Argu Met

21
I. Argument Odată cu evoluția și a progresului din simplul mijloc de apărare a corpului, îmbrăcămintea s-a transformat în obiect de creație și înfrumusețare. O îmbrăcăminte conform cerințelor de ordin fiziologic, corelate cu cele estetice, generează satisfacție de ordin psihologic, îmbrăcămintea modernă este un mijloc de producție și de afirmație a personalității, fiind una din cele mai directe forme de manifestare estetică a omului în relație cu semenii săi. Pregătirea forței de muncă la nivelul cerințelor actuale, când concureța este tot mai agresivă obligă pe cei care vor lucra în domeniul confecțiilor să-și însușească temeinic cunoștințele de specialitate. Ținând seama de aceste criterii, creatorii și realizatorii produselor de îmbrăcăminte trebuie să se documenteze cu toate noutățile de specialitate prin diverse publicații, colecții de modele, prezentate în cadrul demonstrațiilor de modă și de schimburi de experiență, cunoașterea și apoi aplicarea ultimelor noutăți ale liniei medii și ale noilor tehnologii de confecționare reprezintă un imperativ la fel de mare ca în orice domeniu tehnic ori științific. În lucrarea de față am studiat următoarele: - am schițat produsul atât în partea din față cât și în partea din spate; 1

Transcript of Argu Met

I. Argument

Odat cu evoluia i a progresului din simplul mijloc de aprare a corpului, mbrcmintea s-a transformat n obiect de creaie i nfrumuseare.O mbrcminte conform cerinelor de ordin fiziologic, corelate cu cele estetice, genereaz satisfacie de ordin psihologic, mbrcmintea modern este un mijloc de producie i de afirmaie a personalitii, fiind una din cele mai directe forme de manifestare estetic a omului n relaie cu semenii si.Pregtirea forei de munc la nivelul cerinelor actuale, cnd concurea este tot mai agresiv oblig pe cei care vor lucra n domeniul confeciilor s-i nsueasc temeinic cunotinele de specialitate.innd seama de aceste criterii, creatorii i realizatorii produselor de mbrcminte trebuie s se documenteze cu toate noutile de specialitate prin diverse publicaii, colecii de modele, prezentate n cadrul demonstraiilor de mod i de schimburi de experien, cunoaterea i apoi aplicarea ultimelor nouti ale liniei medii i ale noilor tehnologii de confecionare reprezint un imperativ la fel de mare ca n orice domeniu tehnic ori tiinific.n lucrarea de fa am studiat urmtoarele:- am schiat produsul att n partea din fa ct i n partea din spate;- am descris modelul;- am prezentat cerinele specifice materialelor textile destinate pantalonului evazat pentru femei insistnd asupra caracterului de confecionabilitate;- am fcut determinri ale caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor de baz si auxiliare utilizate pentru confecionarea produsului;- am efectuat calcule i am proiectat tiparul la scara 1:5;- am transformat tiparul clasic n model;- am ntocmit procesul tehnologic de confecionare;

II. Prezentarea modelului

Faa produsului se compune din dou repere simetrice cu buzunare laterale.Este prevzut liul cu lungimea de 15 cm cu un sisitem de inchidere cu fermoar, partea butonierei pe deasupra i cea cu nasturele pe dedesubt.Spatele produsului se compune din dou repere simetrice.Cordonul finalizeaz terminaia superioar asigurnd sprijinul produsului pe corp i se croiete din dou buci (stnga i dreapta).Faa cordonlui este realizat din material de baz i se dubleaz prin termolipire, iar dosul beteliei este realizat tot din material de baz: Lungimea pantalonului este de 104 cm. Limea pantalonului este de 22 cm i este evazat la terminaie cu nc 5 cm. Cordonul este lat de 5 cm.

III.1. Materiale de baz

La confecionarea pantalonului evazat pentru femei se folosesc materiale de baz din bumbac i tip bumbac de grosime medie i mic, n conformitate cu destinaia produsului:- pentru anotimpuri reci;- pentru anotimpurile calde.Informaii tehnologice referitoare la materiale folosite fac referire la compoziia fibroas a materialului, la masa specific ct i la limea materialului.n acest sens materialele utilizate la confecionarea pantalonului evazat pentru femei au urmtoarele caracteristici tehnice.

Tip dematerialVariantaCompoziiafibroasMasa specific m (g/m)Limea(cm)

esturi din bbc degrosime mic

1100%bbc13090

2100%bbc12090

3100%bbc10790

esturi tipbbc degrosime mic467%bbc + 33%20690

567%bbc + 33%12890

667%bbc + 33%12690

767%bbc + 33%20690

867%bbc + 33%11490

967%bbc + 33%9290

1050% bbc + 50% celofibr15090

II.2. Materiale auxiliare

Materiale auxiliare se folosesc la confecionarea produselor de mbrcminte alturi de materiale de baz.

Materiale auxiliare cuprind:- aa de cusut;- furnituri;- garnituri;- auxiliare pentru ncheiat.

Aa de cusut reprezint cel mai important material auxiliar folosit la confecionarea mbrcmintei. n procesul de coasere, aa de cusut se alege n funcie de materialul ce se confecioneaz i felul operaiei de coasere.Alegerea aei de cusut depinde n toate cazurile de natura materialului, dimensiunea, componena produsului, deoarece finisarea acestuia, curirea, splarea, clcarea poate avea efecte negative asupra produsului de mbrcminte. La confecionarea pantalonului evazat pentru femei am folosit a din bumbac i tip bumbac.Dup destinaia n procesul de coasere aa de cusut poate fi pentru custura obinuit cu Nm 48/3, 54/3, 85/3, 100%. La operaia de asamblare am folosit a de cusut cu Nm 83/3 i 100% (finee ridicat). Pentru finisarea nasturilor. Coaserea butonierelor, tivurilor, am folosit a cu finee medie i incolor.n procesul de confecionare, finisarea firului se alege n funcie de grosimea materialului textil.

II.3. Furnituri i garnituri

La confecionarea mbrcmintei pe lng materialele de baz i auxiliare se maifolosesc o serie de furnituri i garnituri care completeaz, ntregesc i ornamenteaz produsul confecionat. Aceste materiale se aplic n funcie de cerinele produsului i modelului confecionat, precum i de tehnologia de fabricaie adoptat.Furnituri: Vatelina este destinat mbrcmintei exterioare pentru anotimpul rece (paltoane, scurte, jachete). Vatelina se produce din deeuri provenite de la fibre naturale (ln sau bumbac) i deeuri de fire sintetice. n prcesul de confecionare, vatelina se monteaz ntre cptueal i faa produsului. Aceast furnitur se produce prin esere, tricotare sau prin lipire, pe limea de 120 i 140 cm, n culoarea fibrelor din care se obine.Vata se obine din deeuri de bumbac, ln, zdrene, sau din fibre i fire sintetice. n procesul confecionrii, vata se folosete ca umplutur pentru umeri sau ca dublur la produsele matlasate.Buretul este utilizat pentru caerarea materialelor sau ca nlocuitor de vat. Buretul este o spum poliuretanic, aplicat la mbrcmintea clduroas cu o termoizolare bun, uoar i comod la purtat.Moleschinul este o estur cu o legtur pnz, destinat pentru buzunare de pantaloni, sacouri i alte produse. Aceast estur se produce pe limea de 80 cm n culori deschise. n lipsa acestei esturi se poate nlocui cu o estur asemntoare ca aspect i rezisten.Elasticul se utilizeaz la unele articole de lenjerie i articole de mod. Se produce sub form de band cu limea de 0,5-2,5 cm sau n form rotund. Alegerea elasticului se face n funcie de produsul la care se aplic i de mrimea efortului la care trebuie s reziste dup ce a fost montat la produs. Obiectele vestimentare la care se aplic elastic sunt: pantalonii de corp, pantalonii de pijama, pantalonii de schi, bluzele de vnt, unele modele de bluz, rochii i fuste. Prin procedee tehnologice moderne, se produce un sortiment nou de elastic, realizat din cauciuc sintetic. Acest elastic este rezistent la aciunea solvenilor, fiind rezistent la aciunea cldurii i la splare.Banda ntritoare pentru susinere se produce prin esere din fire de bumbac, bumbac n amestec sau din fire sintetice. Aceast band ntritoare numit n popor iret se produce pe limea de 1,2-1,5 cm i este prezentat sub form de rulouri (role) n culoare alb. Banda ntritoare se folosete la confecionarea de jachete, sacouri, pardesie, paltoane, pantaloni, veste i alte produse ale cror detalii necesit a se consolida prin prelucrare. Montarea benzii ntritoare se face pe marginile detaliilor i la buzunarele interioare care sunt suprasolicitate n procesul purtrii. Astfel de exemple avem la piepi, buzunare laterale, pe linia reverelor sau la liurile pantalonilor.Banda ntritoare se poate nlocui cu marginea esturilor subiri de bumbac sau de mtase care se taie de la bucata de estur nainte de croirea cptuelii.Banda cu vn se aplic la terminaia pantalonilor. Aceast furnitur are form asemntoare benzii de ntrire, diferind de aceasta prin ncorporarea pe una din laturi a unui fir de rezisten, montat prin esere. Banda cu vn are rolul s protejeze pantalonii la terminaie pe partea interioar a acestora. Banda cu vn se produce n culori diferite, iar alegerea sa pentru produsul de confecionat se face n funcie de culoarea pantalonului.Banda de retenie se folosete la produse fixate pa talia corpului cum ar fi pantalonul i fusta. Aceast furnitur se produce prin esere, fiind prevzut pe lungime cu fire de cauciuc esute, care s mreasc aderena ntre fust sau pantalon i lenjeria corpului. Banda de retenie este deci o estur lat de 2-3,54 cm prezentat sub form rulat. Pentru montare, ea se prelucreaz prin dublare cu canafas i se monteaz n cptueala beteliei dup care urmeaz a se monta la pantalon. Furnituri de fixat i ajustat. Sunt materiale ntrebuinate pentru ncheiatul i ajustarea mbrcmintei pe conformaie. Din aceast categorie fac parte nasturii, copcile, capsele i fermoarele.Nasturii au att rol funcional (ncheie i ajusteaz produsul) ct i rol ornamental, de a nfrumusea produsul confecionat. Industria confeciilor din ara noastr utilizeaz o gam larg de nasturi, n funcie de produsele confecionate i de modelele acestor produse. Clasificarea principalelor categorii dup natura materialelor din care se produc: Nasturi de sidef, destinai pentru lenjerie i mbrcminte subire. Aceast categorie de nasturi se produce din scoici la diametrul de 0,8--3 cm. Nasturii de sidef sunt prevzui pentru coasere cu dou guri sau cu patru guri. La aceast categorie de nasturi gurile pentru coasere sunt prevzute pe faa nasturelui. Nasturi de os, destinai pentru mbrcmintea exterioar, producndu-se n mrimi cu diametrul de la 10 la 38 mm i n culori diferite n funcie de culorile materialelor ce se prelucreaz. Nasturii de os, se produc n general cu patru orificii dar i cu ureche ascuns. Acetia se produc din oase, corn sau copite de animale, prelucrate n funcie de form i destinaia pe care o au la produse. Produse vestimentare la care se aplic nasturi din os: pantaloni, vest, sacouri, pardesie, paltoane, scurte sau alte confecii asemntoare. Nasturi metalici, destinai pentru mbrcmintea exterioar cum ar fi: pantaloni, bluze de vnt, pardesie i jachete. Sunt prevzui cu dou, trei sau patru guri pe fa sau cu o ureche ascuns. Mrimea n care se produc este determinat de produsul i de modelul la care se aplic. n general, aceast categorie de nasturi are diametrul de la 12 la 32 mm. Confecionarea se face din tabl care se prelucreaz special i se vopsesc corespunztor modelului la care se aplic. Nasturi din poliester, destinai n general pentru mbrcmintea feminin i pentru copii. Aceast categorie se produce ntr-o gam variat de culori, avnd dimensiunile de la 8 la 40 mm. Nasturii din poliester nu se recomand a se aplica mbrcmintei care se fierbe la splat. Se produce n general cu dou guri i trei sau cu o ureche ascuns. Nasturi din lemn, folosii la mbrcmintea exterioar i n general la articole de mod, ca: scurte, jachete, pardesie, paltoane etc.Ca form i model nasturii din lemn sunt diferii, n funcie de produsul la care se aplic i de creatorul de mod.

III.1. Proiectarea pantalonilor

La construirea tiparului de pantaloni pentru brbai se adopt ca dimensiuni principale ale corpului:IC = 172 cm;Pb = 48 cm.Calculul dimensiunilor de baz:Pt = Pb - 4 = 44 cm;Ps = Pb + 4 = 54 cm.Pantalonul este o mbrcminte care se poart n toate anotimpurile,fiind folosit att de brbai ct i de femei. Ca form poate fi: clasic, pescresc, pentru cizm, pantalon sport, sau pantalon golf.

III.2. Panantaloni pentru brbai i biei

III.2.1. Pantalonul clasic pentru brbai

Trasarea liniilor de bazAB = + 12,5 = cm;AL = Lpr = 103 cm;Lpr = (N x Z) K = 6 x Z - 0,2 = 103 cm;AC = + 7 = 85,5 cmDin punctele B, C i L se traseaz perpendiculare care reprezint liniile de baz n lungimea pantalonului. Pe orizontal din B se stabilesc punctele de baz n limea pantalonului:BB1 = + 4 = 17 cm;B1B2 = BB1 = 17 cm;

III.3. Transformarea tiparului n model

La tiparul de spate se anuleaz pensele din talie i limea lor se ia din prile laterale ale spatelui de pantalon.Se ajusteaz partea din fa n prile laterale pentru a se potrivi cu spatele.La partea de terminaie, att faa ct i spatele se evazeaz astfel: Se mut punctele L4 i L2 n stnga i punctele L3 i L5 n dreapta cu 2,5 cm. Se unesc cu linie curb cu punctele de la linia genunchiului (C1,C2, C3, C4).

V. Procesul tehnologic al pantalonuluievazat pentru femei

Nr.

Crt.Denumirea operaieiTipul utilajului i dispozitivuluiajuttorTimp estimat(min)Categoria operaiei

ITermocolarea inseriei la buzunare, li, contrarefilet i betelieMasa de lucru1,5II

Prelucrarea buzunarelor laterale la partea din fa a pantalonuluiMain simpl3III

Prelucrarea betelieiMain simpl2III

IIASAMBLAREA DETALIILORncheierea pantalonului pe linia oldurilorMain simpl2,7III

ncheierea pantalonului pe linia interioarMain simpl1,6III

Prelucrarea liului stng i dreptMain simpl6III

ncheierea pantalonului pe linia turuluiMain simpl1,5III

Surfilarea rezervelor custurilorMain simpl2III

Aplicarea beteliei la pantalon prin dou custuri (una de montare i alta de fixare)Main simpl10III

Tighelirea beteliei de jur mprejur cu tighele de garnitur la 0,5 cmMain simpl1,5III

IIIFINISAREA PRODUSULUIExecutarea tivului pe linia de terminaie printr-o custur de ndoit-tivit (limea tivului 2 cm)Main simpl3III

Executarea butonierelor i coaserea nasturilorMain de lucru manual4II

Curarea produsului de ae i clcarea final a pantalonului

Timp totalMain de lucru manual1

39.8II

VI. Elemente de verificare

Dup forma i modelul produsului finit controlul se efectueaz n baza urmtoarelor documentaii: standarde, specificaii tehnice, caiete de sarcini dac beneficiarul a admis prin contract parametrii de calitate prevzui de acesta.Comanda beneficiaruluiLa verificare trebuie sa se respecte o ordine a elementelor i zonelor controlate care au drept scop:-eliminarea posibilitilor de neverificare a unor zone ale produslui;-micorarea timpului afectat controlului;-micorarea numrului de produse respinse.Metode de verificare :1. Controlul de mas Fiecare produs se aeaz pa mas i se vizioneaz pe fa controlndu-se dac s-a efectuat conform modelului din punct de vedere al aspectului croielii i simetriei urmtoarelor pri componente: guler, revere, platc, buzunare, cordon, nasturi, gici, tighele, consecvena pailor de tighel, paraleleismul de tighel dac este cazul.Urmeaz controlul prilor interioare a produsului i anume montarea cptuelii, bizeilor, buzunarele interioare, surfilarea custurlior interioare.2. Controlul pe manechineProdusele se mbrac pe manechin i se controleaz pa fa: poziia mnecilor, reverelor, gulerelor, buzunarelor, liuri, gici, cordoane, butoniere, nasturi, fermoare.Portivirea dungilor la orice produs esturile de baz dar i cptueala trebuie s fie uniform colorate, s nu fie n acelai produs buci cu diferite nuane sau cu defecte vizibile.

V. Elemente care se controleaz la pantalonul evazat pentru femei

Pentru pantalon, controlul se desfoar n urmtoarea ordine:1. Partea superioar stng unde se verific: mbinarea pe linia exterioar, buzunarul din faSuccesiunea mnuirilor: Se preiau pantalonii Se aeaz pe masa de verificare cu partea sng de deasupra, astfel nct liul s fie ndreptat spre controlor Derularea verificrii1. Spatele produsului unde se verific: Cusutura de simetrie a spatelui Betelia la spatele pantalonuluiSuccesiunea mnuirilor: Se aeaz pantalonii pe masa de verificare cu partea stng deasupra, astfel nct betelia s fie zona normal de lucru a controlului Derularea verificrii1. Partea din fa a pantalonului unde se verific: Partea stng a liului Partea dreapt a liuluiSuccesiunea mnuirilor: Se deschide fermoarul, astfel nct betelia s fie n zona normal de lucru a controlului Derularea verificrii1. Interiorul pantalonului unde se verific: Pungile buzunarelor din fa Corectitudinea surfilrii Corectitudinea aplicrii fermoarelorSuccesiunea mnuirilor: Se deschide fermoarul pantalonului, astfel nct betelia s fie n zona normal de lucru a controlului Derularea verificrii1. Partea superioar dreapt unde se verific: mbinarea pe linia exterioar, buzunarul din fa

Succesiunea mnuirilor: Se preiau pantalonii Se aeaz pantalonii pe masa de verificare cu partea dreapt pe deasupra, astfel nct liul s fie ndreptat spre controlor Derularea verificrii1. Lungimea i terminaia superioar a pantalonilor mbinarea pe linia interioar att la partea stng ct i la partea dreapt Verificarea lungimii pantalonului att la partea stng ct i la partea dreapt Suprapunerea exact a feei cu spatele la ncheierea custurilor laterale i interioareSuccesiunea mnuirilor: Se poziioneaz pantalonul astfel nct linia de simetrie s fie orientate spre controlor apoi se ridic partea din dreapta pantalonului1. Controlul dimensional, unde se verific lungimea pantalonului: Lungimea i limea n talie Limea n sold Lungimea liuluiSe urmrete, de asemenea, uniformitatea i calitatea tighelor, uniformitatea marginilor, corectitudinea butonierelor. Surfilarea custurilor, montarea corect a furniturilorn final, se face un control de finisare i de aspect interior unde se verific: Ae necusute Nasturi cusui asimetric fa de butoniere Clcat necorespunztor Defecte vizibile de estur

Bibliografie

1) Florea A. - Controlul calitii produselor.Editura Gh. Asachi Iai2) Mitu S. - Bazele tehnologice confeciilor TextileEditura Performatica Iai3) Nicolaiov O. - Proiectarea produselor Tehnologice pentru confecii Textile Editura Cernei Iai4) Conte Gh - limbaj tehnologic al confeciilor textile Tnase F Manual clasa a IX-a Editura Didactic i PedagogicBucureti5) M.E.I. - proiectarea mbrcminteiManual clasa a IX- i a XII-aEditura Didactica i Pedagogica Bucureti 3