte, în ti" ce a$tu$ nu ştie !ate ni"ic de#rgacea#ta/ 'u ne #er3i" de anu"ite caractere dec:t at:ta ti" c:t e$e #unt #uficiente entru adi#tinge dar !%#er3aţii n!i în$ătură une$e caractere şi adaugă a$te$e, deci c!ncetu$ nu #tănici!dată între $i"ite certe/ i $a ce ar #er3i, de a$tfe$, a defini un a#tfe$ de c!ncet, din "!"ent ceatunci c:nd e 3!r%a, de ee"$u, de aă şi de r!rietăţi$e ei, nu ne 3!" !ri $a ceea ce g:ndi" rin cu3:ntu$ aă, ci 3!" trece $a eeri"ente, şi cu3:ntu$, cu uţine$e caractere care îi #untataşate, nu tre%uie #ă c!n#tituie dec:t ! desemnare şi nu un c!ncet a$ $ucru$ui, rin ur"are retin#a definiţie nu e a$tce3a dec:t ! definiţie 3er%a$ă/ ;n a$ d!i$ea r:nd, $a dret 3!r%ind, unc!ncet dat a priori nici nu !ate fi definit, de ee"$u ce$ de #u%#tanţă, cau&ă, dret, ec+itateetc/ ăci nu !t fi #igur nici!dată că rere&entarea c$ară a unui c!ncet dat 2încă în "!d c!nfu&6 af!#t e$icit de&3!$tată dec:t dacă ştiu că acea#tă rere&entare e#te adec3ată !%iectu$ui/ Dar cu"c!ncetu$ $ui, aşa cu" e#te dat, !ate c!nţine "u$te rere&entări !%#cure, e care $e trece" cu3ederea $a ana$i&ă, deşi în a$icare a3e" ne3!ie t!tdeauna de e$e, e$icitarea ana$i&eic!ncetu$ui "eu e#te t!tdeauna înd!ie$nică şi !ate fi făcută nu"ai probabil! ?A =H9, B =L=@ rin nu"er!a#e ee"$e !tri3ite, dar nici!dată apodictic certă/ ;n $!cu$ ere#iei de&iniţie, eu aşf!$!#i "ai cu $ăcere e cea de e6punere, care ră":ne "ereu recaută şi #u% care criticu$ !ateacceta :nă $a un anu"it grad ca 3a$a%i$ă definiţia şi t!tuşi #ă-şi "enţină încă re&er3a în ce ri3eşte e$icitarea ei/ u" deci nici c!ncete$e date e"iric, nici ce$e date a priori nu !t fidefinite, nu "ai ră":n a$te$e dec:t ce$e g:ndite ar%itrar, a#ura căr!ra ute" încerca acea#tă!eraţie/ ;n a#e"enea ca&, !t defini !ric:nd c!ncetu$ "eu căci tre%uie t!tuşi #ă ştiu ce a" 3!it#ă g:nde#c, din "!"ent ce eu în#u"i $-a" a$cătuit în "!d re"editat şi nu "i-a f!#t dat nici rinnatura inte$ectu$ui, nici rin eerienţă, dar nu !t #une că rin acea#ta a" definit un !%iectade3ărat/ Dacă c!ncetu$ #e %a&ea&ă e c!ndiţii e"irice, de ee"$u, c!ncetu$ de cea# "arin,!%iectu$ şi !#i%i$itatea $ui nu #unt încă date rin ace#t c!ncet ar%itrar de aici nu ştiu nici "ăcardacă e$ are unde3a un !%iect, şi e$icaţia "ea !ate fi nu"ită "ai cur:nd ! dec$araţie 2a r!iectu$ui "eu6 dec:t definiţia unui !%iect/ A#tfe$, nu "ai ră":n a$te c!ncete #u#ceti%i$e de afi definite dec:t ce$e care c!nţin ! #inte&ă ar%itrară ce !ate fi c!n#truită a priori rin ur"are,nu"ai "ate"atica are definiţii/ ăci !%iectu$ e care î$ g:ndeşte, ea î$ re&intă şi a priori înintuiţie, şi ace#ta nu !ate ?A =., B =L8@ de#igur c!nţine nici "ai "u$t, nici "ai uţin dec:tc!ncetu$, de!arece c!ncetu$ de#re !%iect a f!#t dat !riginar rin e$icare, adică fără a deri3ae$icarea din a$tă arte/ i"%a ger"ană nu are entru ere#ii$e de e6punere, e6plicare,declaraţie şi de&iniţie dec:t un #ingur cu3:nt ErklTrung , şi de aceea tre%uie #ă "ai atenuă"#e3eritatea eigenţei care ne-a deter"inat #ă refu&ă" e$icaţii$!r fi$!#!fice tit$u$ !n!ra%i$ dedefiniţie şi 3!" $i"ita t!ată acea#tă n!tă $a c!n#tatarea că definiţii$e fi$!#!fice nu #unt dec:teuneri de c!ncete date, e c:nd definiţii$e "ate"atice #unt c!n#trucţii de c!ncete f!r"ate!riginar ce$e dint:i nu #unt a$cătuite dec:t ana$itic, rin de#c!"unere 2a cărei t!ta$itate nu e#tea!dictic certă6, e c:nd ce$e din ur"ă #unt rea$i&ate #intetic şi deci e$e în#e$e alc!tuiescc!ncetu$, e c:nd, ce$e dint:i î$ e6plic! nu"ai/ De aici ur"ea&ă

a/ ;n fi$!#!fie nu tre%uie #ă i"ită" "ate"atica, a#tfe$ înc:t #ă încee" cu definiţia, dec:td!ar ca #i"$ă încercare/ u" definiţii$e #unt ana$i&e de c!ncete date, a3e" "ai înt:i, deşi încănu"ai c!nfu&e, ace#te c!ncete, iar eunerea inc!"$etă recedă e cea c!"$etă, a#tfe$ înc:tdin c:te3a caractere, e care $e-a" #c!# dintr-! ana$i&ă încă inc!"$etă, ute" c!nc+ide "u$te,"ai înainte de a fi ajun# $a eunerea c!"$etă, adică $a definiţie într-un cu3:nt, ?A =1, B =L9@că în fi$!#!fie definiţia, ca c$aritate adec3ată, tre%uie "ai cur:nd #ă înc+eie !era dec:t #-!

* E6plicitare în#ea"nă c$aritatea şi #uficienţa caractere$!r limite în#ea"nă reci&ia că nu "ai #unt a$te caractere dec:t ce$e careaartin c!ncetu$ui e$icit iar originar în#ea"nă că acea#tă deter"inare de $i"ite nu e#te deri3ată de unde3a şi deci nu "ai arene3!ie de ! a$tă d!3adă, ceea ce ar face retin#a definitie incaa%i$ă #ă #tea în fruntea tutur!r judecăţi$!r a#ura unui !%iect/



înceaă>/ ;n "ate"atică, di"!tri3ă, nu a3e" nici un c!ncet anteri!r definiţiei, fiindcă a%ia rinea e#te dat c!ncetu$ deci ea tre%uie şi !ate şi încee !ric:nd cu definiţia/

%/ Definiţii$e "ate"atice nu !t greşi nici!dată/ u" c!ncetu$ e#te dat a%ia rindefiniţie, e$ nu c!nţine dec:t eact ceea ce definiţia a 3!it #ă g:ndea#că rin e$/ Dar deşi în e$ nu !ate aărea ni"ic ineact în ce ri3eşte c!nţinutu$, #e !ate t!tuşi greşi une!ri, de#igur nu"airare!ri, în f!r"a 2în care e#te î"%răcat6, anu"e în ri3inţa reci&iei/ A#tfe$, definiţia !%işnuită a

circu"ferinţei, că e#te ! $inie curb! a$e cărei uncte #e af$ă ega$ de îndeărtate de unu$ #ingur ?A=H, B =0.@ 2de centru6, are cu#uru$ că a intr!du#, iară #ă fie nece#ar, deter"inarea de cur%ă/ ăcitre%uie #ă ei#te ! te!re"ă #ecia$ă, care e#te #c!a#ă din definiţie şi care !ate fi uş!rde"!n#trată, anu"e că !rice $inie, a$e cărei uncte #unt ega$ de îndeărtate de unu$ #ingur, e#tecur%ă 2nici ! arte a ei nu dreată6/ Definiţii$e ana$itice, di"!tri3ă, !t greşi în di3er#e "!duri,fie intr!duc:nd caractere care în rea$itate nu #e af$au în c!ncet, fie !"iţ:nd ce3a din e$icitare,care c!n#tituie e#enţia$u$ unei definiţii, fiindcă nu ute" fi a%#!$ut #iguri că ana$i&a e#tec!"$etă/ Din ace#t "!ti3, "et!da "ate"aticii în ce ri3eşte definiţia nu !ate fi i"itată înfi$!#!fie/

H/ De#re ai!"e/ Ace#tea #unt rinciii #intetice a priori, care #unt ne"ij$!cit certe/ Darun c!ncet nu !ate fi $egat cu un a$tu$ în "!d #intetic şi t!tuşi ne"ij$!cit, căci entru a utea ieşidintr-un c!ncet, e#te ne3!ie de ! a treia cun!ştinţă inter"ediară/ u" fi$!#!fia nu e#te dec:t !cun!aştere raţi!na$ă din c!ncete, în ea nu #e înt:$neşte nici un rinciiu care #ă "erite nu"e$ede ai!"ă/ (ate"atica, di"!tri3ă, e#te caa%i$ă de ai!"e, de!arece, cu ajut!ru$ c!n#trucţieic!ncete$!r în intuiţia !%iectu$ui, ea !ate $ega redicate$e $ui a priori şi i"ediat, de ee"$u cătrei uncte #e af$ă t!tdeauna într-un $an/ Un rinciiu #intetic, di"!tri3ă, nu !ate fi nici!datăne"ij$!cit cert nu"ai din c!ncete de ee"$u, ?A =, B =01@ judecata t!t ce #e înt:"$ă arecau&a #a, căci eu tre%uie #ă caut un a$ trei$ea c!ncet, anu"e c!ndiţia deter"inării de ti" într-!eerienţă, şi nu ute" cun!aşte un a#e"enea rinciiu în "!d direct, ne"ij$!cit nu"ai dinc!ncete/ Princiii$e di#cur#i3e #unt deci cu t!tu$ a$tce3a dec:t ce$e intuiti3e, adică ai!"e$e/e$e dint:i rec$a"ă !ric:nd şi ! deducţie, de care ce$e din ur"ă #e !t $i#i cu t!tu$, şi cu" dinace$aşi "!ti3 e$e #unt e3idente, ceea ce rinciii$e fi$!#!fice, cu t!ată certitudinea $!r, nu !tt!tuşi retinde nici!dată, $i#eşte infinit de "u$t ca ! judecată #intetică !arecare a raţiunii ure şitran#cendenta$e #ă fie at:t de e3identă 2cu" e#te !%iceiu$ a eri"a cu încăăţ:nare6 ca judecatacă de dou! ori doi &ac patru/ E#te ade3ărat că în Ana$itică, $a ta%e$u$ rinciii$!r inte$ectu$ui ur,a" a"intit şi anu"ite ai!"e a$e intuiţiei dar rinciiu$ citat ac!$! nu era e$ în#uşi ! ai!"ă, cinu #er3ea dec:t entru a r!cura rinciiu$ !#i%i$ităţii ai!"e$!r în genere şi nu era e$ în#uşidec:t un rinciiu din c!ncete/ ăci c+iar şi !#i%i$itatea "ate"aticii tre%uie arătată în fi$!#!fiatran#cendenta$ă Ci$!#!fia nu are deci ai!"e şi nu !ate i"une nici!dată în "!d a%#!$ut iinciii$e ei a priori, ci tre%uie #ă %ine3!ia#că ?A =, B =0H@ a-şi ju#tifica dretu$ ei în ri3inţa$!r rintr-! deducţie te"einică/

/ De#re de"!n#traţii/ 'u"ai ! d!3adă a!dictică, întruc:t e#te intuiti3ă, !ate fi nu"ităde"!n#traţie/ Eerienţa ne în3aţă de#igur ceea ce e#te, dar nu că nu !ate fi a$tfe$/ De aceea,argu"ente$e e"irice nu !t r!cura ! d!3adă a!dictică/ Dar din c!ncete a priori 2încun!aşterea di#cur#i3ă6 nu !ate re&u$ta nici!dată certitudine intuiti3ă, adică e3idenţă, !ric:t dea!dictic certă ar utea fi de a$tfe$ judecata/ 'u"ai "ate"atica c!nţine deci de"!n#traţii, fiindcăea nu-şi deri3ă cun!aşterea din c!ncete, ci din c!n#trucţia $!r, adică din intuiţie, care !ate fidată a priori, c!re#un&ăt!r c!ncete$!r/ 'ici "et!da a$ge%rei, cu ecuaţii$e ei, din care #c!ate, rin reducţie, ade3ăru$ î"reună cu d!3ada $ui, nu e#te, ce-i dret, ! c!n#trucţie ge!"etrică,t!tuşi ! c!n#tiuctie caracteri#tică, în care rin #i"%!$uri #e re&intă c!ncete$e în intuiţie, în#ecia$ ce$e de#re ra!rtu$ "ări"i$!r, şi unde, c+iar fără a a3ea în 3edere euri#ticu$, #e a#igurăî"!tri3a er!ri$!r t!ate raţi!na"ente$e, rin aceea că fiecare din e$e e#te re&entat în faţa !c+i$!r/

* Ci$!#!fia a%undă în definiţii er!nate, în #ecia$ în a#tfe$ de definiţii care c!nţin în ade3ăr e$e"ente entru ! definiţie, dar nuîncă în "!d c!"$et/ Dacă n-a" utea întrerinde ni"ic cu un c!ncet înainte de a-$ fi definit, $ucruri$e ar #ta r!#t cu întreagafi$!#!fare/ Dar cu", at:t c:t ajung, e$e"ente$e 2ana$i&ei6 !t fi f!$!#ite %ine şi #igur, !t fi f!$!#ite f!arte uti$ şi definiţii$e

deficiente, adică judecăţi$e care r!riu-&i# încă nu #unt definiţii, dar care de a$tfe$ #unt ade3ărate şi rin ur"are #e ar!ie dedefiniţii/ ;n "ate"atică, definiţia #e referă ad e##e, în fi$!#!fie, ad melius esse/ E fru"!#, dar ade#ea f!arte difici$ #ă ajunge" $adefiniţie/ Ouriştii #unt încă în căutarea unei definiţii entru c!ncetu$ $!r de dret/



un!aşterea fi$!#!fică, di"!tri3ă, tre%uie #ă #e di#en#e&e de ace#t a3antaj, fiindcă ea tre%uie #ăc!n#idere t!tdeauna genera$u$ in a%#tract! 2rin c!ncete6, e c:nd "ate"atica !ate ea"inagenera$u$ in concreto 2în intuiţia articu$ară6 şi t!tuşi rin rere&entarea ?A =L, B =0@ ură a priori, unde fiecare greşea$ă de3ine 3i&i%i$ă/ De aceea, e ri"e$e $e-aş nu"i do'e#i acroamatice2di#cur#i3e6, fiindcă nu #e !t face dec:t rin #i"$e cu3inte 2rin !%iect în Idee6, "ai cur:nddec:t demonstraţii, care, cu" arată în#ăşi ere#ia, c!ntinuă în intuiţia !%iectu$ui/

Din t!ate ace#tea ur"ea&ă că nu cadrea&ă cu natura fi$!#!fiei, în #ecia$ în c:"u$ raţiunii ure, #ă-şi dea aere d!g"atice şi #ă #e î"!d!%ea#că cu tit$uri$e şi in#igne$e "ate"aticii, fiindcănu aarţine !rdinu$ui ace#tei ştiinţe, deşi are de#igur t!ate "!ti3e$e #ă #ere într-! unire frăţea#căcu ea/ Ace#tea #unt retenţii deşarte care nu !t reuşi nici!dată, ci care "ai cur:nd tre%uie #ă !îndrete e ! ca$e c!ntrară #c!u$ui ei, care c!n#tă în a de#c!eri i$u&ii$e unei raţiuni care nu-şicun!aşte $i"ite$e şi de a reduce, cu ajut!ru$ unei e$icări #uficiente a c!ncete$!r n!a#tre, re&u"ţia #ecu$aţiei $a ! cun!aştere de #ine "!de#tă, dar te"einică/ Raţiunea, în încercări$e eitran#cendenta$e, nu 3a "ai utea deci #ă ri3ea#că înainte at:t de încre&ăt!are, ca şi c:nd dru"u$ e care $-a arcur# ar duce de-a dretu$ $a ţintă, şi nu 3a utea c!nta at:t de îndră&neţ e re"i#e$e ei $uate ca funda"ent, înc:t #ă nu "ai fie ne3!ie #ă #e uite ade#ea îndărăt şi #ă !%#er3edacă nu cu"3a în "er#u$ înainte a$ raţi!na"ente$!r #e de#c!eră er!ri, care i-au #căat din 3edereîn rinciii ?A =0, B =0@ şi care fac nece#ar fie #ă deter"ină" "ai %ine ace#te rinciii, fie #ă$e #c+i"%ă" cu t!tu$/

Eu î"art t!ate judecăţi$e a!dictice 2fie c: #unt de"!n#tra%i$e, fie că #unt ne"ij$!citcerte6 în dogmata şi mathemata/ judecată direct #intetică din c!ncete e#te ! dogm!, e c:nd ! judecată rin c!n#truirea c!ncete$!r e#te ! mathema/ Oudecăţi$e ana$itice nu ne în3aţă r!riu-&i#ni"ic mai mult de#re !%iect dec:t ceea ce c!ncetu$ e care î$ a3e" de#re e$ c!nţine deja în#ine, căci e$e nu etind cun!aşterea dinc!$! de c!ncetu$ #u%iectu$ui, ci nu"ai î$ c$arifică/ Deaceea, e$e nu !t fi nu"ite e dret d!g"e 2cu3:nt care ar utea fi tradu# e3entua$ rin sentinţe6/Dar dintre ce$e d!uă #ecii de judecăţi #intetice a priori a"intite nu !t urta ace#t nu"e, duău&u$ !%işnuit a$ $i"%aju$ui, dec:t ce$e ce aarţin cun!aşterii fi$!#!fice şi nu"ai cu greu a" nu"id!g"e judecăţi$e arit"eticii #au ge!"etriei/ Deci ace#t u& c!nfir"ă e$icaţia e care a" dat-! cănu"ai judecăţi$e din c!ncete, şi nu ce$e re&u$tate din c!n#trucţia c!ncete$!r, !t fi nu"ited!g"atice/

Dar întreaga raţiune ură, în f!$!#irea ei ur #ecu$ati3ă, nu c!nţine nici ! #ingură judecată #intetică direct din c!ncete/ ăci, duă cu" a" arătat, rin Idei ea nu e#te caa%i$ă denici un fe$ de judecăţi #intetice care ar a3ea 3a$a%i$itate !%iecti3ă, iar rin c!ncete a$einte$ectu$ui ?A ==, B =0L@ ea #ta%i$eşte de#igur rinciii certe, dar nu direct din c!ncete, cit!tdeauna nu"ai indirect rin re$aţia ace#t!r c!ncete cu ce3a c!ntingent, anu"e e6perienţa posibil! atunci c:nd acea#tă eerienţă 2ce3a ca !%iect a$ eerienţe$!r !#i%i$e6 e#te re#uu#ă,e$e #unt negreşit a!dictic certe, dar în #ine 2direct6 e$e nu !t fi cun!#cute nici "ăcar a priori/A#tfe$, nu"ai din ace#te c!ncete date ni"eni nu !ate cun!aşte te"einic judecata t!t ce #eînt:"$ă îşi are cau&a #a/ De aceea, ea nu e#te ! d!g"ă, deşi dintr-un a$t unct de 3edere, anu"edin #inguru$ c:" a$ f!$!#irii ei !#i%i$e, adică a$ eerienţei, !ate fi f!arte %ine d!3edităa!dictic/ Dar ea #e nu"eşte principiu şi nu te!re"ă, deşi tre%uie #ă fie de"!n#trată, fiindcă areacea#tă r!rietate articu$ară de a face a%ia ean în#ăşi !#i%i$ă d!3ada #a, anu"e eerienţa, şifiindcă ea tre%uie #ă fie re#uu#ă t!tdeauna în acea#ta/

Dacă în f!$!#irea #ecu$ati3ă a raţiunii ure nu ei#tă d!g"e nici cu ri3ire $a c!nţinut,!rice "et!dă d!g"atică, fie că e#te î"ru"utată de $a "ate"atician, fie că are un caracter r!riu, nu-i e#te indicată/ ăci ea nu a#cunde dec:t cu#ururi şi er!ri şi înşa$ă fi$!#!fia, a$ cărei#c! r!riu e#te #ă ună în cea "ai c$ară $u"ină de"er#uri$e raţiunii/ u t!ate ace#tea, "et!da !ate fi t!tdeauna sistematic!/ ăci raţiunea n!a#tră e#te ea în#ăşi ?A =8, B =00@ 2#u%iecti36 un#i#te", dar în f!$!#irea ei ură, cu ajut!ru$ #i"$e$!r c!ncete, nu e#te dec:t un #i#te" decercetare duă rinciii a$e unităţii, căreia nu"ai e6perienţa îi !ate da "ateria/ Dar de#re"et!da r!rie a unei fi$!#!fii tran#cendenta$e nu #e !ate #une ni"ic aici, de!arece nu a3e"

de-a face dec:t cu ! critică a facu$tăţi$!r n!a#tre, entru a şti dacă ute" c!n#trui şi c:t de #u# ute" înă$ţa edificiu$ n!#tru din "ateria$u$ e care î$ a3e" 2c!ncete$e ure a priori6/



Capitolul "nt%i

*ecţiunea a d!ua

DI*IPI'A RANIU'II PURE *UBA*PETU C*IRII EI PE(IE

;n t!ate întrerinderi$e ei, raţiunea tre%uie #ă #e #uună criticii şi nu !ate î"iedica$i%ertatea ace#teia rin nici ! interdicţie, firă a #e ăgu%i e #ine în#ăşi şi fără a-şi atrage %ănuie$i#uărăt!are/ Aici ni"ic nu e#te at:t de i"!rtant #u% a#ectu$ uti$ităţii, ni"ic at:t de #f:nt, înc:t#ă #e !ată #u#trage ace#tei anc+ete #crutăt!are şi rigur!a#e, care nu ţine #ea"ă de nici un fe$ deaut!ritate er#!na$ă/ Pe acea#tă $i%ertate #e %a&ea&ă c+iar ei#tenţa raţiunii, care nu are !aut!ritate dictat!ria$ă, ci a cărei deci&ie nu e#te nici!dată dec:t ac!rdu$ cetăţeni$!r $i%eri, fiecaredin ei a3:nd dretu$ #ă-şi !ată eri"a fără re&er3e !%iecţii$e, ?A =9, B =0=@ %a c+iar 'eto-u$$ui/

Dar dacă raţiunea nu #e !ate sustrage nici!dată criticii, t!tuşi ea nu are t!tdeauna "!ti3#ă #e tea"ă de ea/ ;n#ă raţiunea ură în f!$!#irea ei d!g"atică 2nu cea "ate"atică6, nu are c+iarat:t de "u$t c!nştiinţa că a$ică f!arte eact $egi$e ei ce$e "ai îna$te, înc:t #ă nu tre%uia#că #ăaară cu ti"iditate, %a c+iar t!ta$ de&%răcată de !rice retin#ă aut!ritate d!g"atică, înaintea!c+iu$ui critic a$ unei raţiuni #ueri!are şi judecăt!are/

u t!tu$ a$tfe$ #tau $ucruri$e c:nd nu are de-a face cu cen&ura judecăt!ru$ui, ci cu retenţii$e c!ncetăţeanu$ui ei, şi nu tre%uie dec:t #ă #e aere î"!tri3a $ui/ u" ace#te retenţii3!r #ă fie t!t d!g"atice, deşi în negaţie, ca şi cen&ura în afir"aţie, are $!c ! ju#tificareκ α τ α ν θ ρ ω π ο ν care ! garantea&ă î"!tri3a !ricărui rejudiciu şi !feră ! !#e#iune $ega$ă, care nu are a #e te"e de retenţii #trăine, deşi ea în#ăşi nu !ate fi d!3edită#uficient κ α τ α λ η θ ε ι α ν /

Prin f!$!#ire !$e"ică a raţiunii ure înţe$eg aărarea judecăţi$!r ei c!ntra negaţii$!rd!g"atice/ Aici nu intere#ea&ă dacă afir"aţii$e ei n-ar utea fi e3entua$ şi fa$#e, ci nu"ai căni"eni nu !ate afir"a 3re!dată c!ntrariu$ cu certitudine a!dictică 2%a c+iar ?A =., B =08@nu"ai cu "are aarenţă6/ ăci atunci nu ne af$ă", dat!rită rugă"inţi$!r, în !#e#ia n!a#tră, din"!"ent ce a3e" în faţa n!a#tră un tit$u de !#e#iune, deşi nu #uficient, şi e#te a%#!$ut cert căni"eni nu !ate d!3edi 3re!dată caracteru$ i$egiti" a$ ace#tei !#e#iuni/

E#te tri#t şi deri"ant fatu$ că !ate #ă ei#te în genere ! antitetică a raţiunii ure şi căraţiunea, care rere&intă t!tuşi tri%una$u$ #ure" a$ tutur!r di#ute$!r, !ate #ă ajungă în c!nf$ictcu ea în#ăşi/ E#te ade3ărat că "ai #u# a" a3ut în faţa n!a#tră ! a#tfe$ de antitetică aarentă, dar #-a 3ă&ut că ea #e %a&a e ! neînţe$egere, fiindcă, !tri3it rejudecăţii c!"une, fen!"ene$e erau$uate dret $ucruri în #ine şi a!i #e cerea într-un fe$ #au a$tu$ 2care în#ă în a"%e$e ca&uri era $a fe$de i"!#i%i$6 ! erfecţiune a%#!$ută a #inte&ei ei, ceea ce în#ă nu !ate fi aştetat de$!c de $afen!"ene/ Atunci nu era deci ! contradicţie rea$ă a raţiunii cu #ine în#ăşi în judecăţi$e #eriafen!"ene$!r date "n sine are un înceut a%#!$ut ri", iar acea#tă #erie e#te a%#!$ut şi "n sine fărăînceut căci a"%e$e judecăţi c!ei#tă f!arte %ine, fiindcă &enomenele nu #unt, în ce ri3eşteei#tenţa $!r 2ca fen!"ene6, a%#!$ut ni"ic în sine, adică e$e #unt, din ace#t unct de 3edere, ce3ac!ntradict!riu şi deci #u!&iţia $!r tre%uie #ă atragă duă #ine în "!d natura$ c!n#ecinţec!ntradict!rii/

?A =1, B =09@ a#e"enea neînţe$egere nu !ate fi în#ă in3!cată ca retet, şi rinacea#ta c!nf$ictu$ raţiunii nu !ate fi a$anat, dacă #-ar afir"a tei#t e6ist! o &iinţ! suprem!, iar ede a$tă arte atei#t nu e6ist! o &iinţ! suprem! #au în #i+!$!gie t!t ce g:ndeşte e#te ! unitatea%#!$ută şi er"anentă şi deci di#tinctă de !rice unitate "ateria$ă şi trecăt!are, a#erţiune căreia una$tu$ i-ar !une e acea#ta #uf$etu$ nu e#te ! unitate i"ateria$ă şi nu !ate fi #cutit de "!arte/ăci !%iectu$ între%ării e#te aici $i%er de !rice e$e"ent #trăin care-i c!ntra&ice natura, iarinte$ectu$ nu are de-a face dec:t cu lucruri "n sine şi nu cu fen!"ene/ Aici #-ar gă#i deci, fără



înd!ia$ă, ! ade3ărată c!ntradicţie, dacă raţiunea ură ar a3ea de #u#, e $atura negaţiei, ce3a care#-ar ar!ia de te"eiu$ unei afir"aţii căci în ce ri3eşte critica argu"ente$!r d!g"ati#"u$uiafir"ati3, ea !ate f!arte %ine #ă-i fie ac!rdată, fără ca din ace#t "!ti3 #ă renunţă" $a ace#te judecăţi, care au ce$ uţin de artea $!r intere#u$ raţiunii, e care ad3er#aru$ nu-$ !ate in3!ca/

Eu în#ă nu #unt de ărerea e care au eri"at-! at:t de de# !a"eni e"inenţi şi în #tare #ăref$ecte&e 2de ee"$u *u$&er6, atunci c:nd au #i"ţit #$ă%iciunea d!3e&i$!r de :nă acu", că #e

!ate #era #ă #e gă#ea#că c:nd3a de"!n#traţii e3idente a$e ce$!r d!uă judecăţi cardina$e a$eraţiunii n!a#tre ure ei#tă un Du"ne&eu, ei#tă ! 3iaţă 3iit!are/ ?A =H, B ==.@ *unt,di"!tri3ă, #igur că ace#t $ucru nu #e 3a înt:"$a nici!dată/ ăci de unde #ă ia raţiunea rinciiu$un!r a#tfe$ de afir"aţii #intetice care nu #e referă $a !%iecte$e eerienţei şi $a !#i%i$itatea $!rinternăW Dar e#te şi a!dictic cert că nici!dată nu 3a aărea 3reun !" care #ă !ată afir"acontrariul cu ! c:t de infi"ă aarenţă, necu" în "!d d!g"atic/ u" n-ar utea de"!n#tra ace#t$ucru dec:t rin raţiunea ură, e$ ar tre%ui #ă încerce a d!3edi că ! fiinţă #ure"ă şi #u%iectu$g:ndit!r din n!i, ca inte$igenţă ură, #unt imposibile/ Dar de unde #ă-şi ia cun!ştinţe$e care î$îndretăţe#c #ă judece #intetic de#re $ucruri, dinc!$! de !rice eerienţă !#i%i$ăW Pute" fi decia%#!$ut fără grijă că cine3a ne 3a d!3edi c:nd3a c!ntrariu$, a#tfe$ înc:t nu a3e" ne3!ie #ănă#c!ci" argu"ente didactice, ci !ricu" ute" ad"ite ace$e judecăţi care c!nc!rdă f!arte %inecu intere#u$ #ecu$ati3 a$ raţiunii n!a#tre în f!$!#irea e"irică şi care, afară de acea#ta, #unt#ingure$e "ij$!ace de a uni intere#u$ #ecu$ati3 cu ce$ ractic/ Pentru ad3er#aru$ n!#tru 2care aicinu tre%uie c!n#iderat nu"ai ca critic6 a3e" regătit un non li?uet , care tre%uie ine3ita%i$ #ă-$încurce, e care nu-$ î"iedică" #ă-$ înt!arcă î"!tri3a n!a#tră, fiindcă a3e" "ereu în re&er3ă"ai"a #u%iecti3ă a raţiunii, ?A =, B ==1@ care ad3er#aru$ui îi $i#eşte în "!d nece#ar şi #u% r!tecţia căreia ute" ri3i cu ca$" şi indiferenţă t!ate $!3ituri$e $ui în aer/

;n fe$u$ ace#ta, nu ei#tă r!riu-&i# ! antitetică a raţiunii ure/ ăci #ingura arenă entruea ar tre%ui căutată în c:"u$ te!$!giei şi a$ #i+!$!giei ure dar ace#t teren nu #u!rtă un$utăt!r în t!ată ar"ura $ui şi d!tat cu ar"e reduta%i$e/ E$ nu !ate aărea dec:t cu 3!r%e deg$u"ă şi fanfar!nadă, de care ute" r:de ca de un j!c de c!ii/ Acea#ta e#te ! !%#er3aţiec!n#!$at!are, care dă din n!u curaj raţiunii căci e ce a$tce3a ar utea, de a$tfe$, #ă #e %a&e&e,dacă ea, care #ingură e#te c+e"ată #ă ună caăt tutur!r er!ri$!r, ar fi di#tru#ă în #ine, fără #ă !ată #era ace şi !#e#iune $iniştităW

T!t ceea ce natura în#ăşi !r:nduieşte e#te %un entru un #c! !arecare/ tră3uri$e în#e$e#er3e#c entru a în3inge a$te !tră3uri care #e r!duc în r!rii$e n!a#tre u"!ri, şi de aceea e$e nu !t $i#i într-! c!$ecţie c!"$etă de "edica"ente 2far"acie6/ %iecţii$e î"!tri3a c!n3ingeri$!rşi a re&u"ţiei raţiunii n!a#tre ur #ecu$ati3e ne #unt date c+iar rin natura ace#tei raţiuni şitre%uie deci #ă-şi ai%ă "enirea $!r %ună şi #c!u$ $!r, care nu tre%uie #u$%erate în 3:nt/ Pentru cePr!3idenţa a $a#at at:t de #u# une$e !%iecte, deşi #unt $egate de intere#u$ n!#tru ce$ "ai îna$t,înc:t n!uă ne e#te dat ar!ae ?A =, B ==H@ nu"ai ca ! fa3!are #ă $e înt:$ni" într-! erceţienec$ară şi u#ă $a înd!ia$ă de n!i înşine, rin care ri3iri$e #crutăt!are #unt "ai "u$t ecitatedec:t #ati#făcuteW E#te uti$ #ă ri#că" deter"inări îndră&neţe cu ri3ire $a a#tfe$ de er#ecti3eWE#te ce$ uţin r!%$e"atic, !ate c+iar dăunăt!r/ ;n !rice ea& în#ă, şi fără nici ! înd!ia$ă, e#te uti$#ă $a#ă" în de$ină $i%ertate at:t raţiunea in3e#tigat!are, c:t şi e cea ea"inat!are, entru ca ea#ă #e !ată !cua neî"iedicată de r!riu$ ei intere#, care e#te r!"!3at at:t rin fatu$ că une$i"ite r!rii$!r cun!ştinţe, c:t şi rin fatu$ că $e etinde, şi care #uferă t!tdeauna c:nd ":ini#trăine #e a"e#tecă entru a ! c!nduce #re #c!uri i"u#e î"!tri3a "er#u$ui ei natura$/

ă#aţi, rin ur"are, e ad3er#aru$ 3!#tru #ă 3!r%ea#că nu"ai în nu"e$e raţiunii şic!"%ateţi-$ nu"ai cu ar"e$e raţiunii/ ;nc!$!, fiţi fără grijă cu ri3ire $a cau&a dreată 2aintere#u$ui ractic6, căci acea#ta nu intră nici!dată în j!c într-! di#ută ur #ecu$ati3ă/ Di#utanu de#c!eră atunci dec:t ! !arecare antin!"ie a raţiunii, care, fiind %a&ată e natura raţiunii,tre%uie a#cu$tată şi ea"inată în "!d nece#ar/ Di#uta r!"!3ea&ă raţiunea rin c!n#iderarea!%iectu$ui ei #u% d!uă a#ecte şi îi c!rectea&ă judecata, $i"it:nd-!/ eea ce de3ine aici di#uta%i$nu e#te cau&a, ci t!nu$/ ăci 3ă "ai ră":ne încă de#tu$ de "u$t entru a 3!r%i $i"%aju$ uneicredinţe nec$intite, ?A =L, B ==@ ju#tificat în faţa raţiunii ce$ei "ai #e3ere, c+iar dacă a tre%uit#ă renunţaţi $a $i"%aju$ $tiinţei/



;ntre%aţi-$ e Da3id u"e, g:ndit!ru$ rece, nă#cut arcă anu"e entru ec+i$i%ru$ judecăţii ce 3-a deter"inat ca rin !%iecţii de#c!erite cu !#tenea$ă #ă #u%"inaţi c!n3ingerea,at:t de c!n#!$at!are şi de uti$ă !"u$ui, că ! cun!aştere raţi!na$ă ătrun&ăt!are ajunge entruafir"area unei fiinţe #ure"e şi entru deter"inarea c!ncetu$ui eiW E$ 3a ră#unde ni"ic dec:tintenţia de a î"inge "ai dearte raţiunea în cun!aşterea de #ine şi t!t!dată ! anu"ită indignareî"!tri3a c!n#tr:ngerii e care unii 3!r #-! a$ice raţiunii, $ăud:ndu-#e cu ea şi în ace$aşi ti"

î"iedic:nd-! #ă-şi "ărturi#ea#că #incer #$ă%iciunea ei, e care ! de#c!eră ea"in:ndu-#e e#ine/ Dacă, di"!tri3ă, î$ între%aţi e Prie#t$e), care e#te de3!tat nu"ai rinciii$!r f!$!#iriiempirice a raţiunii şi e#te î"!tri3a !ricărei #ecu$aţii tran#cendente, ce "!%i$e a a3ut #ă dăr:"e$i%ertatea şi ne"urirea #uf$etu$ui n!#tru 2#eranţa în 3iaţa 3iit!are nu e#te $a e$ dec:t aştetareaunei "inuni a reîn3ierii6, d!i i$!ni ai !ricărei re$igii, Prie#t$e), care e$ în#uşi e#te un în3ăţăt!r i!# şi &e$!# a$ re$igiei, n-ar utea ră#unde a$tce3a dec:t intere#u$ raţiunii, care ierde rinfatu$ că 3re" #ă #u#trage" anu"ite !%iecte $egi$!r naturii "ateria$e, #ingure$e e care $e ute"cun!aşte şi deter"ina eact/ ?A =0, B ==@ Ar ărea nedret #ă-$ defăi"ă" e Prie#t$e), careştie #ă unea#că afir"aţia $ui arad!a$ă cu #c!u$ re$igiei şi #ă-i ricinui" durere unui !" %ineintenţi!nat, fiindcă nu #e !ate regă#i duă ce #e rătăci#e în afara c:"u$ui ştiinţei naturii/ Daracea#tă fa3!are tre%uie ac!rdată şi $ui u"e, care e#te t!t at:t de %ine intenţi!nat şi cu un caracter"!ra$ irer!şa%i$, dar care nu-şi !ate ără#i #ecu$aţia e$a%!rată cu !#tenea$ă, de!arece e$c!n#ideră cu dret cu3:nt că !%iectu$ ace#tei #ecu$aţii #e af$ă cu t!tu$ în afara $i"ite$!r ştiinţeinaturii, în c:"u$ Idei$!r ure/

e e#te de făcut aici, în #ecia$ în ce ri3eşte ri"ejdia care are #ă a"eninţe %ine$e!%şte#cW 'i"ic nu e#te "ai natura$, "ai ju#t, dec:t deci&ia e care, din ace#t "!ti3, tre%uie #ă !$uati/ ă#aţi e aceşti !a"eni #ă facă ce 3!r dacă ei "anife#tă ta$ent #au ! cercetare r!fundă şin!uă, într-un cu3:nt raţiune, atunci raţiunea are t!tdeauna nu"ai de c:ştigat/ Dacă f!$!#iţi a$te"ij$!ace dec:t ce$e a$e unei raţiuni $i%ere, dacă #trigaţi că e#te ! îna$tă trădare, dacă adunaţi, ca $a#tingerea unui incendiu, u%$icu$, care nu #e ricee de$!c în a#tfe$ de e$a%!rări #u%ti$e, atuncide3eniţi ridic!$i/ ăci nu e#te 3!r%a de ceea ce e#te a3antaj!# aici entru %ine$e !%şte#c, ci nu"aic:t de dearte !ate "erge raţiunea ?A ==, B ==L@ în #ecu$aţia ei, care face a%#tracţie de !riceintere#, şi dacă tre%uie #ă-i ac!rdă" în genere !arecare 3a$!are #au dacă nu cu"3a tre%uie "aicur:nd #ă renunţă" cu t!tu$ $a ea în fa3!area racticu$ui/ Deci în $!c #ă inter3eniţi cu #ada, ri3iţi "ai cur:nd ca$", de e $!cu$ #igur a$ criticii, $a acea#tă $ută, care e !%!#it!are entru$utăt!ri, în#ă entru 3!i e di#tracti3ă şi, în ca&u$ unui fina$ de#igur ne#:nger!#, tre%uie #ă fief!$!#it!are entru cun!ştinţe$e 3!a#tre/ ăci e cu t!tu$ a%#urd #ă aştetă" $ă"uriri de $a raţiune şit!tuşi #ă-i re#crie" de "ai înainte de care arte tre%uie #ă #e decidă ea în "!d nece#ar/ Afară deacea#ta, raţiunea e#te deja de $a #ine înfr:nată şi ţinută în $i"ite de către raţiune, înc:t 3!i nu a3eţide$!c ne3!ie #ă recurgeţi $a gardă, entru a !une f!rţa u%$ică c!ntra ace$ei ărţi a căreiinf$uenţă re!nderentă 3ă are ericu$!a#ă/ ;n acea#tă dia$ectică nu ei#tă 3ict!rie, de care aţia3ea "!ti3 #ă fiţi îngrij!raţi/

Raţiunea are c+iar f!arte "are ne3!ie de ! a#tfe$ de $ută şi ar fi f!#t de d!rit ca $uta #ă#e fi urtat "ai de"u$t şi cu ! er"i#iune u%$ică ne$i"itată/ ăci cu c:t "ai de3re"e #-ar fină#cut ! critică "atură, $a aariţia căreia tre%uia #ă di#ară de $a #ine t!ată acea#tă di#ută, ărţi$ec!"%atante în3ăţ:nd #ă-şi #e#i&e&e !r%irea şi rejudecăţi$e, care $e-au în3răj%it, cu at:t ar fi f!#t"ai uti$/

Ei#tă în natura !"enea#că ! anu"ită $i#ă de #inceritate care, ca t!t ceea ce 3ine de $anatură, ?A =8, B ==0@ tre%uie #ă curindă t!tuşi în ce$e din ur"ă ! di#!&iţie #re #c!uri %une,anu"e ! înc$inaţie de a-şi a#cunde ade3ărate$e #i"ţă"inte şi de a "anife#ta anu"ite a$te$e,ad!tate, e care $e c!n#ideră" ca %une şi $ăuda%i$e/ E#te a%#!$ut cert că rin acea#tă înc$inaţie,at:t de a #e di#i"u$a, c:t şi de a ad!ta ! aarenţă a3antaj!a#ă $!r, !a"enii nu nu"ai că #-auci'ili#at , ci într-! anu"ită "ă#ură #-au şi morali#at tretat, fiindcă ni"eni nu utea ătrundedinc!$! de fardu$ decenţei, cin#tei #i "!ra$ităţii deci în retin#e$e ee"$e "!ra$e autentice ecare $e 3edea în juru$ #ău fiecare gă#ea ! şc!a$ă entru a de3eni e$ în#uşi "ai %un/ Dar acea#tă

înc$inaţie de a aărea "ai %uni dec:t #unte" şi de a "anife#ta #i"ţă"inte e care nu $e a3e"#er3eşte nu"ai !arecu" pro'i#oriu entru a #c!ate e !" din ri"iti3itate şi a-$ face "ai înt:i #ă



ad!te ce$ uţin &orma %ine$ui, e care î$ cun!aşte e$ căci duă aceea, ! dată ce rinciii$eautentice au f!#t de&3!$tate şi au ătrun# în "!du$ de g:ndire, acea fa$#itate tre%uie c!"%ătută uternic încetu$ cu încetu$, căci a$tfe$ ea c!rue ini"a şi nu er"ite #ă ră#ară #i"ţă"inte$e %une#u% %uruiana aarenţei fru"!a#e/

;"i are rău #ă c!n#tat aceeaşi $i#ă de #inceritate, di#i"u$are şi i!cri&ie c+iar şi în"anife#tări$e g:ndirii #ecu$ati3e, unde !a"enii au "u$t "ai uţine iedici de a "ărturi#i cu" #e

cu3ine de#c+i# şi ?A =9, B ===@ nerefăcut idei$e $!r şi n-au nici un a3antaj în a $e a#cunde/ ăcice !ate fi "ai de&a3antaj!# entru cun!aştere dec:t de a c!"unica unu$ a$tuia, fa$#ificate, c+iarşi #i"$e$e idei, de a a#cunde înd!ie$i e care $e #i"ţi" faţă de r!rii$e n!a#tre afir"aţii #au de ada ! #!ia$ă de e3idenţă argu"ente$!r care nu ne #ati#fac nici e n!i înşineW Dar at:ta ti" c:tnu"ai 3anitatea articu$ară ur&eşte ace#te intrigi #ecrete 2cu" e ca&u$ de !%icei în judecăţi$e#ecu$ati3e, care nu au intere# de!#e%it şi nu #unt uş!r #u#ceti%i$e de ! certitudine a!dictică6, #e!une t!tuşi 3anitatea a$t!ra cu aprobarea public!, iar $ucruri$e ajung în ce$e din ur"ă ac!$!unde $e-ar fi adu#, deşi cu "u$t "ai de3re"e, intenţia cea "ai curată şi #inceritatea/ Dar ac!$!unde u%$icu$ îşi înc+iuie că nişte #!fişti #u%ti$i ur"ăre#c nici "ai "u$t nici "ai uţin dec:t #ă&druncine funda"ente$e %ine$ui !%şte#c, are nu nu"ai înţe$et, ci şi er"i# şi c+iar $ăuda%i$ de aajuta unei cau&e drete rin argu"ente aarente "ai cur:nd dec:t de a $ă#a retinşi$!r ad3er#ari aiace#tei cau&e c+iar şi nu"ai a3antaju$ de a ne reduce t!nu$ $a "!deraţia unei c!n3ingeri ur ractice şi de a ne c!n#tr:nge #ă "ărturi#i" $i#a unei certitudini #ecu$ati3e şi a!dictice/T!tuşi, ar tre%ui #ă-"i înc+iui că ni"ic în $u"e nu #e î"acă "ai r!#t cu intenţia de a #u#ţine !cau&ă dreată dec:t 3ic$enia, i!cri&ia şi "inciuna/ ă în c!nfruntarea rinciii$!r raţi!na$e ?A=L., B ==8@ a$e unei #i"$e #ecu$aţii t!tu$ tre%uie #ă #e etreacă cin#tit e#te, de#igur, un"ini"u" care #e !ate cere/ Dar dacă #-ar utea c!nta cert c+iar şi nu"ai e ace#t "ini",di#uta raţiunii #ecu$ati3e cu ri3ire $a r!%$e"e$e i"!rtante de#re Du"ne&eu, i"!rta$itate 2a#uf$etu$ui6 şi $i%ertate #au ar fi de "u$t deci#ă, #au ar ajunge f!arte cur:nd $a un #f:rşit/ A#tfe$,#inceritatea #i"ţă"inte$!r #e af$ă ade#ea în ra!rt in3er# cu dretatea cau&ei în#ăşi, şi acea#ta are !ate "ai "u$ţi ad3er#ari #inceri şi !neşti dec:t aărăt!ri/

Eu re#uun deci citit!ri care nu 3!r #ă ştie că ! cau&ă dreată e#te aărată cu "ij$!acenedrete/ Pentru aceştia e#te acu" #ta%i$it că, duă rinciii$e riticii n!a#tre, dacă $uă" înc!n#iderare nu ceea ce #e înt:"$ă, ci ceea ce ar tre%ui #ă #e înt:"$e în "!d ju#t, nu tre%uie #ăei#te r!riu-&i# ! !$e"ică a raţiunii ure/ ăci cu" !t urta d!uă er#!ane ! di#ută a#uraunui $ucru, a căn&i rea$itate nici una din e$e n-! !ate arăta într-! eerienţă rea$ă #au c+iar nu"ai !#i%i$ă şi a cărui Idee e#te nu"ai g:ndită de fiecare, entru a #c!ate din ea ce3a "ai "u$t dec:t !Idee, anu"e rea$itatea !%iectu$ui în#uşiW Prin ce "ij$!c 3!r #ă ia#ă din di#ută, ?A =L1, B ==9@c:nd nici una din e$e nu !ate face c!nceti%i$ă şi certă t!c"ai cau&a ei, ci nu !ate dec:t #ăatace şi #ă re#ingă cau&a ad3er#aru$ui eiW ăci acea#ta e#te #!arta tutur!r afir"aţii$!r raţiunii ure, că deăşind c!ndiţii$e !ricărei eerienţe !#i%i$e, în afara căr!ra nu #e înt:$neşte nicăieriun d!cu"ent a$ ade3ăru$ui, dar tre%uind t!tuşi #ă #e #er3ea#că de $egi$e inte$ectu$ui, care #unt"enite nu"ai entru f!$!#irea e"irică, f:ră care în#ă nu #e !ate face nici un a# în g:ndirea#intetică, e$e eun t!tdeauna ad3er#aru$ui uncte$e $!r #$a%e şi !t r!fita, $a r:ndu$ $!r, recir!cde #$ă%iciunea ad3er#aru$ui/

ritica raţiunii ure !ate fi c!n#iderată ca ade3ăratu$ tri%una$ entru t!ate c!ntr!3er#e$eei căci ea nu e#te i"$icată în ace#te c!ntr!3er#e, care #e referă ne"ij$!cit $a !%iecte, ci e#tein#tituită entru a deter"ina şi a judeca dreturi$e raţiunii în genere duă rinciii$e in#tituţiei ei ri"e/

Cără acea#tă ritică, raţiunea ră":ne !arecu" în #tare natura$ă şi nu-şi !ate i"une #aua#igura afir"aţii$e şi retenţii$e dec:t rin r!#boi/ ritica, di"!tri3ă, $u:nd t!ate +!tăr:ri$e dinregu$i$e funda"enta$e a$e r!riei in#tituţii, şi aut!ritatea ace#t!ra nefiind u#ă $a înd!ia$ă deni"eni, ne r!cură $iniştea unei #tări $ega$e, în care nu tre%uie #ă trată" $itigiu$ n!#tru a$tfe$ dec:t e ca$e de proces/ eea ce une caăt di#utei în ri"u$ #tadiu e#te ! 'ictorie, cu care #e":ndre#c a"%e$e ărţi, căreia îi ur"ea&ă de ce$e "ai "u$te !ri ! ace nu"ai ne#igură, e care !

#ta%i$eşte aut!ritatea #ueri!ară care inter3ine, iar în a$ d!i$ea #tadiu ?A =LH, B =8.@ sentinţa,care, $!3ind aici în în#ăşi #ur#a di#ute$!r, tre%uie #ă a#igure ! ace eternă/ Di#ute$e ne#f:rşite



a$e unei raţiuni ur d!g"atice ne şi #i$e#c #ă căută" în #f:rşit $inişte într-! critică !arecare aace#tei raţiuni în#ăşi şi într-! $egi#$aţie care #e fundea&ă e ea duă cu" afir"ă ! % % e #,#tarea de natură e#te ! #tare de nedretate şi de 3i!$enţă şi tre%uie #ă ! ără#i" în "!d nece#ar, entru a ne #uune c!n#tr:ngerii $ega$e, care nu $i"itea&ă $i%ertatea n!a#tră dec:t entru a ! facec!"ati%i$ă cu $i%ertatea !ricărui a$tuia, şi t!c"ai rin acea#ta cu %ine$e u%$ic/

De acea#tă $i%ertate ţine şi aceea de a #uune judecăţii u%$ice idei$e n!a#tre, înd!ie$i$e

n!a#tre, e care nu $e ute" re&!$3a n!i înşine, fără ca din aee#t "!ti3 #ă fi" defăi"aţi cacetăţeni tur%u$enţi şi ericu$!şi/ Ace#t $ucru e#te inc$u# c+iar în dretu$ !riginar a$ raţiunii!"eneşti, care nu cun!aşte a$t judecăt!r dec:t t!t raţiunea !"enea#că uni3er#a$ă în#ăşi, în carefiecare îşi are 3!tu$ $ui şi cu" de $a acea#ta tre%uie #ă 3ină !rice a"e$i!rare de care e #u#ceti%i$ă#tarea n!a#tră, un a#tfe$ de dret e#te #f:nt şi nu e#te er"i# a-$ re#tr:nge/ E#te şi f!arte înţe$et a r!c$a"a ca ri"ejdi!a#e anu"ite afir"aţii ri#cante #au atacuri îndră&neţe î"!tri3a ace$!r$ucruri care au deja de artea $!r a#enti"entu$ ce$ei "ai "ari şi "ai %une ărţi a u%$icu$uiacea#ta în#ea"nă a $e ac!rda ! i"!rtanţă ?A =L, B =81@ e care e$e n-ar tre%ui #-! ai%ă/ :ndaud că un #irit utin c!"un a di#tru# rin de"!n#traţii $i%ertatea 3!inţei !"eneşti, #eranţa într-! 3iaţă 3iit!are şi ei#tenţa $ui Du"ne&eu, #unt curi!# #ă-i cite#c cartea, căci aştet de $a ta$entu$$ui #ă ducă "ai dearte cun!ştinţe$e "e$e/ tiu #igur de "ai înainte că e$ nu 3a fi rea$i&at ni"icdin t!ate ace#tea, nu fiindcă a" cre&ut cu"3a că #unt deja în !#e#ia un!r d!3e&i in3inci%i$e a$eace#t!r judecăţi i"!rtante, ci fiindcă critica tran#cendenta$ă, care "i-a de#c!erit t!t "ateria$u$raţiunii n!a#tre ure, "-a c!n3in# e de$in că aşa cu" raţiunea e#te cu t!tu$ in#uficientă entrua#erţiuni afir"ati3e în ace#t c:", t!t at:t de uţin, %a încă "ai uţin, 3a cun!aşte ea entru a utea face a#erţiuni negati3e în ace#te r!%$e"e/ ăci de unde #ă ia $i%eru$ cugetăt!r retin#a $uicun!ştinţă că, de ee"$u, nu ei#tă ! fiinţă #ure"ăW Acea#tă judecată #e af$ă în afara c:"u$uieerienţei !#i%i$e şi, de aceea, şi în afara $i"ite$!r !ricărei cun!aşteri !"eneşti/ Pe aărăt!ru$d!g"atic a$ cau&ei drete î"!tri3a ace#tui ad3er#ar nici nu $-aş citi, căci ştiu de "ai înainte că e$3a ataca argu"ente$e aarente a$e ce$ui$a$t nu"ai entru a de#c+ide dru" r!rii$!r $uiargu"ente afară de acea#ta, ! aarenţă c!tidiană nu dă at:ta "aterie entru n!i !%#er3aţii ca unane!%işnuită şi ingeni!# i"aginată/ Di"!tri3ă, ad3er#aru$ re$igiei, d!g"atic ?A =L, B =8H@ şi e$în fe$u$ $ui, ar da riticii "e$e ! !cuaţie d!rită şi ri$ej entru ! "ai "are c!rectare a rinciii$!rei, fără ca din ricina $ui #ă ei#te c:tuşi de uţin un "!ti3 de tea"ă/

Dar tineretu$, care e#te încredinţat în3ăţă":ntu$ui acade"ic, tre%uie #ă fie ce$ uţin re3enit î"!tri3a un!r a#tfe$ de #crieri şi ferit de cun!aşterea re"atură a un!r judecăţi at:t de ri"ejdi!a#e, înainte ca uterea $ui de judecată #ă #e fi "aturi&at #au "ai cur:nd ca d!ctrina ecare 3re" #ă ! funda"entă" în e$ #ă fi rin# rădăcini #!$ide, entru a re&i#ta cu t!ată uterea!ricărei er#ua#iuni în #en#u$ d!ctrinei !u#e, !ri de unde ar 3eni ea/

Dacă în r!%$e"e$e raţiunii ure ar tre%ui #ă ră":ne" $a r!cedeu$ d!g"atic şi dacăc!"%aterea 3ict!ri!a#ă a ad3er#ari$!r ar tre%ui #ă fie r!riu-&i# !$e"ică, adică de aşa naturăînc:t #ă intră" în $ută şi #ă ne înar"ă" cu argu"ente entru a#erţiuni c!ntrare, ni"ic n-ar fi "ai rudent entru pre#ent / dar t!t!dată ni"ic "ai &adarnic şi "ai infructu!# entru 3iit!r dec:t #ă une" c:t3a ti" #u% tute$ă raţiunea tineretu$ui şi #ă-$ feri" de #educţie ce$ uţin în ace#t ti"/Dar dacă "ai t:r&iu fie curi!&itatea, fie "!da e!cii îi un în ":nă a#tfe$ de #crieri, ar "ai re&i#ta!are acea c!n3ingere din tinereţeW Ace$a care nu aduce cu #ine dec:t ar"e d!g"atice entru a #e!une atacuri$!r ad3er#aru$ui #ău şi care nu ştie #ă de&3!$te dia$ectica a#cun#ă, care #e af$ă în ?A=LL, B =8@ r!riu$ interi!r t!t at:t de "u$t c:t şi în ce$ a$ ad3er#aru$ui #ău, 3ede aăr:nd#!fi#"e care au a3antaju$ n!utăţii, î"!tri3a un!r #!fi#"e care nu "ai au un a#e"enea a3antaj, cicare tre&e#c "ai cur:nd %ănuia$a că #-a a%u&at de credu$itatea tineretu$ui/ E$ crede că nu !ated!3edi "ai %ine că a ieşit de #u% di#ci$ina c!i$ăriei dec:t de#c!n#ider:nd ace$e a3erti&ări %ineintenţi!nate şi, !%işnuit cu d!g"ati#"u$, #!ar%e cu încetu$ !tra3a, care a$terea&ă d!g"atic rinciii$e $ui/

T!c"ai c!ntrariu$ a ceea ce #e rec!"andă aici tre%uie #ă ai%ă $!c în în3ăţă":ntu$acade"ic, dar de#igur nu"ai #u% #u!&iţia unei in#trucţiuni te"einice în ritica raţiunii ure/

ăci entru a a$ica c:t "ai cur:nd !#i%i$ rinciii$e ei şi entru a arăta caacitatea $!r, c+iar şiîn ca&u$ ce$ei "ai "ari aarenţe dia$ectice !#i%i$e, e#te a%#!$ut nece#ar #ă îndretă" î"!tri3a



raţiunii $ui, încă #$a%ă, fără înd!ia$ă, dar $u"inată rin critică, atacuri$e at:t de te"ute de cătred!g"atic, şi #ă-$ face" #ă încere a ea"ina unct cu unct a#erţiuni$e nefundate a$e ad3er#aru$uiîn $u"ina ace$!r rinciii/ 'u-i 3a fi de$!c greu #ă $e reducă $a un #i"$u fu", şi a#tfe$ e$ îşi #i"tede ti"uriu r!ria-i f!rţă de a #e aăra e de$in î"!tri3a un!r a#tfe$ de i$u&ii dăunăt!are, care entru e$ tre%uie #ă iardă în ce$e din ur"ă !rice aarenţă de ade3ăr/ Deşi eact ace$eaşi ?A =L0,B =8@ $!3ituri care di#trug edificiu$ ina"icu$ui tre%uie #ă fie t!t at:t de fune#te şi entru r!ria

$ui c!n#trucţie #ecu$ati3ă, dacă ar a3ea de g:nd #ă ! îna$ţe, e$ e#te t!tuşi c!"$et $i#it de griji înacea#tă ri3inţă, de!arece nu are ne3!ie #ă $!cuia#că în ea, ci "ai are înaintea $ui încă ! er#ecti3ă în c:"u$ ractic, unde !ate #era cu te"ei un teren "ai #!$id, entru a înă$ţa e e$#i#te"u$ $ui raţi!na$ şi #a$utar/

Prin ur"are, nu ei#tă ! !$e"ică r!riu-&i#ă în c:"u$ raţiunii ure/ A"%e$e ărţi #unt$utăt!ri în 3:nt, care #e încaieră cu r!ria $!r u"%ră, căci ei trec dinc!$! de natură, unde entru":nuiri$e $!r d!g"atice nu ei#tă ni"ic care #ă !ată fi aucat şi reţinut/ ric:t de %ine ar $uta,u"%re$e e care $e #intecă cre#c într-! c$iă reîntregite, ca er!ii din alhalla, #re a #e uteade#făta din n!u în $ute fără 3ăr#are de #:nge/

Dar nu ei#tă nici ! f!$!#ire #cetică ad"i#i%i$ă a raţiunii ure e care a" utea-!, nu"i rinciiu$ neutralit!ţii în t!ate di#ute$e ei/ A aţ:ţa raţiunea î"!tri3a ei în#ăşi, a-i întinde ar"ede a"%e$e ărţi şi a ri3i a!i $iniştit şi ir!nic $a cea "ai în3erşunată $ută a ei nu face i"re#ie %ună dintr-un unct de 3edere d!g"atic, ci are #ă eri"e ! #i"ţire care #e %ucură de agu%aa$tuia şi care e#te răutăci!a#ă/ Dar dacă $uă" în c!n#iderare !r%irea in3inci%i$ă şi fanfar!nada#!fişti$!r, care nu #e $a#ă ?A =L=, B =8L@ te"erată rin nici ! critică, atunci nu ei#tă în ade3ăra$tă rec!"andare dec:t #ă !ui ă$ă3răge$ii $!r ! a$ta, care #e %a&ea&ă e ace$eaşi dreturi, entruca raţiunea #ă fie ce$ uţin #urrin#ă de re&i#tenţa unui ina"ic, #re a une !arecare înd!ia$ă în retenţii$e ei şi a da a#cu$tare criticii/ Dar a ră":ne cu t!tu$ în ace#te înd!ie$i şi a er#i#ta în arec!"anda c!n3ingerea şi "ărturi#irea r!riei ign!ranţe, nu nu"ai ca un re"ediu î"!tri3a re&u"ţiei d!g"atice, ci în ace$aşi ti" ca un "ij$!c de a une caăt c!nf$ictu$ui raţiunii cu #ineîn#ăşi, e#te ! încercare cu t!tu$ &adarnică şi nu !ate fi în nici un ca& caa%i$ă #ă r!cure raţiunii! #tare" de $inişte, ci e#te ce$ "u$t nu"ai un "ij$!c de a ! tre&i din du$ce$e 3i# d!g"atic, entru a#uune #tarea ei unei ea"inări "ai atente/ u" acea#tă "anieră #cetică de a ieşi dintr-! afacere#uărăt!are a ratiunii are a fi !arecu" dru"u$ ce$ "ai #curt entru a ajunge $a ! $ini#te fi$!#!ficădura%i$ă, #au ce$ uţin ca$ea $argă e care ! ur"ea&ă cu $ăcere aceia care cred a-şi de aerefi$!#!fice rin di#reţuirea ir!nică a tutur!r cercetări$!r de ace#t fe$, gă#e#c că e nece#ar #ă re&intace#t "!d de g:ndire în ade3ărata $ui $u"ină/

?A =L8, B =80@ /ES8:E I08*SI;IDIB4BE4 LEI S4BISF4CMII SCE8BICE 4 :4MILII 8L:E C*FDICB CL E4 SNJI

!nştiinţa ign!ranţei "e$e 2dacă acea#tă ign!ranţă nu e#te în ace$aşi ti" recun!#cută canece#ară6, în $!c #ă ună caăt cercetări$!r "e$e, e#te, di"!tri3ă, ade3ărata cau&ă care $e r!3!acă/ rice ign!ranţă ri3eşte #au $ucruri$e, #au deter"inarea şi $i"ite$e cun!aşterii "e$e/Dacă ign!ranţa e#te accidenta$ă, ea tre%uie #ă "ă înde"ne #ă cercete& în ri"u$ ca& dogmatic$ucruri$e 2!%iecte$e6, iar în a$ d!i$ea ca& #ă cercete& critic $i"ite$e cun!aşterii "e$e !#i%i$e/ Darcă ign!ranţa "ea e#te a%#!$ut nece#ară şi că rin ur"are "ă di#en#ea&ă de !rice a$tă cercetarenu #e !ate #ta%i$i e"iric rin obser'aţie, ci nu"ai critic, rin sondarea i&3!are$!r ri"e a$ecun!aşterii n!a#tre/ Deci deter"inarea $i"ite$!r raţiunii n!a#tre nu #e !ate face dec:t duă rinciii a priori $i"itarea ace#teia în#ă, care nu e#te dec:t ! cun!aştere, fie şi nu"ainedeter"inată, a unei ign!ranţe care nu !ate fi nici!dată #uri"ată e de$in, !ate fi cun!#cutăşi a posteriori rin ceea ce, !ric:t a" şti, ne "ai ră":ne încă "ereu de ştiut/ Pri"a cun!aştere aign!ranţei raţiunii, care nu e#te !#i%i$ă dec:t rin critica raţiunii în#ăşi, e#te deci $tiinţ!, e c:ndcea de-a d!ua nu e#te dec:t percepţie, de#re care ?A =L9, B =8=@ nu #e !ate #une c:t de

dearte !ate ajunge c!nc$u&ia #c!a#ă din ea/ :nd î"i rere&int #urafaţa Pă":ntu$ui 2duăaarenţa #en#i%i$ă6 ca ! farfurie, nu !t şti :nă unde #e întinde/ Dar eerienţa "ă în3aţă că



!riunde "ă duc 3ăd "ereu în juru$ "eu un #aţiu, în care aş "ai utea înainta rin ur"are,cun!#c $i"ite în cun!ştinţe$e "e$e ge!grafice, rea$e în fiecare ca&, dar nu $i"ite$e !ricăreide#crieri !#i%i$e a Pă":ntu$ui/ Dar dacă a" ajun# de#tu$ de dearte entru a şti că Pă":ntu$ e#teun g$!% şi că #urafaţa $ui e#te #ferică, !t cun!aşte reci# şi duă rinciii a priori, c+iar dintr-!"ică arte a ace#tei #urafeţe, de ee"$u din "ări"ea unui grad, dia"etru$ Pă":ntu$ui şi, rindia"etru, circu"#crierea c!"$etă a Pă":ntu$ui, adică #urafaţa $ui şi deşi #unt ign!rant cu

ri3ire $a !%iecte$e e care $e !ate c!nţine acea#tă #urafaţă, nu #unt t!tuşi ign!rant cu ri3ire $a#fera care $e c!nţine, recu" şi $a "ări"ea şi $i"ite$e ei/An#a"%$u$ tutur!r !%iecte$!r !#i%i$e entru cun!aşterea n!a#tră ne are a fi ! #urafaţă

$ană care îşi are !ri&!ntu$ ei aarent, adică ceea ce curinde întreaga ei întindere, şi a f!#t nu"itde n!i c!ncet raţi!na$ a$ t!ta$ităţii nec!ndiţi!nate/ A-$ atinge e"iric e#te i"!#i%i$, şi t!ateîncercări$e de a-$ deter"ina a priori duă un anu"it rinciiu au f!#t &adarnice/ Dar t!ate r!%$e"e$e raţiunii n!a#tre ure ?A =0., B =88@ #e ra!rtea&ă t!tuşi $a ceea ce #-ar utea af$adinc!$! de ace#t !ri&!nt #au ce$ "u$t şi e $inia $ui de +!tar/

e$e%ru$ Da3id u"e a f!#t unu$ din aceşti ge!grafi ai raţiunii !"eneşti, care credea că are&!$3at #uficient t!ate ace$e r!%$e"e rin fatu$ că $e-a ei$at dinc!$! de !ri&!ntu$ raţiunii, ecare t!tuşi nu-$ utea deter"ina/ E$ #-a !rit în #ecia$ $a rinciiu$ cau&a$ităţii şi a !%#er3atf!arte c!rect că ade3ăru$ ace#tui rinciiu 2%a nici "ăcar 3a$a%i$itatea !%iecti3ă a c!ncetu$uiunei cau&e eficiente în genere6 nu #e %a&ea&ă e ! cun!aştere c$ară, adică e cun!aşterea a priori,şi că, rin ur"are, ceea ce c!n#tituie întreaga aut!ritate a ace#tui rinciiu nu e c:tuşi de uţinnece#itatea ace#tei $egi, ci ! #i"$ă uti$itate genera$ă a ei în cur#u$ eerienţei, şi ! nece#itate#u%iecti3ă care re&u$tă de aici, e care e$ ! nu"eşte !%işnuinţă/ Din incaacitatea raţiunii n!a#trede a f!$!#i ace#t rinciiu dinc!$! de !rice eerienţă, e$ a c!nc+i# &ădărnicia tutur!r retenţii$!rraţiunii în genere de a trece dinc!$! de e"iric/

"et!dă de fe$u$ ace#ta, care c!n#tă în a #uune ea"inării şi, duă ca&, !r!%riu$uifate$e raţiunii !ate fi nu"ită cen#ura raţiunii/ E#te inc!nte#ta%i$ că acea#tă cen&ură duceine3ita%i$ $a "ndoial! faţă de !rice f!$!#ire tran#cendenta$ă a rinciii$!r/ ?A =01, B =89@ Darace#ta nu e#te dec:t a$ d!i$ea a#, care e#te dearte de a ter"ina !era/ Pri"u$ a# în r!%$e"e$eraţiunii ure, care caracteri&ea&ă eri!ada c!i$ăriei ei, e#te dogmatic/ A$ d!i$ea a#, e caret!c"ai $-a" a"intit, e#te sceptic şi ate#tă rudenţa judecăţii cu"inţite de eerienţă/ Dar e#tenece#ar şi un a$ trei$ea a#, care nu re3ine dec:t judecăţii "ature şi 3iri$e, funda"entate e"ai"e fer"e şi încercate în ce ri3eşte uni3er#a$itatea $!r, anu"e de a #uune ea"enu$ui nufate$e raţiunii, ci raţiunea în#ăşi în întreaga ei utere şi în întreaga ei caacitate de a ajunge $acun!ştinţe ure a priori ceea ce nu e#te cen&ură, ci critic! a raţiunii, rin care nu nu"ai #e re#uune, ci #e d!3edeşte din rinciii nu nu"ai "ngr!dirile, ci şi limitele deter"inate a$eraţiunii, nu nu"ai ign!ranţa într-un #ect!r #au a$tu$, ci cu ri3ire $a t!ate r!%$e"e$e !#i%i$e de !anu"ită #ecie/ A#tfe$, #cetici#"u$ e#te un !a# entru raţiunea !"enea#că, unde acea#ta !ate"edita $a $i"%area ei d!g"atică şi !ate face #c+iţa ţinutu$ui în care #e af$ă, #re a-şi uteaa$ege de aici înainte cu "ai "u$tă #iguranţă dru"u$, dar nu un d!"ici$iu în care #ă #e #ta%i$ea#că er"anent ace#ta nu !ate fi gă#it dec:t într-! certitudine erfectă, fie certitudinea cun!aşterii!%iecte$!r în#e$e, fie aceea a $i"ite$!r în cadru$ căr!ra ?A =0H, B =9.@ e#te inc$u#ă !ricecun!aştere a n!a#tră de#re !%iecte/

Raţiunea n!a#tră nu e#te ! c:"ie de ! întindere indefinită, a$e cărei $i"ite nu $ecun!aşte" dec:t în genere, ci tre%uie #ă fie c!"arată "ai cur:nd cu ! #feră, a cărei ra&ă !ate figă#ită din cur%a arcu$ui de e #urafaţa ei 2din natura judecăţi$!r #intetice a priori6, iar de aici !tfi indicate cu certitudine at:t c!nţinutu$, c:t şi $i"ita ei/ ;n afara ace#tei #fere 2c:"u$eerienţei6, ni"ic nu e#te entru ea !%iect, %a c+iar r!%$e"e$e în $egătură cu a#e"enea retin#e!%iecte nu #e referă dec:t $a rinciii #u%iecti3e a$e unei deter"inări uni3er#a$e a ra!rturi$!r care#e !t re&enta între c!ncete$e inte$ectu$ui înăuntru$ ace#tei #fere/

'!i #unte" în ade3ăr în !#e#ia un!r cun!ştinţe #intetice a priori, cu" ! d!3ede#c rinciii$e inte$ectu$ui care anticiea&ă eerienţa/ Dacă cine3a nu !ate c!ncee de$!c

!#i%i$itatea $!r, #e !ate de#igur înd!i $a înceut dacă e$e ei#tă şi rea$ în n!i a priori dar încănu !ate c!n#idera ace#t $ucru ca ! i"!#i%i$itate a $!r, rin #i"$e$e f!rţe a$e inte$ectu$ui, şi #ă



c!n#idere ca nu$ !rice a# e care î$ face raţiunea #u% c!nducerea $!r/ E$ nu !ate #une dec:t că,dacă a" #e#i&a !riginea şi uritatea ace#t!r cun!ştinţe #intetice a priori, a" utea deter"inaîntinderea şi $i"ite$e raţiunii n!a#tre, dar că, înainte de a fi făcut ace#t $ucru, ?A =0, B =91@ t!atea#erţiuni$e raţiunii #unt te"erare şi !ar%e/ i în "!du$ ace#ta ar fi e de$in înte"eiată ! înd!ia$ăuni3er#a$ă în !rice fi$!#!fie d!g"atică care îşi ur"ea&ă dru"u$ ei fără ! critică a raţiunii în#ăşidar din ace#t "!ti3 nu i #-ar utea nega c!"$et raţiunii ! a#tfe$ de înaintare, dacă ar fi regătită

şi a#igurată rintr-! funda"entare "ai %ună/ ăci t!ate c!ncete$e, %a c+iar t!ate r!%$e"e$e ecare ni $e une raţiunea ură nu #e gă#e#c în eerienţă, ci nu #e gă#e#c, $a r:ndu$ $!r, dec:t înraţiune, şi de aceea tre%uie #ă !ată fi re&!$3ate şi c!nceute în ce ri3eşte 3a$a%i$itatea #au $i#a$!r de 3a$a%i$itate/ 'u #unte" nici îndretăţiţi ca, #u% retetu$ incaacităţii n!a#tre, #ă re#inge"ace#te r!%$e"e, ca şi c:nd re&!$3area $!r #-ar gă#i rea$ în natura $ucruri$!r, şi #ă ne #u#trage"cercetării ei u$teri!are, căci nu"ai raţiunea a r!du# în interi!ru$ ei ace#te Idei, de#re a căr!r3a$a%i$itate #au aarenţă dia$ectică ea tre%uie deci #ă dea #!c!tea$ă/

rice !$e"ică #cetică nu e#te îndretată r!riu-&i# dec:t î"!tri3a d!g"aticu$ui, carefără a "anife#ta ! neîncredere în rinciii$e $ui ri"e !%iecti3e, adică fără critică, îşi c!ntinuă cugra3itate "er#u$, şi !$e"ica nu are a$t #c! dec:t #ă-$ &druncine şi #ă-$ aducă $a cun!aşterea de#ine/ P!$e"ica în #ine nu re&!$3ă a%#!$ut ni"ic re$ati3 $a ceea ce şti" #au, di"!tri3ă, $a ceea cenu ute" şti/ T!ate încercări$e d!g"atice ?A =0, B =9H@ nei&%utite a$e raţiunii #unt &acta, e caree t!tdeauna uti$ #ă $e #uune" cen&urii/ Dar ace#t $ucru nu e deci#i3 entru #eranţe$e raţiuniiîntr-un #ucce# "ai %un a$ 3iit!are$!r ei #trăduinţe şi entru retenţii$e înte"eiate e e$e #i"$acen&ură nu !ate deci une caăt nici!dată di#utei a#ura dreturi$!r raţiunii !"eneşti/

u" u"e e#te !ate ce$ "ai ingeni!# dintre t!ţi #ceticii şi inc!nte#ta%i$ ce$ "aii"!rtant în ri3inţa inf$uenţei e care "et!da #cetică ! !ate a3ea în r!3!carea uneiea"inări te"einice a raţiunii, "erită de#igur !#tenea$a de a re&enta, în "ă#ura în carec!re#unde #c!u$ui "eu, "er#u$ raţi!na"ente$!r $ui, recu" şi er!ri$e unui !" at:t de ătrun&ăt!r şi at:t de de"n de #ti"ă, er!ri care n-au $uat naştere dec:t e ur"e$e ade3ăru$ui/

u"e #-a g:ndit !ate, deşi n-a de&3!$tat nici!dată e de$in acea#tă idee, că în judecăţide ! anu"ită #ecie deăşi" c!ncetu$ n!#tru de#re !%iect/ Eu a" nu"it sintetice acea#tă #eciede judecăţi/ u" !t ieşi, cu ajut!ru$ eerienţei, din c!ncetu$ e care î$ a" deja, ace#t fat nu re&intă nici ! dificu$tate/ Eerienţa e#te ea în#ăşi ! a#tfe$ de #inte&ă de erceţii, care #!reşte, rin a$te erceţii #u$i"entare, c!ncetu$ e care î$ a" cu ajut!ru$ unei erceţii/ Dar n!icrede" că ute" ieşi din c!ncetu$ n!#tru şi a priori, şi ?A =0L, B =9@ că ute" etindecun!aşterea n!a#tră/ Ace#t $ucru î$ încercă" fie rin inte$ectu$ ur în $egătură cu ceea ce !ate fice$ uţin un obiect al e6perienţei, fie c+iar rin raţiunea ură în $egătură cu ace$e r!rietăţi a$e$ucruri$!r #au c+iar eu ei#tenţa un!r a#tfe$ de !%iecte care nu #e !t re&enta nici!dată îneerienţă/ *ceticu$ n!#tru n-a di#tin# ace#te d!uă #ecii de judecăţi, cu" ar fi tre%uit t!tuşi #ăfacă, şi a c!n#iderat de-a dretu$ i"!#i%i$ă acea#tă #!rire a c!ncete$!r rin e$e în#e$e şiacea#tă, aşa-&ic:nd, naştere #!ntană a inte$ectu$ui n!#tru 2şi a raţiunii6, fără a fi fecundată deeerienţă e$ a c!n#iderat, rin ur"are, dret i"aginare t!ate retin#e$e rinciii a priori a$eraţiunii şi a gă#it că nu #unt dec:t ! !%işnuinţă re&u$tată din eerienţă şi din $egi$e ei, că, rinur"are, e$e nu #unt dec:t regu$i e"irice, adică c!ntingente în #ine, căr!ra n!i $e atri%ui" ! retin#ă nece#itate şi uni3er#a$itate/ Pentru afir"area ace#tei #tranii judecăţi, e$ #-a referit $a rinciiu$ uni3er#a$ recun!#cut a$ ra!rtu$ui dintre cau&ă şi efect/ u" nici ! facu$tate ainte$ectu$ui nu ne !ate c!nduce de $a c!ncetu$ unui $ucru $a ei#tenţa a$tui $ucru care #ă fie dat rin acea#ta în "!d uni3er#a$ şi nece#ar, e$ a cre&ut că !ate c!nc+ide de aici că fără eerienţănu a3e" ni"ic care ar utea #!ri c!ncetu$ n!#tru şi eare ne-ar utea îndretăţi #ă f!r"u$ă" !a#tfe$ de judecată care #e etinde a priori de $a #ine/ ă $u"ina *!are$ui, care $u"inea&ă ceara, !t!eşte t!t!dată, ?A =00, B =9@ e c:nd întăreşte argi$a, nici un inte$ect nu !ate g+ici dinc!ncete$e e care $e-a" a3ut "ai înainte de#re ace#te $ucruri, cu at:t "ai uţin !ate c!nc+ide$ega$, şi nu"ai eerienţa ne !ate în3ăţa ! a#tfe$ de $ege/ Di"!tri3ă, în !gica tran#cendenta$ăa" 3ă&ut că, deşi nu ute" deăşi nici!dată nemilocit c!nţinutu$ c!ncetu$ui care ne e#te dat,

ute" t!tuşi cun!aşte cu t!tu$ a priori $egea în$ănţuirii cu a$te $ucruri, dar în ra!rt cu un a$trei$ea $ucru, anu"e cu eerienţa posibil!, deci t!tuşi a priori/ Dacă deci ceara, care "ai înainte



a f!#t #!$idă, #e t!eşte, !t cun!aşte a priori că tre%uie #ă fi recedat ce3a 2de ee"$u, că$dura#!$ară6, căruia i-a ur"at t!irea duă ! $ege c!n#tantă, deşi n-aş utea cun!aşte în "!ddeterminat a priori şi fără ajut!ru$ eerienţei nici cau&a din efect, nici efectu$ din cau&ă/ u"e ac!nc+i# deci fa$# din c!ntingenţa deter"inării n!a#tre dup! lege c!ntingenţa legii în#ăşi şi ac!nfundat ieşirea din c!ncetu$ unui $ucru #re eerienţa !#i%i$ă 2ceea ce are $!c a priori şic!n#tituie rea$itatea !%iecti3ă a ace#tui c!ncet6 cu #inte&a !%iecte$!r eerienţei rea$e, care fără

înd!ia$ă e t!tdeauna e"irică dar rin acea#ta e$ a făcut dintr-un rinciiu a$ afinităţii, care îşiare #ediu$ în inte$ect şi care eri"ă ! $egătură nece#ară, ! regu$ă a a#!ciaţiei care nu #e gă#eştedec:t în i"aginaţia rer!ducti3ă ?A =0=, B =9L@ şi nu !ate rere&enta dec:t $egături c!ntingente,nicidecu" !%iecti3e/

Dar er!ri$e #cetice a$e ace#tui %ăr%at, de a$tfe$ ătrun&ăt!r, au re&u$tat "ai a$e# dintr-!$i#ă, care e#te t!tuşi c!"ună tutur!r d!g"atici$!r, anu"e că e$ n-a curin# #i#te"atic a priorit!ate #ecii$e de #inte&ă a$e inte$ectu$ui, căci ar fi gă#it că, de ee"$u, principiul permanenţei, entru a nu a"inti aici de ce$e$a$te, e#te, ca şi ace$a a$ cau&a$ităţii, un rinciiu care anticiea&ăeerienţa/ Prin acea#ta e$ ar fi utut tra#a şi $i"ite deter"inate inte$ectu$ui care #e etinde a priori, recu" şi raţiunii ure/ Dar fiindcă restr%nge nu"ai inte$ectu$ n!#tru, fără a-$ limita, şifiindcă r!duce ! neîncredere genera$ă, dar nu cun!aşterea deter"inată a ign!ranţei n!a#treine3ita%i$e, fiindcă #uune cen&urii une$e rinciii a$e inte$ectu$ui, dar nu #uune ietrei deîncercare a criticii ace#t inte$ect în t!ta$itatea uterii $ui şi, refu&:nd inte$ectu$ui ceea ce în ade3ărace#ta nu !ate !feri, e$ "erge "ai dearte, şi îi c!nte#tă !rice utere de a #e etinde a priori/deşi n-a ea"inat acea#tă facu$tate întreagă, i #e înt:"$ă ceea ce ră#t!arnă t!tdeauna#cetici#"u$, anu"e că ace#ta în#uşi e#te u# $a înd!ia$ă, de!arece !%iecţii$e $ui nu #e %a&ea&ădec:t e fate, care #unt c!ntingente, şi nu e rinciii, ?A =08, B =90@ care ne-ar uteadeter"ina #ă renunţă" $a dretu$ un!r a#erţiuni d!g"atice/

i cu" u"e nu cun!aşte ! diferenţă între re3endicări$e înte"eiate a$e inte$ectu$ui şi retenţii$e dia$ectice a$e raţiunii, î"!tri3a căr!ra #e îndreată în ri"u$ r:nd atacuri$e $ui,raţiunea, a$ cărei a3:nt at:t de caracteri#tic n-a f!#t c:tuşi de uţin anu$at, ci nu"ai î"iedicat,nu-şi #i"te înc+i# #aţiu$ entru etindere şi nu !ate fi nici!dată a%ătută c!"$et de $aîncercări$e ei, cu t!ate că e ici, e c!$! e#te +ărţuită/ ăci î"!tri3a un!r atacuri ne înar"ă" entru c!ntraatac şi ne încăăţ:nă" cu at:t "ai "u$t #ă ne i"une" retenţii$e/ Dar ! e3a$uarec!"$etă a întregii n!a#tre uteri şi c!n3ingerea, re&u$tată de aici, de#re #iguranţa unei "ici !#e#iuni, a3:nd în 3edere &ădărnicia un!r retenţii "ai "ari, fac #ă di#ară !rice di#ută şi nedeter"ină #ă ne î"ăcă" cu ! r!rietate $i"itată, dar nec!nte#tată/

Pentru d!g"aticu$ necritic, care n-a "ă#urat #fera inte$ectu$ui $ui, rin ur"ăre care n-adeter"inat duă rinciii $i"ite$e cun!aşterii $ui !#i%i$e şi deci nu ştie de "ai înainte ce !ateinte$ectu$, ci crede că 3a de#c!eri ace#t $ucru rin #i"$e încercări, ace#te atacuri #cetice #untnu nu"ai ericu$!a#e, ci c+iar fata$e/ ăci dacă e#te rin# a#ura unei #ingure a#erţiuni e care n-! !ate ju#tifica, ?A =09, B =9=@ a cărei aarenţă e$ n-! !ate în#ă nici e$ica din rinciii,#u#iciunea cade a#ura tutur!r a#erţiuni$!r, !ric:t de c!n3ingăt!are ar utea fi e$e de a$t"interi/

i a#tfe$, #ceticu$ e#te da#că$u$ #e3er care îndreată e g:ndit!ru$ d!g"atic #!fi#ticant#re ! critică #ănăt!a#ă a inte$ectu$ui şi a raţiunii în#ăşi/ Dacă a ajun# aici, nu are a #e "ai te"e denici un atac, de!arece atunci di#tinge !#e#iunea $ui de t!t ceea ce #e af$ă cu t!tu$ în afara ei,a#ura căruia e$ nu ridică retenţii şi în $egătură cu care nu "ai !ate fi i"$icat în di#ute/A#tfe$, "et!da #cetică în #ine nu e#te, de#igur, satis&!c!toare entru r!%$e"e$e raţiunii, dar e#tet!tuşi preg!titoare, entru a-i deşteta 3igi$enţa şi a-i indica "ij$!ace$e te"einice care-i !ta#igura !#e#iuni$e $egiti"e/

Capitolul "nt%i*ecţiunea a treia

DI*IPI'A RANIU'II PURE U PRIIRE A IPTEbE



De!arece rin critica raţiunii n!a#tre cun!aşte" în #f:rşit că în f!$!#irea ei ură şi#ecu$ati3ă nu ute" cun!aşte în rea$itate ni"ic, n-ar tre%ui ea !are #ă de#c+idă cu at:t "ai $argun c:" entru ipote#e, c:" în care ne e#te ce$ uţin îngăduit #ă i"agină" şi #ă a3e" ăreri,dacă nu #ă afir"ă"W

?A ==., B =98@ Pentru ca i"aginaţia s! nu se piard! cu"3a "n re'erii şi entru ca s! pl!smuiasc! #u% c!ntr!$u$ rigur!# a$ raţiunii, tre%uie #ă ei#te "ai dinainte ce3a a%#!$ut cert şi nu

nă#c!cit, #au #i"$ă ărere, şi ace#t ce3a e#te posibilitatea !%iectu$ui în#uşi/ Atunci e#te er"i#de#igur #ă recurge" $a ărere în ce ri3eşte rea$itatea !%iectu$ui, ărere care în#ă, entru a nu fi$i#ită de te"ei, tre%uie $egată, ca rinciiu e$icati3, cu ceea ce e#te rea$ dat şi rin ur"are cert,iar atunci ea #e nu"eşte ipote#!/

u" nu ne ute" face a priori nici ce$ "ai neîn#e"nat c!ncet de#re !#i%i$itatea$egăturii dina"ice, iar categ!ria inte$ectu$ui ur nu #er3eşte entru a i"agina acea#tă $egătură, cinu"ai entru a ! înţe$ege ac!$! unde #e înt:$neşte în eerienţă, nu ute" i"agina !riginar,c!nf!r" ace#t!r categ!rii, nici un #ingur !%iect a3:nd ! natură n!uă, care nu !ate fi arătatăe"iric, şi #ă-$ une" $a %a&a unei i!te&e er"i#e, căci acea#ta ar în#e"na #ă atri%ui" raţiuniinişte ficţiuni 3ide, în $!c de c!ncete de#re $ucruri/ A#tfe$, nu e#te er"i# #ă ne i"agină" n!if!rţe !riginare, de ee"$u un inte$ect care e#te caa%i$ #ă intuia#că, fără #i"ţuri, !%iectu$ $ui #au! f!rţă de atracţie, fără nici un c!ntact, #au ! n!uă #ecie de #u%#tanţe, de ee"$u care ar fi re&ente în #aţiu, fără i"enetra%i$itate, rin ur"are nici ! c!"unitate a #u%#tanţe$!r di#tinctă?A ==1, B =99@ de t!ate ace$ea e care ni $e une $a înde":nă eerienţa nici ! re&enţă a$tfe$dec:t în #aţiu nici ! durată dec:t nu"ai în ti"/ ;ntr-un cu3:nt, raţiunii n!a#tre nu-i e#te !#i%i$dec:t #ă f!$!#ea#că c!ndiţii$e eerienţei !#i%i$e dret c!ndiţii a$e !#i%i$ităţii $ucruri$!r dar înnici un ca& #ă-şi cree&e !arecu" ea în#ăşi, a%#!$ut indeendent de ace#te c!ndiţii, a$te !%iecte,căci a#e"enea c!ncete, deşi $i#ite de c!ntradicţie, ar fi t!tuşi fără !%iect/

!ncete$e raţiunii #unt, cu" a" #u#, #i"$e Idei şi nu au, de#igur, un !%iect într-!eerienţă, dar din ace#t "!ti3 e$e nu de#e"nea&ă t!tuşi !%iecte ficti3e şi care ar fi în ace$aşiti" c!n#iderate ca !#i%i$e/ E$e #unt g:ndite nu"ai r!%$e"atic, entru a funda în ra!rt cu e$e2ca ficţiuni euri#tice6 rinciii regu$ati3e a$e f!$!#irii #i#te"atice a inte$ectu$ui în c:"u$eerienţei/ Dacă ără#i" ace#t c:", e$e #unt #i"$e ficţiuni, a căr!r !#i%i$itate nu e#tede"!n#tra%i$ă şi care de aceea nici nu !t fi u#e $a %a&a e$icaţiei fen!"ene$!r rea$e rintr-!i!te&ă/ 4 g%ndi #uf$etu$ ca #i"$u e#te de#igur er"i#, entru ca, !tri3it ace#tei Idei, #ă une"ca rinciiu a$ judecăţii n!a#tre a#ura fen!"ene$!r interne a$e #uf$etu$ui ! unitate c!"$etă şinece#ară a tutur!r facu$tăţi$!r #i"ţirii, deşi ea nu !ate fi #e#i&ată in concrieto/ Dar a ad"ite#uf$etu$ ca #u%#tanţă #i"$ă 2un c!ncet tran#cendent6 ar fi ! judecată care nu nu"ai că ar fiinde"!n#tra%i$ă ?A ==H, B 8..@ 2cu" #unt "u$te i!te&e fi&ice6, ci ar fi şi cu t!tu$ ar%itrară şi!ar%ă, căci #i"$u$ nu !ate aărea în nici ! eerienţă şi, dacă rin #u%#tanţă #e înţe$ege aici!%iectu$ er"anent a$ intuiţiei #en#i%i$e, atunci !#i%i$itatea unui &enomen simplu nu !ate fide$!c #e#i&ată/ 'u ei#tă nici ! aut!ri&aţie înte"eiată din artea raţiunii, entru a ad"ite, cu tit$u$de !inie, nişte fiinţe ur inte$igi%i$e #au nişte r!rietăţi ur inte$igi%i$e a$e $ucruri$!r $u"ii#en#i%i$e, deşi 2fiindcă nu a3e" nici un fe$ de c!ncete de#re !#i%i$itatea #au i"!#i%i$itatea$!r6 e$e nu !t fi nici negate d!g"atic rintr-! retin#ă #e#i&are "ai %ună/

Pentru e$icarea fen!"ene$!r date nu #e !ate recurge $a a$te $ucruri şi rinciiie$icati3e dec:t ce$e care au f!#t u#e în $egătură cu fen!"ene$e date, duă $egi$e deja cun!#cutea$e fen!"ene$!r/ ipote#! transcendental!, în care entru e$icarea $ucruri$!r naturii ar fif!$!#ită ! #i"$ă Idee a raţiunii, nici n-ar fi ! e$icare, întruc:t ceea ce nu înţe$ege" #uficientdin rinciii e"irice cun!#cute ar fi e$icat rin ce3a e care nu-$ înţe$ege" de$!c/ Princiiu$unei a#tfe$ de i!te&e n-ar #er3i r!riu-&i# dec:t entru #ati#facerea raţiunii şi nu entru r!"!3area f!$!#irii inte$ectu$ui în $egătură cu !%iecte$e/ rdinea şi fina$itatea în natură tre%uiee$icate $a r:ndu$ $!r din rinciii a$e naturii şi duă $egi a$e naturii, ?A ==, B 8.1@ şi aici c+iarce$e "ai gr!#!$ane i!te&e, în ca& că #unt fi&ice, #unt "ai #u!rta%i$e dec:t ! i!te&ă +ierfi&ică,adică ae$u$ $a un aut!r di3in, e care î$ re#uune" în ace#t #c!/ ăci acea#ta ar în#e"na un

rinciiu a$ raţiunii $eneşe 7igna'a ratio9, a $ă#a anu"e $a ! arte dintr-! dată t!ate cau&e$e acăr!r rea$itate !%iecti3ă, ce$ uţin ca !#i%i$itate, "ai !ate fi cun!#cută rin c!ntinuarea



eerienţei, entru a-şi gă#i reau# într-! #i"$ă Idee, care e#te f!arte c!"!dă entru raţiune/ Darîn ce ri3eşte t!ta$itatea a%#!$ută a rinciiu$ui e$icati3 în #eria cau&e$!r, ea nu !ate c!n#tituiun !%#tac!$ în ra!rt cu !%iecte$e $u"ii, căci cu" ace#tea nu #unt dec:t fen!"ene, nu ne ute"aşteta nici!dată în e$e $a ce3a înc+eiat în #inte&a #erii$!r de c!ndiţii/

;n f!$!#irea #ecu$ati3ă a raţiunii nu !t fi er"i#e nicidecu" i!te&e tran#cendenta$e şinu !ate fi er"i#ă nici $i%ertatea de a ne #er3i $a ne3!ie de rinciii e$icati3e +ierfi&ice,

entru a în$!cui $i#a ce$!r fi&ice, în arte fiindcă rin acea#ta raţiunea nu înaintea&ă, ci dinc!ntra, îşi întrerue întreaga de&3!$tare în f!$!#irea ei, în arte fiindcă acea#tă er"i#iune ar face#ă-şi iardă în ce$e din ur"ă t!ate r!ade$e cu$turii ă":ntu$ui e care î$ !#edă, adică eerienţa/ăci dacă e$icarea naturii de3ine e ici, e c!$! difici$ă entru n!i, a3e" er"anent $aînde":nă un rinciiu e$icati3 tran#cendent care ne di#en#ea&ă de acea cercetare, ?A ==, B8.H@ iar in3e#tigaţia n!a#tră nu #e înc+eie rin cun!aştere c$ară, ci rin t!ta$ainc!"re+en#i%i$itate a unui rinciiu care încă "ai dinainte a f!#t a#tfe$ i"aginat, înc:t tre%uie#ă c!nţină c!ncetu$ de#re ce3a a%#!$ut ri"/

A d!ua c!ndiţie entru ca ! i!te&ă #ă !ată fi ad"i#ă e#te ca ea #ă fie #uficientă entru adeter"ina din ea a priori c!n#ecinţe$e care #unt date/ Dacă în ace#t #c! #unte" #i$iţi #ă ae$ă"$a i!te&e aui$iare, e$e tre&e#c %ănuia$a unei #i"$e ficţiuni, căci fiecare din e$e rec$a"ă în #ineaceeaşi ju#tificare de care a3u#e#e ne3!ie ideea u#ă $a %a&ă şi de aceea nu !ate c!n#titui un"art!r 3a$a%i$/ Dacă, re#uun:nd ! cau&ă ne$i"itat erfectă, nu duce" $i#ă de rinciii entrua e$ica !rice fina$itate, !rdine şi "ăreţie care #e gă#e#c în $u"e, acea#tă #u!&iţie are ne3!ie den!i i!te&e entru a fi #a$3ată de !%iecţii$e %a&ate e an!"a$ii$e şi re$e$e care #e "anife#tă, dea#e"enea, ce$ uţin duă c!ncete$e n!a#tre/ :nd #u%#tanţia$itatea #i"$ă a #uf$etu$ui !"ene#c,care a f!#t u#ă $a %a&a fen!"ene$!r $ui, e#te atacată rin dificu$tăţi$e fen!"ene$!r $ui, ana$!ge#c+i"%ări$!r unei "aterii 2creşterii şi de#creşterii6, tre%uie #ă #e recurgă $a n!i i!te&e, care fărăînd!ia$ă nu #unt $i#ite de aarenţă, ?A ==L, B 8.@ dar care #unt t!tuşi fără nici un credit, afarăde ce$ e care î$ dă ărerea accetată ca funda"ent rincia$, deşi e$e tre%uie #ă aere acea#tă ărere/

Dacă afir"aţii$e raţiunii, citate aici ca ee"$u 2unitatea inc!r!ra$ă a #uf$etu$ui şiei#tenţa unei fiinţe #ure"e6, tre%uie #ă fie c!n#iderate nu ca i!te&e, ci ca d!g"e d!3edite a priori, atunci nici nu "ai e#te 3!r%a de e$e/ Dar, în a#e"enea ca&, #ă %ăgă" de #ea"ă ca d!3ada#ă ai%ă certitudinea a!dictică a unei de"!n#traţii/ ăci a 3!i #ă faci nu"ai r!%a%i$ă rea$itateaun!r a#tfe$ de Idei e#te ! intenţie t!t at:t de a%#urdă ca şi c:nd ne-a" g:ndi #ă d!3edi" nu"ai cu r!%a%i$itate ! judecată a ge!"etriei/ Raţiunea i&!$ată de !rice eerienţă #au nu !ate cun!aştet!tu$ dec:t a priori şi nece#ar, #au nu !ate cun!aşte de$!c de aceea, judecata ei nu e#te nici!dată ărere, ci #au ! a%ţinere de $a !rice judecată, #au certitudine a!dictică/ Păreri şi judecăţi r!%a%i$e de#re ceea ce #e atri%uie $ucruri$!r nu #e !t re&enta dec:t ca rinciii e$icati3e aceea ce e#te dat rea$ #au ceea ce c!n#tituie c!n#ecinţe, duă $egi e"irice, din ceea ce #tă rea$ $a %a&ă, rin ur"are nu"ai în #eria !%iecte$!r eerienţei/ ;n afara ace#tui c:", a opina în#ea"năca şi cu" te-ai juca cu idei, în afară de ca&u$ că de#re ! ca$e incertă a judecăţii a" a3ea ărereacă !ate e ea #e 3a gă#i ade3ăru$/

?A ==0, B 8.@ Dar cu t!ate că în r!%$e"e$e ur #ecu$ati3e a$e raţiunii ure nu au $!ci!te&e, entru a funda e e$e judecăţi, e$e #unt t!tuşi a%#!$ut ad"i#i%i$e, dar nu"ai entru a $eaăra, adică în f!$!#irea !$e"ică, iar nu în f!$!#irea d!g"atică/ Dar rin aărare nu înţe$egîn"u$ţirea d!3e&i$!r afir"aţiei n!a#tre, ci #i"$a &ădărnicire a cun!ştinţe$!r aarente a$ead3er#aru$ui, care intenţi!nea&ă #ă &druncine judecata afir"ată de n!i/ Dar t!ate judecăţi$e#intetice din raţiunea ură au în #ine articu$aritatea că dacă ace$a care afir"ă rea$itatea un!ranu"ite Idei nu cun!aşte nici!dată at:t de "u$t înc:t #ă facă certăjudecata $ui, e de a$tă arte,ad3er#aru$ !ate şti t!t at:t de uţin entru a afir"a c!ntrariu$/ De#tinu$ raţiunii !"eneşti e#teace$aşi entru a"%e$e ărţi e$ nu fa3!ri&ea&ă e nici una din e$e în cun!aşterea #ecu$ati3ă, şiaici #e şi gă#eşte cea "ai %ună arenă a un!r $ute care nu !t fi nici!dată a$anate/ Dar #e 3a arăta"ai dearte că t!tuşi, #u% ra!rtu$ &olosirii practice, raţiunea are dretu$ #ă ad"ită ce3a, e care

n-ar fi aut!ri&ată în nici un ca& #ă-$ re#uună în c:"u$ #i"$ei #ecu$aţii, fără d!3e&i #uficiente,căci t!ate #u!&iţii$e de ace#t fe$ &druncină erfecţiunea #ecu$aţiei, de care în#ă intere#u$ ractic



nu #e îngrijeşte/ Ac!$! ea are deci ! !#e#iune, a cărei $egiti"itate nu are ne3!ie #ă ! d!3edea#căşi e care de fat nici n-ar utea-! d!3edi/ ?A ===, B 8.L@ Ad3er#aru$ e#te deci ace$a care tre%uie#ă d!3edea#că/ Dar cu" ace#ta cun!aşte t!t at:t de uţin de#re !%iectu$ u# $a ind!ia$ă, entru a-i de"!n#tra n!nei#tenţa, c:t şi ce$ dint:i entru a-i afir"a rea$itatea, #e 3ede aici un a3antaj de artea ce$ui care afir"ă ce3a ca #u!&iţie nece#ară din unct de 3edere ractic 7meliorest conditio possidentis9/ E1 e#te $i%er #ă #e #er3ea#că, !arecu" în $egiti"ă aărare, de ace$eaşi "ij$!ace în

#rijinu$ cau&ei $ui drete, ca şi ad3er#aru$ î"!tri3a ace#tei cau&e, adică #ă #e #er3ea#că dei!te&e care nu #unt "enite #ă întărea#că d!3ada $!r, ci nu"ai #ă arate că ad3er#aru$ cun!aşte rea uţin de#re !%iectu$ $itigiu$ui, entru a #e utea "ăgu$i că are un a3antaj faţă de n!i încun!aşterea #ecu$ati3ă/

I!te&e$e nu #unt deci er"i#e în c:"u$ raţiunii ure dec:t ca ar"e de ră&%!i e$e nu#er3e#c #re a funda un dret, ci nu"ai #re a-$ aăra/ Dar e ad3er#ar tre%uie #ă-$ căută" aicit!tdeauna în n!i înşine/ ăci raţiunea #ecu$ati3ă, în f!$!#irea ei tran#cendenta$ă, e#te în sinedia$ectică/ %iecţii$e, care ar utea fi de te"ut, #e af$ă în n!i înşine/ Tre%uie #ă $e #c!ate" $ai3ea$ă ca e nişte retenţii 3ec+i, dar nici!dată în3ec+ite, entru a funda e di#trugerea $!r ! aceeternă/ iniştea eternă nu e#te dec:t aarentă/ 4er"ene$e !#ti$ităţi$!r, care #e af$ă în naturaraţiunii !"eneşti, tre%uie etirat dar cu" î$ ute" etira dacă nu-i dă" $i%ertate, %a c+iar+rană entru a în"uguri, ?A ==8, B 8.0@ de#c!erindu-#e a#tfe$, entru ca a!i #ă-$ di#truge" curădăcină cu t!tW 'ă#c!ciţi, rin ur"are, 3!i înşi3ă !%iecţii care n-au trecut încă rin "intea niciunui ad3er#ar şi î"ru"utaţi-i c+iar ar"e #au ac!rdaţi-i $!cu$ ce$ "ai fa3!ra%i$ e care şi $-ar utea d!ri/ Aici ni"ic nu e de te"ut, ci nu"ai de #erat, anu"e că 3ă 3eţi r!cura ! !#e#iunecare nu 3a "ai utea fi c!nte#tată nici!dată în 3iit!r/

De înar"area 3!a#tră c!"$etă ţin şi i!te&e$e raţiunii ure care, deşi nu #unt dec:t ar"ede $u"% 2fiindcă e$e nu #unt că$ite rin nici ! $ege a eerienţei6, t!tuşi #unt t!tdeauna t!t at:t de uternice ca şi ace$ea de care #-ar utea #er3i un ad3er#ar !arecare î"!tri3a 3!a#tră/ Dacă deciî"!tri3a naturii #uf$etu$ui, ad"i#ă 2din !ricare a$t unct de 3edere ne#ecu$ati36 ca i"ateria$ă şine#uu#ă nici unei #c+i"%ări c!r!ra$e, #e !une dificu$tatea că deşi eerienţa are #ăde"!n#tre&e că at:t #tarea de înf$!rire c:t şi cea de decădere a uteri$!r n!a#tre #iritua$e nu #untdec:t diferite "!dificări a$e !rgane$!r n!a#tre, 3!i uteţi #$ă%i f!rţa ace#tei d!3e&i, ad"iţ:nd căc!ru$ n!#tru nu e#te dec:t fen!"enu$ funda"enta$ $a care, în #tarea actua$ă 2în 3iaţă6, #era!rtea&ă ca $a r!ria ei c!ndiţie întreaga facu$tate a #en#i%i$ităţii şi rin ur"are întreagag:ndire/ *eararea de c!r e#te #f:rşitu$ ace#tei f!$!#iri #en#i%i$e a facu$tăţii 3!a#ue de cun!aştereşi înceutu$ ?A ==9, B 8.=@ f!$!#irii inte$ectua$e/ !ru$ n-ar fi deci cau&a g:ndirii, ci ! c!ndiţie ur re#tricti3ă a ei, rin ur"are ar tre%ui c!n#iderat ca un r!"!t!r a$ 3ieţii #en#i%i$e şi ani"a$e,dar cu at:t "ai "u$t şi ca un !%#tac!$ a$ 3ieţii ure şi #iritua$e, iar deendenţa g:ndirii dec!n#tituţia c!r!ra$ă n-ar d!3edi ni"ic entru deendenţa întregii 3ieţi de #tarea !rgane$!rn!a#tre/ Puteţi în#ă "erge şi "ai dearte şi uteţi de#c!eri c+iar înd!ie$i n!i, care fie că n-au f!#tf!r"u$ate, fie că n-au f!#t #uficient ad:ncite/

eea ce e#te accidenta$ în r!creaţii, care $a !a"eni ca şi $a creaturi$e $i#ite de raţiunedeinde de !ca&ie, dar ade#ea şi de a$i"entare, de gu3ernă":nt, de caricii$e şi fante&ii$e $ui,ade#ea c+iar de 3iciu, c!n#tituie ! "are dificu$tate î"!tri3a ărerii de#re durata eternă a uneicreaturi, a cărei 3iaţă a înceut în circu"#tanţe at:t de neîn#e"nate şi au f!#t $ă#ate cu t!tu$ în#ea"a $i%ertăţii n!a#tre/ ;n ceea ce ri3eşte durata întregii #ecii 2aici e Pă":nt6, acea#tădificu$tate e#te de "ică i"!rtanţă, de!arece accidentu$ în indi3id nu e#te t!tuşi "ai uţin #uu#unei regu$i în întreg a aşteta în#ă, cu ri3ire $a fiecare indi3id, un efect at:t de uternic de $anişte cau&e at:t de "ărunte are de#igur înd!ie$nic/ Dar î"!tri3a ace#tei dificu$tăţi uteţi in3!cai!te&a tran#cendenta$ă că întreaga 3iaţă nu e#te r!riu-&i# dec:t inte$igi%i$ă, ?A =8., B 8.8@ne#uu#ă #c+i"%ări$!r în ti" şi că n-a înceut rin naştere, nici nu 3a #f:rşi rin "!arte căacea#tă 3iaţă nu e#te dec:t un #i"$u fen!"en, adică ! rere&entare #en#i%i$ă de#re 3iaţa#iritua$ă ură şi că întreaga $u"e #en#i%i$ă e ! #i"$ă i"agine care $uteşte înaintea "!du$uin!#tru de cun!aştere actua$ şi care, ca şi un 3i#, nu are în #ine rea$itate !%iecti3ă că, dacă ar fi #ă

intui" $ucruri$e şi e n!i înşine aşa cum sunt ele, ne-a" 3edea într-! $u"e de naturi #iritua$e, cu



care #ingura n!a#tră c!"unitate ade3ărată n-a înceut rin naştere şi nu 3a înceta rin "!arteatruu$ui 2ca #i"$e fen!"ene6 etc/

Deşi nu şti" a%#!$ut ni"ic de#re t!ate ace#tea, e care $e f!$!#i" aici i!tetic ca retete, entru a re#inge atacu$, şi nu $e afir"ă" în "!d #eri!#, şi deşi t!tu$ nu e#te nici "ăcar! Idee a raţiunii, ci un concept imaginat nu"ai entru aărare, r!cedă" t!tuşi aici a%#!$ut înc!nf!r"itate cu raţiunea atunci c:nd îi arătă" ad3er#aru$ui, care crede că a eui&at !rice

!#i%i$itate c:nd c!n#ideră fa$# $i#a c!ndiţii$!r e"irice dret ! d!3adă de#re t!ta$ai"!#i%i$itate a ceea ce crede" n!i, că rin #i"$e $egi a$e eerienţei e$ !ate t!t at:t de uţinî"%răţişa întregu$ c:" a$ $ucruri$!r !#i%i$e în #ine, e c:t de uţin ute" d!%:ndi entruraţiunea n!a#tră ce3a $egiti" în afara eerienţei/ Ace$a care f!$!#eşte a#e"enea "ij$!acei!tetice î"!tri3a ?A =81, B 8.9@ unui ad3er#ar care neagă cu îndră&nea$ă nu tre%uie c!n#ideratca şi c:nd ar a3ea #ă-şi în#uşea#că ace#te "ij$!ace ca ade3ărate$e $ui ăreri/ E$ $e ără#eşte deîndată ce a re#in# re&u"ţia d!g"atică a ad3er#aru$ui/ ăci !ric:t de "!de#t #i "!derat tre%uiec!n#iderat cine3a c:nd #e "ărgineşte nu"ai $a a re#inge şi a nega a#erţiuni$e a$tuia, t!tuşi, îndatăce 3rea #ă i"ună !%iecţii$e $ui ca d!3e&i a$e c!ntrariu$ui, retenţia #a nu e#te "ai uţin!rg!$i!a#ă şi i"aginară, ca şi c:nd ar fi de artea ce$ui care afir"ă şi ar fi î"%rătişat afir"aţia/

*e 3ede deci de aici că în f!$!#irea #ecu$ati3ă a raţiunii i!te&e$e nu au 3a$a%i$itate ca ăreri în #ine, ci nu"ai în ra!rt cu retenţii tran#cendente !u#e/ ăci etinderea rinciii$!reerienţei !#i%i$e $a !#i%i$itatea $ucruri$!r în genere e#te t!t at:t de tran#cendentă ca şiafir"aţia rea$ităţii !%iecti3e a un!r a#tfe$ de c!ncete care nu-şi !t gă#i !%iecte$e dec:t în afara!ricărei eerienţe !#i%i$e/ eea ce raţiunea ură judecă a#ert!ric tre%uie #ă fie 2ca t!t cecun!aşte raţiunea6 nece#ar #au #ă nu fie de$!c/ Prin ur"are, ea nu c!nţine de fat ăreri/ Dari!te&e$e de care 3!r%i" nu #unt dec:t judecăţi r!%$e"atice, care ce$ uţin nu !t fi c!"%ătute3ict!ri!#, deşi, fără înd!ia$ă, nu !t fi d!3edite rin ni"ic, ?A =8H, B 81.@ şi #unt deci ure ăreri articu$are, dar de care nu e %ine #ă ne di#en#ă" 2c+iar în intere#u$ $iniştii interne6 î"!tri3aun!r #cruu$e care $e în#!ţe#c/ Dar tre%uie #ă $e "enţine" în acea#tă ca$itate şi #ă 3eg+e" cu grijăca e$e #ă nu #e re&inte ca fiind $ega$i&ate în #ine şi ca a3:nd 3re! 3a$a%i$itate a%#!$ută şi #ă nuînece raţiunea în ficţiuni şi i$u&ii/

Capitolul "nt%i*ecţiunea a atra

DI*IPI'A RANIU'II PURE U PRIIRE ADE('*TRANIIE EI

D!3e&i$e judecăţi$!r tran#cendenta$e şi #intetice au, între t!ate d!3e&i$e unei cun!aşteri#intetice a priori/ articu$aritatea în #ine că în e$e raţiunea, cu ajut!ru$ c!ncete$!r ei, nu #e !atera!rta direct $a !%iect, ci tre%uie #ă de"!n#tre&e în rea$a%i$ 3a$a%i$itatea !%iecti3ă şi !#i%i$itatea #inte&ei $!r a priori/ Acea#ta nu e#te nu"ai ! regu$ă nece#ară de rudenţă, ci ri3eştee#enţa şi !#i%i$itatea d!3e&i$!r în#e$e/ Dacă tre%uie #ă deăşi" a priori c!ncetu$ de#re un!%iect, ace#t $ucru e#te i"!#i%i$ fără un fir că$ău&it!r #ecia$ şi care #e gă#eşte în afara ace#tuic!ncet/ ;n "ate"atică, intuiţia a priori e#te aceea care c!nduce #inte&a "ea, şi aici t!ateraţi!na"ente$e !t fi efectuate ne"ij$!cit ?A =8, B 811@ din intuiţia ură/ ;n cun!aştereatran#cendenta$ă, at:ta ti" c:t ea nu are de-a face dec:t cu c!ncete a$e inte$ectu$ui, ace#t firc!nducăt!r e#te eerienţa !#i%i$ă/ D!3ada nu arată că în ade3ăr c!ncetu$ dat 2de ee"$u,de#re ceea ce #e înt:"$ă6 c!nduce direct $a un a$t c!ncet 2ace$a de cau&ă6 căci ! a#tfe$ detrecere ar fi un #a$t, care n-ar utea fi ju#tificat e$ arată că eerienţa în#ăşi, rin ur"are !%iectu$eerienţei, ar fi i"!#i%i$ fără ! a#tfe$ de $egătură/ D!3ada ar tre%ui deci #ă arate t!t!dată !#i%i$itatea de a ajunge #intetic şi a priori $a ! anu"ită cun!aştere a $ucruri$!r, care nu erac!nţinută în c!ncetu$ de#re e$e/ Cără acea#tă atenţie, d!3e&i$e, înt!c"ai ca ae$e care #arg

diguri$e, re3ăr#:ndu-#e #ă$%atic e#te c:"ii, #e reciită într-ac!$! unde $e îndreată înt:"$ăt!r anta a#!ciaţiei a#cun#e/ Aarenţa c!n3ingerii, care #e %a&ea&ă e cau&e #u%iecti3e de a#!ciaţie şi



care e#te c!n#iderată dret cun!aştere a unei afinităţi natura$e, nu !ate c!ntra%a$an#a dificu$tateacare tre%uie #ă #e re&inte cu %ună dretate în ur"a un!r a#tfe$ de aşi ri#canţi/ De aceea, t!ateîncercări$e de a d!3edi rinciiu$ raţiunii #uficiente au f!#t &adarnice, duă "ărturi#irea unani"ăa cun!#căt!ri$!r şi înainte de a aărea ritica tran#cendenta$ă, #-a referat, fiindcă ace#t rinciiunu utea fi t!tuşi ără#it, #ă #e facă ae$ cu încăăţ:nare $a %unu$ #i"ţ 2un refugiu care d!3edeştet!tdeauna ?A =8, B 81H@ c:t de di#erată e#te cau&a raţiunii6 dec:t #ă #e încerce n!i d!3e&i

d!g"atice/Dar dacă judecata care tre%uie d!3edită e#te ! a#erţiune a raţiunii ure şi dacă eu 3reau #ătrec c+iar dinc!$! de c!ncete$e "e$e eeri"enta$e, cu ajut!ru$ #i"$e$!r Idei, acea#tă judecatăar tre%ui #ă c!nţină în #ine încă "ai "u$t ju#tificarea unui a#tfe$ de a# a$ #inte&ei 2dacă, de a$tfe$,e$ ar fi !#i%i$6, ca ! c!ndiţie nece#ară a uterii $ui de"!n#trati3e/ De aceea, !ric:t de aarentă arfi retin#a d!3adă de#re natura #i"$ă a #u%#tanţei n!a#tre g:ndit!are, d!3adă #c!a#ă dinunitatea aerceţiei, ea ridică t!tuşi ine3ita%i$ dificu$tatea ur"ăt!are cu" #i"$icitatea a%#!$utănu e#te t!tuşi un c!ncet care !ate fi ra!rtat ne"ij$!cit $a ! erceţie, ci tre%uie nu"ai c!nc+i#ăca Idee, nu #e !ate între3edea cu" #i"$a c!nştiinţă, care e#te #au !ate fi c!nţinută "n oriceg:ndire, deşi nu e#te dec:t ! #i"$ă rere&entare, !ate #ă "ă c!nducă $a c!nştiinţa şi cun!aştereaunui $ucru "n care nu"ai g:ndirea !ate fi c!nţinută/ ăci dacă î"i rere&int f!rţa unui c!r în"işcare, e$ e#te ca atare entru "ine unitate a%#!$ută, şi rere&entarea "ea de#re e$ e#te #i"$ăde aceea eu !t eri"a acea#tă f!rţă şi rin "işcarea unui unct, căci 3!$u"u$ $ui nu intere#ea&ăaici şi !ate fi g:ndit, fără di"inuarea f!rţei, !ric:t de "ic 3re", c+iar redu# $a un #ingur unct/?A =8L, B 81@ Dar de aici nu 3!i c!nc+ide că, dacă nu-"i e#te dată dec:t f!rţa "!trice a unuic!r, c!ru$ ar utea fi g:ndit ca ! #u%#tanţă #i"$ă, fiindcă rere&entarea $ui face a%#tracţie de!rice "ări"e a c!nţinutu$ui în #aţiu şi deci e#te #i"$ă/ Dar rin fatu$ că #i"$u$ în a%#tracţiee#te cu t!tu$ di#tinct de #i"$u$ în !%iect şi că eu$, care în ri"u$ #en# nu c!nţine "n sine nici !di3er#itate, !ate fi în a$ d!i$ea #en#, unde #e"nifică #uf$etu$ în#uşi, un c!ncet f!arte c!"$e,anu"e !ate c!nţine #u% #ine şi #e"nifica f!arte "u$te $ucruri, eu de#c!ăr un ara$!gi#"/ Dar entru a %ănui ace#t ara$!gi#" de "ai înainte 2căci fără ! a#tfe$ de #u!&iţie rea$a%i$ă n-a"a3ea nici ! #u#iciune î"!tri3a d!3e&ii6 e#te a%#!$ut nece#ar #ă a3e" $a înde":nă un criteriu er"anent a$ !#i%i$ităţii un!r a#tfe$ de judecăţi #intetice, care tre%uie #ă d!3edea#că "ai "u$tdec:t !ate da eerienţa, şi ace#t criteriu c!n#tă în a nu ra!rta d!3ada direct $a redicatu$ cerut,ci nu"ai de a etinde a priori c!ncetu$ n!#tru dat, cu ajut!ru$ unui rinciiu a$ !#i%i$ităţii, :nă$a Idei şi de a $e rea$i&a/ Dacă e#te a$icată t!tdeauna acea#tă recauţie, dacă încă înainte de aîncerca d!3ada c+i%&ui" cu înţe$eciune în n!i în#ine în ce "!d şi cu ce te"ei de #eranţă ute"aşteta ! a#e"enea etindere rin raţiunea ură şi de unde 3re" #ă $uă", în a#e"enea ca&, ace#tecun!#tinţe, ?A =80, B 81@ care nu !t fi de&3!$tate din c!ncete şi nici nu !t fi anticiate înra!rt cu eerienţa !#i%i$ă, ne-a" utea cruţa "u$te ef!rturi difici$e şi t!tuşi infructu!a#e,neatri%uind raţiunii ce3a care deăşeşte în "!d e3ident uterea ei #au, "ai "u$t, #uun:nd-!di#ci$inei renunţării, acea#tă facu$tate căreia nu-i $ace #ă fie îngrădită în "anife#tări$e #etei ei deetindere #ecu$ati3ă/

8rima regu$ă e#te deci acea#ta #ă nu încercă" nici un fe$ de d!3e&i tran#cendenta$e, fărăa fi ref$ectat şi fără a ne fi dat #ea"a în rea$a%i$ de unde 3re" #ă $uă" rinciii$e e careintenţi!nă" #ă fundă" ace#te d!3e&i şi cu ce dret ute" aşteta de $a e$e %unu$ re&u$tat a$c!nc$u&ii$!r/ Dacă e#te 3!r%a de rinciii a$e inte$ectu$ui 2de ee"$u, a$ cau&a$ităţii6, e#te&adarnic a d!ri #ă ajunge" cu ajut!ru$ $!r $a Idei a$e raţiunii ure, căci a#tfe$ de rinciii nu #unt3a$a%i$e dec:t entru !%iecte a$e eerienţei !#i%i$e/ Iar dacă e#te 3!r%a de rinciii #c!a#e dinraţiune ură, !rice !#tenea$ă e#te iarăşi &adarnică/ ăci deşi raţiunea are a#tfe$ de rinciii,ace#tea în#ă, în ca$itate de rinciii !%iecti3e, #unt t!ate dia$ectice şi nu !t fi e3entua$ 3a$a%i$edec:t ca rinciii regu$ati3e a$e f!$!#irii, care $eagă eerienţa în "!d #i#te"atic/ Iar dacă ei#tăa#tfe$ de retin#e d!3e&i, !uneţi c!n3ingerii înşe$ăt!are ace$ non li?uet a$ uterii 3!a#tre de judecată "atură şi, deşi nu uteţi încă ătrunde caracteru$ înşe$ăt!r a$ ace$ei c!n3ingeri, a3eţit!tuşi ?A =8=, B 81L@ dretu$ de$in #ă retindeţi deducţia rinciii$!r f!$!#ite ac!$! care, în ca&

că rinciii$e au i&3!r:t din #i"$ă raţiune, nu 3i #e !ate face nici!dată/ i a#tfe$, nici nu a3eţine3!ie #ă 3ă !cuaţi cu de&3!$tarea şi re#ingerea 3ict!ri!a#ă a fiecărei aarenţe neînte"eiate în



! judecată ad"i#ă deăşeşte f!rţe$e n!a#tre t!tuşi ne #er3i" de ace#t "!d de a raţi!na, deşinegreşit cu !arecare indu$genţă, c:nd e 3!r%a de a d!3edi ce3a nu"ai ca i!te&ă, ad"iţ:nd ace#traţi!na"ent duă ana$!gia că dacă t!ate c!n#ecinţe$e e care $e-a" încercat c!nc!rdă cu un rinciiu ad"i#, t!ate ce$e$a$te c!n#ecinţe !#i%i$e 3!r c!nc!rda şi e$e cu ace#ta/ De aceea, eacea#tă ca$e, ?A =91, B 819@ ! i!te&ă nu !ate fi nici!dată tran#f!r"ată într-un ade3ărde"!n#trat/ 0odus tollens a$ raţi!na"ente$!r, care c!nc+id de $a c!n#ecinţe $a rinciii,

d!3edeşte nu nu"ai a%#!$ut rigur!#, ci şi cu f!arte "u$tă faci$itate/ De!arece dacă dintr-! judecată !ate fi #c!a#ă c+iar nu"ai ! #ingură c!n#ecinţă fa$#ă, acea#tă judecată e#te fa$#ă/ Dacăîn $!c de a arcurge într-! d!3adă !#ten#i3ă întreaga #erie a rinciii$!r, care !ate c!nduce $aade3ăru$ unei cun!ştinţe, cu ajut!ru$ de$inei #e#i&ări a !#i%i$ităţii ei, ute" gă#i ! #ingurăc!n#ecinţă fa$#ă între ce$e care decurg din rinciiu$ c!ntrar, atunci şi ace#t c!ntrariu e fa$#, rinur"are cun!ştinţa e care tre%uia #-! d!3edi" e#te ade3ărată/

Dar de"!n#traţia aag!gică nu !ate fi er"i#ă dec:t în ace$e ştiinţe unde e#te i"!#i%i$ s! substituim !%iecti3u$ui, cu a$te cu3inte cun!aşterii a ceea ce e#te în !%iect, #u%iecti3u$rere&entări$!r n!a#tre/ Dar ac!$! unde d!"ină !%iecti3u$, tre%uie #ă #e înt:"$e ade#ea, #au cac!ntrariu$ unei anu"ite judecăţi #ă c!ntra&ică nu"ai c!ndiţii$e #u%iecti3e a$e g:ndirii, dar nu!%iectu$, #au ca ce$e d!uă judecăţi #ă nu #e c!ntra&ică dec:t #u% ! c!ndiţie #u%iecti3ă, care e#tec!n#iderat fa$# ca !%iecti3ă şi, cu" c!ndiţia e#te fa$#ă, a":nd!uă !t fi fa$#e, fără ca de $afa$#itatea uneia #ă #e !ată c!nc+ide ade3ăru$ ce$ei$a$te/

?A =9H, B 8H.@ ;n "ate"atică, acea#tă #u%reţiune e#te i"!#i%i$ă, de aceea d!3e&i$eaag!gice îşi au aici ade3ăratu$ $!r $!c/ ;n fi&ică, în care t!tu$ #e %a&ea&ă e intuiţii e"irice, acea#u%reţiune !ate fi, în ade3ăr, în "are arte e3itată rin nu"er!a#e !%#er3aţii c!"arate în#ăacea#tă #ecie de d!3adă e#te t!tuşi aici de ce$e "ai "u$te !ri $i#ită de i"!rtanţă/ Dartentati3e$e tran#cendenta$e a$e raţiunii ure #e efectuea&ă t!ate în "ediu$ r!riu a$ aarenţeidia$ectice, adică a$ #u%iecti3u$ui, care #e !feră #au c+iar #e i"une raţiunii, în re"i#e$e ei, cafiind !%iecti3/ Aici în#ă, în ceea ce ri3eşte judecăţi$e #intetice, nu !ate fi er"i# #ă ju#tifică"a#erţiuni$e n!a#tre rin re#ingerea c!ntrariu$ui/ ăci acea#tă re#ingere #au nu e a$tce3a dec:t#i"$a rere&entare a c!nf$ictu$ui ărerii c!ntrare cu c!ndiţii$e #u%iecti3e care er"it raţiuniin!a#tre #ă c!nceaă, ceea ce nu c!ntri%uie cu ni"ic #re a re#inge $ucru$ în#uşi 2duă cu", deee"$u, nece#itatea nec!ndiţi!nată în ei#tenţa unei fiinţe nu !ate fi nicidecu" c!nceută den!i şi de aceea #e !une cu dret, din punct de 'edere subiecti', !ricărei d!3e&i #ecu$ati3e a uneifiinţe #ure"e nece#are, dar #e !une e nedret !#i%i$ităţii unei a#tfe$ de fiinţe !riginare "n sine6, #au a"%e$e ărţi, at:t cea care afir"ă, c:t şi cea care neagă, ?A =9, B 8H1@ înşe$ată rinaarenţa tran#cendenta$ă, un $a %a&ă un c!ncet i"!#i%i$ de#re !%iect, şi aici e#te 3a$a%i$ăregu$a non entis nulla sunt praedicata, cu a$te cu3inte că at:t ceea ce #-a afir"at, c:t şi ceea ce #-a negat de#re !%iect #unt de!!tri3ă de ineacte şi că nu ute" ajunge aag!gic $a cun!aştereaade3ăru$ui rin re#ingerea c!ntrariu$ui/ Aşa, de ee"$u, dacă #e re#uune că $u"ea #en#i%i$ăe#te dată "n sine, în ce ri3eşte t!ta$itatea ei, e#te fa$# că ea tre%uie #ă fie #au infinită în #aţiu, #aufinită şi $i"itată, căci a"%e$e a$ternati3e #unt fa$#e/ Cen!"ene 2ca #i"$e rere&entări6 care ar fit!tuşi date "n sine 2ca !%iecte6 c!n#tituie ! i"!#i%i$itate, şi infinitatea ace#tui t!t i"aginar ar fi înade3ăr nec!ndiţi!nată, dar 2fiindcă t!tu$ în fen!"ene e#te c!ndiţi!nat6 ea ar 3eni în c!ntradicţiecu deter"inarea nec!ndiţi!nată a cantităţii, care t!tuşi e#te re#uu#ă în c!ncet/

D!3ada aag!gică e#te şi i$u&ia r!riu-&i#ă, de care #-au $ă#at înşe$aţi t!tdeaunaad"irat!rii te"einiciei g:ndit!ri$!r n!ştri d!g"atici #!fi#ticanţi ea e#te !arecu" ca"i!nu$ care3rea #ă de"!n#tre&e !n!area şi dretu$ inc!nte#ta%i$ a$ artidei $a care a aderat, rin aceea că e#tegata #ă #e încaiere cu !ricine $e-ar une $a înd!ia$ă, deşi rintr-! a#tfe$ de fanfar!nadă nu #edecide ni"ic în fa3!area c+e#tiunii, ci nu face dec:t #ă ună în e3idenţă f!rţa re#ecti3ă aad3er#ari$!r, şi anu"e nu"ai e aceea a agre#!ru$ui/ *ectat!rii, 3ă&:nd că fiecare, ?A =9, B8HH@ $a r:ndu$ $ui, e#te c:nd în3ingăt!r, c:nd în3in#, au ade#ea ri$ej #ă #e înd!ia#că #cetic de!%iectu$ în#uşi a$ di#utei/ Dar ei nu au "!ti3 entru acea#ta, şi e#te #uficient #ă $e #trigă" nonde&ensoribus istis tempus eget / Ciecare tre%uie #ă-şi aere cau&a cu ajut!ru$ unei d!3e&i $egiti"e,

efectuate rin deducţia tran#cendenta$ă a argu"ente$!r, adică direct, entru ca #ă #e 3adă ce !tin3!ca în #rijinu$ $!r retenţii$e $ui raţi!na$e/ ăci dacă ad3er#aru$ $ui #e #rijină e rinciii



#u%iecti3e, e#te de#igur uş!r #ă-$ re#inge", dar fără a3antaj entru g:ndit!ru$ d!g"atic, care de!%icei e#te t!t at:t de ataşat cau&e$!r #u%iecti3e a$e judecăţii şi !ate fi în ace$aşi "!d înc!$ţit dead3er#aru$ $ui/ Dar dacă a"%e$e ărţi r!cedea&ă nu"ai direct, e$e #au 3!r !%#er3a de $a #inedificu$tatea, %a c+iar i"!#i%i$itatea de a gă#i tit$u$ a#erţiuni$!r $!r şi nu 3!r utea ae$a în ce$edin ur"ă dec:t $a re#criţie, #au critica 3a de#c!eri cu uşurinţă aarenţa d!g"atică şi 3ac!n#tr:nge raţiunea ură #ă renunţe în f!$!#irea #ecu$ati3ă $a retenţii$e ei eagerate şi #ă #e

retragă în $i"ite$e terenu$ui ei r!riu, anu"e ace$a a$ rinciii$!r ractice/

?A =9L, B 8H@ METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ

Capitolul al doilea

CANONUL RAŢIUNII PURE

E#te u"i$it!r entru raţiunea u"ană că în f!$!#irea ei ură nu rea$i&ea&ă ni"ic, %a "ai arec+iar ne3!ie şi de ! di#ci$ină, entru a înfr:na ece#e$e ei şi entru a re3eni i$u&ii$e care îi 3inde aici/ Dar e de a$tă arte, ! îna$ţă iarăşi şi îi dă încredere în #ine fatu$ că ea în#ăşi !ate şitre%uie #ă eercite acea#tă di#ci$ină, fără a er"ite ! a$tă cen&ură dea#ura ei, de a#e"eneafatu$ că $i"ite$e e care e#te #i$ită #ă $e ună f!$!#irii ei #ecu$ati3e îngrăde#c t!t!dată retenţii$e#!fi#tice a$e !ricărui ad3er#ar şi că, rin ur"are, !ate une $a adă!#t î"!tri3a tutur!ratacuri$!r t!t ce i-ar "ai utea ră":ne din retenţii$e ei eagerate de !dini!ară/ e$ "ai "are şi !ate unicu$ f!$!# a$ !ricărei fi$!#!fii a raţiunii ure nu e#te dec:t negati3, căci nu #er3eşte caorganon entru etinderea cun!ştinţe$!r, ci ca di#ci$ină entru deter"inarea $i"ite$!r, şi în $!c#ă de#c!ere ade3ăru$, ea nu are dec:t "eritu$ "!de#t de a re3eni er!ri$e/

T!tuşi, tre%uie #ă ei#te unde3a un i&3!r de cun!ştinţe !&iti3e care aarţin d!"eniu$uiraţiunii ure şi care, !ate, dat!rită nu"ai unei neînţe$egeri, ?A =90, B 8H@ #unt un ri$ej deer!ri, dar care în rea$itate c!n#tituie #c!u$ #re care #e #trăduieşte raţiunea/ ăci a$tfe$ căreicau&e ar tre%ui #ă #e atri%uie d!rinţa de ne!t!$it de a une cu !rice reţ un ici!r fer" unde3adinc!$! de $i"ite$e eerienţeiW Ea %ănuieşte !%iecte care entru ea au un "are intere#/ Păşeşte e ca$ea #i"$ei #ecu$aţii, entru a #e ar!ia de e$e dar ace#tea fug de ea/ Pr!%a%i$, #e !ate#era "ai "u$t #ucce# e unicu$ dru" care îi "ai ră":ne, anu"e ace$a a$ f!$!#irii practice/

Prin can!n înţe$eg an#a"%$u$ rinciii$!r a priori de f!$!#ire c!rectă a un!r anu"itefacu$tăţi de cun!aştere în genere/ A#tfe$, $!gica genera$ă, în artea ei ana$itică, e#te un can!n entru inte$ect şi raţiune în genere, dar nu"ai în ri3inţa f!r"ei, căci ea face a%#tracţie de !ricec!nţinut/ A#tfe$, Ana$itica tran#cendenta$ă a f!#t can!nu$ intelectului ur, căci nu"ai e$ e#tecaa%i$ de ade3ărate cun!ştinţe #intetice a priori/ Ac!$! în#ă unde nu e#te !#i%i$ă ! f!$!#irec!rectă a unei facu$tăţi de cun!aştere nu ei#tă un can!n/ Dar duă t!ate d!3e&i$e adu#e :năacu", !rice cun!ştinţă #intetică a raţiunii ure e#te, în f!$!#irea ei #ecu$ati3ă, cu t!tu$i"!#i%i$ă/ Deci nu ei#tă un can!n a$ f!$!#irii #ecu$ati3e a raţiunii 2căci acea#tă f!$!#ire e#te cut!tu$ dia$ectică6, ci !rice $!gică tran#cendenta$ă nu e#te în acea#tă ri3inţă dec:t ! di#ci$ină/ Prinur"are, dacă ?A =9=, B 8HL@ ei#tă unde3a ! f!$!#ire c!rectă a raţiunii ure, în care ca& tre%uie #ăei#te şi un canon a$ raţiunii ure, ace#ta nu 3a ri3i f!$!#irea #ecu$ati3ă, ci &olosirea practic! araţiunii, e care deci ! 3!" ea"ina acu"/


*ecţiunea înt:i

DE*PRE *PU CI'A A C*IRII PURE

A RANIU'II 'A*TRE



Raţiunea e#te î"in#ă de ! înc$inare a naturii ei de a deăşi f!$!#irea eeri"enta$ă şi de a#e +a&arda, într-! f!$!#ire ură şi cu ajut!ru$ un!r #i"$e Idei, :nă $a $i"ite$e etre"e a$e!ricărei cun!aşteri şi de a nu-şi gă#i reau# dec:t a%ia în erfectarea cercu$ui ei într-un t!t#i#te"atic, #u%&i#t:nd în #ine/ E#te !are acea#tă tendinţă înte"eiată nu"ai e intere#u$ #ecu$ati3a$ raţiunii #au "ai cur:nd ec$u#i3 e intere#u$ ei racticW

!i $ă#a acu" $a ! arte #ucce#u$ e care-$ !ate a3ea raţiunea ură din unct de 3edere

#ecu$ati3 şi nu "ă 3!i !cua dec:t de r!%$e"e$e a căr!r #!$uţi!nare c!n#tituie #c!u$ ei fina$,fie că ace#ta !ate fi atin# #au nu, şi în ra!rt cu care t!ate ce$e$a$te #c!uri nu au dec:t 3a$!arede "ij$!ace/ Ace#te #c!uri #ure"e, duă natura raţiunii, ?A =98, B 8H0@ tre%uie #ă ai%ă $ar:ndu$ $!r unitate, entru ca în c!"un #ă r!"!3e&e ace$ intere# a$ !"enirii care nu e#te#u%!rd!nat a$tuia "ai îna$t/

*c!u$ fina$ #re care tinde în ce$e din ur"ă #ecu$aţia raţiunii în f!$!#ireatran#cendenta$ă ri3eşte trei !%iecte $i%ertatea 3!inţei, ne"urirea #uf$etu$ui şi ei#tenţa $uiDu"ne&eu/ u ri3ire $a t!ate ace#te trei !%iecte, intere#u$ ur #ecu$ati3 a$ raţiunii nu e#te dec:tf!arte #$a%, şi cu ri3ire $a e$ #-ar întrerinde de#igur cu greu ! "uncă de cercetaretran#cendenta$ă !%!#it!are şi care are de $utat cu neîncetate !%#tac!$e, căci din t!atede#c!eriri$e care ar fi efectuate aici nu #e !ate face ! între%uinţare care şi-ar d!3edi uti$itatea inconcreto, adică în cercetarea naturii/ +iar dacă 3!inţa e#te $i%eră, ace#t $ucru nu ri3eşte t!tuşidec:t cau&a inte$igi%i$ă a 3!inţei n!a#tre/ ăci în ce ri3eşte fen!"ene$e "anife#tări$!r ei, adicăacţiuni$e, c!nf!r" unei "ai"e funda"enta$e in3i!$a%i$e, fără care nu ute" a$ică raţiunea înf!$!#irea e"irică, n!i nu tre%uie #ă $e e$ică" a$tfe$ dec:t e t!ate ce$e$a$te fen!"ene a$enaturii, adică duă $egi$e ei i"ua%i$e/ ;n a$ d!i$ea r:nd, c+iar dacă ar utea fi #e#i&ată şi natura#iritua$ă a #uf$etu$ui 2şi cu acea#ta ne"urirea ei6, nu #-ar utea t!tuşi ţine #ea"ă de ea ca de un rinciiu e$icati3 nici cu ri3ire $a fen!"ene$e ace#tei 3ieţi, ?A =99, B 8H=@ nici cu ri3ire $anatura articu$ară a #tării 3iit!are, căci c!ncetu$ n!#tru de#re ! natură inc!r!ra$ă e#te urnegati3 şi nu etinde c:tuşi de uţin cun!aşterea n!a#tră, nici nu !feră 3reun "ateria$ at entruc!n#ecinţe, dec:t !ate entru une$e care nu !t a3ea a$tă 3a$!are dec:t de ficţiuni, e care în#ăfi$!#!fia nu $e er"ite/ +iar dacă, în a$ trei$ea r:nd, ei#tenţa unei inte$igenţe #ure"e ar fid!3edită, a" înţe$ege de aici, de#igur, fina$itatea în înt!c"irea $u"ii şi !rdinea în genera$, dar n-a" fi în nici un ca& îndretăţiţi #ă deri3ă" de aici ! in#tituţie #ecia$ă şi ! di#!&iţie, #au a $ec!nc+ide cu cute&anţă ac!$! unde e$e nu #unt erceute, căci e#te ! regu$ă nece#ară a f!$!#irii#ecu$ati3e a raţiunii de a nu !"ite cau&e$e natura$e şi de a nu renunţa $a ceea ce ute" în3ăţa rin eerienţă, entru a deri3a ceea ce cun!aşte" din ceea ce deăşeşte c!"$et cun!aşterean!a#tră/ ;ntr-un cu3:nt, ace#te trei judecăţi ră":n t!tdeauna tran#cendente entru raţiunea#ecu$ati3ă şi nu au ! f!$!#ire i"anentă, adică ad"i#i%i$ă entru !%iecte a$e eerienţei, adicăuti$ă entru n!i într-un fe$ !arecare, ci c!n#iderate în #ine, e$e #unt nişte ef!rturi cu t!tu$ inuti$e, %a t!t!dată şi etre" de difici$e a$e raţiunii n!a#tre/

Dacă, rin ur"are, ace#te trei judecăţi cardina$e nu ne #unt de$!c nece#are ?A 8.., B 8H8@ entru $tiinţ! şi ne #unt t!tuşi rec!"andate i"eri!# de raţiunea n!a#tră, i"!rtanţa $!r 3a fi ri3ind, de#igur, r!riu-&i# nu"ai practicul /

Practic e#te t!t ceea ce e !#i%i$ rin $i%ertate/ Dacă în#ă c!ndiţii$e de a$icare a 3!inţein!a#tre $i%ere #unt e"irice, raţiunea nu !ate a3ea aici a$tă f!$!#ire dec:t regu$ati3ă şi nu !ate#er3i dec:t entru a efectua unitatea $egi$!r e"irice, duă cu", de ee"$u, în d!ctrina rudenţei reunirea tutur!r #c!uri$!r, care ne #unt date de înc$inări$e n!a#tre, în unu$ #ingur, &ericirea, şi c!nc!rdanţa "ij$!ace$!r entru a ajunge $a ea c!n#tituie întreaga !eră a raţiunii, carede aceea nu !ate r!cura a$te $egi dec:t ce$e pragmatice a$e c!"!rtării $i%ere, entru atingerea#c!uri$!r rec!"andate n!uă de #i"ţuri, deci nu $egi ure, deter"inate c!"$et a priori/Di"!tri3ă, nişte $egi ure ractice, a$ căr!r #c! e#te dat c!"$et a priori de raţiune şi care nu!rd!nă c!ndiţi!nat e"iric, ci a%#!$ut, ar fi r!du#e a$e raţiunii ure/ Dar a#tfe$ de $egi #unt $egi$emorale/ rin ur"are nu"ai ace#tea aarţin f!$!#irii ractice a raţiunii ure şi er"it un can!n/

Deci t!t aaratu$ raţiunii, în e$a%!rarea care !ate fi nu"ită fi$!#!fie ură, nu e#te

îndretat de fat dec:t #re ce$e trei r!%$e"e a"intite/ Dar ace#tea au e$e în#e$e, $a r:ndu$ $!r, un#c! "ai îndeărtat, anu"e ce trebuie s! &acem, dacă 3!inţa e#te $i%eră, dacă ei#tă un Du"ne&eu



şi ! $u"e 3iit!are/ u" acea#ta ri3eşte ?A 8.1, B 8H9@ urtarea n!a#tră în ra!rt cu #c!u$#ure", intenţia u$ti"ă a naturii, care ne !artă de grijă cu înţe$eciune în înt!c"irea raţiuniin!a#tre, nu 3i&ea&ă r!riu-&i# dec:t "!ra$u$/

Dar cu" ne îndretă" atenţia a#ura unui !%iect care e#te #trăin> fi$!#!fieitran#cendenta$e, e ne3!ie de circu"#ecţie, e de ! arte entru a nu ne ierde în ei#!ade şi a nu3i!$a unitatea #i#te"u$ui, dar e de a$tă arte, şi entru a nu ierde din c$aritate #au c!n3ingere,

#un:nd rea uţin de#re n!ua n!a#tră "aterie/ *er #ă înfătuie#c şi una şi a$ta, rin aceea că"ă ţin c:t "ai ar!ae !#i%i$ de tran#cendenta$ şi $a# cu t!tu$ $a ! arte ceea ce ar utea fi aici #i+!$!gic, adică e"iric/

(ai înt:i tre%uie #ă #e n!te&e că de!ca"dată nu "ă 3!i #er3i de c!ncetu$ de $i%ertatedec:t în #en# ractic şi că $a# aici $a ! arte, ca fiind #!$uţi!nat "ai #u#, c!ncetu$ în #en#u$tran#cendenta$, care nu !ate fi re#uu# e"iric ca un rinciiu e$icati3 a$ fen!"ene$!r, ?A8.H, B 8.@ ci e#te e$ în#uşi ! r!%$e"ă entru raţiune/ 3!inţă e#te ur animal! 7arbitriumbrutum9 c:nd nu !ate fi deter"inată a$tfe$ dec:t rin i"u$#uri #en#i%i$e, adică patologic/ Daracea 3!inţă care !ate fi deter"inată indeendent de i"u$#uri$e #en#i%i$e, rin ur"are de "!%i$ecare #unt rere&entate nu"ai de raţiune, #e nu"eşte 'oinţ! libes! 7arbitrium liberum9, şi t!t ce #eaf$ă în $egătură cu acea#ta, fie în ca$itate de rinciiu, fie de c!n#ecinţă, #e nu"eşte practic/i%ertatea ractică !ate fi d!3edită rin eerienţă/ ăci nu nu"ai ceea ce ecită, adică ceea ceafectea&ă ne"ij$!cit #i"ţuri$e, deter"ină 3!inţa !"enea#că, ci n!i a3e" ! facu$tate de a în3inge, rin rere&entări de#re ceea ce e#te uti$ #au dăunăt!r c+iar într-un "!d "ai îndeărtat, i"re#ii$e r!du#e a#ura facu$tăţii n!a#tre aetiti3e #en#i%i$e dar ace#te ref$ecţii a#ura a ceea ce e#tede"n #ă fie r:3nit din unctu$ de 3edere a$ întregii n!a#tre #tări, adică e#te %un şi uti$, #e %a&ea&ă e raţiune/ De aceea, acea#ta dă şi $egi care #unt i"erati3e, adică legi !%iecti3e a1e libert!tii $icare indică ce trebuie s! se "nt%mple, deşi !ate nu #e înt:"$ă nici!dată, şi rin acea#ta #edi#ting de legile naturii, care nu tratea&ă dec:t de#re ceea ce se "nt%mpl! din acea#tă cau&ă, e$e#e nu"e#c şi $egi ractice/

?A 8., B 81@ Dar dacă raţiunea în#ăşi, în ace#te acţiuni rin care re#crie $egi, nu e#tedeter"inată $a r:ndu$ ei de inf$uenţe din a$tă arte şi dacă ceea ce, în ra!rt cu i"u$#uri$e#en#i%i$e, #e nu"eşte $i%ertate nu e#te, $a r:ndu$ ei, natură în ra!rt cu nişte cau&e eficiente "aiîna$te şi "ai îndeărtate, acea#ta nu ne ri3eşte în d!"eniu$ ractic, unde de!ca"dată nu cere"raţiunii dec:t ! regu$ă de urtare, ci e#te ! r!%$e"ă ur #ecu$ati3ă, e care ! ute" $ă#a $a ! arte at:ta ti" c:t intenţia n!a#tră 3i&ea&ă ceea ce face" #au nu face"/ un!aşte" deci$i%ertatea ractică rin eerienţă, ca una din cau&e$e naturii, anu"e ca ! cau&a$itate a raţiunii îndeter"inarea 3!inţei, e c:nd $i%ertatea tran#cendenta$ă rec$a"ă ! indeendenţă a ace#tei raţiuniîn#ăşi 2de a încee, din unctu$ de 3edere a$ cau&a$ităţii ei, ! #erie de fen!"ene6 de t!ate cau&e$edeter"inante a$e $u"ii #en#i%i$e şi ca atare ea are a fi c!ntrară $egii naturii, rin ur"are c!ntrară!ricărei eerienţe !#i%i$e, şi ră":ne deci ! r!%$e"ă/ Dar acea#tă r!%$e"ă nu aarţine raţiuniiîn f!$!#irea ei ractică, deci într-un can!n a$ raţiunii ure nu a3e" de-a face dec:t cu d!uă r!%$e"e care ri3e#c intere#u$ ractic a$ raţiunii ure şi cu ri3ire $a care un can!n a$ f!$!#irii eitre%uie #ă fie !#i%i$, anu"e ei#tă un Du"ne&euW ei#tă ! 3iaţă 3iit!areW Pr!%$e"a de#re$i%ertatea tran#cendenta$ă ri3eşte nu"ai cun!aşterea #ecu$ati3ă, e care ! ute" $ă#a $a ! arteca fiind cu t!tu$ indiferentă, c:nd e 3!r%a de d!"eniu$ ractic ?A 8., B 8H@ a#ura ei #egă#eşte în Antin!"ia raţiunii ure ! eunere #uficientă/


*ecţiunea a d!ua

* T!ate c!ncete$e ractice #e ra!rtea&ă $a !%iecte $ăcute #au ne$ăcute, adică $a !%iecte a$e $ăcerii #au ne$ăcerii, rinur"are, ce$ uţin indirect, $a !%iecte a$e #enti"entu$ui n!#tru/ Dar cu" acea#ta nu e#te ! facu$tate de rere&entare a $ucruri$!r, ci

#e af$ă în afara întregii facu$tăţi de cun!aştere, e$e"ente$e judecăţi$!r n!a#tre, întruc:t #e ra!rtea&ă $a $ăcere #au ne$ăcere,aarţin rin ur"are fi$!#!fiei ractice şi nu an#a"%$u$ui fi$!#!fiei tran#cendenta$e, care nu are de-a face dec:t cu cun!ştinţe ure a

priori/



DE*PRE IDEAU BI'EUI *UERA' A PRI'IPIUARE DETER(I'F *PU CI'A A RANIU'II PURE

Raţiunea, în f!$!#irea ei e"irică, ne-a c!ndu# rin c:"u$ eerienţe$!r şi, cu" aici nu#e gă#eşte nici!dată entru ea ! #ati#facţie de$ină, de ac!$! #re Idei #ecu$ati3e, care în#ă $a#f:rşit ne-a înt!r# iarăşi $a eerienţă, deci e$e au înde$init #c!u$ raţiunii într-un "!d, ce e

dret, uti$, dar cu t!tu$ nec!re#un&ăt!r aştetării n!a#tre/ 'e "ai ră":ne încă ! încercare, anu"edacă în f!$!#irea ractică #e gă#eşte şi raţiune ură, dacă în acea#tă f!$!#ire ea c!nduce $a Ideicare ating #c!uri$e #ure"e a$e raţiunii ure, e care $e-a" a"intit "ai înainte, şi dacă deciacea#ta nu !ate !feri din unctu$ de 3edere a$ intere#u$ui ractic ceea ce ne refu&ă cu t!tu$ din unctu$ de 3edere a$ intere#u$ui ei #ecu$ati3/

T!t intere#u$ raţiunii "e$e 2at:t ce$ #ecu$ati3 c:t şi ce$ ractic6 e curin# în ur"ăt!are$etrei între%ări

?A 8.L, B 8@ 1/ Ce pot $tiKH/ Ce trebuie s! &acK/ Ce5mi este "ng!duit s! sperKPri"a între%are e#te ur #ecu$ati3ă/ A" eui&at 2cu" î"i înc+iui6 t!ate ră#un#uri$e

!#i%i$e şi, în #f:rşit, a" gă#it e ace$ea cu care raţiunea tre%uie, de#igur, #ă #e "u$ţu"ea#că şi,dacă nu e 3!r%a de d!"eniu$ ractic, are şi "!ti3 #ă fie "u$ţu"ită dar a" ră"a# t!t at:t dedearte de ce$e d!uă "ari #c!uri #re care era îndretată r!riu-&i# acea#tă întreagă #trăduinţă araţiunii ure, ca şi c:nd, din c!"!ditate, a" fi renunţat c+iar de $a înceut $a acea#tă "uncă/ Dacăe 3!r%a deci de cun!aştere, at:t ce$ utin e#te cert şi +!tăr:t, că nici!dată nu 3!" a3ea arte de eacu ri3ire $a ce$e d!uă r!%$e"e/

A d!ua între%are e#te ur ractică/ a atare, ea !ate aarţine, în ade3ăr, raţiunii ure, daratunci nu e#te tran#cendenta$ă, ci "!ra$ă, rin ur"are nu !ate în #ine !cua ritica n!a#tră/

A treia între%are e#te dacă fac ceea ce tre%uie, atunci ce-"i e#te îngăduit #ă #erW E#te ractică şi t!t!dată te!retică, a#tfe$ înc:t racticu$ c!nduce nu"ai ca un fir că$ău&it!r $a#!$uţi!narea r!%$e"ei te!retice şi, c:nd acea#ta #e îna$ţă, a r!%$e"ei #ecu$ati3e/ ăci t!ată speranţa tinde #re fericire şi e#te entru ractic şi entru $egea "!ra$ă eact ace$aşi $ucru caştiinţa şi $egea naturii entru cun!aşterea ?A 8.0, B 8@ te!retică a $ucruri$!r/ *eranţa ajunge înce$e din ur"ă $a c!nc$u&ia că ce'a 2care deter"ină u$ti"u$ #c! !#i%i$6 e6ist!, &iindc! ce'atrebuie s! se "nt%mple, e c:nd ştiinţa ajunge $a c!nc$u&ia că ce'a 2care acţi!nea&ă în ca$itate decau&ă #ure"ă6 e6ist!, &iindc! ce'a se "nt%mpl!/

Cericirea e#te #ati#facerea tutur!r înc$inaţii$!r n!a#tre 2at:t e6tensi'e, duă 3arietatea $!r,c:t şi intensi'e, duă grad, recu" şi protensi'e, duă durată6/ 'u"e#c rag"atică 2regu$ă a rudenţei6 $egea ractică deter"inată de "!%i$u$ &ericirii iar "!ra$ă ! nu"e#c e aceea, dacă aşace3a ei#tă, care nu are a$t "!%i$ dec:t demnitatea de a &i &ericit 2$ege "!ra$ă6/ ea dint:i#fătuieşte ce tre%uie #ă face", dacă 3re" #ă a3e" arte de fericire, cea de-a d!ua !rd!nă cu"tre%uie #ă ne urtă" entru a fi nu"ai de"ni de fericire/ ea dint:i #e %a&ea&ă e rinciiie"irice căci a$tfe$ dec:t rin eerienţă eu nu !t şti nici care #unt înc$inaţii$e ce 3!r #ă fie#ati#făcute, nici care #unt cau&e$e natura$e ce !t r!duce #ati#facerea $!r/ A d!ua face a%#tracţiede înc$inaţii$e şi de "ij$!ace$e natura$e de a $e #ati#face şi c!n#ideră nu"ai $i%ertatea unei fiinţeraţi!na$e în genere, şi c!ndiţii$e nece#are, fără de care nu ar utea fi ar"!nie, duă rinciii, întreacea#tă $i%ertate şi di#tri%uirea fericirii, şi deci ea poate ce$ uţin #ă #e %a&e&e e #i"$e Idei a$eraţiunii ure şi #ă fie cun!#cută a priori/

?A 8.=, B 8L@ Ad"it că ei#tă în ade3ăr $egi "!ra$e ure care deter"ină c!"$et a priori 2fără c!n#iderarea "!%i$e$!r e"irice, adică a fericirii6 urtarea, adică f!$!#irea $i%ertăţiiunei fiinţe raţi!na$e în genere, şi că ace#te $egi !runce#c absolut 2nu nu"ai i!tetic, #u%#u!&iţia a$t!r #c!uri e"irice6, deci e$e #unt nece#are în t!ate ri3inţe$e/ P!t re#uune cu dretacea#tă judecată, in3!c:nd nu nu"ai d!3e&i$e ce$!r "ai $u"inaţi "!ra$işti, ci judecata "!ra$ă afiecărui !", c:nd ace#ta 3rea #ă g:ndea#că c$ar ! a#tfe$ de $ege/

Raţiunea ură c!nţine deci, ce e dret, nu în f!$!#irea ei #ecu$ati3ă, dar t!tuşi într-!anu"ită f!$!#ire ractică, anu"e cea "!ra$ă, rinciii a$e posibilit!ţii e6perienţei, anu"e a$e



un!r a#tfe$ de acţiuni care, fiind c!nf!r"e cu regu$i$e "!ra$e, ar putea fi înt:$nite în istoria!"u$ui/ ăci din "!"ent ce ea !rd!nă că a#tfe$ de acţiuni tre%uie #ă #e înt:"$e, e$e tre%uie #ă #eşi !ată înt:"$a, şi tre%uie deci #ă fie !#i%i$ă ! #ecie articu$ară de unitate #i#te"atică, anu"ecea "!ra$ă, e c:nd unitatea #i#te"atică a naturii n-a utut fi de"!n#trată prin principii speculati'e ale raţiunii, căci raţiunea are în ade3ăr cau&a$itate în ra!rt cu $i%ertatea în genere,dar nu în ra!rt cu întreaga natură, iar rinciii$e "!ra$e a$e raţiunii !t r!duce în ade3ăr acţiuni

$i%ere, dar nu $egi a$e naturii/ ?A 8.8, B 80@ Prin ur"are, rinciii$e raţiunii ure în f!$!#irea ei ractică, dar "ai a$e# în cea "!ra$ă, au rea$itate !%iecti3ă/ 'u"e#c $u"ea, întruc:t ar fi c!nf!r"ă tutur!r $egi$!r "!ra$e 2cu" de a$tfe$ poate fi,

!tri3it libert!ţii fiinţe$!r raţi!na$e, şi cu" trebuie #ă fie, !tri3it $egi$!r nece#are a$e moralit!ţii9,! $u"e "!ra$ă/ Ea e#te g:ndită nu"ai ca $u"e inte$igi%i$ă, întruc:t aici #e face a%#tracţie de t!atec!ndiţii$e 2#c!uri$e6 şi c+iar de t!ate !%#tac!$e$e "!ra$ităţii 2#$ă%iciune #au c!ruţie a naturii!"eneşti6/ a atare, ea e#te, deci, ! #i"$ă Idee, t!tuşi ! Idee ractică, care !ate şi tre%uie #ă-şieercite rea$ inf$uenţa a#ura $u"ii #en#i%i$e, #re a ! face c:t "ai "u$t !#i%i$ c!nf!r"ă ace#teiIdei/ Ideea unei $u"i "!ra$e are rin ur"are rea$itate !%iecti3ă, nu ca şi c:nd #-ar ra!rta $a un!%iect a$ unei intuiţii inte$igi%i$e 2a#tfe$ de !%iecte nu ute" g:ndi de$!c6, ci $a $u"ea #en#i%i$ă,dar ca un !%iect a$ raţiunii ure în f!$!#irea ei ractică, şi $a un corpus msticum a$ fiinţe$!rraţi!na$e din $u"e, întruc:t $i%eru$ $!r ar%itru !#edă în #ine, #u% i"eriu$ $egi$!r "!ra$e, erfectăunitate #i#te"atică at:t cu e$ în#uşi, c:t şi cu $i%ertatea !ricărui a$tuia/

Ace#ta a f!#t ră#un#u$ $a ri"a din ce$e d!uă între%ări a$e raţiunii ure care ri3eauintere#u$ ractic &! ceea ce te &ace demn de a &i &ericit / ?A 8.9, B 8=@ ea de-a d!ua între%aree#te dacă "ă !rt a#tfe$ înc:t nu #unt nede"n de fericire, î"i e#te îngăduit #ă #er că 3!i a3ea arte de eaW Pentru a ră#unde $a acea#tă între%are, tre%uie #ă şti" dacă rinciii$e raţiunii ure,care re#criu $egea a priori, $eagă de ea în "!d nece#ar şi acea#tă #eranţă/

*un, rin ur"are, că aşa cu" rinciii$e "!ra$e #unt nece#are, !tri3it raţiunii înf!$!#irea ei practic!, t!t at:t de nece#ar e#te, !tri3it raţiunii în f!$!#irea ei teoretic!, #ă ad"ite"că fiecare are "!ti3 #ă #ere fericirea în aceeaşi "ă#ură în care, rin urtarea $ui, #-a făcut de"nde ea, şi că deci #i#te"u$ "!ra$ităţii e#te in#eara%i$ $egat de ace$a a$ fericirii, dar nu"ai în Ideearaţiunii ure/

;ntr-! $u"e inte$igi%i$ă, adică "!ra$ă, din a$ cărei c!ncet a" făcut a%#tracţie de t!ate!%#tac!$e$e "!ra$ităţii 2de înc$inări6, un a#tfe$ de #i#te" a$ fericirii r!!rti!na$e $egate de"!ra$itate !ate fi g:ndit şi ca nece#ar, căci $i%ertatea, u#ă în "işcare e de ! arte, re#tr:n#ă, ede a$tă arte, rin $egi "!ra$e, ar fi ea în#ăşi cau&a fericirii uni3er#a$e, deci fiinţe$e raţi!na$eîn#e$e ar fi, #u% c!nducerea un!r a#tfe$ de rinciii, aut!rii r!riei $!r fericiri dura%i$e şi t!t!datăai fericirii a$t!ra/ Dar ace#t #i#te" a$ "!ra$ităţii, care #e rec!"en#ea&ă e ea în#ăşi, nu e#te ?A81., B 88@ dec:t ! Idee a cărei rea$i&are #e %a&ea&ă e c!ndiţia ca &iecare #ă facă ceea ce tre%uie,deci ca t!ate acţiuni$e fiinţe$!r raţi!na$e #ă #e înt:"$e a#tfe$ ca şi c:nd ar i&3!rî dintr-! 3!inţă#ure"ă, care curinde în #ine #au #u% #ine t!ate 3!inţe$e articu$are/ u" în#ă !%$igaţia din$egea "!ra$ă ră":ne 3a$a%i$ă entru f!$!#irea articu$ară a $i%ertăţii fiecăruia, c+iar dacă a$ţii nu#-ar urta c!nf!r" ace#tei $egi, nu e#te deter"inat nici din natura $ucruri$!r $u"ii, nici dincau&a$itatea acţiuni$!r în#e$e şi din ra!rtu$ $!r cu "!ra$itatea în ce "!d #e 3!r ra!rtac!n#ecinţe$e $!r $a fericire, iar a"intita $egătură nece#ară dintre #eranţa de a fi fericit şineîncetata #trăduinţă de a #e face de"n de fericire nu !ate fi cun!#cută rin raţiune, dacă #e une ca funda"ent ec$u#i3 natura, ci ea nu !ate fi #erată dec:t dacă #e une ca funda"ent, cafiind t!t!dată cau&a naturii, ! raţiune suprem! care !rd!nă duă $egi "!ra$e/

'u"e#c idealul binelui su'eran Ideea unei a#tfe$ de inte$igenţe, în care 3!inţa cea "ai erfectă din unct de 3edere "!ra$, unită cu %eatitudinea #u3erană, e#te cau&a !ricărei fericiri din$u"e, întruc:t acea#tă fericire #e af$ă în r!!rţie eactă cu "!ra$itatea 2ca de"nitate de a fifericit6/ Deci raţiunea ură nu !ate gă#i dec:t în idea$u$ %ine$ui #u3eran !riginar rinciiu$$egăturii nece#are din unct de 3edere ractic a ce$!r d!uă ?A 811, B 89@ e$e"ente a$e %ine$ui#u3eran deri3at, anu"e a$e unei $u"i inte$igi%i$e, adică morale/ u" tre%uie în "!d nece#ar #ă ne

rere&entă" e n!i înşine rin raţiune ca aarţin:nd unei a#tfe$ de $u"i, deşi #i"ţuri$e nu ne re&intă dec:t ! $u"e de fen!"ene, 3a tre%ui #ă ad"ite" acea $u"e ca ! c!n#ecinţă a urtării



n!a#tre în $u"ea #en#i%i$ă şi, cu" acea#ta din ur"ă nu ne re&intă ! a#tfe$ de $egătură, ca ! $u"e3iit!are entru n!i/ Du"ne&eu şi ! 3iaţă 3iit!are #unt deci d!uă #u!&iţii in#eara%i$e de !%$igaţia e care ne-! i"une raţiunea ură, duă rinciii$e ace$eiaşi raţiuni/

(!ra$itatea în #ine c!n#tituie un #i#te", dar fericirea nu, afară de ca&u$ că ea e#tedi#tri%uită eact r!r!ţi!na$ cu "!ra$itatea/ Ace#t $ucru în#ă nu e#te !#i%i$ dec:t în $u"eainte$igi%i$ă gu3ernată de un creat!r înţe$et/ Raţiunea #e 3ede c!n#tr:n#ă #ă ad"ită un a#tfe$ de

creat!r, recu" şi 3iaţa într-! a#tfe$ de $u"e e care tre%uie #ă ! c!n#ideră" ca una 3iit!are, #au#ă c!n#idere $egi$e "!ra$e ca nişte +i"ere g!a$e, căci c!n#ecinţa $!r nece#ară, e care aceeaşiraţiune ! $eagă de $egi, ar tre%ui #ă di#ară fără acea #u!&iţie/ De aceea, fiecare c!n#ideră $egi$e"!ra$e ca porunci, ceea ce în#ă n-ar utea fi, dacă e$e n-ar $ega a priori de regu$a $!r c!n#ecinţec!re#un&ăt!are şi dacă deci n-ar curinde în #ine promisiuni şi ameninţ!ri/ Dar nici ace#t $ucrunu-$ !t face, ?A 81H, B 8.@ dacă e$e nu #e gă#e#c într-! fiinţă nece#ară ca în %ine$e #u3eran,care #ingură !ate face !#i%i$ă ! a#tfe$ de unitate fina$ă/

ei%ni& nu"ea $u"ea, întruc:t nu #e $ua în c!n#iderare în ea dec:t fiinţe$e raţi!na$e şi$egătura $!r duă $egi "!ra$e #u% c:r"uirea %ine$ui #u3eran, imperiul graţiei, şi î$ di#tingea deimperiul naturii, unde e$e #tau în ade3ăr #u% $egi "!ra$e, dar nu aşteată a$te c!n#ecinţe a$e urtării $!r dec:t ce$e ce re&u$tă din cur#u$ naturii $u"ii n!a#tre #en#i%i$e/ A ne 3edea deci îni"eriu$ graţiei, unde ne aşteată t!ată fericirea, în afară de ca&u$ că ne $i"ită" n!i înşine artean!a#tră de fericire rin aceea că ne face" nede"ni de a fi fericiţi, e#te ! Idee ractic nece#ară araţiunii/

egi$e ractice, întruc:t de3in în ace$aşi ti" "!ti3e #u%iecti3e a$e acţiuni$!r, adică rinciii #u%iecti3e, #e nu"e#c ma6ime/ 4precierea "!ra$ităţii, c!n#iderată în uritatea şic!n#ecinţe$e ei, #e face duă Idei, iar re#ectarea ace#t!r $egi #e face duă ma6ime/

E#te nece#ar ca t!t fe$u$ n!#tru de 3iaţă #ă fie #u%!rd!nat un!r "ai"e "!ra$e, dart!t!dată e#te i"!#i%i$ ca ace#t $ucru #ă #e înt:"$e, dacă raţiunea nu $eagă de $egea "!ra$ă, caree#te ! #i"$ă Idee, ! cau&ă eficientă, care deter"ină, !tri3it urtării n!a#tre în ra!rt cu acea#tă$ege, un #f:rşit, fie în acea#tă 3iaţă, fie în a$ta, ?A 81, B 81@ care #ă c!re#undă eact #c!uri$!rn!a#tre #ure"e/ Deci fără un Du"ne&eu şi fără ! $u"e care nu e#te 3i&i%i$ă entru n!i acu", darîn care #eră", Idei$e #u%$i"e a$e "!ra$ităţii #unt, fără înd!ia$ă, !%iecte de ar!%are şi ad"iraţie,dar nu "!%i$e a$e intenţiei şi eecutării, fiindcă e$e nu î"$ine#c întregu$ #c!, care entru fiecarefiinţă raţi!na$ă e#te natura$, deter"inat a priori t!c"ai de aceeaşi raţiune ură, şi care e#tenece#ar/

Cericirea #ingură nu e#te entru raţiunea n!a#tră nici e dearte %ine$e de$in/ Raţiunea nuar!%ă fericirea 2!ric:t de "u$t ar d!ri-! înc$inarea6, dacă nu e#te unită cu de"nitatea de a fifericit, adică cu urtarea "!ra$ă/ (!ra$itatea #ingură şi, cu ea, #i"$a demnitate de a fi fericit#unt şi e$e dearte de a c!n#titui %ine$e de$in/ Pentru a-$ înde$ini, ace$a care nu #-a urtatnede"n de fericire, tre%uie #ă !ată #era că 3a a3ea arte de ea/ ;n#ăşi raţiunea, e$i%erată de!rice intenţie articu$ară, nu !ate judeca a$tfe$ dacă, fără a $ua în c!n#iderare r!riu$ ei intere#,#-ar $a#a în $!cu$ unei fiinţe, care ar a3ea de di#tri%uit a$t!ra t!ată fericirea, căci în Ideea racticăce$e d!uă e$e"ente #unt e#enţia$ $egate, deşi a$tfe$ înc:t #i"ţă":ntu$ "!ra$, în ca$itate dec!ndiţie, #ă facă "ai înt:i !#i%i$ă articiarea $a fericire şi, nu in3er#, er#ecti3a fericirii #ă facă !#i%i$ #i"ţă":ntu$ "!ra$/ ăci, în ca&u$ din ur"ă, ea n-ar fi "!ra$ă şi ?A 81, B 8H@ deci nicide"nă de întreaga fericire, care în faţa raţiunii nu cun!aşte a$tă $i"ită dec:t e aceea care r!3inedin r!ria n!a#tră urtare i"!ra$ă/

Cericirea, în r!!rţie eactă cu "!ra$itatea fiinţe$!r raţi!na$e, rin care ace#tea #untde"ne de fericire, c!n#tituie deci #ingură %ine$e #u3eran a$ unei $u"i în care tre%uie #ă netran#une" cu t!tu$, duă n!r"e$e raţiunii ure, dar ractice, şi care, fără înd!ia$ă, nu e#te dec:t! $u"e inte$igi%i$ă, căci $u"ea #en#i%i$ă nu ne r!"ite #ă aştetă" de $a natura $ucruri$!r ! a#tfe$de unitate #i#te"atică a #c!uri$!r, a căr!r rea$itate nu !ate fi %a&ată e ni"ic a$tce3a dec:t e#u!&iţia unui %ine #u3eran, !riginar, unde ! raţiune indeendentă, d!tată cu t!ată uterea uneicau&e #ure"e, fundea&ă, "enţine şi rea$i&ea&ă, duă cea "ai erfectă fina$itate, !rdinea genera$ă

a $ucruri$!r, deşi în $u"ea #en#i%i$ă acea#tă !rdine ne e#te f!arte a#cun#ă/



Acea#tă te!$!gie "!ra$ă are faţă de cea #ecu$ati3ă a3antaju$ articu$ar că ea c!nduceine3ita%i$ $a c!ncetu$ de#re ! fiinţă !riginară, unic!, su'eran per&ect! $i raţional!, #re carete!$!gia #ecu$ati3ă nu ne "ndrum! nici "ăcar din "!ti3e !%iecti3e, necu" #ă ne !ată con'ingede ade3ăru$ ei/ ăci nici în te!$!gia tran#cendenta$ă, nici în cea natura$ă, !ric:t de dearte ne-arc!nduce raţiunea, nu gă#i" un te"ei i"!rtant de a nu ad"ite dec:t ! fiinţă unică, ?A 81L, B8@ e care a" a3ea #uficient "!ti3 #-! une" în fruntea tutur!r cau&e$!r natura$e şi t!t!dată #ă

face" ace#te cau&e deendente în t!ate ri3inţe$e de acea fiinţă/ Dacă, di"!tri3ă, c!n#ideră"din unctu$ de 3edere a$ unităţii "!ra$e, ca ! $ege nece#ară a $u"ii, cau&a care #ingură !ate daace#tei $egi efectu$ c!re#un&ăt!r, rin ur"are f!rţă !%$igat!rie şi entru n!i, atunci tre%uie #ăei#te ! 3!inţă unică şi #ure"ă, care curinde în #ine t!ate ace#te $egi/ ăci cu" a" utea gă#iîntre 3!inţe diferite ! unitate erfectă a #c!uri$!rW Acea#tă 3!inţă tre%uie #ă fie at!tute"ică, entru ca întreaga natură şi ra!rtu$ ei cu "!ra$itatea în $u"e #ă i #e #uună at!tştiut!are, entrua cun!aşte ce$e "ai #ecrete #i"ţă"inte şi 3a$!area $!r "!ra$ă !"nire&entă, entru ca #ă fiene"ij$!cit ar!ae de !rice tre%uinţă, cu" rec$a"ă %ine$e #ure" a$ uni3er#u$ui eternă, entru caîn nici un "!"ent #ă nu $i#ea#că ace#t ac!rd între natură şi $i%ertate etc/

Dar acea#tă unitate #i#te"atică a #c!uri$!r în acea#tă $u"e a inte$igenţe$!r, care deşi ca#i"$ă natură nu !ate fi nu"ită dec:t $u"e #en#i%i$ă, dar ca un #i#te" a$ $i%ertăţii !ate finu"ită $u"e inte$igi%i$ă, adică "!ra$ă 7regnum gsatiae9, c!nduce ine3ita%i$ şi $a unitatea fina$ă atutur!r $ucruri$!r care c!n#tituie ace#t "are t!t, duă $egi uni3er#a$e a$e naturii, recu" cea dint:ie#te c!n#truită duă $egi "!ra$e uni3er#a$e şi nece#are şi $eagă raţiunea ractică cu cea#ecu$ati3ă/ u"ea tre%uie #ă fie rere&entată ca re&u$t:nd dintr-! Idee, ?A 810, B 8@ entru afi de ac!rd cu acea f!$!#ire a raţiunii fără care ne-a" c!n#idera e n!i înşine ca nede"ni deraţiune, anu"e cu f!$!#irea "!ra$ă, care #e %a&ea&ă a%#!$ut e Ideea %ine$ui #u3eran/ Prinacea#ta, t!ată cercetarea naturii d!%:ndeşte ! direcţie duă f!r"a unui #i#te" a$ #c!uri$!r şide3ine, în etinderea ei cea "ai "are, ! te!$!gie fi&ică/ Acea#ta în#ă, !rnind d!ar de $a !rdinea"!ra$ă, ca de $a ! unitate înte"eiată e ei#tenţa $i%ertăţii, şi nu #ta%i$ită înt:"$ăt!r rin !runcieterne, reduce fina$itatea naturii $a rinciii care tre%uie #ă fie $egate in#eara%i$ a priori de !#i%i$itatea internă a $ucruri$!r şi, rin acea#ta, $a ! teologie transcendental!, care îşi face dinidea$u$ erfecţiunii !nt!$!gice #ure"e un rinciiu a$ unităţii #i#te"atice, care $eagă t!ate$ucruri$e duă $egi natura$e, uni3er#a$e şi nece#are, fiindcă t!ate îşi au !riginea în nece#itateaa%#!$ută a unei fiinţe ri"e unice/

e fe$ de &olosire ute" da inte$ectu$ui n!#tru, c+iar în ce ri3eşte eerienţa, dacă nu ne r!une" #c!uriW e$e "ai îna$te #c!uri în#ă #unt ce$e a$e "!ra$ităţii, şi e ace#tea nu ni $e !ate face cun!#cute dec:t raţiunea ură/ Pre3ă&uţi cu ace#te #c!uri şi că$ău&iţi de e$e, nu ute"face, #u% ra!rtu$ cun!aşterii, ! f!$!#ire fina$ă nici c+iar cu cun!ştinţe$e de#re natură, ac!$! undenatura n-a u# ea în#ăşi ! unitate fina$ă ?A 81=, B 8L@ căci, fără acea#ta din ur"ă, n-a" a3eanici c+iar raţiune, entru că n-a" a3ea ! şc!a$ă entru raţiune şi nici ! cu$tură rin !%iecte, carear !feri "aterie entru a#tfe$ de c!ncete/ Dar acea unitate fina$ă e#te nece#ară şi fundată în în#ăşie#enţa 3!inţei, deci acea#tă unitate din ur"ă, care c!nţine c!ndiţia a$icării ei in concreto, tre%uie#ă fie şi ea nece#ară, şi a#tfe$ r!gre#ia tran#cendenta$ă a cun!aşterii n!a#tre raţi!na$e n-ar ficau&a, ci nu"ai efectu$ fina$ităţii ractice, e care ne-! i"une raţiunea ură/

De aceea, gă#i" şi în i#t!ria raţiunii !"eneşti că înainte ca c!ncete$e "!ra$e #ă fi f!#t#uficient urificate şi deter"inate, recu" şi înainte de a fi f!#t cun!#cută unitatea #i#te"atică a#c!uri$!r, !tri3it c!ncete$!r, şi anu"e din rinciii nece#are, cun!aşterea naturii şi c+iar ungrad c!n#idera%i$ de cu$tură a raţiunii în "u$te a$te ştiinţe în arte n-au utut r!duce dec:tc!ncete #c+e"atice şi 3agi de#re di3initate, în arte au $ă#at în acea#tă r!%$e"ă ! ui"it!areindiferenţă în genere/ "ai "are ar!fundare a Idei$!r "!ra$e, de3enită nece#ară rin $egea"!ra$ă etre" de ură a re$igiei n!a#tre, a a#cuţit raţiunea faţă de ace#t !%iect, #i$ind-! #ă ai%ăintere# faţă de e$ şi fără #ă fi adu# nici cun!ştinţe "ai întin#e de#re natură, nici cun!ştinţetran#cendenta$e înte"eiate şi de"ne de încredere 2a#tfe$ de cun!ştinţe au $i#it ?A 818, B 80@ înt!ate ti"uri$e6, acea#tă ad:ncire a r!du# un c!ncet de#re fiinţa di3ină, e care î$ c!n#ideră"

acu" ca ju#t, nu fiindcă raţiunea #ecu$ati3ă ne c!n3inge de ju#teţea $ui, ci fiindcă e$ #e ac!rdă erfect cu rinciii$e "!ra$e a$e raţiunii/ i a#tfe$, în ce$e din ur"ă, t!t nu"ai raţiunea ură, dar



nu"ai în f!$!#irea ei ractică, are "eritu$ de a $ega de intere#u$ n!#tru #ure" ! cun!ştinţă ecare #i"$a #ecu$aţie !ate nu"ai #-! %ănuia#că, dar nu #-! facă 3a$a%i$ă şi #ă facă a#tfe$ din ea,fără înd!ia$ă, nu ! d!g"ă de"!n#trată, t!tuşi ! #u!&iţie a%#!$ut nece#ară entru #c!uri$e ei ce$e"ai e#enţia$e/

Dar c:nd raţiunea ractică a atin# ace#t unct îna$t, anu"e c!ncetu$ unei unice fiinţe ri"e, ca %ine #u3eran, ea nu !ate cute&a, ca şi c:nd #-ar fi ridicat dea#ura tutur!r c!ndiţii$!r ei

e"irice de a$icare şi #-ar fi înă$ţat $a cun!aşterea ne"ij$!cită de n!i !%iecte, #ă !rnea#că de $aace#t c!ncet şi #ă deri3e din e$ $egi$e "!ra$e în#e$e/ ăci t!c"ai nece#itatea ractică intern! aace#t!r $egi ne-a c!ndu# $a #u!&iţia unei cau&e indeendente #au a unui c:r"uit!r înţe$et a$$u"ii, entru a da ace$!r $egi efect, şi de aceea nu $e ute" c!n#idera, $a r:ndu$ $!r, ca fiindc!ntingente şi ca deri3ate din #i"$a 3!inţă, în #ecia$ dintr-! a#tfe$ ?A 819, B 8=@ de 3!inţăde#re care n-a" a3ea nici un c!ncet, dacă nu $-a" fi f!r"at c!nf!r" ace$!r $egi/ ;ntruc:traţiunea ractică are dretu$ de a ne c!nduce, nu 3!" c!n#idera acţiuni$e ca !%$igat!rii, fiindcă#unt !runci$e $ui Du"ne&eu, ci le 'om considera porunci di'ine, fiindcă #unte" !%$igaţi interi!rfaţă de e$e/ !" #tudia $i%ertatea #u% unitatea fina$ă duă rinciii a$e raţiunii şi 3!" crede că nec!nf!r"ă" 3!inţei di3ine nu"ai întruc:t 3!" c!n#idera ca #f:ntă $egea "!ra$ă, e care raţiuneane-! în3aţă din în#ăşi natura acţiuni$!r, şi 3!" crede că #$uji" ace#tei $egi nu"ai rin aceea că r!"!3ă" în n!i şi în a$ţii %ine$e $u"ii/ Te!$!gia "!ra$ă nu are deci dec:t ! f!$!#ire i"anentă,anu"e de a ne î"$ini "enirea n!a#tră aici în $u"e, adat:ndu-ne $a #i#te"u$ tutur!r #c!uri$!r,şi nu entru a ără#i în "!d ea$tat #au c+iar ne$egiuit firu$ că$ău&it!r a$ unei raţiuni $egi#$at!aredin unct de 3edere "!ra$ entru %una urtare în 3iaţă, #re a-$ $ega ne"ij$!cit de Ideea uneifiinţe #ure"e, ceea ce ar da ! f!$!#ire tran#cendentă, care în#ă, ca şi f!$!#irea #i"$ei #ecu$aţii,tre%uie #ă er3ertea#că şi #ă &ădărnicea#că #c!uri$e u$ti"e a$e raţiunii/

?A 8H., B 88@ CANONUL RAŢIUNII PURE

*ecţiunea a treia

DE*PRE PFRERE, TII'NF I REDI'NF

!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat 7das Fürwahrhalten9 e#te un fat a$ inte$ectu$ui n!#tru,care #e !ate %a&a e rinciii !%iecti3e, dar care rec$a"ă şi cau&e #u%iecti3e în #i"ţirea ce$uicare judecă/ Dacă ea e#te 3a$a%i$ă entru !ricine, în "ă#ura în care !#edă raţiune, rinciiu$ eie#te !%iecti3 #uficient şi atunci c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat #e nu"eşte con'ingere/ Dacă nu-şi are funda"entu$ dec:t în natura articu$ară a #u%iectu$ui, ea #e nu"eşte er#ua#iune/

Per#ua#iunea e#te ! #i"$ă aarenţă, căci rinciiu$ judecăţii, care #e af$ă nu"ai în#u%iect, e#te c!n#iderat ca !%iecti3/ De aceea, ! a#tfe$ de judecată nu are dec:t 3a$a%i$itate articu$ară şi c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat nu !ate fi c!"unicată/ Ade3ăru$ în#ă #e %a&ea&ă e ac!rdu$ cu !%iectu$, în ra!rt cu care, rin ur"are, judecăţi$e !ricărui inte$ect tre%uie #ă fie deac!rd între e$e 7consentientia uni tertio, consentiunt inter se9/ Piatra de încercare, cu ajut!ru$căreia ute" di#tinge dacă c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat e#te c!n3ingere #au #i"$ă er#ua#iune, e#te deci, ri3ind dinafară, !#i%i$itatea de a ! c!"unica şi de a gă#i c!n#iderarea ace3a ca ade3ărat 3a$a%i$ă entru raţiunea !ricărui !" de!arece atunci ei#tă ce$ uţin ! %ănuia$ăcă rinciiu$ c!nc!rdanţei tutur!r judecăţi$!r, ?A 8H1, B 89@ în ciuda di3er#ităţii #u%iecte$!r întree$e, #e 3a %a&a e un funda"ent c!"un, anu"e e !%iect, cu care deci t!ate 3!r fi de ac!rd şi 3!rd!3edi rin acea#ta ade3ăru$ judecăţii/

Per#ua#iunea, rin ur"are, nu !ate fi di#tin#ă #u%iecti3 de c!n3ingere, dacă #u%iectu$ nu ri3eşte c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat dec:t ca fen!"en a$ r!riei $ui #i"ţiri dar încercarea ecare ! face" a#ura inte$ectu$ui a$t!ra cu rinciii$e #i"ţirii n!a#tre, care #unt 3a$a%i$e entru n!i,anu"e dacă e$e au a#ura raţiunii #trăine ace$aşi efect ca şi a#ura raţiunii n!a#tre, e#te un "ij$!c,

fie c+iar nu"ai #u%iecti3, nu de a r!duce, de#igur, c!n3ingere, dar de a de#c!eri t!tuşi #i"$a3a$a%i$itate er#!na$ă a judecăţii, adică ce3a în ea, care e#te #i"$ă er#ua#iune/



Dacă, în afară de acea#ta, ute" eune cau#ele #u%iecti3e a$e judecăţii, e care $e $uă"dret principii !%iecti3e a$e ei şi dacă, rin ur"are, ute" e$ica înşe$ăt!ru$ fat a$ c!n#iderăriia ce3a ca ade3ărat dret un fat a$ #i"ţirii n!a#tre, fără a a3ea ne3!ie de natura !%iectu$ui,de&3ă$ui" aarenţa şi nu "ai #unte" înşe$aţi, deşi într-un anu"it grad t!t "ai #unte" tentaţi,c:nd cau&a #u%iecti3ă a aarenţei e#te inerentă naturii n!a#tre/

Eu nu !t a&irma, adică eri"a ca ! judecată nece#ar 3a$a%i$ă entru !ricine, dec:t ceea

ce r!duce c!n3ingere/ ?A 8HH, B 8L.@ P!t ă#tra er#ua#iunea entru "ine, dacă "ă #i"t %inecu ea, dar nu !t şi nu tre%uie #-! i"un în afara "ea/!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat #au 3a$a%i$itatea #u%iecti3ă a judecăţii, în ra!rt cu

c!n3ingerea 2care e#te în ace$aşi ti" !%iecti3 3a$a%i$ă6, are ur"ăt!are$e trei trete p!rerea,credinţa şi $tiinţa/ 8!rerea e#te c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat, a3:nd c!nştiinţa că acea#tăc!n#iderare e#te in#uficientă at%t #u%iecti3, c%t şi !%iecti3/ Dacă c!n#iderarea nu e#te dec:t#u%iecti3 #uficientă şi în ace$aşi ti" e#te !%iecti3 in#uficientă, ea #e nu"eşte credinţ!/ ;n #f:rşit,dacă ea e#te #uficientă at:t #u%iecti3, c:t şi !%iecti3, #e nu"eşte $tiinţ!/ *uficienţa #u%iecti3ă #enu"eşte con'ingere 2entru "ine în#u"i6, cea !%iecti3ă #e nu"eşte certitudine 2entru !ricine6/ 'u "ă 3!i !cua cu $ă"urirea un!r c!ncete at:t de uş!r de înţe$e#/

'u "ă 3!i încu"eta nici!dată s! am o p!rere, fără a $ti ce$ uţin ce3a, cu ajut!ru$ căruia judecata, în #ine nu"ai r!%$e"atică, d!%:ndeşte ! $egătură cu ade3ăru$, care, deşi nu e#tec!"$et, e#te t!tuşi "ai "u$t dec:t ! ficţiune ar%itrară/ egea unei a#tfe$ de $egături tre%uie #ă fie,afară de acea#ta, certă/ ăci dacă în ce ri3eşte acea#tă $ege nu a" dec:t ! ărere, t!tu$ nu e#tedec:t un j!c a$ i"aginaţiei, fără ce$ "ai neîn#e"nat ra!rt cu ade3ăru$/ ;n judecăţi$e re&u$tate dinraţiune ură nici nu e#te er"i# s! a'em p!reri/ ăci cu" ace#tea nu #unt #rijinite e rinciiia$e eerienţei, ?A 8H, B 8L1@ ci t!tu$ tre%uie #ă fie cun!#cut a priori ac!$! unde t!tu$ e#tenece#ar, rinciiu$ $egăturii rec$a"ă uni3er#a$itate şi nece#itate, rin ur"are certitudine de$inăîn ca& c!ntrar, nu #e gă#eşte nici ! ca$e #re ade3ăr/ De aceea, e#te a%#urd #ă a3e" ăreri în"ate"atica ură aici tre%uie #au #ă şti", #au #ă ne a%ţine" de $a !rice judecată/ a fe$ #tau$ucruri$e şi cu rinciii$e "!ra$ităţii, unde nu ute" ri#ca ! acţiune e #i"$a ărere că ce3a e#te permis, ci tre%uie #ă şti" ace#t $ucru/

;n f!$!#irea tran#cendenta$ă a raţiunii, di"!tri3ă, ărerea e#te negreşit rea uţin, dar şiştiinţa e#te rea "u$t/ ;n #c! ur #ecu$ati3 nu ute" deci judeca aici, căci rinciii$e #u%iecti3ea$e c!n#iderării a ce3a ca ade3ărat, ca şi ace$ea care !t r!duce credinţa, nu "erită în r!%$e"e$e #ecu$ati3e nici un credit, fiindcă e$e nu #e "enţin $i%ere de !rice ajut!r e"iric, nicinu !t fi c!"unicate a$t!ra în aceeaşi "ă#ură/

'u"ai din punct de 'edere practic, c!n#iderarea a ce3a ca ade3ărat, in#uficientă din unctde 3edere te!retic, !ate fi nu"ită !ric:nd credinţă/ Ace#t unct de 3edere ractic e#te #au ce$ a$abilit!ţii, #au ce$ al moralit!ţii, ri"u$ ra!rt:ndu-#e $a #c!uri ar%itrare şi c!ntingente, iar ce$de-a$ d!i$ea, $a #c!uri a%#!$ut nece#are/

dată ce un #c! e#te r!u#, c!ndiţii$e atingerii $ui #unt i!tetic nece#are/ Acea#tănece#itate e#te #u%iecti3ă, t!tuşi nu"ai ?A 8H, B 8LH@ re$ati3 #uficientă, dacă nu cun!#c a$tec!ndiţii în care #c!u$ ar utea fi atin# dar ea e#te #uficientă a%#!$ut şi entru !ricine, dacă şti"cu certitudine că ni"eni nu !ate cun!aşte a$te c!ndiţii care duc $a #c!u$ r!u#/ ;n ri"u$ ca&,#u!&iţia "ea şi c!n#iderarea un!r anu"ite c!ndiţii ca ade3ărate e#te ! credinţă ur c!ntingentă,în a$ d!i$ea ca& e#te ! credinţă nece#ară/ (edicu$ tre%uie #ă facă ce3a entru un %!$na3 care #eaf$ă în ri"ejdie, dar nu cun!aşte %!a$a/ E$ !%#er3ă fen!"ene$e şi, cu" nu ştie a$tce3a, arecia&ăcă e#te fti&ie/ redinţa $ui, c+iar în r!ria-i judecată, e#te ur c!ntingentă, un a$tu$ ar ni"eri-! !ate "ai %ine/ 'u"e#c credinţ! pragmatic! ! credinţă c!ntingentă de ace#t fe$, dar care #er3eşteca funda"ent f!$!#irii rea$e a "ij$!ace$!r entru anu"ite acţiuni/

Piatra de încercare !%işnuită entru a şti dacă ceea ce afir"ă cine3a e #i"$ă er#ua#iune#au ce$ uţin ! c!n3ingere #u%iecti3ă e#te pariul / ine3a îşi eri"ă ade#ea judecăţi$e $ui cu at:taîncăăţ:nare #igură de #ine şi de nec$intit, înc:t are #ă fi ierdut !rice tea"ă de er!are/ Un ariuî$ une în încurcătură/ Une!ri #e d!3edeşte că e$ !#edă de#tu$ă er#ua#iune, care !ate fi

e3a$uată $a 3a$!area unui ducat, dar nu a &ece/ ăci e ri"u$ î$ "ai ri#că, dar c:nd e 3!r%a de&ece, e$ încee #ă-şi dea #ea"ă ?A 8HL, B 8L@ de ceea ce "ai înainte nu !%#er3a, anu"e că t!tuşi



e !#i%i$ #ă #e fi înşe$at/ Dacă ne rere&entă" în g:nd că tre%uie #ă arie" e ce3a fericireaîntregii 3ieţi, atunci di#are cu t!tu$ judecata n!a#tră triu"făt!are, de3eni" f!arte ti"i&i şide#c!eri" a%ia a#tfe$ că într-ade3ăr credinţa n!a#tră nu "erge at:t de dearte/ A#tfe$, credinţa rag"atică nu are dec:t un grad care, duă di3er#itatea intere#u$ui care e#te aici în j!c, !ate fi"are #au şi "ic/

u" în#ă, c+iar c:nd nu ute" întrerinde ni"ic cu ri3ire $a un !%iect şi deci

c!n#iderarea $ui ca ade3ărat e#te ur te!retică, t!tuşi în "u$te ca&uri, entru a #ta%i$i certitudinea$ucru$ui, dacă ar ei#ta un "ij$!c în ace#t #c!, ute" curinde în g:nd şi ne ute" i"agina !întrerindere entru care crede" că a3e" #uficiente te"eiuri, ei#tă în judecăţi$e ur te!retice !analogie cu ce$e practice, unde cu3:ntu$ de credinţ! #e !tri3eşte c!n#iderării a ce3a ca ade3ărat,fat e care î$ ute" nu"i credinţ! doctrinal!/ Dacă ar fi !#i%i$ #ă decid rintr-! eerienţă, aş aria e t!t ce a" că ce$ uţin e una din $anete$e e care $e 3ede" ei#tă $!cuit!ri/ De aceea#un că nu e #i"$ă ărere, ci ! credinţă uternică 2entru ade3ăru$ căreia eu aş ri#ca "u$tea3antaje a$e 3ieţii6 că ei#tă şi $!cuit!ri în a$te $u"i/

?A 8H0, B 8L@ Tre%uie #ă "ărturi#i" că d!ctrina de#re ei#tenţa $ui Du"ne&eu aarţinecredinţei d!ctrina$e/ ăci, deşi cu ri3ire $a cun!aşterea te!retică a $u"ii nu a" a dispune ce3acare #ă re#uună în "!d nece#ar acea#tă idee, ca find c!ndiţie a e$icării "e$e a fen!"ene$!r$u"ii, ci #unt "ai cur:nd !%$igat #ă "ă #er3e#c de raţiunea "ea ca şi c:nd t!tu$ n-ar fi dec:tnatură, t!tuşi unitatea fina$ă e#te ! c!ndiţie at:t de "are de a$icare a raţiunii $a natură, înc:t n-! !t !"ite, "ai cu #ea"ă că eerienţa î"i !feră din %e$şug a#tfe$ de ee"$e/ Dar a$tă c!ndiţie,care #ă-"i facă din acea#tă unitate firu$ c!nducăt!r a$ in3e#tigaţiei naturii, nu cun!#c dec:t dacă re#uun că ! inte$igenţă #ure"ă a !r:nduit t!tu$ a#tfe$ duă ce$e "ai înţe$ete #c!uri/ Prinur"are, a re#uune un aut!r înţe$et a$ $u"ii e#te ! c!ndiţie a unui #c! în ade3ăr c!ntingent,dar nu $i#it de i"!rtanţă, anu"e entru a a3ea ! că$ău&ă în cercetarea naturii/ *ucce#u$cercetări$!r "e$e c!nfir"ă at:t de de# uti$itatea ace#tei #u!&iţii, şi ni"ic +!tăr:t!r nu !ate fiin3!cat î"!tri3a ei, înc:t aş #une cu "u$t rea uţin, dacă aş 3rea #ă nu"e#c fatu$ c!n#iderăriide către "ine ca ade3ărat ! #i"$ă ărere, ci că şi #u% ace#t ra!rt te!retic #e !ate #une că eucred fer" într-un Du"ne&eu dar atunci acea#tă credinţă nu e#te ractică în #en# rigur!#, citre%uie nu"ită ! credinţă d!ctrina$ă, ?A 8H=, B 8LL@ e care teologia naturii 2te!$!gia fi&ică6tre%uie #-! r!ducă în "!d nece#ar retutindeni/ Din c+iar unctu$ de 3edere a$ ace#teiînţe$eciuni, ţin:nd #ea"ă de ece$enta d!tare a naturii !"eneşti şi de #curti"ea 3ieţii at:t dene!tri3ită ace#tei d!tări, !ate fi gă#ită, de a#e"enea, ! raţiune #uficientă în fa3!area uneicredinţe d!ctrina$e în 3iaţa 3iit!are a #uf$etu$ui !"ene#c/

u3:ntu$ credinţă e#te în a#tfe$ de ca&uri ! ere#ie a "!de#tiei din unct de 3edereobiecti', t!tuşi e$ e#te, în ace$aşi ti", ! ere#ie a fer"ei încrederi din unct de 3edere subiecti'/Dacă aş 3rea #ă dau aici c!n#iderării ur te!retice a ce3a ca ade3ărat nu"e$e de i!te&ă nu"ai, ecare aş fi îndretăţit #-! ad"it, rin acea#ta aş retinde că a" de#re natura unei cau&e a $u"ii şide#re ! a$tă $u"e un c!ncet "ai c$ar dec:t !t re&enta în rea$itate, căci !rice aş ad"ite nu"aica i!te&ă tre%uie #ă cun!#c ce$ uţin at:t din r!rietăţi$e $ui, înc:t #ă-"i fie îngăduit a-i i"aginanu conceptul , ci numai e6istenţa/ Dar cu3:ntu$ credinţă nu #e ra!rtea&ă dec:t $a direcţia e care"i-! dă ! Idee şi $a inf$uenţa #u%iecti3ă a#ura r!"!3ării acţiuni$!r "e$e raţi!na$e, care "ă$eagă de acea#tă Idee, de#i nu #unt în #tare #ă dau #!c!tea$ă de#re ea din unct de 3edere#ecu$ati3/

Dar credinţa ur d!ctrina$ă are în #ine ce3a ş!3ăie$nic dificu$tăţi care #e gă#e#c în#ecu$aţie ne îndeărtea&ă ade#ea de ea, ?A 8H8, B 8L0@ deşi, ce-i dret, ne înt!arce" ine3ita%i$t!tdeauna $a ea/

u t!tu$ a$tfe$ #tau $ucruri$e cu credinţa moral!/ ăci aici e#te a%#!$ut nece#ar ca ce3a #ă#e înt:"$e, anu"e ca eu #ă "ă #uun în t!ate ri3inţe$e $egii "!ra$e/ Aici #c!u$ e#te fiat în"!d ine3ita%i$ şi nu e#te !#i%i$ă, !tri3it întregii "e$e cun!aşteri, dec:t ! #ingură c!ndiţie încare ace#t #c! c!nc!rdă cu t!ate ce$e$a$te #c!uri şi are, rin acea#ta, 3a$a%i$itate ractică,anu"e că ei#tă un Du"ne&eu şi ! $u"e 3iit!are #unt şi f!arte #igur că ni"eni nu cun!aşte a$te

c!ndiţii care c!nduc $a aceeaşi unitate a #c!uri$!r #u% $egea "!ra$ă/ Dar cu" recetu$ "!ra$e#te t!t!dată "ai"a "ea 2aşa cu" !rd!nă raţiunea că tre%uie #ă fie6, 3!i crede ine3ita%i$ în



ei#tenţa $ui Du"ne&eu şi într-! 3iaţă 3iit!are, şi #unt #igur că ni"ic n-ar utea face ş!3ăie$nicăacea#tă credinţă, căci rin acea#ta ar fi ră#turnate în#eşi rinciii$e "e$e "!ra$e, $a care nu !trenunţa, fără a de3eni de"n de di#reţ în r!riii "ei !c+i/

;n fe$u$ ace#ta, duă &ădărnicirea tutur!r #c!uri$!r a"%iţi!a#e a$e unei raţiuni carerătăceşte dinc!$! de $i"ite$e !ricărei eerienţe, ne "ai ră":ne încă de#tu$ înc:t #ă a3e" "!ti3de a fi #ati#făcuţi din unct de 3edere ractic/ Cără înd!ia$ă, ni"eni nu #e 3a $ăuda că ştie că

ei#tă un Du"ne&eu şi ! 3iaţă 3iit!are ?A 8H9, B 8L=@ căci dacă ştie ace#t $ucru, e$ e#te t!c"ai!"u$ e care $-a" căutat at:ta ti"/ rice ştiinţă 2dacă ri3eşte un !%iect a$ #i"$ei raţiuni6 !atefi c!"unicată şi deci aş utea #era #ă-"i 3ăd etin#ă ştiinţa "ea, rin în3ăţătura $ui, într-!"ă#ură at:t de ad"ira%i$ă/ Dar nu, c!n3ingerea nu e#te certitudine logic!, ci moral! şi, cu" ea #e %a&ea&ă e te"eiuri #u%iecti3e 2#i"ţă"inte "!ra$e6, nici nu tre%uie "ăcar #ă #un e#te cert din unct de 3edere "!ra$ că ei#tă un Du"ne&eu etc/, ci eu #unt #igur din unct de 3edere "!ra$ etc/u a$te cu3inte, credinţa într-un Du"ne&eu şi într-! a$tă $u"e e#te at:t de î"$etită cu#i"ţă"inte$e "e$e "!ra$e, înc:t e c:t de uţin ei#tă eric!$u$ de a ierde #i"ţă"inte$e "!ra$e,t!t e at:t de uţin "ă te" că "i-ar utea fi #"u$#ă 3re!dată credinţa/

*ingura dificu$tate care #e re&intă aici e#te că acea#tă credinţă raţi!na$ă #e fundea&ă e#u!&iţia un!r #i"ţă"inte "!ra$e/ Dacă face" a%#tracţie de ace#te #i"ţă"inte şi re#uune" un!" care ar fi cu t!tu$ indiferent faţă de $egi$e "!ra$e, c+e#tiunea e care ! ridică raţiunea de3inenu"ai ! r!%$e"ă entru #ecu$aţie şi atunci ea !ate fi #rijinită încă, e dret, e raţiuni uternice #c!a#e din ana$!gie, dar nu e a#tfe$ de raţiuni faţă de care ar tre%ui #ă #e #u%!rd!ne&ece$ "ai încăăţ:nat #cetici#">/ 'u ei#tă în#ă nici ?A 8., B 8L8@ un !" care #ă fie $i#it de!rice intere# faţă de ace#te r!%$e"e/ +iar dacă e$ ar fi #trăin de intere#u$ "!ra$, rin $i#a un!r#i"ţă"inte %une, t!tuşi şi în ace#t ca& ră":ne de#tu$ entru a face ca e$ s! se team! de ! ei#tenţădi3ină şi de un 3iit!r/ ăci entru acea#ta nu #e cere ni"ic "ai "u$t dec:t ca e$ #ă nu !ată ce$ uţin reteta ! certitudine că nu ei#tă ! a#tfe$ de fiinţă şi ! 3iaţă 3iit!are, ceea ce, tre%uind #ăfie d!3edit rin #i"$ă raţiune, rin ur"are a!dictic, e$ ar a3ea de de"!n#trat i"!#i%i$itateaat:t a uneia c:t şi a a$teia, ceea ce de#igur nici ! fiinţă raţi!na$ă nu-şi !ate a#u"a/ Acea#ta ar fi !credinţă negati'!, care, ce-i dret, n-ar utea r!duce "!ra$itate şi #i"ţă"inte %une, dar ar utea r!duce t!tuşi ce3a ana$!g $!r, adică ce3a care ar utea #ă î"iedice cu utere i&%ucnirea ce$!rre$e/

Dar, #e 3a #une, e#te acea#ta t!t ceea ce rea$i&ea&ă raţiunea ură, c:nd de#c+ide er#ecti3e dinc!$! de $i"ite$e eerienţeiW 'i"ic "ai "u$t dec:t d!uă artic!$e de credinţăWAt:ta $ucru ar fi utut rea$i&a, de#igur, şi %unu$ #i"ţ, ?A 81, B 8L9@ fără a c!n#u$ta în acea#tă ri3inţă e fi$!#!fi

'u 3reau #ă $aud aici "eritu$ e care î$ are fi$!#!fia entru raţiunea !"enea#că, rin#trăduinţa !%!#it!are a criticii ei, c+iar ad"iţ:nd că re&u$tatu$ n-ar fi dec:t negati3 căci de#reacea#ta #e 3a "ai gă#i ce3a şi în #ecţiunea ur"ăt!are/ Dar !are cereţi ca ! cun!ştinţă careintere#ea&ă e t!ţi !a"enii #ă deăşea#că %unu$ #i"ţ şi #ă nu 3ă fie de#c!erită dec:t de fi$!#!fiW+iar ceea ce rer!şaţi 3!i e#te cea "ai %ună c!nfir"are a eactităţii a#erţiuni$!r de :nă acu",fiindcă de#c!eră ceea ce $a înceut nu utea fi re3ă&ut, anu"e că natura, în ceea ce intere#ea&ă e !a"eni fără di#tincţie, nu !ate fi în3inuită de ! di#tri%uire ărtinit!are a daruri$!r ei şi că, înce ri3eşte #c!uri$e e#enţia$e a$e naturii !"eneşti, fi$!#!fia cea "ai îna$tă nu !ate ajunge "aidearte dec:t îndru"area e care ea a ac!rdat-! şi %unu$ui #i"ţ/

?A 8H, B 80.@ METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ


* *i"ţirea !"enea#că are 2aşa cu" cred că #e înt:"$ă în "!d nece#ar $a !rice fiinţă raţi!na$ă6 ?A 8., B 8L8@ un intere#natura$ fa$ă de "!ra$itate, deşi ace#ta nu e#te ne#cindat şi nici red!"inant din unct de 3edere ractic/ ;ntăriţi şi etindeţi ace#t

intere# şi 3eţi gă#i raţiunea f!arte d!rnică de a în3ăţa şi c+iar "ai $u"inată, entru a uni cu intere#u$ ractic şi e ce$ #ecu$ati3/Dar dacă nu 3ă îngrijiţi ca "ai înainte, ce$ uţin $a ju"ătatea dru"u$ui, #ă faceţi nişte !a"eni %uni, nu 3eţi face nici!dată din einici nişte !a"eni #incer credinci!şi/



AR3ITECTONICA RAŢIUNII PURE

Prin arhitectonic! înţe$eg arta #i#te"e$!r/ u" unitatea #i#te"atică e#te aceea care

tran#f!r"ă a%ia ! cun!aştere 3u$gară în ştiinţă, adică aceea care face dintr-un #i"$u agregat decun!ştinţe un #i#te", ar+itect!nica e#te te!ria de#re ceea ce e#te ştiinţific în cun!aşterea n!a#trăîn genere şi aarţine a#tfe$ în "!d nece#ar "et!d!$!giei/

*u% c:r"uirea raţiunii, cun!ştinţe$e n!a#tre în genere nu tre%uie #ă c!n#tituie ! ra#!die,ci un #i#te" în care, nu"ai, e$e !t #rijini şi r!"!3a #c!uri$e e#enţia$e a$e raţiunii/ Dar rinace#t #i#te" înţe$eg unitatea di3er#e$!r cun!ştinţe #u% ! Idee/ Acea#tă Idee e#te c!ncetu$ raţi!na$de#re f!r"a unui t!t, întruc:t rin e$ e#te deter"inat a priori at:t #fera di3er#u$ui, c:t şi !&iţia ărţi$!r între e$e/ !ncetu$ raţi!na$ ştiinţific c!nţine deci #c!u$ şi f!r"a întregu$ui, carec!nc!rdă cu e$/ Unitatea #c!u$ui, $a care #e ra!rtea&ă t!ate ărţi$e, recu" şi ace#tea între e$e,în Ideea #c!u$ui, face ca în cun!aşterea ce$!r$a$te ărţi #ă #e re#i"tă ?A 8, B 801@ $i#afiecăreia în arte şi ca #ă nu ai%ă $!c nici un ada!# înt:"$ăt!r #au nici ! "ări"e nedeter"inatăde erfecţiune, care #ă nu-şi ai%ă $i"ite$e ei deter"inate a priori/ ;ntregu$ e#te deci articu$at7articulatio9 şi nu ag$!"erat 7coacer'atio9 ce-i dret, e$ !ate creşte interi!r 7perintus susceptionem9, dar nu eteri!r 7per appositionem9, ca un c!r de ani"a$, a cărui creştere nuadaugă nici un "e"%ru, ci, fără a #c+i"%a r!!rţia, face e fiecare "e"%ru "ai uternic şi "ai r!ice #c!uri$!r $ui/

Pentru a fi rea$i&ată, Ideea are ne3!ie de ! schem!, adică de ! di3er#itate şi de ! !rdine a ărţi$!r, care #ă fie e#enţia$e şi deter"inate a priori din rinciiu$ #c!u$ui/ *c+e"a, care nu e#c+iţată duă ! Idee, adică duă un #c! rincia$ a$ raţiunii, ci e"iric, duă #c!uri care #e re&intă înt:"$ăt!r 2a$ căr!r nu"ăr nu !ate fi cun!#cut de "ai înainte6, dă unitate tehnic!, ec:nd #c+e"a, care re&u$tă nu"ai în ur"a unei Idei 2unde raţiunea une a priori #c!uri$e şi nu $eaşteată e"iric6, fundea&ă unitatea arhitectonic!/ eea ce nu"i" ştiinţă nu !ate re&u$ta te+nic,în %a&a #i"i$itudinii di3er#u$ui #au a f!$!#irii înt:"$ăt!are a cun!ştinţei in concreto entru t!tfe$u$ de #c!uri eterne ar%itrare, ci ar+itect!nic, în %a&a afinităţii şi a deri3ării dintr-un unic #c!#ure" şi intern, care face a%ia !#i%i$ întregu$ #c+e"a ştiinţei tre%uie #ă c!nţină, c!nf!r" Ideii,adică a priori, $anu$ 7monogramma9 şi di3i&iunea întregu$ui în ărţi ?A 8, B 80H@ şi tre%uie #ădi#tingă ace#t întreg, #igur şi duă rinciii, de t!ate ce$e$a$te/

'i"eni nu încearcă #ă c!n#tituie ! ştiinţă fără a a3ea ca funda"ent ! Idee/ 'u"ai că îneecutarea ei #c+e"a, %a c+iar definiţia, e care ! dă c+iar de $a înceut ştiinţei $ui, c!re#undef!arte rar Ideii #a$e căci acea#ta #e af$ă în raţiune ca un ger"ene, în care t!ate ărţi$e #e gă#e#ca#cun#e încă f!arte în3ă$uit şi a%ia #e#i&a%i$e !%#er3aţiei "icr!#c!ice/ De aceea, ştiinţe$e, fiindt!ate c!nceute din unctu$ de 3edere a$ unui anu"it intere# genera$, tre%uie definite şideter"inate nu duă de#crierea e care ! dă de#re e$e aut!ru$ $!r, ci duă Ideea e care ! gă#i"înte"eiată în raţiunea în#ăşi din unitatea natura$ă a ărţi$!r, e care e$ $e-a adunat î"reună/ ăciatunci #e 3a 3edea că aut!ru$ şi ade#ea şi ur"aşii $ui cei "ai îndeărtaţi rătăce#c înjuru$ unei Idei, e care ei înşişi nu şi-au utut-! $ă"uri, şi de aceea nu !t deter"ina c!ntinutu$ r!riu-&i#,articu$aţia 2unitatea #i#te"atică6 şi $i"ite$e ştiinţei/

E#te rău că a%ia duă ce "u$t ti" a" adunat ra#!dic, #u% indicaţia unei Idei a#cun#e, înn!i, ca "ateria$ de c!n#trucţie, "u$te cun!ştinţe care #e referă $a acea#tă Idee, %a c+iar duă ceti" înde$ungat $e-a" !r:nduit ?A 8L, B 80@ te+nic, ne e#te !#i%i$ #ă 3ede" Ideea într-!$u"ină "ai c$ară şi #ă #c+iţă" ar+itect!nic un întreg duă #c!uri$e raţiunii/ *i#te"e$e ar #ă fif!#t f!r"ate, ca 3ier"ii, rintr-! generatio ae?ui'oca, din #i"$a ag$!"erare de c!ncete cu$e#e,$a înceut trunc+iate, cu ti"u$ c!"$ete t!tuşi, e$e îşi a3eau t!ate #c+e"a $!r, ca ger"ene!riginar, în raţiune, care #e de&3!$tă nu"ai/ i de aceea, nu nu"ai că fiecare din #i#te"e e#tearticu$at în #ine duă ! Idee, ci şi t!ate între e$e #unt unite, $a r:ndu$ $!r, !tri3it unui #c!, ca

ărţi a$e unui t!t, într-un #i#te" a$ cun!aşterii !"eneşti şi er"it ! ar+itect!nică a !ricărei ştiinţe!"eneşti, care în re&ent, c:nd at:ta "ateria$ a f!#t adunat #au !ate fi $uat din ruine$e un!r 3ec+i



edificii #urate, n-ar fi nu"ai !#i%i$, ci nici "ăcar difici$/ '!i ne "u$ţu"i" aici cu erfectarea!erei n!a#tre, anu"e de a #c+iţa nu"ai arhitectonica !ricărei cun!aşteri din raţiune pur! şi !rni" nu"ai de $a ace#t unct, unde rădăcina genera$ă a facu$tăţii n!a#tre de cun!aştere #edi3ide şi dă naştere $a d!uă tu$ini, dintre care una e#te raţionea/ Dar aici înţe$eg rin raţiuneîntreaga facu$tate de cun!aştere #ueri!ară şi !un deci e"iricu$ui raţi!na$u$/

Dacă fac a%#tracţie de t!t c!nţinutu$ cun!ştinţei, c!n#iderată !%iecti3, atunci !rice

cun!ştinţă e#te, c!n#iderată #u%iecti3, ?A 80, B 80@ #au i#t!rică, #au raţi!na$ă/ un!ştinţai#t!rică e#te cognitio e6 datis, e c:nd cea raţi!na$ă e#te cognitio e6 principiis/ ricare i-ar fi!riginea, ! cun!ştinţă e#te t!tuşi i#t!rică entru ce$ ce ! !#edă, dacă e$ nu cun!aşte dec:t în"ă#ura şi în cantitatea care i #-a dat din a$tă arte, indiferent dacă i #-a dat rin eerienţăne"ij$!cită #au i#t!ri#ire, #au c+iar rin in#trucţie 2de cun!ştinţe genera$e6/ De aceea, ace$a care a"n'!ţat r!riu-&i# un #i#te" de fi$!#!fie, de ee"$u #i#te"u$ $ui G ! $ f f, c+iar dacă ar a3ea înca t!ate rinciii$e, definiţii$e şi de"!n#traţii$e, recu" şi di3i&iunea întregii d!ctrine, şi ar utea nu"ăra t!tu$ e degete, nu are t!tuşi a$tă cun!ştinţă dec:t e cea istoric! c!"$etă afi$!#!fiei $ui G ! $ f f e$ nu ştie şi nu judecă dec:t at:t c:t i-a f!#t dat/ !nte#taţi-i ! definiţie, şinu 3a şti de unde #ă ia a$ta/ E$ #-a f!r"at duă ! raţiune #trăină, dar facu$tatea de i"itaţie nu e#te! facu$tate creat!are, adică $a e$ cun!ştinţa n-a re&u$tat din raţiune şi, deşi din unct de 3edere!%iecti3 ea a f!#t, iară înd!ia$ă, ! cun!ştinţă raţi!na$ă, t!tu#i #u%iecti3 nu e#te dec:t i#t!rică/ E$ aînţe$e# %ine şi a reţinut, adică a în3ăţat, şi e#te ! "a#că a unui !" 3iu/ un!ştinţe$e raţi!na$e, care#unt !%iecti3 raţi!na$e 2adică ace$ea care nu !t re&u$ta iniţia$ dec:t din r!ria raţiune a !"u$ui6,nu !t urta şi #u%iecti3 ace#t nu"e dec:t atunci c:nd au f!#t #c!a#e din ?A 8=, B 80L@ i&3!are$egenera$e a$e raţiunii, de unde !ate re&u$ta şi critica, %a c+iar şi rer!%area ce$!r în3ăţate, adicădec:t atunci c:nd #unt #c!a#e din rinciii/

rice cun!ştinţă raţi!na$ă e#te #au ! cun!ştinţă din c!ncete, #au ! cun!ştinţă dinc!n#trucţia c!ncete$!r cea dint:i #e nu"eşte fi$!#!fică, cea de-a d!ua "ate"atică/ De#rediferenţa intrin#ecă dintre ce$e d!uă #ecii de cun!ştinţe a" tratat în ri"u$ cait!$/ cun!ştinţă !ate fi, rin ur"are, !%iecti3 fi$!#!fică şi t!tuşi #u%iecti3 e#te i#t!rică, cu" #e înt:"$ă $a cei"ai "u$ţi di#ci!$i şi $a t!ţi cei care nu 3ăd nici!dată dinc!$! de şc!a$ă şi ră":n t!ată 3iaţa $!rdi#ci!$i/ Dar e#te t!tuşi ciudat că cun!ştinţa "ate"atică, aşa cu" a" în3ăţat-!, !ate t!tuşi a3eaşi #u%iecti3 3a$!are de cun!ştinţă raţi!na$ă, şi în ca&u$ ei nu are $!c ! a#tfe$ de di#tincţie ca $a ceafi$!#!fică/ au&a e#te că i&3!are$e cun!ştinţei, din care nu"ai #e !ate adăa da#că$u$, nu #e af$ănicăieri în a$tă arte dec:t în rinciii$e e#enţia$e şi autentice a$e raţiunii şi că, rin ur"are, e$e nu !t fi #c!a#e de către di#ci!$ din a$tă arte, nici c!nte#tate cu"3a, şi acea#ta dat!rită de#igurfatu$ui că f!$!#irea raţiunii nu are $!c aici dec:t in concreto, deşi t!tuşi a priori, anu"e într-!intuiţie ură şi t!c"ai de aceea $i#ită de er!ri, şi că ec$ude !rice a"ăgire şi !rice er!are/ Decidintre t!ate ştiinţe$e raţi!na$e 7a priori9 nu"ai "ate"atica #ingură !ate fi în3ăţată, dar nici!datăfi$!#!fia 2dec:t d!ar i#t!ric6, ci în ce ri3eşte raţiunea, nu #e !ate în3ăţa dec:t ce$ "u$t a &iloso&a/

?A 88, B 800@ *i#te"u$ !ricărei cun!aşteri fi$!#!fice e#te &iloso&ie/ Tre%uie #-! ad"ite"!%iecti3, înţe$eg:nd rin acea#ta r!t!tiu$ arecierii tutur!r tentati3e$!r de a fi$!#!fa, r!t!ticare tre%uie #ă #er3ea#că #re a judeca !rice fi$!#!fie #u%iecti3ă, a$ cărei edificiu e#te ade#ea at:tde di3er# şi at:t de #c+i"%ăt!r/ ;n fe$u$ ace#ta, fi$!#!fia e#te ! #i"$ă Idee de#re ! ştiinţă !#i%i$ă, care nu e#te dată nicăieri in concreto, de care în#ă căută" #ă ne ar!ie" e diferite căi, :nă c:nd de#c!eri" #ingura !tecă, năădită de %uruieni$e #en#i%i$ităţii, şi :nă c:nd reuşi",at:t c:t e#te îngăduit !a"eni$!r, #ă face" c!ia, ratată :nă acu", a#e"ănăt!are r!t!tiu$ui/P:nă atunci nu #e !ate în3ăţa fi$!#!fie căci unde e#te ea, cine ! !#edă şi duă ce caractere !ate fi cun!#cutăW 'u #e !ate în3ăţa dec:t a fi$!#!fa, adică a eercita ta$entu$ raţiunii îna$icarea rinciii$!r ei genera$e $a anu"ite tentati3e ei#tente, dar t!tdeauna cu re&er3a dretu$ui e care-$ are raţiunea de a cerceta ace#te rinciii c+iar $a i&3!are$e $!r şi de a $e c!nfir"a #au dea $e re#inge/

Dar :nă atunci c!ncetu$ de fi$!#!fie nu e#te dec:t un concept scolastic, anu"e un

c!ncet de#re un #i#te" de cun!aştere, care nu e#te căutată dec:t ca ştiinţă, fără a a3ea ca #c!ce3a "ai "u$t dec:t unitatea #i#te"atică a ace#tei ştiinţe, rin ur"are erfecţia logic! a



cun!aşterii/ Dar "ai ei#tă şi un concept cosmic 7conceptus cosmicus9, care a f!#t t!tdeauna $a %a&a ace#tei denu"iri, "ai a$e# c:nd a f!#t ?A 89, B 80=@ !arecu" er#!nificat şi rere&entat caun r!t!ti în idea$u$ &iloso&ului/ Din ace#t unct de 3edere, fi$!#!fia e#te ştiinţa de#re ra!rtu$!ricărei cun!aşteri faţă de #c!uri$e e#enţia$e a$e raţiunii !"eneşti 7teleologia rationis humanae9,şi fi$!#!fu$ nu e#te un arti#t a$ raţiunii, ci $egi#$at!ru$ raţiunii !"ene#ti/ ;n ace#t #en#, ar fi "arefanfar!nadă dacă cine3a #-ar nu"i e #ine în#uşi un fi$!#!f şi ar retinde că a ajun# #ă #e a#e"ene

r!t!tiu$ui care nu ei#tă dec:t în Idee/(ate"aticianu$, fi&icianu$, $!gicianu$, !ric:t de ece$ent #ucce# ar a3ea cei dint:i îngenere în cun!aşterea raţi!na$ă, iar ce$ din ur"ă în #ecia$ în cun!aşterea fi$!#!fică, nu #unt t!tuşidec:t nişte artişti ai raţiunii/ (ai ei#tă un da#că$ în idea$, care îi !rneşte e t!ţi aceştia, îif!$!#eşte ca in#tru"ente, entru a r!"!3a #c!uri$e e#enţia$e a$e raţiunii !"eneşti/ 'u"ai eace#ta ar tre%ui #ă-$ nu"i" fi$!#!f dar cu" e$ nu #e înt:$neşte nicăieri, e c:nd Ideea $egi#$aţiei$ui #e gă#eşte retutindeni în !rice raţiune !"enea#că, ne 3!" ţine nu"ai de cea din ur"ă şi 3!"deter"ina "ai îndear!ae ce fe$ de unitate #i#te"atică re#crie fi$!#!fia, !tri3it ace#tui c!ncetc!#"ic>, ?A 8., B 808@ din unctu$ de 3edere a$ #c!uri$!r/

*c!uri$e e#enţia$e nu #unt încă, din acea#tă cau&ă, #c!uri$e ce$e "ai îna$te, nu"ai unu$#ingur dintre e$e ut:nd fi un a#tfe$ de #c! 2în unitatea #i#te"atică erfectă a raţiunii6/ De aceea,e$e #unt #au #c!u$ fina$, #au #c!uri #u%a$terne, care aarţin nece#ar, ca "ij$!ace, #c!u$ui fina$/e$ dint:i nu e#te a$tu$ dec:t întreaga "enire a !"u$ui şi fi$!#!f a a#ura ace#tei "eniri #enu"eşte "!ra$ă/ Dat!rită ace#tei recăderi, e care fi$!#!fia "!ra$ă ! are a#ura !ricărei a$teac+i&iţii a raţiunii, #-a înţe$e# şi $a cei 3ec+i t!tdeauna #u% nu"e$e de fi$!#!f în ace$aşi ti" şi în ri"u$ r:nd "!ra$i#tu$ şi încă şi a&i, aarenţa eternă a #tă:nirii de #ine rin raţiune face ca, rintr-! anu"ită ana$!gie, cine3a #ă fie nu"it fi$!#!f, în ciuda ştiinţei $ui "ărginite/

egi#$aţia raţiunii !"eneşti 2fi$!#!fia6 are d!uă !%iecte, natura şi $i%ertatea, şi curindedeci at:t $egea naturii, c:t şi $egea "!ra$ă, $a înceut în d!uă #i#te"e diferite, iar $a #f:rşit într-un#ingur #i#te" fi$!#!fic/ Ci$!#!fia naturii #e ra!rtea&ă $a t!t ceea ce e#te, e c:nd fi$!#!fia"!ra3uri$!r nu"ai $a ceea ce trebuie s! &ie /

rice fi$!#!fie e#te în#ă #au ! cun!aştere din raţiune ură, #au ! cun!aştere raţi!na$ă din rinciii e"irice/ ea dint:i #e nu"eşte fi$!#!fie ură, cea de a d!ua, fi$!#!fie e"irică/

?A 81, B 809@ Ci$!#!fia raţiunii ure e#te #au o propedeutic! 2un eerciţiu re$i"inar6,care #tudia&ă facu$tatea raţiunii #u% ra!rtu$ !ricărei cun!aşteri ure a priori, şi #e nu"eştecritic!, #au, în a$ d!i$ea r:nd, #i#te"u$ raţiunii ure 2ştiinţă6, întreaga 2at:t cea ade3ărată, c:t şicea aarentă6 cun!aştere fi$!#!fică din raţiune ură în în$ănţuire #i#te"atică, şi #e nu"eştemeta&i#ic! deşi ace#t nu"e !ate fi dat şi întregii fi$!#!fii ure, inc$u#i3 criticii, entru aî"%răţişa at:t cercetarea a t!t ceea ce !ate fi cun!#cut 3re!dată a priori, c:t şi eunerea a ceeace c!n#tituie un #i#te" de cun!ştinţe fi$!#!fice ure de acea#tă #ecie, dar care #e di#tinge de!rice f!$!#ire e"irică a raţiunii, recu" şi de cea "ate"atică/

(etafi&ica #e di3ide în "etafi&ica f!$!#irii speculati'e şi "etafi&ica f!$!#irii practice araţiunii ure şi e#te deci #au meta&i#ic! a naturii, #au meta&i#ic! a mora'urilor / ea dint:i c!nţinet!ate rinciii$e ure a$e raţiunii din #i"$e c!ncete 2rin ur"are cu ec$uderea "ate"aticii6, ri3ind cun!aşterea teoretic! a tutur!r $ucruri$!r cea de-a d!ua, rinciii$e care deter"ină a priori şi fac nece#ar ceea ce &acem sau ceea ce negli!m s! &acem/ (!ra$itatea e#te în#ă #ingura$ega$itate a acţiuni$!r care !ate fi deri3ată c!"$et a priori din rinciii/ De aceea, "etafi&ica"!ra3uri$!r e#te r!riu-&i# "!ra$a ură, în care nu #e une $a %a&ă ! antr!!$!gie 2! c!ndiţiee"irică6/ ?A 8H, B 8=.@ (etafi&ica raţiunii #ecu$ati3e e#te deci ceea ce !%işnui" #ă nu"i""etafi&ică într-un sens mai restr%ns dar întruc:t/ "!ra$a ură aarţine şi ea ra"urii #ecia$e decun!aştere !"enea#că, şi anu"e fi$!#!fică, din raţiune ură, îi 3!" ă#tra acea denu"ire, deşiaici ! $ă#ă" $a ! arte, ca nefiind acu" nece#ară #c!u$ui n!#tru/

E#te de cea "ai "are i"!rtanţă s! i#ol!m nişte cun!ştinţe care, ca #ecie şi !rigine, #untdi#tincte de a$te$e şi #ă re3eni" cu grijă ca e$e #ă nu #e c!nfunde într-un a"e#tec cu a$te$e, cucare #unt de !%icei unite în f!$!#ire/ eea ce fac c+i"iştii în #eararea "aterii$!r, "ate"aticienii

* *e nu"eşte aici concept cosmic ace$ c!ncet care ri3eşte ceea ce intere#ea&ă nece#ar e fiecare rin ur"are, deter"in #c!u$unei ştiinţe duă concepte scolastice, c:nd ea nu e#te c!n#iderată dec:t ca una din a%i$ităţi$e entru anu"ite #c!uri ar%itrare/



în te!ria $!r ură de#re "ări"i, acea#ta îi incu"%ă şi "ai "u$t fi$!#!fu$ui, entru ca #ă !atădeter"ina #igur artea e care ! anu"ită #ecie de cun!ştinţe ! are în f!$!#irea #u#ceti%i$ă derătăcire a inte$ectu$ui, 3a$!area ei r!rie şi inf$uenţa ei/ De aceea, raţiunea !"enea#că, din"!"entu$ în care a înceut a g:ndi #au "ai cur:nd a ref$ecta, nu #-a utut $i#i nici!dată de !"etafi&ică, deşi n-a utut #-! eună #uficient de urificată de !rice e$e"ent #trăin/ Ideea uneia#tfe$ de ştiinţe e#te t!t at:t de 3ec+e ca şi raţiunea #ecu$ati3ă a !"u$ui şi care raţiune nu

#ecu$ea&ă fie în "!d #c!$a#tic, fie în "!d !u$arW T!tuşi, tre%uie #ă "ărturi#i" ?A 8, B 8=1@că di#tincţia ce$!r d!uă e$e"ente a$e cun!aşterii n!a#tre, din care une$e c!"$et a priori #unt în uterea n!a#tră, e c:nd ce$e$a$te nu !t fi $uate dec:t a posteriori din eerienţă, a ră"a# f!artenec$ară, c+iar $a g:ndit!ri de r!fe#ie, şi de aceea n-a utut rea$i&a nici!dată deter"inarea $i"iteiunei #ecii articu$are de cun!ştinţe, rin ur"are ade3ărata Idee a unei ştiinţe, care a re!cuatat:t de "u$t ti" şi at:t de inten# raţiunea !"enea#că/ :nd #-a #u# "etafi&ica e#te ştiinţade#re ri"e$e rinciii a$e cun!aşterii !"eneşti, nu #-a re"arcat rin acea#ta ! #ecie cu t!tu$aarte, ci nu"ai un rang în ce ri3eşte genera$itatea rin acea#ta e$e nu uteau fi di#tin#e în "!d3i&i%i$ de e"iric, căci şi între rinciii$e e"irice une$e #unt "ai genera$e şi deci "ai îna$tedec:t a$te$e şi, în #eria unei a#tfe$ de ierar+ii 2cu" ceea ce e#te cun!#cut c!"$et a priori nu e#tedi#tin# de ceea ce nu e#te cun!#cut dec:t a posteriori6/ unde #ă face" de"arcarea care #ă di#tingă prima parte şi "e"%rii #ueri!ri de u$ti"a arte şi de "e"%rii inferi!riW e a" #une dacăcr!n!$!gia n-ar utea de#e"na e!ci$e $u"ii dec:t î"ărţindu-$e în ri"e$e #ec!$e şi ce$e careur"ea&ăW *-ar une între%area dacă #ec!$u$ a$ cinci$ea, a$ &ece$ea etc/ aarţin t!t ri"e$!r #ec!$e/T!t a#tfe$ între% aarţine "etafi&icii c!ncetu$ de întin#W !i ră#undeţi Da Ei %ine, dar şic!ncetu$ de c!rW Da i ce$ de c!r f$uidW ?A 8, B 8=H@ *unteţi #urrinşi, căci dacă #ec!ntinuă în fe$u$ ace#ta, t!tu$ 3a aarţine "etafi&icii/ De aici #e 3ede că #i"$u$ grad de#u%!rd!nare 2a articu$aru$ui #u% genera$6 nu !ate deter"ina $i"ite$e unei ştiinţe, ci în ca&u$n!#tru, c!"$eta eter!geneitate şi di#tincţie de !rigine/ Dar ceea ce "ai întuneca e de a$tă arteIdeea funda"enta$ă a "etafi&icii era fatu$ că ea, în ca$itate de cun!aştere a priori, re&intă !!arecare a#e"ănare cu "ate"atica/ Acea#tă a#e"ănare, în ce ri3eşte !riginea a priori, $eînrudeşte între e$e dar în ce ri3eşte "!du$ de cun!aştere din c!ncete $a cea dint:i, înc!"araţie cu "!du$ de a judeca nu"ai rin c!n#truirea c!ncete$!r a priori, $a cea de-a d!ua, rin ur"are în ce ri3eşte diferenţa între ! cun!aştere fi$!#!fică şi una "ate"atică, #e "anife#tăîntre e$e ! eter!geneitate at:t de categ!rică, înc:t fără înd!ia$ă ea a f!#t t!tdeauna !arecu"#i"ţită, dar nici!dată n-a utut fi redu#ă $a criterii e3idente/ ;n fe$u$ ace#ta #-a înt:"$at căîntruc:t fi$!#!fii au greşit c+iar în de&3!$tarea Ideii ştiinţe$!r $!r, e$a%!rarea ace#t!ra n-a ututa3ea un #c! deter"inat şi un fir c!nducăt!r #igur şi că, a3:nd ! #c+iţă at:t de ar%itrar făcută,ign!r:nd dru"u$ e care ar tre%ui #ă-$ ur"e&e şi "ereu în c!nf$ict între ei cu ri3ire $ade#c!eriri$e e care fiecare retindea că $e-a făcut e dru"u$ $ui, ei au adu# ştiinţa $!r în #ituaţiade a fi di#reţuită "ai înt:i de a$ţii şi în ce$e din ur"ă c+iar de ei înşişi/

?A 8L, B 8=@ rice cun!ştinţă ură a priori c!n#tituie deci, dat!rită unei facu$tăţi decun!aştere articu$are, în care, nu"ai, îşi !ate a3ea #ediu$, ! unitate articu$ară, iar "etafi&icae#te acea fi$!#!fie care tre%uie #ă eună ! a#tfe$ de cun!aştere în unitatea ei #i#te"atică/ Partea#ecu$ati3ă a "etafi&icii, care şi-a în#uşit cu recădere ace#t nu"e, adică aceea e care n!i !nu"i" meta&i#ica naturii şi care ea"inea&ă t!tu$ din c!ncete a priori, întruc:t este 2şi nu ceeace tre%uie #ă fie6, #e di3ide în fe$u$ ur"ăt!r/

Aşa-nu"ita "etafi&ică în #en# "ai re#tr:n# e#te a$cătuită din &iloso&ia transcendental! şi &i#iologia raţiunii ure/ ea dint:i nu c!n#ideră dec:t intelectul şi ratiunea în#ăşi într-un #i#te" a$tutur!r c!ncete$!r, care #e ra!rtea&ă $a !%iecte în genere, fără a ad"ite !%iecte, care ar &i date7ontologia9 cea de-a d!ua c!n#ideră natura, adică an#a"%$u$ !%iecte$!r date 2fie că #unt date#i"ţuri$!r, fie, dacă 3re", unei a$te #ecii de intuiţie6, şi e#te deci &i#iologie 2deşi nu"airationalis9/ Dar f!$!#irea raţiunii în acea#tă c!n#iderare raţi!na$ă a naturii e#te #au fi&ică, #au+ierfi&ică, !ri "ai cur:nd #au imanent!, #au transcendent!/

ea dint:i #e ra!rtea&ă $a natură, în "ă#ura în care cun!aşterea ei !ate fi a$icată în

eerienţă 7in concreto9 cea de-a d!ua, $a acea $egătură a !%iecte$!r eerienţei care deăşeşte!rice eerienţă/ ?A 80, B 8=@ Acea#tă fi&i!$!gie tran#cendentă are rin ur"are ca !%iect #au !



$egătură intern!, #au una e6tern!, dar care a":nd!uă trec dinc!$! de eerienţa !#i%i$ă ceadint:i e#te fi&i!$!gia întregii naturi, adică cosmologia transcendental!, cea de-a d!ua e#tefi&i!$!gia $egăturii întregii naturi cu ! fiinţă dea#ura naturii, adică teologia transcendental!/

Ci&i!$!gia i"anentă, di"!tri3ă, c!n#ideră natura ca an#a"%$u$ tutur!r !%iecte$!r#i"ţuri$!r, rin ur"are aşa cu" ne e#te dată n!uă, dar nu"ai duă c!ndiţii a priori, "n care ea ne !ate fi dată în genere/ Dar nu ei#tă dec:t d!uă fe$uri de !%iecte a$e #i"ţuri$!r1/ e$e a$e

#i"ţuri$!r eterne, rin ur"are an#a"%$u$ $!r, natura corporal!/ H/ %iectu$ #i"ţu$ui intern,#uf$etu$, şi duă c!ncete$e funda"enta$e a$e #uf$etu$ui în genere, natura g%nditoare/ (etafi&icanaturii c!r!ra$e #e nu"eşte &i#ic!, dar fiindcă ea nu tre%uie #ă curindă dec:t rinciii$ecun!aşterii ei a priori, &i#ic! raţional!/ (etafi&ica naturii g:ndit!are #e nu"eşte psihologie şi,din ace$aşi "!ti3 a"intit adinea!ri, nu tre%uie înţe$ea#ă aici dec:t cunoa$terea raţional! a#uf$etu$ui/

Prin ur"are, întregu$ #i#te" a$ "etafi&icii #e c!"une din atru ărţi rincia$e 1/*ntologia, H/ &i#iologia raţional!, / cosmologia raţional!, / teologia raţional!/ Partea a d!ua,adică fi&ica raţiunii ure, curinde d!uă di3i&iuni, ?A 8=, B 8=L@ phsica rationalisU şi pschologia rationalis/

Ideea !riginară a unei fi$!#!fii a raţiunii ure re#crie în#ăşi acea#tă di3i&iune ea e#te deciarhitectonic!, c!nf!r" #c!uri$!r ei e#enţia$e, şi nu ur te+nică, !tri3it un!r afinităţi accidenta$ erceute şi !arecu" efectuată $a înt:"$are, dar t!c"ai de aceea ea e#te i"ua%i$ă şi $egi#$ati3ă/Dar #e gă#e#c aici une$e uncte care ar utea #ă tre&ea#că înd!ie$i şi #ă #$ă%ea#că c!n3ingereade#re $egitatea ei/

;n ri"u$ r:nd, cu" !t aşteta ! cun!aştere a priori, rin ur"are ! "etafi&ică de#re!%iecte, întruc:t e$e #unt date #i"ţuri$!r n!a#tre, rin ur"are a posterioriW şi cu" e#te !#i%i$ #ăcun!aşte" natura $ucruri$!r ?A 88, B 8=0@ duă rinciii a priori şi #ă ajunge" $a ! fi&i!$!gieraţional!W Ră#un#u$ e#te n!i nu $uă" din eerienţă dec:t ceea ce e#te nece#ar entru a ne daun !%iect, fie a$ #i"ţu$ui etern, fie a$ #i"ţu$ui intern/ e$ dint:i are $!c rin #i"$u$ c!ncet de"aterie 2întindere i"enetra%i$ă şi fără 3iaţă6, ce$ de-a$ d!i$ea, rin c!ncetu$ unei fiinţeg:ndit!are 2în rere&entarea internă e"irică eu g:nde#c6/ De a$tfe$, în întreaga "etafi&ică aace#t!r !%iecte ar tre%ui #ă ne a%ţine" cu t!tu$ de $a t!ate rinciii$e e"irice care, dinc!$! dec!ncet, ar d!ri #ă "ai adauge 3re! eerienţă entru a judeca ce3a a#ura ace#t!r !%iecte/

;n a$ d!i$ea r:nd unde ră":ne !are psihologia empiric!, care şi-a afir"at încă de "u$t$!cu$ ei în "etafi&ică şi de $a care #-a aştetat în ti"uri$e n!a#tre $ucruri at:t de "ari entru$ă"urirea ace#tei ştiinţe, duă ce #e ierdu#e #eranţa de a rea$i&a a priori ce3a de #ea"ăWRă#und ea 3ine ac!$! unde tre%uie $a#ată fi&ica r!riu-&i#ă 2e"irică6, adică e $aturafi$!#!fiei aplicate, a$e cărei rinciii #unt curin#e în fi$!#!fia ură, care deci tre%uie, de#igur,$egată cu cea dint:i, dar nu c!nfundată/ Deci #i+!$!gia e"irică tre%uie #ă fie ei$ată cu t!tu$ din"etafi&ică şi e#te deja cu t!tu$ ec$u#ă din ea, rin Ideea ace#tei ştiinţe/ T!tuşi, duă u&u$didactic, 3a tre%ui #ă-i "ai ac!rdă" t!tdeauna 2deşi nu"ai ca ei#!d6 un $!cuş!r aici, ?A 89, B8==@ şi anu"e din "!ti3e ec!n!"ice, fiindcă ea nu e#te încă at:t de %!gată ca #ă !ată c!n#tituii#ingură un #tudiu, şi t!tuşi e#te rea i"!rtantă, entru ca #ă fie re#in#ă cu t!tu$ #au aneată îna$tă arte, unde ar a3ea şi "ai uţină afinitate dec:t cu "etafi&ica/ Ea nu e#te dec:t ! #trăinăad"i#ă de "u$tă 3re"e, căreia i #e ac!rdă ! şedere te"!rară, :nă c:nd #e 3a utea "uta în r!ria-i $!cuinţă, într-! antr!!$!gie de&3!$tată 2care ar fi endantu$ fi&icii e"irice6/

Acea#ta e#te deci Ideea genera$ă a "etafi&icii care, fiindcă $a înceut i #-a retin# "ai"u$t dec:t !ate fi cerut în "!d ju#t şi fiindcă !a"enii #-au de#fătat "u$t ti" în aştetări $ăcute, a că&ut în ce$e din ur"ă într-un di#reţ genera$, c:nd #eranţe$e $!r au f!#t înşe$ate/ 'e3!" fi c!n3in# #uficient în t!t cur#u$ riticii n!a#tre că, deşi "etafi&ica nu !ate fi funda"entu$re$igiei, ea tre%uie t!tuşi #ă ră":nă t!tdeauna în ici!are ca &idu$ ei de aărare şi că raţiunea

* *ă nu #e creadă cu"3a că rin acea#ta eu înţe$eg ceea ce #e nu"eşte !%işnuit phsica generalis şi care e#te "ai "u$t"ate"atică dec:t fi$!#!fie a naturii/ ăci "etafi&ica naturii #e di#tinge c!"$et de "ate"atică ea nu are nici e dearte de !feritat:t de "u$te 3ederi caa%i$e de etindere ca "ate"atica, dar e#te t!tuşi f!arte i"!rtantă în ce ri3eşte critica cun!aşterii ur

inte$ectua$e în genere, în a$icarea ei $a natură în $i#a ace#tei "etafi&ici, "ate"aticienii înşi#i, î"%răţiş:nd anu"ite c!ncetec!"une, în rea$itate t!tuşi "etafi&ice, au î"!3ărat, fără #ă !%#er3e, fi&ica cu i!te&e, care di#ar în faţa unei critici a ace#t!r

rinciii, fără #ă aducă t!tuşi rin acea#ta daune f!$!#irii "ate"aticii în ace#t c:" 2f!$!#ire care e#te cu t!tu$ indi#en#a%i$ă6/



!"enea#că, care e#te dia$ectică c+iar rin direcţia naturii ei, nu #-ar utea $i#i nici!dată de !a#tfe$ de ştiinţă, care ! înfr:nea&ă şi care, rintr-! cun!aştere de #ine ştiinţifică şi cu t!tu$e3identă, re3ine de3a#tări$e, e care a$tfe$ ! raţiune #ecu$ati3ă $i#ită de $egi $e-ar r!duceine3ita%i$ at:t în "!ra$ă, c:t şi în re$igie/ Pute" fi deci #iguri ?A 8L., B 8=8@ că !ric:t de di#tanţi#au de di#reţuit!ri #e arată cei care ştiu #ă arecie&e ! ştiinţă nu duă natura #a, ci nu"ai dinefecte$e ei c!ntingente, ne 3!" înt!arce t!tdeauna $a ştiinţă ca $a ! iu%ită certată cu n!i, căci,

fiind 3!r%a aici de #c!uri e#enţia$e, raţiunea tre%uie #ă $ucre&e fără răga& fie entru d!%:ndireaun!r cun!ştinţe te"einice, fie entru di#trugerea un!r 3ederi %une, d!%:ndite anteri!r/(etafi&ica deci, at:t cea a naturii, c:t şi cea a "!ra3uri$!r, "ai a$e# critica unei raţiuni

care cutea&ă a &%ura cu arii r!rii şi care recedă ca e6erciţiu preliminar 2r!edeutic6,c!n#tituie r!riu-&i#, e$e #ingure, ceea ce ute" nu"i fi$!#!fie în ade3ăratu$ #en# a$ cu3:ntu$ui/Acea#ta ra!rtea&ă t!tu$ $a înţe$eciune, dar e ca$ea ştiinţei, #ingura ca$e care, ! dată de#c+i#ă,nu #e ac!eră nici!dată şi nu er"ite rătăciri/ (ate"atica, ştiinţa naturii, în#ăşi cun!ştinţae"irică a !"u$ui au ! îna$tă 3a$!are ca "ij$!ace entru nişte #c!uri a$e !"enirii, care în cea"ai "are arte #unt c!ntingente, şi dacă în ce$e din ur"ă e$e duc t!tuşi $a #c!uri$e ei nece#are şie#enţia$e, ! fac nu"ai rin "ij$!cirea unei cun!aşteri raţi!na$e din #i"$e c!ncete, cun!aşterecare, !ricu" a" nu"i-!, nu e#te r!riu-&i# dec:t "etafi&ica/

(etafi&ica e#te a#tfe$ şi de#ă3:r#irea !ricărei culturi a raţiunii !"eneşti, care e#teindi#en#a%i$ă, ?A 8L1, B 8=9@ dacă $ă#ă" $a ! arte inf$uenţa ei, ca ştiinţă, a#ura un!r anu"ite#c!uri deter"inate/ ăci ea c!n#ideră raţiunea duă e$e"ente$e şi duă "ai"e$e ei #ure"e,care tre%uie #ă #er3ea#că dret %a&ă în#ăşi posibilit!ţii un!r ştiinţe şi &olosirii tutur!r/ ă ea, ca#i"$ă #ecu$aţie, #er3eşte "ai "u$t #re a re3eni er!ri dec:t #re a etinde cun!aşterea, nu-idi"inuea&ă 3a$!area, ci "ai cur:nd îi dă de"nitate şi re#tanţă rin !ficiu$ de cen&!r, carea#igură !rdinea genera$ă şi ar"!nia, %a c+iar %ună#tarea c!"unităţii ştiinţifice, î"iedic:nd ca$ucrări$e ei îndră&neţe şi fecunde #ă #e a%ată de $a #c!u$ rincia$, fericirea uni3er#a$ă/

?A 8LH, B 88.@ METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ

Capitolul al patrulea

I*TRIA RANIU'II PURE

Ace#t tit$u nu #e af$ă aici dec:t entru a de#e"na ! $acună care ră":ne în #i#te" şi caretre%uie #ă fie u"$ută "ai t:r&iu/ (ă "u$ţu"e#c #ă arunc ! ri3ire fugiti3ă, dintr-un unct de3edere ur tran#cendenta$, anu"e din ace$a a$ naturii raţiunii ure, a#ura întregu$ui e$a%!rări$!rei de :nă acu", ceea ce înfăţişea&ă ri3irii "e$e, fără înd!ia$ă, un edificiu, dar un edificiu înruine/

E de#tu$ de curi!#, deşi nu #e utea înt:"$a a$tfe$ în "!d fire#c, că !a"enii în eri!adac!i$ăriei fi$!#!fiei au înceut de ac!$! de unde n!i a" refera #ă #f:rşi" acu", anu"e rin a#tudia "ai înt:i cun!aşterea $ui Du"ne&eu şi #eranţa #au c+iar natura unei a$te $u"i/ ric:t degr!#!$ane 3!r fi f!#t c!ncete$e re$igi!a#e intr!du#e de 3ec+i$e !%iceiuri care au "ai ră"a# încădin #tarea ri"iti3ă a !!are$!r, ace#t $ucru n-a î"iedicat t!tuşi c$a#a "ai $u"inată #ă #ec!n#acre un!r cercetări $i%ere a#ura ace#tui !%iect şi #-a înţe$e# uş!r că nu !ate ei#ta un "!d"ai te"einic şi "ai #igur de a face $ăcere uterii in3i&i%i$e care gu3ernea&ă $u"ea, entru a fifericit ce$ uţin într-! a$tă ?A 8L, B 881@ $u"e dec:t %una urtare/ De aceea, te!$!gia şi "!ra$aau f!#t ce$e d!uă i"u$#uri #au "ai cur:nd ce$e d!uă uncte de reer entru t!ate cercetări$eraţi!na$e a%#tracte, căr!ra !a"enii $i #-au dedicat a!i er"anent/ T!tuşi, cea dint:i a f!#t de fatceea ce a atra# tretat raţiunea ur #ecu$ati3ă într-! !cuaţie, care u$teri!r a de3enit at:t dece$e%ră #u% nu"e$e de "etafi&ică/

'u 3reau #ă di#ting acu" "!"ente$e în ti", c:nd a a3ut $!c cutare #au cutare #c+i"%are

a "etafi&icii, ci nu"ai #ă re&int într-! #c+iţă fugiti3ă di3er#itatea Ideii, care a ri$ejuit re3!$uţii$e



ce$e "ai i"!rtante/ i aici gă#e#c un tri$u #c! în 3ederea căruia #-au r!du# #c+i"%ări$e ce$e"ai re"arca%i$e e acea#tă #cenă de $ută/

1/ Cu pri'ire la obiectul tutur!r cun!aşteri$!r n!a#tre raţi!na$e, unii au f!#t fi$!#!fi ur sen#uali$ti, iar a$ţii ur intelectuali$ti/ Eicur !ate fi nu"it ce$ "ai di#tin# fi$!#!f a$ #en#i%i$ităţii,iar P$at!n, a$ inte$ectua$u$ui/ Dar acea#tă di#tincţie a şc!$i$!r, !ric:t de #u%ti$ă e#te, a înceut încădin ti"uri f!arte îndeărtate şi #-a "enţinut "u$t ti" fără întreruere/ ei din ri"a şc!a$ă

afir"au că nu ei#tă rea$itate dec:t în !%iecte$e #i"ţuri$!r, că t!ate ce$e$a$te nu #unt dec:ti"aginaţie fi$!#!fii din cea$a$tă şc!a$ă #uneau, di"!tri3ă, că în #i"ţuri nu ei#tă dec:taarenţă, ?A 8L, B 88H@ că nu"ai inte$ectu$ cun!aşte ade3ăru$/ Dar, din ace#t "!ti3, cei dint:inu c!nte#tau t!tuşi c!ncete$!r inte$ectu$ui rea$itatea, care nu era în#ă entru ei dec:t logic!, ec:nd entru cei$a$ţi ea era mistic!/ ei dint:i recun!şteau conceptele intelectuale, dar nuad"iteau dec:t obiecte #en#i%i$e/ ei din ur"ă retindeau că ade3ărate$e !%iecte #unt urinteligibile şi afir"au ! intuiţie a inte$ectu$ui ur, care #e r!duce fără ajut!ru$ 3reunui #i"ţ şi,duă ărerea $!r, nu"ai tu$%urat de e$e/

H/ Cu pri'ire la originea cun!aşteri$!r raţi!na$e ure, r!%$e"a care #e unea era de a ştidacă e$e #unt deri3ate din eerienţă #au dacă îşi au i&3!ru$ în raţiune, indeendent de eerienţă/Ari#t!te$ !ate fi c!n#iderat ca şef a$ empiri$tilor , iar P$at!n, ca şef a$ noologi$tilor / !c5e, careîn ti"uri$e "!derne a ur"at e ce$ dint:i, şi ei%ni&, care $-a ur"at e ce$ din ur"ă 2deşi de#tu$de îndeărtat de #i#te"u$ $ui "i#tic6, n-au utut t!tuşi ajunge $a nici ! deci&ie în acea#tă di#ută/Eicur a r!cedat ce$ uţin "ai,c!n#ec3ent, duă #i#te"u$ $ui #en&ua$i#t 2căci e$ n-a deăşitnici!dată cu raţi!na"ente$e $ui $i"ite$e eerienţei6, dec:t Ari#t!te$ şi !c5e 2dar "ai a$e# ace#tadin ur"ă6 care, duă ce deri3a#e t!ate c!ncete$e şi t!ate rinciii$e din eerienţă, "erge at:t dedearte în f!$!#irea $!r, înc:t #u#ţine că ei#tenţa $ui Du"ne&eu şi ne"urirea #uf$etu$ui 2deşia"%e$e !%iecte #e af$ă cu t!tu$ în afara $i"ite$!r eerienţei !#i%i$e6 ?A 8LL, B 88@ !t fide"!n#trate t!t at:t de e3ident ca !ricare te!re"ă "ate"atică/

/ Cu pri'ire la metod!/ Pentru ca ce3a #ă !ată fi nu"it "et!dă, tre%uie #ă fie un r!cedeu dup! principii/ (et!da care d!"ină acu" în acea#tă ra"ură de cercetare a naturii !atefi di3i&ată în "et!dă naturalist! şi "et!dă $tiinti&ic!/ aturalistul raţiunii ure ia ca rinciiu că rin raţiunea c!"ună, fără ştiinţă 2e care e$ ! nu"eşte raţiune #ănăt!a#ă6, #e !ate rea$i&a "ai"u$t în c+e#tiuni$e ce$e "ai îna$te, care c!n#tituie r!%$e"a "etafi&icii, dec:t rin #ecu$aţie/ E$afir"ă deci că "ări"ea şi deărtarea unii !t fi deter"inate cu !c+iu$ "ai #igur dec:t e ca$eindirectă, "ate"atică/ E#te ! #i"$ă "i#!$!gie, redu#ă $a rinciii, şi ceea ce e#te "ai a%#urd, eneg$ijarea tutur!r "ij$!ace$!r te+nice, $ăudată ca ! metod! proprie, entru a etinde cun!aşterean!a#tră/ ăci în ceea ce ri3eşte e cei ce #unt natura$işti, din lipsa un!r 3ederi "ai a"$e, nu !tfi acu&aţi cu te"ei de nici ! 3ină/ Ei ur"ea&ă raţiunea c!"ună, fără a #e $ăuda cu ign!ranţa $!r, ca! "et!dă care ar c!nţine #ecretu$ de a #c!ate ade3ăru$ din f:nt:na ad:ncă a $ui De"!crit/ Vuod sapio, satis est mihi, non ego curo, esse ?uod 4rcesilas aerumnosi?ue Solones, 3er#uri$e $uiPer#iu# 1. c!n#tituie de3i&a $!r, cu care !t trăi "u$ţu"iţi ?A 8L0, B 88@ şi de"ni de ar!%are,fără a #e îngriji de ştiinţă, nici a încurca tre%uri$e ei/

;n ce-i ri3eşte e cei ce ur"ea&ă ! "et!dă $tiinţi&ic!, ei au aici a$egerea de a r!ceda #audogmatic, #au sceptic, în t!ate ca&uri$e în#ă ei au !%$igaţia #ă r!cede&e sistematic/ 'u"ind aici e ce$e%ru$ G!$ff, ca rere&entant a$ ri"u$ui r!cedeu, şi e Da3id u"e, ca rere&entant a$ce$ui de-a$ d!i$ea, "ă !t di#en#a, în ce ri3eşte #c!u$ "eu actua$, de a nu"i e cei$a$ţi/ 'u"aica$ea critic! "ai ră":ne de#c+i#ă/ Dacă citit!ru$ a a3ut %ună3!inţa şi ră%darea #-! arcurgă în#!cietatea "ea, e$ !ate judeca acu" dacă nu cu"3a, în ca& că i-ar $ăcea #ă-şi aducă c!ntri%uţia, entru a face din acea#tă cărare ! ca$e rega$ă, #-ar utea atinge încă înainte de #f:rşitu$ ace#tui#ec!$ ceea ce "u$te #ec!$e n-au utut rea$i&a, anu"e de a aduce raţiunea !"enea#că $a #ati#facţiede$ină în ceea ce a re!cuat t!tdeauna, în#ă fără #ucce# :nă acu", #etea ei de cun!aştere/

10 A #e 3edea $a #f:rşit întregu$ tet a$ Satirei a III5a 2Br%nd!'ia6, de unde r!3ine ace#t citat/ 2(arce$ +e$%a6



TRADUCEREA CITATELOR LATINE

consentientia uni tertio, consentiunt inter se W d!uă $ucruri care c!nc!rdă cu un a$ trei$ea

c!nc!rdă între e$e/instabilis tellus, innabilis unda W unde ă":ntu$ e#te ne#tat!rnic 3a$uri$e nu er"it #ă #ena3ig+e&e/

melior est conditio possidentis X "ai %ună e#te c!ndiţia ce$ui ce !#edă/modo ma6ima rerum, tot generis natis?ue potens W nunc trahor e6ul, inops X :nă "ai

ieri at!tuternică dat!rită at:t!r gineri şi fii, a&i neutinci!a#ă, #unt t:r:tă în #urg+iun/nil actum reputans, si ?uid superesset agendum W neref$ect:nd a#ura nici unei fate

trecute, c:tă 3re"e "ai ră":ne ce3a care tre%uie înfătuit/non de&ensoribus istis tempus eget W ti"u$ nu duce $i#ă de aceşti aărăt!ri/?uod mecum nescit, solus 'ult scire 'ideri X 3rea #ă ară că ştie #ingur ceea ce î"reună

cu "ine nu ştie/

?uod sapio, satis est mihi, non ego curo, esse ?uod 4rcesilas aerumnosi?ue Solones Wceea ce ştii î"i e#te de ajun# nu "ă îngrije#c #ă fii ceea ce a f!#t Arce#i$au şi nefericiţii *!$!ni/tecum habita et noris, ?uam sit tibi curta supelle6 W 3ei recun!aşte ce-ţi e#te r!riu şi c:t

eşti de #ărac/'e1 sua'eolens 'el non sua'eolens W #au %ine "ir!#it!r #au rău "ir!#it!r/

CUM AM DEVENIT TRADUCĂTOR

'u-"i trecu#e nici!dată rin "inte că aş utea fi în 3iaţa "ea şi traducăt!r/ Dar c:te nu-itrec !"u$ui rin "inte că ar utea fi şi c:te nu e#te fără #ă-i fi trecut 3re!dată rin "inte

a înceutu$ $unii iu$ie 1909, un t:năr redact!r a$ Editurii tiinţifice, I/ *ega$, "-a 3i&itataca#ă şi "i-a r!u# #ă tran#un în $i"%a r!":nă !era funda"enta$ă a $ui 7ant Critica raţiunii pure, adăug:nd că editura d!reşte #-! tran#un #ingur, fără #ă-"i iau în ajut!r 3reun c!$a%!rat!r/(ai înt:i, "-a #urrin# en!r" +!tăr:rea editurii de a-$ edita e 7ant, care :nă atunci, $a cur#uri$euni3er#itare, e "!ti3 că e idea$i#t, era eediat în d!uă-trei re$egeri cu eitete care-i negau!rice 3a$!are/ !tăr:rea editurii 3ădea ! #c+i"%are radica$ă în c$i"atu$ n!#tru #iritua$/ Deşifatu$ în #ine "ă %ucura, i-a" ră#un# t!tuşi #ti"a%i$u$ui redact!r că dacă "i-ar fi făcut !a#e"enea r!unere cu &ece ani "ai înainte aş fi accetat-! %ucur!#, dar că $a 3:r#ta de 09 deani, c:ţi a3ea" atunci, nu "ă încu"eta" #ă-"i a#u" ! #arcină at:t de grea/ - A" încercat, a"adăugat în g$u"ă, #ă înc+ei un c!ntract cu e$ de *u#, rin care #ă-"i garante&e că 3!i "ai trăic:ţi3a ani, dar e$ de *u# a refu&at #ă #e"ne&e c!ntractu$/ i atunci, cu" 3rei #ă accet

r!unerea du"ita$eWRedact!ru$ in#i#t:nd #ă fac #ingur traducerea, iar eu refu&:nd, 3i&ita $ui $a "ine #-a #!$datcu un re&u$tat negati3/

a şi c:nd aş fi a3ut un re#enti"ent, înt:"$area a făcut ca nu "u$t duă aceea #ă fac un#a#" cere%ra$ în ti"u$ un!r "!"ente de recu$egere $a "!r":ntu$ frate$ui "eu dr/ D/ Bagda#ardin ci"itiru$ *f/ ineri, #ă-"i ierd c!nştiinţa, #ă fiu ridicat cu #a$3area şi #ă fiu du# $a #ita$/ ica şi c:nd acea#ta nu ar fi f!#t de ajun#, e#te c:te3a &i$e a" făcut un infarct/

Duă ace#te încercări, nu #era" că 3!i "ai fi un !" 3a$id, caa%i$ de ef!rturi cere%ra$e/*!arta a f!#t în#ă %ună cu "ine în acea#tă ri3inţă/ ;ncetu$ cu încetu$, a" înceut #ă-"i re3in, #ă-"i recaăt uterea de "uncă/ a înceutu$ iernii ace$uiaşi an, "-a" !"enit din n!u cu 3i&itaredact!ru$ui de $a Editura tiinţifică, ca #ă-"i c!"unice că editura e#te de ac!rd #ă-"i iau !rice

* Artic!$u$ a aărut în re3i#ta Forum, nr/0J 1980/



c!$a%!rat!ri 3reau, cu c!ndiţia ca eu #ă-"i a#u" ră#underea întregii traduceri, şi $ă#:nd $a$atitudinea "ea #ă fie& ter"enu$ de redare/ A" accetat/

(-a" g:ndit "ai înt:i #ă-"i iau c!$a%!rat!ri e irgi$ B!gdan şi !n#tantin C$!ru,traducăt!ri ai $ui ege$/ Dar c+iar în &iua în care tre%uia #ă "ă decid, trece e $a "ine E$ena(!i#uc Iri!n, care era e atunci încadrată $a Ar+i3e$e *tatu$ui, dar #e af$a în ragu$ en#i!nării, şi"ă r!agă #-! rec!"and ca traducăt!are 3reunei edituri/ Ea era d!ct!r în #!ci!$!gie de $a

Uni3er#itatea din ei&ig, fu#e#e nu"ită de către Petre Andrei ca a#i#tentă e $:ngă catedra #a, iarduă "!artea $ui, funcţi!na#e în aceeaşi ca$itate #u% #ucce#!ru$ $ui $a catedră, A$eandru$audian/ Ea cun!ştea %ine $i"%a ger"ană/ Dar #ecia$i&:ndu-#e în #!ci!$!gie şi etică, nucun!ştea #uficient i#t!ria fi$!#!fiei şi deci nici fi$!#!fia 5antiană/ I-a" r!u# #ă fiec!$a%!rat!area "ea şi a" !rnit $a $ucru/ *-au i3it în#ă greutăţi in#tituţia nu i-a er"i# en#i!narea şi ea a c!ntinuat #ă "uncea#că entru Ar+i3e/ r, a $ucra $a 7ant duă !t !re decitire şi tradticere de d!cu"ente "anu#cri#e din $i"%a ger"ană, "aj!ritatea dintre e$e fiind"icr!fi$"e, îi cerea ef!rturi eni%i$e/ Ace#t fat a c!ntri%uit #ă-"i facă difici$ă "unca dere3i&uire a ărţii de tet tradu#ă de ea, aşa înc:t a" re#irat "ai uşurat c:nd a" ter"inat dere3i&uit tetu$ ei dec:t c:nd ter"ina#e" de tradu# !rţia "ea/

Traduc:nd Critica raţiunii pure, a" $uat cun!ştinţă eactă şi de 3a$!area ri"ei traduceria ace#tei !ere efectuată de Traian Brăi$eanu, f!#t r!fe#!r de #!ci!$!gie şi etică $a Uni3er#itateadin ernăuţi, şi u%$icată în 19./ Căc:ndu-şi educaţia şi in#tnicţia în Buc!3ina #u% au#trieci, în$i"%a ger"ană, Traian Brăi$eanu nu !#eda îndeajun#, ca de a$tfe$ întreaga #a generaţie de duăUnire, $i"%a r!":nă $iterară şi nici e cea fi$!#!fică/ Ciind #!ci!$!g, nu era un cun!#căt!rc!"etent a$ i#t!riei fi$!#!fiei/ De aceea traducerea $ui #uferă de gra3e deficienţe de #ti$ şi deter"in!$!gie/ ine 3a a3ea curi!&itatea #ă c!"are tetu$ traducerii #a$e cu ace$a a$ traduceriin!a#tre, 3a utea !%#er3a cu uşurinţă că d!ar e ici e c!$! anu"ite r!!&iţii şi fra&e din tetu$#ău #unt identice cu r!!&iţii$e şi fra&e$e re#ecti3e din traducerea n!a#tră - at:t de "are e#tede!#e%irea între un tet şi a$tu$/

u" nu citi#e", $a aariţia $!r în $i"%a r!":nă, nici ntemeierea meta&i#icii mora'urilor219H96, tradu#ă t!t de Traian Brăi$eanu, nici Critica raţiunii practice 2196, tradu#ă de Du"itruri#tian A"&ăr şi Rau$ işan, $e-a" citit duă ce ter"ina#e" de tradu# Critica raţiunii pure, ca#ă 3ăd cu" fu#e#eră tradu#e ace#tea/ *urri&a nu "i-a f!#t "ică/ Traian Brăi$eanu traducea deee"$u sinnlich şi Sinnlichkeit rin #en&ua$ şi #en&ua$itate în $!c de #en#i%i$ şi #en#i%i$itate, iarDu"itru ri#tian A"&ăr şi Rau$ işan, din d!rinţa de a r!":ni&a ter"in!$!gia fi$!#!fiei,traducea ter"enu$ funda"enta$ din fi$!#!fia $ui 7ant Erscheinung , fen!"en, rin înt:"$are,ceea ce de"!n#tra că cei d!i traducăt!ri nu #e#i&a#eră e#enţa fi$!#!fiei/ n!uă 3er#iune în $i"%ar!":nă a ntemeierii meta&i#icii mora'urilor dădu#e, i"ediat duă ce$ de-a$ d!i$ea ră&%!i"!ndia$, I#id!r !$in, care e#te inc!"ara%i$ #ueri!ară ace$eia a $ui Traian Brăi$eanu, dar care şiea curinde une$e er!ri, dintre care "ai gra3ă e#te aceea că traduce der gute iIle 5 3!inţă %ună - rin %ună3!inţă

Deşi c:nd ter"ina#e" de tradu# Critica raţiunii pure ră#un#e#e" negati3 editurii, care"ă între%a#e dacă #unt di#u# #ă traduc şi a$te !ere funda"enta$e a$e $ui 7ant, şi deşi a3ea" dere3ă&ut une$e $ucrări er#!na$e, t!tuşi, indignat de er!ri$e gr!#!$ane e care $e c!nţineau ce$e treitraduceri "enţi!nate "ai #u#, "-a" +!tăr:t #ă $e tran#un şi e ace#tea în $i"%a r!":nă, entruca citit!ru$ r!":n #ă ai%ă $a înde":nă tran#uneri fide$e a$e g:ndirii 5antiene/ (i #-a ărut că nuera îngăduit ca duă ce E"ine#cu, care a3u#e#e de $utat, în anii 0. ai #ec!$u$ui trecut, cu #ărăciade $i"%aj fi$!#!fic a 3re"ii #a$e, tradu#e#e nu nu"ai c!rect, dar şi cur#i3 din Critica raţiunii pure#ă ri3ă" "ai dearte e citit!ru$ r!":n de traduceri din 7ant care #ă re#ecte at:t $itera c:t şi#iritu$ !ere$!r #a$e/ u a$te cu3inte, traduceri care #ă în$!cuia#c: e ce$e anteri!are at:t dedeficiente, ră":n:nd ca ace#tea #ă-şi ă#tre&e ! #i"$ă 3a$!are i#t!rică < de ri"e traduceri <, iarnu de tete e care #ă $e citea#că tineretu$ entru a cun!aşte fi$!#!fia 5antiană/

A" tradu# deci ntemeierea meta&i#icii mora'urilor şi Critica raţiunii practice din d!rinţade a re#ta%i$i g:ndirea $ui 7ant în eactitatea ei te!retică, în $itera şi #iritu$ ei/ e-a" tradu# în#ă

#ingur, fiindcă nu era" di#u# #ă "ai re3i&uie#c şi tetu$ unui e3entua$ c!$a%!rat!r/



'/ BA4DA*AR1 "ai 19=.

]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]

S!+-4ent a$/!at $e Ma&ce- C;e-1a

Pentru ! "ai %ună #ituare a &iloso&iei transcendentale kantiene în c!ntetu$ "arii tradiţii fi$!#!fice eur!ene < şi entru a #u%$inia caracterul polemic a$ Criticii, $a adre#a e"irişti$!r şi natura$işti$!r înde!#e%i < redau aici integra$ce$e d!uă #atire a$e $ui Per#iu# 2!$terra, -0H d//6 din care 7ant a etra# ace#te citate

16 Vuod sapio, satis est mihi, non ego curo, esse ?uod 4rcesilas aerumnosi?ue Solones ?A 8LL, B 88@

H6 Gigni de nihilo nihil , in nihilum nil posse re'erti. ?A 180, B HH9@6 Becum habita et noris, ?uam sit tibi curta supelle6/ ?A @

Sat&a a III=a TrândăviaJ55

X Iar tr:ndă3eştiW Afară-i &iuă/ De "u$t a #!are$ui 3ăaie,Trec:nd de-ngu#te$e fere#tre, a dat nă3a$ă în !daie/Tu #f!răi Ai, #e 3ede trea%a, Ca$ern1H gr!&a3 de $i"e&it/e&iW e-a cadranu$ui $u"ină a cincea !ră1 #-a u"%rit/e "ai aşteţiW Pe cî"uri grîu$ #e ru"eneşte-n "ie& de 3ară,i tur"e$e $a u"%ra dea#ă a u$"u$ui #e furişară/Un %un rieten îţi 3!r%eşte/// X Ade3ăratW Unde-i, #ă-$ 3ădW

;"i ard ficaţii ca ! #tic$ă înfier%întată/// E răădAi &ice că !rniră tur"e din t!ată-Arcadia1 #ă &%iere/;n fine, iată-$, îşi ia cartea, şi tre#tii$e şi $e cere,Tă%$iţe$e e care #crie, şi erga"entu$ ră&uite are t!ate $a-nde"înă #ă-nceaă $ucru$/// Ni-ai gă#itBa că cernea$a e rea dea#ă şi-ngr!aşe ana încărcatăBa nu i #e cun!aşte ur"a, că rea tare #u%ţiatăi uite cu" c!ndeiu$ trage, în $!c de una, d!uă dungiX Te faci din &i în &i "ai $eneş/ De "i$ă-ţi $îng/ Unde-! #-ajungiWrei, ca !dra#$e$!r de rege şi ui$!r de turture$e,*ă-ţi dau "încarea "ură-n gură şi #ă ţi-! tai în %ucăţe$eWNi-a$ungi dădaca ta în g+i!nturi, cu cîntece$e ei cu t!tWX Dar c-un c!ndei care nu #crie, cu" e #ă #criuW X Eşti un net!tW

'efericitu$e, e cine încerci #ă-nşe$i cu %a$i3erneW*ă ştii, că fiecare d!ar"e aşa cu" #ingur îşi aşterne/înd 3a#u$ de ă"înt e "!a$e şi n-a f!#t ar# în de ajun#,badarnic 3rei #-au&i cu" #ună, argi$a $ui nu-ţi dă ră#un#/Tu eşti ca $utu$ crud, din care !$aru$ "eşter, #tînd $a r!ată,*e #trăduieşte, "!de$îndu-$, un 3a# fără cu#ur #ă #c!ată/(!şia care-ai "!ştenit-! îţi dă, în grîu, un r!d %!gat;n ca#a ta g!#!dărea#că ţii #!$niţa $a $!c curat

'etu$%urată-ţi arde jertfa şi n-ai 3re! ricină de tea"ă/

11 ;n 3!u"u$ 8ersius. Iu'enal. 0arţial. Satire $i epigrame 2trad/ Tud!r (ăine#cu şi A$eandru !d!ş6, Editura entru $iteratură, 190=, H.-H8/12 e$ "ai cun!#cut dintre 3inuri$e Ita$iei antice, r!du# în ager Falernus, din a"ania 2$a #ud-e#t de R!"a6/13 adranu$ #!$ar c!n#ta dintr-! %ară 3ertica$ă care-şi arunca u"%ra e un cerc !ri&!nta$, "arcat cu $inii !rare/ biua,

de H de !re, era î"ărţită în 1H !re de &i şi 1H !re de n!ate, nu"ărăt!area făcîndu-#e aşadar de $a ră#ăritu$ şi de $aau#u$ #!are$ui !ra a L-a a &i$ei c!re#undea, ar!i"ati3, cu !ra 11/14 Regiune din centru$ Pe$!!ne#u$ui, ai cărei $!cuit!ri erau în "are arte ă#t!ri şi cre#căt!ri de 3ite/



'u ţi-e de#tu$ atîtW *au, !ate, te #!c!teşti un !" de #ea"ă,ă e tu$ina ta etru#că eşti a$ ! "ie-$ea 3$ă#tar 1LWă !rţi tra%ee10, şi, că$are, #a$uţi e-un cen&!r, 3ăr ri"ar 1=WArunci cu raf în !c+ii $u"ii, dar eu năra3u$ ţi-$ ştiu %ine*ă-ntreci e 'atta18-n de#frînare, #tricatu$e, nu ţi-e ruşineWDar 'atta, ce$ uţin, nu #i"te cît e de rău şi de "işe$,*u% 3a$uri$e de !#în&ă, e care şi $e-a u# e e$/Atît #-a cufundat în "î$u$ adînc din "$aştina #urcată,

ă nici "ăcar %ăşici de aer, e aă nu #e "ai arată, tu, a$ &ei$!r ărinte, fii dret e cît de "are eşti,i e tiranii r!şii de 3iţii, $a fe$ e t!ţi #ă-i ede#eşti/*i"ţind !tra3a cu" îi arde şi înecaţi în #cîrnă3ii,Prig!nit!rii de 3irtute #ă iară utre&ind de 3ii

'-a #c!# un #trigăt de ara"ă "ai crunt #ici$ianu$ taur,i nici de #a%ia cu"$ită care-atîrna e-un #tî$ de aur

'u #-a-ngr!&it atît curteanu$ în urură în3eş"întat19,Precu" je$eşte de#fînatu$ căderea $ui V*înt %$e#te"atutre"urîndu-#e $a gîndu$ ăcate$!r înj!#it!are,Pe care nu $e %ănuieşte fe"eia $ui neştiut!are/

Pe cînd era" c!i$, ţin "inte, cît untde$e"n în !c+i "i-a" #cur#H.,

*ă #ca de-a fi eu în#u"i at! în ce$ din ur"ă-a$ $ui di#cur#,Pe care un neg+i!% de da#că$ "i-$ $ăuda cu 3!r%e "u$te,i t!ate nea"uri$e tatei erau !ftite #ă "-a#cu$teH1/A3ea" în fe$u$ "eu dretate, nu "ă gîndea" decît $a j!c/ă&u#e" eu că unu ierde, că nu"ai $ase-i cu n!r!c,i încerca" #-arunc a+aru$, #ă cadă &aruri$e %ine/

'u în3îrtea #fîr$ea&a ni"eni, din %ici, "ai reede ca "ineTu în#ă, care ştii "ai "u$te, de#c+i#-ai !c+ii şi-ai 3ă&ut(!ra3uri$e $u"ii n!a#tre, cu 3re"ea, cu" au decă&utTu ai cu$e# înţe$eciune din !rticu$ care adună*u% fre#ca "e&i$!r, ! #ea"ă de tineri cu urtare %unăHH,De r!ade$e în3ăţăturii înă-n adîncu$ $!r ătrunşi,răniţi cu "a&ăre ră#fiartă şi t!ţi înă $a ie$e tunşi/

A$e-nţe$etu$ui din *a"!# cun!şti #i"%!$ice$e #e"neH

,i e$e-ar fi deajun#, în 3iaţă, e ca$ea dreată #ă te-nde"ne/Dar tu !rneşti din n!u #ă #f!răi/ Ni-e cau$ greu şi caşti cu"$itDin %ăutura de-a#tă/n!ate, nici înă-acu" nu te-ai tre&itWAi u# în arcu$ tău #ăgeataW Ai, tu, ! ţintă-n $argu$ &ăriiW

15 riginea etru#că era ade#ea un #e"n de n!%$eţe, de!arece indica 3ec+i"ea fa"i$iei 2#e ştie că etru#cii au #tăînitR!"a în 3re"ea rega$ităţii6/16 Brabea X î"%răcă"inte a#e"ănăt!are cu t!ga, î"!d!%ită cu "argini de urură era ţinuta !%$igat!rie entru"e"%rii !rdinu$ui ca3a$eri$!r cînd #e re&entau cen&!ru$ui/17 Pa#aju$ nu e #uficient de c$ar "agi#tratura cen&urii n-a f!#t eercitată, e 3re"ea $ui Per#iu#, decît ! #ingură dată,de către î"ăratu$ $audiu# 2c!$eg cu / ite$$iu#6/18 P!ate că a#aju$ #e referă $a Pinariu# 'atta, n!%i$ c!rut din 3re"ea $ui Ti%eriu#/19 P+a$ari#, tiranu$ Agrigentu$ui 2#ec!$u$ I î/e/n/6, îşi eecuta 3icti"e$e intr!ducîndu-$e într-un taur de %r!n& încin#/Di!ni#, tiranu$ *iracu&ei, au&ind e curteanu$ Da"!c$e# că $ăuda fericirea rega$ităţii, i-a ac!rdat t!ate %eneficii$e"ateria$e a$e #ituaţiei #a$e, $a !ftit $a "a#ă, $-a în3eş"întat în urură şi i-a atîrnat dea#ura cau$ui ! #a%ie rin#ănu"ai într-un fir de ăr de ca$/20 Untde$e"nu$ #er3ea $a tratarea un!r %!$i de !c+i/ Picurîndu-şi untde$e"n în !c+i, tînăru$ 3!ia #ă-$ facă e r!fe#!r#ă-$ creadă %!$na3/21 Unu$ din eerciţii$e ret!rice ce$e "ai !%işnuite era i"aginarea unui di#cur# e care un er#!naj $-ar fi utut ţineîntr-un "!"ent i"!rtant a$ 3ieţii #a$e aici e 3!r%a de at! ce$ Tînăr, care #-a #inuci# $a Utica, în Africa, dîndu-şi#ea"a de ine3ita%i$itatea 3ict!riei $ui ae#ar în ră&%!iu$ ci3i$ 20 î/e/n/6 e$e3u$ tre%uia #ă c!"ună un di#cur# în careat! de&3!$tă "!ti3e$e care $-au înde"nat $a #inucidere/22 ben!n, înte"eiet!ru$ #t!ici#"u$ui, îşi ţinea $ecţii$e într-un !rtic 2c!$!nadă ac!erită6 ictat cu diferite #cene,

rintre care şi 3ict!ria de $a (arat+!n din 9. î/e/n/, a greci$!r î"!tri3a erşi$!r 2denu"iţi şi "e&i, duă ! !u$aţiei"!rtantă din n!rdu$ i"eriu$ui, indeendentă înă $a iru#, în #ec!$u$ I î/e/n/6/23

ui Pitag!ra din *a"!# i #e atri%uie #i"%!$i&area 3ieţii rin $itera 2cu %raţu$ #tîng cur%at, iar ce$ dret în $iniedreată6 ad!$e#centu$ #e af$ă $a ră#crucea ce$!r d!uă dru"uri ce$ #trî"% 2dar e$egant cur%at6, a$ 3iţiu$ui, şi ce$ dret,a$ 3irtuţii/



*au a&3îr$i-n ci!ri cu ietrice$e, aşa, $a 3!ia întî"$ăriiWDegea%a #!ar%e #în& %!$na3u$, cînd întecu$ i #-a u"f$at,Tu îngrijejşte-te din 3re"e, de nu 3!ieşti cu-ade3ărat*ă-"%raci în aur e rateru#H ca #ă te 3indece de %!a$ă/;n3aţă $egi$e naturii e cea "ai "inunată şc!a$ă*tai şi te-ntrea%ă cine #unte" şi, dinc!$! de n!i, ce-a" f!#tW*re ce de#tin !rni" în $u"e şi care e a$ 3ieţii r!#tWu ce !t &eii #ă te-ajuteW a ce îţi f!$!#e#c arginţii,

i cîţi din ei îi dai cetăţiiW *au cît de "u$t ţi-ajuţi ărinţiiWu" #ă te !rţi #ă fii-ntru t!ate $ăcut uteri$!r cereşti,i ce "enire, între !a"eni, ţi-a f!#t $ă#ată #ă-"$ineştiWDar tu !rţi a$te griji în "inte, că nu #înt încă rit!citeBut!aie$e, cu !n!rarii în 3in de U"%ria $ătiteHL,Iar şunci$e e care "ar#u$ ţi $e-a tri"i#, cu" #ă $e ţiiA$ături de atîtea utini, nenînceute, cu #cru"%iiWUn ţa-centuri!nH0 3a #une X Atît cît ştiu, "i-e rea de#tu$/Eu nu-# Arce#i$a#, nici *!$!nH= /// i de de-a$ d-ăştia, #înt #ătu$Tăcuţi şi-ntunecaţi $a faţă, ei "erg cu !c+ii în ă"înt,!te#c cu %u&a ţuguiată, din cînd în cînd cîte-un cu3înt,T!ate tră#năi$e, e care #"intita "inte-a $!r $e t!arce/VC! din nimic, nimic nu iese, $i "n nimic nu se "ntoarce.H8

u-a#e"enea fi$!#!fie, rea %ine !ţi #ă "!ri f$ă":nd///ei "u$ţi fac +a& şi tineretu$ îşi #trî"%ă guri$e rî&înd/

X 'u ştiu ce a" de $a ! 3re"eH9, că ini"a î"i %ate tare,i-aşa din %un #enin, "-aucă #ug+iţuri rău "ir!#it!are/De ce %!a$ă cre&i că #ufăr, şi-anu"e ce "ă #fătuieştiW;$ cercetea&ă ace$ "edic, şi-i &ice V*ă te !di+neşti///Dar e#te a$te d!uă &i$e, în $!c #ă "eargă #ă #e cu$ce,E$ 3ine în#etat $a %aie şi cere un *urrentu". du$ce*ă-$ %ea dintr-! carafă fină/ X 'u-"i $aci îi #une un a"ic/e aiW X 'i"ic/// X *ă %agi de #ea"ă, e ca" #u#ect ace#t ni"ic/;ncei, iu%ite, #ă te u"f$i, şi ca $ă"îia eşti $a faţă/X ;"i "ai dădu#e unu$ #faturi, dar a#tă&i nu "ai e în 3iaţă/

Tu care-arăţi "ai rău ca "ine, #ă nu-"i dai $ecţii X A" tăcut///B!$na3u$ n!#tru, gra# şi u+a3, $e#nind ca un %urduf u"$ut,;şi #trînge %urţi$e $i3ide şi #e afundă-n #că$dăt!are,Icnind e gît, ca dintr-! c$!acă, ! re3ăr#are de du+!are/;ncee-a %ea/// cînd dintr-! dată/// îşi #trî"%ă gura tre"urînd,i cua-n ţăndări #e fărî"ă, din %raţu$ $ui inert că&înd///Acu" ră#ună tri#ta g!arnă şi ard făc$ii de-n"!r"întare,Iar %ietu$ fericit, e atu$ î"!d!%irii funerare,;"%ă$#ă"at în du$ci "ire#"e şi în e#enţe de arfu",u tă$i$e-nainte $eacă, urtat e ce$ din ur"ă dru"De #c$a3ii cu #cufii e creştet, $ă#aţi acu" în $i%ertate/1

24 (edic ce$e%ru din #ec!$u$ I î/e/n/, a"intit de icer! şi de !raţiu/25

Năranu$ din U"%ria 2regiune $a n!rd de R!"a6 utea #ă-şi $ătea#că în natură a3!catu$/ a fe$ face şi c$ientu$ dinţara "ar#i$!r 2regiune din centru$ Ita$iei, $a e#t de R!"a6, #!c!tită ca ă#trăt!are a 3ec+i$!r tradiţii de 3iaţă #i"$ă/26 enturi!nu$, c!"andant a$ unei "ici unităţi "i$itare, rere&intă aici e !"u$ incu$t, incaa%i$ #ă înţe$eagăînde"nuri$e !etu$ui către #tudiu$ fi$!#!fiei/ Eitetu$ Vţa 2în !rigina$ Vcine3a din nea"u$ de ţa X hircosa gens X a$centuri!ni$!r6 #i"%!$i&ea&ă e !"u$ rudi"entar, neci3i$i&at/27 enturi!nu$ a$ege d!uă nu"e ce$e%re Arce#i$a# 2#ec!$u$ III î/e/n/6, înte"eiet!ru$ VAcade"iei n!i 2şc!a$ăfi$!#!fică idea$i#tă, de#cendentă din $at!ni#", cu nuanţe #cetice6 şi *!$!n 2#ec!$u$ I î/e/n/6, !" !$itic şi !et,care a dat Atenei $egi de#tinate #ă întărea#că de"!craţia #c$a3agi#tă/28 enturi!nu$ui i #e are a%#urd ca cine3a #ă #e fră"înte ! 3iaţă întreagă entru a ajunge $a ! c!nc$u&ie %ana$ă2accetată de ce$e "ai "u$te şc!$i Vni"ic nu #e !ate naşte din neant, ni"ic nu #e înt!arce în neant6, eri"ată rinreetarea ridic!$ă a cu3întu$ui Vni"ic/29 Per#iu# c!"ară e cei refractari $a #faturi$e fi$!#!fu$ui cu un %!$na3 a cărui #tare #e agra3ea&ă cînd nu ur"ea&ărec!"andări$e "edicu$ui/30

inu$ de *urrentu" 2a&i *!rrent!, $a n!rd de 'ea!$e6, #e rec!"anda c!n3a$e#cenţi$!r/ B!$na3u$ îşi înc+iuia că,"u$ţu"indu-#e cu un 3in t!nic, a făcut de#tu$e c!nce#ii "edicinei/31 ;n "!"entu$ $i%erării, #c$a3ii căătau ! %!netă #ecia$ă, nu"ită pileus/ Ade#ea #tăînii îşi $i%erau #c$a3ii rin



Ai u# #u% ţîţa #tîngă a$"a, #ă-ţi iăi ini"a cu" %ate '-ai friguri, nu-i aşaW Pici!ru$, $a g$e&ne, nu ţi-a a"!rţit/Dar cînd 3e&i aur, #au iu%ita unui rieten ţi-a &î"%it,

'u #i"ţi cu" îţi tre#are ietu$WH Un $ung fi!r rin tru nu-ţi treceW(ănînci ! îine cu tărîţe şi-! #trac+ină de &ea"ă rece,

'u ţi-e îngăduit #ă "e#teci 3îrt!a#a #fec$ă $e%eiană,ă ai ! %u%ă rea #u% $i"%ăşi t!ată gura ţi-e ! rană/Ade#e!ri, de frică, tre"uri şi ăru-n ca ţi #e &%ur$eşte

Iar cînd ! a$ă de "înie #e-arinde-n tine ne%uneşte,Atît eşti de !rnit $a re$e şi-n 3!r%ă-atît de aiurit,ă şi ne%unu$ui re#te i #-ar ărea că eşti #"intit/

Sat&a a IV=a Cunoaşte-te pe tine însuţi J89

X Ei, iată-te acu" $a cîr"ă 2!r%eşte u"%ra ne3ă&utăA înţe$etu$ui "agi#tru, care-a "urit #!r%ind cucutăL/6Tu, ucenic a$ $ui Peric$e0, în ce-n#uşiri te-ai încre&utWtiinţa 3ieţii şi ta$entu$ naintea %ăr%ii $e-ai a3utW

e #ă 3!r%eşti şi ce #ă nu #ui, ai în3ăţat $a fe$ de %ineP!rnirea $e%ei ră&3rătite, nu ştie ni"eni #-! d!"ineAşa cu" tu, cu ! "işcare a %raţu$ui ! !t!$eşti/Acu" "u$ţi"ii ce-i 3ei #une, în faţa ei cînd te gă#eştiWV :omani, aceasta nu5i dreptateA 'oi legi aţi merita mai bune3Dar ştii tu, cu"ăna dretăţii #-! faci #ă nu greşea#căW *unee-i dret şi ce-i nedret, !t !are #ă de#$uşea#că !c+ii tăiWA "!rţii $iteră= te-ncu"eţi #-! #crii e fruntea ce$!r răiWTu n-ai ! a$tă în#uşire decît fru"!a#a-nfăţişareA cîştiga fa3!area $e%ei ţi-e #ingura înde"înare,i entru-a-i fi e $ac te guduri ca un căţe$ $inguşit!r/8

(ai %ine "ergi în Antic)ra, #ă te-ntre"e&i cu e$e%!r 9Tu, "area fericire-a 3ieţii ! ceri $ăceri$!r uş!are,

*ă fii #ătu$ şi &iua-ntreagă #ă #tai #ă te răjeşti $a #!are/Bătrîna care-! 3e&i a$ături, nutreşte-ace$aşi 3i# şi ea/X Dar eu 2ră#un&i6 am pielea alb! şi Din!"ac+e-i "a"a "ea./X Aşa ! fi/ i t!tuşi Bauci#1, nici de-un îr$it de #c$a3 d!rită,;n +aina-i &drenţăr!a#ă, !ate că e $a fe$ de i#cu#ită/A+ *ă c!%!are-n #ine în#uşi, nu-i dă rin "inte ni"ănuiPri3eşte fiecare trai#ta, ce-! !artă ce$ din faţa $ui/X Pă"înturi$e $ui ettidiu $e ştiiW "ă-ntre%i/ X ettidiu, careW

'u-i ce$ ce, dinc!$! de ure#H, "!şii atît de-ntin#e are,;ncît, ! &i întreagă, ş!i"u$ nu $e-ar utea #tră%ate-n &%!rWX E un &gîrcit, e care &eii î$ ede#e#c cu ura $!r/înd într-! &i de #ăr%ăt!are, cu" cere datina, #e duce

te#ta"ent/32 Dacă truu$ îţi e #ănăt!#, nu cu"3a #uf$etu$ îţi e#te d!"inat de a#iuni, t!t atît de ri"ejdi!a#e ca şi %!$i$eW33 re#te, fiu$ $ui Aga"e"n!n, a f!#t înne%unit de Curii ca edea#ă entru că îşi uci#e#e "a"a, e $ite"ne#tra/34 ;n 3!u"u$ 8ersius. Iu'enal. 0arţial. Satire $i epigrame 2trad/ Tud!r (ăine#cu şi A$eandru !d!ş6, Editura

entru $iteratură, 190=, H9-H/35 Pri"e$e HH de 3er#uri arafra&ea&ă un di#cur# a$ $ui *!crate către A$ci%iade 2!" !$itic atenian din a d!ua

ju"ătate a #ec!$u$ui î/e/n/6, in#irat din dia$!gu$ #eud!-$at!nic 4lcibiade 2I6/36 Peric$e a f!#t tut!re$e $ui A$ci%iade, a$ cărui tată "uri#e în anu$ = î/e/n/37 itera grecea#că th 2iniţia$a cu3întu$ui thXnatos V"!arte6 era #e"nu$ c!nda"nării $a "!arte/38 *en#u$ ere#iei e ne#igur ar utea fi interretat şi Vte u"f$i în ene, Vîţi dai aere/39 Ei#tau trei !raşe cu nu"e$e Antic)ra, t!ate trei în 3ecinătatea un!r regiuni în care creştea $anta "edicina$ăa"intită/40 Prin "a"a #a, A$ci%iade aarţine ce$ei "ai îna$te ari#t!craţii ateniene/41

Bauci# #i"%!$i&ea&ă ! fe"eie %ătrînă şi #ăracă, !u#ă deci $ui A$ci%iade atît rin !rigine, cît şi rin a#ectu$ fi&ic/i#a de înţe$eciune e în#ă aceeaşi $a a"%ii/42 raş în *a%inia, $a n!rd-e#t de R!"a/

Kant Critica Ratiunii Pure

Documents

Transcript of Kant Critica Ratiunii Pure