A n u l XXII . ARAD, 2 3 A n g u s t ( 4 Septemvre) 1898. 3 4 .

BISERICA si SCOLA. Fòia biserieescă, scolastica, literară şi economică.

l e s o o r l a t a î n g è p t é i n a i i a : I > X J > I 11\ I ^ X - A . .

P R E Ţ U L . A B O N A M E N T U L U I .

Pentru Anetro-TJngaria : Pe un an 5 fl.—cr., pe Vs a n 2 n - 50 cr.

Pentru Români» şi s tră inătate : Pe ne an 14 fr.. pp jn" State an 7 franci.

PREŢUL INSERŢlUMLOR: Pentru pnblicaţinnile de trei ori ee conţin

cam 150 cuvinte 3 fl.; până la 2 0 0 cuvinte 4 li.; şi mai sus 6 ii v. a.

Corespondenţele »S se adreseze Kedaeţnner „BISERICA şi ŞCOLA."

Er b a n i i de prennm e r a ţ i ane la T I P O G R A F I A LIECESANÂ în A R A D .

Sfinţirea bisericii din Nădlac. Tradiţionala însufleţire a poporului român pen­

tru acte de pietate creştinâscă, şi legătura iubirii dintre popor şi ierarchia n6stră naţională sunt şi ră­mân pururia dovedi vetjute şi garantă sigură pentru UD viitoriu mai bun ş. pentru înaintarea nostră în spirit creştinesc pre tote terenele vieţii. înregistrăm astăzi o nouă şi frunitfsă dovadă de spirit creştinesc din incidentul sfinţirii pomp6sei biserici din comuna N ă d 1 a c. Acesta comună situată în comitatul Oianad la marginea eparchiei Aradului şi locuită de un po­por activ şi însufleţit pentru legea şi biserica stiă-moşâscă, în timpul din urmă şi-a reparat şi înfrum-setat biserica sa într'un mod demn de a servi de

*

locaş lui Dumnezeu, de adăpost şi mângăiăre creş-tinâscă pentru vrednicul nostru popor din comuna Nădlac.

Biserica astfeliu reparată şi 'împodobită cu o pictură esecutatâ cu multă artă, s'a sfinţit cu solem­nitatea meritată prin Pre Sfinţia Sa părintele Epis­cop al Aradului I o a n M e ţ i a n u în sărbătorea sfintei Adormiri a maicii Domnului. In acesta §i Prâ Sânţia Sa călători la Nădlac cu trenul de diminâţă, unde sosind fu întâmpinat cu căldura ce o dă as-torfeliu de acte numai o inimă adeverat creştinâscâ de mulţime de popor, şi bineventat in numele co­munei bisericeşci de părintele Vincenţiu Marcoviciu şi în numele comunei politice de piotopretorele cer-cual. P. S. S. după ce mulţămi poporului pentru iu­birea şi alipirea cu carea a fost întâmpinat ocupă loc în o trăsura de gală cu patru cai, ca patru şoimi, şi merse spre comuna Nădlac însoţit de un frumos banderiu de călăreţi format din voinicii co­munei nfatre Nădlac şi de o mulţime de tiăsuri, în

cari luase loc poporul, carele venise la gară pentru-întâmpinarea şi bineventarea Pré Sânţiei Sale. Ajun­gând în comună Pré Sâuţia Sa fu întâmpinat şi pri­mit între sunetul clopotelor dela tòte bisericile din localitate de întreg poporul, carele îmbrăcat în hai­ne de serbatóre şi postat de ambele părţi ale stra-dei, pre unde trecea trăsura, carea ducea pre Pré Sânţia sa, — prin frenetice urări de „sS trăiască' dedea espressiune bucuriei, că vede în mijlocul séu pre iubitul Archiereu.

Intregă comuna era îmbrăcată în haine de ser­batore ; şi trei porţi de triumf cu înscripţiunile : „bine ai venit," şi „Osana Celui ce vine întru nu­mele Domnului" vesteau însemnătatea actului sfânt, pentru a eaw^everşire visita de astă dată P. S. S. comuna Nădmc.j în apropiierea casei preotului Nico-lae Chicin n^dftă a servi de locuinţă Pré Sânţiei Sale, erau pMtate in doué rânduri 60 —80 de fe­tiţe îmbrăcate în vestminte albe, cari presărau flori în calea iubitului Archiereu, ér in ambitul numitei case îl-asceptau pre P. S. S. mai multe fetiţe îm-biăcate în haine de serbatóre cari i-au oferit fru-móse buchete în semn de pietate pentru buna venire şi în conscienţa actului mare, ce avea a sevèrsi.

Dela casa părintelui Nicolae Chicin P. S. S. fu condus de preoţime îmbrăcată în ornate între cân­tări evlavióse la biserică. Aici fu bineventat prin un frumos discurs de părintele Nicolae Chicin. După acest discurs şi după răspunsul Pro Sânţiei Sale, — P. S. S. întră din biserică, — şi asistat de părinţii protopresviteri : Moise Bocşan, Ignatie Pap, Dr. Ioan Trailescu, preoţii : Iosif Beşan din GKula, Yincenţiu Marcoviciu din Nedlac, Pavel Mercea din Şeitin, De-metriu Granea din Semlac, Ioan Evaţan şi Dr. De-

metriu Barba din Pecica, Nicolae Chicin din Nâdlac | şi Romul Nestor din Cianad, precum şi de diaconii , Ioan Griorgia şi Mircea Beşan în fiinţa de faţă a întreg poporului din comuna Nădlac şi a unui în­semnat număr de popor din comunele din jur, să­vârşi actul sfinţirii cu tata solemnitatea prescrisă de ritualul bisericii nâstre.

După săvârşirea actului sfinţirii Vsericii şi du­pă ocolirile prescrise P. S. S. oficia sfânta liturgiă, la finea căreia ţinu o cuvântare instructivă despre însemnătatea credmţii şi alipirii poporului câtră sfânta biserică străbună şi despre însemnătatei şcâlei con-fessionale în desvoltarea şi înaintarea poporului. Sub decursul sfintei liturgii3P. S. S. chirotoni întru preot pre diaconul Mircea Beşan ales de preot în comuna Sân-Nicolaul mic.

Cântările rituale atât sub actul sfinţirii, cât şi la sfânta liturgiă le-a esecutat un cor compu3 din elevi de ai seminariului nostru diecesan sub condu­cerea dlui Trif Lugojan.

După terminarea serviţiului divin Prea Sânţia Sa stropi cu apă sfinţită întreg poporul adunat, şi îm­părţi sfânta anaforă.

După serviţiul divin P. S. S. facil mai multe visite la onoraţiorii din comună. Apoi urmă ban­chetul aranjat în sala cea mare a oraşului. La ban­chet primul toast îl-ridică P. S. S. pentru Majes-tatea Sa preagloriosul nostru împărat şi Rege apos­tolic Francisc Iosif Ântâiul. Acest toast fu ascultat de întreg publicul stând în piciâre. După acâsta s'a toastat pentru Prea Sânţia Sa, pentru preoţime şi înveţătorime şi pentru popor.

In aceeaşi di seara corul format din elevii se­minariului nostru diecesan, precum şi corul tinerimii din Nădlac sub conducerea dlui Trif Lugojan aran-giară un concert, la care participă şi Prea|Sânţia Sa.

A doua di cu trenul de diminâţă P. S. S. ren-târse la Arad însoţit fiind până la gara din Nădlac de un frumos banderiu de călăreţi şi de mulţime de popor între sunetul clopotelor dela tâte bisericile.

Să dea Dumnedeu, ca sfintele legăciuni ridicate de P. S. S. se afle răsunet la Tronul ceresc pen­tru înaintarea sfintei nostre biserici şi a poporului credincios.

Asociaţiunea la Beiuş. Dile de adevărată serbatóre au fost dilele de

15 şi 16 August v. pentru întreg poporul român diu Bihor. în aceste dile adecă Asociaţiunea pentru li­

teratura şi cultura poporului român îşi-ţînu aduna­rea generală ordinară in Beiuş, în fiinţa de faţă "a unui public ales şi număros, venit din tâte părţile ţării spre a-şi da tributul, cu carele datorim fiesee-carele desvoltării nâstre culturale.

Trenul, carele aducei membrii comitetului cen­tral şi mulţime de âspeţi veniţi din Transilvania, fu aşteptat în rjiua de 14 August, a. c. la gara din Oradea-mare de un frumos nimer de inteligenţi, cari prin rostul dlui advocat Nicolau Z igre bineventară pre duii presidenţi ai Asociaţi anii, pre membrii eo^ mitetului central şi pre âipeţii sosiţi.

în călătoria catrâ Beiuş, urmată în aceeaşi di, comitetul central şi membrii Asociaţiunei fură bine-ventaţi la gara din Rogoz şi la gara din Beiuş, un­de fură aşteptaţi de mulţime mare de inteliginţă şi popor şi bineventaţi prin părintele protopresviter Augustin Antal.

A doua di se ţinti serviţiu divin solemn în ambele biserici româna din Beiuş. In biserica nâstrâ sfânta liturgiă o oficia Prea Cuvioşia Sa părintele Arcbimandrit Dr. Ilarion Puşcariu, vicepreşedintele Asociaţiunii, asistat de părinţii protopresviteri: Ioan Papiu din Sibiiu, Vasile Papp din B^iuş, Vasile Voina din Braşov, preotul Nicolae Diamandi din Beiuş şi diaconul Popovieiu din Sibiiu. Cântările ri­tuale le esecută un cor compus dL: elevi de ai se­minariului archi diecesan.

După serviţiul divin se ţînu prima şedinţă, în carea după cuvântul de deschidere pronunţat do dl president I o a n M. M o l d o v a n , luând cuvântul dl I o s i f V u l c a n din Oradea-mare, şi prin un frumos şi aveatat discurs dete espressiune bucuriei poporului român din Bihor, de a vede Asociaţiunea în Beiuş şi bineventă comitetul central şi 6speţii veniţi aici din tâte părţile ţării, apoi se cetiră mai multe telegrame de felicitare, între cari deosebit de bu-bună impressiune a făcut telegrama sosită dela Es-celenţia Sa. I. P. S. Domn Archiepiscop şi Metro-polit M i r o n R o m a n u l şi dela P. S. S. pă­rintele Episcop al Aradului I o a n M e ţ i a n . Tot în acâstă şedinţă se aleseră comissiuniie pentru cen-surarea rapârtelor subşternute de comitetul central, precum şi comissinnea pentru înscrierea de mem­bri noi.

A doua şedinţă, se ţînu Duminecă în 16/28 August a. c. în acesta şedinţă se puse la ordicea (Jilei raportul comissiunilor esmise, şi se efeptui ale­gerea comitetului central, carele se realese cu acla-maţiune. De secretariu prim se alese cu aclamaţmne dl Dr. C o r n e 1 i u D i a c o u o v i c h . Tot în acâstă şedinţă se votară şi unele regulamente, şi anume : un regulament pentru afacerile interne ale adunării generale şi un regulament, prin carele se normâză activitatea despărţămintelor Asociaţiunii.

Preste'tot înregistrăm, că atât şedinţele adunării generale, cât şi convenirile sociale, concertul şi balul, aranjate cu acâstă ocasiune au decurs în esemplară

ordine şi cu multă însufleţire, — ceea-ce den6tă dorul şi însufleţirea poporului nostru pentru lucrare pe terenul cultural.

Misteriologia.

i (Pine,)

Instituirea ddeescă a sacramentului căsătoriei.

Despre instituirea ddeescă a căsătoriei ca sa­crament, evange'istii nicâiri nu ne relateză. Insă din cuvintele apostolului Pavel reiese instituirea ei dde­escă şi caracterul ei sacramental. Aşa dice el : „Su-punèndu-se unii altora în frica lui Christos ; femeile bărbaţilor lor ca Domnului, căei bărbatul este capul femeii, precum şi Christos capul bisericii precum biserica se supune lui Christos, astfel şi femeile bărbaţilor în tòte. Bărbaţilor, iubiţi-ve fe­meile, precum şi Christos a iubit biserica şi s'a dat pe sine pentru ea" (Efez. c. 5 v. 21 —25). Şi : „Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl seu şi pe ma-mă-sa şi se va lipi de femee şi vor fi amândoi un corp. Misteriul acesta mare este, eu însă die de Christos şi de biserică". (Efez. c. 5 v. 31 şi 32). în cuvintele acestea îndemnă apostolul pe căsătoriţi la iubire reciprocă şi arată, că legătura conjugală are de tip uniunea misteriósa a lui Christos cu bi­serica şi în acest înţeles se numesce eăsătoria un misteriu mare. însă însemnătatea acesta mare i o potè da căsătoriei numai graţia ddeescă, care se potè împărtăşi numai prin un sacrament, în caşul acesta prin sacramentul căsătoriei.

Tot aşa vorbesc şi sânţii Părinţi şi scriitorii bi­sericeşti despre căsătorie, ca legată de Ddmi şi în­zestrată cu graţia ddeescă. Aşa dice TertuHian : „Căsătorie este, când D<Jeu legă pe doi în o carne sau ţinând strîns pe cei legaţi în acea carne, pecet-luesce legatura". Sau Origen : „Pentru-că autorul călătoriei este Ddeu, pentiu aci pa, csii sunt legaţi de Ddeu, au graţie.

Despre unitatea şi nedespărţibilitatea căsătoriei.

Biserica recuuósce de căsătorie legală numai că­sătoria creştină monogamică şi monoandrică, şi con­damnă poligamia şi poliandria. Monogamia şi mono-andria constau în aceea, că în acelaşi timp un băr­bat potè ave numai o femee şi o femee numai un bărbat. în alte cas-iri căsătoria e poligamie sau po­liandrie. Caracterul monogamic şi monoandric al că­sătoriei îl ridică Mâutuitoriul, caid întăresce cuvin tele Testamentului vechiu : „ Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl s8u şi pe mamă-sa şi se va lipi de femeea sa şi vor fi amândoi un corp" (I. Moisi c. 2 v. 24, Matei c. 19 v. 5). Astfel vorbesce şi apos­tolul Pavel dicând : „Fiecare se-şi aibă muerea sa (ear nu muierile sale) şi flecare sé-'şi aibă bărbatul sâu (şi nu bărbaţii sei)" (I Cor. c. 7 v. 2).

Pe basa cuvintelor apostolului Pavel : „Femeea este legată, pe cât timp trăesce bărbatul ei ; dacă m6re bărbatul, ea este liberă a se mărita după cine voesce . . . . deşi mai fericită este, dacă ar re-luâne" aşa" (I Cor. c. 7 v. 39—40), biserica permite a doua şi a treia căsătorie după m6rtea unui nup-turient, opresce însă a patra căsătorie, ca o inclinare la prea mare sensualitate. Deşi biserica încuviinţâzâ a doua şi a treia căsătorie, totuşi prefere ve-duvia, ca o stare mai ideală creştină. Ear pe basa cuvintelor: „Trebue se fie episcopul (sau presbiterul) bărbat al unei femei" (I Timotei c. 3 v. 2), bise­rica a oprit clericilor a doua căsătorie, pentru că nu­mai o unică căsătorie corespunde idealului raouoga-miei instituite de Ddeu.

Căsătoria legal încheiată nu se mai p6te des­face, decât prin ui6rtea sau prin călcarea credinţei conjugale din partea unuia dintre nuptufienţi. Acesta a esprimat-o Mântuitoriul, când a <jis: „Astfel nu mai sunt doi, ci un corp ; aşadar ce a împreunat Ddeu, se nu despartă omul" (Matern c. 19 v. 6) ş i : „Cine va lăsa femeea sa afară de desfrânare şi va lua pre alta, — preacurvesee" (Mateiu c. 19 v. 9). Amesurat cuvintelor acestora ale Mântuitoriu-lui, — biserica orientală numai din cause de adul-teriu sau din canse asemenea ori conducet6re spre aceVsa desface o căsătorie legal încheiată.

Partea vidibilă a sacramentului căsătoriei.

M a t e r i a acestui sacrament este declararea nupturienţilor înaintea preotului, că ei păşesc la că­sătorie din voie liberă. A c t u l este binecuvântarea <ri încununarea mirelui şi a miresei prin întreita ros­tire a f o r m u l e i : „CuDună-sâ robul lui Ddeu N. cu roaba lui Dijeu N. io numele Tatălui şi al Fiu-ui şi al s. Duh".

Efectele sacramentului căsătoriei. In sacramentul acesta câştigă cei căsătoriţi

graţia ddeescă, care intăresce legătura căsătoriei şi dă putere căsătoriţilor a-şi împlini datorinţele lor reciproce.

Ministrul.

Puterea de a administra sacramentul căsătoriei o au numai episcopii şi presbiterii, fiind numai aceştia administratorii misteriilor ddeesci.

Cei mai mulţi teologi apuseni susţin, că în­săşi părţile nupturiente sunt miniştrii sacramentului căsătoriei.

Subiectul

Subiectul căsătoriei sunt doue pers6ne de gen diferit înzestrate cu proprietăţile necesare pentru în-cheerea căsătoriei.

Pentru-ca căsătoriţii să p6tă lua parte la t6te drepturile omeneşti cât şi ddeesci, opresce biserica căsătoria creştinilor cu necreştinii amâsurat cuvinte-

lor apostolului Pavel: „Nu trageţi la un jug eu ne­credincioşii* (II Cor. c. 6 v. 14), vi 0 concede nu­mai, dacă dintre nupturienţii necreştini unul trece la creştinism, după cum elice apostolul Parei, că dacă un frate are muere necredinciosă şi ea voesce a locui cu el, să nu o alunge şi viceversa (I Cor. c. 7 v. 12—13), pentru-câ s* sperează, ca nupturientul trecut la creştinism va influinţa asupra celuilalt, ca să primescă şi el creştinismul. Tot astfel opresce bi­serica şi căsătoria cu ereticii (can. 72 VI. sin. ecum.). ear cu schismaticii nu o opresce, dar nici nu o in cuviinţează, ci numai o tolerează.

Clericilor însă le oprit este a lua în căsătorie fete eterodoxe (can. 14 sin. IV ecum.) afară, dacă ele înainte de cununie trec la ortodoxim.

Sacramentul preoţiei. — Conceputul.

Sub sacramentul preoţiei se înţelege aceea luc­rare sântă, în carea prin impunerea manilor şi ru­găciunea din partea episcopilor se pogoră asupra unei persane alese graţia d<Ieăscâ, carea o sânţeşce şi îi dă puterea de a administra diregătoria preoţescâ, icveţătordscă şi pastorală.

Acest sacrament 1-a instituit Mântuitoriul Christos pentru-că prin el se se institue anumite persdne în biserică, cari să administreze sacramentele şi celelalte oficii bisericesci.

Instituirea ddeescă a sacramentului preoţiei.

Instituirea dd^dscă şi caracterul sacramental al preoţiei e evident din s. scriptură. Aşa ni-se isto-risesce în Faptele apostolilor (c. 6 v. 6), că ale­gând comuna bisericăscâ din Ierusalim pe cei şepte diaconi, apostolii s'au rugat şi ş'au pus manile peste ei şi prin acesta lucrare i-au instituit îu oficiul dia-coniei. Despre Pavel se fiice, că a chirotonit în că­lătoria sa misionară diferitelor biserici presbiteri (Acta c. 14 v. 25), ear episcopului Timotei îi scrie: „Pentru aceea îţi aduc aminte, ca să aprind! graţia lui D<leu, care este în tine prin impunerea manilor mele" (II Timot. c. 1 v. 6).

Din acestea resultă caracterul sacramental al preoţiei, pentru-că în ea sunt t6te trei atributele ca­racteristice ale unui sacrament anume : forma viţii -bilă, carea e impunerea manilor, împărtăşirea gia-ţiei d<Jeesci şi instituirea ei dfleâscâ, peutru-ca nu să p6te, ca apostolii să fi instituit persdne sânţite fără demândul lui Christos.

Biserica protestantă învaţă, ca nu există o preo­ţie sacramentală, o preoţie specială după drept d<je«sc ci numai o preoţie generala,]] la carea aparţin toţi creştinii, ear întru cât există şi o preoţie specia'ă, acăsta e numai după drept omenesc şi nu se institue prin un act sacramental. Actele liturgice — dJc e* - le pot sSvîrşi toţi creştiuiif toţi fiind preoţi; dar

că numai unii anumiţi le săvîrşesc, vine de acolo, că comunitatea bisericescă i a însărcinat pe ei, ca pe suplinitorii comunităţii, pentru-ca să nu se întâmple

disordine în comună şi pentru-că nu fieşte-care creştin şcie a le sâvîrşi.

Din cele (lise mai sus însă şi din împrejurarea, că Mântuitoriul numai apostolilor li-a încredinţat con­ducerea bisericii sale, fără de a mai aduce şi alte dovedi dogmatice şi istorice, resultă falsitatea doc­trinei protestante.

Partea ridibilâ a acestui sacrament.

Partea vidib lă a sacramentului preoţiei constă din Impunerea manilor şi acesta formează m a t e r i a şi din rugăciunea „Dtîeescul dar, carele totdeauna pe cele neputincióse le vindecă . . . . chirotonesce pe N. cucernicul subdiacon întru diacon (sau pre cucer­nicul diacon întru presbiter sau pre cucernicul pres-biter întru episcop); să ne rugăm etc.", carea sé rostesce asupra celui ee sé chirotonesce şi acesta formează f o r m u l a sacramentului.

Atât impunerea manilor, cât şi rugăciunea ros­tită îşi au temeiul în s. Scriptură şi in Tradiţiune, unde ni sé istorisesco, că sânţirea clericală atât la diaconi, cât şi la presbiteri şi episcopi sé făcea prin impunerea manilor (cheirotonia, cheirothesia) şi prin rugăciuni, în cari sé învooă graţia Duhului s. asupra celor aleşi.

Efectele sacramentului preoţiei.

Prin sacramentul de faţă sé împărtăşesee celor chirotoniţi graţia ddeescă spre împlinirea datorinţelor preotesei. Deşi graţia d<leescâ revărsată prin sacra-

j mentul preoţiei este după isvorul ei una, totuşi ea | sé impărtăşăsce diferitelor trepte ierarchice în mă-i sură difientă. Diaconul o primesce în o mesură mai j mică, presbiterul în o măsură mai mare, ear episcopul

în o mesură deplină. Primit odată sacramentul preoţiei în mod legal,

el nu sé mai repeţesce pentru acelaşi grad ierarchic, nici chiar atunci, când l-au împărtăşit ereticii sau schismaticii. Numai în caşul, dacă el a fost ilegal împărtăşit, sé impărtăşăsce de nou; împărtăşirea acesta insă nu e o repetiré a sacramentului, ci sé consideră numai ca prima împărtăşire, pentru-că cea dintâiu nu a fost adevărată. Puterea şi nerepeţibili-

i tatea acestui sacrament să vece şi din aceea, că îm-' părtăşit el odată nu s§ mai pote şterge şi o degra­

dare ierarchică sé consideră de biserică ca sacrilegiu (sin. IV ecum. can. 29).

Ministrul sacramentului.

| Sacramentul acesta îl pot împărtăşi numai epis-| copii, pentru-că numai apostolii au împărtăşi, chiro-

toniri (Acta c. 6 v. 6; c, 14 v. 25), ear urmaşii direcţi ai apostolilor sunt episcopii şi numai lor li s'a poruncit a chirotoni. Aşa dire apostolul Pavel căită Tit, episcopul Cretei: „Pentru aceea te-am lăsat pe tine în Creta, ca să indreptezi, cele ce lipsesc şi să aşedi prin oraşe presbiteri, precum ţi am poruncit ţie" (Tit c. 1 v. 5) şi lui Timotei, episcopul Efe-

izului : „Manile curând nimerui să nu le pui" (I Ti-motei c. 5 v. 22). Ear can. 1. apostolesc dispune : „Episcopul sa sé chirotonescă de doi sau de trei e-piscopi" şi can. al 2-lea : „Presbiterul, diaconul şi ceilalţi clerici să sé chirotonescă de un episcop". Din aceste canone sé vede şi numărul episcopilor recerut pentru chirotoniri. Clericii unei diecese se pot chi-rotoni numai de episcopul diece'an coneerneut (can. 35 apost.) sau*" cu învoirea lui şi de alţi episcopi (can. 22 sinod. Antioch).

Subiectul sacramentului preoţiei.

Subiectul sacramentului preoţiei sunt numai cre­ştinii ortodoxi de gen bărbătesc. Femeile nu pot intra în tagma preo.eseă pentru-câ nici Moisi în Testa­mentul vechi, n ci Christos în Testamentul nou nu li-a încredinţat nici un oficiu bisericesc, éar Pavel din contră dice : „Femeile să tacă în biserică, pen­tru-câ nu li-se cuvine lor a vorbi, ci a fi supuse, precum şi legea dice" (I Cor. c. 14 v. 34).

Dela cei ce voesc a primi preoţia se cere, să aibă o pregrtirj intelectual-teologică, o viaţă re.igiosă-teologică, o viaţă religiósa-morală şi intregitate cor­porală. Dela episcopi sé mai care, ca se fie necăsă toriţi, ear presbiterii şi diaconii pot fi şi căsătoriţi, numai odată. Dintru începutul creştinismului şi epi­scopii erau căsătoriţi, ear dela începutul veacului al T lea rar se află un episcop, care să trăiască în că­sătorie, aşa că dând împăratul lustinian (v. al 6-lea) ordin, ca episcopii să nu trăiască în legături conju­gale, ei erau deja în partea cea mai mare necăsă­toriţi. Ordinul împăratului lustinian îl adopteză şi bi­serica şi în sinodul al VI-lea ecumenic (can 12) primesce şi din partea sa necâsătoria sau văduvia, e ventual despărţirea episcopului de muerea sa. Usui bisericii, ca episcopii să fie monachi s'a introdus şi desvoltat în urma ingerinţii tot mai mare a mo-nachilor ÎLcepând dela sfirşitul veacului al IV lea. Din acest timp monahii au ocupat în biserică un rol tot mai mare, până ce mai tòte scaunele episco-pesci erau îndeplinite numai cu monahi.

Presbiterii şi diaconii pot fi şi căsătoriţi, însă căsătoria tre bue să premeargă chirotoniei. In cas de văduvie sau după chirotonie nu sé mai pot căsători.

In biserica apusană încă au fost la început cle­ricii căsătoriţi. Sinodul din Elvira (Spania) dela anul 305 sau 306 opresce însă căsătoria clericilor şi bi­serica apusană contrar enunţiaţiunii sinodului I. ecu­menic, de a nu sili pe cleriei la celibat, a genera­lizat conclusul sinodului din Elvira prin mai multe alte sinóde şi decrete papale, astfel, că celibatul a devenit deobligător pentru îutrega biserică apusană.

D.

j S â n t i r e a • Monumentului învăţătorilor la B.-Comloş. 1 Un popor, carele nu scie înăl ţa cul­

tul bărbaţilor sei, nu are vteţă, nici demnitate naţională !

Pentru a corespunde înveţătorimea grelei, dar nobilei sale chiemări, trebue se fie pătrunsă de deose­bită abnegaţiune şi însufleţire pentru chiemarea sa. Cei ce purtăm pe umerii noştri acâstă grea chiemare, şcim, de câte-ori nu sunt espuse fluctuaţiunilor spi­rituale, aceste calităţi.

llîtâ consideraţiu ni, cari ne-au condus, când am luat iniţiativa ridicării monumentului învăţătorilor, care s'a sânţit la 15 August a. c.

La orele 11 a. m. s'a oficiat în biserica pa­rastas solemn, întru amintirea meritaţilor învăţători : Iancu Barbulescu, Vasile Apahidean şi Nicolau Ale-saodru ; servind Prea On. Domn protopresviter Paul Miulescu, însoţit de preoţii Gr. Bălan şi M. Pacaţan. Dintre învăţători erau presenţi : Ilie Groza emerit, luliu Vuia şi Nicolau Popovici din loc, Emanuil Barbulescu, Ioan Popa şi Aureliu Micloşi din Pesae, Petru Baran din Nereu şi Damian Sebeşan din Se • cusigiu.

După finirea parastasului am plecat între su­netele campanelor înspre cimiteriu, nainte mergeau pruncii ministranţi îmbrăcaţi, preoţimea în ornate, pedagogii purtând cununile, şi anume : a familiei Barbulescu cu inscripţia „Iubitului soţ şi tată Iancu Barbulescu — Soţia şi fiii," a comunei bisericesci cu inscripţia: „Biserica gr. or. română — Merita­ţilor sei învăţători," a corpului didactic cu inscrip­ţia „învăţatorimea colegilor sei", şi a tinerimei stu­diase cu inscripţii „Tinerimea — învăţătorilor sei."

Ajunşi în cimiteriu, s'a sânţit monumentul, care are o înălţime de 2 m. şi forma de piramidă, purtând inscripţia : „învăţătorilor sei : Iancu Barbu­lescu 24 Dec. ' l818 f 21 Maiu 1872, Vasile Apa­hidean 26 Aug. 1850 f 13 Noemvre 1881, Nico­lau Alesandrn 1862 f 3 Oct. 1885. — Poporul recunoscător şi fiii Barbulescu."

La finea serviţiului, pe subscrisul a cădut ono­rul, ca in numele comitetului esecutiv să predei*» monumentul comunei bisericesci şi ăstmod am ţinut un discurs, arătând poporului însemnătatea luminei şi greaua chiemare a învăţătorimei, nu altcum spuin-du-le, că resultatul activităţii răposat lor sunt ei, ere-

\ dincioşii de totă plasa, cari de pe buzele şi din | inimile decedaţilor au supt iubirea de lege, limbă I şi patrie, carea este trinitatea sentimentelor celor | mai nobile ale poporului românesc, j în decursul sânţirei au cântat alternativ cho-

rurile din B.-Comloş şi Pesac. Ne a surprins în mod plăcut frumăsa cunună

de inteligenţi de ambele secse, dovadă, că respectul • societăţii omenesci cătră zilerii spirituali ai naţiunei

începe mereu a creşce şi a se forma cu timpul acel

arbore, la umbrele căruia se va adăposti şi recori şc61a română, şi căruia noi îi djcem autoritatea in-văţătorimei.

O, de aş fi înţeles de cătră cei chiemaţi, şi spriginit în tendinţele şi scopurile mele, de a ri­dica sus prin învăţători prestigiul şi demnitatea şc6lei române !

„Odichniţi în pace, o voi umbre martiri ai ro-mânimei, căci amintirea v6strâ scumpă este neamu­lui şi şcdlei române !

Comloşul-bănăţean, 18 August v. 1898.

luliu Vida.

O I "V K R , S E . * Majestatea Sa între noi. Vin i rea t r e c u t ă

d u p ă ameaz i , t r ecând p re s t e T imi şd ra , Ma je s t a t ea Sa M o -n a r c h u l n o s t r u , î n so ţ i t de a rch iduc i i F r a n c i s c F e r d i n a n d şi Sa lva tor , a sosi t la B u z i a ş ( l ângă T i m i ş d i a ) , p e n t r u a as i s t a t i m p de vr 'o 4 dile la mar i l e m a n e v r e î m p ă r ă ­tesei , î n t i m p i n a r a a şi p r i m i r i l e , ce A u g u s t u l u i M o n a r c h ' i - s ' au făcut şi con t inuă a 'i se face în aces te ţ i n u t u r i l o -c . i t e de R o m â n i , — au fost m ă r e ţ e şi s t r ă luc i t e . Dee D u m n e d e u , ca m o m e n t e l e , ce din ace3t inc iden t P r e a b u n u l nos t ru î m p ă r a t şi r ege a r e să le pe t r ecă în aces te p ă r ţ i , să fie s p r e depl ina m u l ţ u m i r e a Maj . Sa le şi s p r e m â n ­dr ia şi adevă ra t a b u c u r i e a p o p o r a ţ i u n e i , care fer ic i tă e să- ' l şcie în mi j locu l s e u !

* Prea Sânţia Sa pă r in te l e Ep i scop a l A r a d u l u i I o a n M e ţ i a n u , a p l eca t D u m i n e c a t r e c u t ă la S ib i iu , p e n t r u a pa r t i c ipa la şed in ţe l e r e p r e s e n t a n ţ e i fer ic i tu lu i E m a n u i l Qoz3du şi la şed in ţ e l e p reavene rab i lu lu i C o n -sistoriu m e t r o p o l i t a n .

* Pacea lumii. P r i n cance la ru l său , conte le M u -rav i ew ,— p u t e r n cui Ţ a r al Rus ie i N i c o l a e I I a s u r ­p r i n s di le le ace s t ea l u m e a î n t r e g ă cu u n a c t de cea m a i m a r e î n s e m n ă t a t e p e n t r u veacul in care t r ă i m . Ma je s t a t ea Sa Ţ a r u l a a d r e s a t adecă un m a n i f e s t că t r ă g u v e r ­ne l e t u t u r o r na ţ iun i lo r din i u m e , ape lând la e le , ca să se î n t r u n e s c ă î n t r ' o m a r e confer in ţă i n t e rna ţ iona lă , p e n t r u - c a să ch ibuzu iăscă a s u p r a m' j ldee lor , pr in cari să se po tă a-s i g u r a t u t u r o r t e r i lo r şi poporă lor b u n ă t ă ţ i l e păci i d u r a ­bile şi r ea le şi pr in cari c apă t să se pună î n a r m ă r i l o r e-n o r m e cont inue $i a t â t de cos t i s i tdre . In aces t epocal m a ­nifest se dice, că Ţ a r u l şi guvernu l seu t o c m a i m o m e n t u l de fa ţă I a u aflat ca cel mai po t r iv i t şi ma i favorabi l , p e n t r u a se porn i o a c ţ i u n e d e p a c e ş i d e d e s -a r m a r e g e n e r a l ă , spre a s igu ra r ea b u n ă s t ă r e i m a ­te r ia le şi cu l tu ra l e a popore ior din l u m e . Aces t m a r e e -v e n i m e n t a l veaeu lu ' nos t ru câş t igă şi m a i m u l t în i m ­p o r t a n ţ a sa ma i ales pr in f ap tu l , că el p u r c r d e dela acel loe şi î n t r ' u n t i m p , la care n imeni în l u m e n u s 'a a ş t e p ­t a t . P r e s a din l u m e a în t r egă se ocupă cu el, şi es te a-p r e c i a t în t e rmin i plini de elogii a ad re sa Ţ a r u l u i . S i n ­g u r e foile f raneeae s tau în faţa lui m a i cu r e se rve , dec l a ­r â n d î n t r e g u l plan de nerea l i sab i l . O r i - ş i - c u m a r fi însă , rea l i sab i l ori nereal isabi l , păşi rea Ţ a r u l u i cu a c e s t p lan i ă m â n e , fără îndoia lă , u n eveniment m a r e şi fără p ă r e c h i â în i s tor ia lumi i , ea r p r in l a n s a r e a lui în mi j locul o m e ­nir i i — Ţ a r u l n e m u r i t o r s 'a făcut p e n t r u t d t e t i m p u r i l e .

t Necrolog. T e o d o r V a i d a , p r e o t g r . or. r o m . din T i m i ş d r a , s u p u i n d u - s e unei opera ţ i i în cl inica din Viena , a r eposa t acolo la 9/21 A u g . a. c , în e t a t e de 4 7 ani , servind ca p r e o t 2 5 ani S 'a î n m o r m â n t a t în Viena d e că t r ă p r e o t u l g r e c e s c . A l ă sa t în cel m a i profund do l iu pe neconsolabi la so ţ ie , 4 p runc i minoren i şi n u m e ­

roşi consângeni — Fie- i ţ e r i n a uşă ră şi m e m o r i a b i n e ~ c u v â n t a t ă !

* IIimeri. Dl L u c i a n S e c o ş a n , c ler ic a b s o ­lu t , ş i-a fidanţat de fiit6re so ţ ia pe Dş6ra E 1 i s a b e t P â r v u d i n C a r a n s e b e ş la 1 6 / 2 8 A u g u s t f c .

| ad . N r . 4 0 3 0 / 8 9 8 .

Publicare de l ic i taţ inne. P e basa decis iuni i Ven . Consistforiu dieeesan d i n

A r a d , N r . 4 0 3 0 / 8 9 8 , prin aces ta se aduce la c u n o ş c i n ţ ă pub l i că , că a c c e p t â n d u - s e ofer tele i n t r a t e pe b a s a e s e r i e .

j rei de l i c i t a ţ iune do s u b N r . 9 4 8 / 8 9 8 pen t ru e s a r e n d a r e a j b u n u l u i şi a d i e p t u l u i de vâna t a p a r ţ i n ă t o r fondului p r e o -' ţ e s e de pe h o t a r u l S t -Miha iu l - rom. prin aces ta se ese r i e ! n o u ă l i e i t a ţ iune şi a d e c ă se va a r â n d a : I I P a r c e l a Nr. I . aşa n u m i t ă „ P A L C O " în e x t e n ­

siune de 4 6 5 j u g e r e 7 2 5 s t . • . se asa rendeză în 3 p a r ­cele şi adecă :

a) Ca*a cu es t ravi lanul de 1 1 j u g ă r e , p r e ţ u l e sc l a -! măr i i 2 2 3 fl. a r e n d ă anua l ă . I b ) P a r c e l a t r i u n g h i u a l ă in t re h o t a r u l Utv inulu i , d r u ­

m u l P a r ţ e i şi p ă m â n t u r i l e u r b a r i a l e în e s t ens iune de 56 j u g ă r e , cu p r e ţ u l excla tnăre i 6 4 1 fl 0 7 cr. a r endă anua l ă .

c) î n t r e g r e s t u l , p ă m â n t u l „ P A L C O " m ă r g i n i t cu d r u m u l P a r ţ e i , h o t a r u l Î J tv innlu i , p ă m â n t u r i l e Ieszen3zky, d r u m u l U j - P e e s u l u i şi p ă m â n t u r i l e u rbar ia le în e s t ens iune de 3 9 8 j u g ă r e 7 2 5 s t • , p re ţu l e sc l amăr i i 4 5 6 1 fl. 0 8 cr . sau 1 1 fi. 4 5 cr. la j u g ă r a r â n d ă anua lă .

I I . P a r c e l a Nr . I I I . aşa n u m i t ă „ S e l i ş t e a n ţ a " în es­t ens iune de 6 0 4 j u g ă r e 9 4 1 st . • se exarândeză î n t t ă g ă cu p r e ţ u l esc lamăr i i de 7 2 5 4 fl. sau 12 fl. ia j u g ă r a r â n ­dă a n u a l ă .

I I I . P a r c e l a aşa n u m i t ă „ B e l e r i t " în es tens iune de 4 9 1 j u g e r e 6 0 8 s t . • a s e m u n e a se a r endeză în î n t r e g u l seu, cu p r e ţ u l esc lamăr i i de 3 9 3 2 fl., sau 8 fl. la j u g ă r a i â n d ă anua l ă .

E s a r e n d a r e a SP face pe t i m p de 6 ani de la 1 O c -tomvr ie 1 8 9 8 până inclusive 1 Oc tomvr ie 1 9 0 4 pe l ângă condi ţ iuni le spec ia le , cari sun t e spuse şi se po t vede" a t â t la subsc r i su l în Arad , cât şi la p r e o t u l N ico lae G r o -za dia S t . - M i h a i u l - r o m şi ia p r o t o p o p u l Dr. T ra ian P u ­rici în T imi şd ra .

E s a r â n d a r e a se face pr in l i c i t a ţu ine pub l ică şi oferte în scr i s , a d r e s a t e direct subsc r i su lu i până l a terminul

! de 13 Septemvrie 1898, în caro pe lâogâ s u m a ofer-j tu lu i î n t r eg şi d u p ă j u g ă r , oferentul a re a dechia ra , că i condi ţ iuni le spec ia le de e s a i e n d a r e le eundşce şi p r i m e ş e e } în î n t r eg c o n ţ i n u t u l lor, având a d e p u n e la aassa c o n s i s -! t o r i a l ă 1 0 % a p re ţu lu i de e s c l a m a r e ca cau ţ iune , eV t e r -! m i n u l pen t ru l i c i t a ţ iunea pub l i că se defige ' pe z iua de ! 11 Septemvre 1898 s i n. a. m. la 10 ore în cance ­

lar ia comimală din S t - M i h a i u l - r o m â n . Arad , la 2 0 A u g u s t 1 8 9 8

Petru Truţia, fisc consistorial.

1 " o i i € i i r N e , D u p ă - c e pr in conc lusu l V e n e r a t u l u i Cons i s to r iu a r ă -

î dan dto 8 /20 A u g u s t , a. c. N r . 4 2 1 4 / 8 9 8 s 'a anu la t a l e . ! ge rea de p r e o t e fep tu i tă în s i n o d u l p a r o c h i a l din Miniş

la 31 M a i u a c. — se eserie concurs nou pen t ru dep l i -j n i rea parochie i v acan t e de clasa a I l - a din c o m u n a Miniş, I p r o t o p r e s v i t e r a t u l M . - R a d n e i , cu t e r m i n de 30 d i l e de l a , p r i m a pub l i ca re în fdia „Biser ica şi Şcdla " 1 Veni te le p reo tese i s i s t emisa t e s u n t : 1) P ă m â n t

p r e o ţ e s c a râ to r iu 8 j u g e r e cu venit de a r â n d ă a n u a l ă d e

100 fl., din Care 1 juger e sădit cu viie, ce va aduce în 2 ani un venit de 100 fl. ; — 8 jugere păşune, folo­site de poporeni, în preţul arênrjii căreia comuna sol-vesce 20 fl. preotului ; de tot dar' venitul pământului 220 fl. : 2) Birul preoţesc delà 1122 suflete cu 224 nu­mere de case, computat delà 80 numere de case câte 1 mesura grâu şi 1 mesura cucuruz sfărmat, computate în preţ cu 200 fl. ; — delà 144 numere de case în bani a 1 fl., de tot 144 fl., eră delà jelerii fără de casă 10 fl., de tot dară venitul birului preoţesc 354 fl ; 3) Stolele dela botezuri, cununii şi înmormântaţi computate după calculul de mijloc al celor 5 ani din urmă 100 fl. ; 4) Alte prestaţiuni ce se fac preotului la sărbători, la um­blarea cu crucea în doue rânduri pe ani delà pomeniri, parastase şi alte serviţii, tot după calculul de mijloc du­pă cei 5 ani din urma = 60 fl.

T<5te aceste venite sistemisate, socotite în bani, dau suma generală de : 734 fl., în conformitatea cărora, pa-rochia s'a clasificat de a doua clasă, şi deci petenţii nu­mai cei cual'fijaţi pentru parochiile de a Il-a cla3ă pot concurge

Concurenţii vor avé să-şi instrueze recursele cu docuniiDte originale şi anume : estras de botez, testimo­niu despre studiile pregătitere, absolutoriu de teologie, testimoniu de cu aii ficaţi une preoţescă şi alte atestate de serviţiu. Recursele se vor adresa comitetului parochial din Miniş, şi se vor subşterne părintelui protopop trac-tual Va8ile Beleş în Maria-Radna până la espirarea con­cursului, adecă : 22 Septemvrie (4 Octomvre) a. e.

Delà concurenţi se mai pretinde, ca sub durata concursului şi la prealabila încunoseiinţare a părintelui pro­topop sô se presenteze în sfta biserică din Miniş în ca­reva zi de Duminecă ori serbătdre, pentru a cânta res­pective a celebra şi a cuvânta. Delà espirarea concursului pâuă inclusive 8 dile înainte de sinodul parochial, precum şi în dina alegerii, nu-li este permis a se mai présenta înaintea alfgătorilor, căci la din contră nu se vor admite la candidare şi alegere. •. - "

Alegêadul preot va avé sô restitue bisericii spesele ce se vo. face cu lucrarea viiei.

Mim'ş, din şedinţa comitetului parochial, ţinută în 15/27 August, 1898,

Comitetul parochial. în conţelegere cu : VASILE BELEŞ, m. p. protopop.

— 3 —

Peutru deplinirea postului preoţesc îmbinat cu cel în­văţătoresc din comuna Snroşag, protopresviteratul Radnei, se sscrie concurs cu termin de 30 dile delà prima publi­care în foia „Biserica şi Şcdla".

Emolumintele anuali preotesei sunt : 1) Una sesiune cu competinţa de păşune şi pădure de 60 jugere pe deal şi IV, jug. fânaţ la vale în preţ de arendă de 200 fl. ; 2) Birui delà 86 numere de case câte una mesura de cucuruz ; 3> Stolele delà botezuri, cununii şi înmormân­tări socotite în 80 fl. ; 4) Alte prestaţiuni delà umblarea cu crucea, festaaii, pomeniri şi slujbe 20 fl. ; 5) Cortel în casa bisericei, unde e şi sala de învăţământ cu o gră­dină de IV, jug.

Emolumintele înveţătoresci sunt : 1) In bani gata 100 fl. ; 2) intravilan de V4 jug. şi 3) una jumătate ses-siune de 30 jug. pe deal cu competinţa de păşune şi pădure, de unde sunt a se provedé lemnele de foc pentru şcolă şi învăţătoriu ; 4) naturale în bucate în preţ de75fl.

Alegândul preot-învăţătoriu va avé să dea din ve­nitul său 100 fl. veteranului preot Vichentie Popescu până va fi în vieţâ.

Reflectanţii au să dovedescă cualificaţiunea prescrisa de preot-învăţătoriu şi să se présente în vre-o Duminecă ori sărbătdre spre aşi arăta desteritatea în cele rituale.

Recursele adresate comitetului parochial sunt a se tri-; mite părintelui protopop tractual Vasile Beleş, în M-Radna | Soroşag, în 16/28 August, 1848. j Comitetul parochial. | în conţelegere cu : VASILE BELEŞ, m. p. protopop.

Pentru deplinirea postului preoţesc îmbinat cu pos­tul învăţătoresc din comuna Slatina, protopresviteratul Radnîi, se escrie concurs cu termin de 30 dile dela prima publicare în fóia „Biserica şi Şcola".

Emolumintele anuali preotesei sunt: 1) una jumă­tate pământ preoţesc pe deal, al cărui venit de arendă e 60 fl.; 2) bkul preoţesc dela 75 numere de case câte 1 mă­sură de cucuruz computate în bani 75 fl. ; 3) Stolele usuate dela botezuri. îngropăciuni, cununii socotite în

j 80 fl.; 4) alte prestaţiuni dela umblarea cu crucea â 10 cr de numărul de ca^ă, dela festanii şi pomeniri cu totul 20 fl. Suma totală 235 fl. ' Emolumintele învăţătore ci sunt : 1) In bani gata

120 fl. ; 2) în naturale 5 şiniei de grâu, 5 şinici de cu­curuz, 2 măsuri mazere, 7 orgii de lemne, 100 porţione de fân, tote soeotite în bani dau suma de 136 fl. ; 3) una ju­mătate sessiune pământ învăţătoresc pe deal, a cărui a-rândă aDuală e de 60 fl.; 4) viatie pentru conferinţe 10 fl. şi 5) corte] cu 2 odăi, grajd şi şură cu grădină de le­gume. Suma total». 326 fl.

Reflectanţii au să dovedeseă cualificaţiunea preserisă de preot-învăţătoriu şi sé se p.esenţe în vie-o Duminecă ori serbătore spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale. Recursele adresate comitetului parochial. sunt a se trimite părintelui protopop tractual Vasile Beleş, în M.-Radna.

Slatina, 28 August 1898. Comitetul parochial.

în conţelegere cu : VASILE BELEŞ, m. p. protopop. —•-

Pentru deplinirea staţiunei înveţătoresci din Lupeşti protopopiatul M.-Radna se eserie concurs cu termin de 30 de dile dela prima publicai e.

Emolumintele sunt: a) in bani 280 fl. v. a. ; b) cortel liber, cu grădină d e legume şi 32 jugere de pă­mânt de deal, o parte pentru semănătură şi 2 părţi ier-bărit. — Din lemnele după pământ va fi a se încăldi şi sala de învăţământ.

Doritorii de a ocupa acest post sunt avisaţi recur-sale provéate cu tote documintele prescrise şi adresate co­mitetului parochial a-le trimite părintelui protopop şi in­spector şcolar Vasile Beleş în M-Radna ; er până la a-legere au a se presenta în sfta biserică din loe, pentru a-şi arăta desteritatea în cele rituale.

Dat din şedinţa comitetului parochial, ţinută în 20 Augubt 1898. Parleniu Tur cu, m. p. Pavel Sibin, m. p.

preş. corn. par. not. corn.

în conţelegere cu : VASILE BELEŞ, m. p. protopop. —•—

Pentru îndeplinirea staţiunei înveţătoresci din Foneu, protopopiatul Tincei cott. Bihor, pe lângă dotaţiunea în bani: 240 fl.; 8 jug. estravilan şi o grădină, tote la o-laltă 800 fl., şi cvartir.

Reflectanţii au să se presenteze în biserica din Foneu spre a-'şi arăta desteritatea în cântări şi tipic, ér recur­sele adresate conform regulamentului au a-)e subşterne subscrisului până în 6/18 Sept. a. c. ; alegerea se va ţine în 8/20 Sept a. c

Foneu, 2/14 August 1898. Comitetul parochial.

In conţelegere cu mine : NICOLAE ROCSIN, m. p. prot. —•—

Pentru îndeplinirea postului înveţătoresc déla şcdla gr. or. română din comuna Canina, inspectoratul Şilindiei cu termin de alegere pe 30 August a C . V .

Emolumintele împreunate cu acest post sunt : 1) Delà comuna bisericescă în bani gata 250 fl. ; 7 jug.

de pământ ; 20 metri de lemne, din care se va încăldi şi sala de învăţământ ; spese de conferinţă şr scripturistică 10 fi. ; cuartir liber şi grădină de legumi.

2. Delà Dl posessor Szacsvay pentru instruarea în limba maghiară a 2 băieţi de clasa I şi a II a elementará două ore pe zi (delà 11 — 12 şi delà 4—5 dre) bani gata 50 fl. ; 10 hectolitre de bucate ţi 12 carë de lemne a-duse în curtea şcolei.

Recurenţii pentru acest post înveţătoresc sunt avi-saţi, ca recursele lor adjustate cu documintele legale pre­scrise şi adresate com. parochial din Camna sé le sub-şternă M. O. Domn Axentie Chirila insp. şcolar în Şilin-dia (p. u. SiJingyia), şi a se presenta în vr'o Duminecă ori serbătdre în sta biserică, spre a-şi arëta desteritatea în cântare ş> tipic. I

Camna, la 9/21 August 1898. ; Comitetul parochial. |

în conţelegere cu mine: ACSENTIE CHIRILA, m. p.in- ] 8p°ctor ş:olar. i

Pentru staţiunea învăţătorescă vacantă S.-Săldă- j bagiu, protopopiatul Beiuşului, se escrie concurs cu ter- j min de alegere pe Şina de 30 August V. a. c. 1

Emolumintele sunt : Cuartir cu grădină corespunde- ! tdre şi 300 fl. v. a. bani gata, cari se vor ridica în rate trei-lunare delà antistia comunală, respective delà epitro-pia parochială.

Recurenţii sub durata concursului îşi vor presenta recursele adjustate cu testimoniu de cualificaţiune şi din limba magiară, şi eventual atestatele despre conduita de până aci — protopresbiteiului Eha Moga în Robogány şi se vor presenta vre-cdată la sf. biserică din Săldăbagiu, spre a 'şi arëta desteritatea în cântare şi tipie, având a-lesul a conduce şi strana ; dar se vor feri a influinţa cu mijlóce neiertate, ca se pdtă fi admişi în lista de candidare.

Comitetul parochial. în conţelegere cu mine : ELIA MOGA, m, p. pro-

topresbiterul Beiuşului. — • —

Pentru îndeplinirea staţiunei învăţătoreşci-eantorale din comuna Chislaca, inspector. Beliu se publică con­curs cu termin d'e alegere pe dma de 30 August (11 Septemvre) a. c. Emolumintele sunt: în bani 152 fl.; 7 holde pământ 55 fl. ; 13 şi 1 / 8 cúbele cucuruz à 4 fl. 50 er., = 60 fl. 75 cr. ; lemne de foc, 12 metri à 1 fl. 25 cr. = 15 fl. ; stolele cantorale usuate 24 fl., de tot : 307 fl. 75 cr. locuinţă şi grădină de legumi.

Reflectanţii până în 27 August v. au a-şi trimite su­plícele adresate comitetului parochial la subscrisul în P. Giriş (F.- Gyôiôs), p. u. Tenke, având până la alegere a te presenta la s. biserică din loc, pentru, a-şi arëta des- ! seritatea în tipic şi cântări. Comitetul perochial. | în conţelegere cu : PETRU SERBU, m. p. adm. protop.

— • — Prin pensionarea învëtàtoriului George Ciosescu, de­

venind vacantă staţiunea învăţătorescă delà şcdla confes-sională gr. or. rom din comuna Petris, (cottul Aradu­lui), cu acesta se escrie concurs cu termin de 30 dile delà prima publicare în fóia oficiosa : „Biserica şi Şcdla".

Emolumintele sunt-, a) în bani gata 300 fl., adecă treisute floreni v. a. ; b) 24 metri cubici de lemne, din cari e a se încăldi şi sala de înveţământ; c) pentru con­ferinţa învăţătorescă 10 fl. v. a. ; d) delà înmormântări

unde va fl poftit cu îiturgie 1 fl, fără liturgie 50 cr. ţ e) cuartir liber cu 2 încăperi, steul pentru vite şi gră­dină de legume

Alegândul învăţătoriu va ave să conducă şi canto-râtul în biserică fără altă remuneraţiune ; recurenţii ca­pabili de a c nduce < orul vor fi preferiţi.

Reflectanţii sunt avisaţi a se presenta în sânta bi­serică d n Petnş, spre a-şi arăta desteritatea în cant şi tipic, dr recursele adjustate cu documentele necesare şi adresate comitetului parochial a le subşterne P. On. Domn protopresbiter Vasilie B leş, în M -Radna, până la ter-minul legal

Se notifică, că definitivarea alesului învăţătoriu va urma cum ai după proba de un an.

Petri?, 30 Iuliu 1898 st. v.

losif Cimponeriu, m. p. George Ciosescu, m. p. preş. com. par. not. com. par.

în conţelegere cu : VAS1LE BELEŞ, m. p. protopop, in­spector şcolar.

— •— Neputându-se efcptuf alegerea de învăţător in co­

muna Chertiş. (protopresb, Buteni diecesa Arad) din lipsa de recurenţi, de nou se deschide concurs cu termin de alegere pe 29 August o. V. — până când recurenţii îşi vor subşterne recursele conform prescriselor legii de învăţământ pe calea oficiului inşpectoral în Buteni (N. -Butyin) şi să se piesenteze în sta biserică de ai'ci, spre a se face cunoscuţi poporului.

Emolumintele anuale : 1) 200 (dduă sute) floreni v. a.; 2) 14 şinice bucate jumătate grâu, jumăiate cucuruz preţuite în 84 fl.; 3) 4 stângeni de lemne pentru învă­ţător. 24 fl.; 4) venite cantorale 16 fl. ; 5) pentru scrip­turistică şi participare la reuniune 10 fl.; 6) pentru cu-ratorat 6 fl. ; — cuartir liber ş grădină de legumi.

Chertiş, la 27 Iuliu 1898. Comitetul parochial. în conţelegere cu mine : CONSTANTIN GURBANU, m p.

protopresbiter. — •—

Pentru ocuparea staţiunei învăţătoreşei-cantorale din comuna Călacea, inspector. Beliu se 6scrie concurs cu termin de algere pe 6/18 Septemvre a. C. Dotaţiunea este de 300 fl bani în numărariu, stolele cantorale usuate şi locuinţă cu grădină de legumi.

Recurenţi: până în (Jiua alegrrei ar. a-se presenta 1» 8. biserică de acolo, spre a şi dovedi desteritatea în tipie şi cântări, er recursele adresate comitetului parochial au a-se înainta subscrisului în F.- Giriş (F.- GyorOs), p. u. Tenke.

Comitetul parochial. în conţelegere cu : PETRU SERBU, m. p. adm. piotop.

— •— L I C 1 T A Ţ I U N E M I N U E N D Ă .

Comitetul parochial gr. or. rom. din comuna Sintea, penntru edificarea de nou a bisericei, escrie concurs de licitaţiune minuendă pe diua de 11 Septemvre st. n. p. m. la 3 ore în localitatea şcdlei.

Preţul de esclamare e 7097 fl. Reflectanţii vor ave a depune un vadiu de IO0/,»

dela preţul esclamărei. Planul preliminarial al speselor şi celelalte condiţiuni,

se pot vedâ la oficiul paroch. gr. or. din loc. In privinţa acceptărei ofertelor comitetul îşi susţine

dreptul de necondiţionată şi liberă hotărîre. Sintea, la 17 August n. a. c.

Comitetul parochial. Tipariul şi editora tipografiei diocesane din Arad. — Redactor resyundëtoriu : Angust i l i Hamaca.