UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN VETERINARION IONESCU DE LA BRADIAI

PROIECT LA MARKETING

INDRUMATOR: Prof. dr. Aurel Chiran

STUDENT: Ilas Constantin FACULTATEA: AGRICULTURA SPECIALIZAREA: AGRICULTURA ANUL:IV

2012/2013

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: cartof si porumb boabe din localitatea Bacau, jud. Bacau.

CUPRINS

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice 2. Scurta prezentare a localitatii Bacau judetul Bacau. 3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse alimentare 4. Norme de consum 4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania 4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E 4.3.Normele consumului optim. 5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de pui si preparate din carne de pui, din localitatea Bacau judetul Bacau 6. Populatia localitatii Bacau judetul Bacau si structura populatiei 7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau si a cheltuielilor anuale de achizitionare 7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau pentru principalele produse agroalimentare 7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare 8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare; la orizontul anului 2007 in localitatea Bacau judetul Bacau 9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare 9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii 9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau judetul Bacau 9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor 9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Bacau judetul Bacau si eficienta economica 10. Concluzii si propuneri 11. Bibliografie

1. Necesitatea elaborrii proiectului si consecinele socio-economice

Elaborarea acestui proiect de marketing pe anul 2013 are ca abordare major obinerea unei creteri semnificative la vanzrile firmelor i profiturilor de pe raza localitatii Bacau, jud. Bacau fa de anul precedent, dar are n vedere i satisfacerea nevoilor de consum ntr-o mai bun msura. Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele i taxele de pe piaa local, dar i prim efctuarea unor proiecte cu scopul finanrii de ctre programe de dezvoltare. Programul operaional al proiectului cuprinde i strategii de marketing care vor fi preschimbate n programe de aciune specifice, rspunzand la urmtoarele ntrebri: ce trebuie fcut, cand trebuie fcut, care este rspunztor pe aceasta operatiune, cat va costa. Punerea n practic a acestor obiective va determina o modificare major atat asupra cadrului economic, cat i asupra mentalitii populatiei. n ceea ce privete cadrul socio-economic, vor crete vanzrile de produse locale, prin practicarea turismului, satisfacerea n mai bun msur a nevoilor de consum, obinerea unor venituri i profituri net superioare celorlante localiti. Elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitaii Bacau, jud. Bacau apare n genere ca o necesitate pentru cunoaterea: pieei i satisfacerii nevoilor de consum, att prin autoconsum ct i prin intermediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de pregatire profesional avnd un puternic caracter formativ pentru cei care-l ntocmesc, dar i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional. Din punct de vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care se afl localitatea Bacau jud. Bacau n piramida socio-economic a localitailor romneti, dar i abaterile de la normele optime privind protecia consumatorilor. Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formarea profesional a noilor specialiti in domeniul agrar i ingineriei economice din agricultur.

Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia sunt direct legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei. 2. Scurta prezentare a localitaii Bacau judeul Bacau

Pozitie geografic: situat n jumtatea estic a trii, n bazinul mijlociu al Siretului si Trotusului. Suprafat: 6.621 km2. Populatie: 748.894 locuitori (la 1iulie 1998). Resedint de judet: municipiul Bacu. Orase: Onesti, Buhusi, Comnesti, Drmnesti, Moinesti, Slnic-Moldova si Trgu-Ocna. Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, TarguTrotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399. Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de

paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului. Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este

de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla

Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia. 3. Consideraii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse agroalimentare Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor

i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii. Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel: nevoi fiziologice nevoi de prim ordin nevoi obligaii i aspiraii nevoi solvabile Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelante, dup A.H. Maslow. Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile. Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilesc anumite relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile n viaa social, aceste relaii sunt: relaii de prioritate, relaii de completare, relaii de asociere, relaii rivale sau care se exclud Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu creterea ncrederii consumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia. Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atunci cnd un produs satisface mai multe nevoi. Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi satisfcut de un alt produs din aceiai gam (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul crnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vit.) Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n

domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin ,de renume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau intrenaionale.Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i mbuntitera nivelului cultural al umanitii. Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor energetice i proteice au evideniat existena unui prag critic al cheltuielilor energetice de ntreinere, care constitue limita minim pentru o raie alimentar normal. Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim. n literatura de specialitate s-a determinat c, nevoia zilnic de hran a unui om obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localiti sau ri, astfel n anul 2000 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestui indicator: Media mondial ri n curs de dezvoltare ri dezvoltate America de N Europa C.S.I. Romnia Africa 2647 cal. 2420 cal 3502 cal 3923 cal 3534 cal 3264 cal 2800 cal 2326 cal

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind: 1. 25-30% grsimi alimentare; 2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal; 3.. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul zaharurilor; Ali autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind: carne i produse din carne 4-8% lapte i derivate din lapte 30-55%

oua 3-4% grsimi (in afar de cele din carne, lapte i oua) 12-17% cereale i derivate din cereale 25-45% legume i fructe 14-17% zahr i produse zaharoase 7-8% buturi nealcoolice 2-3% n evoluia stabilirii normelor optime de consum tiintific au permis elaborarea cum bugete de consum tip, denumite i bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli Tab.1. Ani Specificare 1991 Cheltuieli totale de consum, Din care. Consum alimentare i buturi mbrcminte i nclminte Locuine i nzestrarea cu bunuri Medicamente i ngrijire medical Transport i telecomunicaii Cultur, nvmant i educaie Alte cheltuieli pentru uz personal 100 51.4 16.8 12.3 1.0 6.7 7.1 4.7 1996 100 57.8 10.1 14.9 1.5 7.4 3.7 4.6

Asemenea bugete se refer la o familia obinuit, de mrime medie, (dou persoane adulte i doi copii) i cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse nealimentare i servicii. Aceste bugete se refet la repartizarea procentual a veniturilor net lunare pe cheltuieli (tab.1). Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative: buget minim de consum buget moderat buget al belugului buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum). Buget raional.

4. Norne de consum Normele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i comensurrii nevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade de cercetare tiinific n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetic, pshiologie, urbanismul etc. n general normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim. 4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania. Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania. Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum. n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum: Paine Paste finoase 11,4 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers.

Cartof Carne de bovine Carne de porc Carne de pasre Carne de oaie Preparate din carne Peste proaspt i preparat 000Lapte btut + iaurt Telemea de oaie i vac Branz proaspt i smntn Ou Ulei Zahr Ciocolat, bomboane Orez Cacaval

4,7 kg/lun*pers 0,250 kg/lun*pers 0,900 kg/lun*pers. 1,0 kg*lun*pers 0,150 kg/lun*pers 0,900 kg/lun*pers. 0,900 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers. 0,650 kg/lun*pers. 0,350 kg/lun*pers. 15 buc./lun*pers. 1 litru/lun*pers. 1 kg./lun*pers. 0,05 kg/lun*pers. 0,5 kg/lun*pers. 0,4 kg/lun*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel. Cereale total n echivalent fin Zahr i produse zaharoase Cartof Legume Fructe Carne i preparate din carne Peste proaspt i preparat Lapte btut + iaurt Unt 70 kg/an*pers. 34 kg./an*pers. 71 kg/an*pers 82 kg/an*pers 91 kg/an*pers 75 kg/an*pers. 20 kg/an*pers. 104 litri/an*pers. 6 kg/an*pers.

Branzeturi

11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a acestora joac un rol esenial. Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniul marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime. Aceste norme cuprind: Cereale total n echivalent fin Zahr i produse zaharoase Cartof Legume Carne i preparate din carne Peste proaspt i preparat Lapte btut + iaurt Ou 130 kg/an*pers. 35 kg./an*pers. 80 kg/an*pers 165 kg/an*pers 75 kg/an*pers. 20 kg/an*pers. 180 litri/an*pers. 250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (carne de pui si preparate din carne de pui din localitatea Bacau, judeul Bacau. Cosumul de produse agricole i agroalimentare al populatiei reprezint modalitatea concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a tuturor, ntre nevoi i consum existand permanent un decalaj.

Consumul de prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs de aprovizionare piaa (consum de mrfuri), gospodria personal (autoconsum sau consum direct de produse) sau alte surse. Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse agroalimentare n special este o form de matrializare a nevoilor de consum. n are noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat: ponderii ridicate a populaiei rurale promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991) Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaiei pe ar i la 44,7% din totalul populaiei judeului Bacau. Aceast diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale. Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol. Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcolice, autoconsumul repreyint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari. Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi: zona (rural sau urban); venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea animalelor); nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur); puterea de comprare; condiiile socio-economice a zonei; volumul, structura i calitatea produelor; etc. Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv, determinand astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la

fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a nregistrat modificri semnificative. Pentru a se putea nelege situaia real de pe piaa arealului studiat, trebuie perzentat ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumprate din consumul total. Astfel n localitatea Bacau, jud. Bacau ponderea produselor cumprate destinate consumului alimentar este prezentat n tabelul urmtor:

Situatia produselor consumate in Romania pentru cartof si cereale boabe

-pentru cartof: -2007 -2008 -2009 -2010

96,1 kg/an *persoana. 99,5 kg/an *persoana. 93,1 kg/an *persoana. 98,2 kg/an *persoana.

-pentru cereale boabe: -2007 206,9 kg/an *persoana. -2008 204 kg/an *persoana. -2009 200,8 kg/an *persoana. -2010 199,6 kg/an*persoana.

Din datele prezentate anterior se observ ,c aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare carne de pui si preparate din carne de pui n Romania au cunoscut o fluctuaie continu, n timp ce n localitatea Bacau aceasta a avut o fluctuatie asemanatoare, cu abateri relativ mici. Datorita faptului ca preparatele din carne de pui nu se pot face acasa, procurarea acestora se face in mare parte de pe piata agroalimentara, in timp ce carnea de pui se poate obtine si din propria gospodarie ( pentru faniile care au rude la tara sau cei care au proprietati in zone rurale). 6.Populaia localitii Bacau i structura acesteia

Populaia i structura populaiei pentru orice activitate de marketing reprezint elementul esenial, asupra ei se reflect toate strategiile statului modern, astfel sau nfiinat diferite organizaii la nivel national i internaional privind protecia consumatorului i protecia omului. Populaia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimrilor, de 22456 mii persoane, n scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor negative ale sporului natural al populaiei (-30,4 mii) i soldului migratiei externe (-2,5 mii). Datele estimate pentru anul 1999 reflect o ameliorare a micrii naturale a populaiei materializat n scaderea numrului de decese cu 4,2 mii; n aceste condiii rata mortalitii generale s-a redus de la 12,0 decedai la 1000 locuitori n 1998 la 11,8. Numrul de nascui-vii n anul 1999 a sczut cu 2,6 mii, dar rata natalitaii s-a meninut la 10,5 nascui-vii la 1000 locuitori. Sporul natural al populaiei, dei a continuat s fie negativ, a sczut de la -32 mii n anul 1998 la -30 mii n anul 1999, n special pe seama reducerii numarului de decese. Rata mortalitaii infantile i-a continuat tendina de scadere manifestat n ultimii 3 ani, ajungand n anul 1999 la 18,7 decedai sub 1 an la 1000 nascui-vii comparativ cu 20,5 n anul 1998. n anul 1999 numrul casatoriilor a sczut cu 5,3 mii; rata nupialitii a fost de 6,2 casatorii la 1000 locuitori fa de 6,5 n anul 1998. O influena favorabila asupra strii civile a populaiei a avut o scadere a numrului de divoruri cu aproape 7 mii; rata divorialitii a fost n anul 1999 de 1,47 divoruri la 1000 locuitori, comparativ cu 1,78 n anul 1998. Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului.

Structura populaiei depinde de: Dup sex ntalnim: masculin (brbai) - 98022 +feminin (femei) - 110544 Dup grupa de varst: 0-14 ani - 45885 15-59 ani - 135568 60 i peste - 27113 Structura populaiei dup nivelul de instruire: Institutii de invatamant superior - 56313 Scoli postliceale si tehnice de maistri - 14599 Licee - 47968 Scoli profesionale, complementare sau de ucenici - 33689 Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu - 22941 Scoli primare - 16684 Fara scoala absolvita - 16663 Nedeclararti - 21 Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 11,4 ani de scoala pe un locuitor din comuna Slatina (barbati 11,6 ani scoala 11,2 femei ani scoala) 7. Proiectarea cantitilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populaiei din localitatea Bacau, judeul Bacau i a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse

agroalimentare (cartof si porumb boabe), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel: Pentru cartof si porumb boabe, aprovizionarea se face prin intermediul pietei locale deoarece acestea au metode complexe de producere, metode care se pot improviza si in gospodaria personala. Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare (cartof si porumb boabe) au valori insemnate deoarece acestea se procura in cea mai mare parte prin intermediul pietei agroalimentare. In ceea ce priveste aprovizionarea acestor produse pe viitor putem afirma ca, va fi in crestere deoarece in timp mentalitatea populatiei in general este in crestere, iar produsul mentionat este dietetic. 7.1. Calculul cererii de consum mediu i anual a populaiei din localitatea Bacau pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori. Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este nivelul marimii venitului consumatorilor. Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori : Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit ; Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit ; Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit ; Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat. Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1. 7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziionarea principalelor produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul veniturilor cat si de marimea familiei. Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un membru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar. Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi. Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 2. 8.Calculul dimensiunilor pieei efective i potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 n localitatea Bacau judeul Bacau

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul : D = N*X, unde : N reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ; X reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai: Intensive; Extensive. Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in toata lumea, cu denumire individualizata ; en gros si en detail, acestea au ca punct de sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul marfii. Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul pietei, direct de la producatori, din magazine de en gros si en detail, din piete etc.

9.2. Magazinele i punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se face prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate. Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

9.3. Distana dintre localitile de aprovizionare i furnizorii de bunuri i servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Bacau. Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se prezinta astfel : Bacau - Pascani 90 km. Bacau - Suceava 140 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a localitii Bacau i eficient economic Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii sau modele ; Criteriul maximin (Wald) Criteriul rationalitatii sau ratiunii insuficiente (Bayes- Laplace) Criteriul minimax Criteriul probabilitatilor de realizare date (Hurwicz) Concluzii i propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive, acestea se refera la pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin largirea pietei efective de desfacere a produselor de natura agroalimentara a producatorilor existenti, diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketing agroalimentar teorie si practica ; 2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing ; 3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 Piata produselor agricole si agroalimentare ; 4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 Marketing agrar ; 5. Gheorghe Macovei- 1999, -Fundamentele gandirii economice ; 6. www.madr.ro

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN VETERINARION IONESCU DE LA BRADIAI

REFERAT LA MARKETING

INDRUMATOR: Prof. dr. Aurel Chiran

STUDENT: Ilas Constantin FACULTATEA: AGRICULTURA SPECIALIZAREA: AGRICULTURA ANUL:IV

2012/2013