A n u l XXII . A R A D , (1 lanuar iu 1899) 20 Decemvre 1898.

BISERICA si SCÓLA. Fòia bisericescă, scolastica, literară şi economică.

I e s © o d a t ă î n g e p t e m â n ă : D U M I N E C A .

PREŢUL. A B O N A M E N T U L U I . P e n t r u Anstro-TJngaria:

Pe un an 6 n.—cr., pe Vs an 2 fl. 50 cr. P e n t r u Ron»ânib ş i s t ră inăta te :

Pe un an 14 fr., pe jnm etate an 7 franci.

PREŢUL INSERŢIUNILOR: Pentru pnblicaţinnile de trei ori ce conţin

cam 150 cuvinte 3 fl.; până la 200 cuvinte 4 fl.; şi mai sus 5 n v. a.

Corespondenţele sé se adreseze Redacţunei „BISERICA şi SCULA."

Er b a n i i de p r e n u m e r a ţ i n n e l a TIPOGRAFIA 1> IE CE S A N Ă în A R A D .

Congresul national-bisericesc electoral. Alegerea Metropolitului. x

In şedinţa a IlI-a Congresului naţioţrjp 'bisericesc electoral s'a efeptuit alegerea Metro^ţului . Despre resultatul acestei alegeri am primit ui^pătd-rea t e l e g r a m ă :

Sibiiu, 31 Dee. n- 12 ore a. m. Prea Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan

al Aradului loan Metianu a fost ales Metropo-lit cu 64 voturi.

Prea Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan al Caransebeşului Nicolae Popea a primit 41 de voturi.

O bilă a fost albă. Votanţi au fost 106. * »

In cele următdre publicăm următorul raport special despre decursul congresului:

Şedinţa prealabilă. Mercuri în 16 Dec. v., la 6rele 3 p. m. de

putaţii congresuali se aflau apr6pe în numer com« plet, în biserica n6stră parochială din Sibiiu-cetate.

Ilnstritatea Sa Dl archimandrit şi vicariu ar-chiepiscopesc Dr. Ilarion Puşcariu, luând cuvânt, a notificat membrilor presenţi, că Preaveneratul Con-sistoriu Metropolitan a numit de comisariu pentru conducerea actului alegerei de metropolit pe Prea Sfinţia Sa Dl Episcop al Aradului loan Meţianu, şi r6gă pe membri a alege o deputaţiune, care se învite pe dl comisar la întrunire.

Cuvioşia Sa Părintele protosincel Augustin Ham-sea (Arad) a propus o comisie de 5 : din cler pe II. Sa Dl Archimandrit şi vicariu archicpiscopesc Dr. P u ş c a r i u şi pe Preacuvioşia sa dl Archimandrit Fii. M u s t a ; iar mireni: din archidiescesă pe dl deputat Mihail C i r 1 e a, din diecesa Aradului pe dl deputat Petru T r u ţ a, din diecesa Caransebeş pe dl deputat loan B a d i n ţ a n u .

Se primeşte. Comisia plecă se învite pe comisar la întrunire. P. S. Sa Dl Episcop al Aradului venind e în-

timpinat cu urări de „trăiască şi ocupând locul presidial, salută pe deputaţi cu cuvinte alese, şi arată scopul întrunirii acesteia, care este a pregăti unele lucrări ce-s de lipsă înainte de deschiderea însăşi a Congresului electoral, care se va întâmpla mâne după serviciul divin.

inuujtjşie apoi ue notar intenmai ai intrunirei presente pe dl secretar metropolitan Leontin Simo-nescu, şi-1 poftesce sé cetescă raportul consistorului archidiecesan cătră cel metropolitan despre mórtea Metropoiitului.

Se cetesce raportul, aretând mersul bdlei şi sfîrşitul dureros al e i ; apoi estrasul matricular despre morte, şi datele din el tote, — şi se iau la cunoştinţă.

Se cetesce apoi convocarea congresului (publicată deja la timpul seu.)

Se ia spre scire. Preşedintele rogă întrunirea se designeze pe

membiul din sinul seu, care sé respundă mâne cuvântului d« deschidere al congresului.

Dl deputat Nicolau Zigre propune pe dl depu tat Dr. Alecsandru Mocsonyi. Se primeşte. Dl Mo-csonyi mulţumesce pentru acest semn de încredere, şi primesc» cu plăcere a şi împlini mâne însărcinarea.

Comisarul invită pe membri a-'şi aduce pe mâne câte-o şedulă de votare, pregătită.

In urmă vesteşte că deschiderea congresului s^ va face mâne, în sala mare a casei comitatului, după serviciul divin împreunat cu chemarea sfântului Duch, care va premerge în biserică.

Serviciul divin. Joi în 17/29 Dec, la órele 9 şi 20 min. a

m. avénd sé se încapă sfânta litargie, preuţii slujitori

îmbrăcaţi în sfintele ornate bisericesei şi urmaţi de corul seminarial bisericesc, au plecat întru întimpinarea Prea-sfinţitului Archiereu pontificant. Slujitorii sfântului altar mergeau în urmâtdrea ordine : înainte diaconul Demetriu C â m p e a n , ducând cârja archierdscă şi sfânta cruce, apoi protopresbiterii Ioan Papiu cu Ignatiu Pap. archi-mandritul Filaret Musta ca protosincelul Augustin Hamsea, vicariul Iosif Ooldiş cu archimandritul şi vicariul ar-chiepiscopesc Dr. Ilarion Puşcariu, cest din urmă ducând Sfânta Evangelie.

La treptele metropoliei au întimpinat pe Prea Sfiin-ţiile Lor Domnii Episcopi Ioan Meţianu şi Nicolae Popea, dintre cari cel dintâi îmbrăcat in manthia arehie-rdscă, iar ai doilea in rassa negră călugărescă, şi diaconul a predat Prea Sfiinţitului Episcop Meţianu cârja şi crucea, iar Ilustritatea sa archimandritul vicariu arehi-episcopesc Dr. Puşcariu, sfânta evangelie spre sărutare, apoi au pornit în aceeaşi ordine, cu Prea Sfinţiţii Episcopi în urmă, spre biserică.

La p6rta biserieei corn 1 a întimpinat pe slujitori sfântului altar cu tropariul Rusaliilor: „Bina eşti cuvântat Christdse" şi cu cântare au întrat în biserică unde s'a servit, cu pompa cuvenită, sfânta îiturgie, potificând Prea Sfinţitul Episcop al Aradului, 1. Meţianu iar P. S. S. Episcopul Popsa al Caransebeşului ocupând loc la drepta scaunului archieresc.

Răspunsurile liturgice le-a dat corul distins al dlui profesor bima.

Şedinţa 1. La orele 1] şi 20 minute deputaţii fiind în

truniţi în sala mare a comitatului, dl deputat Par-tenin C o s m a propune trimiterea unei deputaţiuni de 2, care se invite pe Prea Sfinţiţi Episcopi la şedinţă. Se alege din cler deputatul Dr. Remus Roşea, iar mirean deputatul Iosif Puşcariu.

P. S. Domni Episcopi sosesc la fjra 11 şi 30 minate, întimpinaţi fiind cu „se trăiască".

P. S. S. Dl Episcop al Aradului I. Meţianu, ca comisar al eonsistoruîui metropolitan, ocupând scaunul presidial, ceteşte cuvântul de deschidere a Congresului, pe care îl vom publica în întregime în numărul nostru viitor. E o vorbire plină de căldură apostolică, de simţ de iubire şi de inimă românescă.

Amintind cuvântul de m6rtea reposatului metro-polit Miron, congresul prin sculare dă espresie regretului seu pentru perderea lui.

Iar la locui unde cuvântul aminteşte cu recunoştinţă din partea bis. numele M. S, Monarchului, congresul aclamă întreit „trăiască" la adresa M. Sale.

Preşedintele declară congresul de deschis. Dl Dr. Ales. Mocionyi, răspunde prin o vor

bire classică, frumos alcătuită şi plină de imagini frumăse şi de idei înalte, esprimătdre de mult adevăr. Vom face publicului român plăcerea de a-'i reda întrâgâ acâstă cu^entare a dlui Dr Mocionyi, care ni-'l presintă de nou ca pe un adânc şi logic cu

getător, cuvântare întreruptă adesea de vii aprobări si anlause din nartea Cons-resului.

Se constitue biuroul inteiimal : numindu-se din presidiu de notari ad hoc : Mateiu Voileanu, Dr. Tra-ian Putici şi Dr. Traian Badescu din cler, Dr. Elie Cristea, Dr. Iustin Pop, Dr. Petru Ionescu, Dr. I. Şenchea, Ioan Serbu şi Dr. Nestor Opreanu mireni, iar de notar generai dintre aceştia pe Mateiu Voileanu.

Presidiul invită pe secretarul metropolitan să cetâscă lista deputaţilor deja verificaţi în sesiunea trecută: Se constată că sunt presenţi 76 şi 8 absenţi.

(Absenţi sunt din diecesa Caransebeşului şi A-radului, deci la stabilirea parităţii din archîdiecesă vor fi tiaşi la sorţi şi declaraţi fără vot atâţia, pe câţi lipsesc din cele 2 diecese la olaltă).

Se provdcă deputaţii nou aleşi a-şi presenta cre-denţionalele.

Nou aleşii (publicaţi de noi deja) îşi presentă credenţionalele în persdnâ t o ţ i , afară de unui (Dio-nisiu Roman, car° şi-'l-a presentat prin alt deputat.)

Presidiul: Fiind presenţi 111 deputaţi (79 verificaţi, 35 neverificaţi) se va purcede la constituirea definitivă a biuroului şi alegerea comisiei verificătore.

Biuroul se realege ca definitiv tot cel proviso-riu arătat mai sus.

In scopul unei consultări asupra comisiei de verificare, se sispinde şedinţa pe 10 minute.

La redeschidere se comunică combinaţia tăcută | privitor la alegerea comisiei verificătore, care primin-! du-se sunt declaraţi aleşi în comisie deputaţii Nico-\ 1 o ¿1 T tt Q n T\v T da P r fl rl « oi WîT» fi i r î n o Aîn I J 1«

Së primeşte. Şedinţa procsimă se anunţă pe mâne la 6re 10

a. m. Şedinţa primă a sesiunii, s'a închis la % la

1 p. m. Şedinţa a 11-a.

S'a ţinut la 18/30 Decemvre la drele 10 a. m. în acesta şedinţă congresul s'a ocupat cu veri

ficările deputaţilor de nou aleşi. După autenticarea protocolului şedinţei I. se

acoardă concediile cerute de unii deputaţi absenţi, apoi urmează ordinea de di : raportul comisiunei verificatoare. Raportor e deputatul I. de Preda.

La propunerea comisiunei congresul verifică pe deputaţii, ale căror alegeri n'au fost protestate :i la cari actele electorale sunt în ordine.

TJrmeză alegerile atacate prin protest. Din aceste, deputaţii mireni din cercul Sibiiu

(actul de alegere atacat prin un protest din parochia Glâmboaca), Braşov (protest din parochia Braşov-Scheiu), Dej, Făgăraş şi Bistriţa, la propunerea comisiunei se verifică.

O discuţie mai vie se desvoaltă în chestia ve-rificărei deputatului din cler, ales în cercul Deva— Haţeg, la acest cerc un preot din greşeală n'a fost indus în lista electorală. Votanţi au fost 61 . Voturile 8'au împărţit între doi candidaţi, întrunind unul 31 , celalalt 30 de voturi. Preotul Lpsit de vot a înaintat protest.

Comisiunea, din considerare, că un preot a fost lipsit pe redrept de exercitarea votului seu, propune anularea alegerei. Deputatul Dr. P. Şpan face contra-propunere, pentru verificare. La discuţia asupra propunerilor iau parte deputaţii Nicoară, Vlaicu, Brediceanu, şi propunetorii. Cerêndu-se în-cheierea discuţiei, propunerile se pun la vot şi se primeşte propunerea comisiunei (cu 51 de voturi, contra 30), declarându-se de anulată alegerea.

Fiind terminate verificările, la propunerea pre-sidiului se purcede la alegerea comisiunei de scru-tiniu. Se aleg în comisiune dep. P. C o s m a, F . M u s t a, şi P. R o t a r .

Cu formularea representaţmnei ce are së se facă la guvern despre resultatul alegerei, se încredinţează biroul, apoi se alege comisiunea budgetară a congresului.

Cu aceste ordinea de di fiind exhauriată, şedinţa se încheie.

Proxima şedinţă se anunţă pe Sâmbătă în 19/31 Decembre la drele 10 din di, punêndu se la ordinea (jilei : îndeplinirea actului de alegere, al cărui résultat îl publicăm în fruntea foii nostre.

liripoj'tiil consistorului Metropolitan cătră Congres.

Nr. 289 M.

Mărit Congres ! Provincia ndstră metropolitană a îmbrăcat doliu, cle

rul şi poporul bisericei ndstre se află în adâncă întristare şi pretutindenea se manifestă cea mai profundă durere, căci în ndptea de 4 spre 5 Oetobre a. c. după lungi şi grele suferinţe timp de şese săptămâni, trecând la cele e-terne, şi-a dat sufletul în manile Creatorului multvenera-tul şi acum jelitul părinte, archiepis. şi metrop. Miron Romanul, care ales la aeestă înaltă demnitate în şedinţa congresului din 21 Novembre 1874, şi la 15/27 Decembre al aceluia-şi an introdus în scaunul aceleia a condus destinele bisericei aprdpe un pătrar de secol, cu tact şi înţelepciune, adese-ori între cele mai grele împregiu-rări, a apărat instituţiunile bisericei, şi a stăruit să le păstreze intacte, şi anume a stăruit din tot adinsul, să le desvdlte şi aplice în sensul liberal, în care au fost concepute acelea.

Eminentele calităţi spirituale şi virtuţile adevărat creştineşti ale răposatului, i-au câştigat, până ce era în viaţă, stimă şi iubire generală, iar acum, când nu se mai află între noi, memoria lui este şi pururea va fi binecuvântată de credincioşii bisericei, cari înalţă ferbinţi şi pidse rugăciuni cătră Atotputernicul D fjeu pentru odichna sufletului răposatului archiepiscop-metropoîit.

Consistorul metropolitan primind dela consistorial archidiecesan act oficial despre morbul, m6rtea şi înmormântarea archiepiscopului-metropolit, în raportul din 5 octombre a. c. Nr. 7610, aclus aici sub ./•, s'a întrunit numai decât a d6ua di după inmormântare în şedinţă es-traordinară şi prin conclusul care 'l presentăm aci sub .'• a comunicat consistoriului archidieeesau, şi pe calea aceluia clerului şi poporului archidiecesan, condolenţa sa

j cea mai profundă, şi a adus acest trist cas la cunoscinţă j înaltului ministeriu reg. ung. si pe calea aceluia la prea-\ inalta cunoscinţă a Maiestăţii Sale ces. şi apost. regesci, j a preagraţiosului protector suprem al bisericei ndstre, de 1 asemenea şi la cunoscinţă înaltei case de magnaţi a die-î tei ungare, al cărei membru a fost repausatul in vieţă"

In urma acestei notificări, făcute în mod prealabil şi din partea consistoriului archidiecesan, Maiestatea Sa ces. şi apost. regescă s'a îndurat preagraţios a-'şi esprima

! condolenţa sa pentru perderea ce a suferit biserica nds-tră; de asemenea şi Eseelenţia Sa Dl ministru de culte şi instrucţiune publică, şi Eseelenţia Sa Dl preşedinte al casei magnaţilor

In ceea ce privea preparaţiunile pentru alegerea noului archiepiscop-metropoîit, aveau a se pune în aplicare disposiţiunile statutului organic §-ii 155 şi 156.

In scopul efeptuirei acestora la timp nimerit, având în vedere de o parte terminul de trei luni, în care scaunul archiepiscopesc-metropolitan vacant are să fie întregit prin alegere, iar de altă parte împrejurările timpului de iarnă în care întrăm, şi sărbătorile cele mari cari ne stau

înainte, — am convenit a convoca congresul naţional bisericesc pentru alegerea de metropolit, pe diua de Joi în 17 29 Decembre a. c , şi acest conclus l'am adus în calea sa la cunoscinţa Majestaţii Sale, in conformitate cu cele ce le dispune §. 151 din stat. org.

In partea a ddua a celor ce erau de făcut, am dispus ca consistoriul archidi^cesan numai decât a6 pună la cale tdte celea cari erau de trebuinţă, pentru-ea archidie-cesa se aibă aleşi 60 deputaţi diu cei 120, cari în înţelesul § -lui 155 din stat. org. vor compune congresul electoral, spre care scop în archidiecesă avea să se alegă ună în tdte cercurile electorale câte un deputat mirean, şi în tdte colegiile preotesei câte un deputat din cler.

Tot atunci am dispus, s6 se întregăseă pretutinde-nea în eparehii eventualele vacanţe care au întrat în rândul deputaţilor aleşi pentru periodul congresual: 1 Oc-tobre 1896—30 Septembre 1899.

Intr'una cu acestea am recercat consistoriile epar-chiale, ca pe lângă urgenţa ce o reclamă terminul stato-rit peDtru întrunirea congresului electoral, să fie cu considerare şi la timpul iernei iminente, şi avend în vedere ambele acestea, a6 dispună aşa ca alegerile s@ se efec-tuâseă încă în dilele de tdmnă, priincidse, iar actele electorale se se înainteze la metropolie cu tdtă posibila grăbire, care garanteză convocarea congresului la bun timp şi presentarea deputaţilor la congres în numer complet.

Astfel apoi s'au efectuit în bună ordine şi cu lăudabilă promptitudine alegerile deputaţilor pentru congresul electoral în archidiecesă, şi alegerile spre întregirea vacanţelor în rândul deputaţilor pentru congresul ordina-riu, în archidiecesă şi în diecesa Aradului, — în diecesa Caransebeşului numeral deputaţilor pentru congresul or-dinariu fiind complet.

Intr'acesa a sosit şi notificarea dîui ministru de culte şi instrucţiune publică din 1 Decembre noa a. c. Nr. 82,888, despre prea înalta resoluţiune, conform căreia Maiestatea Sa s'a îndurat prea graţios a lua act despre conclusul consistoriului metropolitan de a convocă congresul naţional bisericesc estraordinar electoral la diua mai sus indicată. — Actul se presintă sub 3 L

In modul acesta observate şi efectuite tdte câte le prescrie statutul organic, după ce au întrat şi actele electorale dela eparehii, s'a convocat congresul electoral prin cerculariul aclus aici sub *•/., adresat episcopilor şi con-aistoriilor eparchiale, şi tuturor deputaţilor congresuali aleşi, şi publicat în jurnalul care servesce pentru publicarea actelor metropolitane, precum şi în jurnalele care servesc pentru publicaţiunile oficiale ale eparchiilor.

Acestea premise, ne luăm voia a presentâ Măritului Congres sub 5'J. lista generală a deputaţilor congresului estraordinar electoral, pe lângă actele alegerilor din archidiecesă efectuite pentru acest congres, şi cu actele alegerilor spre intregirea congresului ordinariu în archidiecesă şi în eparchia Aradului; sub 6 V . lista generală alfabetică a tuturor deputaţilor congresuali; iar separate de acâsta, sub ' 7 . 8 7 . listele alfabetice ale deputaţilor congresuali din archidiecesă, şi într'una din celelalte eparehii; şi în fine sub 9 7 - 1 0 7 - biletele împrimate cu

numele deputaţilor congresuali, pentru eventuala sorţire a ! numéralui escedent de deputaţi, în scopul de a stabili i paritate intre numeral deputaţilor din archidiecesă şi între I al celor din ambele diecese sufragane, conform §-lui 157

p. 4. din statutul organic, i La încheiarea acestui raport notificăm Măritului • Congres, că cu considerare la disposiţiunea din stat. org.

§. 157. p. 1., am esmis comisario pentru congres pe subsemnatul episcop, pe care ne luăm voia a l acredita în funcţiunea acesta la Măritul Congres.

Dat în şedinţa plenară a consistorialul metropolitan, ţinută în Sibiiu, la 27 Decembre 1898.

loan Meţianu m. p. episcop.

Leontin Simonescu m. p. secretariu metrop.

Nr. 7037.

I O A ÎS, din îndurarea lui Dumnedeu episcop diecesan al Aradului, Orădii-mari,' Ienopolei şi al Hal-magiului, precum şi al părţilor adnesate din

Banatul-Temişan.

Iubitului cler şi popor eparchial: dar şi milă dela Dumnedeu Tatăl şi Domnul nostru Isus Christos.

„Eată vestesc voue bucurie mare care va ii la tot poporul, că s'a născut voue astădi mân-tuitoriu, carele este Christos Domnul". Luca 2, 10, 11.

Se împlinesc 1898 de ani, iubiţilor mei fii sufleteşti, dela naşterea Domnului şi Mântuito-riului nostru Isus Christos, când îngerul lui Dumnedeu, a rostit aceste cuvinte de bunavestire, celor din jurul Vifleemului, şi prin a-ceia întregei omenimi de pre pământ, care de veacuri ofta după mântuire ; şi totuşi ele nu şi-au perdut însemnătatea lor cea mare, nici au trecut, precum trec alte lucruri în lume ; ci din contră acea mare însemnătate, se arată şi astădi în bucuria ce o simţim cu toţii, în sufletul nostru, precum se va simţi şi în viito-riu până va exista lumea şi creştinătatea.

Nu s'a perdut şi nu s'a şters iubiţilor, marea însemnătate a acelor cuvinte îngereşti pen-tru-că ele n'au fost omeneşti, ci dumnedeeşti, prin urmare adevăruri vecinice, precum este şi Dumnezeu.

Nu şi-au perdut acele cuvinte marea în-I seninătate, nu numai căci bucuria acea, nu s'a

vestit omenilor, numai pentru acel timp; ci pentru totdeauna, dar şi pentru-că ele au a-nunţat lumii ştergerea durerii cei grozave, ce muncea pre omeni, de veacuri.

Şi într'adever de mare şi nespusă bucurie, au şi fost acele cuvinte, căci durere mare, durere nespus de mare, era în lume, iubiţilor mei

fii sufleteşti, în tot timpul, dela facerea lumii, până la naşterea Domnului, până la aucjirea acelor cuvinte. Durere mare şi negrăită era în lume ; căci omul fiinţa cea mai aleasă a lui Dumnecjeu, făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, spre bine şi fericire, în urma păcatului, căcjend din Darul lui Dumnedeu, şi intunecându-i-se mintea şi stricându-i-se voia, deveni cea mai nefericită fiinţă

Omul, chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu cunoştea pre adevăratul Dumnedeu făcătorul seu, nu-şi cunoştea chemarea sa, şi aşa în loc de a se închina adevăratului Dumnedeu, el se închina la sore, lună, stele şi la alte făpturi neînsufleţite : ear în loc de a se apropia, el tot mai mult se depărta de chiemarea sa cea măreaţă, decâzend întru atâta, încât cel slab ajunse jucăria celui tare. Cei tari dispuneau după voia lor cu cei slabi. Ba îi şi vindeau ca pe o marfă de preţ, precum se mai întâmplă şi astădi pe unde încă n'a străbătut lumina creştinismului.

Mii de ani a suferit omenimea, în acesta stare tristă şi durerosă, căutând şi privind în tote părţile, după ajutoriu şi mântuire. Şi dacă totuşi n'a desperat, causa fu, că prea bunul Dumnecjeu, trimitea în lume, din timp în timp, proroci şi vestitori, cari întăriau pre omeni, în credinţa venirei unui mântuitoriu.

între asemenea împrejurări grele „sosi plinirea vremii11 iubiţilor, şi cu ea şi evenimentul cel mai pre sus de fire, al naşterii Domnului, când prea bunul Dumnedeu întru nemărginita sa iubire şi îndurare, spre neamul ome-Ţ-ipc-̂ |-i-imicp î n l n m ^ r h n r n r p u m i l n ă s r i l t Fiul seu Domnul si Mântuvtoriul nostru Isus Christos, se ridice pre omeni, din acea amară decădere, earăşi la starea fericirii cei dintâi.

Acel eveniment mare şi minunat, mare şi de nespusă bucurie, a îndemnat pre îngerul Domnului din ceriu, se rostească mângăitorele cuvinte.: „Eată vestesc voue bucuria mare, că s'a născut voue astădi mântuitoriu, carele este Christos Domnul1'. De aceea a şi fost atunci bucurie mare în ceriu şi pre păment, îngerii cântând : „Mărire intru cei de sus lui Dumnedeu şi pre păment pace, şi intre omeni bnnă-voire" ; de aceea au alergat şi filosofii dela răsărit, cu daruri la închinăciunea Domnului; de aceea s'a arătat şi steaua cea neobicinuită, care a condus pre filosofi la închinăciunea Domnului; şi tot de aceea ne-am întrunit şi noi astădi în număr aşa mare, în sfînta biserică, nu numai să ne bucurăm şi noi Domnului şi să-i mulţămim din suflet şi pentru acesta mare şi nemărginită îndurare, şi împreună cu ceilalţi creştini ortodocşi de pre pămănt se sărbăm şi noi amintirea evenimentului celui

I minunat şi prea îmbucurătoriu al naşterii Domnului şi Mântuitoriului nostru Isus Chtistos : dar totodată se luăm şi nişte învăţături bune şi fo-lositore, din acesta sărbare, ca să sîmţim şi noi tot mai mult, în tote dilele vieţii nostre, bucuria vestită de înger la naşterea Domnului.

Să învăţăm iubiţilor, că păcatul fu ce a-trase acea grozavă osendă asupra omenilor, şi de aceea să ne ferim de păcate, căci precum audirăţi ele se resbună amar, din neam în neam, şi asupra fii fiilor: să învăţăm, că Domnul prin venirea sa din ceriu pre păment, nu numai a şters tristele urmări ale păcatului, dar a mai şi renoit acea legătură sfîntă, dintre Dumnedeu şi om, ce o numim religiune, prin care Dumnedeu ne mântue de robia păcatului, şi ne reprimeşte earăşi de fii şi moştenitori ai darurilor sale, precum ne spune s. apostol Pa-vel 4, 7, — „de acum numai sunteţi robi ci fii, er de sunteţi fii şi moştenitori sunteţi ai lui Dumnedeu, prin Isus Christos". Să învăţăm iubiţilor, că tot Domnul a mai readus omenilor şi „lumina cunoştinţa'1, pre care ni o Intonează şi tropariul acestor sărbători dicend : „naşterea ta Christose Dumnedeul nostru a re-sărit lumii lumina cunoştinţii".

Prin renoirea sfintei religiuni, a voit Fiiul lui Dumnedeu, se remânem pururea în legătură cu Dumnecjeu ca fii, cu părintele lor; iu-bindu-1, precum ne djce şi sfînta evangelie, „din tot sufletul nostru", ca să ne iubescă şi el pre noi, şi înplinind voia lui cea sfântă ca să ne înplinescă şi El dorinţele nostre cele drepte ; ear prin „lumina cunoştinţii" a voit Domnul se ne însuşim tot mai multă lumină şi cultură religiosă, prin care se nisuim a ne apropia tot mai mult de Dumnedeu părintele nostru, precum nisue toţi fii cei buni a se apropia de bunele însuşiri ale părinţilor lor celor vrednici.

Din acestea veţi înţelege iubiţilor, că venirea Domnului pre păment, ni-a redeschis calea la bine şi fericire. La binele posibil pre păment, şi la fericirea cea vecinică dincolo de morment, însă numai dacă vom ţinea din tot sufletul, la amintita sfîntă legătură, dintre noi şi Dumnedeu, apoi dacă ne vom lumina, ţot mai mult cunoştinţa cu învăţătura şi cultura de lipsă, precum şi dacă vom conlucra şi noi, din tote puterile, la ajungerea dreptelor nostre dorinţe.

De unde urmează, că dacă voim sorte tot mai bună, dacă voim a ajunge tot la mai multă bună-stare, vază şi onore, precum dorim din suflet; atunci se ne silim tot mai mult la luminarea cunoştinţii, adecă : tot la mai multă învăţătură şi lumină, precum fac acesta, şi celelalte poporă conlocuitore. Căci se-mi credeţi iubiţilor, că în ce măsură vom îmbrăţişa lumi-

514 B I S E R I C A

na minţii, séu învăţătura şi cultura, în aceeaşi mesură se va îmbunătăţi şi sórtea nostra. Şi earăşi, în ce mesură vom părăsi şi vom lenevi luminarea minţii şi a cunostinţii, séu învăţătura şi cultura, în aceeaşi mesură se va îngreuna şi sórtea nòstra.

Deşi n'aşi voi se ve tulbur bucuria acestor siinte serbatori ; totuşi cu mare durere tre-bue se ve spun, că dacă sórtea nòstra este mai puţin îmbucurătore, ca a altora, causa principală este : că noi nu avem învăţătura, ce o au alţii, şi aşa nu ştim cumpăni aşa bine lucrările nòstre, şi prin urmare, nici nu putem trage aceleaşi foióse, ce le trag alţii, din lucrările lor.

Nu este ântâia oră că vă spunem acestea, ci macarcă vi le-am amintit, mai în tòte vorbi-rile si scrierile nòstre cătră voi, totuşi nu le putem nici deastădată retăcea, şi nu le vom retăcea nici când în viaţa nòstra, fiind prea convişi, că numai prin ele ne-vom putea apropia tot mai mult, de bine şi iericire ; scopul măreţ, ce ni 1-a destinat bunul Dumnedeu ; numai prin ele vom avea tot mai multă bucurie de viaţă, pre când fără de ele, la nici un bine, nu ne putem aştepta.

Despre aceasta vă veţi putea şi înşi-vă convinge, iubiţilor, de veţi arunca o privire preste ómeni, chiar şi numai preste cei din jurul vostru, ca se aflaţi, ómeni în stare bună, în vază si onore, ómeni mai multămiti cu sòr-tea lor ; dar totodată se aflaţi şi ómeni cu stare slabă, ómeni lipsiţi şi sărăciţi, ómeni tare nemulţămiţi cu sórtea lor, şi încă dintre cei ce odată erau şi ei în stare bună. Şi dacă veţi ispiti, ce este causa înaintării unora, şi a decăderii altora, veţi afla : cumcă causa înaintării este lumina, cultura şi învăţătura unora ; ear causa decăderii, si a sărăciei altora, este numai lipsa de învăţătură, de cultură şi lumină.

Deci după-ce şi înşi-vă vedeţi cum s'au schimbat timpurile şi împrejurările, cum se înmulţesc cerinţele şi trebuinţele ómenilor, şi cum între asemenea împrejurări, numai prin mai multă învăţătură, ne putem ajuta şi susţinea ; după-ce înşi-vă vedeţi, cum decad şi cum sărăcesc cei fără de învăţătură, şi cum înaintăză cei cu învăţătură : aşa dar luaţi la inimă aceste sfaturi părinteşti, şi străduiţi-vă şi voi, din tòte puterile, tot la mai multă învăţătură, cu tinerii vostri, în şcolele confesionali, ear cei adulţi, cei mai în verstă, luminându-vă din serviciile bisericei străbune, cari sunt pline de învăţături folositóre.

Fiţi silitori la lucrurile vòstre, şi cu cruţare la agonisita vòstra : dar când e vorbă de buna-creştere a fiilor şi fiicelor vòstre, când e ; vorba de deşteptarea şi luminarea vòstra ; a- i

şi Ş C 0 L A Anul XXII.

tunci să nu cruţaţi nici o cheltuială ; căci nici un ban nu este aşa bine folosit, ca acela ce se dă pentru învăţătură şi luminare. Eată cum descrie şi înţeleptul Solomon învăţătura, la VIII, io—' i i , „primiţi învăţătura mai mult decât argintul, şi ştiinţa mai vârtos decât aurul lămurit, că mai bune sunt acestea > decât petrile de. mult preţ, şi tot ce este scump, nu este vrednic lor11.

Ţineţi din tot sufletul şi la credinţa în Dumnedeu şi în unul născut Fiiul său Domnul şi Mântuitoriul nostru Isus Christos, şi lăsaţi-o şi voi, în aceaşi sfinţenie de moştenire fiilor voştri, precum aţi primit-o şi voi dela fericiţii voştri străbuni.

Aveţi pace, dragoste şi bună-înţălegere între voi, şi în casele şi familile vostre. Spri-giniţi-vă şi vă ajutaţi unii cu alţii, în lipsele şi neajunsele vostre, şi mai ales în afaceri obşteşti, pentru-că aşa bucuria vestită de înger, la naşterea Domnului, se ve însoţască în tote dilele vieţii vostre.

Pre lân.ă cari mai poftindu-ve, ca aceste sfinte sărbători, să-le petreceţi în pace, sănătate, mulţămire şi îndestulare, acum şi întru mulţi ani fericiţi, şi împărtăşindu-vă şi binecuvântarea archierescă, am rămas

Arad, la sărbătorile naşterii Domnului din anul 1898.

Al vostru tuturor de tot binele voitoriu :

Ioan Meţianu, m. p . Episcopul Aradului.

Virtuţile teologice. (Continuare)

b. Speranţa. Speranţa este aceea virtute teologică în urma

căreia aşteptăm cu încredere dela D-tJeu pe basa promisiunilor sale viaţa vecinică şi mijldcele necesare spre ajungerea acesteia.

Speranţa conţine două momente: a) dorinţa după mijldcele de mântuire, şi după mântuirea însaş, o dorinţă, carea trebuie sa să restrîngă între marginile cari sunt defipte rorinţelor şi poftelor năstre prin provedinţa d-deâscă şi prin ordinea de mântuire, b) încrederea în cuvântul promis şi în provedinţa con-ducStdre şi plină de iubire a-lui D-deu, carea ne este necesară, şi de carea nici odată nu vom fi lipsiţi. Fica acestei încrederi este virtutea r ă b d ă r i i .

Speranţa în sine însaş luată este nn îndemn al omului, care nu să pdte nicicând nimici. Este un

drAnt, si tot, odată o mângâiere, că noi t r e b u e să credem. Speranţa să potè numi datorinţă numai întru j atâta, încât şi ea trebuie să să acomodeze legilor \ ordinei de mântuire. Ea devine virtute şi anume vir- j tute teologică prin darul Duhului Sânt revărsat în ; inima nòstra, care ne învaţă ce avem să sperăm şi j cum avem să sperăm. j

îndrumaţi şi avisaţi la speranţă, după-cum se \ vede din epistola s-tului Pavel cătră Romani (8, 24), ; ne mângăiem prin ea în lipsa conscienţei de fericire, j de care nu ne putem face părtaşi în lumea acosta ; j dar ne mângăiem şi din causa neperfectităţii nòstre | proprii, care de alt-feliu ne-ar face să desperăm. Da- ; că este adevărat, că speranţa este o virtute, care sé j fineşte numai după acesta viaţă (I Corinteni 13, 13) atunci nu potè să consiste perfectitatea dragostei aici în aceea, ca să sé subtragă dela ori-ce speranţă, j Pentru-că o virtute teologică nu potè nimici pe alta. :

Obiectul speranţei este însuş D-deu, însă şi \ tòte acele bunuri, cari ne conduc la D-

10) „Zisau badea" cor sextet de G. Musicescu eu acompaniament de fisarmoniu. 11) „Româncuţa" cor cuartet mixt. — între pause se va juca jocurile naţionale „Bătuta şi Caluşeriul." începutul precis la dre săra. Biletul de persdnă 1 cordnă, de familie (3 membrii) 2 cortfne. Oferte şi suprasolviri mariniimdse se primesc cn mulţămită la adresa casarului Toma Jica şi se vor cuita pe cale jurnalistică. Pentru-ca se potem lua dispo3iţii'e necesare întru intimpinarea 6speţilor la gară, on. domni, din giur, sunt rogaţi ca se ne aviseze prin o corespon-dinţă adresată înv. A. Bădescu preşedintele societăţii. Comitetul arangiator.

* Vândarea clopotelor dela gări, în urma încetării signalului cu clopot la gări, să mai află de văn-dare dintre aceste clopote vreo 500 bucăţi de diferită mărime. Direcţiunea centrală a căilor ferata a încredinţat vinderea acestor clopote direcţiunilor de gară respective, în a căror posesiune sunt. Aceste clopote să vând fără deosebire de confesiune bisericilor, şcdlelor şi tuturor instituţiunilor precum şi privaţilor şi anume : clopotele mari (pondul de 15 chg.) cu 16 fl, er cele mici (pondul 5 chg) cu 6 fl. 40 cr. bucata. Bisericile şedlele, precum şi alte instituţiuni filantropice sărace le capătă şi cu un preţ r«dus, daeă cer acdsta prin pet ţiunile pro-vătjute cu atestat de paupertate. Astfel de petiţiuni şi adnexe sunt scutite de timbru. Ele trebuiesc adresate direcţiunii căilor ferate din districtul, în care să află petentul.

* Megularea congruei preoţilor din Bucovina. Cu prima Ianuarie 1899. preoţimea ort. bucovineană va primi salarii precum urmează: P a r o c h i i primesc: 900 fl, a n u a 1 şi 4 adaosuri decenale de câte 100 fl. C o o p e r a t o r i i primesc: 650 fl. anual şi doauă adaosuri quinquenale de câte 100 fl. Pentru aceste adaosuri decenale resp. quînqueoaîe se numără şi întregul timp de serviciu de până acuma, Sesiile se tacsează după acelaşi venit, care se ie ca basă la măsurarea birului, deci nu după catastrul din anul 1836, Tacseze-se însă sesia cât de scump, suma în bani gata, ce o vor primi păstorii de suflete, nu va fi sub nici o condiţia mai mică de cât cea ce au primit-o pană acuma.

Adaosurile locale pentru păstorii sufleteşti din Cer n ă u ţ i , suburbiile R o ş a şi H o r e c e a , Ş i r e t e , S u c e a v a , R ă d ă u ţ i şi C â m p u l u n g , precum şi pentru cei din protopresviteratul P u t i 1 e i, pentru cei din V a t r a - D o r n e i , Ş i p o t u l pe Şireta şi V i j e n c a— remân la status quo. Parochii din G u r a-H o mor u 1 u i şi S a d a g u r a capătă adaosuri locale de câte 200 8. Adaosurile personale se 3istează deocamdată, se p o t î n s ă î n c u v i i n ţ ă m a i -1 â r d i u d i n n o u .

Parochii şi esposiţii paro-hiali primesc un pauşal de cancelaria 15 fl, anual. Remuaeraţiunea protopresvite-rilor se fixează eu 300 fl. anual; la visitâţii canonice şi alte călătorii oficioase primesc protopresviterii d i e t e de 4 â. la di spese de călătoria 20 cr. pentru fiă-care chilometru de drum,

In eas de intrare în starea de deficient, primesc p a r o c h i i, cari au

pană la 10 ani de serviciu . . 500 fl. anual , „ 20 , „ „ . . 625 fl „ w n 30 j , „ „ . . 750 fl. „ n „ 40 „ „ „ . . 875 fl. „ peste 40 „ „ „ . . 1000 fl. „

ear' c o o p e r a t o r i i , cari au pană la 10 ani de serviciu . . 400 fl. anual

» > 20 „ , , . . 450 fl. „ » „ 30 „ „ „ . . 500 fl. „ „ » 40 „ , „ . . 550 fl. „ peste 40 „ „ „ . . 600 fl. „

C o II r 11 r m e . Pentru îndeplinirea parochiei vacantă Chişlacâ

ppresbiteratul Beliu conform Ordin. Venerabilului Con-sistoriu Orădan de datul 20 Octomvre, (1 Noemvre) a. c. Nr. 1179/153.B să publică concurs cu termin de alegere pe du* de 24 lanuariu v, 1899.

Emoiuminteie sunt: casa parochială ce să va edifica ori cumpăra cu arendă anuală de 100 fl., pământ parochial de 18 cubule eu venit anual de 200 fl., compe-tinţa de păşune şi pădure 4 / s sesiune, evaluate cu 20 fl. la an, de la 160 de case câte 1 / 2 măsură cucuruz ca bir preţuit în 80 fl, ştdlele anuali la 100 fl Se obsdrvă cum-că ab gândul paroch din dotaţiune până la 12/25 August 1899 jumătate va trebui s'ă dea orfanilor decedatului pr^ot P. Leucuţa Oei ce doresc a ocupa acesta parochiă de III clasă, până în 21 lanuariu v. au a-'şi trămite su-plicele instruite amăsurat §-lui 13 din Stat. org. subscrisului în Giriş P. (F.-Gyords) p. u. Tenke, er cu observarea § lui 18 din Regul. pentru parochii au a-să presenta la s. biserică de acoio pentru a-'şi arăţi deste-ritatea în cele rituale şi în oratorie.

Comitetul parochial. în conţelegere cu mine: PETRU SERBU, adm. ppesc.

— • — Pe basa ordinului Venerabilului Consistor Aradan

din 31. Aug. Nr. 1053 şc. să esc;ie concurs pe staţiunea invăţatoreică dela şcdla gr. or. rom. din Luncas-prie, inspectoratul Beiuşiuluî, cu termiu de alegere pe 30 de d'Î8 dola prima publicare.

B^neficiele împreunate cu acest post sunt: a) în bani numărar 300 fl.; b) Pentru scriptunsttcă 5 fl.; c) 5 stângenî de lemne adusă acasă, pentru şcdlă şi învăţător, i) Cuartir liber cu grădină de legume, e) Ştdlele cautorale usuate dela funcţiunile obveniende.

Doritorii! de a ocupa acest post sunt poftiţi ca recursele lor adresate comitetului parochial din Luncasvrie şi adjustate conform prescriselor Stat. Org. şi §.-luî 6. art, XVIII din 1879, se le trimită subscrisului proto-pr^sbiter şi inspector şcolar în Robogâoy cel mult până 3 d'le înainte de alegere, având recurenţii în vreo Duminecă, ori sărbătdre a să presenta în beserica din loc spre a să face cunoscut cu poporul.

Comitetul parochial. Ioan Buda, m. p.

not. corn. par,

în conţelegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. Protopres-biterul Beinşiului,

— • -