I. TULBURARI CIRCULATORII

1.TROMBUSUL

Tromboza extensie patologica a procesului de coagulare, caracterizat prin acumularea de coaguli in sistemul cardio-vascular in timpul vietii.

Factori favorizanti ai trombozei: staza sangvina, leziunea endoteliala, hipercoagulabilitatea.

Cheag crnoric

Macro:lucios, neted

Neaderent la peretele vasului

Se extrage cu usurinta

Elastic

Micro:masa fibrilara de fibrina amestecata cu hematii si leucociteTromb / embol

Macro: rugos, aspru

Aderent

Nu se extrage din vas

Friabil

Micro: retea de fibrina in ochiurile careia se gasesc hematii, leucocite, trombocite

Evolutia trombului- Daca pacientul supravietuieste, trombul e populat de fibroblasti care sintetizeaza colagen, ceea ce duce la organizarea trombului si posibil la recanalizare.

2.STAZA SANGVINA PULMONARA CRONICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar pulmonar. Cauza frecventa: insuficienta cardiaca stanga.

Macro: plaman marit de volum, violaceu, la sectionare se scurge sange negricios venos si lichid de edem spumos, aerat.

Micro: capilarele si venele sunt dilatate, cu lumenul plin de hematii, septurile alveolare ingrosate cu lichid de edem, extravazari hematice. In staza cronica, in septuri si alveole se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina, numite siderofage sau celule cardiace. Hemosiderina este un pigment brun-auriu care se coloreaza in albastru pe coloratia PERLS.

3.STAZA SANGVINA HEPATICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar hepatic. Cauze; insuficienta de cord drept.

Macro stadii:

1. Ficatul muscad pestrit, cu puncte violacee, inconjurate de tesut brun normal

2. Ficatul in cocarda prezinta zone punctiforme violacee inconjurate de zone galbene de incarcare grasa si zone brune de tesut normal.

3. Stadiul final de ciroza hepatica ficatul e mic si fibros.

Micro stadii:

1. Ficatul muscad vena centro-lobulara dilatata, cu lumenul plin de hematii, extravazari hematice pericentro-lobulare care determina atrofia hepatocitelor din aceasta zona.

2. Ficatul in cocarda hepatocitele din zona pericentro-lobulara sunt atrofiate si necrozate; cele din zona medio-lobulara prezinta leziuni de steatoza (incarcare grasa).

3. Ficatul invertit stadiu strict microscopic. Hepatocitele din zona pericentro-lobulara si medio-lobulara sunt atrofiate si necrozate iar cele periportale raman de aspect normal. Lobulul hepatic pare centrat de spatiul port.

4. Stadiul de ciroza se vad benzi groase de fibroza care izoleaza nodului hepatocitari.

4.STAZA SANGVINA RENALA

Definitie - tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumulare de sange in sistemul venos si capilar renal. Cauze insuficienta cardiaca dreapta, tromboza venei renale, compresiuni extrinseci pe vena renala.

Macro rinichi marit de volum, violaceu, pe sectiune se observa striatii rosiatice

Micro capilarele interstitiale si glomerulare sunt dilatate, pline cu hematii, in interstitiu se acumuleaza lichid de edem, extravazari hematice, depozite de hemosiderina.

5.INFARCTUL MIOCARDIC

Definitie zona de necroza de coagulare datorata obstructiei bruste pe artera coronara. 90% din IM sunt trombotice.

Necroza de coagulare necroza ischemica e o zona de tesut necrozata ischemic in care se pastreaza arhitectura tisulara si disparitia detaliilor celulare - stergerea striatiilor fibrelor miocardice, limitele celulare devin imprecise, citoplasma este hipereozinofila granulara, nucleii se fragmenteaza si dispar.

Macro Im este un infarct alb, prezentandu-se ca o zona palida, neregulata, care apare la minim 12 ore de la producerea infarctului. La aprox. 36 ore zona prezinta un lizereu rosiatic, iar la 72 ore si un lizereu cenusiu. Incepand cu cea de-a treia saptamana, zona se transforma intr-o cicatrice alba retractila.

Micro zona de necroza de coagulare. Lizereul rosiatic este dat de vasodilatatia capilarelor din periferie, lizereul cenusiu este dat de infiltratul inflamator cu polimorfonucleare care dupa 3-7 zile sunt inlocuite de limfocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare si infarctul va evolua spre cicatrice fibroasa.

6.INFARCTUL PULMONAR

Definitie zona de necroza de coagulare a parenchimului pulmonar datorata unei obstructii bruste pe artera pulmonara. E predominant embolic.

Macro infarct rosu datorat dublei circulatii. Forma piramidala cu vf la hil si baza la pleura, culoare violacee, bombat.

Micro zona de necroza de coagulate in care septurile interalveolare sunt omogene, hialine, eozinofile, totul pe un fond intens hemoragic. In evolutie, zona de infarct e populata cu monocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare pt ca apoi in zona sa prolifereze fibroblaste care sintetizeaza colagen si infarctul se va cicatriza fibros.

7.INFARCTUL RENAL

Definitie zona de necroza de coagulare a parenchimului renal datorata unei obstructii bruste a arterei renale. Este in egala masura trombotic si embolic.

Macro infarct alb de forma piramidala, cu vf la hil si baza la capsula.

Micro zona de necroza de coagulare care evolueaza spre o cicatrice fibroasa.

II.DISTROFII

1.HIALINUL INTRA SI EXTRACELULAR

Definitie reprezinta o acumulare intra si extracelulara de material proteic numit hialin. Hialinul e un material omogen, eozinofil, sticlos.

Acumulari intracelulare de hialin:

Corpii Mallory agregate proteice in citoplasma hepatocitelor din boala alcoolica

Corpii Russel agregate de imunoglobuline care se depoziteaza in citoplasma plasmocitelor la pacientii cu stari hiperimune.

Incluziile virale de nucleoproteine

Acumulari extracelulare de hialin:

Fiziologice corpul Albicans din ovar

Patologice cicatricea cheloida.

2.DISTROFIA FIBRINOIDA IN NODULUL ASCHOFF

Definitie distrofie extracelulara caracterizata prin acumularea de material proteic rezultat din distrugerea colagenului si a substantei fundamentale = necroza fibrinoida.

Apare in cateva boli bine determinate:

Boli autoimmune RAA, poliartrita reumatoida, lupus

Ulcerul gastric semn de activitate

In peretele arteriolelor, in hipertensiunea arteriala maligna.

Micro zone intinse de necroza fibrinoida in derm, omogene, hyaline, fin granulare sau filamentoase, delimitate de o intensa reactie inflamatoare, cu limfo plasmocite, monocite macrofage, fibroblaste.

3.ULCERUL GASTRIC

Definitie afectiune cronica consecutive actiunii sucului gastric asupra peretelui digestiv. Rol important in patogeneza lui il are Helicobacter pylori.

Macro :

Ulcerul acut lipsa de substanta la nivelul mucoasei gastrice, bine delimitata, cu fundul roscat-brun.

Ulcerul cronic nisa ulceroasa mai mica decat in ulcerul acut, bine delimitate, peretele Nisei este dur, pliurile micoasei converg catre nisa.

Micro :

Ulcerul activ acut sau cronic :

strat superficial necrotic cu exudat fibrino-purulent, detritusuri celulare;

strat de necroza fibrinoida;

tesut de granulatie;

fibroza.

Ulcerul stationar acut strat necrotic inlocuit cu tesut de granulatie

Ulcerul stationar cronic fundul ulcerului format din tesut cicatriceal.

Marginile ulcerului acut prezinta edem, hiperemie, sufuziuni sangvine la nivelul mucoasei.

Marginile ulcerului cronic prezinta leziuni de gastrita cronica, proliferari polipoide ale mucoasei, leziuni de endangeita obliteranta, vegetonevrita si perinevrita.

4.AMILOIDOZA RENALA

Definitie este o acumulare extracelulara de material proteic alcatuit din lanturi de imunoglobuline.

Clasificare:

Dupa localizare : amiloidoze generalizate si localizate (cardiac, renala)

Dupa cauza: primare (primitive) si secundare (in boli autoimune, in mielom multiplu)

Amiloidul substanta omogena, vatoasa, eozinofila, coloratie Rosu de Congo, culoare caramizie, examinat in lumina polarizata este verde refringent.

La nivel renal, amiloidul se depune sub capsula glomerulara, inlocuind progresiv glomerulul, perivascular si peritubular. Evolueaza rapid spre insuficienta renala.

In cord, amiloidul se depune perivascular si interstitial afectand sistemul excito-conductor, determinand aritmii severe si insuficienta cardiac rapid progresiva

5.STEATOZA HEPATICA

Definitie: leziune reversibila, caracterizata prin acumularea anormala de lipide in hepatocite. Cauza frecventa: consumul cronic de alcool.

Macro ficat marit de volum, greutate crescuta, culoare galben lutos, consistenta moale.

Micro in functie de gradul de incarcare cu lipide acestea realizeaza in citoplasma hepatocitelor un aspect micro sau macrovezicular. Cand incarcarea e maxima, hepatocitul ia aspectul unui adipocit.

6.BOALA NIEMANN PICK

Definitie distrofie ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumulare in celulele sistemului monocot macrofag a unui compus de metabolism intermediar lipidic sfingomielina. Boala se datoreaza unei mutatii a genei sfingomielinazei.

Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, afectare variabila a SNC. Splina din boala NP este mult marita de volum, galbuie lutoasa.

Micro arhitectura normal splenica e inlocuita partial sau total de celule NP celule de talie mare, cu citoplasma abundenta, spumoasa, eozinofila, PAS - si nucleu central.

7.BOALA GAUCHER

Definitie distrofie a metabolismului glucidic, cu transmitere ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumularea in sistemul monocot macrofag a unui metabolit intermediary numit gluco-cerebrozid. Boala se datoreaza unei mutatii genetice a genei care codifica glucocerebrozidaza.

Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, posibila afectare a SNC. Splina e mult marita de volum, ajunge la 5 kg, palida.

Micro arhitectura splenica e dezorganizata prin infiltrarea cu cellule Gaucher (cellule mari pana la 100 ,u cu citoplasma abundenta, creponata, nucleu impend la periferie, PAS +. Celulele Gaucher la origine sunt monocite sau macrophage care au stocat in lizozom glucocerebrozid.

8.STAZA BILIARA INTRAHEPATICA

Definitie manifestari legate de diminuarea sau oprirea secretiei biliare, cu acumularea in sange a substantelor care sunt excretate prin bila (bilirubina, saruri biliare, colesterol).

Colestaza se produce prin: obstructia cailor biliare, oprirea formarii bilei datorata unei leziuni hepatocitare.

Colestaza extrahepatica determinata de obstructia caii biliare principale (litiaza, neoplasme)

Colestaza intrahepatica data de :

Obstructia cailor biliare intrahepatice (neo intrahepatice, amiloidoza, steatoza, ciroza primitiva)

Oprirea formarii bilei de catre hepatocit (hepatite acute, cornice, ciroza)

Macro ficat marit de volum, brun-verzui, consistenta crescuta. Canale biliare dilatate, cu bila concentrate negru-verzuie.

Micro Apar depozite de pigment biliar in hepatocite. Ductele si canaliculele biliare apar destinse de acumularile de bila, culoare verde maro. Bila extravazata este fagocitata de cellule Kupffer. Periductular apare edem si infiltrate cu neutrofile. In timp, apare fibroza in spatiul port, iar extinderea la parenchimul hepatic duce la ciroza biliara secundara.

9.PLACA DE ATEROM ATEROSCLEROZA

Definitie distrofie lipidica, caracterizata de acumularea de triglyceride si cholesterol sub intima arterelor.

Macro leziunile de ateroscleroza trec prin doua faze successive:

Striul lipidic leziune liniara, galbuie, usor proeminenta

Placa de aterom leziune de forma neregulata, galbuie, proeminenta in lumen, cu tendinta de confluare cu placile vecine.

Micro placa de aterom e alcatuita din trei component:

Componenta lipidica grasimi intra si extracelulare si cristale de cholesterol. Nu se coloreaza pe sectiuni la parafina cid oar pe sectiuni la gheata colorate cu coloranti speciali de grasimi(scharlach).

Componenta celulara macrophage spumoase, histiocite, limfocite, fibroblaste.

Componenta fibrilara fibre de collagen si elastina, degradate.

Complicatiile placii de aterom:

Ulceratii cu tromboza

Hemoragia in placa

Dilatatiile anevrismale si ruptura peretelui vascular

III.INFLAMATII NESPECIFICE

1. PERICARDITA FIBRINOASA

Definitie inflamatie acuta exudativa a pericardului, care determina aparitia unui exudat sero-fibrinos in cavitatea pericardica

Macro exudat sero-fibrinos cu punti de fibrin si striuri albicioase meregulate pe seroase.

Micro retea densa de fibrina cu hematii si leucocite pe suprafata pericardului. Pericardul apare ingrosat prin procese de fibroza.

2. APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA

Definitie inflamatie acuta exudativa purulenta caract. prin infiltrarea difuza a peretelui apendicular in toata grosimea lui.

Macro apendice marit de volum, mezoul hyperemic, seroasa acoperita de exudat fibrinopurulent.Peretele este ingrosat, mucoasa prezinta hemoragii punctiforme, lumenul purulent.

Micro lumenul apendicular contine puroi detritus necrotic, PMn si piocite. Toate straturile peretelui sunt infiltrate masiv de PMN.

3. ABCESUL HEPATIC

Definitie inflamatie acuta exudativa purulenta, circumscrisa, a parenchimului hepatic.

Macro in functie de calea pe care infectia ajunge la ficat, se descriu mai multe tipuri:

Abces pioemic germenii ajung la ficat pe calea arterei hepatice, in conditii de sepsis(prezenta de germeni in sange)

Abces pileflebitic germenii ajung la ficat pe calea venei porte, in enterocolite severe.

Abces colangitic germenii ascensioneaza pe cai biliare, de obicei de la o colecistita acuta supurata.

Abces prin insamantare directa sau contiguitate de la leziuni de vecinatate.

Abcesele colangitice sunt multiple, verzui si mici, pe cand cele pioemice sunt unice cu continut purulent galbui.

Micro abcesul are in centru o zona de detritus fibrino-leucocitar si necrotic, alcatuit din: resturi de fibrin, PMN degradate si resturi de hepatocite necrozate. La periferie prezinta tesut de granulatie si posibil o capsula fibroasa.

4. LEPTOMENINGITA ACUTA PURULENTA

Definitie inflamatie exudativa acuta purulenta localizata la nivelul leptomeningelui.(alcatuit din piamater si arahnoida)

Macro leptomeningele e ingrosat, congestive, cu luciu pierdut, iar LCR este de la tulbure pana la franc purulent. In etiologia meningitei acute sunt implicate numeroase bacteria: Neisseria Meningitidis, Staphilococcus Aureus, Eischerichia Coli.

Micro meningele e ingrosat prin lichid de edem, vasele meningeale sunt dilatate cu lumenul plin de hematii, in spatial subarahnoidian se gaseste abundant exudat alcatuit din fibrin, polimorfonucleare integer si degradate (piocite).

5. ENTEROCOLITA ULCERO - NECROTICA

Definitie inflamatie acuta alterative necrozanta a intestinului subtire si gros.

Macro mucoasa prezinta edem, hemoragie, focare necrotice galbui-murdare, inconjurate de un lizereu rosiatic.

Micro ulceratii ale mucoasei, constand in detritus necrotic si numeroase PMN. Peretele intestinal prezinta edem in toate straturile, vasele sunt dilatate pline ci hematii si discret infiltrate inflamator granulocitar.

6. PAROTIDITA EPIDEMICA

Definitite inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian

Macro parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa.

Micro stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. Celulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice reversibile.

7. TESUTUL DE GRANULATIE

Definitie este o inflamatie cronica reparatorie.

Macro rosu, umed, friabil

Micro alcatuit din :

Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen

Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

Capilare de neoformatie cu endoteliu inalt

Celule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in citoplasma.

8. ENDOCARDITA INFECTIOASA

Definitie process infectios in care endocardul este colonizat cu bacteria si fungi ce duc la formarea unor vegetatii friabile de fibrina.

Macro eroziunea si perforarea alveolelor, abcese miocardice. Se vindeca prin procese de fibro-scleroza si calcificari.

Micro celulele endocardului sunt ulcerate, cu depozite de fibrin ce contin meutrofile si colonii microbiene, infiltrate leucocitar si material necrotic.

9. PIELONEFRITA ACUTA

Definitie afectiune inflamatorie renala, caracterizata prin aparitia de focare supurative la nivelul parenchimului renal.

Macro rinichi marit de volum, benzi liniare galbui la nivelul medularei datorate puroiului, prezenta unei arii piramidale in corticala.

Micro focare supurative in interstitial renal, lumenul tubular plin cu PMN neutrofile.

10. PNEUMONIA FRANCA LOBARA

Definitie inflamatie acuta exudativa purulenta care intereseaza doar alveolele pulmonare.

Macro lobul afectat trece prin patru faze successive:

Faza de congestie lobul e marit de volum, violaceu, de consistent crescuta, cu crepitatii diminuate.

Hepatizatie rosie lobul afectat are consistenta crescuta, crepitatii disparate, proba docimaziei negative.

Hepatizatie cenusie lobul afectat are culoare violaceu cenusie iar la sectionare se scurge un lichid tulbure.

Faza de remisiune lobul afectat revine incet la aspect normal.

Micro in faza de congestive septurile interalveolare sunt ingrosate prin lichid de edem iar arteriolele din septuri sunt dilatate cu lumenul plin de hematii.in alveoli se afla un exudat sero-fibrinos cu rare polimorfonucleare. In faza de hepatizatie rosie alveolele sunt pline cu exudat alcatuit din fibrin, PMN intregi si degradate si colonii microbiene. In faza de hepatizatie cenusie, exudatul alveolar este mai putin si alcatuit din resturi de fibrin si PMN. In faza de remisiune exudatul se resoarbe lent si plamanul recapata aspect normal. Caracteristic pneumoniei france lobare este monomorfismul lezionar exudatul alveolar este identic in toate alveolele afectate).

11. BRONHOPNEUMONIA

Definitie inflamatie acuta exudativa purulenta a bronhiolelor terminale si a alveolelor din jurul lor. BP e afectiunea pacientilor imunocompromisi, in special nou nascuti cu prematuritate si batrani imobilizati dupa accidente vasculare cerebrale.

Macro plamanul este afectat difuz, sub forma de nodule imprecise delimitati, de consistent crescuta, din care la sectionare se evacueaza dopuri purulente.

Micro in lumenul bronhiilor afectate se gaseste exudat fibrino-leucocitar iar alveolele din jurul acestor bronhii sunt pline cu exudat polimorf alcatuit in proportii variabile din fibrin, PMN intregi si degradate, hematii si limfocite. Caracteristic BP este polimorfismul lezionar exudatul e diferit de la alveola la alveola)

12. HEPATITA CRONICA

Definitie afectare hepatica datorata inflamatiei cornice., de etiologie virala

Macro ficat usor marit de volum, fara modificari macroscopic notabile

Micro evaluarea se face dupa mai multe criteria:

Activitatea necro-inflamatoare :

hepatita de interfata (eroziunea hepatocitelor aflate la interfata dintre lobul si spatial port),

necroza hepatocitara confluent (necroza unor grupuri intinse de hepatocite),

necroza hepatocitara focala (unele hepatocite inlocuite de limfocite si macrophage, apoptoza, inflamatie intralobulara)

Fibroza

Etiologia

hepatocite cu citoplasma palida, eozinofila, omogena;

nuclei nisiposi mari;

leziuni ductale, infiltrat inflamator nodular, steatoza;

infiltrat bogat in plasmocite

Mentiune speciala prezenta de leziuni distrofice hepatocitare.

13. CIROZA HEPATICA

Definitie reprezinta stadiul final pentru mai multe afectiuni hepatice.

Macro ficat de consistenta mult crescuta, marginea anterioara ascutita, suprafata neregulata datorata numerosilor nodule de diferite dimensiuni, in functie de care se descriu mai multe tipuri macroscopic de ciroza:

Ciroza macronodulara noduli peste 3 mm

Ciroza micronodulara nodule pana in 3 mm

Forma mixta

Micro stergerea arhitecturii normale, prezenta de nodul separati de benzi de fibroza, cordoame hepatocitare groase cu cellule mari cu multi nuclei, steatoza marcata si corpi Mallory, depozite de fier in hemocromatoza.

IV. INFLAMAII SPECIFICE

1. GRANULOM TUBERCULOS TBC PULMONARA SI GANGLIONARA

Definitie tuberculoza este o inflamatie cronica granulomatoasa specifica, data de mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch). Foarte rar la pacientii imunosupresati pot da infectii mycobacterium bovis si m. Avium.

Infectia TBC cunoaste doua etape: Primoinfectia apare in copilarie la prima expunere la bacilul Koch. Daca intervine la un individ sanatos e asimptomatica si se vindeca spontan lasand mici cicatrici fibroase. La indivizi imunocompromisi imbraca aspect de tuberculoza miliara.

Reinfectia apare fie prin activarea bacililor dormanti din leziunile de primoinfectie, fie prin reinfectare exogena.

Macro in tuberculoza miliara apar numeroase leziuni alb-sidefii pe seroase si in organele parenchimatoase. In tuberculoza secundara, leziunea caracteristica este granulomul (foliculul) TBC care e o leziune nodulara, imprecis delimitata, care poate prezenta in centru o substanta alba, granulara numita cazeum. Cel mai adesea apare in lobii superiori pulmonari dar poate afecta orice organ.

Micro dinspre centru spre periferie, foliculul TBC e alcatuit din:

In centru necroza de cazeificare.e un material omogen, eozinofil, granular, cu resturi hematoxinofilice nucleare.In necroza, pe coloratia Ziehl Nielsen se identifica bacili acid alcoolo- rezistenti rosii.

Celule gigante multinucleate Langhans histiocite de talie mare cu multi nuclei dispusi la periferie in potcoava.

Un placard de histiocite epitelioide celule mari cu un singur nucleu situat la periferie. Sunt singurele care nu pot lipsi din folicului TBC.

O coroana de limfocite T activate.

Tuberculoza ganglionara consecinta diseminarii limfactice a infectiei tuberculoase.

Macro ganglion marit de volum , cenusiu, poate avea in centru cazeum.

Micro leziunea caracteristica e foliculul TBC.

2. BOALA REUMATISMALA A CORDULUI: GRANULOMUL ASCHOFF (MIOCARDITA REUMATISMALA), ENDOCARDITA REUMATISMALA

Definitie RAA este o boala inflamatorie, in principal a copilului, ce apare dupa o infectie cu streptococ b-hemolitic de tip A. Boala reumatismala a cordului este cea mai importanta manifestare a reumatismului articular acut, cu posibila evolutie spre deces.Afecteaza toate cele trei structuri cardiace endocard, miocard, pericard.

Miocardita reumatismala

Macro consistenta scazuta a miocardului, dilatatie moderata a cavitatilor curdului.

Micro infiltrat inflamator cronic interstitial, focare de miocitoliza, prezenta nodulilor Aschoff care trec prin trei faze:

Faza precoce exudativa, necroza fibrinoida, infiltrat redus cu neutrofile

Faza intermediara proliferativa, granulomatoasa, cu zone de necroza fibrinoida, infiltrat cu limfocite, plasmocite, macrofage, histiocite de talie mare celule Aschoff

Faza finala fibroasa sau de vindecare, nodulul se transforma intr-o cicatrice hialina.

Endocardita reumatismala

Endocardul este afectat concomitent. Caracteristic aparitia de vegetatii mici friabile, de 1-2 mm pe marginea valvelor, din material fibrinoid, greu detasabile de endocard.

3. GLOMERULONEFRITA ACUTA DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA

Definitie afectare renala datorata infectiei cu streptococ beta-hemolitic, prin mecanism autoimun

Macro rinichii mariti de volum, cu parenchim palid si zone mici hemoragice pe corticala.

Micro aspect de glomerulo-nefrita proliferativa endocapilara:

Glomerulii largiti de proliferarea celulara si de afluxul de celule inflamatorii (neutrofile, mononucleare)

Tubii renali leziuni distrofice, lumenul tubular plin de hematii si leucocite, interstitiu edematos.

4. GRANULOMUL DE CORP STRAIN tesutul de granulatie

Definitie este o inflamatie cronica reparatorie.

Macro rosu, umed, friabil

Micro alcatuit din :

Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care sintetizeaza colagen

Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

Capilare de neoformatie cu endoteliu inalt

Celule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu multi nuclei asezati aleator in citoplasma.

5. AORTITA LUETICA

Definitie leziune inflamatorie a aortei, intalnita in sifilisul tertiar.

Luesul infectie cu transmitere sexuala data de o spirocheta treponema pallidum. Se mai transmite prin sange sau de la mama la fat.

Infectia luetica trece prin patru stadii evolutive:

Sifilis primar apare la aprox 21 zile dupa infectare sub forma unei leziuni ulcerate nedureroase, la nivelul portii de intrare numita sancru dur. Se vindeca spontan in 7 zile.

Sifilis secundar apare la cateva saptamani sub forma unei eruptii cutanate maculo-papulare, eritematoase, care nu raspunde la antihistaminice dar dispare spontan in cateva saptamani.

Sifilis tertiar apare dupa ani de zile si asociaza leziuni cardio-vasculare, ganglionare si de SNC.

Sifilis cuaternar apar complicatii ale leziunilor din stadiul anterior.

Macro aortita luetica afecteaza primul segment al aortei care sed ilata anevrismal.

Micro leziunea e de tip mezoaortita si se caracterizeaza prin distrugerea colagenului din tunica medie si infiltrat inflamator cu plasmocite, perivaso-vasorum.

6. ACTINOMICOZA

Definitie inflamatie distructiva data de o bacterie anaeroba actinomyces israelii.

Micro tesuturile afectate au zone intinse de necroza cu infiltrat inflamator polimorf, iar pe coloratia PAS se identifica colonii de actinomyces.

7. PIELONEFRITA MICOTICA

Definitie infectie fungica, cea mai raspandita candidoza.

Macro apare sub forma de pseudohife din care se formeaza blastospori. Se pun in evidenta prin coloratia PAS. Spectrul infectiei: proliferari superficiale (ale pielii, mucoasei bucale si urogenitale) asociate cu o boala usoara, forme grave diseminate hematogen la pacienti imunodeficienti. In cazuri invazive este afectat rinichiul apar microabcese galbui in cortex si medulara.

Micro in centrul abcesului pseudohife si blastospori, inconjurati de necroza si infiltrate cu neutrofile. In tubi si capilare glomerulare se observa filamente micotice.

8. BOALA CU INCLUZII CITOMEGALICE

Definitie e asimptomatica la indivizi sanatosi si are semnificatie patologica doar la pacienti imunodeprimati. Infecteaza mai ales celulele epiteliale ale tractului digestiv, respirator, glande exocrine.

Macro nu da.

Micro celulele infectate sunt mari, prezinta intranuclear o incluzie eozinofila cu halou clar.

V. TUMORI BENIGNE

1. PAPILOMUL

Definitie tumora benigna a epiteliilor pavimentoase scuamoase: piele, mucoasa cavitatii orale, esofag, anus, vulva, vagin, exocol, santul balano-preputial.

Macro tumora vegetanta, conopidiforma, sesila sau pediculata, acoperita de tegument cu aspect normal.

Micro tumora e alcatuita din axe conjunctivo vasculare tapetate de epiteliu pavimentos cu acantoza (ingrosarea stratului spinos) si hiperortocheratoza (ingrosarea stratului de cheratina).

2. POLIPUL

Definitie tumora benigna a epiteliilor cilindrice (mucoasa nazala, tract respirator, stomac, intestin subtire, colon, rect, endocol, uter).

Macro tumori de dimensiuni variabile, vegetante, sesile sau pediculate.

Micro tumora e alcatuita din axe conjunctivo vasculare tapetate de celule cilindrice mari cu nuclei tahicromi (intens colorati), alungiti. Se clasifica in functie de aspectul micro, in:

Polipi tubulari celulele tumorale formeaza structuri tubulare

Polipi vilosi alcatuit din axe conjunctivo vasculare digitiforme, tapetate de celule tumorale

Polipi tubulo vilosi.

3. NEVUL NEVO CELULAR alunitele

Definitie tumora benigna a celulelor pigmentare din piele

Macro tumori pigmentate de dimensiuni variabile, plane sau elevate, uneori cu fire de par.

Micro tumora e alcatuita din cuiburi de celule cubice monomorfe. Se descriu trei tipuri de nevi:

Nevi intradermici prolifereaza strict in derm

Nevi jonctionali cuiburile in jonctiunea dermo epidermica

Nevi micsti cu cuiburi atat in derm cat si in jonctiune.

4. FIBROADENOMUL MAMAR

Definitie tumora benigna a glandei mamare. Apare mai cel frecvent la femei in perioada de activitate genitala, foarte rar la barbati.

Macro tumora nodulara de consistenta crescuta, bine delimitata.

Micro proliferare bifazica care asociaza proliferarea ductelor si a stromei fibroase. Se descriu doua forme:

Fibroadenomul intracanalicular prolifereaza mai mult epiteliul ductal formand ducte ramificate in coarne de cerb.

Fibroadenomul pericanalicular prolifereaza mai mult stroma fibroasa care izoleaza ducte mici rotunde.

5. LEIOMIOFIBROMUL UTERIN

Definitie tumora benigna a miometrului tunica musculara a uterului

Macro tumora nodulara, bine delimitata, de consistenta ferma, care herniaza pe suprafata de sectiune.

Micro alcatuit din fascicule de fibre musculare netede, alungite, mari, cu nuclei ovali, cu capete rotunjite, in trabuc.

6. ADENOMUL PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA

Definitie tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide.

Macro tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive frecvente.

Micro tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone sarace in celule.

7. NEURINOMUL (SCHWANOMUL)

Definitie tumora benigna a tecilor nervoase din celula Schwann. Localizare nervii mari cranieni si spinali si ramurile lor.. Este o tumora solitara cu crestere lenta.

Macro tumora bine delimitata, albicioasa cenusie, consistenta ferma.

Micro alcatuita din fascicule de celule alungite, cu margini rotunjite, cu nuclei alungiti paraleli care dau aspect de palisada.Prezinta doua zone:

Zona Antoni A celule asezate in fascicule dense cu palisade numeroase.

Zona Antoni B - celule separate de o stroma laxa, mixoida cu vase numeroase

8. HEMANGIOMUL CAPILAR CUTANAT

Definitie tumora benigna a vaselor capilare sangvine.

Macro tumora violacee de dimensiuni variabile, plana (in pata de vin) sau tuberoasa proeminenta.

Micro la nivelul pielii, tumora se dezvolta strict in derm si e alcatuita din vase capilare cu perete subtire si lumen dilatat plin cu hematii. Poate prezenta tromboze intraluminal.

VI. TUMORI MALIGNE

1. CARCINOMUL BAZOCELULAR

Definitie tumora maligna a stratului bazal al pielii. Apare numai pe tegument, in special pe zonele expuse la soare, cel mai adesea in 2/3 superioare ale fetei.Este cea mai frecventa tumora maligna dar malignitatea ei se exprima numai la nivel local, nu metastazeaza dar invadeaza si distruge tesuturile din vecinatate.

Macro tumora este nodulara, ulcerata, cu margini perlate.

Micro tumora este alcatuita din insule ciclaze de celule mari cu citoplasma bazofila si nuclei tahicromi. La periferia insulelor tumorale nucleii se dispun paraleli cu aspect de palisada.

2. CARCINOMUL SCUAMOCELULAR de tegumente (spinocelular)

Definitie tumora maligna a celulelor scuamoase din piele. Mai pot aparea la nivelul tuturor mucoaselor pavimentoase precum si la nivelul insulelor de metaplazie scuamoasa.

Metaplazie inlocuirea tesutului normal cu alt tesut de aspect normal dar care nu are ce cauta acolo. (fie pe colul uterin fie la nivelul mucoasei bronsice). Apare cel mai frecvent in 1/3 inferioara a fetei si pe buze.

Micro tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo citoplasmatice. In centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.

3. MELANOMUL MALIGN

Definitie este tumora maligna a celulelor pigmentare.

Macro - imbraca 3 forme:

melanom nodular - leziune nodulara infiltartiva pigmentata sau acromica.

melanom lentiginos leziune usor elevata cu tendinta la extindere in suprafata.

melanomul acrol - apare la exterior....... .....fara legatura cu expunerea la soare.

Micro tumora e alcatuita din insule si cuiburi de celule mari, fusiforme sau epitelioide cu numeroase atipii: celulele pot contine pigment melanic care se evidentiaza prin coloratia Fontana. Originea melanomului malign e intotdeauna la jonctiunea dermo-epiderm. Cel mai important factor de prognostic este invazia in profunzime care se cuantifica dupa doi indici:

indicele Clark indica tesut din profunzime in care invadeza tumora.

indicele Breslow masoara in mm distanta de la stratul granular al pielii la cea mai profunda insula tumorala.

4. ADENOCARCINOMUL DE COLON SI METASTAZELE LIMFOGANGLIONARE ALE ACESTUIA

Definitie - tumora maligna a mucoasei colonice. Factori de risc: dieta saraca in fibre si bogata in carne, bolile inflamatorii cronice ale colonului, prezenta polipilor.

Macro - prezinta 3 forme :

vegetanta poliploida - mai frecvent in jumatatea dreapta a colonului

infiltrativa stenozanta - in jumatatea stanga a colonului si la nivelul rectului

ulcerata mai rara la niv colonului

Micro celule mari mucosecretoare, cu numeroase atipii dispuse in glande cu arhitectura dezorganizata.

Metastazele limfoganglionare - reprezinta extensia pe cale limfatica a adenocarcinomului de colon

Macro ganglion marit de volum, cenusiu, posibil cu zone de necroza.

Micro structura ganglionara e inlocuita de proliferari...........identice cu tumora de origine

5. CARCINOMUL GASTRIC

Definitie tumora maligna a epiteliului gastric.

Macro - tumora imbraca 3 forme

macro vegetanta

ulcerata lipsa de substanta, cu pereti duri

infiltrativ stenozata peretele gastric e ingrosat , cartonos si dse mai mult lim plastica.

Micro - carcinomul gastric prezinta 2 forme

tip intestinal - cu celule tumorale dispuse in structuri glandulare

tip difuz celulele se dispun in plaje si trabecule. Celulele tumorale secreta mucus care se acumuleaza intracelular cu aspect de celule in inel cu pecete si extarcelular cu o formare de lacuri de mucus.

6. CARCINOMUL DE COL UTERIN

Definitie - Tumora maligna a epiteliului scuamos ...sau a zonelor de metaplazie scuamoasa de pe endocol. Are tendinta sa fie mai prost diferentiat si mai agresiv decat carcinomul de tegument.

Micro tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari, poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor nucleo citoplasmatice. In centrul insulelor tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.

VII. PATOLOGIA ORAL

1. CHIST BRANHIAL

Definitie tulburare de embriogeneza caracterizata prin prezenta unor resturi din arcurile branhiale.

Macro formatiune elastica nodulara de cativa milimetri situata pe marginea SCM.

Micro alcatuit din tesut limfoid care include resturi de epiteliu pavimentos mormal.

2. GRANULOM DE REPARATIE GIGANTO CELULAR (EPULIS)

Definitie proliferare a parodontiului de cauza de obicei iritativa. Apare pe marginea libera a gingiei in special la femei tinere sau la pacienti cu lucrari dentare vicioase.

Macro formatiune nodulara, acoperita de mucoasa normala sau ulcerata.

Micro exista doua forme evolutive de epulis Epulis granulomatos alcatuit din tesut de granulatie cu proliferare fibroblasto fibrocitara, infiltrat inflamator polimorf, capilare de neoformatie si celule gigante multinucleate de corp strain.

Epulis fibromatos rezulta prin evolutia indelungata a primei variante si se caracterizeaza prin infiltrat inflamator redus cantitativ intr-un tesut conjunctiv fibros.

3. LICHEN PLAN BUCAL

Definitie tulburare de cheratinizare de cauza incomplet cunoscuta, probabil autoimuna.

Macro leziune in placa sau retea, albicioasa, striata, care apare pe tegumente si mucoase. Mecanismul etio-patogenic este reprezentat de distruferea cheratinocitelor de catre limfocite T activate.

Micro lichenul asociaza urmatoarele leziuni: Hiperortocheratoza ingrosarea stratului de cheratina

Acantoza ingrosarea stratului scuamos

Vacuolizari ale celulelor stratului bazal prin lichid de edem.

Stergerea limitei dermo epidermice prin infiltrat inflamator cu limfocite, dispus in banda.

Cheratinocite apoptotice numite corpi Civatte.

4. ADENOM PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA tumora mixta de glanda parotida

Definitie tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent parotide.

Macro tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive frecvente.

Micro tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu zone sarace in celule.

5. CARCINOM APARUT IN CADRUL UNUI ADENOM DE GLANDA PAROTIDA

6. CARCINOM SPINOCELULAR DE LARINGE

7. PAROTIDITA EPIDEMICA oreionul

Definitite inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul urlian

Macro parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta lemnoasa.

Micro stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem. Celulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice reversibile.

8. GRANULOM DENTAR PIOGEN

Definitie este o forma circumscrisa de parodontita cronica. Apare frecvent pe ramul mandibulei in jurul radacinii unui dinte lezat si se poate transforma in abces periapical.

Macro nu are.

Micro exista doua forme

Granulomul simplu alcatuit din tesut de granulatie.

Granulomul epitelial include resturi de epiteliu odontogen.

9. ADAMANTINOM (AMELOBLASTOM)

Definitie tumota benigna a epiteliului odontogen. Apare cel mai adesea la nivelul ramului mandibulei. Exista trei forme de ameloblastom

A. Polichistic comun

A. Unichistic

A. Extraosos

Micro tumora e alcatuita din insule de celule odontogene care dinspre centru spre periferia insulelor recapituleaza odontogeneza. La periferia insulelor tumorale, celulele se dispun regulat cu aspect in palisadare sau polarizare inversa. Exista o forma de a. Plexiform care nu recapituleaza odontogeneza.

10. CHISTUL DENTIGER

Definitie o acumulare de apa in jurul coroanei unui dinte inclus.

Macro se diagnosticheaza pe radiografie unde se identifica dintele inclus si o zona radio opaca in jurul coroanei sale.

Micro peretele chistului e tapetat de epiteliu scuamos necheratinizat asemanator cu mucoasa orala, care poate prezenta ulceratie, displazie sau chiar carcinom scuamo celular.

PAGE 14