CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 20 (369) 31 octombrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În data de 25 octombrie 2013, în garnizoana Slobozia,în mijlocul Bãrãganului, s-a desfãºurat ceremonialul mi-litar ºi religios dedicat Zilei Armatei României. Activita-tea a avut loc în parcul Tineretului, la Monumentul Eroi-lor. Au participat reprezentanþii oficialitãþilor publice lo-

cale ale garnizoanei Slobo-zia, cadre militare în rezer-vã ºi în retragere, elevi dela ºcolile ºi colegiile dinlocalitate, dar ºi numeroºislobozeni veniþi sã vadãdefilarea trupelor aparþi-nând Regimentului 51 Ar-tilerie Mixtã...

Ziua Armate i în BãrãganZiua Armate i în Bãrãgan

Pe data de 16 octombrie a.c., la Cimitirul Pro Patriaa avut loc ceremonia de închidere a Taberei româno-germane de îngrijire a mormintelor militarilor germanicãzuþi pe teritoriul României în cele douã rãzboaiemondiale.

Timp de zecezile, militarii ro-mâni din Batalio-nul 96 Geniu ºimilitarii germanidin Turingia audesfãºurat activi-tãþi de îngrijire amormintelor derãzboi...

LECÞIA DE ISTORIE

Secre te le Vat icanu lu i Secre te le Vat icanu lu i º i l imba român㺠i l imba românã

În general, lumea e ignorantã în ceea ce priveºte pro-blema lingvisticã. Adicã, foarte mulþi nu ºtiu sau ignorãfaptul cã limba unui popor este un factor hotãrâtor ºi ofoarte vie, autenticã ºi de nezdruncinat dovadã a originii

ºi apartenenþei sale.Iar dacã luãm în calcul

faptul cã dezvãluirea infor-maþiei sus-amintite a fostfãcutã de cãtre un personajerudit ºi care a avut accesla arhivele cele mai râvnitedin lume - dar ºi cele mai...sigilate - atunci ea...

O serie de fotografii recent obþinute în mai multe re-zervaþii din Extremul Orient al Siberiei au evidenþiatfaptul cã populaþia sãlbaticã a celor mai rare felinemari din lume pare sã-ºi revinã treptat de la stadiul deextincþie totalã pe care îl estimaserã specialiºtii. Estevorba despre leoparziisiberieni sau leoparziide Amur (Pantherapardus orientalis), ceamai rarã subspecie dis-tinctã de leopard din în-treaga lume. Recent,mai multe camere fotoamplasate în rezervaþiaLand of the Leopard...

„Inamici în rãzboi, camarazi în eternitate”

Surprizã! Au mai fost descoperiþicâþiva leoparzi siberieni

MOZAIC

Sunt deosebit de onorat de oportunitatea de a pre-zenta câteva repere istorice privind trecutul, prezentulºi viitorul Armatei Româ-niei, instituþie integratã încea mai puternicã alianþãpolitico-militarã a lumii,NATO, cu prilejul împli-nirii a 68 de ani de la elibe-rarea ultimei brazde de pã-mânt de sub ocupaþia co-tropitorilor, la 25 octom-brie 1945. În acest context,am sã fac un scurt incurs înistoria formãrii ºi evoluþieiArmatei române...

KAKI 100%

Armata României, trecut,Armata României, trecut,prezent ºi viitorprezent ºi viitor

În perioada 08-23.10.2013, la co-mandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, s-a organizat ºi desfãºurat„Cupa 25 OCTOMBRIE” – campiona-te de volei, minifotbal, ºah ºi tenis demasã.

În data de 24 octombrie, ora 12:00,pe Baza Sportivã a U.M. 02450Bucureºti, a avut loc festivitatea depremiere.

Clasamentul final pe disciplinesportive, se prezintã astfel:

1. La minifotbal:locul I – B. 300 Sprijin „Sarmis”,

cu 8 puncte;locul II - Bg. 1 Mc., cu 7 puncte;locul III -Comandamentul D. 1 I.

„Dacica”, cu 5 puncte.2. La volei:locul I - Comadamentul Logistic

Întrunit;locul II - Coman-

damentul D. 1 I.„Dacica”;

locul III – B. 313Cc. „Burebista”.

3. La tenis demasã, simplu mas-culin:

locul I – Plt.majViorel Stan, B. 2 I.„Cãlugãreni”;

locul II – Plt.Alexandru Ciobanu,Grupul 2 EOD;

locul III – M.m. Mihai Neag,Comandamentul D. 1 I. „Dacica”.

4. La ºah:locul I – Lt. Andrei Anichiþoaie,

Grupul 2 EOD;

locul II – Mr. Aurelian Bagi,Comandamentul D. 1 I. „Dacica”;

locul III – Plt.maj. Mihai Sãceanu,B. 313 Cc. „Burebista”.

Maior Eliodor GÃMAN

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C20/ 2013

MOSCOVA - Rusia îºi întãreºte baza militarã aerianãdin Kargazstan. Moscova a anunþat cã pânã la sfârºitul anu-lui, numãrul avioanelor de luptã de la baza Kant va fi dublat.Oricum, coincidenþa surprinde. „S-a decis ca pânã în decem-brie sã fie dublat numãrul avioanelor”, a declarat comandan-tul trupelor de apãrare aerianã din Districtul central al Rusiei,Viktor Sevastianov. Va fi, de asemenea, sporit personalul ba-zei. Dar prezenþa militarilor va fi limitatã în timp, precizeazãpublicaþia Vzgliad. Baza Kant a fost deschisã în 2004 ºi esteparte integrantã a Forþelor colective de desfãºurare rapidã astructurii militare multinaþionale ODKB. În 2009, unitatea afost luatã în arendã pe o perioadã de 49 de ani, contractul în-cheiat în acest sens putând fi prelungit încã 25 de ani. Anual,Moscova plãteºte pentru aceastã bazã peste 4,5 milioane dedolari. MOSCOVA - Armata rusã va fi echipatã pânã în2021 cu sisteme de rachete de a cincea generaþie. Rusia îºiva echipa pânã în 2021 toate unitãþile din cadrul Forþelor salede rachete strategice (RVSN) cu sisteme balistice de a cinceageneraþie Iars-M ºi Topol-M, a anunþat comandantul RVSN,Igor Egorov. „Noile rachete vor reprezenta aproximativ 60%din armele de luptã ale Trupelor balistice pânã în 2016 ºiaproape 98% pânã în 2021”, a precizat colonelul rus, citat deRIA Novosti. Potrivit comandantului Egorov, Trupele balisti-ce strategice ruse îºi vor construi, de asemenea, noi posturi decomandament ºi le vor moderniza pe cele existente. RS-24Iars (cod NATO SS-X-29), o rachetã cu trei etaje, este o ver-siune modernizatã a RS-12M2 Topol-M. Ea este dotatã cu maimulte focoase ºi are o razã de acþiune de 11.000 de kilometri.Racheta RS-12M Topol (cod NATO: SS-25 Sickle) are o razãde acþiune de peste 10.000 kilometri ºi poate transporta o în-cãrcãturã nuclearã de 550 kilotone. RS-24 Iars va constitui,împreunã cu RS-12M Topol, nucleul forþelor nucleare ruse,noteazã agenþia de presã rusã. ANKARA - Turcia suge-reazã cã ar putea renunþa la achiziþionarea de rachete dinChina. Turcia va fi deschisã noilor oferte dacã negocierilecontroversate cu China pentru achiziþionarea unor rachete curazã lungã de acþiune vor eºua, anunþã ministrul turc de Exter-ne, Ahmet Davutoglu, citat de AFP. „Încã nu am încheiat niciun contract. Dacã firmele americane ºi europene ne fac ofertemai interesante, vom iniþia discuþii”, a subliniat ministrul. Da-vutoglu a explicat cã fabricarea în comun a rachetelor este ocondiþie esenþialã pentru acceptarea contractului. Luna trecu-tã, autoritãþile turce au anunþat începerea negocierilor cu fir-ma China Precision Machinery Import-Export Corporation(CPMIEC) pentru achiziþionarea unor rachete sol-aer de tipHongqi, un contract estimat la patru miliarde de dolari. ÎnsãAlianþa Nord-Atlanticã ºi Statele Unite au exprimat nemulþu-mire faþã de intenþia Turciei de achiziþionare a unor rachetechinezeºti. WASHINGTON - SUA au furnizat ONU ma-ºini blindate în valoare de 1,55 milioane de dolari. StateleUnite ale Americii au furnizat zece maºini blindate în spriji-nul misiunii ONU ºi Organizaþiei pentru Interzicerea ArmelorChimice (OIAC) de cãutare ºi distrugere a armelor chimice înSiria, a anunþat Departamentul de Stat, potrivit presei interna-þionale. Astfel, prin Fondul pentru neproliferare ºi dezarmareal instituþiei de politicã externã americane, Washingtonul aplãtit 1,55 milioane de dolari pentru zece maºini blindate Che-vrolet Suburban, convenind ca forþele aeriene ale Canadei sãle transporte în Orientul Mijlociu, de unde acestea ar urma sãajungã la misiunea internaþionalã din Siria. Dupã cum remar-cã oficiali ai Departamentului de Stat, SUA au cheltuit pânãla ora actualã aproximativ 6 milioane de dolari pentru spriji-nirea operaþiunii de dezarmare chimicã a Siriei.

BRUXELLES - NATO ºi Rusia nu au reuºit sã înregis-treze progrese în discuþiile privind apãrarea antirachetã.Þãrile membre NATO ºi Rusia nu au reuºit sã-ºi rezolve pro-fundele divergenþe în legãturã cu dosarul sensibil al apãrãriiantirachetã, în cursul reuniunii lor de la sediul Alianþei Nord-Atlantice din Bruxelles, informeazã AFP. „Nu am reuºit sãgãsim împreunã o soluþie la acest dosar, iar îngrijorãrile ruserãmân, însã vom continua sã discutãm”, a declarat ministrulrus al Apãrãrii, Serghei ªoigu, la sfârºitul primului ConsiliuNATO-Rusia la nivel ministerial din 2011. Cele douã pãrþitrebuie „sã continue sã discute sincer ºi direct pentru a depãºidivergenþele”, a afirmat la rândul sãu secretarul general alNATO, Anders Fogh Rasmussen. „Nu este un secret cã nu amgãsit încã modalitatea de a colabora în ceea ce priveºte apãra-rea antirachetã', a afirmat el pentru presã. Acest program, ba-zat pe tehnologie americanã, este de mai mulþi ani principalulmotiv de discordie între NATO ºi Rusia. NATO afirmã despreacest program cã are drept scop protejarea membrilor euro-peni ai Alianþei în faþa unei eventuale ameninþãri balistice ira-niene, însã Rusia îl considerã o ameninþare pentru securitateasa. „Înainte de a analiza proiecte comune, am dori sã obþinemgaranþii juridice cã acest program nu este îndreptat împotrivaRusiei”, a reiterat Serghei ªoigu. În pofida neînþelegerilor pri-vind acest dosar, NATO ºi Rusia „colaboreazã acum mai multdecât oricând înainte”, a dat asigurãri Rasmussen. „Lupta îm-potriva terorismului se aflã în centrul acestei cooperãri”, aafirmat el, referindu-se la exerciþiile comune desfãºurate înultimele luni. (P.I.)

„Cupa„Cupa 25 Octombrie”25 Octombrie” ,,în Divizia 1 Infanterie în Divizia 1 Infanterie „Dacica”„Dacica”

ACTUALITATEAPE SCURT

Între 7 ºi 23 octombrie, la Slobozia, Regimentul 51 Ar-tilerie Mixtã „General Cornel Paraniac” a organizat „Cu-pa 25 Octombrie” la fotbal. Au participat echipele bata-lioanelor, echipa subunitãþilor de regiment ºi echipa co-mandamentului regimentului.

Aproximativ 70 de participanþi, jucãtori, antrenori, ar-bitri ºi multã, multã pasiune, acestea au fost câteva din da-tele ºi ingredientele ce au caracterizat evenimentul sportiv.

Ca ºi la o cupã mondialã, competiþia a debutat cu jocu-rile organizate la nivelul celor douã grupe stabilite prin tra-

gere la sorþi. Am vãzut câteva meciuri interesante încare echipele batalioanelor 1 artilerie ºi 3 aruncãtoareproiectile reactive au avut câºtig de cauzã. Dar niciechipa comandamentului regimentului nu a fost maiprejos, reuºind o calificare, în extremis, în semifinale.

Într-un ritual care a cãpãtat valoare de „tradiþie”,importat din fotbalul mare românesc, au fost voci careau avut de comentat la adresa arbitrajului dar acesteaau fost mai mult dovezi ale pasiunii ºi spiritului înflã-cãrat cu care s-au implicat jucãtorii din teren sau su-porterii de pe margine.

Rezultatele obþinute la finalul întrecerii, ce au con-figurat podiumul au situat pe locul I echipa Batalio-nului 3 Aruncãtoare proiectile reactive, pe locul IIechipa Batalionului 1 Artilerie ºi pe locul III echipacomandamentului regimentului.

A fost o atmosferã extraordinarã, o cursã strânsã, ºi,sincer sã fiu nu mã aºteptam sã câºtigãm aceastã cupã –declara sergentul Valentin Crângaºu, cãpitanul echipeicâºtigãtoare. Diferenþa au fãcut-o sufletul, inima ºi dãrui-rea!

Competiþia a fost o adevãratã reuºitã, o întrecere în careparticipanþii au demonstrat ambiþie, dorinþã de reuºitã, darmai ales coeziune ºi spirit de echipã.

Maior Sãndel BADEA

Art i le r i º t i în compet i þ ieAr t i l e r i º t i în compet i þ ie

Potrivit Calendarului sportiv al SMFT pe anul 2013, îngarnizoana Vatra Dornei s-a desfãºurat „Campionatulmilitar de patrule”, în perioada 1 la 4 octombrie.

La aceastã activitate, au participat loturile sportive alebrigãzilor ºi centrelor de instruire din cadrul Statului Majoral Forþelor Terestre.

Rezultatele etapei finale pe forþele terestre a campiona-tului sunt urmãtoarele:

Locul I – Brigada 2 Infanterie „Rovine”;Locul II – Brigada 81 Mecanizatã „General Grigore

Bãlan”;Locul III – Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizege-

tusa”.Competiþia a scos în evidenþã faptul cã militarii posedã

o bunã capacitate de efort fizic ºi un nivel ridicat al deprin-derilor motrice acumulate în cadrul procesului de instruirecare le-au permis sã parcurgã traseul de concurs amenajatîn teren muntos, împãdurit, în condiþii de ninsoare ºi sã în-deplineascã sarcinile specifice fiecãrei probe.

Colonel Ion PAPALEÞ

C a m p i o n a t u l m i l i t a r d e p a t r u l eC a m p i o n a t u l m i l i t a r d e p a t r u l e

În data de 25 octombrie 2013, îngarnizoana Slobozia, în mijlocul Bãrã-ganului, s-a desfãºurat ceremonialulmilitar ºi religios dedicat Zilei Ar-matei României. Activitatea a avut locîn parcul Tineretului, la MonumentulEroilor. Au participat reprezentanþiioficialitãþilor publice locale ale garni-zoanei Slobozia, cadre militare în re-zervã ºi în retragere, elevi de la ºcolileºi colegiile din localitate, dar ºi nume-roºi slobozeni veniþi sã vadã defilareatrupelor aparþinând Regimentului 51Artilerie Mixtã General „CornelParaniac” ºi Batalionului 113 Artile-rie „Bãrãganul”.

Dupã ceremonialul militar ºi reli-gios, prefectul judeþului Ialomiþa aadus un omagiu ostaºilor cãzuþi pentru

eliberarea þãrii, a fostcitit un mesajul minis-trului Apãrãrii naþio-nale ºi au fost depusecoroane de flori dinpartea Prefecturii, Pri-mãriei, Garnizoanei,Poliþiei, Jandarmilor,Poliþiei Locale, dinpartea partidelor politi-ce, din partea veterani-lor de rãzboi ºi a cadre-lor militare în rezervãºi retragere.

În finalul manifes-tãrii, pe acorduri defanfarã, a avut loc defilarea trupeloraparþinând Regimentului 51 ArtilerieMixtã „General Cornel Paraniac” ºi

Batalionului 113 Artilerie „Bãrãga-nul”.

Maior Daniel LUCA

Z i u a A r m a t e i î n B ã r ã g a nZ i u a A r m a t e i î n B ã r ã g a n

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013 Pagina 3

Pe data de 16 octombrie a.c., la Cimitirul Pro Patria aavut loc ceremonia de închidere a Taberei româno-germa-ne de îngrijire a mormintelor militarilor germani cãzuþi peteritoriul României în cele douã rãzboaie mondiale.

Timp de zece zile, militarii români din Batalionul 96Geniu ºi militarii germani din Turingia au desfãºurat acti-vitãþi de îngrijire a mormintelor de rãzboi, conform unuiplan întocmit de Uniunea Popularã Germanã. S-au execu-tat lucrãri de toaletare a copacilor ºi arbuºtilor ornamentali,au fost recondiþionate crucile ºi plãcuþele de identificareîncastrate în acestea ºi a fost amenajatã o parcelã unde vorfi reînhumate osemintele unor militari germani care suntînmormântaþi în cimitire aflate în partea de sud a þãriinoastre.

Odatã ce obiectivele au fost atinse, tabãra de lucru s-aîncheiat printr-o ceremonie militarã ce a avut loc în faþamonumentului din Cimitirul Pro Patria.

La eveniment au participat: ºeful Instrucþiei ºi doctrineidin Statul Major al Forþelor Terestre, general de brigadãMihai Ciungu, ataºatul militar al Ambasadei RepubliciiFederale Germane la Bucureºti, locotenent-colonelulBerthlot Esenreich, precum ºi ºeful de stat major al Divizi-ei 1 Infanterie „Dacica”, colonelul Gheorghe Viºan.

La începutul ceremoniei, plutonierul-adjutant FranzBökelmann, aflat la a treia misiune de acest gen în Româ-nia a rostit un discurs în care au fost evocaþi nu doar eroiigermani, ci ºi cei de orice altã naþionalitate care ºi-au pier-dut viaþa în diferite rãzboaie: „Ne gândim astãzi la victi-mele de rãzboi, de violenþã, la copii, la bãrbaþi ºi femei dintoate popoarele. Comemorãm pe soldaþii care au murit înrãzboaie mondiale, pe oamenii care ºi-au pierdut viaþa înacþiuni de rãzboi, în prizonierat, ca deportaþi sau internaþi.Îi comemorãm ºi pe cei care au fost uciºi, care au fost ur-mãriþi ºi omorâþi pentru cã aparþineau unui alt popor, pen-tru cã erau consideraþi de o altã rasã, pentru cã sufereau devreo boalã, pentru cã erau handicapaþi, ºi din acest motiv,nu erau consideraþi demni sã trãiascã. Ne gândim la ceicare au murit pentru cã au acþionat în Rezistenþã împotrivadominaþiei violenþei, precum ºi la cei care ºi-au gãsit moar-tea pentru cã aveau alte convingeri, pentru cã aveau altecredinþe. Ne gândim cu compasiune ºi la victimele rãzboa-ielor civile din aceste zile, la victimele terorismului ºi aleviolenþei politice, ne gândim de asemenea la soldaþii arma-tei germane, la soldaþii altor naþiuni, precum ºi la forþelepentru pace ale tuturor naþiunilor care ºi-au pierdut viaþa în

strãinãtate. Îi comemorãm astãzi ºi pe cei care,fiind consideraþi strãini sau slabi, au devenit vic-timele urii ºi violenþei. Îi comemorãm ºi le come-morãm pe mamele ºi pe toþi cei care au suferit ºisuferã pentru cã au avut copii morþi. Însã, viaþanoastrã stã sub semnul speranþei de înþelegere în-tre oameni ºi popor”.

În cuvântul sãu, generalul Mihai Ciungu aevidenþiat faptul cã activitatea comunã, desfã-ºuratã în baza acordului dintre guvernele celordouã þãri a avut un dublu scop: cinstire eroilor ca-re s-au jertfit pe câmpurile de luptã, precum ºiconsolidarea relaþiilor de prietenie dintre cele do-uã armate: „Taberele comune de îngrijire a mor-mintelor de rãzboi de la Dragoslavele, Buzãu,Brãila, Soveja, Focºani ºi Bucureºti au avut cascop, atât cinstirea eroilor care s-au jertfit pecâmpurile de luptã, precum ºi consolidarea relaþiilor deprietenie dintre cele douã armate. Munca în comun a con-stituit un prilej deosebit de a rememora ºi cinsti faptele dearmã ale militarilor de toate gradele ce au fãcut jertfa su-premã pe câmpurile de luptã. Suntem onoraþi ca ºi deaceastã datã sã le cinstim memoria ºi, totodatã, sã le adu-cem omagiul nostru.

Eroismul ºi sacrificiul lor sunt pilde de urmat în demer-surile noastre pentru construirea prezentului ºi viitoruluiEuropei unite (...)”.

Ataºatul militar al Ambasadei Republicii Federale Ger-mania la Bucureºti, locotenent-colonelul Bertholt Esen-reich a apreciat felul în care militarii români ºi germani aulucrat împreunã, ºi a afirmat faptul cã tabãra ºi-a atinsobiectivul ºi cã pot fi mândri de munca depusã: „Þelulmuncii dumneavoastrã a fost atins ºi puteþi sã fiþi mândride munca dumneavoastrã. Eu sunt foarte mândru de milita-rii români ºi germani care au participat la aceastã tabãrã.Dumneavoastrã aþi îngrijit mormintele militarilor cãzuþi ºinu aveþi nici o legãturã personalã cu cei cãzuþi aici, ºi, deaceea, dumneavoastrã nu purtaþi nici o rãspundere persona-lã pentru ceea ce s-a întâmplat. În schimb, demonstraþi ce-lor cãzuþi în ambele rãzboaie mondiale prin activitatea de-pusã, respectul cuvenit ºi confirmaþi, prin aceasta, ºi valo-rile noastre comune. Pe primul loc fiind totuºi acela de a re-da demnitatea umanã.”

Despre rezultatele, dar ºi despre modul de lucru au þinutsã spunã câteva cuvinte ºi cei doi comandanþi de detaºa-

ment, locotenentul Bianca Manea ºi cãpitanul (r.) RitaTröbs.

Comandantul detaºamentului românesc a afirmat cã:„A lucrat foarte bine cu militarii germani. Am fost împãr-þiþi în douã echipe, atât militari germani, cât ºi militari ro-mâni. Ei au avut la dispoziþie un plan fãcut de UniuneaPopularã Germanã pentru Îngrijirea Mormintelor ºi am ur-mat acel plan, în funcþie de dispoziþiile lor, folosind limbaenglezã”. ªi, pentru cã a rãmas cu „amintiri plãcute” dupãaceastã experienþã „va rãspunde cu promptitudine ºi pe vii-tor”, dacã va mai fi solicitatã.

Cãpitanul (r.) Rita Tröbs, comandantul detaºamentuluigerman, este mândrã de ceea ce a realizat în România.Chiar dacã se aflã la a 13-a misiune, rezultatele din aceastãtabãrã vor cântãri greu în decizia de a continua acest gende activitãþi ºi pe viitor: „Am avut ocazia ca în aceste zecezile sã lucrez cu camarazii români din Batalionul 96 Geniu,sã facem un lucru bun aici, sã colaborãm foarte bine. Amformat o echipã ºi eu, cel puþin, sunt mândrã de ceea ce amrealizat aici. Atât eu, cât ºi colegii mei, am întâlnit oamenideosebiþi în România ºi în Bucureºti ºi nu spun toate aces-tea din complezenþã. Fãrã ajutorul lor, fãrã ospitalitatea lor,nu am fi putut sã ne îndeplinim obiectivele pe care le-amavut pentru aceastã tabãrã militarã de lucru. Încã o datã lemulþumim! Nu este vorba numai de oameni, ca atare, ci ºide instituþiile care ne-au ajutat aici, la administraþia cimiti-rului”.

Daniela ÞÃRUªI

„ I namic i î n rãzbo i , camaraz i în e t e r n i t a t e ”

Competiþia „Subofiþerul/ Soldatul Anu-lui”, etapa pe mari unitãþi ºi unitãþi directsubordonate Statului Major al Forþelor Te-restre, ediþia 2013, s-a desfãºurat, în peri-oada 7-11 octombrie, în garnizoana Bucu-reºti.

„Aceastã etapã este similarã cu ceadesfãºuratã la nivel divizie - a precizatpreºedintele comisiei de evaluare a concu-renþilor, plutonierul-adjutant principalMarius Stoian. Gazda de anul acesta acompetiþiei a fost Batalionul 500 Sprijin,urmând ca în viitor fiecare unitate directsubordonatã Statului Major al ForþelorTerestre sã organizeze acest concurs.

Competiþia Subofiþerul/ Soldatul Anu-lui s-a desfãºurat pe eºaloane, pornind dela nivel unitate, urmând ca primii clasaþisã participe la faza finalã din luna noiem-brie, în garnizoana Focºani.”

Întrecerea are un pronunþat caracteraplicativ-practic ºi se desfãºoarã pe celedouã grupe: cea a maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor, unde au participat 13 concurenþiºi cea a gradaþilor ºi soldaþilor voluntari,unde au participat 9 concurenþi.

Pentru pãstrarea caracterului unitar deevaluare pentru fiecare etapã a competiþieiºi a unui nivel de dificultate ridicat, careacoperã toate palierele instrucþiei, concu-renþii sunt testaþi ºi evaluaþi la urmãtoareleprobe de concurs: proba teoreticã, probapracticã, proba de instrucþia tragerii cu ar-mamentul de infanterie, proba de educaþiefizicã militarã, proba de limba englezã,proba de prezentare în faþa comisiei deevaluare. La acestea se adaugã proba sur-prizã, care aduce de fiecare datã un plus dedificultate ºi în urma cãreia pot avea locrãsturnãri de clasament.

Prima zi de concursCompetiþia a început în forþã cu proba

de pregãtire fizicã ce s-a desfãºurat pe ba-za sportivã „Sfântul Gheorghe”. Pondereaacestei probe este una ridicatã, militariiputând sã obþinã un punctaj maxim de 300puncte în urma însumãrii rezultatelor obþi-nute la alergare, pe distanþa de 3.000 m,flotãri ºi abdomene. Verificarea la pregãti-re fizicã a reuºit sã încãlzeascã atmosferaºi sã insufle concurenþilor spiritul de com-petiþie. Toþi au arãtat, prin comportamen-

tul lor, cã nu îºi doresc doar sã fie partici-panþi în competiþie, ci ºi sã se plaseze peun loc cât mai bun, fiind conºtienþi cã fie-care punct câºtigat va conta la rezultatulfinal.

Reprezentantul Brigãzii 8 LAROMFocºani, caporal clasa a III-a Ionuþ Filip,deºi clasat pe primul loc la pregãtire fizicã,a fost nevoit sã ia o hotãrâre privind parti-ciparea la competiþie pentru a-ºi completadosarul în vederea avansãrii sale. „Vreausã merg cât mai sus în cariera militarã ºide aceea am luat aceastã hotãrâre. Este ooportunitate pe care trebuie sã o fructific,având în vedere cã am beneficiat de totsprijinul din partea conducerii Batalionu-lui 96 LAROM din Ploieºti, unde sunt

încadrat în prezent.”În partea a doua a zilei, s-au desfãºurat

probele teoretice, mai puþin spectaculoasedar solicitante, care au constat în douã tes-te: unul de pregãtire militarã generalã ºiunul de limbã englezã.

„Asupra þintei de reglaj ....foc!” Laboratorul în care concurenþii au pu-

tut sã-ºi etaleze calitãþile de ochitori cu ar-mamentul de infanterie a fost poligonul

Cãþelu. Ceaþa de la primele ore ale dimine-þii a adus un plus de dificultate acestei pro-be la care concurenþii pot obþine cu uºurin-þã un punctaj bun sau, dimpotrivã, pot ratacu aceeaºi uºurinþã. Deºi majoritatea sunttrãgãtori buni ºi foarte buni, nu toþi au reu-ºit sã se mobilizeze, sã-ºi stãpâneascãemoþiile ºi sã loveascã þinta cu cât maimulte gloanþe. Am remarcat totuºi pe plu-tonierul Marius Lucian Palaghia cu 82 depuncte: „M-am concentrat pentru a obþineun rezultat cât mai bun. Experienþa acu-mulatã m-a ajutat sã mã concentrez chiarºi în condiþii de ceaþã.”

A urmat o probã aparent uºoarã: pre-zentarea în faþa comisiei. ªi de aceastã da-tã s-au remarcat în mod deosebit câþiva

militari datoritã modului simplu ºi concisde prezentare. Cel mai mare punctaj l-aobþinut caporalul Constantin Fundãturea-nu care nu este la prima participare la oastfel de competiþie ºi poate acest lucru acântãrit decisiv la nota finalã: „Seriozita-tea cu care am tratat acest concurs la careparticip pentru al treilea an consecutiv,precum ºi tãria de caracter m-au ajutat sãmã impun la aceastã probã.”

A treia zi ... cea cu surprizeA urmat cea mai solicitantã probã – du-

pã cum afirma vice-preºedintele comisiei,plutonierul-adjutant principal Marius Sto-ian – cea practicã, în care militarii au fostnevoiþi sã punã în practicã cunoºtinþeleteoretice acumulate în ceea ce priveºteorientarea topograficã, instrucþia genisticã,apãrarea CBRN, instrucþia sanitarã, cea decomunicaþii ºi deprinderile în executareamiºcãrilor de instrucþie de front. Detaliileau fost mai importante ca oricând, iar de-partajarea s-a fãcut în funcþie de rãspunsu-rile date, dar ºi de ordinea operaþiunilor pecare trebuiau sã le execute fiecare. Tre-când prin cele ºase ateliere organizate pen-tru aceastã probã concurenþii au constatatcât este de greu, în condiþii de presiunepsihicã majorã, sã punã în aplicare teoriape care ºi-o însuºiserã.

Totuºi, decisivã în stabilirea clasamen-tului final s-a dovedit a fi chiar ultima pro-bã, proba surprizã, în urma cãreia s-au sta-bilit ºi câºtigãtorii:

Subofiþerul anului, etapa pe mari uni-tãþi ºi unitãþi direct subordonate StatuluiMajor al Forþelor Terestre, ediþia 2013:plutonier Marius-Lucian Palaghia, dinU.M. 1983 Bacãu.

Locul II: plutonier Ciprian Gorbe, dela U.M. 01653 Satu Mare.

Locul III: plutonier-adjutant principalSorin Giurgiu, de la U.M. 02000 Buzãu.

Soldatul anului, etapa pe mari unitãþiºi unitãþi direct subordonate Statului Majoral Forþelor Terestre, ediþia 2013: caporalAdrian Roºioru, din U.M. 01308 Bucu-reºti.

Locul II: caporal Nicolae Mihalcea,din U.M. 01995 Buzãu.

Locul III: caporal Constantin Fundãtu-reanu, din U.M. 01784 Râmnicu Vâlcea.

Festivitatea de premiere a avut loc îndata de 11 octombrie. Premiile au constatîn cupe ºi diplome, iar sumele de bani aufost oferite de colonelul în rezervã IulianBoeru, în calitate de reprezentant al spon-sorului ediþiei din acest an al competiþiei,Fundaþia „Sfântul Mare Mucenic Gheor-ghe – Purtãtorul de Biruinþã”.

Maior Ion Adrian CURIMAN

C o m p e t i þ i a c e l o r m a i i n s t r u i þ i l u p t ã t o r i

Sunt deosebit de onorat de oportuni-tatea de a prezenta câteva repere istoriceprivind trecutul, prezentul ºi viitorul Ar-matei României, instituþie integratã încea mai puternicã alianþã politico-milita-rã a lumii, NATO, cu prilejul împliniriia 68 de ani de la eliberarea ultimei braz-de de pãmânt de sub ocupaþia cotropito-rilor, la 25 octombrie 1945. În acest con-text, am sã fac un scurt incurs în istoriaformãrii ºi evoluþiei Armatei române, cudorinþa fierbinte de a arãta încã o datã,dacã mai era nevoie, cã în cursul deve-nirii sale istorice, aceasta ºi-a relevat ro-lul de instituþie fundamentalã a Statuluiromân, participând cu toatã forþa sa coe-zivã ºi acþionalã la împlinirea momen-telor importante ale naþiunii noastre ºi larealizarea interesului naþional.

În acelaºi timp, Armata Românã s-adovedit a fi liantul acestei naþiuni, indi-ferent de vremurile mai bune sau maigrele pe care le-a traversat, iubirea deglie ºi de neam, precum ºi credinþa înDumnezeu fiind valori fundamentale ca-re i-au cãlãuzit pe ostaºii români, de-alungul timpului. Totodatã, ArmataRomânã a demonstrat prin faptele salecã a reprezentat ºi reprezintã un factorfundamental al generãrii stabilitãþii nea-mului nostru, atât în vremuri de restriºteºi jale, cât ºi în vremuri mai bune, pre-cum ºi un pilon esenþial al edificiului na-þional, contribuind în mod determinantla realizarea profundelor transformãripolitice ºi sociale care au marcat istoriaRomâniei.

Forþa militarã creatã în anul 1830 înÞara Româneascã ºi în Moldova a con-stituit nucleul armatei care a luptat cuglorie, ceva mai târziu, pentru indepen-denþa ºi întregirea naþiunii, dupã unireaPrincipatelor, sub conducerea colonelu-lui Alexandru Ioan Cuza. S-au depuseforturi deosebite pentru ca România sãaibã o singurã armatã, capabilã sã-i ape-re interesele. În urma reformelor reali-zate de domnitorul Alexandru Ioan Cuzas-a reuºit sã se punã la dispoziþia þãrii oarmatã unificatã care, modernizatã petimpul domnitorului Carol I, a reuºit ca,în urma marilor bãtãlii în cadrul rãzboiu-lui româno-ruso-turc din anii 1877–1878, purtate la Griviþa, Plevna, Rahovaºi Vidin, sã asigure þãrii independenþanaþionalã ºi sã readucã la trupul þãriistrãvechiul pãmânt românesc al Dobro-

gei, asigurând totodatã ºi condiþii favo-rabile proclamãrii României ca regat, înanul 1881. Imaginea creatã de VasileAlecsandri lui Peneº Curcanul întorcân-du-se la Vaslui dupã marile bãtãlii aleRãzboiului de Independenþã, rãnit darfericit, va rãmâne de-a pururi în memo-ria românilor ºi va simboliza spiritul desacrificiu al ostaºului român, în numeleinteresului naþional.

Vitejia ºi spiritul de sacrificiu de careau dat dovadã dorobanþii noºtri sub con-ducerea domnitorului Carol I, au impuslumii civilizate sã recunoascã de jure in-dependenþa naþionalã a Statului român ºisã aºeze România pe un loc onorabil înEuropa.

Prin vitejia manifestatã de Mãria Sa,Ostaºul român, pe câmpurile de bãtãliede la Cerna, Jiu, Olt, Dragoslavele, Oi-tuz ºi Dobrogea din toamna anului 1916sau prin eroismul de care a dat dovadã laMãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz din vara defoc a anului 1917, precum ºi prin biruin-þele din Basarabia, Bucovina ºi Transil-vania în 1918 ºi 1919, a fãcut posibilãîmplinirea unui destin milenar al româ-nilor, ce a vizat crearea României Mari.Vor rãmâne înscrise cu litere de aur în

istoria nea-mului ro-mânesc ce-lebrele cu-vinte rosti-te la Mãrã-ºeºti demarele ge-neral Ere-mia Grigo-rescu „Peaici nu setrece!”. Pecâmpurilede bãtaieale Primu-lui Rãzboi

Mondial ºi-au vãrsatsângele ºi ºi-au pierdutvieþile aproximativ880.000 ostaºi români(cãrora li se adaugã275.000 de civili). Jert-fa lor nu a fost zadarni-cã, aceasta ducând lareîntregirea teritoriuluinaþional.

Armata Românã nuputea sã rãmânã indife-rentã la atitudinea fac-torilor politici cu puterede decizie de la Bucu-reºti, care au cedat, fãrãluptã, Basarabia, nordulBucovinei, nordul Ar-dealului ºi Cadrilaterul.Intratã în luptã în iunie1941, Armata românãs-a acoperit de glorie încampaniile din Est ºimai ales din Vest, undea pierdut în jur de170.000 de oameni, darcontribuind la scurtareacelui de-al Doilea Rãz-

boi Mondial cu aproximativ 6 luni, dupãaprecierile ministrului de externe fran-cez.

La 25 octombrie 1945, Armata româ-nã a eliberat ultima brazdã de pãmânt desub cizma cotropitorilor fascisto-hortiºtiºi a contribuit în mod esenþial la elibera-rea teritoriilor Ungariei, Cehoslovaciei ºichiar a unei pãrþi a Austriei.

Dupã încheierea celui de-al DoileaRãzboi Mondial, Armata Românã a in-trat într-un proces de reorganizare ºiepurare politicã, în urma cãruia elita ge-neralilor ºi ofiþerilor ºcoliþi în marileacademii ale Vestului care au participatla campania din Est a fost scoasã dinfuncþii ºi aruncatã în închisorile de ex-terminare de la Jilava, Sighet, RâmnicuSãrat, Aiud, Piteºti, etc. Politica aceastade exterminare a elitei militare s-a în-cheiat sub presiunea opiniei publice in-ternaþionale, în anul 1964. Totodatã, înaceastã etapã, mai ales între 1948 ºi1958, s-au constituit structuri militare detip regiune militarã, impuse de sovieticiºi s-au activat generali români din rândulunor persoane politice cu un nivel de in-struire redus, Nicolae Ceauºescu ºi EmilBodnãraº constituind exemple în acessens.

Retragerea trupelor sovietice din Ro-mânia, în vara anului 1958, emiterea laînceputul lunii decembrie 1964 a unuiDecret al Consiliului de Stat privind re-organizarea Ministerului Forþelor Arma-te, precum ºi invazia Cehoslovaciei decãtre trupele Tratatului de la Varºovia,au determinat o reformã structuralã a ar-matei, care sã susþinã accentele de inde-pendenþã ale României faþã de sovietici.Aceastã reformã s-a fãcut în baza uneilegi privind apãrarea naþionalã ºi a uneidoctrine naþionale privind „apãrarea pa-triei de cãtre întregul popor”.

Anii 1970–1989 au scos în evidenþãatribuirea armatei ºi a funcþiei economi-

ce, fapt ce i-a diminuat forþa combativã,ºi a abãtut-o de la misiunea ei funda-mentalã. În aceastã perioadã, ostaºii ro-mâni au dãltuit în stâncã ºi în calcar ne-muritoarele epopei ale neamului româ-nesc: Transfãgãrãºanul ºi Canalul Dunã-re-Marea Neagrã ºi a contribuit la reali-zarea altor obiective economice din do-meniul industriei, transporturilor, etc.

Transformãrile majore ale organis-mului militar românesc dupã 1990 aufost influenþate, în mod determinant, deevoluþia situaþiei interne ºi internaþiona-le. Noua Constituþie a României din1991 a redefinit structurile responsabilede securitatea ºi apãrarea naþionalã, ca ºiatribuþiile acestora în domeniu, precumºi continuarea procesului de eleaborare aunor acte normative moderne care sã pu-nã bazele bunei funcþionãri în domeniulapãrãrii naþionale ºi sã statueze controlulcivil al forþelor armate.

Invitaþia de a adera la AlianþaNord–Atlanticã adresatã României în ca-drul Summitului de la Praga, din noiem-brie 2002, ºi obþinerea statutului demembru cu drepturi depline al NATO la2 aprilie 2004, au demonstrat eficienþa ºireuºita reformelor din domeniul militar.Fãrã teama de a greºi, pot afirma cã Ar-mata românã constituie cea mai refor-matã industrie a Statului român ºi insti-tuþia în care cetãþenii au mare încredere.

Participarea militarilor români la mi-siuni în afara teritoriului naþional, în ca-drul teatrelor de operaþiuni militare dinBosnia–Hertzegovina, Irak, Afganistan,etc., în acord cu interesul naþional, a scosîn evidenþã faptul cã poporul nostru sepoate sprijini în orice moment pe armatasa integratã în NATO, care constituiegarantul independenþei, suveranitãþii ºiintegritãþii teritoriale a patriei noastreeterne ROMÂNIA.

Pentru a fi în acord cu cerinþele apã-rãrii naþionale ºi apãrãrii colective, Ar-mata românã continuã procesul de mo-dernizare a structurii de forþe ºi a înzes-trãrii, pentru a se înscrie pe coordonateleflexibilitãþii ºi a performanþei acþionaleîmpotriva unor adversari care aplicãprincipiile asimetriei în operaþiile desfã-ºurate în scopul realizãrii surprinderii.

Decizia factorului de conducere po-litic ºi politico-militar de a spori anualbugetul alocat armatei cu 0,3% din PIB,pânã la atingerea procentului asumat de2,38% din PIB, vizeazã dezideratul spo-ririi performanþei acþionale.

La ceas aniversar, nu pot sã nu aducun pios omagiu tuturor ostaºilor românicare ºi-au jertfit vieþile pentru ca acestpãmânt românesc, blagoslovit de Dum-nezeu, sã fie apãrat de aceia care s-auerijat în stãpânii lumii ºi care s-au consi-derat îndreptãþiþi sã dea clipe de tihnãsau de restriºte ºi jale românilor.

LA MULÞI ANI!, ostaº român, oriun-de te-ai afla de Ziua Armatei în rânduri-le cãreia slujeºti interesul naþional.

Dumnezeu sã binecuvânteze poporulromân ºi Armata sa!

General de brigadã prof.univ.dr. Mircea VLADU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Armata Românie i , t recu t , p rezent º i v i i to rArmata Românie i , t recu t , p rezent º i v i i to r

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013

Înscrisã în calendarul ostãºesc, 25 Octombrie este odatã reper în care þara îºi sãrbãtoreºte Armata ºi pe cei ca-re au fost sau sunt în slujba ei. Este o zi de cinstire a erois-mului prin care oºtirea românã ºi-a unit faptele de arme cu

soarta neamului românesc, îndeplinindu-ºi astfel misiu-nea nobilã de a apãra unitatea naþionalã ºi integritatea te-ritorialã a Statului român.

Ziua Armatei române, acest moment simbolic în isto-ria noastrã, a fost sãrbãtoritã în Bucureºti prin ceremoniimilitare de depuneri de coroane ºi jerbe de flori la Monu-

mentul Eroilor cãzuþi ladatorie în teatrele de oper-aþii ºi pe teritoriulRomâniei din ParculTineretului, la MormântulOstaºului Necunoscut dinParcul Carol ºi la Monu-mentulEroilordin al

Doilea Rãzboi Mondial, de la Universi-tatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”.

ªeful Statului Major General, gene-ral-locotenent ªtefan Dãnilã, a fost pre-

zent la toate aceste manifestãri, subli-niind astfel importanþa sãrbãtorii de su-flet a militarilor, un prilej de mândrie ºisatisfacþie pentru momentele de glorieale Armatei României.

Seria de activitãþi come-

morative s-a încheiat cu o impresionantã retragere cutorþe executatã de cãtre militarii Regimentului 30 Gardã„Mihai Viteazul”, pe traseul: Palatul Cercului Militar Na-þional - Bulevardul Regina Elisabeta - Bulevardul EroilorSanitari - Strada Prof.dr. Gheorghe Marinescu - ªoseauaCotroceni - Bulevardul Iuliu Maniu - Bulevardul VasileMilea - Bulevardul Timiºoara.

2 5 O c t o m b r i e2 5 O c t o m b r i eZiua Armate i Român ie iZ iua Armate i Român ie i

Daniela ÞÃRUªICristina FRATU

S-ar pãrea cã tuturor credincioºilor cel mai laîndemânã le este sã rosteascã rugãciunea Dom-neascã („Tatãl nostru”). Între acestea, cu deose-bire urmãtoarele trei: 1. „pâinea noastrã cea sprefiinþã”? sau „pâinea noastrã cea de toate zilele”?;2. „fie împãrãþia Ta”?; 3. „cel Viclean”? sau „celRãu”?. Astfel, apelând la studiile domnului pro-fesor universitar dr. Vasile GORDON, de la Fa-cultatea de Teologie Ortodoxã „Patriarhul Justi-nian” a Universitãþii din Bucureºti, ni s-au oferiturmãtoarele rãspunsuri:

1. Întrucât se întâmplã adesea, chiar în biseri-ca noastrã, socotim oportun sã oferim lãmuririlenecesare. Expresia „pâinea noastrã cea spre fiin-þã”, traduce mot-a-mot cuvintele din textul gre-cesc, iar „pâinea noastrã cea de toate zilele” re-produce varianta latinã „panem nostrum cotidia-num” (cotidian= zilnic). Practic, ambele variantesunt valabile, exprimând aceeaºi idee de hranãzilnicã, atât materialã cât ºi spiritualã. Evident,este vorba ºi despre hrana vieþii veºnice – SfântaEuharistie. Întrucât limba românã este de sorgin-te latinã, socotim mai potrivit sã rostim „...cea detoate zilele”. Este varianta pe care o propune ºivrednicul de pomenire Înalt Prea Sfinþitul Barto-lomeu Anania (1921-2011), în Noul Testamentpe care l-a redactat, atât în textul de la Matei6,11, cât ºi pentru cel de la Luca 11,3. Trebuie sãavem în vedere ºi faptul cã unii creºtini, necu-

noscând bine textul, pronunþã „pâinea noastrãcea spre o fiinþã”, introducând acest „o” care de-natureazã complet sensul original. În concluzie,pentru cã suntem un popor de origine latinã, pen-tru faptul cã expresia „...cea de toate zilele” s-aimpus oarecum de la sine, cât mai ales pentru anu se mai crea confuzii, propunem ºi noi sã folo-sim numai aceastã variantã, chiar dacã pânãacum am folosit-o ºi pe cealaltã. Este adevãrat cãîn versiunea cântatã sunt puse pe note cuvintele„pâinea noastrã cea spre fiinþã”. Aºadar, atuncicând cântãm, procedãm conform partiturii, maiales cã este o melodie tradiþionalã care s-a împã-mântenit.

2. Pentru a rãspunde la cea de-a doua între-bare, ne-am gândit cã cel mai util lucru este sãtranscriem întreaga rugãciune, potrivit textuluipropus în cea mai recentã ediþie a Noului Testa-ment, datoratã ostenelilor fostului Ierarh de laCluj: „Tatãl nostru Carele eºti în ceruri, sfin-þeascã-se numele Tãu; vinã împãrãþia Ta; facã-sevoia Ta precum în cer ºi pe pãmânt. Pâinea noas-trã cea de toate zilele dã-ne-o nouã astãzi; ºi neiartã nouã greºalele noastre precum ºi noi iertãmgreºiþilor noºtri; ºi nu ne duce pe noi în ispitã, cine izbãveºte de Cel-Rãu. Cã a Ta este împãrãþiaºi puterea ºi slava în veci. Amin!”. Observãm,aºadar, rãspunsul aºteptat: „vinã împãrãþia Ta” ºinu „fie împãrãþia Ta”, cum greºit auzim uneori.

Adicã, ne rugãm „sã vinã” ºi pe pãmânt armoniavieþii cereºti. Nu „sã fie”, ca ºi cum aceastã îm-pãrãþie n-ar exista.

3. Apreciem, de asemenea, cã expresia „ne iz-bãveºte de Cel-Rãu”, „diavolul”, este o realitatepersonalã, adicã un personaj, nu un fenomen in-definit. De aceea, se folosesc iniþialele mari. Ex-presia „cel viclean” pe care o auzim adeseori nueste greºitã în sine, dar prin „viclean” nu se poa-te înþelege ºi un om cu pãcatul vicleniei, pe cândatunci când spunem „Cel Rãu” ne referim la dia-vol care este întruchiparea rãului prin excelenþã.Aºadar, pentru uniformitate, socotim potrivit sãfolosim varianta „Tatãl nostru” reprodusã maisus, având, totodatã, încredere ºi în competenþalingvisticã ºi teologicã a fostului Ierarh cãrturarde la Cluj. Odatã cu rãspunsurile pentru cele treiîntrebãri, redãm ºi esenþa lãmuririlor oferite înlegãturã cu un alt enunþ al rugãciunii: „ºi nu neduce pe noi în ispitã...” Întrebarea, cu mici varia-þiuni, sunã cam aºa: „Cum, Dumnezeu ne duce înispitã?”. N-ar fi corect sã zicem: „ºi nu ne lãsa penoi sã cãdem în ispitã?” Rãspunsul ar fi acesta:„Acesta ar fi înþelesul, dar traducerile româneºtirespectã textele originale, latineºti ºi, totodatã,variantele moderne din principalele limbi de cir-culaþie, englezã, germanã ºi francezã”.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

În general, lumea e ignorantã în ceea ce priveºteproblema lingvisticã. Adicã, foarte mulþi nu ºtiusau ignorã faptul cã limba unui popor este un fac-tor hotãrâtor ºi o foarte vie, autenticã ºi de nezdrun-cinat dovadã a originii ºi apartenenþei sale.

Iar dacã luãm în calcul faptul cã dezvãluirea in-formaþiei sus-amintite a fost fãcutã de cãtre un per-sonaj erudit ºi care a avut acces la arhivele cele mairâvnite din lume - dar ºi cele mai... sigilate - atun-ci ea devine, dintr-odatã, certitudinea unei desco-periri ºi nicidecum o simplã ipotezã lingvisticã.

Declaraþia unui oficial al Vaticanului: limbalatinã se trage din limba românã arhaicã.

Recent, Miceal Ledwith, confident al PapeiIoan Paul al II-lea, omul care a avut acces la arhi-vele secrete ale Vaticanului, a declarat cã, potrivitinformaþiilor pe care le deþine, limba latinã se tragedin limba românã arhaicã ºi nu invers cum credlingviºtii.

Într-un interviu acordat postului de televiziuneTVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al PapeiIoan Paul al II-lea ºi membru al Comisiei Teologi-ce Internaþionale, unul dintre oamenii care au avutacces la documente secrete din arhiva Vaticanului, afãcut o declaraþie surprinzãtoare: „Chiar dacã se ºtiecã latina e limba oficialã a Bisericii Catolice, precumºi limba Imperiului Roman, iar limba românã este olimbã latinã, mai puþinã lume cunoaºte cã limbaromânã, sau precursoarea sa, vine din locul din care setrage limba latinã, ºi nu invers. Cu alte cuvinte, nulimba românã este o limbã latinã, ci mai degrabãlimba latinã este o limbã româneascã. Aºadar, vreausã-i salut pe oamenii din Munþii Bucegi, din Braºov,din Bucureºti. Voi sunteþi cei care aþi oferit un vehiculminunat lumii occidentale (limba latinã – n.r.)”.

Conform declaraþiei lui Ledwith, la întâlnirea lorcu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori. Vor-beau în limba din care se nãscuse, chiar latina. Pe Co-lumna de la Roma, solii daci se adreseazã împãratuluiTraian fãrã translator. Din aceastã perspectivã, româ-nii apar drept unul ºi acelaºi popor cu dacii, continua-torii direcþi ºi legitimi ai acestora. Mai mult, rezultãcã ºi romanii au fost de neam tracic. Prin urmare, rãz-boiul pe care l-au purtat romanii pentru aurul dacilor,a fost un rãzboi fratricid.

Italienii, francezii, spaniolii ºi portughezii contem-porani vorbesc dialecte provenind din limba românãarhaicã. ªi când te gândeºti cã minoritatea maghiarãdin þara noastrã trateazã cu dispreþ limba românã, deºise duce duminicã la biserica catolicã sã asculte cusmerenie slujba religioasã în limba latinã!

În anul 1979, dr. Nicolaie Copoiu, secretar ºtiinþi-fic al Institutului de Studii istorice ºi social-politice,m-a convocat la institut sã îmi arate un document pro-curat pe cãi diplomatice de la Biblioteca Universitãþiidin Uppsala (Suedia). Era vorba despre o carte de maridimensiuni, scrisã în limba latinã medievalã, intitulatã„Zamolxis, primul legiutor al Terrei”. Cartea s-a pier-dut în vâltoarea evenimentelor din decembrie ’89, ca ºialte documente cu valoare istoricã inestimabilã pri-vind istoria poporului român. Am aflat câþiva ani maitârziu cã acea carte-document din Biblioteca Universi-tãþii din Uppsala a fost vândutã de cãtre un „revoluþio-nar” român, unui colecþionar american pentru 1.500

dolari. Aºa suntem noi, românii, ne vindem ºi cenuºade sub vatra strãbunã pentru câþiva arginþi.

Cred cã a sosit timpul ca poporul român sã ridicefruntea din þãrânã ºi sã priveascã cu încredere în jurulsãu. ªi sã îºi asume viitorul prin propriile strãdanii.

- „Colhii ºi dacii mã cunosc, ei vorbesc o limbãbarbarã, de idiomã latinã” [Horaþiu, marele poet ro-man (65 î.Chr. – 08 î.Chr.) – Odele, I, 20 (afirmaþie fã-cutã cu aproape un secol ºi jumãtate înaintea cuceririiunei pãrþi din Dacia].

- „Civilizaþia ºi istoria au început acolo unde lo-cuieºte azi neamul românesc.” (W. Schiller, arheologamerican)

- „Limba lor (românilor) n-a putut fi extirpatã deºisunt aºezaþi în mijlocul atâtor neamuri de barbari ºiaºa se luptã sã nu o pãrãseascã în ruptul capului, încâtparcã nu s-ar fi luptat atâta pentru viaþã cât pentru olimbã.” (Antonio Bonfini)

- „Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor ca-re se vorbesc azi s-ar putea zice cã este mai puþin în fi-rea celei dintâi firi romane, cã ea a schimbat mai multvorbele sale cele dintâi ºi dacã nu m-aº teme sã dau oînfãþiºare paradoxalã acestei observaþii juste aº zice cãea e cea mai nouã dintre toate, sau cel puþin a aceea înale cãrei pãrþi se gãsesc mai puþine urme din graiul po-poarelor din care s-au nãscut. Limba latineascã în ade-vãr se trage din acest grai, iar celelalte limbi, mai alesmoldoveneasca, sunt însuºi acest grai.” (D`Hauterive,Memoriu asupra vechei ºi actualei stãri a Moldovei,Ed. Acad., p 255-257, 1902)

- „Locul acesta unde este acum Moldova ºi ÞaraMunteneascã este drept Dacia, cum ºi tot Ardealul ºiMaramureºul ºi cu Þara Oltului. Aste nume mai vechidecât acesta, Dacia nu se aflã, în toþi câþi sunt istorici.”(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)

- „De aceia, mãcar cã ne-am deprins a zice cã lim-ba românã e fiica limbii latineºti, adeca acei corecte,totuºi dacã vom avea a grãi oblu, limba româneascã emuma limbii cei latineºti.” (Petru Maior, Istoria pen-tru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812) (P.I.)

www.descopera.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013Pagina 6

Secre te le Vat icanu lu i º i l imba românãSecre te le Vat icanu lu i º i l imba românãRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...„ªi munþii au ecou” de Khaled

Hosseini. Un roman incitant ºiprovocator care demonstreazãmodul în care Khaled Hosseini în-þelege în profunzime legãturile ºiacþiunile care ne definesc ºi nemodeleazã vieþile ºi, în final, ceeace înseamnã sã fii om. O povestespusã de-a lungul mai multor ge-neraþii care graviteazã nu doar înjurul pãrinþilor ºi copiilor, dar ºi afraþilor ºi surorilor, a verilor ºi atuturor celor ce au grijã de ceilalþi,„ªi munþii au ecou” exploreazãnenumãratele feluri în care membrii familiei iubesc, jignesc, res-pectã, înºealã, surprind ºi se sacrificã unii pentru ceilalþi, atuncicând conteazã cel mai mult.

Ce sã ascultãm...Bosquito - Bosquito s-a înfiinþat în anul 1999 ºi în scurt timp

a devenit cea mai îndrãgitã formaþie de rock latin din þarã. Cânte-ce ca: „Pepita”, „Douã mâini”, „Bosquito” ºi, mai nou, „Când

îngerii pleacã” ºi „Întuneric înculori” (feat. Ovidiu Lipan Þãndã-ricã) au rãsunat în casele ºi maiapoi în inimile majoritãþii români-lor. Calitatea ºi sinceritatea cânte-celor lui Bosquito, precum ºi ener-gia celor aproape 1.200 de concertesusþinute în þarã a oferit grupuluiun statut special în România, trupafiind la fel de apreciatã chiar ºi du-pã cei 7 ani de absenþã de pe piaþamuzicalã din þarã, dovedind încã odatã cã brand-ul „Bosquito” rãmâ-ne unul de referinþã pe plan intern.

Ce sã vedem...Gravity 3D: Misiunea în spaþiuBullock va interpreta rolul lui Dr. Ryan Stone, un medic foar-

te bine calificat în domeniul bioingineriei aflat la prima sa misiu-ne în spaþiu alãturi de veteranul astronaut Matt Kowalsky (Cloo-ney), care se aflã pentru ultima datã la comanda unei nave înaintede pensionare. Însã, în timpul unei misiuni de rutinã, în afara na-vetei, se întâmplã un dezastru. Aceasta este distrusã, lãsându-i peStone ºi Kowalsky completsinguri - legaþi unul de altulºi de nimic altceva, descri-ind spirale în întuneric.

Tãcerea insuportabilã lespune cã au pierdut orice le-gãturã cu Pãmântul... ºi ori-ce ºansã de a fi salvaþi. Pemãsurã ce frica se transfor-mã în panicã, cu fiecare gu-rã de aer se consumã puþi-nul oxigen rãmas. Însã sin-gura cale de a ajunge acasãeste aceea de a înainta printerifianta întindere a spaþiu-lui. (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Câteva lãmur i r i l egate de rugãc iunea „Tatã l nos t ru”Câteva lãmur i r i l egate de rugãc iunea „Tatã l nos t ru”

Linguºirea este plata anticipatã a trãdã-rii care ºi se pregãteºte.

Niciodatã sã nu dai sfat nimãnui, pânãcând nu l-ai trãit tu! Cel ce dã un sfat, darel nu l-a trãit, este ca izvorul de apã pictatpe perete.

Dãruieºte-i persoanei pe care o iubeºti:aripi pentru a zbura, rãdãcini pentru a seîntoarce ºi motive pentru a rãmâne.

Bãrbaþii mint mai mult, iar femeile mintmai bine!

Te poþi împodobi cu penele altuia, darnu poþi zbura cu ele.

Prostul are un mare avantaj faþã deomul deºtept: este întotdeauna mulþumit deel însuºi.

Oamenii buni sunt primii trãdaþi, pentrucã ei pun inimã în tot ceea ce fac.

Nu vã aºteptaþi la nimic de la minci-noºi, pentru cã ei nu o sã se schimbe nicio-datã. Cel mult, vor gãsi doar alte moduride a minþi.

Iubirea e precum un parfum. Uºor dedat, dificil de eliminat, imposibil de uitat.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

SSuurrpprriizzãã!! AAuu mmaaii ffoosstt ddeessccooppeerriiþþii ccââþþiivvaa lleeooppaarrzzii ssiibbeerriieennii

O serie de fotografii recent obþinute în mai multerezervaþii din Extremul Orient al Siberiei au evidenþiatfaptul cã populaþia sãlbaticã a celor mai rare felinemari din lume pare sã-ºi revinã treptat de la stadiul deextincþie totalã pe care îl estimaserã specialiºtii. Estevorba despre leoparzii siberieni sau leoparzii de Amur(Panthera pardus orientalis), cea mai rarã subspeciedistinctã de leopard din întreaga lume. Recent, maimulte camere foto amplasate în rezervaþia Land of theLeopard National Park au adus imagini cu un leopardtânãr alãturi de unul adult, probabil mama sa.

Elena Salmanova, directorul ºtiinþific al rezervaþieipe tematici de educaþie ºi conservare, a fãcut publicenoile imagini ºi susþine cã prezenþa acestor tinereexemplare indicã faptul cã felinele se înmulþesc, efor-turile de protecþie fãcute de cercetãtori ºi autoritãþiavând în sfârºit roadele scontate.

Un recensãmânt complet al tuturor leoparzilor vaavea loc în decursul acestei ierni, cercetãtorii folosin-du-se ºi de urmele felinelor descoperite pe zãpadã. Ast-fel, oamenii de ºtiinþã sperã sã afle cu aproximaþie câþipui de leoparzi siberieni s-au nãscut în decursul aces-tui an în regiunea Primorski Krai.

La ora actualã, se estimeazã cã mai supravieþuiescmaximum 50 de leoparzi siberieni în pãdurile din Ex-

tremul Orient alRusiei. Aceasta încondiþiile în care,în anul 2007, cer-cetãtorii estimaucã mai existã celmult 37 de exem-plare. Chiar ºi aºa,populaþia acestorfeline mari rãmâ-

ne deosebit de vulnerabilã în special în faþa braconieri-lor. Camerele foto instalate recent în rezervaþie au per-mis nu doar monitorizarea leoparzilor, ci ºi identifica-rea acestora pe baza imaginii faciale. Camerele potfuncþiona timp de ºase luni, iar bateriile lor le permit sãfacã fotografii ºi pe timp de noapte.

Noua rezervaþie reprezintã definitivarea iniþiativeiautoritãþilor ruseºti de a proteja ºi garanta supravieþui-rea acestei feline care mai poate fi întâlnitã doar înChina ºi Coreea de Nord. Totuºi, se pare cã în Rusiatrãiesc cele mai multe exemplare de leoparzi siberieni.Serghei Ivanov, ºeful Administraþiei Prezidenþiale Ru-se, a vizitat regiunea în cadrul unei campanii destinateconstruirii unui tunel sub o autostradã. Acesta va per-mite circulaþia liberã a leoparzilor fãrã riscul de a fi lo-viþi de maºini. Tunelul Narvinski va fi construit îndreptul kilometrului 76 care leagã localitatea Khasande Razdolnoye.

„Acesta va fi primul tunel ecologic din Rusia; pânãacum am construit 300 metri din cei 575 necesari ºisperãm sã fie gata pânã în luna august a anului viitor.Tunelul va face legãtura între rezervaþia Land of theLeopard National Park ºi rezervaþia Kedrovaya”, adeclarat Serghei Ivanov.

Adio, biopsii? Un test sangvin distingenodulii pulmonari benigni de cei canceroºiUn test care analizeazã o serie de proteine din sân-

ge, capabil sã distingã în peste 90% din cazuri noduliipulmonari benigni de cei canceroºi, a fost conceput deun laborator de cercetare din Statele Unite. Aceastãtehnicã, pusã lapunct de laborato-rul Indi (IntegratedDiagnostics), se ba-zeazã printre altelepe bioinformaticã,o tehnicã de analizãsimultanã a milioa-nelor de combinaþiiîntre cei 371 mar-keri potenþiali aicancerului pulmo-nar. Când acel grupde proteine este detectat, concentraþia lor permite me-dicilor sã afle dacã o micã leziune din plãmân (pânã latrei centimetri) este benignã sau malignã, în peste 90%dintre cazuri.

Oamenii de ºtiinþã au analizat eºantioane de plasmãsangvinã care proveneau de la 143 de pacienþi cu unnodul benign sau cu o tumoare în primele stadii de dez-voltare ºi încã tratabilã, au explicat autorii acestui stu-diu publicat în revista Science Translational Medicine.„Acest studiu sugereazã faptul cã noua tehnologie estecapabilã sã detecteze semnãtura molecularã a canceru-lui pulmonar mãsurând prezenþa multiplelor proteinedin sângele pacientului”, a declarat Paul Kearney, cer-cetãtor la Indi ºi principalul autor al studiului.

Acele proteine sunt asociate cu mai multe mecanis-me de dezvoltare a cancerului, precum creºterea ºi pro-liferarea celulelor, inflamaþiile pulmonare ºi oxidareacelularã. (O.M.) www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013 Pagina 7

Facebook, pe Windows 8,printr-o aplicaþie oficialã

Dupã mai multe promisiuni dinpartea celor de la Microsoft cã vomvedea o aplicaþie oficialã Facebook peWindows 8, acest lucru s-a materiali-zat în sfârºit. Au trecut deja mai multe

luni de când Steve Ballmer a ieºit pescenã ºi a promis cã nu va mai duramult pânã când ne vom putea bucurade cea mai mare reþea de socializaredin lume prin intermediul unei aplica-þii omonime dedicate pentru Windows8. Descãrcabilã gratuit, desigur, apli-caþia Facebook pe Windows 8 din pã-cate necesitã Windows 8.1, o piedicãimportantã pentru cei care voiau sãmai amâne o perioada upgrade-ul lacea mai recentã versiune a sistemuluide operare creat în Redmond. În con-diþiile în care pe pagina de descrieredin Windows Store menþioneazã cãnecesitã Windows 8, s-a creat deja oconfuzie în jurul acestei aplicaþii. Da-cã totul este în regulã ºi aþi reuºit sãinstalaþi aplicaþia Facebook pe tableta,notebook-ul sau hibridul vostru cuWindows 8.1 sau Windows RT 8.1, nuvã aºteptaþi sã vedeþi o interfaþã revo-luþionarã. Ca funcþionalitate, vã veþiputea actualiza statusul, veþi putea na-viga prin colecþii de fotografii, veþiputea da check in ºi, nu în ultimulrând, veþi putea purta conversaþii cuprietenii prin intermediul secþiunii dechat integratã în partea dreaptã a fe-restrei. Butoanele de notificãri, de ce-

reri de prietenie ºi acces la mesajesunt amplasate vizibil în colþul dindreapta sus al aplicaþiei.

GTA V a spart 6 recordurimondiale! Cum a devenit cel mai

tare joc din istorieGTA V a bãtut 6 recorduri mondi-

ale, inclusiv cel pentru produsul de en-tertainment cu cele mai mari vânzãriîn primele 24 de ore de la lansare ºipentru cel mai rapid produs care atin-ge 1 miliard de dolari. Jocul s-a vân-dut în 11 milioane de exemplare înprima zi de la lansare. Producþia celorde la Rockstar a atins vânzãri de 1 mi-liard de dolari dupã 3 zile, iar CarteaRecordurilor a consemnat aceste lu-cruri. Jocul mai deþine încã 4 recor-duri: cel mai bine vândut joc video dinistorie în 24 de ore, jocul de aventurãcu cele mai mari vânzãri în primele 24de ore, jocul video care atinge cel mairepede pragul de 1 miliard de dolari lavânzãri ºi jocul video cu cea mai marevaloare brutã generatã în 24 de ore.

Multe dintre aceste recorduri aufost deþinute de seria Call of Duty de

la Activision, care era pânã acumpunctul de referinþã al industriei graþielui Call of Duty 4: Modern Warfare,în 2007. GVA V a reuºit sã vândã în 3sãptãmâni cât a vândut GTA IV întoatã istoria sa.

Ubuntu Touch este disponibilîn viarianta finalã!

Nu este nici pe departe prima oarãîn care menþionãm sistemul de operareUbuntu Touch OS ºi cu siguranþã nuva fi nici ultima. Cei de la Canonicalse pare cã sunt foarte serioºi în ceea cepriveºte dezvoltarea unei variante deUbuntu pentru mobil. Dupã ce în ur-mã cu aproximativ o lunã anunþau cãvor lansa pe 17 octombrie o versiunefinalã a sistemului, creatorii platfor-mei s-au þinut de cuvânt. Rezultatulfinal poarta numele de Ubuntu Touch

OS. Pe lângã faptul cã poate fi descãr-cat la aceastã orã în douã versiunipentru Galaxy Nexus ºi Nexus 4 de peserverele companiei, meritã reþinut cãfuncþionezã la fel de bine ºi pe tablete,iar ca versiune este un derivat dinUbuntu 13.10. Prima urmare a faptu-lui cã se laudã ca fiind o versiune sta-bilã ºi finalã este cã, în acest stadiu,rezultatul poate fi folosit pe termenlung fãrã probleme de stabilitate.Aceastã iteraþie a noii platforme vinela câteva luni distanþã dupã ce a fostfãcutã publicã o versiune beta destina-tã dezvoltatorilor de aplicaþii. Parteabunã este cã dispozitivul respectiv ºisistemul de operare nu au fost dezvol-tate în tandem, motiv pentru care, da-cã aveþi un Nexus 4 sau Galaxy Ne-xus, nu vã opreºte nimic sã vedeþi unpic despre ce este vorba în propo-ziþie.(O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

La tri-bunal:

- Ei bi-ne, dacã to-tuºi aþi gã-sit acea ve-righetã, de

ce nu aþi predat-o poliþiei???- Pentru cã avea gravat

în interior: „A ta, pentru tot-deauna!”

☺- Iubitule, ce ai vrea sã

facem împreunã în noul an? - Pãi... draga mea... hai

sã facem ceva ce n-am maifãcut niciodatã!

- Ce? - Eu beau liniºtit, iar tu

taci!☺

Un tip dorea sã scape demotanul sãu ºi îl ducea câtmai departe de casã, dar

motanul se întorcea de fie-care datã înapoi. ªi aºa decâteva ori. În sfârºit, tipul adus motanul foarte departealegând un drum cu cotituri,dorind sã-l încurce. Ca re-zultat, la întoarcere, se rãtã-ci singur. O sunã pe soþie:

- Motanul a venit? - Da! - Cheamã-l, te rog, la te-

lefon...☺

În timp ce tatãl era laserviciu, mama ºi copilulstãteau pe acasã ºi îºi ve-deau de treburi. La un mo-ment dat, mama doreºte sãvorbeascã la telefon cu tatãl,însã constatã cã a rãmas fã-rã credit.

- Suna-l ºi tu pe taicã-tuºi vezi când ajunge acasã.

Dupã vreo 3 minute:

- Am sunat, mamã, darrãspunde o tanti ºi nu vreasã mi-l dea la telefon. Se fa-ce searã ºi bãrbatul ajungeacasã. Nevasta înfuriatã pâ-nã la culme, se duce directla el ºi îi scapã douã palme.

- Pentru ce au fost astea,femeie?

- Gigel, vino ºi zi-i lu tatice spunea femeia aia!

- „Pentru moment abo-natul nu poate fi contactat,vã rugãm reveniþi.”

☺Un cuplu din Bucureºti,

care nu reuºea sã aibã copii,merge la un preot, sã îi cea-rã ajutorul. Preotul le zice cãdacã vor sã aibã copii, tre-buie sã meargã sã aprindã olumânare la Mânãstirea Put-na.

Peste 6 ani, preotul are

drum prin Bucureºti, aºa cãse hotãrãºte sã le facã o vizi-tã. Ajunge acasã la ei, sunãºi îi deschide uºa o fetiþã devreo 5 aniºori.

- Bunã ziua, mama eacasã?

- Nu, e la spital, la ma-ternitate, s-a dus sã ne nascãal ºaselea frãþior.

- ªi tata? - E plecat la Putna, sã

stingã o lumânare.☺

Angajatorul: - Îþi dau 2.500 de lei pe

lunã începând de azi, iarpeste 3 luni îþi voi mãri lea-fa la 3.500 de lei pe lunã.Când poþi sã începi?

Candidatul: - Peste 3 luni!

www.bancuri.ro

VOIAJ

DEZASTRE

URMÃREA PEHAIDUCI

CLAIE

INSULE DECORALI

A EXPUNE

SLUT

TEI!

A SE LÃFÃI

FOLOSIT

A SUDA

FLUVIUEUROPEAN

LECÞII

O DÃ JOSDIN POD

UªUREL

A REZUMA

ÎNNOIRE

TOARSÃ

A PREÞUI

SFÂRLEZE

VÂSLE

GRÃDINÃ DEIARNÃ

ÞUGUIATÃ

LIPSIÞI DEDUMNEZEU

PUÞIN

PÃRUL OILOR

LIBERTATE DEALEGERE

COMPLET

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 20 (369) din 31 octombrie 2013Pagina 8

D e-a lungul timpului, vânãtorii de munte depretutindeni ºi-au câºtigat renumele unortrupe de elitã, bine pregãtite, dârze, capabile

sã acþioneze în orice condiþii de vreme ºi în orice tip de te-ren. Vânãtorii de munte ai Armatei României nu s-au lã-sat mai prejos, remarcându-se prin eroism ºi dãruire petimpul celor douã rãzboaie mondiale ºi, mai târziu, în ca-drul participãrii la conflictele moderne din Balcani, Irakºi Afganistan. Astãzi, a fi vânãtor de munte este sinonimcu profesionalismul ºi dragostea de þarã, cu dãruirea, an-gajamentul ºi spiritul de echipã, dar mai ales cu pasiuneaºi respectul pentru munte.

Vã voi relata în continuare povestea unei pasiuni ceuneºte patru militari, ofiþeri ai Batalionului 21 Vânãtoride Munte „General Leonard Mociulschi” din Predeal.Pasiunea lor le-a îndreptat „paºii” spre cele mai înaltevârfuri ale Europei, iar cucerirea lor a fost o încununareatât a eforturilor, cât ºi a cunoºtinþelor ºi deprinderilor do-bândite ca vânãtori de munte. Fiecare cucerire a fost sãr-bãtoritã, arborând cu mândrie steagul batalionului de lapoalele Bucegilor. Deºi modeºti, am reuºit totuºi sã„smulg” câteva crâmpeie din raportul de turã al ultimeiexpediþii.

„(...) Ne propunem parcurgerea unor trasee renumiteîn lumea alpinismului internaþional din Alpii Pennini ºiAlpii Francezi, cunoscute atât pentru frumuseþea lor, câtºi pentru istoria zbuciumatã a cuceririi lor în perioada depionierat a alpinismului.

Dincolo de dorinþa de a cuceri un vârf devenit emble-matic din Alpi, vârful Matterhorn, ºi de a parcurge trasee

tehnice în Masivul MontBlanc, tura este una depregãtire pentru viitoareleproiecte pe care le dorimconcretizate, la înãlþimi depeste 6.000m (în Anzi, celde-al doilea masiv ca înãl-þime din lume – CordilieraBlanca, Peru).

Vom începe prin a neaclimatiza în zona Cha-monix, din Franþa, la poa-lele Aiguille Verte, undevom escalada trasee degradul Assez difficile/AD+, ºi Difficile/D. Odatãacomodaþi, o sã pornimspre Elveþia, unde vom ur-ca pe Matterhorn pe cele-bra rutã Zmutt ºi vom co-borî pe ruta Hornli, aceas-ta fiind principalul obiec-tiv montan al turei.

Întrucât credem cu tã-rie cã adoptarea unui re-gim de alimentaþie cu ade-vãrat sãnãtos, cu limitareaconsumului de proteineanimale, poate sta la bazaunor performanþe sportive deosebite, vom acorda o atenþiedeosebitã acesteia pe timpul turei, precum ºi în perioada

premergãtoare. Vom folosi alimente bogate încarbohidraþi, grãsimi ºi proteine vegetale, carese regãsesc în migdale, alune, caju seminþe,fructe deshidratate ºi paste integrale...”

Obiectivul turei a fost parcurgerea unor tra-see mixte (gheaþã, zãpadã, stâncã) din AlpiiFrancezi, în vederea pregãtirii pentru ascensiu-nea vârfului Matterhorn, pe ruta Zmutt.

Cãpitanul Marian Cernescu, cãpitanul Bog-dan Dumitrescu, cãpitanul Viorel Burlacu ºi lo-cotenentul Vladimir Bejenariu au plecat dinRomânia pe 16 august, cu destinaþia Chamo-nix. În dimineaþa urmãtoare, am urcat cu trenu-leþul Montenvers pânã la staþia Mer de Glace(1.913m). De aici am coborât pe gheþar pentrua ne continua traseul timp de 4 ore cãtre refu-giul Couvercle (2.687m).

Dupã o primã zi în care vremea nu ne-a aju-tat, am escaladat, în data de 20 august, vârfulAiguille du Moine (3.412m), un traseu de cãþã-rare pe stâncã, de dificultate AD (Assez difi-cile) pe ruta aleasã de noi, cu o duratã de ascen-siune de aproximativ 4 ore ºi cu o diferenþã denivel de 800m. Apoi, am abordat un traseu degheaþã ºi mixt, pânã pe vârful Les Courtes(3.856m), unde am combinat deplasarea pegheþar, tehnica de gheaþã, orientarea pe timp denoapte ºi rezistenþa la efort prelungit la altitudi-ne. Traseul a fost de nivel AD -, cu o duratã de5 ore pânã pe vârf, 4 ore ºi jumãtate la întoar-cere, cu diferenþã de altitudine de aproximativ

1.200m.În aceeaºi zi, am coborât înapoi în Chamonix, unde a

urmat o zi de refacere ºi de pregãtirea pentru urmãtorultraseu, pe Matterhorn. În pofida prognozei meteo nefavo-rabile, am decis sã ne deplasãm cãtre Elveþia în aºteptareaunei ferestre de vreme bunã care sã ne permitã, fie ascen-siunea pe ruta planificatã, Zmutt Ridge pe Matterhorn, fietraseul Mittelegi Ridge de pe Eiger, ca alternativã.

Dupã 4 zile de aºteptare ºi în urma discuþiilor cu ghiziilocali, am decis sã ne întoarcem în þarã, deoarece la peste3.000 de metri vremea se anunþa nefavorabilã (cu vizibili-tate redusã, ninsori ºi furtuni) pânã la sfârºitul lunii au-gust, nefiind posibilã abordarea în condiþii de siguranþã aniciunuia dintre trasee. Mai presus de ambiþii ºi obiective,muntelui trebuie sã-i acorzi, în primul rând, respect ºi, cutoate cã e greu, uneori trebuie sã ºtii când sã renunþi...”

Bãieþii mi-au spus cã nu se vor opri aici ºi, cu siguran-þã, se vor întoarce pentru a cuceri Matterhorn. De aseme-nea, ambiþioºii ofiþeri au mai spus cã sunt mândri cã facparte din Batalionul 21 Vânãtori de Munte, iar realizãrilelor nu ar fi fost posibile fãrã experienþa ºi deprinderile do-bândite în cadrul acestei unitãþi. Dupã cum e precizat înraportul de turã, ambiþiile lor tind spre „acoperiºul lumii”ºi, pentru acest scop, se vor antrena în poligonul de alpi-nism din Cheile Râºnoavei sau pe timpul exerciþiilor ºimarºurilor tactice executate în Munþii Predealului.

Arborarea Drapelului naþional pe cel mai înalt vârf dinRomânia, pe data de 3 noiembrie, cu ocazia Zilei Vânãto-rilor de Munte, este un alt obiectiv al echipei. Cu sigu-ranþã, ºi alþi vânãtori de munte li se vor alãtura.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

V â n ã t o r i i d e m u n t e p r e d e l e n i , V â n ã t o r i i d e m u n t e p r e d e l e n i , a c o l o u n d e d o a r v u l t u r i i s e a v â n t ãa c o l o u n d e d o a r v u l t u r i i s e a v â n t ã

Marþi, 15 octombrie, Baza 2 Lo-gisticã „Valahia” a organizat, în poli-gonul din Coada Izvorului, primaediþie a Cupei presei la tir.

Deºi se presupune cã marþeasunt trei ceasuri rele, iar vremea pã-rea sã fie unul dintre ele, am plecat

din unitate împreunã cu participanþiientuziaºti ºi optimiºti. Starea de spi-rit ne-a fost rãsplãtitã: în momentulîn care am ajuns la Coada Izvorului,ploaia s-a oprit ºi ne-a permis sã ne

desfãºurãm activitãþile fãrã sã fie ne-cesar sã plecãm din poligon muraþi,cã tot e sezonul!

Am început prin a prezenta parti-cipanþilor probele de concurs pe carele aveau de trecut: tragerea de preci-zie cu pistolul-mitralierã de calibru

7,62mm,în þinteaflate la100 demetri, ºitragereaîn þintem o b i l ela o dis-tanþã de150 demetri, cua c e e a º icategoriede arma-ment. A-vând înv e d e r ecã sigu-ranþa es-

te pe primul loc într-o astfel de acti-vitate, cãpitanul Daniel Herþa, loco-tenentul Florin Eftimie ºi locotenen-tul Vasile Radu au prezentat regulileºi mãsurile de siguranþã în poligon,

exemplificând practic modul în carese executã fiecare comandã în parte.Apoi jurnaliºtii au avut o scurtã peri-oadã la dispoziþie pentru a se obiºnuicu pistolul-mitralierã ºi pentru a în-vãþa cum se ia linia de ochire.

În urma antrenamentului, partici-panþii echipaþi corespunzãtor ºi subobservaþia atentã a colegilor mei autrecut la treabã ºi, deºi cei mai mulþidintre ei nu au mai pus mâna pe o ar-mã pânã atunci, s-au descurcat exem-plar. Bineînþeles, ca la orice competi-þie, a existat ºi un clasament: locul I– Alexandru Policalã de la „JurnalulPrahovean”, locul II – Bogdan Mo-vileanu de la publicaþia „Resboiul” ºilocul III - Diana Roman de la postulTV „Antena 1” Ploieºti.

Activitatea s-a înscris în seria ma-nifestãrilor dedicate sãrbãtoririi ZileiArmatei României, 25 octombrie. Îifelicitãm pe participanþii ce au avuttãria sã intre într-o asemenea com-petiþie ºi îi aºteptãm în mijlocul nos-tru în cadrul exerciþiilor desfãºuratede militarii Bazei 2 Logistice „Vala-hia”, cu precizarea cã intenþionãm sãfacem din acest concurs o tradiþie.

Locotenent Roxana ABABEI

P lo ieº t i - CONCURS DE TRAGEREP lo ieº t i - CONCURS DE TRAGEREÎn data de 11 octombrie a.c., Batalionul 21 Vânã-

tori de Munte din Predeal a prezentat un exerciþiu de-monstrativ de alpinism în poligonul Colþii Cheii, pen-tru Comitetul Parteneriatului pentru Pace al Confede-raþiei Interaliate a Ofiþerilor în Rezervã.

În cadrul acestui exerciþiu de alpinism, au fostabordate tehnici de escaladare, coborârea în rapel, sal-varea în munþi ºi traversarea prãpastiilor.

Demonstrativul s-a terminat cu o prezentare de ar-mament din dotarea trupelor de munte ºi cu o ambus-cadã executatã cu un pluton de vânãtori de munteîntr-un punct obligat de trecere.

Plutonier-major Ervin OROS

D e m o n s t r a t i vD e m o n s t r a t i vî n C o l þ i i C h e i i î n C o l þ i i C h e i i