Ghid Met Audit

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

Departamentul de Instalaţii

TEMA: METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE

FAZA: Redactarea a II-a şi Sinteza Observaţiilor

Contract nr. C 44 / 2002

Beneficiar: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei DIRECTOR DEPARTAMENT: Dr. ing. Ioan Pepenar

RESPONSABIL TEMĂ: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran

RESPONSABIL CALITATE ing. Melania Cruceanu

- Iulie 2002 -

Colectiv de elaborare

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu C.P. I

ing. Horia Petran C.P. III

Colaborator:

U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu

i

MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de faţă reprezintă o detaliere a normativului NP 047-2000 privind

efectuarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi

preparare a apei calde de consum aferente acestora şi constă în elaborarea unor studii de

caz vizând clădirile reprezentative ale fondului de construcţii existent.

Necesitatea şi totodată oportunitatea metodologiei pentru realizarea auditului

energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora decurg din complexitatea şi gradul de noutate al procedurilor

elaborate în cadrul normativului menţionat anterior, metodologia având scopul de a facilita

activitatea consultanţilor / auditorilor energetici de realizare a auditului energetic al

clădirilor existente.

În lucrarea de faţă se prezintă două studii de caz vizând realizarea auditului

energetic pentru următoarele tipuri de clădiri:

• Clădire de locuit colectivă de tip bloc de locuinţe, având în componenţă 44

apartamente, S + P + 10 etaje, racordate la sistem districtual de alimentare cu

căldură (punct termic central);

• Clădire de locuit unifamilială, cu pod, având în componenţă spaţiu locuit şi

subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu centrală proprie funcţionând pe

gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin intermediul unui boiler

cu acumulare;

Cele două tipuri de clădiri care constituie suportul metodologiei pentru realizarea

auditului energetic sunt reprezentative pentru clădirile de locuit din mediul urban:

!"Clădirea colectivă de tipul bloc de locuinţe reprezintă principalul consumator de

utilităţi termice în marile oraşe. Faptul că sistemul de alimentare cu căldură este

de tipul termoficare urbană conferă un mare grad de actualitate analizei

energetice a clădirii prin prisma indicilor de căldură estimaţi în urma expertizei

ii

energetice şi a celor rezultaţi prin aplicarea soluţiilor de utilizare raţională şi

eficientă a căldurii într-o clădire de tip bloc. Practic, soluţiile care vor fi incluse în

lucrare constituie măsuri de reducere a facturii energetice cu consecinţe majore

în plan social.

!"Clădirea individuală reprezintă un al doilea tip de consumator major de utilităţi

termice. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul

existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în

modernizarea instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă

substanţial consumul de combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul

ambiant natural.

Clădirea care constituie suportul metodologiei pentru realizarea auditului energetic,

în actuala redactare, este una dintre clădirile reprezentative pentru fondul de locuinţe din

mediul urban. Faţă de clădirea de tip bloc de locuinţe, aceasta prezintă avantajul

existenţei unui singur proprietar care are posibilitatea ca prin investiţii atât în modernizarea

instalaţiilor, cât şi în modernizarea anvelopei, să reducă substanţial consumul de

combustibil şi implicit evacuarea de noxe în mediul ambiant natural.

Pentru clădirile menţionate anterior s-a efectuat diagnosticul energetic, pe baza

rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii şi

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora şi s-au

analizat din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de modernizare energetică a

clădirii şi instalaţiilor aferente. În final s-au întocmit rapoartele de audit energetic.

Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism

„Ion Mincu”, responsabil temă d-na ing. Mihaela Georgescu, pentru analiza soluţiilor de

modernizare energetică a anvelopei clădirilor supuse auditului energetic.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT

EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE

INDICATIV:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC

Director general: Prof. dr. ing. Dan Lungu

DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ

Director Departament: Dr. ing. Ioan Pepenar Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran Colaboratori: U.A.U.I.M. - lector ing. Mihaela Georgescu Coordonat de: A.I.I.R. Preşedinte Acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de: SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE

Şef serviciu: Ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare M.L.P.T.L.: Ing. Ştefania Ţaţomir

CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE ..............................................................................................................1

2. DOCUMENTE CONEXE .................................................................................................1

3. METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI EXISTENTE.....................................................................................................................3

3.1. Introducere ................................................................................................................3

3.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse auditului energetic ............4

3.3. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al clădirii ..................................5

3.4. Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor

existente....................................................................................................................5

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE ...................................................................................................9

4.1. Introducere ................................................................................................................9

4.2. Raportul de expertiză ................................................................................................9

4.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii şi a

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum.................................13

4.4. Note de calcul termotehnic......................................................................................24

4.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii urmare aplicării

soluţiilor de modernizare energetică şi analiza economică a acestora ...................48

4.6. Raportul de audit energetic .....................................................................................59

5. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE (BLOC) ......................................................................................62

5.1. Introducere ..............................................................................................................62

5.2. Raportul de expertiză ..............................................................................................62

5.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii şi a

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum.................................66

5.4. Note de calcul termotehnic......................................................................................73

5.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii urmare aplicării

soluţiilor de modernizare energetică şi analiza economică a acestora ...................96

5.6. Raportul de audit energetic ...................................................................................107

SINTEZA OBSERVAŢIILOR

METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ŞI AL

INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE

Indicativ:

Înlocuieşte:

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-

DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII SI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR

INCERC - BUCUREŞTI

Aprobat de:

MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI - M.L.P.T.L. cu ordinul nr. ....... din ..................

1. INTRODUCERE

Metodologia se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în

general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi

al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor

termice aferente acestora.

Scopul metodologiei este de a detalia normativul [2] prin prezentarea unor studii de

caz vizând efectuarea auditului energetic pentru o clădire de locuit unifamilială, cu pod,

având în componenţă spaţiu locuit şi subsol neîncălzit – spaţii parţial îngropate, cu

centrală proprie funcţionând pe gaze naturale şi cu apa caldă de consum preparată prin

intermediul unui boiler cu acumulare.

Pentru clădirea menţionată se efectuează diagnosticul energetic, pe baza

rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii şi

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora, se

analizează din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de modernizare energetică a

clădirii şi instalaţiilor aferente şi, în final, se întocmeşte raportul de audit energetic.

2. DOCUMENTE CONEXE

[1] * * * L. 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind

reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea

economisirii energiei termice

[2] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora

2

[3] NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor

existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora.

[4] SC 007-2002 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a

anvelopei clădirilor de locuit existente

[5] * * * Ghid privind expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de

consum aferente acestora

[6] GT 032-2001 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare

expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

[7] C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la

clădirile de locuit

[8] C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

ale clădirilor

[9] C 107/5-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

în contact cu solul

[10] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile

[11] SR 1907-1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul

3

3. METODOLOGIE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI

CLĂDIRI EXISTENTE

3.1. Introducere

Auditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare a

soluţiilor tehnice de reabilitare / modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente

acestora, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de utilizare a

energiei termice, precum şi optimizarea soluţiilor tehnice prin analiza eficienţei economice

a acestora. Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici atestaţi, cu

pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor

energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătire a proiectului de

modernizare energetică a clădirii.

Realizarea auditului energetic al unei clădiri existente presupune parcurgerea a trei

etape obligatorii:

1. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse auditului energetic.

2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice

a acestora.

3. Întocmirea raportului de audit energetic.

Prima etapă din cadrul auditului energetic se realizează prin expertiza termică şi

energetică a clădirii, în conformitate cu normativul [2], şi constă în determinarea

consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de locuire, pe baza

caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de încălzire şi preparare a apei

calde de consum.

Identificarea măsurilor de modernizare energetică, analiza eficienţei economice a

acestora şi întocmirea raportului de audit energetic se efectuează în conformitate cu

prevederile normativului [2].

4

3.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirii supuse

auditului energetic

Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri existente se referă la

determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiei

de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum şi vizează în principal:

#" investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente:

!"analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi instalaţiilor termice

aferente,

!"analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia (analiza

elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit, analiza

vizuală a stării clădirii, efectuarea de măsurări [6], prelevarea de probe fizice

etc.),

!"întocmirea fişei de expertiză a clădirii, conform [2].

#" determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor termice

aferente acesteia, precum şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru

încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum,

!"determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din

componenţa anvelopei clădirii,

!"determinarea parametrilor termodinamici intensivi caracteristici spaţiilor încălzite

şi neîncălzite ale clădirii,

!"determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin

raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la

nivelul sursei de căldură a clădirii,

!"determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin

raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru prepararea apei

calde de consum, la nivelul sursei de căldură a clădirii

#" concluziile auditorului energetic asupra evaluării – întocmirea raportului de

expertiză.

5

3.3. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al

clădirii

Influenţa fiecărei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică a

construcţiei şi/sau a instalaţiei aferente acesteia se determină prin estimarea consumului

anual normal de căldură pentru situaţia aplicării măsurii (sau pachetului de măsuri) de

modernizare energetică, conform metodologiei prezentate în normativul [2] şi prin

raportarea acestuia la valoarea de referinţă a consumului anual normal de căldură estimat

pentru clădirea în starea sa actuală (iniţială) – valoare de referinţă determinată prin

expertiza termică şi energetică a clădirii, conform [2].

Decizia adoptării unei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică

este cea de eficienţă economică a măsurii (pachetului de măsuri), în conformitate cu

normativul [2].

3.4. Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică

a clădirilor existente

3.4.1. Indicatorii economici pe care se bazează analiza eficienţei economice a

soluţiilor de modernizare energetică aplicate clădirilor existente sunt următorii:

#"Costul specific al cantităţii de căldură economisită care se determină cu relaţia:

tS

)m(INV

ENC

e∆⋅

β∆⋅= [Euro/kWh] (1)

#"Costul specific al cantităţii de căldură consumată pentru realizarea condiţiilor de

confort termic şi fiziologic (încălzirea spaţiilor şi furnizarea apei calde de consum),

care se determină cu relaţiile:

)m(tS

)m()m( EN

VNAe

⋅= [Euro/kWh] (2)

pentru clădirea modernizată, respectiv:

)a(tS

)a()a( EN

VNAe

⋅= [Euro/kWh] (3)

pentru clădirea nemodernizată.

6

În relaţiile de calcul (1) ... (3) se utilizează următoarele notaţii:

C(m) - costul lucrărilor de modernizare energetică [Euro];

∆Et - economia de căldură proprie clădirii realizată prin aplicarea soluţiilor de

modernizare energetică, în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este

amplasată clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];

Et(m),(a) - consumul de căldură propriu clădirii modernizată/nemodernizată pentru

realizarea condiţiilor de confort termic şi fiziologic (încălzirea spaţiilor şi prepararea apei

calde de consum), în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este amplasată

clădirea supusă activităţii de audit energetic [kWh/an];

NS - durata de viaţă a soluţiilor de modernizare energetică, esenţiale pentru

realizarea performanţei tehnice [ani];

VNA(m),(a) - valoarea netă actualizată a lucrărilor de investiţii şi de exploatare a

clădirii modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro].

( ) ( )c

N

1t

t

c

N

c ai1

1Nd1a1

cc

+

+⋅+⋅−=β∆ ∑

=

în care:

Nc - durata de rambursare a creditului necesar realizării lucrărilor de modernizare

[ani];

d - dobânda anuală la creditul acordat, percepută de banca care acordă creditul [-];

ac - cota, din suma totală CINV(m) necesară pentru realizarea modernizărilor, care

reprezintă avans [-].

Observaţie: ac = 0 implică împrumutul întregii sume CINV(m)

ac = 1 implică faptul că beneficiarul de investiţie dispune de suma integrală

necesară realizării lucrărilor de investiţie).

i - rata anuală de depreciere a monedei de referinţă [-]

3.4.2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării soluţiilor de

modernizare, NR, se determină prin rezolvarea ecuaţiei algebrice neliniare:

( ) [] 0X)G(EC

X)G(EC1X)T(ECC

EEE

GtGTTttT)m(INV

=⋅∆⋅+

+⋅∆⋅⋅δ−−⋅∆⋅⋅δ−β∆⋅ (4)

în care:

7

δT = 1 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt

racordate la sistemul de încălzire districtuală;

δT = 0 implică clădire ale cărei instalaţii de furnizare a utilităţilor termice sunt

racordate la o sursă proprie (cazan de apă caldă);

Ct - costul specific al căldurii furnizată în sistemul de încălzire districtuală

[Euro/kWh];

CG - costul specific al căldurii produse în surse proprii (provenită din arderea

combustibililor) [Euro/kWh];

CE - costul specific al energiei electrice [Euro/kWh];

( )GEt∆ - economia de căldură provenită din arderea combustibililor [kWh/an];

( )GEt∆ - economia de energie electrică [kWh/an];

NOTA: Energia electrică se consumă pentru acţionarea pompelor de circulaţie, a

valvelor arzătorului şi a unor elemente de măsură şi control.

În ecuaţia (4) se explicitează:

tN

1t

tT

R

i1f1X ∑

=

++

= ;

tN

1t

GG

R

i1f1X ∑

=

++

= ;

tN

1t

EtE

R

i1f1X ∑

=

++

= ;

Valorile XT, XG, XE utilizate în inegalitatea (5) se determină pentru valori N care

satisfac inegalitatea dublă (6).

3.4.3. Condiţia ca o investiţie să fie considerată rentabilă este dată de inegalitatea:

0VNAVNA )a()m( <− (5)

cu condiţia ca intervalul de calcul N să satisfacă dubla inegalitate:

SR NNN ≤< (6)

3.4.4. Valoarea NS a duratei de viaţă utilizată în dubla inegalitate (6) se consideră

după cum urmează:

8

#"În cazul soluţiilor care reprezintă un echipament sau o tehnologie, valoarea NS

este conformă cu datele oferite de furnizor;

#"În cazul soluţiilor compozite, valoarea NS este impusă de echipamentul sau

tehnologia cu durată de viaţa minimă care condiţionează performanţă tehnică a

soluţiei analizate.

3.4.5. În cazul în care beneficiarul soluţiilor de modernizare apelează la credit

bancar pentru realizarea acestora se determină valoarea lunară a ratei de rambursare a

creditului cu relaţia (14) [2] şi se analizează în raport cu venitul mediu lunar al

beneficiarului în scopul verificării criteriului de suportabilitate al acestuia. Valoarea

rezultată prin aplicarea relaţiei (14) [2] este valoarea reală a ratei de plată a creditului şi

NU valoarea netă actualizată.

3.4.6. Soluţia eficientă, din punct de vedere al beneficiarului de investiţie care a

angajat un credit bancar, implică:

( )( )

<>>=≤1aNN1aNN

cRS

cRc (7)

respectiv soluţii tehnice de bună calitate cu durată de viaţă maximă.

OBSERVAŢIE: Relaţiile de determinare a costurilor soluţiilor de modernizare energetică a

anvelopei clădirii analizate în cadrul studiului de caz au caracter informativ, ele putând fi

utilizate şi la alte lucrări de audit energetic.

9

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI

CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE

4.1. Introducere

Casa individuală care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei termice

şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi instalaţiilor

de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind detaliate în ghidul

[4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de către auditorul

energetic în urma activităţii susmenţionate.

În studiul de caz sunt analizate, exemplicativ, câteva soluţii de intervenţie posibile

în scopul modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde

de consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.

4.2. Raportul de expertiză

4.2.1. Informaţii generale

Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21

Proprietar: POPESCU Gheorghe

Destinaţia principală a clădirii: locuinţă unifamilială

Tipul clădirii: înşiruită, S + P + 1 E

Anul construcţiei: 1939

Proiectant / constructor: Casa Construcţiilor

Număr de apartamente: 1

Structura constructivă: zidărie portantă

4.2.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 50,23 m²

Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 75,39 m²

10

Volumul util al spaţiului încălzit: 208,1 m³

Volumul total al clădirii: 359,2 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Perete Orientare Suprafaţa [m²]

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 S 35,03 0,517PE2 E 24,77 0,517PE3 V 23,45 0,517PE4 N 43,45 0,517PE5 O 0,68 0,278PE6 V 5,51 0,635UE S 3,78 0,395FE1 S 1,48 0,430FE2 E 3,88 0,430FE3 V 5,20 0,430FE4 V 1,12 0,430

PIsb1 - 13,09 0,411PIsb2 - 6,12 0,581PL E - 35,50 0,544PL sb - 21,88 0,426UI sb - 3,24 0,340R sb - 4,17 0,392Ra - 20,43 3,310Re - N/A 0,669- - - #########

Suprafata exterioara: 252,78 Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 1,215 m-1

4.2.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Cazan funcţionând cu gaze naturale

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice

Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă

Necesarul de căldură de calcul: 18.700 W

Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul

Contor de căldură pentru încălzire: nu este cazul

11

Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,

dintre care majoritatea sunt funcţionale

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²] Tip corp static în spaţiul

locuit în spaţiul comun Total în spaţiul

locuit în spaţiul comun Total

624 / 4 6 - 6 29,892 - 29,892 218 / 9 2 - 2 7,452 - 7,452

Lungimea totală a conductelor de distribuţie din subsol: 22 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 811 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

20

30

40

50

60

70

80

90

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 226,6 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 29 septembrie

- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 03 mai

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:

anîncQ = 23,20 MWh/an,

12

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sursa de

căldură: anSînc

Q = 41,002 MWh/an,

Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii, la nivelul

sursei de căldură (intrare gaze naturale cazan): anSînc

q = 543,9 kWh/m²an,


spaţiilor încălzite: anîncq = 307,7 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,96

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,96x0,643=0,566

4.2.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r. în apartamente: 3 / 4

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar – 1

Spălător – 2

Cadă de baie: - 1

Rezervor WC - 2

Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 67,0 kWh/m²an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- la nivelul punctelor de consum: 131,9 l/pers.zi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 133,9 l/pers.zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

149,3 kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiei de preparare a apei calde: εacm = 0,55

13

4.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a

anvelopei clădirii şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a

apei calde de consum

4.3.1. Soluţii pentru pereţii exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii se propune a

se face în două variante: prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren

expandat de 10 cm grosime, respectiv 5 cm grosime, amplasat pe suprafaţa exterioară a

pereţilor existenţi, protejat cu o tencuială subţire de 5...10 mm grosime, armată cu o

ţesătură deasă din fibre de sticlă.

Soluţia prezintă următoarele avantaje:

- corectează majoritatea punţilor termice;

- conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al

stabilităţii termice;

- protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu,

de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;

- nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;

- permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor;

- nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de

încălzire;

- permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi

modernizare;

- nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente

etc.;

Soluţia propusă, prezentată în detaliile A….J, va fi realizată astfel:

- Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei:

verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în

această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului

de protecţie) şi curăţat de praf şi depuneri.

- Stratul termoizolant, în grosime de 10 cm, din plăci de polistiren expandat ignifugat,

de dimensiuni mari (ex: 1,20 x 0,60 m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafaţa

14

suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din

mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau în

puncte.

Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din

oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu

dibluri de plastic cu rozetă), fie cu ambele procedee, pentru împiedicarea smulgerii

datorate sucţiunii.

Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi

decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă

în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de

finisaj.

La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în

formă de L. Deasupra ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din polistiren se

pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecţie mai buna la foc.

Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi

tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o

ţesătură deasă din fibre de sticlă.

Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport

(inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice,

fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu

impermeabilitate la apă.

Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin

combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă

care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.

Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele

variante:

- vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie

mare la apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici care trebuie corectate prin

adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară

a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);

- vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistenţă mare la

apă dar permeabilitate la vapori mai redusă;

15

- vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună

permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe

orice tip de suport, aspect mat

În variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

Reţeaua de armare, fixata pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de

tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu

o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în

cazul tencuielilor cu mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester).

Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de

ţesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale,

la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor

din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La

colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea

ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.

Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţada în câmpuri de cel

mult 14 m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu

concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se

pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea

independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.

Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme

specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la

compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la

tehnologia de execuţie.

Anexat se prezintă câteva detalii de racordare caracteristice soluţiei cu stratul de

protecţie realizat din tencuială subţire. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la

colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor

profile subţiri din aluminiu sau din PVC.

Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje,

astfel:

− rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune

luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o

înălţime de cca 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi

tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din

16

răşini sintetice) sau suplimentarea ţesăturii din fibre se sticlă cu una având

rezistenţă la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;

− un cost relativ mare;

− durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;

− limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea

soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea

stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclul, cu streşinile

acoperişului cu pod, precum şi în zona copertinei.

Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui

exterior pe o înălţime de 40 cm de la cota feţei superioare a plăcii din beton armat

(lungimea zonei de influenţă). La partea superioară, pentru protecţia stratului termoizolant

este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu, care se

prelungeşte şi sub tencuială (det. A).

Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire

termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor,

conform detaliilor B, C şi D, prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din

aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătura din fibre de sticlă.. Deoarece spaţiul

este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor

prevedea glafuri noi din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm. Faţă de detaliul existent, pe

latura inferioară a golurilor de ferestre, se va scoate rândul de cărămidă care iese în

consolă, se aşterne un mortar de pantă, se montează termoizolaţia din plăci de polistiren

expandat cu grosimea de 7,5 cm şi se montează un glaf din tablă zincată de 0,5 mm

grosime (det. D).

4.3.2. Copertina

La placa de copertină care este la nivelul planşeului de peste parter (det. G), se

recomandă ca să fie prevăzut un strat termoizolant deasupra plăcii din beton armat

realizând continuitatea cu termoizolaţia peretelui exterior. În acest scop :

− se vor îndepărta toate straturile existente până la suprafaţa plăcii de beton (şapa si

tabla);

17

− pe o lăţime de 45 cm adiacent termoizolaţiei exterioare a pereţilor exteriori se vor

monta plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime, iar în rest plăci din BCA

GBNT de aceeaşi grosime;

− se va turna o şapă de cca. 4 cm grosime medie, armată cu plasă STNB, cu pantă

corespunzătoare;

− deasupra şapei se montează o învelitoare din tablă zincată de 0,5 mm grosime,

ridicată corespunzător la perete şi prevăzută cu lăcrimar pe contur.

Această soluţie de modernizare a anvelopei clădirii se aplică împreună cu soluţia

de termoizolare a pereţilor exteriori.

4.3.3. Soluţii pentru planşeul de pod

Stratul termoizolant suplimentar se prevede peste ultimul planşeu, în soluţia de

principiu prezentată în det. A:

• îndepărtarea umpluturii termoizolante din alicărie de 7,5 cm grosime dispusă intre

cusaci, precum şi a acestora, pe jumătate din suprafaţă;

• curăţarea suprafeţei;

• executarea unei bariere contra vaporilor de calitate corespunzătoare pe faţa

superioară a planşeului existent;

• montarea unui nou strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 14 cm

(det. A);

• realizarea stratului de protecţie în grosime de 6 cm, utilizând o parte din umplutura

recuperată prin îndepărtarea stratului existent de alicărie;

• Repetarea operaţiunilor de mai sus pe cealaltă jumătate a suprafeţei.

În scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale punţilor termice de pe

conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se izola termic

parapetele de pe contur, atât la interior unde se continuă termoizolaţia de pe planşeu, dar

cu o grosime de numai 10 cm, pe înălţimea de 26 cm, protejată cu lemn recuperat de la

duşumelele şi cusacii dezafectaţi, cât şi la exterior unde se continuă termoizolaţia

peretelui exterior (det. A).

Capacul chepengului din planşeul dinspre pod se va căptuşi, spre pod, cu placi din

vată minerală protejată cu folie din PVC.

18

În condiţiile unor temperaturi Tu scăzute în pod, cu valori apropiate de temperatura

aerului exterior în timpul iernii, se va asigura o ventilare corespunzătoare a spaţiului

neîncălzit al podului, pentru a se evita pericolul condensării vaporilor de apă (care

migrează prin planşeul de la ultimul nivel) pe piesele din lemn ale şarpantei; de aici

rezultă, pe de o parte, atenţia care trebuie acordată ventilării corespunzătoare a podului,

iar pe de altă parte, recomandarea antiseptizării pieselor de lemn ale şarpantei.

Ca variante la soluţia prezentată se consideră următoarele soluţii posibile :

– variantă cu polistiren de grosime redusă (grosimea stratului termoizolant în pod: 7

cm în loc de 14 cm pe orizontală şi 5 cm în loc de 10 cm pe verticală),

– variantă cu vată minerală G100, după cum urmează:

2 x 2 cm grosime pe orizontală (det. A, pl. A9)

2 x 5 cm grosime pe verticală (det. A, pl. A9)

Plăcile G100 se montează între grinzişoare de lemn de dimensiuni 7 x 7 cm pe

orizontală şi 5 x 5 cm pe verticală, dispuse ortogonal la distanţe de 70 cm în 2 planuri

suprapuse. Plăcile G100 se protejează cu scânduri din lemn de răşinoase de 2,5 cm

grosime, în cea mai mare parte, recuperate.

4.3.4. Soluţii pentru subsolul clădirii

a. Planşeul peste subsolul neîncălzit Termoizolarea suplimentară se poate face la tavanul planşeului, după repararea

acestuia fără îndepărtarea tencuielii existente, cu un strat de polistiren expandat, în

grosime de 10 cm, protejat cu un strat de tencuială subţire, soluţia fiind similară cu cea

utilizată la pereţii exteriori (det. D), dar fără stratul de finisaj.

Plăcile de polistiren expandat sunt fixate prin lipire şi mecanic, iar stratul de

protecţie poate fi realizat dintr-o tencuială subţire (3…7 mm) din mortar cu liant organic

(răşini), armată cu o plasă deasă (ţesătură) din fibre de sticlă;

În dreptul ferestrelor, pentru ca acestea să se poată deschide, local pe lăţimea

ferestrei şi pe o adâncime de 45 cm, grosimea stratului termoizolant se reduce la 5 cm.

Amplasarea stratului termoizolant la partea inferioară a planşeelor prezintă

următoarele avantaje:

- reprezintă a soluţie corectă din punct de vedere termotehnic, sub aspectul difuziei

vaporilor de apă;

19

- lucrările se pot desfăşura fără a împiedica funcţia de locuire şi fără a deranja în nici

un fel locatarii;

- nu se reduce înălţimea liberă, utilă, a încăperilor de la parter.

Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare, se recomandă micşorarea

efectelor punţilor termice prin prelungirea stratului termoizolant orizontal, pe verticală la

racordarea planşeului cu pereţii exteriori, pe o înălţime de 40 cm sub cota feţei inferioare

a planşeului (fig. D). Se va prelungi si termoizolaţia prevăzută la pereţii exteriori pe

aceeaşi înălţime – în zona soclului se recomandă ca stratul termoizolant să fie realizat din

polistiren extrudat, ca urmare a caracteristicilor favorabile de rigiditate şi de rezistenţă la

umiditate a acestui material, iar stratul de protecţie să fie armat cu două straturi de

ţesătura din fibre de sticlă;

b. Elementele de construcţie adiacente încăperii încălzite de la subsol Pereţii interiori dintre încăperea încălzita şi subsolul neîncălzit vor fi prevăzuţi, după

pregătirea corespunzătoare a suprafeţelor, cu plăci din polistiren expandat în grosime de

10 cm, pe faţa dinspre subsolul neîncălzit. Protecţia termoizolaţiei se face similar cu cea

de la tavan (det. E, F).

La soclul clădirii, în zona încăperii încălzite de la subsol, pe înălţimea soclului (până

la cota –1,25 m) pe suprafaţa exterioară a peretelui de la subsol se continuă acelaşi strat

termoizolant ca la pereţii exteriori supraterani.

Stratul de protecţie se realizează în acelaşi mod ca la pereţii suprastructurii, dar se

prevăd două straturi de ţesătură deasă din fibră de sticlă.

În zona ferestrei de la subsolul încălzit se aplică, de asemenea, soluţii similare cu

cele de la suprastructură (det. H, I, J).

Peretele exterior subteran precum şi placa inferioară a subsolului încălzit nu se

modifică, ele beneficiind de rezistenţa şi inerţia termică a solului.

Prevederea unui strat termoizolant peste placa inferioară a subsolului încălzit ar

avea dezavantajul că ar reduce înălţimea utilă a încăperii iar prevederea unui strat

termoizolant interior la pereţii exteriori ai subsolului încălzit ar reduce sensibil aria încăperii

biroului. Pe de altă parte, o soluţie care ar prevedea amplasarea unui strat termoizolant

exterior şi pe porţiunea subterană a pereţilor exteriori ai subsolului încălzit prezintă

dezavantajul că necesită operaţiuni incomode şi relativ costisitoare: desfacerea

trotuarului, săpături şi umpluturi, eventual hidroizolaţii etc.

20

Cu ocazia execuţiei lucrărilor de modernizare energetică a anvelopei trebuie să se

acorde o atenţie specială examinării protecţiei hidrofuge a tuturor elementelor de

construcţie în contract cu solul şi prevederii unor măsuri în vederea ameliorării situaţiei din

acest punct de vedere, prin:

- luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de

igrasie şi de uscare a zonelor umezite ale pereţilor;

- prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolaţii orizontale (din

materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereţii structurali şi nestructurali

realizaţi din zidării, dacă se constată absenţa şi necesitatea lor;

- prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafeţele verticale exterioare

ale soclurilor existente din beton armat, în funcţie de situaţia concretă locală;

- prevederea unor straturi de protecţie şi a unor tencuieli la socluri cu caracteristici şi

adaosuri hidrofobe.

Alcătuirea straturilor hidroizolante şi condiţiile de aplicare vor fi realizate în

conformitate cu prevederile din Normativul C 112.

c. Elementele de construcţie adiacente scării dintre parter şi etaj Pe suprafaţa peretelui de 14 cm grosime care separă camera de zi de scară se va

prevedea, spre faţa caldă, o căptuşeală cu polistiren expandat de 10 cm grosime protejată

cu zidărie din cărămidă plină pe muchie, de 7,5 cm grosime (pl. A1).

La intradosul rampei nu se prevede nici un strat termoizolant dată fiind înălţimea

liberă redusă.

Ca variante la soluţiile prezentate se consideră următoarele soluţii posibile :

– variantă cu polistiren de grosime redusă (grosimea stratului termoizolant: 5 cm în

loc de 10 cm),

– variantă cu vată minerală G100, după cum urmează:

• Strat termoizolant din plăci de vată minerală montate la intradosul planşeului

peste subsolul neîncălzit şi pe o înălţime de 40 cm pe conturul pereţilor exterior,

cu grosimea de 2 x 5 cm (det. D’ pl. A9).

Plăcile G100 se montează între grinzişoare din lemn de răşinoase de

dimensiuni 5 x 5 cm, dispuse ortogonal la distanţe de 80 cm, în 2 planuri

suprapuse. Grinzişoarele adiacente suprafeţelor suport se fixează cu bolţuri

împuşcate la distanţe de 80 cm, iar cele din rândul doi se fixează cu şuruburi de

21

primul rând de grinzişoare. Protecţia plăcilor G100 se realizează cu plăci

RIGIPS prinse cu şuruburi sau cu cuie în grinzişoare.

• Strat termoizolant din plăci de vată minerală G100 cu grosimea de 2 x 5 cm,

montate pe pereţii interiori de 14 şi 28 cm grosime, fixarea şi protecţia fiind

realizată ca mai sus (det. E, pl. A10).

4.3.5. Soluţii pentru tâmplăria exterioară

Modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se

realiza, prin repararea, recondiţionarea şi îmbunătăţirea tâmplăriei existente;

Măsurile de reparare şi de recondiţionare a tâmplăriei exterioare se referă în

principal la:

- revizuirea generală şi îmbunătăţirea modului în care este realizată la infiltraţii de

aer rece, a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi glafurile golului din

perete; completarea spaţiilor neumplute corespunzător, cu vată minerală îndesată

şi închiderea, la interior, a rosturilor cu pervazuri din lemn sau cu tencuială;

- revizuirea şi îmbunătăţirea etanşării hidrofuge a rosturilor de pe conturul exterior al

tocului; realizarea, eventual, a unei etanşări suplimentare cu materiale speciale

(chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete

din lemn sau din PVC;

- prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a

golurilor din pereţii exteriori (det. B şi I);

- înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la

partea inferioară a golurilor din pereţi; se vor asigura: panta, existenţa şi forma

lăcrimarului, etanşarea faţă de toc (cuie cu cap lat la distanţe mici), etanşarea faţă

de perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială)

etc;

- revizuirea tuturor falţurilor de pe conturul tocului, a cercevelelor şi a foilor de uşă,

astfel încât să se realizeze o corectă “bătaie” între elementele mobile şi cele fixe

ale tâmplăriei; la corectarea falţurilor necorespunzătoare se poate avea în vedere şi

soluţia prevederii unor adaosuri din material lemnos, de grosime constantă sau

variabilă, fixate prin lipire sau/şi cu şuruburi;

- repararea şi eventual înlocuirea lăcrimarelor (din lemn sau din tablă) de la partea

inferioară a cercevelelor şi a foilor de uşă;

22

- desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a

tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele;

- înlocuirea geamurilor sparte şi crăpate;

- revizuirea, completarea şi eventual înlocuirea completă a chiturilor de pe conturul

geamurilor;

- revizuirea feroneriei existente, cu efectuarea eventualelor reparaţii şi înlocuiri, astfel

încât să se asigure o funcţionare corespunzătoare a tuturor dispozitivelor metalice

de închidere-deschidere, precum şi a celor anti-vânt;

- vopsirea tâmplăriei, după efectuarea tuturor reparaţiilor şi completărilor menţionate

mai sus;

Pentru dotarea tâmplăriei din lemn existente cu garnituri de etanşare se pot utiliza

atât garnituri de etanşare din cauciuc, cât şi din alte materiale (bureţi din mase plastice

ş.a). Garniturile de etanşare se prevăd atât între elementele mobile şi cele fixe ale

tâmplăriei, cât şi între cercevele. Garniturile se vor prevedea atât la cercevelele interioare

cât şi la cele exterioare.

Fixarea garniturilor se realizează de regulă, prin lipire. În funcţie de tipul şi starea

tâmplăriei, precum şi de calitatea lemnului, se pot eventual amenaja în cercevele sau/şi în

tocuri, mici decupări care să permită o mai bună funcţionare a tâmplăriei, o mai bună

etanşare şi o durată de viaţă mai mare pentru garnituri.

Prevederea unor garnituri de etanşare la tâmplăria existentă nu conduce la mărirea

rezistenţei termice a ferestrelor şi uşilor, efectul favorabil al acestei măsuri manifestându-

se însă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de confort (prin eliminarea curenţilor

reci de aer), cât şi sub aspectul necesarului anual de căldură (prin micşorarea volumului

de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit).

Pentru mărirea sensibilă a rezistenţei termice a tâmplăriei existente este necesar a

se mări numărul de spaţii de aer dintre geamuri. Această idee este ilustrată în fig. D, I, J,

în care se prezintă îmbunătăţire caracteristicilor termotehnice ale tâmplăriei exterioare,

existente, din lemn, dublă, prin montarea, pe cerceveaua interioară, în locul geamului

simplu de 3 mm grosime, a unui geam termoizolant dublu 4+9+4 mm; pentru fixarea

geamului termoizolant pe cerceveaua existentă este necesar a se prevedea o ramă fixă,

uşoară, alcătuită dintr-un profil-cornier din tablă subţire şi o baghetă din lemn, prinse de

cerceveaua existentă cu şuruburi de lemn; se propune folosirea de geamuri având o

suprafaţă tratată cu un strat reflectant ale razelor infraroşii, cu un coeficient de emisie

23

redus “low-e” (e ≤ 0,10) în condiţiile în care spaţiul dintre geamuri este umplut cu un gaz

inert (argon, kripton, ş.a.), soluţie cu care se realizează Ug = 1,7 W/(m2K). Are loc o

majorare a greutăţii cercevelelor interioare; ca urmare, aceste cercevele trebuie să fie,

eventual consolidate, în principal prin prevederea la colţuri a unor gusee metalice din

tablă, fixate cu şuruburi.

Uşa de la intrarea secundară care în prezent este simplă, se va înlocui cu una

dublă, sau se va capitona cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC. La

uşile duble se poate, de asemenea, prevedea o capitonare izolantă, fie numai pe una din

foi, fie pe ambele foi.

Uşa de intrare în subsol şi cea de acces în birou care sunt simple se vor capitona

cu un strat de vată minerală protejată cu o folie din PVC.

Ca variantă la soluţia prezentată se consideră şi soluţia cu montarea pe

cerceveaua interioară, în locul geamului simplu de 3 mm grosime, a unui geam

termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon,

având Ug = 3,0 W/(m2K) în loc de Ug = 1,7 W/(m2K).

4.3.6. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de consum

Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de

consum se aleg ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiza

energetică [5]) şi se grupează sub forma unui pachet de măsuri, după cum urmează:

• Înlocuirea cazanului existent utilizat la producerea căldurii pentru încălzire şi

pentru prepararea apei calde de consum, cu un cazan nou, având

următoarele caracteristici:

- Putere termică nominală: 20 KW,

- randament de producere a căldurii la funcţionare continuă (valoare de

catalog): 90%,

- durată de viaţă estimată: 15 ani,

• Termoizolarea conductelor de distribuţie a agentului termic de încălzire din

spaţiile neîncălzite (subsol) cu cochilii din vată minerală de 4 cm grosime,

• Termoizolarea conductelor de apă caldă de consum din spaţiile neîncălzite

şi din spaţiul locuit cu cochilii din vată minerală de 3 cm grosime,

24

• Termoizolarea boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de

consum, cu vată minerală având grosimea 4 cm.

• Dotarea punctelor de consum de apă caldă cu armături cu consum redus de

apă,

• Montarea unui debitmetru pe circuitul de apă caldă de consum, la nivelul

centralei termice,

• Instruirea beneficiarului auditului energetic în scopul adoptării unui

comportament energetic conştient şi care conduce la reducerea consumului

de apă caldă de consum.

OBSERVAŢIE: Pentru cazul în care se analizează soluţia înlocuirii cazanului

existent împreună cu una sau mai multe soluţii de modernizare energetică a anvelopei

clădirii, puterea nominală a cazanului nou va fi determinată ţinând seama de valoarea

redusă a necesarului de căldură urmare modernizării energetice a clădirii.

4.4. Note de calcul termotehnic

4.4.1. Caracteristici geometrice - arii

Se folosesc calculele aferente din Ghidul [5].

1. PEREŢI EXTERIORI

(4,74 + 7,49) 2 x 5,80 + 2 x 0,4 x 2,90 - 0,5 x 3,0 x 2,1 = 141,04

Se scade 10,56 + 1,98 + 1,80 = 14,34

Total 126,70 m2 din care :

SUD 35,03 m2 EST 24,77 m2 VEST 23,45 m2 NORD 43,45 m2

2. PEREŢI EXTERIORI SUPRATERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

(2,40 + 4,23) x 1,00 - 1,50 x 0,75 = 6,63 - 1,12 = 5,51 m2

3. PEREŢI EXTERIORI SUBTERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

(2,40 + 4,23) 1,55 = 10,28 m2

25

4. FERESTRE

2 (2,0 x 1,3 + 1,0 x 1,3 + 0,8 x 0,6 + 0,4 x 1,0) + 0,4 x 2,5 = 10,56

la subsol 1,5 x 0,75 = 1,12

Total 11,68 m2

din care :

SUD 1,48 m2 EST 3,88 m2 VEST (5,20 +1,12) = 6,32 m2

5. UŞĂ INTRARE PRINCIPALĂ

0,90 x 2,20 = 1,98 m2

6. UŞĂ INTRARE SECUNDARĂ

0,90 x 2,00 = 1,80 m2

7. PLANŞEU PESTE ETAJ

4,74 x 7,49 = 35,50 m2

8. PLANŞEU PESTE PARTER

1,70 x 0,40 = 0,68 m2

9. PLANŞEU PESTE SUBSOL

35,50 + 0,68 - (3,0 x 1,14 + 2,53 x 4,30) = 21,88 m2

din care:

- cu pardoseli calde, cu termoizolaţie 4,30 x 1,19 = 5,13 m2

- cu pardoseli reci, cu termoizolaţie

2,91 x 2,40 + 2,20 x 1,76 + 1,01 x 2,20 + 1,30 x 1,40 + 0,40 x 0,40 = 15,62 m2

- fără strat termoizolant (punţi termice)

21,88 - (15,62 + 5,13) = 1,13 m2

10. RAMPA PESTE SUBSOL

3,66 x 1,14 = 4,17 m2

26

11. PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI

2,40 x 4,23 = 10,15 m2

12. UŞA INTERIOARĂ LA PARTER

0,80 x 1,80 = 1,44 m2

13. UŞA INTERIOARĂ LA SUBSOL

0,90 x 2,00 = 1,80 m2

14. PEREŢI INTERIORI 14 cm grosime

3,00 x 2,10 x 0,5 + 2,10 x 1,14 + 4,23 x 2,55 - (0,80 x 1,80 + 0,90 x 2,00) = 13,09m2

15. PEREŢI INTERIORI 28 cm grosime

2,40 x 2,55 = 6,12 m2

4.4.2. Caracteristici termotehnice

Se utilizează aceleaşi materiale ca în lucrarea [5] şi în plus:

- polistiren expandat cu conductivitate termică de calcul λ = 0,044 W/(mK) (conform

Anexei A din C 107/3 [6], poz.72).

4.4.3. Rezistenţe termice unidirecţionale

1. PEREŢI EXTERIORI La valoarea R = 0,550 m2K/W din [5] se adaugă rezistenţa termică a unui strat din

polistiren expandat de 10 cm grosime dispus la exterior. Se neglijează stratul de protecţie

de maximum 1 cm grosime.

Ro = 0,550 + 044,010,0 = 2,823 m2K/W

2. PEREŢI EXTERIORI SUPRATERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT La valoarea R = 0,635 m2K/W din [5] se adaugă rezistenţa termică a unui strat de

10 cm grosime, din polistiren expandat, dispus la exterior

27

Ro = 0,635 +044,010,0 = 2,908 m2 K/W

3. PEREŢI EXTERIORI SUBTERANI LA SUBSOLUL ÎNCĂLZIT

Se menţine alcătuirea existentă.

4. FERESTRE Îmbunătăţirea se realizează prin înlocuirea geamului simplu de 3 mm grosime existent

la cerceveaua interioară, cu un geam termoizolant dublu 4 + 9 + 4 mm cu o suprafaţă

tratată (e-low) e ≤ 0,10 având spaţiul dintre geamuri umplut cu un gaz inert

[Ug = 1,7 W/(m2K)], rezultând Ro = 0,710 m2K/W (conf. [4], fig. F2).

Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul cercevelelor ceea ce permite reducerea

ratei schimburilor convenţionale de aer.

5. UŞA DE LA INTRAREA PRINCIPALĂ Se menţine soluţia existentă având Ro = 0,561 m2K/W (conform [5]).

Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul foilor de uşă, ceea ce permite reducerea

ratei schimburilor convenţionale de aer.

28

6. UŞA DE LA INTRAREA SECUNDARĂ Se pot aplica două variante:

- realizarea unor uşi duble, ca la intrarea principală;

- capitonarea uşii existente cu un strat termoizolant din vată minerală rigidă de 2-3 cm

grosime, aplicat pe faţa interioară a foii de uşă şi protejat cu o folie din mase

plastice rezistentă la acţiuni mecanice.

Se prevăd de asemenea garnituri de etanşare.

În ambele variante se poate obţine o rezistenţă termică egală cu cea care se realizează

în prezent la uşa principală Ro = 0,561 m2K/W.

O îmbunătăţire suplimentară la ambele uşi de intrare se poate obţine prin capitonarea

uşilor duble.

7. PLANŞEU PESTE ETAJ Se propune următoarea alcătuire, (după îndepărtarea straturilor existente):

- barieră contra vaporilor dintr-un strat de împâslitură din fibre de sticlă bitumată;

- polistiren expandat de 14 cm grosime;

- umplutură din moloz, de 6 cm grosime, recuperată din stratul existent de 7,5 cm

grosime.

Ro = 578,350,006,0

044,014,0

896,001,0

74,110,0

121

81 =+++++ m2K/W

8. PLANŞEU PESTE PARTER LA COPERTINA DE LA INTRAREA PRINCIPALĂ Se îndepărtează toate straturile existente peste placa de beton armat şi se montează

un strat termoizolant din polistiren expandat de 10 cm grosime peste care se dispun o

şapă din mortar de ciment armată, cu grosimea medie de 4 cm şi un strat de tablă de

zincată de 0,5 mm grosime.

La rezistenţa termică existentă R = 0,278 m2KW se adaugă aportul polistirenului

expandat:

Ro = 0,278 + 044,010,0 = 2,550 m2K/W

29

9. PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT La tavanul subsolului se dispune un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime. Se

neglijează în calcul stratul de protecţie, de sub 1 cm grosime:

• cu termoizolaţie, cu pardoseli calde

- idem [5] + polistiren expandat 10 cm

R = 0,672 + 044,010,0 = 2,945 m2K/W

• cu termoizolaţie, cu pardoseli calde

- idem [5] + polistiren expandat 10 cm

R = 0,422 + 044,010,0 = 2,695 m2K/W

Ro = Rm = K/W m681,2538,7

21,20

695,262,15

945,213,5

75,20 2==+

10. RAMPA ÎNTRE PARTER ŞI ETAJ Se menţine alcătuirea existentă conform [5]:

Ro = 0,392 m2K/W

11. PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI Se menţine alcătuirea existentă.

12. UŞA INTERIOARĂ LA PARTER (peste subsol) Uşile se capitonează ca la uşa exterioară de la intrarea secundară.

Ro = 0,561 - 121

241 + = 0,603 m2K/W

13. UŞA INTERIOARĂ LA SUBSOL (la birou)

Ro = 0,603 m2K/W

30

14. PEREŢI INTERIORI DE 14 cm GROSIME (la parter si la subsol) Există următoarele alcătuiri:

- pereţi căptuşiţi pe faţa rece cu un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime

(la birou subsol)

R = 0,411 + 044,010,0 = 2,684 m2K/W

S = 4,23 x 2,55 – 0,90 x 2,00 = 8,99 m2

- pereţi căptuşiţi pe faţa caldă cu un strat din polistiren expandat de 10 cm grosime,

protejat cu un perete din zidărie de cărămidă cu grosimea de 7,5 cm (la camera de

zi parter)

R = 2,684 + 87,002,0

80,0065,0 + = 2,788 m2K/W

S = 0,5(3,0 x 2,1)= 3,15 m2

- pereţi fără strat termoizolant (la parter, intrarea spre subsol)

R = 0,411 m2K/W

S = 1,14 x 2,1 – 0,8 x 1,8 = 0,95 m2

Ro = Rm = K/W m928,179,609,13

411,095,0

788,215,3

684,299,8

09,13 2==++

S = 13,09 m2

15. PEREŢI INTERIORI DE 28 cm GROSIME (la subsol) Pereţii se căptuşesc cu un strat termoizolant de 10 cm grosime din polistiren

expandat, dispus pe faţa rece a pereţilor.

Ro = 0,581 + 044,010,0 = 2,854 m2K/W

31

4.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic

Majoritatea coeficienţilor ψo s-au extras din Tabelul A3.1 din Normativul NP 047-2000

[3]. Câţiva coeficienţi s-au stabilit printr-un calcul automat al câmpurilor de

temperaturi.

Valorile coeficienţilor “ψo”, precum şi lungimile aferente “l” se dau în Tabelul 4.1.

TABELUL 4.1

ψo l pereţi planşee Nodul

m W/(mK)

Observaţii

ieşinde 26,1 0,19 - Colţuri verticale intrânde 2,9 -0,32 -

lateral şi jos 39,4 0,19 -

Conform NP 047-2000 [3]

Contur tâmplărie exterioară

sus (la buiandrug) 10,2 0,26 -

Conform unor calcule automate ale câmpurilor de temperaturi

Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39 Asimilat cu valoarea din [5]

peste parter 22,8 0,04 - peste etaj 24,5 0,17 0,17

Conform NP 047-2000 [3]

neîncălzit 18,1 0,18 0,10 Centuri peste subsol încălzit 0,9 0,15 -

Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05 lateral şi jos 3,0 0,15 - Contur

fereastră subsol încălzit sus (la tavan) 1,5 0,12 -


TOTAL 153,7 - - -

Σl = 153,7 m

Lungimile aferente coeficienţilor ψo se determină astfel:

- colţuri verticale ieşinde l = 9 x 2,90 = 26,1 m

- colţuri verticale intrânde l = 1 x 2,90 = 2,9 m

- contur tâmplărie exterioară, lateral şi jos

• ferestre 2 (3,6 + 4,6 + 2,0 + 2,4) + 5,8 = 31,0 m

• uşi 4,4 + 4,0 = 8,4 m

Σl = 39,4 m

32

- contur tâmplărie exterioară sus (la buiandrugi)

l = 2 (1,0 + 2,0 + 0,8 + 0,4 + 0,9) = 10,2 m

- praguri uşi exterioare l = 2 x 0,9 = 1,8 m

- centuri peste parter

• perimetru = (7,49 + 4,74 + 0,4) 2 = 25,3 m

Se scade la copertină:

2 x 0,4 + 1,70 = 2,5 m

Σl = 22,8 m

- centuri peste etaj

l = (7,49 + 4,74) 2 = 24,5 m

- centuri peste subsol

• perimetru 25,3 m

Se scade:

• gol scară 3,0 m

• subsol încălzit 2,4 m

• praguri uşi 1,8 m

7,2 m

Σl =18,1 m

- centuri birou subsol

l = 2,4 - 1,5 = 0,9 m

- placă copertină peste parter

l = 2 x 0,4 + 1,7 = 2,5m

- contur fereastră subsol încălzit, lateral şi jos

l = 1,5 + 2 x 0,75 = 3,0 m

- contur fereastră subsol încălzit, sus

l = 1,5 m

Lungimile “l” s-au înscris în Tabelul 4.1.

33

4.4.5. Rezistenţe termice corectate


La chepeng se prevede un strat termoizolant astfel încât R ≅ 1,5 m2K/W.

S’ = 0,8 x 0,8 = 0,64 m2

S = 35,50 m2

p =S

'S = 50,3564,0 = 0,018

Se aplică relaţia (A 3.5) din NP 047-2000 [3]:

⋅⋅+⋅⋅+−

=

SlψRpURp)1(

1rooo

o

667,05,11U == W/(m2K)

Ro = 3,578 m2K/W

ψo = 0,17 W/(mK)

50,355,24

Sl = = 0,690 m/m2

Rezultă:

445,11

17,0x690,0x578,3018,0x578,3x667,0982,01ro =

++=

ro = 0,692

R’o = 0,692 x 3,578 = 2,476 m2K/W

34

2. PLANŞEU PESTE PARTER (LA COPERTINĂ)

Ro = 2,550 m2

ψo = 0,05 W/(mK)

S = 0,68 m2

l = 2,5 m

68,05,2

Sl = = 3,676 m/m2

469,11

676,3x05,0x550,211ro =

+=

ro = 0,681

R’o = 0,681 x 2,550 = 1,736 m2K/W

3. PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT a) Zone cu strat termoizolant de grosime redusă (5 cm)

S = 21,88 m2

R = 2,945 - 044,005,0 = 1,809 m2 K/W

553,0809,11U == W/(m2K)

S’ = 0,45 (1,00 + 2 x 0,40) = 0,81 m2

p = 88,2181,0

S'S = = 0,037

b) Punţi termice interioare (zidărie de cărămidă)

R = 824,020,0

740,110,0

121

61 +++ = 0,550 m2 K/W

35

818,1550,01U == W/(m2K)

S = 21,88 - (5,13 + 15,62) = 1,13 m2

p = 88,2113,1 = 0,052

c) Rezultă valorile medii:

Σp = 0,037 + 0,052 = 0,089

292,1089,0115,0

089,0818,1x052,0553,0x037,0U ==+= W/(m2K)

d) Coeficientul mediu ψo

126,09,19

515,28,11,18

8,1x39,01,18x10,0ψo ==++= W/(mK)

Σl = 18,1 + 1,8 = 19,9 m

e) Determinarea coeficientului “ro”

S = 21,88 m2

910,088,219,19

SΣl == m/m2

Ro = 2,681 m2K/W

526,11

910,0x126,0x681,2292,1x089,0x681,2911,01ro =

++=

ro = 0,655

R’o = 0,655 x 2,681 = 1,756 m2K/W

36


Ro = 2,823 m2K/W

S = 126,70 m2

Coeficientul mediu ψo se calculează în Tabelul 4.2.

9,151769,23

Σl)ψΣ(lψ o

o =⋅

= = 0,156 W/(m.K)

199,170,1269,151

SΣl == m/m2

TABELUL 4.2

L ψo l. ψo l ψo l. ψo

26,1 0,19 4,959 18,1 0,18 3,258 2,9 -0,32 -0,928 0,9 0,15 0,135

39,4 0,19 7,486 2,5 0,20 0,500 10,2 0,26 2,652 3,0 0,15 0,450 22,8 0,04 0,912 1,5 0,12 0,180

24,5 0,17 4,165 151,9 0,156 23,769

528,11

199,1x156,0x823,211ro =

+=

ro = 0,654

R’o = 0,654 x 2,823 = 1,846 m2K/W

4.4.6. Rezistenţe termice medii pe clădire

În Tabelul 4.3 se prezintă centralizat, rezultatele calculelor efectuate mai sus şi

anume:

− ariile elementelor de construcţie (S);

− rezistenţele termice unidirecţionale (Ro);

− coeficienţii de reducere (ro);

37

− rezistenţele termice corectate (Ro’ = ro x Ro).

Valorile rezistenţei termice medii a clădirii se determină pentru fiecare lună în parte,

în funcţie de valorile din tabel şi de poziţia punctului de despărţire a liniilor de flux termic

(către exterior şi către pânza de apă freatică) de pe conturul plăcii pe sol.

TABELUL 4.3

Arii A (S)

Rezistenţe termice

unidirecţionale Ro

Coeficienţi de

reducere ro

Rezistenţe termice

corectate R’o = ro x Ro

Elementul de construcţie

m2 m2K/W - m2K/W Pereţi exteriori 28 cm 126,70 2,823 0,654 1,846

supraterani 5,51 2,908 1,000 2,908 Pereţi exteriori subsol subterani 10,28 *)

Ferestre 11,68 0,710 1,000 0,710 Uşă intrare principală 1,98 0,561 1,000 0,561 Tâmplărie

exterioară Uşă intrare secundară 1,80 0,561 1,000 0,561

peste etaj 35,50 3,578 0,692 2,476 peste parter (la copertină) 0,68 2,550 0,681 1,736 Planşee peste subsolul neîncălzit 21,88 2,681 0,655 1,756

Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392 Placa inferioară a subsolului 10,15 *)

la parter 1,44 0,603 1,000 0,603 Uşi interioare

la subsol 1,80 0,603 1,000 0,603 14 cm grosime 13,09 1,928 1,000 1,928

Pereţi interiori 28 cm grosime 6,12 2,854 1,000 2,854

TOTAL 252,78 *) Se calculează în conformitate cu [2]

4.4.7. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul

Se au în vedere următoarele:

− Clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale”;

− Clădirea poate fi considerată “adăpostită”;

− Tâmplăria exterioară este prevăzută cu garnituri de etanşare, deci clasa de

permeabilitate “medie”.

38

În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă: na = 0,5 h-1

NOTA: Economia de energie datorată modernizării tâmplăriei exterioare este consecinţa reducerii

numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,7 h-1 considerată la expertizarea

energetică a clădirii, la valoarea na = 0,5 h-1 . Pentru valoarea na = 0,7 h-1 caracteristică

stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a coeficientului de

infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:

]Km

)m/s(W[

wL12,1

334,0Vni

34

34R

a

⋅

⋅

⋅⋅

⋅⋅=

în care

w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,

LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii

vântului, conform [11],

V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.

Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 60,0 m şi V = 208,1 m³ rezultă i = 0,1835 care

se compară cu valoarea io = 0,078 caracteristică ferestrelor duble din lemn în stare nouă

(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,7 h-1 reprezintă o valoare maximală

pentru determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi

care, ţinând seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer

proaspăt datorată deschiderii ferestrelor.

4.4.8. Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare şi factorul mediu optic

− Tencuieli de culoare ocru αabs = 0,42 – conform Tabel 3.3 din [2].

− Învelitoarea din tablă zincată: αabs = 0,78 – conform Tabel 3.3 din [2]. Pentru

învelitoarea din tablă zincată puţin murdară s-a considerat media valorilor αabs = 0,64

(tablă nouă) şi αabs = 0,92 (tablă zincată foarte murdară)

− Tâmplărie dublă cu un geam simplu şi un geam termoizolant dublu cu o suprafaţă

tratată ( )nτα ! =0,20

39

4.4.9. Variantă cu polistiren expandat de grosime redusă

Faţă de soluţiile de bază se fac următoarele modificări:

− grosimea stratului termoizolant la pereţii exteriori: 5 cm în loc de 10 cm;

− idem la tavanul subsolului neîncălzit şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului încălzit;

− grosimea stratului termoizolant în pod : 7 cm în loc de 14 cm pe orizontală şi 5 cm în

loc de 10 cm pe verticală;

− geam termoizolant 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon

[Ug = 3,0 W/(m2K)] în locul geamului termoizolant e-low cu Ug = 1,7 W/(m2K).

Rezultă următoarele diferenţe în minus la valorile rezistenţelor termice

unidirecţionale:

− 5 cm în loc de 10 cm 136,1044,005,0d ==

λm2K/W

− 7 cm în loc de 14 cm 591,1044,007,0d ==

λm2K/W

Rezultă:

− pereţi exteriori Ro = 2,823 – 1,136 = 1,687 m2K/W

− idem, la subsolul încălzit Ro = 2,908 – 1,136 = 1,772 m2K/W

− ferestre (conform [4] fig F2) Ro = 0,550 m2K/W

− uşi la intrări Ro = 0,561 m2K/W

− planşeu peste etaj Ro = 3,578 – 1,591 = 1,987 m2K/W

− planşeu peste parter Ro = 2,550 m2K/W

− planşeu peste subsolul neîncălzit:

Ro = K/W m614,1

)136,1-695,2(62,15

)136,1-945,2(13,5

75,20 2=

+

− rampa Ro = 0,392 m2K/W

− uşi interioare Ro = 0,603 m2K/W

− pereţi interiori de 14 cm grosime:

40

Ro = K/W m306,1

411,095,0

)136,1-788,2(15,3

)136,1-684,2(99,8

09,13 2=

++

− idem, de 28 cm grosime Ro = 2,854 – 1,136 = 1,718 m2K/W

Coeficienţii liniari de transfer termic se dau în Tabelul 4.4.

TABELUL A4

ψo l pereţi planşee Nodul

m W/(mK) Observaţii

ieşinde 26,1 0,21 - Colţuri verticale intrânde 2,9 -0,20 -

lateral şi jos 39,4 0,15 - Contur tâmplărie exterioară sus (la buiandrug) 10,2 0,19 -


Praguri uşi exterioare 1,8 - 0,39 Asimilat cu valoarea din [5]

peste parter 22,8 0,05 - peste etaj 24,5 0,15 0,20

neîncălzit 18,1 0,17 0,12


Centuri peste subsol încălzit 0,9 0,15 -

Placa copertină peste parter 2,5 0,20 0,05 lateral şi jos 3,0 0,15 - Contur

fereastră subsol încălzit sus (la tavan) 1,5 0,12 -

Conform Tabel A1

TOTAL 153,7 - - -

REZISTENŢE TERMICE CORECTATE


p = 0,018 (chepeng)

667,0U = W/(m2K)

Ro = 1,987 m2K/W

ψo = 0,20 W/(mK)

41

Sl = 0,690 m/m2

Rezultă:

20,0x690,0x987,1018,0x987,1x667,0982,01ro ++

= = 0,781

R’o = 0,781 x 1,987 = 1,552 m2K/W

2. PLANŞEU PESTE PARTER

Idem solutia de baza

ro = 0,681

R’o = 1,736 m2K/W

3. PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT

Zonă de punţi termice interioare (zidărie de cărămidă)

R = 0,550 - 824,005,0 = 0,489m2 K/W

045,2489,01U == W/(m2K)

S’ = 1,13 m2

p = 0,052

Ro = 1,614 m2K/W

9,19874,2

8,11,18)39,08,112,0 1,18(ψo =

+⋅+⋅= = 0,144 W/(m.K)

910,0SΣl = m/m2

144,0x910,0x614,1045,2x052,0x614,1948,01ro ++

= = 0,751

R’o = 0,751 x 1,614 = 1,212 m2K/W

42


Ro = 1,687 m2K/W

S = 126,70 m2

199,170,1269,151

SΣl == m/m2

Coeficientul ψo mediu se calculează in Tabelul 4.5

TABELUL 4.5

l ψo l. ψo l ψo l. ψo 26,1 0,21 5,481 18,1 0,17 3,077 2,9 -0,20 -0,580 0,9 0,15 0,135

39,4 0,15 5,910 2,5 0,20 0,500 10,2 0,19 1,938 3,0 0,15 0,450 22,8 0,05 1,140 1,5 0,12 0,180 24,5 0,15 3,675 151,9 0,144 21,906

9,151906,21ψo = = 0,144 W/(m.K)

291,11

199,1x144,0x687,111ro =

+= = 0,774

R’o = 0,774 x 1,687= 1,306 m2K/W

În Tabelul 4.6 se prezintă, centralizat, valorile Ro, ro şi R’o

Numărul de schimburi de aer pe oră este acelaşi ca în soluţia de îmbunătăţire de

bază: na = 0,5 h-1

Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare sunt aceiaşi ca în soluţia de îmbunătăţire

de bază dar factorul mediu optic este ( )nτα ! =0,26 conform Tabel 3.5 din [2].

43

TABELUL 4.6

Arii A (S)

Rezistenţe termice

unidirecţionale Ro

Coeficienţi de

reducere ro

Rezistenţe termice

corectate R’o = ro x Ro

Elementul de construcţie

m2 m2K/W - m2K/W Pereţi exteriori 126,70 1,687 0,774 1,306

supraterani 5,51 1,772 0,781 1,552 Pereţi exteriori subsol încălzit subterani 10,28 *) - *)

Ferestre 11,68 0,550 1,000 0,550 Uşă intrare principală 1,98 0,561 1,000 0,561 Tâmplărie

exterioară Uşă intrare secundară 1,80 0,561 1,000 0,561

peste etaj 35,50 1,987 0,781 1,552 peste parter 0,68 2,550 0,681 1,736 Planşee peste subsol neîncălzit 21,88 1,614 0,751 1,212

Rampa peste subsol 4,17 0,392 1,000 0,392 Placa inferioară a subsolului încălzit 10,15 *) - *)

la parter 1,44 0,603 1,000 0,603 Uşi interioare la subsol

încălzit 1,80 0,603 1,000 0,603

14 cm grosime 13,09 1,306 1,000 1,306 Pereţi interiori

28 cm grosime 6,12 1,718 1,000 1,718 TOTAL 252,78 *) Se calculează în conformitate cu [2]

4.4.10. Variantă cu vată minerală G100

Se modifică rezistenţele termice ale următoarelor elemente de construcţii:

1) Planşeu peste etaj

Alcătuire (i → e):

- tencuiala interioară, existentă - 1 cm;

- planşeu din beton armat, existent - 10 cm;

- plăci de vată minerală G 100 – cu grosimea 2 x 7 cm montate între grinzişoare de lemn

de dimensiuni 7 x 7 cm la distanţe de 70 cm, dispuse ortogonal, în planuri suprapuse;

- duşumea din scânduri de răşinoase de 2,5 cm grosime, dispuse joantiv.

44

179,0025,0

048,014,0

896,001,0

74,110,0

121

81R +++++= = 3,334 m2K/W

2,5 4

14 3

10 2

1 1

ΦΦΦΦ

19% 81%

b a

zona “a” p = %8110070x7063x63 =⋅ (câmp curent)

zona “b” p = 19%

Ra = 3,334 m2K/W

Rb = 3,334 - 0,170,07

0,0480,07 + = 2,288 m2K/W

Rmax = K/W m068,3

334,381

288,219

100 2=+

λech = 0,048 x 0,81 + 0,17 x 0,19 = 0,071 W/(mK)

Rmin = 071,014,0

179,0025,0

74,110,0

896,001,0

121

81 +++++ = 2,389 m2K/W

Ro = =+2

068,3389,2 2,728 m2K/W

45

2) Planşeu peste subsol

ΦΦΦΦ

10 1

10 2

10 3

1 4

12,1% 87,9%

b a

Alcătuire (i → e):

- pardoseală - 10 cm;

- planşeu b.a. - 10 cm;

- plăci de vată minerală G 100 - 2 x 5 cm (între grinzişoare 5 x 5 cm la distanţe de 80

cm, dispuse ortogonal, în planuri suprapuse)

- placă RIGIPS (ρ = 1000 kg/m3) - 1 cm

Pentru plăcile de ipsos s-a considerat λ = 0,37 (Anexa A din C 107/3 - poz.27)

zona “a“ %9,8710080x8075x75 =⋅

zona “b” 12,1%

Ra = 0,672 + 37,001,0

048,010,0 + = 2,782 m2K/W - pard. calde

Ra = 0,422 + 37,001,0

048,010,0 + = 2,532 m2K/W - pard. reci

Rb = 2,782 -17,005,0

048,005,0 + = 2,034 m2K/W - pard. calde

46

Rb = 2,532 -17,005,0

048,005,0 + = 1,784 m2K/W - pard. reci

Rmax = K/W m664,2

034,21,12

782,29,87100 2=

+- pard. calde

Rmax = K/W m410,2

784,11,12

532,29,87100 2=

+- pard. reci

λech = 0,879 x 0,048 + 0,121 x 0,17 = 0,063 W/(mK)

Rmin = 0,672 +0,370,01

0,0630,10 + = 2,286 m2K/W - pard. calde

Rmin = 0,422 +0,370,01

0,0630,10 + = 2,036 m2K/W - pard. reci

R = =+2

286,2664,2 2,475 m2K/W - pard. calde

R = =+2

036,2410,2 2,223 m2K/W - pard. reci

Rezultă rezistenţa termică medie:

Ro = =+

223,262,15

475,213,5

75,20 2,280 m2K/W

3) Pereţi interiori Se aplică aceeaşi soluţie ca la planşeul peste subsol.

Alcătuire:

- zidărie din cărămizi pline, tencuită pe ambele feţe:

- 28 cm grosime R = 0,581 m2K/W

- 14 cm grosime R = 0,411 m2K/W

Ra = 0,581 + 37,001,0

048,010,0 + = 2,691 m2K/W - 28 cm

47

Ra = 0,411 + 2,110 = 2,521 m2K/W - 14 cm

Rb = 2,691 -17,005,0

048,005,0 + = 1,943 m2K/W - 28 cm

Rb = 2,521 - 0,748 = 1,773 m2K/W - 14 cm

Rmax = 572,2

943,11,12

691,29,87100 =

+m2K/W - 28 cm

Rmax = 389,2

773,1

1,12

521,2

9,87100

=+

m2K/W - 14 cm

λech = 0,063 W/(mK)

Rmin = 0,581 + 1,614 = 2,195 m2K/W - 28 cm

Rmin = 0,411 + 1,614 = 2,025 m2K/W - 14 cm

Ro = =+

2

195,2572,22,383 m2K/W - 28 cm

Ro = =+

2

025,2398,22,211 m2K/W - 14 cm

Pentru pereţii de 14 cm grosime se calculează rezistenţa termică medie, ţinând

seama de existenţa unui perete fără strat termoizolant (R = 0,411 m2K/W, A = 0,66 m2).

Ro =

211,2

14,12

411,0

95,009,13

+= 1,678 m2K/W

48

4) Rezistenţe termice corectate Se consideră aproximativ aceiaşi coeficienţi de reducere “r”.

Rezultă:

• planşeul peste etaj

R’o = 0,70 x 2,728 = 1,91 m2K/W

• planşeul peste subsol

R’o = 0,60 x 2,280 = 1,37 m2K/W

• pereţi interiori de 28 cm grosime

R’o = Ro = 2,38 m2K/W

• pereţi interiori de 14 cm grosime

R’o = Ro = 1,68 m2K/W

4.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii

urmare aplicării soluţiilor de modernizare energetică şi analiza

economică a acestora

S-au avut în vedere următoarele soluţii / pachete de soluţii de modernizare

energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de

consum:

P1-P - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat,

P1-Pr - Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat,

P2-P - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm polistiren expandat,

P2-Pr - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 7 cm polistiren expandat,

P2-VM - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm vată minerală,

P3-E - Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare,

P3-M - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,

dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon şi capitonare uşi

exterioare şi către subsol),

49

P3-Mr - Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (etanşare rosturi mobile,

dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit şi capitonare uşi exterioare

şi către subsol),

P4-P - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit

de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm polistiren expandat,

P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit


P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit

de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,

P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei

calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,

montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de

consum)

P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E

P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr

P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr

P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P

Determinarea consumurilor de căldură pentru fiecare pachet de soluţii de

modernizare se efectuează în conformitate cu [2], [3], ţinând seama de rezultatele

prezentate în [5] şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.

Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii se bazează pe

următoarele ipoteze şi valori:

• Sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la

dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare

(ac = 1);

• Calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la

data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 30.328 lei/Euro la data de

13.05.2002;

• Costurile utilităţilor la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:

- Gaz natural: 4.908 lei/Nm³ (0,162 Euro/Nm³)

(0,0164 Euro/kWh)

- Energie electrică 2.075 lei/kWh (0,0684 Euro/kWh)

• Costurile pentru materialele termoizolante utilizate:

50

- polistiren expandat: 73,7 Euro/m³,

- vată minerală tip G100: 72,4 Euro/m³

4.5.1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat (P1-P)

• Consum de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare:

- pentru încălzire: 20.971 kWh/an,

- pentru a.c.m.: 17.476 kWh/an;

• Economia de căldură urmare aplicării soluţiilor de modernizare: 20.056 kWh/an,

respectiv 34,3% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate;

• Costul investiţiei: 7.096,1 Euro

Cu referire la observaţia din finalul cap. 3, relaţia de determinare a costului pentru

termoizolarea la exterior a pereţilor exteriori este următoarea:

IZIZT V7,73S79,32C ⋅+⋅= [Euro]

în care

IZS = 174,6 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,

măsurată la exteriorul acestora,

IZV = 18,60 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;

• Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani

• Indicatori de eficienţă economică:

!"Durata de recuperare a investiţiei: NR = 16,2 ani,

!"Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: e = 0,0177 Euro/kWh

4.5.2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat (P1-Pr)







51

Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 4.5.1.





4.5.3. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 14 cm polistiren expandat (P2-P)






• Costul investiţiei: 829,2 Euro

Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj este

următoarea:


în care

IZS = 35,5 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,






52

4.5.4. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 7 cm polistiren expandat (P2-Pr)







Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste etaj

estedată la pct. 4.5.3.





4.5.5. Izolarea termică a planşeului peste etaj (pod) cu 14 cm vată minerală (P2-VM)








următoarea:


în care





53



4.5.6. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P3-E)







Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:

RT L68,2C ⋅= [Euro]

în care

LR = 115 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul

ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).





4.5.7. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam termoizolant low-e cu argon (P3-M)







Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este

următoarea:

TET S06,49C ⋅=

54

în care

TES = 18,70 m² reprezintă suprafaţa totală a tâmplăriei exterioare,





4.5.8. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam termoizolant obişnuit – cu aer (P3-Mr)








următoarea:

TET S07,38C ⋅=

în care






4.5.9. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit, cu 10 cm polistiren expandat (P4-P)




55




Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie

adiacente subsolului neîncălzit este următoarea:


în care







4.5.10. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit, cu 5 cm polistiren expandat (P4-Pr)








adiacente subsolului neîncălzit este dată la pct. 4.5.9.





4.5.11. Izolarea termică a elementelor de construcţie dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit, cu 14 cm vată minerală (P2-VM)

56








dintre spaţiul încălzit şi subsolul neîncălzit este următoarea:






4.5.12. Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum (P5-I)






• Costul investiţiei: 1.293,23 Euro, din care:

!"Cazan 20kW cu accesorii (pompă circulaţie; vas expansiune închis;

automatizare) - 870,50 Euro

!"Demontare cazan - 28,07 Euro

!"Demontare armături (5 buc) - 4,13 Euro

!"Demontare arzător - 4,30 Euro

!"Montat cazan - 172,45 Euro

!"Montat pompă, vas expansiune - 23,08 Euro

!"Termoizolare conducte încălzire - 35,91 Euro

!"Termoizolare conducte acm - 19,59 Euro

!"Termoizolare manta boiler - 21,76 Euro

57

!"Achiziţionare şi montare debitmetru acm, cu accesorii - 30,79 Euro

!"Achiziţionare şi montare armături cu consum redus de apă la punctele de

consum - 82,65 Euro





4.5.13. Pachetele de soluţii P5-I + P3-E (P6)






• Costul investiţiei: 1.601,3 Euro,





4.5.14. Pachetele de soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr (P7)











58

4.5.15. Pachetele de soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr (P8)











4.5.16. Pachetele de soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P (P9)











59

4.6. Raportul de audit energetic


Clădirea: CLĂDIRE DE LOCUIT INDIVIDUALĂ

Adresa: Bucureşti, sector 2, str. Remetea nr. 21, cod 73280

Proprietar: POPESCU Gheorghe

Telefon: 653 xx xx

Auditor energetic pentru clădiri: Barbu Sorin

Data efectuării expertizei energetice: 18.02.2002

Nr. dosar expertiză energetică: 0642-02-02

Data efectuării raportului de audit: 26.05.2002

4.6.2. Sinteza soluţiilor de modernizare

În cadrul auditului energetic al clădirii s-au analizat următoarele soluţii / pachete de

soluţii de modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare

a apei calde de consum:



P2-P - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm polistiren expandat,

P2-Pr - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 7 cm polistiren expandat,

P2-VM - Izolarea termică a planşeului peste etaj cu 14 cm vată minerală,



dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon şi capitonare uşi

exterioare şi către subsol),


dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit şi capitonare uşi exterioare

şi către subsol),

P4-P - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit


60

P4-Pr - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit


P4-VM - Izolarea termică a elementelor de construcţie care despart spaţiul încălzit

de subsolul neîncălzit al clădirii, cu 10 cm vată minerală,

P5-I - Modernizarea energetică a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei

calde de consum (înlocuirea cazanului, termoizolare conducte şi boiler,

montare debitmetru şi armături cu consum redus de apă la punctele de

consum)

P6 - Pachet soluţii P5-I + P3-E

P7 - Pachet soluţii P5-I + P3-E + P2-Pr

P8 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr

P9 - Pachet soluţii P5-I + P3-Mr + P2-Pr + P1-P

Indicatorii de analiză tehnico-economice a fiecărui pachet de soluţii de modernizare

energetică se prezintă în tabelul 4.6.

Tabel 4.6

Nr. crt.

Pachet / Soluţii

modernizare

Economie de

energie, E [kWh/an]

Durata de

viaţă, NS

Durata de recuperare

a investiţiei,

NR

Costul energiei

economisite, e [Euro/kWh]

Costul investiţiei, [Euro]

Reducerea facturii

energetice [%]

1 P1-P 20.056 20 16,2 0,0177 7.096 34,3 2 P1-Pr 16.727 20 17,2 0,0193 6.441 28,6 3 P2-P 3.515 30 11,8 0,0077 829 6,0 4 P2-Pr 2.830 30 11,1 0,0073 624 4,8 5 P2-VM 3.168 30 13,4 0,0093 882 5,4 6 P3-E 1.939 8 8,5 0,0199 308 3,3 7 P3-M 3.498 15 12,8 0,0175 918 6,0 8 P3-Mr 2.939 15 12,0 0,0161 712 5,0 9 P4-P 1.780 25 26,4 0,0288 1.282 3,0 10 P4-Pr 1.456 25 27,2 0,0301 1.098 2,5 11 P4-VM 1.639 25 33,8 0,0435 1.780 2,8 12 P5-I 19.990 8 3,8 0,0043 1.293 34,2 13 P6 21.437 8 4,3 0,0050 1.601 36,6 14 P7 23.530 15 5,4 0,0063 2.225 40,2 15 P8 24.328 15 6,0 0,0072 2.629 41,4 16 P9 39.153 15 12,3 0,0164 9.725 67,1

61

4.6.3. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii




dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;



13.05.2002;

• Costurile utilităţilor la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:

- Gaz natural: 4.908 lei/Nm³ (0,162 Euro/Nm³)

(0,0164 Euro/kWh)

- Energie electrică 2.075 lei/kWh (0,0684 Euro/kWh)



- vată minerală tip G100: 72,4 Euro/m³

5. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL ENERGETIC AL UNEI

CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE (BLOC)

5.1. Introducere

Blocul de locuinţe care face obiectul studiului de caz a fost supusă expertizei

termice şi energetice, modul de determinare a caracteristicilor energetice ale clădirii şi

instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia fiind

detaliate în ghidul [4]. În lucrarea de faţă se prezintă raportul de expertiză, întocmit de

către auditorul energetic în urma activităţii susmenţionate.

În studiul de caz sunt analizate câteva soluţii de intervenţie posibile în scopul

modernizării anvelopei clădirii si instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de

consum aferente clădirii, fără pretenţia epuizării tuturor posibilităţilor.

5.2. Raportul de expertiză


Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Destinaţia principală a clădirii: locuinţe

Tipul clădirii: bloc cu o singură scară, S + P + 10 E

Anul construcţiei: 1974

Proiectant / constructor: IPB (pr. 8155, secţiunea refolosibilă MIf5)

Număr de apartamente: 44

Structura constructivă: pereţi structurali din beton armat

5.2.2. Informaţii privind construcţia

Suprafaţa locuibilă: 1770,87 m²

63

Tip. Suprafaţa utilă [m²] Nr. ap. SÎnc [m²]

Ap. cu 1 cam. Ap. cu 3 cam. – P

Ap. cu 3 cam. – P … Et X Ap. cu 3 cam. – P … Et X

Spaţii comune

27,79 64,02 59,27 59,45 28,51

1 1 22 20 -

27,79 64,02

1303,94 1189,00

28,51

TOTAL 44 2.613,26 Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2.613,26 m²

Volumul util al spaţiului încălzit: 6.783,45 m³

Volumul total al clădirii: 8.810,70 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Element de constructie Orientare Suprafaţa

[m²]

Rezistenta termica

corectata [m²K/W]

PE1 N 579,33 0,703PE2 S 562,57 0,703PE3 E 330,22 0,703PE4 V 331,90 0,703PE5 N 12,23 0,471PE6 S 37,02 0,471PE7 E 13,45 0,471PE8 V 13,45 0,471PE9 V 3,99 0,815

PE10 - 5,08 1,373TE ap O 241,92 0,886TE c O 29,57 0,736Pl Pb - 21,31 0,521Pl Sb - 5,78 0,366Ul Sb - 1,89 0,340PL Pb - 14,00 1,056PL Sb - 228,05 0,345

CS - 919,16 0,394FE1 S 119,76 0,390FE2 N 124,96 0,390FE3 V 149,68 0,390FE4 E 151,36 0,390FE5 N 1,20 0,170FE6 S 3,00 0,170

Suprafata exterioara: 3.900,88 m²

64

Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,58 m-1

5.2.3. Informaţii privind instalaţia de încălzire

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Termoficare – punct termic central

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire centrală cu corpuri statice

Distribuţia agentului termic: inferioară, reţea arborescentă

Necesarul de căldură de calcul: 320.930 W

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80, ∆P0 = 1000 mmH2O

Contor de căldură pentru încălzire: nu există

Elemente de reglaj termic şi hidraulic: exclusiv la nivelul corpurilor de încălzire,

dintre care mai majoritatea sunt nefuncţionale

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Tip de corp de încălzire

Nr. corpuri de încălzire

Nr. elemente

Suprafaţă echivalentă termic [m²]

Apartamente 219 2569 680,79

Spaţii comune 4 58 15,37

Casa scărilor

Radiator din fontă STAS 7363 600/2

1 19 5,04

Total 224 2646 701,2

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din subsol: 85 m

Debitul nominal de agent termic de încălzire: 13.800 l/h

Curba de reglaj termic în raport cu temperatura exterioară medie zilnică

65

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

-15 -10 -5 0 5 10

te [°C]

tT[°C]

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

200.000

220.000Qnec[W]

tTUR [°C]

Qnec.Loc [W]

Durata sezonului de încălzire: DZ = 211,3 zile

- Momentul de începere al sezonului de încălzire: 01 octombrie

- Momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 29 aprilie

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul spaţiilor încălzite:

anîncQ = 338,2 MWh/an,

Consumul anual de căldură pentru încălzire, la nivelul racordului la sistemul de

alimentare cu căldură: anSînc

Q = 395,9 MWh/an,


sursei de căldură (racordul la reţeaua de termoficare): anSînc

q = 151,5 kWh/m²an,


spaţiilor încălzite: anîncq = 130,7 kWh/m²an,

Randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire: dη = 0,94

Randamentul instalaţiei de încălzire interioară: încη = 0,92x0,94x1,0 = 0,863,

Consumul anual de căldură la nivelul unui apartament mediu: 7,74 Gcal/ap.an.

66

5.2.4. Informaţii privind instalaţia de preparare a apei calde de consum

Puncte de consum a.c.m. / a.r.în apartamente: 45

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Racord la sursa centralizată cu căldură: unic, Dn 80

Conducta de recirculare a.c.m.: există, dar nu este funcţională

Contor de căldură: nu există nici la nivelul racordului la reţeaua de alimentare

a.c.m. şi nici la nivelul punctelor de consum

Pierderi estimate pentru instalaţia de apă caldă de consum: 16,29 kWh/m²an

Consum specific normalizat de apă caldă:

- la nivelul punctelor de consum: 132,7 l/pers.zi

- la nivelul racordului la sursa de căldură: 137,0 l/pers.zi

Consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă:

149,2 kWh/m2an

Eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: εacm = 0,89

5.3. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a

anvelopei clădirii şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a

apei calde de consum

5.3.1. Soluţii pentru pereţii exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii, se propune a

se face, în mod similar cu cea propusă pentru clădirea A, prin montarea unui strat

termoizolant suplimentar din plăci de polistiren expandat, de 10 cm grosime, amplasat pe

suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu o tencuială subţire de 5...10 mm

grosime, armată cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă.

În Anexa 2 se prezintă câteva detalii de racordare caracteristice soluţiei cu stratul

de protecţie realizat din tencuială subţire. În zonele de racordare a suprafeţelor

ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi

folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC.

Etapele care trebuie parcurse la execuţie sunt aceleaşi cu cele descrise pentru

clădirea A.

67

Pentru îmbunătăţirea protecţiei termice, în jurul ferestrelor termoizolaţia se întoarce

pe cantul peretelui cu o grosime de 5 cm, protejata cu 1 cm tencuiala.

Deoarece actuala tencuială a faţadei ar fi greu de curăţat, se propune ca aceasta

să fie menţinută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul

ferestrelor, unde spaţiul este insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare

înainte de montarea termoizolaţiei.

Montarea termoizolaţiei suplimentare se va face pe toată suprafaţa faţadei,

exceptând zona logiilor unde nu se propune nici o îmbunătăţire la nivelul pereţilor exteriori

(pl. B1).

La partea inferioară, în scopul îmbunătăţirii comportării termotehnice a îmbinării

perete-pardoseală a încăperilor de la parter, termoizolaţia exterioară este continuată până

la cota -0,75; pe înălţimea soclului de la cota – 0,16 m până la cota – 0,75, se propune

placarea cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 7,5 cm grosime protejat cu un

strat de 4,5 cm grosime din mortar armat cu plasă STNB care reazemă pe peretele din

zidărie de ½ cărămidă care protejează hidroizolaţia existentă; hidroizolaţia existentă se

continuă până la cota – 0,16 m (sub consola plăcii de peste subsol).

La partea superioară a clădirii este necesară asigurarea continuităţii termoizolaţiei

şi de aceea termoizolaţia pereţilor exteriori trebuie ridicată pe toată înălţimea aticului

terasei, eliminându-se astfel puntea termică puternică, existentă în prezent în această

zonă (det. V1a).

La pereţii exteriori de la etajul XI (cu camera troliilor, spălătorie şi uscătorii), realizaţi

din zidărie de cărămidă plină de 25 cm grosime, în mod similar cu restul pereţilor exteriori,

se aplică la exterior o termoizolaţie suplimentară de 10 cm grosime, protejată cu tencuială

subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă, care se racordează cu termoizolaţia terasei

atât la partea inferioară cât şi la partea superioară (det. V8).

Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta de

termoizolare cu polistiren expandat de grosime redusă, astfel:

!"la pereţii exteriori curenţi – de 5 cm;

!"la soclu – de 5 cm;

!"în zona inferioară a pereţilor et. XI – de 5 cm;

5.3.2. Soluţii pentru planşeul de terasă

68

La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă, soluţia de reabilitare şi modernizare

termotehnică se alege – printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante şi

hidroizolante existente, care trebuie obligatoriu verificate “in situ”.

Se are în vedere faptul că la clădirea analizată a fost de curând refăcută

hidroizolaţia.

Pentru modernizarea energetică a clădirii se propune realizarea unei terase

“ranversate”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor

hidroizolante (det. V1a, V2a, V3a), cu excepţia stratului de protecţie a hidroizolaţiei.

Soluţia presupune:

− îndepărtarea plăcilor de beton si a mortarului suport al acestora până la

hidroizolaţia existentă, refăcută de curând, care se păstrează;

− verificarea că toate straturile amplasate sub hidroizolaţie sunt în stare uscată;

− suplimentarea hidroizolatiei existente cu un strat din ţesătură din fibre de sticlă

bitumată, între 2 straturi de bitum;

− montarea polistirenului extrudat (obligatoriu având în vedere că în soluţia de terasă

ranversată stratul termoizolant este supus acţiunii umidităţii) în grosime totală de 10 cm, într-unul sau două straturi suprapuse cu rosturile verticale decalate (plăci

cu conturul drept montate joantiv sau plăci prevăzute cu falţuri);

− montarea unui strat de separaţie geotextil (cu greutatea de 140 g/m2), permeabil

la difuzia vaporilor de apă, fără a reţine apa care are şi rolul de a solidariza între

ele plăcile;

− montarea unui strat de protecţie mecanică şi faţă de radiaţiile ultraviolete care

îndeplineşte şi funcţia de lestare, realizat peste et.XI dintr-un strat de pietriş ciuruit

şi spălat cu granulaţia de 7….16 mm, de cca 5 cm grosime, iar peste et. X din

dalele de beton recuperate având 2 cm grosime, montate pe un pat de nisip mare

cu granulaţie de 3…7 mm, de 3 cm grosime.

În zona scurgerilor detaliul se realizează păstrând grosimea termoizolaţiei.

Racordarea termoizolaţiei terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului,

cât şi cu cea a pereţilor etajului XI. Rezultă o terasă necirculabilă aşa cum era şi in

prezent.

Soluţia de terasă ranversată prezintă în comparaţie cu soluţia clasică, următoarele

avantaje:

69

- nu mai este necesară prevederea unui nou strat hidroizolant, ci numai eventuala

suplimentare a hidroizolaţiei existente;

- se realizează o bună protecţie mecanică şi la acţiunea calorică a razelor solare, a

stratului hidroizolant;

- hidroizolaţia este protejată de variaţia termică şi de acţiunea radiaţiilor ultraviolete,

durata de viaţă fiind astfel mărită;

- se obţine o bună comportare la difuzia vaporilor de apă.

La avantajele terasei ranversate, enumerate mai sus, se adaugă avantajele

specifice polistirenului extrudat:

- lipsa capilarităţii;

- rezistenţa ridicată la umiditate şi la ciclurile de îngheţ-dezgheţ;

- absorbţia neglijabilă de apă;

- rezistenţa mecanică excelentă.

Pentru a preveni eventuale dezagremente în exploatarea teraselor “ranversate”, la

elaborarea detaliilor de execuţie se vor lua următoarele măsuri:

- masa stratului de protecţie-lestare trebuie să fie suficient de mare pentru a face

faţă sucţiunii din vânt şi tendinţei de plutire a stratului termoizolant;

- sub stratul termoizolant este indicat să se prevadă un strat drenant de grosime

redusă, cu pante spre punctele de scurgere.

Detaliile de acoperire a aticelor, la faţa superioară, cu şorţuri din tablă zincată late

trebuie realizate astfel încât să se elimine pericolul de dislocare sau de smulgere a

acestora, din acţiunea vântului; se vor prevedea, în acest scop, toate măsurile de

asigurare necesare: agrafe dese, grosime corespunzătoare, fixare solidă. În variantă, se

poate folosi soluţia de acoperire a aticelor cu piese masive, din beton mozaicat, cu pantă

spre interior, dar care este mai costisitoare.


termoizolare cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.

70

5.3.3. Soluţii pentru planşeul peste subsolul neîncălzit

La planşeul de peste subsol s-a optat pentru soluţia de aplicare a unei termoizolaţii

suplimentare la tavanul subsolului (det. V1d, V2d). Aceasta în dorinţa de a evita soluţia de

aplicare a termoizolatiei sub pardosela de la parter, soluţie care deşi are avantajul

reducerii ariei de punţi termice, prezintă şi numeroase dezavantaje: ar fi necesitat

intervenţia în interiorul apartamentelor, demontarea actualelor pardoseli ale tuturor

apartamentelor de la parter, ar fi apărut dificultăţi de realizare a pantelor necesare la

pardoselile băilor, ar fi condus la apariţia unor praguri între apartamente şi casa scării şi la

necesitatea scurtării uşilor de lemn etc.

După ce se face repararea şi curăţarea suprafeţei suport, soluţia propusă constă în

montarea la tavanul subsolului a unui strat din plăci de polistiren expandat în grosime de 10 cm, protejat cu un strat de tencuială subţire (5…7 mm) din mortar cu liant organic

(răşini) armat cu o ţesătură din fibre de sticlă. Spre deosebire de pereţii exteriori în acest

caz nu se prevede strat de finisaj.

Pentru îmbunătăţirea comportării încăperilor de la parter, termoizolaţia de pe

tavanul subsolului se prelungeşte pe verticală, pe conturul clădirii, pe faţa interioară a

pereţilor exteriori pe o înălţime de cca 50 cm, dar şi pe pereţii interiori din beton armat, pe

o înălţime de 30 cm.

Termoizolaţia de pe tavanul subsolului se prevede pe toată suprafaţa acestuia, cu

excepţia plăcii de sub camera pubelelor.


termoizolare cu polistiren expandat de 5 cm grosime.

5.3.4. Soluţii pentru tâmplăria exterioară

La tâmplăria exterioară, în scopul reducerii fluxului termic disipat prin infiltraţii, se

iau următoarele măsuri:

− efectuarea unor reparaţii pentru a obţine o mai bună închidere a cercevelelor pe

toc,

− prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele si toc;

− îmbunătăţirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.

71

S-a propus, de asemenea, şi majorarea rezistenţei termice prin înlocuirea uneia din

foile de geam simplu existent cu o foaie de geam termoizolant cu grosimea 4+9+4 mm

(pl.B6).

La tâmplăria metalică de la intrare şi de la etajul XI se prevede înlocuirea geamului

simplu cu geam termoizolant.

Suplimentar faţă de soluţia prezentată anterior s-a considerat şi varianta cu

geamuri termoizolante 4+9+4 mm fără strat reflectant şi fără argon în locul geamurilor cu

strat reflectant şi cu argon.

5.3.5 Soluţii pentru pereţii şi tavanul din zona intrării

S-a prevăzut o termoizalaţie suplimentară la parter în următoarele zone (pl. B2):

− la pereţii adiacenţi scării de acces în subsol, spre camerele de zi ale

apartamentelor de la parter, dar şi spre casa scării, s-a prevăzut polistiren de 10 cm

grosime, protejat cu tencuială subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă;

− la pereţii dintre camera pubelelor şi baia + degajamentul apartamentului adiacent

nr. 1, în loc de zidărie de cărămidă plină de 12,5 cm grosime, se va executa o

placare cu polistiren de 10 cm, protejat cu zidărie din cărămidă montată pe muchie,

de 7,5 cm grosime;

− la peretele exterior din zona intrării, adiacent camerei de zi de la apartamentul nr. 4,

se va realiza o placare cu polistiren de 10 cm grosime, protejat cu un perete din

zidărie de cărămidă de 25 cm grosime (ca la soluţia existentă);

− la tavanul de peste intrare, sub camera de zi de la etajul I, în locul placării cu un

strat de polistiren de 3,6 cm grosime, protejat cu tencuială pe rabiţ, se va realiza o

placare cu polistiren de 14 cm grosime, un strat de aer neventilat de 20 mm

grosime şi o tencuială pe rabiţ.

− la peretele dintre holul de intrare în clădire, casa scării şi camera de pubele se

propune aceiaşi soluţie ca la peretele dintre camera pubelelor şi apartamentul nr.1.

− la tavanul de peste camera pubelelor s-a adoptat aceiaşi soluţie ca la tavanul de

peste intrare;

− la tavanul planşeului de sub logia adiacentă intrării (în faţa camerei pubelelor) se va

aplica prin lipire, un strat de polistiren expandat de 10 cm grosime, protejat cu o

tencuială subţire.

72

Nu s-au prevăzut măsuri de termoizolare suplimentara a pereţilor dintre casa scării

şi apartamente. În schimb s-au luat măsuri de termoizolare suplimentară a casei scării la

partea superioară : la pereţii etajului XI, la terasa peste acest etaj şi la tâmplăria metalică

a etajului XI.

Ca măsuri suplimentare se mai pot considera următoarele :

− termoizolarea tuturor pereţilor interiori adiacenţi de pe conturul holului de intrare

în clădire, precum şi a tavanului acestuia în prezent netermoizolat;

− prevederea unor garnituri de etanşare pe conturul foilor de uşilor de intrare în

apartamente.

Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează

în final valoarea apartamentelor, se consideră raţional şi oportun ca modernizarea

energetică să se realizeze pe fondul unei structuri de rezistenţă cu un grad de siguranţă

mai ridicat.

5.3.6. Soluţii pentru instalaţia de încălzire şi apă caldă de consum

Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de

consum se aleg ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiza

energetică [5]) şi se grupează sub forma a trei pachete de măsuri, după cum urmează:

• Termoizolarea conductelor de distribuţie din subsolul neîncălzit:

!"cu cochilii din vată minerală de 4 cm grosime – pentru conductele de încălzire,

!"cu cochilii din vată minerală de 3 cm grosime– pentru conductele de apă caldă

de consum,

• Soluţii pentru instalaţia de încălzire:

!"Montarea unui contor de căldură la nivelul racordului general al instalaţiei de

încălzire interioară la reţeaua de termoficare,

!"Spălarea instalaţiei de încălzire interioară (corpuri de încălzire şi coloane),

!"Montarea de robinete cu cap sferă pe racordul de retur al corpurilor de încălzire,

!"Montarea de ventile aerisire la nivelul corpurilor de încălzire,

!"Montarea de robinete cu cap termostatic pe corpurile de încălzire,

!"Montarea de repartitoare de costuri cu evaporare pe corpurile de încălzire,

• Instalaţia de apă caldă de consum:

!"Repararea instalaţiei interioare de apă caldă de consum,

73

!"Montarea unui contor de căldură la nivelul racordului general al instalaţiei de apă

caldă de consum la reţeaua de termoficare

!"Montarea de armături cu consum redus de apă la nivelul punctelor de consum

din apartamente,

!"Montarea de debitmetre la nivelul punctelor de consum de apă caldă din

apartamente.

5.4. Note de calcul termotehnic

5.4.1. Caracteristici geometrice - arii

Se folosesc calculele aferente din lucrarea [5].

5.4.2. Caracteristici termotehnice

Pe lângă materialele din [5] se mai folosesc următoarele materiale:

- Polistiren expandat, având conductivitatea termică de calcul λ = 0,044 W/(mK)

conform [6] Anexa A poziţia 72.

- Polistiren extrudat, având conductivitatea termică de calcul λ = 0,031 W/(mK)

conform C 107/0 Tabelul A1 (ϕ = 30 Kg/m3).

- Nisip grăunţos λ = 0,58 W/(mK) conform [6] Anexa A poz.34.

- Umplutură din pietriş λ = 0,70 W/(mK) conform [6] Anexa A poz.35.

- Plăci din ipsos RIGIPS având ρ = 1100 kg/m3 şi λ = 0,041 W/(mK) conform [6]

Anexa A poz. 27.

5.4.3. Rezistenţe termice unidirecţionale şi ariile aferente

1) PEREŢI EXTERIORI CURENŢI

a) Pereţi 45 cm Se foloseşte Anexa H din [6] (vezi schiţa A)

ΣA = 524,12 m2

74

1 2 3 4 5

a 73,1% λ1

b 16,8% c 2,1% d 8,0%

10 3 15 30 2

Ra = 3,176 m2K/W 73,1%

Rb = 3,755 m2K/W 16,8%

Rc = 2,854 m2K/W 2,1%

Rd = 2,753 m2K/W 8,0%

753,2

080,0

854,2

021,0

755,3

168,0

176,3

731,0

R

1

max

+++= = 0,311 W/(m2K)

Rmax = 3,215 m2K/W

λ3 = 0,731 x 0,294 + 0,168 x 0,357 + 0,021 x 0,800 + 0,080 x 1,740 =

= 0,373 W/(mK)

λ4 = 0,832 x 1,740 + 0,168 x 0,357 = 1,508 W/(mK)

λ = 0,044 W/(mK)

λ = 0,357 W/(mK)

λ = 1,740 W/(mK)

λ = 0,294 W/(mK)

λ = 0,800 W/(mK)

λ = 0,930 W/(mK)

75

Rmin = 508,1

30,0

373,0

15,0

930,0

05,0

044,0

10,0

24

1

8

1+++++ = 3,095 m2K/W

Rmed = 2

095,3215,3 + = 3,155 m2K/W

Eroare relativă maximă posibilă = 2 %.

b) Pereţi 35 cm Se foloseşte Anexa H din [6] (vezi schiţa B)

1 2 3 4 5

a 95,9% λ1

b 4,1%

10 3 15 20 2

ΣA = 604,35 + 25,99 = 630,34 m2

Ra = 3,119 m2K/W 95,9%

A = 660,82 - 56,47 = 604,35 m2

Rb = 2,695 m2K/W 4,1%

A= 28,33 - 2,34 = 25,99 m2

695,2

041,0

119,3

959,0

R

1

max

+= = 0,323 W/(m2K)

Rmax = 3,096 m2K/W

λ = 0,044 W/(mK)

λ = 1,740 W/(mK)

λ = 0,294 W/(mK)

λ = 0,930 W/(mK)

76

λ4 = 0,959 x 0,294 + 0,041 x 1,740 = 0,353 W/(mK)

Rmin = 353,0

15,0

740,1

20,0

930,0

05,0

044,0

10,0

24

1

8

1+++++ = 3,034 m2K/W

Rmed = 2

034,3096,3 += 3,065 m2K/W

Eroare relativă maximă posibilă = 1 %.

c) Pereţi 25 cm

A = 261,42 m2

R = 0,921 + 044,0

10,0 = 3,194 m2K/W

Total pereţi exteriori curenţi (1)

ΣA = 524,12 + 630,34 + 261,42 = 1415,88 m2

R0 =

194,3

42,261

065,3

34,630

155,3

12,52488,1415

++= 3,121 m2K/W

1’) PEREŢI EXTERIORI ADIACENŢI LOGIILOR

a) Pereţi 20 cm

A = 2,775 x (30,09 x 4 - 2,75) - 43 x 1,60 x 1,30 = 236,91 m2

din care:

punţi termice străpunse:

R = 740,1

25,0

24

1

8

1++ = 0,310 m2K/W cu A = 2,775 x 0,12 x 39 = 12,99 m2

câmp curent:

R = 0,781 m2K/W cu A = 236,91 - 12,99 = 223,92 m2

77

Rm =

310,0

99,12

781,0

92,22391,236

+= 0,721 m2K/W

b) Pereţi 22,5 cm

A = 1,40 x (39 x 2,14 + 4 x 2,10) - 43 x 0,80 x 2,10 = 56,36 m2

R = 0,986 m2K/W

c) Pereţi 35 cm

A = 1,40(0,61 x 39 + 0,49 x 4) = 36,05 m2

din care:


R = 740,1

40,0

24

1

8

1++ = 0,397 m2K/W cu A = 1,40 x 0,12 x 39 = 6,55 m2

câmp curent:

R = 0,846 m2K/W cu A = 36,05 - 6,55 = 29,50 m2

Rm =

397,0

55,6

846,0

50,2905,36

+= 0,702 m2K/W

d) Pereţi 35 cm (exclusiv 10 cm strat termoizolant nou)

A = 0,50 x (30,09 x 4 - 2,75) = 58,81 m2

din care:


R = 740,1

50,0

24

1

8

1++ = 0,454 m2K/W cu A = 0,50 x 0,12 x 39 = 2,34 m2

câmp curent:

R = 0,846 + 044,0

10,0= 3,119 m2K/W cu A = 58,81 - 2,34 = 56,47 m2

78

Rm =

454,0

34,2

119,3

47,5681,58

+= 2,528 m2K/W

Total pereţi adiacenţi logiilor (1’):

A = 236,91 + 56,36 + 36,05 + 58,81 = 388,13 m2

R0 =

528,2

81,58

702,0

05,36

986,0

36,56

721,0

91,23613,388

+++ = 0,843 m2K/W

2) PEREŢI EXTERIORI LA INTRARE PARTER

Alcătuire nouă (i →e)

- tencuială 2 cm

- beton armat 20 cm

- polistiren expandat 10 cm

- zidărie 24 cm

- tencuială 3 cm

R = 044,0

10,0

930,0

05,0

800,0

24,0

740,1

20,0

24

1

8

1+++++ = 2,909 m2K/W

A = 3,99 m2

3) PEREŢI EXTERIORI LA ET. XI

a) Pereţi din zidărie de cărămizi pline

A = 42,17 m2

R = 0,520 + 044,0

10,0= 2,793 m2K/W

b) Pereţi din b.a. + zidărie 12,5 cm

A = 5,64 m2

79

R = 0,479 + 044,0

10,0= 2,752 m2K/W

c) Stâlpi din b.a.

A = 1,30 m2

R = 0,358 + 044,0

10,0= 2,631 m2K/W

d) Pereţi din b.a. + zidărie 7,5 cm (Secţiunea V8)

A = 27,05 m2

R = 0,417 + 93,0

05,0

044,0

075,0+ = 2,176 m2K/W

Total pereţi exteriori la et. XI (3)

ΣA = 76,16 m2

R0 =

176,2

05,27

631,2

30,1

752,2

64,5

793,2

17,4216,76

+++= 2,532 m2K/W

4) PEREŢI INTERIORI SPRE CAMERA PUBELELOR

a) Pereţi din zidărie de cărămidă, fără strat termoizolant

A = 6,05 m2

R = 0,551 m2K/W

b) Pereţi din b.a. + zidărie de cărămidă

A = 15,26 m2

R = 0,510 + 930,0

02,0

800,0

065,0

044,0

10,0++ = 2,885 m2K/W

80

Total pereţi interiori spre camera pubelelor (4)

ΣA = 21,31 m2

R0 =

885,2

26,15

551,0

05,631,21

+= 1,313 m2K/W

5) PEREŢI INTERIORI SPRE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT

Pereţi din beton armat

A = 5,78 m2

R = 0,366 + 044,0

10,0= 2,639 m2K/W

6) TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ CURENTĂ

La cerceveaua interioară se înlocuieşte geamul simplu de 3 mm grosime cu un

geam termoizolant dublu 4+ 9 + 4, având o suprafaţă tratată “e-low” (e ≤ 0,10), iar spaţiul

interior umplut cu argon [Ug = 1,7 W/(m2K)].

Conform [4] R0 = 0,650 m2K/W

A = 545,76 - 161,68 = 384,08 m2

7) TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ METALICĂ (LA SPAŢIILE COMUNE)

Geamurile simple se înlocuiesc cu geamuri termoizolante, ca la 6).

In conformitate cu [1] Anexa I, se consideră.

Ug = 1,7 W/(m2K) - geam (80 %)

Uf = 5,9 W/(m2K) - toc + cercevele (20 %)

UF = 0,2 x 5,9 + 0,8 x 1,7 = 2,54 W/(m2K)

R0 = 54,2

1= 0,394 m2K/W

A = 4,20 m2

81

8) TÂMPLĂRIE INTERIOARĂ DIN LEMN, SPRE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT

Foaia de uşă existentă se capitonează cu vată minerală G 100 grosime de 3 cm,

protejată cu o folie din mase plastice - pe 65 % din suprafaţă.

Rp = 0,340 + 048,0

03,0= 0,965 m2K/W

UF = 965,0

65,0

340,0

35,0+ = 1,703 W/(m2K)

R0 = 703,1

1= 0,587 m2K/W

A = 1,89 m2

9) PLANŞEU DE TERASĂ, PESTE ET.X

Peste stratul hidroizolant existent se dispune un strat de polistiren extrudat de 10

cm grosime.

Conform Normativ C 107/0 Tabelul A1 - ρ = 30 kg/m3; λ = 0,031 W/(mK) valoare

care se majorează cu 10 % având în vedere starea de umiditate

λ = 0,031 x 1,1 = 0,034 W/(mK)

Stratul termoizolant se protejează cu dale din beton de 2 cm grosime (recuperate)

montate pe un strat de nisip grăunţos de 3 cm grosime.

R0 = 0,952 - 580,0

03,0

034,0

10,0

930,0

02,0++ = 3,924 m2K/W

A = 241,92 m2

Se neglijează aportul la rezistenţa termică a stratului geotextil care se dispune

peste stratul termoizolant.

82

10) PLANŞEU DE TERASĂ, PESTE ET.XI

Peste stratul hidroizolant existent se dispune acelaşi strat termoizolant ca la 10),

dar protejat cu pietriş în grosime de 5 cm; se neglijează stratul geotextil.

R0 = 0,916 - 700,0

05,0

034,0

10,0

930,0

02,0++ = 3,906 m2K/W

A = 29,57 m2

11) PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT

La tavan se aplică prin lipire un strat de polistiren expandat de 10 cm grosime; se

neglijează în calcul stratul de protecţie de sub 1 cm grosime.

a) Cu pardoseală caldă

A = 142,07 m2

R = 0,365 + 044,0

10,0= 2,638 m2K/W

b) Cu pardoseală rece

A = 85,98 m2

R = 0,359 + 044,0

10,0= 2,632 m2K/W

Total planşeu peste subsol (12)

A = 228,05 m2

R =

632,2

98,85

638,2

07,14205,228

+= 2,635 m2K/W

12) PLANŞEU SUB ETAJUL I, SPRE EXTERIOR

Se păstrează alcătuirea existentă, dar în loc de un strat de polistiren expandat de

3,5 cm grosime se dispune un strat de polistiren expandat de 14 cm grosime.

83

A = 5,08 m2

R = 1,373 - ( 225,0044,0

14,0)230,0

046,0

035,0+++ = 3,789 m2K/W

Grosimea stratului de aer neventilat se reduce de la 30 cm (Ra = 0,230 m2K/W) la

20 cm (Ra = 0,225 m2K/W).

13) PLANŞEU SUB ETAJUL I, SPRE CAMERA PUBELELOR

a) Planşeu izolat termic (sub bucătărie)

Se operează aceleaşi modificări ca la pct.13

R = 1,409 + ( )373,1789,3 − = 3,825 m2K/W

A = 12,04 m2

b) Planşeu neizolat termic (sub camera tubului de gunoi)

Se menţine soluţia existentă.

R = 0,416 m2K/W

A = 1,96 m2

Total planşeu sub et.I, spre camera pubelelor (14)

A = 14,00 m2

R =

416,0

96,1

825,3

04,1200,14

+= 1,781 m2K/W

14) PEREŢI ŞI PLANŞEE CĂTRE CASA SCĂRII ŞI HOL INTRARE

A = 919,16 m2

R = 0,394 m2K/W

84

5.4.4. Coeficienţi liniari de transfer termic

Acest calcul se face numai pentru elementele de construcţie cu pondere mare în

aria opacă a anvelopei, astfel:

- pereţi exteriori curenţi A = 1415,88 m2

- pereţi exteriori adiacenţi logiilor A = 388,13 m2

- planşeu de terasă peste et. X A = 241,92 m2

- planşeu de terasă peste et. XI A = 29,57 m2

- planşeu peste subsol neîncâlzit A = 228,05 m2

ΣA =2303,55 m2

Această arie reprezintă 94,8 % din aria totală opacă a anvelopei, exclusiv pereţi

casa scării (2430 m2).

Coeficienţii ψo s-au determinat pe baza unor calcule automate ale câmpurilor de

temperaturi, conf. [6] Anexa J.

Au rezultat coeficienţii din Tabelul 51.

TABELUL 5.1

ψo pereţi planşee Detaliul Poziţia

W/(mK) W/(mK) 01 Colţ cu bulb adiacent ferestrei 0,284 - 02 a Spalet între 2 ferestre 0,165 - Secţiuni

orizontale 03 b Colţ fără bulb între ferestre 0,183 - b planşeu etaj curent 0,774 - c parapet ferestre 0,239 - V1 d

Perete exterior nestructural planşeu peste subsol 0,109 0,540

a planşeu de terasă 0,142 0,124 V2 b Perete exterior structural planşeu etaj curent 0,014 -

b planşeu etaj curent 0,500 -

Secţiuni verticale

V3 d Perete lateral la logie planşeu peste subsol - 0,290

5.4.5. Rezistenţe termice corectate

1) PEREŢI EXTERIORI CURENŢI

Conform calculului unidirecţional a rezultat:

A = S = 1415,88 m2

Ro = 3,121 m2K/W

85

În tabelul 5.2 se calculează valorile Σl şi Σ (ψo . l).

TABELUL 5.2

ψo l ψol Detaliul W/(mK) m W/K Observaţii

01 colţuri clădire 0,119* 120,36 14,323 * 0,284-0,165

03b 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183 05

Colţuri verticale ieşinde adiacente logiilor 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119

V2a la terasă 0,142 60,10 8,534 V1d

Colţuri orizontale la soclu 0,109 56,58 6,167

02a la şpaleţi 0,165 340,60 56,199 V1b la glaful superior 0,774 279,20 216,101 V1c la parapeţi 0,239 279,20 66,729

03a

Contur ferestre

la ferestre baie 0,190* 123,20 23,408 * conf. [3] Tabel A3.1

V2b Planşee etaj curent 0,014 345,00 4,830 Total - 1844,96 414,586

ψo = ( )

225,096,1844

586,414

l

lψ ioi ==∑

∑ W/(mK)

303,188,1415

96,1844

S

l==∑ m/m2

522,0303,1x0225x121,31

1ro =

+=

'oR = 0,522 x 3,121 = 1,629 m2K/W

2) PEREŢI EXTERIORI ADIACENŢI LOGIILOR


A = S = 388,13 m2

Ro = 0,843 m2K/W

În Tabelul 5.3 se calculează valorile Σl şi Σ(ψo.l).

TABELUL 5.3

Detaliul ψo l ψol Observaţii

86

W/(mK) m W/K 03b 0,092* 120,36 11,073 * ½ 0,183

05

Colţuri verticale ieşinde

adiacente logiilor 0,060* 120,36 7,222 * ½ 0,119

V3b Planşeu etaj curent 0,500 19,50 9,750 - lateral şi jos 0,060* 358,80 21,528 -

Contur tâmplărie sus 0,600* 93,60 56,160

*Conform [6] Tabel A2.15

Total - 712,62 105,733

148,062,712

733,105ψo == W/(mK)

836,113,388

62,712

S

l==∑ m/m2

Zone fără termoizolaţie (punţi termice)

S’ = 39 x (1,40 + 2,775) x 0,12 = 19,54 m2

05,013,388

54,19

S

Sp

'

===

U= 0,310 W/(m2K) - conform [6] Tabelul A2.7 poz.9.

839,0836,1x148,0x843,0843,0x05,0x310,095,0

1ro =

++=

'oR = 0,839 x 0,843 = 0,707 m2K/W

3) Planşeu de terasă peste et.X


A = S = 241,92 m2

Ro = 3,924 m2K/W

Valoarea ψo = 0,124 W/(mK) se aplică la întregul contur al terasei, exclusiv zona

logiilor:

l = (6,10 + 5,40 + 3,525) 4 = 60,10 m

Pe conturul logiilor se consideră valorile determinate în [5]:

87

ψo = 0,35 W/(mK) pentru l = 4 x 2,775 = 11,10 m

ψo = 0,25 W/(mK) pentru l = 4 (1,40 + 0,50) = 7,60 m

Se aplică relaţia (A3.12) din [3]:

Σ(ψoi.li) = 0,124 x 60,10 + 0,35 x 11,10 + 0,25 x 7,60 = 13,24 W/K

l = 60,10 + 11,10 + 7,60 = 78,80 m

80,78

24,13ψo = = 0,168 W/(mK)

326,092,241

80,78

S

l== m/m2

Caracteristicile zonelor neizolate termic (la ventilaţii) se preiau din [5]:

S’ = 2,48 m2

p = 01,092,241

48,2

S

S'

==

U = 2,25 W/(m2K)

Se aplică relaţia (A3.5) din [3]:

++−

=

S

lxψRxpUxRp)1(

1r

ooo

o

773,0326,0x0168x924,301,0x25,2x924,399,0

1ro =

++=

'oR = 0,773 x 3,924 = 3,033 m2K/W

88

4) PLANŞEU DE TERASĂ PESTE ET. XI


A = S = 29,57 m2

Ro = 3,906 m2K/W

Coeficientul liniar de transfer termic se ia din [3] Tabelul A3.1 - detaliul 4 (asimilat)

ψo = 0,13 W/(mK)

l = 22,40 m

758,057,29

40,22

S

l== m/m2

Se aplică relaţia (A3.5) din [3], în care p = 0

⋅⋅+

=

S

lψR1

1r

oo

o

722,0758,0x13,0x906,31

1ro =

+=

'oR = 0,722 x 3,906 = 2,820 m2K/W

5) PLANŞEU PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT

Conform calculului undirecţional a rezultat:

A = S = 228,05m2

Ro = 2,635 m2K/W

Se consideră următoarele valori ψo şi l:

- contur exterior curent

ψo = 0,540 W/(mK) - conf.Tabel 5.1

l = (6,10 + 5,40) x 4 + 3,525 x 3 = 56,58 m

- pereţi fund logii

89

ψo = 0,13 W/(mK) - conf.[5]

l = 2,775 x 3 = 8,33 m

- pereţi laterali logii

ψo = 0,20 W/(mK) - conf.[5]

l = (1,40 + 0,50) x 3 = 5,70 m

- pereţi interiori

ψo = 0,290 W/(mK) - conf.Tabel 5.1

l = 7 x 5,4 + 2 x 6,2 + 2 x 3,0 + 3,5 = 59,70 m

Σ (ψo.l) = 56,58 x 0,540 + 8,33 x 0,13 + 5,70 x 0,20 + 59,70 x 0,290 = 50,089 W/K

Σl = 56,58 + 8,33 + 5,70 + 59,70 = 130,31m

384,031,130

089,50ψo == W/(mK)

572,005,228

31,130

S

Σl== m/m2

633,0572,0x384,0x635,21

1ro =

+=

'oR = 0,633 x 2,635 = 1,668 m2K/W

5.4.6. Rezistenţe termice medii pe clădire

În Tabelul 5.4 se prezintă centralizat, valorile Ro, ro şi R’o pentru toate elementele

de construcţie.

90

TABELUL 5.4 El

emen

tul d

e co

nstru

cţie

Descriere

Orie

ntar

e

Suprafaţa S

Rezisten-ţe termice în câmp

R’o

Coefi-cienţi de reducere

ro

Rezistenţe termice corectate

R’o= ro.Ro

1 2 3 4 5 6 7 PE1 N 458,09 PE2 S 446,89 PE3 E 254,22 PE4

Pereţi exteriori curenţi

V 256,68

3,121

0,522

1,629

PE5 N 121,24 PE6 S 115,67 PE7 E 76,00 PE8

Pereţi exteriori la logii

V 75,22

0,843 0,839 0,707

PE9 N 12,22 PE10 S 37,02 PE11 E 13,45 PE12

Pereţi exteriori la et. IX

V 13,45

2,532 1,0 2,532

PEIn Pereţi exteriori la intrare parter V 3,99 2,909 1,0 2,909

PLIn Planşeu sub et. I, la intrare parter - 5,08 3,789 1,0 3,789

TEap peste apart. et.X

O 241,92 3,924 0,773 3,033

TEc

Terasă peste spaţii comune et.XI

O 29,57 3,906 0,722 2,820

PIPb către pubele

- 21,31 1,313 1,0 1,313

PISb

Pereţi interiori către

subsol - 5,77 2,639 1,0 2,639

UISb Uşa interioară către subsol - 1,89 0,587 1,0 0,587

PLPb către pubele - 14,0 1,781 1,0 1,781

PLSb

Planşeu către

subsol - 228,05 2,635 0,633 1,668

CS Pereţi şi planşee către casa scării şi hol intrare

- 919,16 0,394 1,0 0,394

91

TABELUL 5.4 - continuare

1 2 3 4 5 6 7 FE1 N 79,20 FE2 S 76,08 FE3 E 114,40 FE4

Tâmplărie exterioară din lemn, cuplată, la pereţi curenţi V 114,40

0,650 1,0 0,650

FE5 N 45,76 FE6 S 43,68 FE7 E 36,96 FE8

Tâmplărie exterioară din lemn, cuplată, la pereţi logii V 35,28

0,650 1,0 0,650

FE9 N 1,20

FE10

Tâmplărie metalică, la spaţii comune S 3,00 0,394 1,0 0,394

TOTAL - 3900,88

5.4.7. Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare şi factorul mediu optic şi numărul de schimburi de aer cu exteriorul

Coeficienţii medii de absorbţie se vor considera astfel:

– la faţade P…et XI αabs = 0,42 (tencuieli în culoare deschisă) - conform Tabel 3.3 din

[2];

– în logii P…et X αabs = 0,42 ca în [5];

– la terasa peste et X αabs = 0,58 ca în [5];

– la terasa peste et XI αabs = 0,66 ca în [5];

− Factorul optic la tâmplăria exterioară ( )nτα ! = 0,20 conform Tabel 3.5 din [2] pentru

tâmplărie din lemn cu un geam simplu şi un geam termoizolant e-low.

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul se determină având în vedere

următoarele:

– tâmplăria exterioară este prevăzută cu garnituri de etanşare (permeabilitate medie);

– clădirea este de tip colectiv, cu dublă expunere;

– clădirea este moderat adăpostită;

– tâmplăria nu este deteriorată.

În conformitate cu Tabelul 3.2 din [2], rezultă na = 0,6 h-1 - pentru varianta montării

garniturilor de etanşare la tâmplăria exterioară. Pentru modernizarea tâmplăriei în varianta

cu geam termoizolant se consideră na = 0,5 h-1.

92

NOTA: Economia de energie datorată etanşării rosturilor tâmplăriei exterioare este consecinţa

reducerii numărului de schimburi de aer de la valoarea na = 0,9 h-1 considerată la

expertizarea energetică a clădirii, la valoarea na = 0,6 h-1 . Pentru valoarea na = 0,9 h-1

caracteristică stării actuale a clădirii se poate determina valoarea echivalentă a

coeficientului de infiltraţie a aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare, cu relaţia:

]Km

)m/s(W[

wL12,1

334,0Vni

34

34R

a

⋅

⋅

⋅⋅

⋅⋅=

în care

w - viteza medie a vântului caracteristică sezonului rece,

LR - lungimea totală a rosturilor tâmplăriei exterioare din faţadele supuse acţiunii

vântului, conform [11],

V - volumul interior al spaţiului încălzit al clădirii.

Pentru w = 2,8 m/s (pentru Bucureşti), LR = 1520,6 m şi V = 6783 m³ rezultă i = 0,303

care se compară cu valoarea io = 0,1389 caracteristică ferestrelor cuplate din lemn în stare nouă

(valoare de proiect) [11]. Rezultă că valoarea na = 0,9 h-1 reprezintă o valoare maximală pentru

determinarea influenţei măsurilor de etanşare a rosturilor tâmplăriei exterioare şi care, ţinând

seama de starea actuală a tâmplăriei (conform [5]), conţine şi cota de aer proaspăt datorată

deschiderii ferestrelor.

5.4.8. Variantă cu polistiren de grosime redusă

Se operează următoarele modificări:

− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat la pereţii exteriori curenţi şi la

intrare: 5 cm în loc de 10 cm;

− idem la soclu - 5 cm în loc de 7,5 cm;

− idem la subsol (tavane, pereţi exteriori şi interiori) - 5 cm în loc de 10 cm;

− grosimea straturilor termoizolante din polistiren extrudat (pe orizontală) şi din polistiren

expandat (pe verticală) de la terase : 5 cm în loc de 10 cm;

− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat de la partea inferioară a

pereţilor exteriori de la et. XI : 5 cm în loc de 7,5 cm;

− grosimea stratului termoizolant din polistiren expandat de la pereţii interiori adiacenţi

subsolului : 5 cm în loc de 10 cm;

− geam termoizolant 4 + 9 + 4 mm fără strat reflectant al razelor infraroşii şi fără argon

[Ug = 3,0 W/(m2K)] în locul geamului termoizolant e-low cu Ug = 1,7 W/(m2K).

93

Rezultă următoarele diferenţe în minus la valorile rezistenţelor termice

unidirecţionale R:

Polistiren expandat

− 5 cm în loc de 10 cm 136,1044,005,0 ==

λd m2K/W

− 5 cm în loc de 7,5 cm 568,0044,0025,0 ==

λd m2K/W

Polistiren extrudat

– 5 cm în loc de 10 cm 470,1034,005,0 ==

λd m2K/W

Rezultă:

− pereţi exteriori curenţi

Ro = 3,121 – 1,136 = 1,985 m2K/W

− pereţi exteriori la intrare parter

Ro = 2,909 – 1,136 = 1,773 m2K/W

− pereţi exteriori la et XI

Ro = K/Wm 1,633

1,616

5,64

1,657

42,1776,16 2=

+++608,1

05,27

495,1

30,1

− pereţi interiori spre subsolul încălzit

Ro = 2,639 – 1,136 = 1,503 m2K/W

− tâmplăria exterioară din lemn, curentă (conform [4] fig. F2)

Ro = 0,550 m2K/W

– tâmplăria exterioară metalică (la spaţiile comune)

UF = 0,2 x 5,9 + 0,7 x 3,0 = 3,28 W/(m2K)

Ro = 28,31 = 0,305 m2K/W

94

− planşeu de terasă, peste et. X

Ro = 3,924 – 1,470 = 2,454 m2K/W

− planşeu de terasă, peste et. XI

Ro = 3,906 – 1,470 = 2,436 m2K/W

− planşeu peste subsolul neîncălzit

Ro = 2,635– 1,136 = 1,499 m2K/W

REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

Coeficienţii de reducere se consideră cu valorile medii din [5] şi ale variantei de

bază

5. PEREŢI EXTERIORI CURENŢI

ro = (0,522 + 0,812): 2 = 0,667

R’o = 0,667 x 1,985 = 1,324 m2K/W

6. PLANŞEU DE TERASA PESTE ET. X

ro = (0,773 + 0,931): 2 = 0,852

R’o = 0,852 x 2,454 = 2,091 m2K/W

7. PLANŞEU DE TERASA PESTE ET. XI

ro = (0,772 + 0,804) = 0,788

R’o = 0,788 x 2,436 = 1,920 m2K/W

8. PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT

ro = (0,663 + 0,950):2 = 0,791

R’o = 0,791 x 1,499 = 1,186 m2K/W

În Tabelul 5.5 se prezintă, centralizat, valorile Ro, ro şi R’o.

95

Coeficienţii de absorbţie a radiaţiei solare sunt aceiaşi ca ţn soluţia de îmbunătăţire

de bază, dar factorul mediu optic este ( )nτα ! = 0,26 conform Tabel 3.5 din [2].

Numărul de schimburi de aer pe oră este acelaşi ca în soluţia de îmbunătăţire de

bază.

TABELUL 5.5

Elem

entu

l de

cons

trucţ

ie

Descriere O

rient

are

Suprafaţa S

Rezisten-ţe termice în câmp

R’o

Coefi-cienţi de reducere

ro

Rezistenţe termice corectate

R’o= ro.Ro

1 2 3 4 5 6 7 PE1 N 458,09 PE2 S 446,89 PE3 E 254,22 PE4

Pereţi exteriori curenţi V 256,68

1,985

0,667

1,324

PE5 N 121,24 PE6 S 115,67 PE7 E 76,00 PE8

Pereţi exteriori la logii

V 75,22

0,843 0,839 0,707

PE9 N 12,22 PE10 S 37,02 PE11 E 13,45 PE12

Pereţi exteriori la et. IX

V 13,45

1,633 1,0 1,633

PEIn Pereţi exteriori la intrare parter V 3,99 1,773 1,0 1,773

PLIn Planşeu sub et. I, la intrare parter - 5,08 3,789 1,0 3,789

TEap Terasă peste apart. et.X

O 241,92 2,454 0,852 2,091

TEc

peste spaţii comune et.XI

O 29,57 2,436 0,788 1,920

PIPb Pereţi interiori

către pubele

- 21,31 1,313 1,0 1,313

96

TABELUL 5.5 - continuare

1 2 3 4 5 6 7

PISb către subsol - 5,78 1,503 1,0 1,503

UISb Uşa interioară către subsol - 1,89 0,587 1,0 0,587

PLPb către pubele - 14,0 1,781 1,0 1,781

PLSb

Planşeu către

subsol - 228,05 1,499 0,791 1,186

CS Pereţi şi planşee către casa scării şi hol intrare

- 919,16 0,394 1,0 0,394

FE1 N 79,20 FE2 S 76,08 FE3 E 114,40 FE4

Tâmplărie exterioară din lemn, cuplată, la pereţi curenţi V 114,40

0,550 1,0 0,550

FE5 N 45,76 FE6 S 43,68 FE7 E 36,96 FE8

Tâmplărie exterioară din lemn, cuplată, la pereţi logii V 35,28

0,550 1,0 0,550

FE9 N 1,20

FE10

Tâmplărie metalică, la spaţii comune S 3,00 0,305 1,0 0,305

TOTAL - 3900,88

5.5. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii

urmare aplicării soluţiilor de modernizare energetică şi analiza

economică a acestora

S-au avut în vedere următoarele soluţii / pachete de soluţii de modernizare

energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de

consum:



P1-Pe - Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului din

zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat,

P2-P - Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat,

P2-Pr - Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat,

P3-P - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren expandat,

97

P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,



dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon),


dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit),

P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi

apă caldă de consum,

P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară

P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum

P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)

P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E

P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr

P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe

P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr

P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe Determinarea consumurilor de căldură pentru fiecare pachet de soluţii de

modernizare se efectuează în conformitate cu [2], [3], ţinând seama de rezultatele

prezentate în [5] şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.







13.05.2002;

• Costul energiei termice (sistem termoficare) la data întocmirii auditului energetic

este: 840.000 lei/Gcal (0,0238 Euro/kWh)



- polistiren extrudat: 197,5 Euro/m³,

98

5.5.1. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat (P1-P)







Cu referire la observaţia din finalul cap. 3, relaţia de determinare a costului pentru

termoizolarea la exterior a pereţilor exteriori este următoarea:


în care

IZS = 1980 m² reprezintă suprafaţa pereţilor care urmează a fi termoizolaţi,

măsurată la exteriorul acestora,

IZV = 208 m³ reprezintă volumul termoizolaţiei;





5.5.2. Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 5 cm polistiren expandat (P1-Pr)







Relaţia de determinare a costului soluţiei este dată la pct. 5.5.1.



99



5.5.3. Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului din zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat (P1-Pe)








următoarea:

IZIZT V7,73S97,132C ⋅+⋅= [Euro]

în care

IZS = 2044 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,






5.5.4. Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat (P2-P)







Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este următoarea:

2.IZ1.IZIZT V5,197V7,73S96,21C ⋅+⋅+⋅= [Euro]

100

în care

IZS = 302 m² reprezintă suprafaţa terasei care urmează a fi termoizolată,

1.IZV = 8,1 m³ reprezintă volumul de polistiren expandat;

2.IZV = 30,2 m³ reprezintă volumul de polistiren extrudat;





5.5.5. Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat (P2-Pr)







Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea terasei este dată la pct.

5.5.4.





5.5.6. Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren expandat (P3-P)







101

Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este

următoarea:


în care

IZS = 356 m² reprezintă suprafaţa planşeului care urmează a fi termoizolat,






5.5.7. Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat (P3-Pr)







Relaţia de determinare a costului pentru termoizolarea planşeului peste subsol este

dată la pct. 5.5.6.





102

5.5.8. Etanşarea rosturilor tâmplăriei exterioare (P4-E)







Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:

RT L48,2C ⋅= [Euro]

în care

LR = 3.020 m reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul

ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).





5.5.9. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam termoizolant low-e cu argon (P4-M)








următoarea:

TET S22,59C ⋅=

în care


103





5.5.10. Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – varianta cu geam termoizolant obişnuit – cu aer (P4-Mr)








următoarea:

TET S76,43C ⋅=

în care






5.5.11. Termoizolarea conductelor de distribuţie din subsolul – instalaţia de încălzire şi de apă caldă de consum (P5-I)






• Costul investiţiei: 859,3 Euro, din care:

104

!"Termoizolare conducte încălzire 3,92 x 165 = 646,8 Euro

!"Termoizolare conducte acm 2,50 x 85 = 212,5 Euro





5.5.12. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de încălzire interioară (P6-I)







!"Contor de căldură general – încălzire 772 Euro

!"Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro

!"Spălare corpuri de încălzire şi coloane 2 x 219 = 438,0 Euro

!"Robinet sferă retur corp de încălzire 4 x 219 = 876,0 Euro

!"Ventil aerisire corp de încălzire 1 x 219 = 219,0 Euro

!"Robinet cap termostatic pe corp de încălzire 15 x 219 = 3.285,0 Euro

!"Repartitor costuri evaporare pe corp de încălzire 8 x 219 = 1.752,0 Euro





105

5.5.13. Pachet de soluţii P5-I + Modernizarea energetică a instalaţiei de apă caldă de consum (P7-I)







!"Termoizolare conducte încălzire şi acm 859,3 Euro

!"Reparare instalaţie interioară acm 2 x 44 x 19,0 = 1.672,0 Euro

!"Contor de căldură general - acm 381,0 Euro

!"Armături cu consum redus de apă 3 x 44 x 27,55 = 3.636,6 Euro

!"Debitmetre acm 45 x 30,79 = 1.385,6 Euro





5.5.14. Pachetele de soluţii P6-I + P7-I (P8)











106

5.5.15. Pachetele de soluţii P8 + P4-E (P9)











5.5.16. Pachetele de soluţii P8 + P4-Mr (P10)











5.5.17. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P1-Pe (P11)







107





5.5.18. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P2-Pr (P12)











5.5.19. Pachetele de soluţii P8 + P3-Mr + P1-Pe + P2-Pr (P13)











5.6. Raportul de audit energetic

108


Clădirea: BLOC M 28

Adresa: Bucureşti, sector 6, str. Arinii Dornei nr. 4, ansamblul Uverturii

Proprietar: Asociaţia de proprietari Bloc M 28

Preşedinte Asociaţie Proprietari: Georgescu Nicolae

Telefon: 789 xx xx

Auditor energetic pentru clădiri: Cernat Aurel

Data efectuării expertizei energetice: 10.12.2001

Nr. dosar expertiză energetică: 1056-03-01

Data efectuării raportului de audit: 20.05.2002

5.6.2. Sinteza soluţiilor de modernizare

În cadrul auditului energetic al clădirii s-au analizat următoarele soluţii / pachete de

soluţii de modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare

a apei calde de consum:



P1-Pe - Izolarea termică a pereţilor exteriori precum şi a pereţilor şi tavanului din

zona intrării în clădire, cu 10 cm polistiren expandat,

P2-P - Izolarea termică a terasei cu 10 cm polistiren extrudat,

P2-Pr - Izolarea termică a terasei cu 5 cm polistiren extrudat,

P3-P - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 10 cm polistiren expandat,

P3-Pr - Izolarea termică a planşeului peste subsol cu 5 cm polistiren expandat,



dotare ferestre cu geam termoizolant „low-e” cu argon),


dotare ferestre cu geam termoizolant obişnuit),

P5-I - Termoizolarea conductelor reţelei de distribuţie din subsol – încălzire şi

apă caldă de consum,

P6-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie de încălzire interioară

P7-I - Pachet soluţii P5-I + măsuri modernizare instalaţie apă caldă de consum

109

P8 - Pachet soluţii P6-I + P7-I (Modernizare energetică instalaţii)

P9 - Pachet soluţii P8 + P4-E

P10 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr

P11 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P1-Pe

P12 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr

P13 - Pachet soluţii P8 + P4-Mr + P2-Pr + P1-Pe

Indicatorii de analiză tehnico-economice a fiecărui pachet de soluţii de modernizare

energetică se prezintă în tabelul 5.6.

4.6.3. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii







13.05.2002;

• Costul energiei termice (sistem termoficare) la data întocmirii auditului energetic

este: 840.000 lei/Gcal (0,0238 Euro/kWh);



- polistiren extrudat: 197,5 Euro/m³.

110

Tabel 5.6

Nr. crt.

Pachet / Soluţii

modernizare

Economie de

energie, E [kWh/an]

Durata de

viaţă, NS

Durata de recuperare

a investiţiei,

NR

Costul energiei

economisite, e [Euro/kWh]

Costul investiţiei, [Euro]

Reducerea facturii

energetice [%]

1 P1-P 92.199 20 28,9 0,0443 81.584 11,7 2 P1-Pr 78.532 20 30,5 0,0474 74.391 10,0 3 P1-Pe 92.645 20 29,3 0,0449 83.255 11,8 4 P2-P 14.249 20 30,0 0,0463 13.192 1,8 5 P2-Pr 11.636 20 28,1 0,0427 9.930 1,5 6 P3-P 3.595 25 69,3 0,1322 11.874 0,5 7 P3-Pr 3.073 25 70,8 0,1374 10.574 0,4 8 P4-E 61.795 8 5,0 0,0151 7.487 7,9 9 P4-M 114.756 15 11,3 0,0193 33.213 14,6 10 P4-Mr 102.355 15 9,5 0,0160 24.543 13,0 11 P5-I 14.917 15 2,5 0,0038 859 1,9 12 P6-I 73.575 15 4,7 0,0074 8.201 9,4 13 P7-I 164.145 15 2,1 0,0032 7.935 20,9 14 P8 222.803 15 3,1 0,0048 16.136 28,3 15 P9 274.919 8 3,6 0,0107 23.623 35,0 16 P10 309.422 15 5,4 0,0088 40.679 39,4 17 P11 384.965 15 12,4 0,0215 123.934 49,0 18 P12 319.126 15 6,5 0,0106 50.609 10,6 19 P13 394.535 15 13,0 0,0226 133.863 50,2

Ghid Met Audit

Documents

Transcript of Ghid Met Audit