UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI DE MEDICINĂ VETERINARĂ”ION IONESCU DE LA BRAD”IAŞI

PROIECTLA

MARKETING

INDRUMATOR: STUDENT: Sef.lucr. dr.ELENA GÎNDU FACULTATEA: AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: I.E.A. ANUL:IV

2002/2003

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne

de pui si preparate din carne de pui din localitatea Bacau, jud. Bacau.

CUPRINS

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice2. Scurta prezentare a localitatii Bacau judetul Bacau.3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse

alimentare4. Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E

4.3.Normele consumului optim. 5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de pui si preparate din

carne de pui, din localitatea Bacau judetul Bacau 6. Populatia localitatii Bacau judetul Bacau si structura populatiei

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau si a cheltuielilor anuale de achizitionare

7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau pentru principalele produse agroalimentare

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare; la orizontul anului 2007 in localitatea Bacau judetul Bacau

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau judetul

Bacau 9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si

serviciilor9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Bacau

judetul Bacau si eficienta economica 10. Concluzii si propuneri 11. Bibliografie

1. Necesitatea elaborării proiectului si

consecinţele socio-economice

Elaborarea acestui proiect de marketing pe anul 2003 are ca abordare majoră

obţinerea unei creşteri semnificative la vanzările firmelor şi profiturilor de pe raza

localitatii Bacau, jud. Bacau faţă de anul precedent, dar are în vedere şi satisfacerea

nevoilor de consum într-o mai bună măsura.

Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele şi

taxele de pe piaţa locală, dar şi prim efctuarea unor proiecte cu scopul finanţării de către

programe de dezvoltare.

Programul operaţional al proiectului cuprinde şi strategii de marketing care vor fi

preschimbate în programe de acţiune specifice, răspunzand la următoarele întrebări: ce

trebuie făcut, cand trebuie făcut, care este răspunzător pe aceasta operatiune, cat va costa.

Punerea în practică a acestor obiective va determina o modificare majoră atat asupra

cadrului economic, cat şi asupra mentalităţii populatiei.

În ceea ce priveşte cadrul socio-economic, vor creşte vanzările de produse locale,

prin practicarea turismului, satisfacerea în mai bună măsură a nevoilor de consum,

obţinerea unor venituri şi profituri net superioare celorlante localităţi.

Elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele

produse agroalimentare a localitaţii Bacau, jud. Bacau apare în genere ca o necesitate

pentru cunoaşterea: pieţei şi satisfacerii nevoilor de consum, atât prin autoconsum cât şi

prin intermediul pieţei agroalimentare, dar în special apare ca o etapa de pregatire

profesională având un puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc, dar şi pentru

cei care-l studiaza în pregatirea lor profesională.

Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul la care se află

localitatea Bacau jud. Bacau în piramida socio-economică a localitaţilor româneşti, dar şi

abaterile de la normele optime privind protecţia consumatorilor.

Acest studiu pune în prim plan cunoaşterea problemelor reale ce se află pe piaţa

produselor agroalimentare având o importanţa deosebită pentru formarea profesională a

noilor specialişti in domeniul agrar şi ingineriei economice din agricultură.

Concluzia rezidă din simplul fapt că, problemele ce apar pe această piaţă sunt direct

legate de producţia agricolă şi indirect de nivelul cultural al zonei.

2. Scurta prezentare a localitaţii Bacau

judeţul Bacau

Pozitie geograficã: situat în jumãtatea esticã a tãrii, în bazinul mijlociu al Siretului si

Trotusului. Suprafatã: 6.621 km2. Populatie: 748.894 locuitori (la 1iulie 1998). Resedintã

de judet: municipiul Bacãu. Orase: Onesti, Buhusi, Comãnesti, Dãrmãnesti, Moinesti,

Slãnic-Moldova si Târgu-Ocna.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza

din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile

stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul

Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma

existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai

fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-

Trotus, Comanesti, etc.

Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la

aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si

semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In

cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice

asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente

vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in

zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a

Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie,

ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se

la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele

Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul

Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de

paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor,

dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii

tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).

Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al

Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita,

Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier

si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele

exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de

hartie, textile si incaltaminte.

Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este

alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase

(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de

comune. In 31 august 1997,

Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea

oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443

locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul

Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in

judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230

locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din

populatia judetului.

Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata

Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are

un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor

Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie

turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din

suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o

reprezinta terenurile cultivate.

La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere

administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti,

Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este

de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza

acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale.

De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport.

Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane

turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634

locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati

turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt

Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine

cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele

terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla

Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani,

de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a

bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in

hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din

Europa, situat intr-o mina de sare.

Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de

recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice

si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician

roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor

vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se

organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In

Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala

a poetului roman George Bacovia.

3. Consideraţii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare

Studiul aprovizionării cu produse alimentare reprezintă o activitate de marketing, ca

orice activitate de marketing şi aprovizionarea cu diferite produse atrage după sine

studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se înţelege cercetarea lor

şi formele de manifestare a acestora pe piaţă. Acestea se regăsesc pe piaţă sub forma

cererii de consum şi/sau cererii de servicii.

Plecând de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate şi ierarhizate

astfel:

nevoi fiziologice

nevoi de prim ordin

nevoi obligaţii şi aspiraţii

nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihnă etc., acestea ocupând

primul loc între celelante, după A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea operează pe piaţă sub forma cererii de consum., iar cele

insolvabile în prezent, dar care, într-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat că între nevoi se stabilesc anumite

relaţii de ordine diferite în functie de locul pe care-l ocupă nevoile în viaţa socială, aceste

relaţii sunt:

relaţii de prioritate,

relaţii de completare,

relaţii de asociere,

relaţii rivale sau care se exclud

Relaţiile de prioritate apar pe piaţă o dată cu creşterea încrederii consumatorilor

într-un anumit produs în defavoarea altuia.

Relaţiile de completare sau asociere sunt acele relaţii care se stabilesc atunci când un

produs satisface mai multe nevoi.

Relaţiile rivale sau cele care se exclud apar atunci când o anumită nevoie poate fi

satisfăcută de un alt produs din aceiaşi gamă (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin

consumul cărnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vită.)

Evaluarea şi măsurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu

ajutorul normelor de consum, care reprezintă rezultatul unor cercetări ştiinţifice, în

domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de ştiinţă ,de renume

mondial şi în acelaşi timp, intră în preocupările unor organisme naţionale de stat sau

intrenaţionale.Această problemă s-a multiplicat foarte mult o dată cu evoluţia societăţii şi

îmbunătăţitera nivelului cultural al umanităţii.

Cercetările nutriţioniştilor în domeniul nevoilor energetice şi proteice au evidenţiat

existenţa unui prag critic al cheltuielilor energetice de întreţinere, care constitue limita

minimă pentru o raţie alimentară normală.

Raţia alimentară normală fiind alcătuită din diferite produse cu procentaje

diferenţiate pe sortimente, împrenună alcătuind caloriile necesare pentru un consum optim.

În literatura de specialitate s-a determinat că, nevoia zilnică de hrană a unui om

obişnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteină, 70 g. grăsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100

mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localităţi

sau ţări, astfel în anul 2000 s-a înregistrat următoarele valori a acestui indicator:

Media mondială 2647 cal.

Ţări în curs de dezvoltare 2420 cal

Ţări dezvoltate 3502 cal

America de N 3923 cal

Europa 3534 cal

C.S.I. 326 4 cal

România 2800 cal

Africa 2326 cal

Din cercetările şi studiile publicate de specialişti în domeniul marketingului rezultă

că, o alimentaţie raţională trebuie să cuprindă:

1. 25-30% grăsimi alimentare;

2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animală;

3.. 55-60% glucide, din care cantităţi mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Alţi autori apreciază că un regim alimentar normacologic trebuie să cuprindă:

carne şi produse din carne 4-8%

lapte şi derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grăsimi (in afară de cele din carne, lapte şi oua) 12-17%

cereale şi derivate din cereale 25-45%

legume şi fructe 14-17%

zahăr şi produse zaharoase 7-8%

băuturi nealcoolice 2-3%

În evoluţia stabilirii normelor optime de consum ştiintific au permis elaborarea cum

bugete de consum tip, denumite şi bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli

Tab.1.

SpecificareAni

1991 1996

Cheltuieli totale de consum,

Din care.100 100

Consum alimentare şi băuturi 51.4 57.8

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 16.8 10.1

Locuinţe şi înzestrarea cu bunuri 12.3 14.9

Medicamente şi îngrijire medicală 1.0 1.5

Transport şi telecomunicaţii 6.7 7.4

Cultură, învăţămant şi educaţie 7.1 3.7

Alte cheltuieli pentru uz personal 4.7 4.6

Asemenea bugete se referă la o familia obişnuită, de mărime medie, (două persoane

adulte şi doi copii) şi cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse

nealimentare şi servicii. Aceste bugete se refetă la repartizarea procentuală a veniturilor net

lunare pe cheltuieli (tab.1).

După ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, Romania se află în zona sărăciei

(depăşind pragul de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea

hranei 65-70%, în timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viaţă

foarte scăzut.

După părerea subectivă a diverşilor autori întalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belşugului

buget etalon (presupune satisfacerea completă a nevoilor de consum).

Buget raţional.

4. Norne de consum

Normele de consum apar ca o necesitate în procesul evaluării şi comensurării

nevoilor de consum, care reprezintă rezultatul unei lungi perioade de cercetare ştiinţifică în

domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetică, pshiologie, urbanismul etc.

În general normele de consum presupun existenţa unor limite între care este posibil

să se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai nevoile esenţiale

(normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor proiecţii de viitor ale

consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să fie satisfăcute, situaţia cand

vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare

prevăzute în Romania. Normele de consum prezintă numeroase diferenţieri în funcţie de

nivelul de dezvoltare economică, condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a populaţiei

din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ţară la ţară,

de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand în atenţie aceşti indicatori

putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum în Romania.

Datorită faptului că Romania se află în zona sărăciei (depăşind pragul de 50%), iar

în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor

lunar, ea se află la stadiul de satisfacere a nevoilor esenţiale, putand vorbi de norme

minime de comsum.

În Romania s-a înregistrat în anul 2000 următoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/lună*pers.

Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.

Cartof 4,7 kg/lună*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers

Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.

Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers

Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.

Peste proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.

000Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.

Telemea de oaie şi vacă 0,650 kg/lună*pers.

Branză proaspătă şi smântână 0,350 kg/lună*pers.

Ouă 15 buc./lună*pers.

Ulei 1 litru/lună*pers.

Zahăr 1 kg./lună*pers.

Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.

Orez 0,5 kg/lună*pers.

Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare

prevăzute în U.E. Datorită faptului, că nevoile de consum sunt satisfăcute în funcţie de

gradul de dezvoltare, nivelul cultural şi preferinţele de zonă, putem vorbi de norme de

consum medii anuale, acestea se prezintă astfel.

Cereale total în echivalent făină 70 kg/an*pers.

Zahăr şi produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof 71 kg/an*pers

Legume 82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.

Lapte bătut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

Branzeturi 11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar

constituie o problemă deosebit de dificilă, ca urmare a influenţelor diferiţilor factori, între

care diversitatea şi mobilitatea nevoilor de consum, cat şi marea varietate de satisfacere a

acestora joacă un rol esenţial.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele

fiziologice, core îmbracă forma unor raţii alimentare, acestea sunt influenţate de varstă ,

sex, ocupaţie, mediu, tradiţie. etc. şi se pot exprima în calorii sau în unităţi de protide,

lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriţioniştii au făcut numeroase

studii şi cercetări in domeniul marketingului, cercetări care privesc consumul alimentar,

elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total în echivalent făină 130 kg/an*pers.

Zahăr şi produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.

Lapte bătut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ouă 250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (carne de pui si preparate din

carne de pui din localitatea Bacau, judeţul Bacau.

Cosumul de produse agricole şi agroalimentare al populatiei reprezintă modalitatea

concretă de satisfacere a nevoilor de consum, însă nu a tuturor, între nevoi şi consum

existand permanent un decalaj.

Consumul de prodese agricole şi agroalimentare poate avea drept sursă de

aprovizionare piaţa (consum de mărfuri), gospodăria personală (autoconsum sau consum

direct de produse) sau alte surse.

Autoconsumul sau consumul direct de produse în general şi de produse

agroalimentare în special este o formă de matrializare a nevoilor de consum. În ţare noastră

după anul 1989 mărimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populaţiei rurale

promulgării legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populaţia rurală a crescut în ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaţiei pe

ţară şi la 44,7% din totalul populaţiei judeţului Bacau. Această diversificare a populaţiei

rurale s-a datorat închiderii unui număr mare de fabrici şi întreprinderi după 1989,

rezultand astfel o creştere a ratei şomajului şi în acelaşi timp o migrare a populaţiei urbane

spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat creşterea autoconsumului îl reprezintă

promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, făcand posibilă împroprietărirea unui

număr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel în 1994 în structura cheltuielilor de consum alimentere şi băuturi alcolice,

autoconsumul repreyintă 33,5% pentru familiile de salariaţi, 81,4% pentru familiile de

ţărani şi 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influienţat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rurală sau urbană);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol şi creşterea

animalelor);

nivelul veniturilor, forma de încasare a lor (bani sau natură);

puterea de compărare;

condiţiile socio-economice a zonei;

volumul, structura şi calitatea produelor; etc.

Aceşti indicatori după anul 1990 au înregistrat o creştere masivă, determinand astfel

o scădere a cantităţilor de alimente cumpărate, ajungand în 1994 comparativ cu 1990 la

26,6% la ceriale şi produse din ceriale, 35,9% la carne şi preparate din carne, 40,8% la

fasole şi alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ouă, 26,6% lapte şi

produse din lapte, iar la caşcaval autoconsumul nu a înregistrat modificări semnificative.

Pentru a se putea înţelege situaţia reală de pe piaţa arealului studiat, trebuie

perzentată ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea

produselor cumpărate din consumul total.

Astfel în localitatea Bacau, jud. Bacau ponderea produselor cumpărate destinate

consumului alimentar este prezentată în tabelul următor:

Situatia produselor cumpărate în Romania comparativ cu localitatea Bacau

Tabelul 2Nr.

Crt.Specificare

1991 1992 1993 1994

Romania Bacau Romania Bacau Romania Bacau Romania Bacau

1 Carna de pui 67,1 85.4 62,8 84.5 68,9 85.3 62,4 79.5

2

Pastrama

Parizer

Pui afumat

100 99.1 86,4 97.3 81,3 86.4 72,8 93.2

90,6 98.5 79,5 97.2 64,9 94.3 64,0 75.9

100 100 100 100 100 100 100 100

Din datele prezentate anterior se observă ,că aprovizionarea cu principalele produse

agroalimentare carne de pui si preparate din carne de pui în Romania au cunoscut o

fluctuaţie continuă, în timp ce în localitatea Bacau aceasta a avut o fluctuatie

asemanatoare, cu abateri relativ mici. Datorita faptului ca preparatele din carne de pui nu

se pot face acasa, procurarea acestora se face in mare parte de pe piata agroalimentara, in

timp ce carnea de pui se poate obtine si din propria gospodarie ( pentru faniile care au rude

la tara sau cei care au proprietati in zone rurale).

6.Populaţia localităţii Bacau şi structura acesteia

Populaţia şi structura populaţiei pentru orice activitate de marketing reprezintă

elementul esenţial, asupra ei se reflectă toate strategiile statului modern, astfel sau înfiinţat

diferite organizaţii la nivel national şi internaţional privind protecţia consumatorului şi

protecţia omului.

Populaţia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimărilor, de 22456 mii

persoane, în scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor

negative ale sporului natural al populaţiei (-30,4 mii) şi soldului migratiei externe (-2,5

mii).

Datele estimate pentru anul 1999 reflectă o ameliorare a mişcării naturale a

populaţiei materializată în scaderea numărului de decese cu 4,2 mii; în aceste condiţii rata

mortalităţii generale s-a redus de la 12,0 decedaţi la 1000 locuitori în 1998 la 11,8‰.

Numărul de nascuţi-vii în anul 1999 a scăzut cu 2,6 mii, dar rata natalitaţii s-a menţinut la

10,5 nascuţi-vii la 1000 locuitori.

Sporul natural al populaţiei, deşi a continuat să fie negativ, a scăzut de la -32 mii în

anul 1998 la -30 mii în anul 1999, în special pe seama reducerii numarului de decese. Rata

mortalitaţii infantile şi-a continuat tendinţa de scadere manifestată în ultimii 3 ani,

ajungand în anul 1999 la 18,7 decedaţi sub 1 an la 1000 nascuţi-vii comparativ cu 20,5‰

în anul 1998.

În anul 1999 numărul casatoriilor a scăzut cu 5,3 mii; rata nupţialităţii a fost de 6,2

casatorii la 1000 locuitori faţă de 6,5‰ în anul 1998.

O influenţa favorabila asupra stării civile a populaţiei a avut o scadere a numărului

de divorţuri cu aproape 7 mii; rata divorţialităţii a fost în anul 1999 de 1,47 divorţuri la

1000 locuitori, comparativ cu 1,78 în anul 1998.

Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea

oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443

locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul

Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in

judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230

locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din

populatia judetului.

Structura populaţiei depinde de:

După sex întalnim:

masculin (bărbaţi) - 98022

+feminin (femei) - 110544

După grupa de varstă:

0-14 ani - 45885

15-59 ani - 135568

60 şi peste - 27113

Structura populaţiei după nivelul de instruire:

Institutii de invatamant superior - 56313

Scoli postliceale si tehnice de maistri - 14599

Licee - 47968

Scoli profesionale, complementare sau de ucenici - 33689

Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu - 22941

Scoli primare - 16684

Fara scoala absolvita - 16663

Nedeclararti - 21

Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al

populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 11,4 ani de

scoala pe un locuitor din comuna Slatina (barbati 11,6 ani scoala 11,2 femei ani scoala)

7. Proiectarea cantităţilor totale de aprovizionat cu principalele produse

agroalimentare a populaţiei din localitatea Bacau, judeţul Bacau şi a cheltuielilor

anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de

alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se

refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la

obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse

agroalimentare (carne de pui si preparate din carne de pui), acestea se manifesta diferit in

procesul aprovizionarii, astfel:

Pentru pastrama de pui si pui afumat, aprovizionarea se face prin intermediul pietei

locale deoarece acestea au metode complexe de preparare, metode care nu se pot

improviza in gospodaria personala, pe cand carnea de pui se poate aproviziona atat prin

intermediul petei locale cat si prin autoconsum sau prin caonsum direct.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare (carne de

pui si preparate din carne de pui) au valori insemnate deoarece acestea se procura in cea

mai mare parte prin intermediul pietei agroalimentare.

In ceea ce priveste aprovizionarea acestor produse pe viitor putem afirma ca, va fi in

crestere deoarece in timp mentalitatea populatiei in general este in crestere, iar produsul

mentionat este dietetic.

7.1. Calculul cererii de consum mediu şi anual a populaţiei din localitatea Bacau

pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care

consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la

sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de

factori.

Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important

este nivelul marimii venitului consumatorilor.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii,

ale urmatorilor indicatori :

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie

de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in

functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in

functie de venit ;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul

acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziţionarea principalelor

produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul

veniturilor cat si de marimea familiei.

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o

persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un

membru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi

observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a

marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi

ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt

calculati si prezentati in anexa 2.

8.Calculul dimensiunilor pieţei efective şi potentiale la principalele produse

agroalimentare la orizontul anului 2007 în localitatea Bacau judeţul Bacau

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura

agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel

dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de

calcul : D = N*X, unde :

N – reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;

X – reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta

data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se

poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de

consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor

de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in

toata lumea, cu denumire individualizata ; en gros si en detail, acestea au ca punct de

sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul

marfii.

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul

pietei. Carnea de pui si preparatele din carne de pui, se aprovizioneaza en gros sau en

detail de la S.C. Agricola International S.A., si din orasele de profil (S.C. Kosarom. S.A

Pascani, S.C. Avicola S.A.- Suceava). Aprovizionarea din orasele invecinate se face cu

un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este foarte mare.

Referitor la carnea de pui aceasta se poate face si prin autoconsum sau consum

direct (15%) sau prin intermediul pietei de la societatile mentionate mai sus.

9.1. Furnizorii de mărfuri şi prestatorii de servicii

Furnizori de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati

atat de persoane fizice cat si de persoane juridice :

S.C.Agricola International S.A.

S.C.Kosarom S. A.

S.C. Avicola S.A. Suceava

9.2. Magazinele şi punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau

Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul

localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se face prin

intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.

Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface

in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si

nealimentare.

9.3. Distanţa dintre localităţile de aprovizionare şi

furnizorii de bunuri şi servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii

pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece

acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Bacau.

Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se

prezinta astfel :

Bacau - Pascani 90 km.

Bacau - Suceava 140 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a

localităţii Bacau şi eficientă economică

Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs

in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de

incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de

spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii

sau modele ;

Criteriul « maximin »(Wald)

Criteriul « rationalitatii sau ratiunii insuficiente »(Bayes- Laplace)

Criteriul  « minimax  »

Criteriul «  probabilitatilor de realizare date » (Hurwicz)

Referitor la carne de pui si preparate din carne de pui in procesul de

aprovizionare, cele doua variante ( autoconsum si piata) se confrunta intre ele ocupand

locuri diferite, astfel :

Concluzii şi propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate

aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive,

acestea se refera la pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere

a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin largirea pietei

efective de desfacere a produselor de natura agroalimentara a producatorilor existenti,

diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi

acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 – Marketing

agroalimentar teorie si practica ;

2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 – Agromarketing ;

3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 – Piata produselor agricole si

agroalimentare ;

4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 – Marketing agrar ;

5. Gheorghe Macovei- 1999, -Fundamentele gandirii economice ;