Anamneza şi examenul clinic al copilului bolnav(sursă: Precis de pediatrie, 1978, sub redacţia Pierre E. Ferriere)

      I.Anamneză             1.Istoric copil                      A.surse de informaţie: mamă, tată, apropiaţi, persoane străine care îngrijesc

copilul la domiciliu sau în medii instituţionale (grădiniţă, şcoală etc.); de preferat cea mai apropiată persoană de copil

                      B.de obicei copilul suferă la un moment dat numai de o singură boală, nu de mai multe(a se corela datele anamnestice după acest principiu)

                      C.bolile antenatale, relativ frecvente la copiii mici, sunt de 3 tipuri:                                 a.genetice (mono sau poligenice)                                 b.teratologice (substanţe chimice: medicamente)                                 c.cauze infecţioase intrauterine                      D.istoricul creşterii şi dezvoltării copilului (toate bolile serioase se repercută

asupra acestora; răsunetul acestei influenţe este direct proporţional cu gravitatea bolii, debutând odată cu aceasta)

                       E.nu întotdeauna problema care declanşează apelarea la medic e cea mai importantă: nu fiţi creduli, dar nici nu exageraţi cu atitudinea de îndoială (ar fi o greşeală psihologică)

             2.Istoric boală                      A.principalul simptom care a motivat prezentarea la medic (motiv invocat de

copil, părinţi sau medicul care a trimis copilul la un alt specialist) (de ex.: dureri abdominale recidivante, febră de origine nedeterminată, cefalee, insuficientă creştere în greutate etc.)

                                 a.dacă acest simtpom-motiv nu vi se pare cel esenţial, notaţi-l pe cel considerat de dvs mai important

                      B.Antedente familiale sau ereditare                                 a.boli genetice (desenaţi şi un mic arbore genealogic pentru a vă orienta

privind genetica bolii)                                          1.tulburări de coagulare a sângelui                                          2.tulburări psihice                                          3.diabet                                          4.guşă                                          5.nanism                                          6.boli osoase                                          7.convulsii                                          8.epilepsie                                          9.boli dermatologice                                      10.TBC                      C.Antecedente personale

                                 a.Antenatale                                          1.ameninţare de naştere prematură                                          2.hemoragii (data lor)                                          3.medicamente                                          4.hormoni administraţi în sarcină                                          5.boli ale mamei din timpul sarcinii                                          6.boli febrile notabile ale mamei                                          7.iradierea gravidei: radiografii, radioscopii                                          8.albuminuria gravidei                                          9.HTA a gravidei                                      10.Creştere excesivă în greutate                                      11.Activitatea fetusului în uter                                      12.poli(hidramnios) (exces de lichid amniotic) debutat la sfârşitul sarcinii,

oligoamnios (deficit de lichid amniotic)                                      13.„sărăcia” mişcărilor fetale                                 b.Perinatale                                          1.data prevăzută a travaliului                                          2.travaliu spontan sau provocat                                          3.durata travaliu                                          4.durată expulzie făt                                          5.utilizare forceps                                          6.cezariană                                          7.asfixie perinatală                                          8.greutatea la naştere                                          9.lungimea corporală                                      10.vârsta copilului la naştere (în săptămâni) (durata sarcinii)                                      11.a ţipat imediat după expulzie?                                      12.scorul Apgar                                      13.s-a folosit incubatorul pentru nou-născut?                                      14.alte remarci ale neonatologului privitoare la copil                                      15.primele ore de viaţă:                                                      i.culoare tegumente                                                     ii.dificultăţi respiratorii                                                   iii.administrarea de oxigen                                 c.Neonatale                                          1.primele zile de viaţă                                                      i.icterul fiziologic: zi de debut, durată, complicaţii                                                     ii.transfuzii                                                   iii.capacitatea de a suge lapte                                                   iv.alimentaţie la sân sau artificială                                                    v.tranzit gastro-intestinal

                                                   vi.curba ponderală                                                 vii.dificultăţi respiratorii:                                                viii.apnee                                                   ix.convulsii                                                    x.a părăsit copilul maternitatea odată cu mama, sau a rămas în

continuare acolo şi după plecarea mamei?                                                   xi.Erupţii cutanate                                                 xii.Scaune fiziologice sau patologice                                                xiii.Ţipăt, plâns                                               xiv.Activitate motorie                                 d.Dezvoltarea                                          1.cronologie:                                                      i.surâsul                                                     ii.capacitatea de a-şi ţine capul                                                   iii.capacitatea de a se întoarce prin rotaţie în decubit                                                   iv.capacitatea de a „sta în funduleţ”                                                    v.capacitatea de a se ridica singur în ortostatism                                                   vi.primii paşi, mersul (vezi pag. 70)                                          2.limbajul                                 e.Creşterea                                          1.valorile exacte greutate şi înălţime                                                      i.au fost aceste valori notate exact pe parcursul lunilor şi anilor?                                  f.Boli                                          1.rujeolă                                          2.rubeolă                                          3.varicelă                                          4.oreion                                          5.scarlatină                                          6.eventuale complicaţii sau spitalizări pentru bolile enumerate imediat

mai sus                                          7.traumatisme importante                                          8.convulsii                                          9.pierderea cunoştinţei                                      10.operaţii chirugicale:                                                      i.tonsilectomie                                                     ii.adenoidectomie (polipi operaţi)                                                   iii.apendicectomie                                      11.boali reumatisale                                      12.fibroză chistică (senzaţie „piele sărată”, percepută de mamă la sărutul

copilului: conţinut crescut de ioni de clor şi sodiu în transpiraţia copilului)

                                 g.Imunizări-vaccinuri                                          1.tripla imunizare DTP (diftero-tetano-pertussis)                                          2.vaccin anti-poliomielitic                                          3.vaccin anti rujeolă                                          4.vaccin anti rubeolă                                          5.vaccin anti variolă                                          6.BCG (bacil Calmette-Guerrin)                                          7.teste cutanate: tuberculină (PPD, IDR), teste pentru alergene                                 h.Şcolarizarea                                          1.nivelul şcolar atins (clasă, performanţe individuale în clasă)                                          2.gustul pentru studiu                                          3.comportamentul faţă de colegi                                          4.randamentul şcolar (o eventuală scădere a lui în contextul bolii actuale

sau anterioare, sau nelegat de ea)                                          5.timpul petrecut la calculator                                          6.timpul petrecut pe internet                                          7.timpul petrecut cu jocurile video                                          8.contactul cu poveştile citite                                          9.timpul necesar lecţiilor pentru acasă etc.                                   i.Obiceiurile fiziologice ale copilului                                          1.pofta de mâncare                                          2.setea                                          3.micţiunea                                          4.somnul                                          5.jocul                                          6.comportamentul copilului în general                      D.Afecţiunea actuală (se începe cu aceasta pentru a nu pune răbdarea

pacientului şi a părinţilor la încercare)                                 a.Notarea cronologică a evenimentelor                                          1.debut                                          2.frecvenţă simptome                                          3.durată simptome                                          4.grad de severitate simptom                                          5.notaţi şi simptomele a căror lipsă are importanţă                                          6.un eventual factor de contagiune (în cazul bolilor infecţioase)  II.Examen clinic copil             1.nas, gât urechi (ORL)                      A.respiraţie cu gura deschisă                      B.episoade frecvente de guturai                      C.angine infecţioase                      D.otite

                       E.auz                       F.semne de abuz             2.dentiţie                      A.vârsta erupţiei primului dinte                      B.numărul de dinţi erupţi până la vârsta de 1 an                      C.comparaţia dentiţiei şi a evoluţiei ei cu cea a fraţilor şi surorilor             3.sistemul digestiv                      A.scaune: miros, culoare, caracter, frecvenţă                      B.vomismente                      C.dureri abdominale                      D.sânge în scaun: melenă sau hematochezie (sânge proaspăt în scaun)                       E.icter                       F.encomprezis             4.sistemele cardiovascular şi respirator                      A.capacitatea de a fugi                      B.toleranţa la efortul fizic                      C.pofta, plăcerea de a face efort fizic                      D.dispnee                       E.cianoză                       F.tuse                      G.spută                      H.edeme (cardiace: dure, reci, cianotice; de insuficienţă cardiacă: presiune

hidrostatică crescută şi retenţie hidrosalină crescută)             5.sistem genito-urinar                      A.aspectul jetului urinar                      B.disurie (micţiune dureroasă)                      C.senzaţie de arsură în timpul micţiunii                      D.polakiurie                       E.hematurie                       F.incontinenţă urinară                      G.enurezis                      H.secreţii vaginale anormale („scurgeri” vaginale)                         I.edeme (renale: moi, pufoase, albe; de sindrom nefrotic, hipoalbuninemic)                        J.semne de abuz             6.sistem nervos şi aparat locomotor                      A.cefalee                      B.ameţeli, vertij                      C.pierderi ale cunoştinţei                      D.convulsii febrile sau afebrile: caracter (parţiale, generalizate, tonice,

clonice), durată, orar

                       E.probleme de limbaj, retard de limbaj (data primelor cuvinte, data primei propoziţii legate etc.)

                       F.probleme de vedere (i s-au făcut poze cu blitzul de aproape?)                      G.probleme de auz                      H.probleme de mers                         I.probleme de echilibru                        J.ticuri                     K.fobii                       L.sociabilitate                    M.schimbarea (treptată sau relativ bruscă) a caracterului                     N.şcolarizarea                     O.apariţia unei stângăcii, unei inabilităţi                       P.tendinţă la cădere din ortostatism                     Q.tonus muscular                      R.hipotonie musculară (copil „moale”, flasc)                       S.dureri musculare                       T.dureri articulare                      U.tumefacţii articulare                      V.redoare articulară                    W.semne locale de inflamaţie articulară                      X.semne de abuz             7.sistemul endocrin                      A.intoleranţă la frig                      B.intoleranţă la căldură                      C.guşă                      D.probleme de viteză creştere: accelerare sau încetinire (patologie hipofizară

sau tiroidiană)                       E.consum excesiv de sare (insuficienţă suprarenală)                       F.polidipsie                      G.poliurie                      H.debutul pubertăţii                         I.debut ciclu menstrual (menarha)                        J.amenoree: primară sau secundară                     K.acnee (fond hiperandrogenic)                       L.hirsutism                    M.subţierea sau îngroşarea vocii III.Examen clinic particularizat pentru sugar (examinaţi nou-născutul într-un

mediu de confort termic şi sub igienă supravegheată)             1.examen general

                      A.inspecţie atentă de la distanţă (pentru a nu-l speria); e întodeauna avantajos să începi cu examenul cardiopulmonar, pentru că examenul gurii şi urechilor face de obicei copilul să plângă şi scade randamentul de culegere a datelor clinice utile: de exemplu examinarea abdomenului e dificil de făcut dacă copilul nu e calm)

                                 a.troficitatea generală                                 b.nivelul de conştienţă                                 c.vivacitatea                                 d.starea de vigilenţă sau de somnolenţă (superficială sau profundă)                                 e.privirea                                   f.postură                                 g.mimică                                 h.mişcările spontane                                   i.convulsii                                   j.semne de spasmofilie                                 k.anomalii neurovegetative                                   l.diafanoscopie: simetric, asimetric                               m.dispnee                                 n.stridor                                 o.tiraj                                 p.cianoză                                 q.paloare                                  r.starea tegumentelor şi mucoaselor                                  s.forma capului                                   t.semne de abuz                                 u.prezenţa sau absenţa altor semne de boală (ex: leziuni respiratorii,

cerebrale, stare septică, şoc cardiovascular)                                 v.linia mediană dorsală                               w.prezenţa sau absenţa fosetelor lombare, sacrale, coccigiene (aceasta din

urma nefiind niciodată patologică)                                 x.etc.                      B.Măsurători fiziologice                                 a.greutate (raportaţi la percentilele graficelor de creştere normală: decideţi

vârsta ponderală, vezi pag. 58; trebuie neapărat măsurată în dinamică, periodic, la fiecare consultaţie, evoluţia ei în dinamică având o importanţă la fel de mare ca şi valoarea ei absolută)

                                 b.lungime (raportaţi la percentilele graficelor de creştere normală: decideţi vârsta staturală, vezi pag. 58; trebuie neapărat măsurată în dinamică, periodic, la fiecare consultaţie, evoluţia ei în dinamică având o importanţă la fel de mare ca şi valoarea ei absolută)

                                 c.perimetrul cranian

                                 d.temperatura                                 e.pulsul                                   f.frecvenţă respiratorie                                 g.tensiunea arterială (flush=chintă regală?)                                 h.                       C.Fanerele                                 a.Piele: culoare (galbenă, roşu, paloare, verzuie, cianotică), turgor (gradul

de hidratare care determină elasticitatea şi grosimea pielii), descuamare,  grosimea pielii (semn de maturaţie), vizualizarea vaselor subcutanate (semn de maturaţie), grosimea ţesutului adipos (semn de maturaţie), icter, exantem (eritem cutanat: vasodilataţie hipoderm), peteşii (dispare la vitropresiune), purpură (nu dispare la vitropresiune, fiind o extravazare permanentă de sânge; nu are semnificaţie dacă apare pe zone expuse la stress mecanic delivrenţă: la cap în cadrul prezentaţiei cefalice, pe feţe şi pe coapse în prezentarea pelviană), exantem (întotdeauna patologic dacă e prezent de la naştere sau dacă apare în primele 12 ore postnatale), urticarie (banal), echimoze, răni, induraţie localizată (steatonecroză), sau generalizată (sclereme?), hematoame, edeme, angioame, pete pigmentare (nevi pigmentari zone ascunse: talpă, genital, pielea capului; nevii plani situaţi pe ceafă sau la baza nasului sunt banali), alte malformaţii, asprime, descuamare, leziuni infeţioase, leziuni traumatice, cicatrice, riduri (striaţii), hirsutism, dermatografism, fire de păr „sugrumante” prin răsucirea lor în jurul degetelor de la mâini sau de la picioare, sau penian

                                 b.Păr                                          1.implantare anterioară păr (semn de maturaţie)                                 c.Unghii                      D.Ganglionii limfatici: Dimensiuni, număr, consistenţă, sensibilitate,

mobilitate, aderenţă la ţesuturi subiacente, posibile fistule la piele, supuraţii, calcifieri etc.

                      E.Capul                                 a.Fontanele: dimensiune, supleţe, bombare, pulsaţii, depresiuni                                 b.Malformaţii sau vicii de implantare ale urechii externe, malformaţii ale

feţei (facies dismorfic)                                 c.Evaluarea expresiei faciale şi a ţipătului (plângăreţ, ascuţit, dezagreabil,

strident)                                 d.Implantare păr şi sprâncene                                 e.gradul de formare al cartilajului urechii externe (semn de maturaţie)                                   f.textura părului (semn de maturaţie)                                 g.simetria muşchilor sterno-cleido-mastoidieni                                 h.Craniotabes (deformarea rahitică a craniului)

                                   i.Angioame  ale feţei                                   j.Vase „de cuir chevelu”                                 k.Transiluminaţie                                   l.Epicantus                               m.Hipertelorism                                 n.Forma nasului                                 o.Permeabilitatea coanelor nazale                                 p.Palparea glandelor salivare                                 q.Limba                                  r.Prognatism mandibular (mandibulă hipertrofiată, deplasată spre anterior)                                  s.Hipognatism mandibular (mandibulă hipotrofică)                                   t.Fantă labială                                 u.Fantă palatină                                 v.Mucoasa bucală                               w.Dentiţie                                 x.Faringe                                 y.Amigdale                                  z.semne de abuz                       F.Urechea medie                                 a.Examinare timpane (important şi obligatoriu!)                                 b.Examinare conducte auditive (important şi obligatoriu!)                                 c.Semne de inflamaţie                                 d.Posibile perforaţii cu sau fără secreţii purulente                                 e.Dispariţia reflexului luminos al timpanului (indică deformarea membranei

timpanice datorată prezenţei exsudatului în urechea medie)                                   f.Mastoidele: tumefacţie, roşeaţă, durere la presiune (mastoidită)                     G.Ochii                                 a.Poziţia globilor oculari în raport cu cavităţile orbitale                                 b.Mişcările oculare: nistagmus orizontal, vertical, rotator, strabism

divergent-convergent, ax glob ocular deviat superior, indicând spre tavan—„plafonnement des yeux” (plafonarea privirii) sau  ax glob ocular deviat inferior, indicând spre podea, cu pupila şi cu poziţie asemănătoare soarelui la apus: „soleil couchant”), poziţia şi reacţia pupilelor, reflexele conjucntivale şi oculo-palpebrale, calitatea privirii şi captarea luminii

                                 c.Asimetria fantelor palpebrale                                 d.Exoftalmie                                 e.Ptoză palpebrală                                   f.Strabism                                 g.Colobome irien?                                 h.Inel Keyser-Flescher                                   i.Microftalmie (glob ocular hipotrofic)

                                   j.Alte malformaţii oculare sau corneene                                 k.Semne de inflamaţie: secreţii purulente, congestie (injection?)

conjunctivală sau ciliară                                   l.Anizocorie (asimetrie pupilară)                               m.Răspunsul reflex la lumină                                 n.Mobilitate oculară                                 o.semne de abuz                                 p.Fundul de ochi (foarte important şi obligatoriu!)                                          1.cataractă                                          2.starea retinei                                          3.hemoragii retiniene                                          4.exsudate retiniene                                          5.focare de corio-retinită                                          6.edem papilar                                          7.malformaţii ale nervului optic, ale vaselor                                          8.atrofie optică                     H.Gâtul                                 a.simetrie                                 b.Torticolis                                 c.Adenopatii                                 d.Palpare lobi tiroidieni (din spate, cu ambele mâini)                                 e.Resturi embrionare (vestigiale) de fante brahiale                                   f.Pterygium colli                                 g.Modelul de implantare a părului de pe cap                                 h.Turgescenţa jugularelor                                   i.Puls carotidian (?)                                   j.semne de abuz                        I.Toracele                                 a.configuraţie                                 b.Deformaţii (pectus excavatum)                                 c.Asimetrii                                 d.Formă                                 e.Poziţie şi dezvoltare glande mamare                                   f.Diametru glande mamare (mai mici de 3mm sau mai mari de 7mm)

(semn de maturaţie)                                 g.Pigmentarea şi consistenţa mameloanelor                                 h.Mătănii costale (rahitism)                                   i.Tiraj intercostal                                   j.Tiraj suprasternal                                 k.Dispnee                                   l.Frecvenţă respiratorie (normal: 40-60 ciclii respiratori pe minut)

                               m.Ritm respirator regulat sau neregulat (pauzele de apnee mai mici de 10-15 secunde sunt banale)

                                 n.Mişcările respiratorii: simetrice sau asimetrice                                 o.Amplitudinea mişcărilor respiratorii (medie, profundă sau superficială)                                 p.Cianoza şi localizările sale (acrocianoza este comună la nivelul

extremităţilor reci)                                 q.Prezenţă sau absenţă semne de detresă respiratorie                                  r.Stridor inspirator sau expirator                                  s.Palpare, percuţie auscultaţie câmpuri pulmonare: simetrie-asimetrie,

murmur vezicular aspru (trebuie să fie prezent în ambele câmpuri), fără zgomote supraadăugate, cu timp expirator mai lung decât timpul expirator, semne de insuficienţă inspiratorie

                                   t.Palpare regiune precordială: freamăt                                 u.Activitate cardiacă slab palpabilă (un cord uşor palpabil poate fi semn de

cardiomegalie)                                 v.Frecvenţă cardiacă: 120-140 cilii cardiaci pe minut: acesta este frecvent

foarte variabil şi adesea oscilant (fixitatea frecvenţei cardiace este patologică)

                               w.Limitele cordului sunt dificil de percutat dar matitatea trebuie să fie situată la stânga

                                 x.Zgomote pure, uneori dedublate (fără semnificaţie patologică), fără sufluri

                                 y.Auscultaţie cardiacă (şi carotidiană)                                  z.Palpare puls brahial şi femural (uşor palpabile) şi compararea lor

simultană (vezi examen cardiovascular)                              aa.Tensiune arterială luată la toate membrele (normal între 60-80 mmHg şi

cvasi-identică la toate membrele)                             bb.Semne de insuficienţă cardiacă                              cc.semne de abuz                       J.Abdomenul                                 a.Formă                                 b.Simetrie                                 c.Uşor globulos                                 d.Musculatură uşor palpabilă                                 e.Ficat palpabil în flancul drept (cu 3 cm sub rebordul costal, pe linia

medioclaviculară, nedepăşind decât cu maxim 1 cm spre stânga linia mediană, margine inferioară rotunjită, de consistenţă moale; palparea ficatului se va face cu grijă, mai ales la prematur şi la nou-născutul asfixiat, existând pericolul producerii unui hematom subcapsular)

                                   f.Vârful splinei e palpabil în 5-10% din cazuri (fără semnificaţie clinică)                                 g.Masă renală stângă palpabilă subcostal stâng, în 10-25% din cazuri

                                 h.Mase patologice abdominale: neuroblastom, malformaţii renale, tumoare ovariană, etc.

                                   i.Distensie                                   j.Balonare                                 k.Ombilicul: formă, număr de vase (2 sau 3), configuraţie, culoare (verzui,

icteric, sidefiu), pulsaţii prezente sau absente                                   l.Hernie ombilicală                               m.Hernie inghinală                                 n.Circulaţie colaterală                                 o.Omfalita nou-născutului                                 p.Palpare abdominală: durere, apărare musculară, diametre şi margine

hepatice, dimensiuni splină                                 q.Rinichi palpabili?                                  r.Peristaltism intestinal vizibil?                                  s.Auscultare zgomote abdominale                                   t.Sufluri abdominale (aortă, artere renale)                                 u.Sufluri abdominale (aortă, aretere renale etc.): caracter, intensitate                                 v.Ascită?                               w.Tuşeu rectal                                 x.Examen scaune: sânge proaspăt, melenă, scaune neformate (moi),

abundente, însoţite de greţuri                                 y.semne de abuz                     K.Sistemul urogenital                                 a.Lojele renale: supleţe, durere, contact renal (proba pozitivă a manevrei de

contact renal)                                 b.Unghiuri costovertebrale dureroase                                 c.Manevra Giordano?                                 d.semne de abuz                                 e.organe genitale: masculine, feminine sau intermediare (toate anomaliile

genitale externe trebuie considerate patologice până la dovada contrarie: ex. sindrom adrenogenital)

                                   f.permeabilitatea anusului                                 g.înălţimea perineului                                 h.gradul de formare al organelor genitale externe (semn de maturaţie)                                   i.Organele genitale externe masculine:                                          1.aspect şi conţinut scrot: edem, culoare, pigmentaţie, cute scrotale,

testiculele prezente (dacă lipseşte unul sau ambele trebuie obligatoriu căutate inghinal şi dacă sunt mobile)

                                          2.penis: configuraţie, formă, lungime, meat urinar anormal deschis (hiposapdias), fimoză, parafimoză

                                   j.Organele genitale feminine:

                                          1.mărimea şi configuraţia clitorisului                                          2.orificiul uretral                                          3.orificiul vaginal (imperforaţie himenală)                                          4.dezvoltarea labiilor                                          5.raportul de poziţie şi aspect dintre labiile mari şi cele mici                                          6.pigmentaţie                                          7.fuziunea posterioară a labiilor mari (semn de virilizare intra-uterină)                                          8.secreţii vaginale anormale                                          9.culoarea mucoasei vaginale (gradul de estrogenizare)                                      10.dezvoltarea caracterelor sexuale secundare                      L.Sistemul nervos                                 a.starea de conştienţă                                 b.buna dispoziţie                                 c.iritabilitate                                 d.reacţia la stimuli diverşi                                 e.calitatea ţipătului                                   f.mişcările spontane                                 g.tremor                                 h.convulsii                                   i.alte semne meningeale (Kernig)                                   j.tensiunea din fontanelă                                 k.rigiditatea cefei şi căderea capului pe spate la ridicarea trunchiului („head

drop”)                                   l.semne oculare: strabism, exoftalmie, semnul „soarelui la asfinţit”(?),

reactivitatea pupilară                               m.fundul de ochi (obligatoriu): hemoragii, edem papilar, focare

inflamatorii, „colobome” etc.                                 n.nervii cranieni: paralizie oculo-motorie, paralizie facială, mobilitatea

palatului moale, reflexul de vomă („gag”), semnul Chvostek                                 o.reflexele primitive ale nou-născutului: Moro, reflexul de supt, refelxul

de prehensiune, reflexul de încălecare, mersul automat (=crawling, târâre?)                                 p.tonus muscular: normal, crescut (hipertonie), scăzut (hipotonie)                                 q.reflexele osteotendinoase                                  r.semnul Babinski                                  s.clonusul muscular (probă neurologică)                                   t.reacţiile la durere, refelexele de contracţie (monosinaptice, de reacţii la

stimuli potenţial nocivi)                                 u.reflexul de contracţie a sfincterului anal                                 v.de verificat închiderea completă a neuroporului posterior (canalul sau

chistul pilonidal sacro-coccigian)                   M.Extremităţile

                                 a.simetrie                                 b.malformaţii                                 c.poziţia lor spontană (simetrică sau asimetrică, poziţie de batracian, poziţie

cu extremităţile flectate)                                 d.eventuale poziţii antalgice                                 e.mobilitatea activă                                   f.mişcările spontane (simetrice sau asimetrice, mişcări bruşte, tremurături)                                 g.mobilitatea pasivă                                 h.evaluarea tonusului muscular prin observarea unghiurilor dintre picior şi

gambă, dintre gambă şi coapsă, unghiul de abducţie al coapselor, rapiditatea de revenire a antebraţului pe braţ după extensia completă a memebrului superior)

                                   i.controlaţi reflexul de menţinere a poziţiei capului: în decubitul ventral, în trecerea de la decubitul dorsal în poziţia şezut, în decubitul ventral suspendat (?)

                                   j.verificaţi reflexele arhaice (punctele cardinale?, sucţiune, deglutiţie, prehensiunea mâinii—reflexul de apucare, Moro, Gallant, rederesarea şi mersul automat, allongement croise?, reflexul tonic asimetric al cefei)

                                 k.reflexele osteotendinoase: hiperreflexie cu tonus, asimetrie                                   l.liniile din palmă                               m.dermatoglyphes?                                 n.Forma şi implantarea unghiilor                                 o.tumefacţii articulare                                 p.semne de inflamaţie articulare (roşeaţă, căldură, durere)                                 q.edeme                                  r.cianoză                                  s.hipocratism digital                                   t.starea unghiilor                                 u.tumefacţii, deformări sau înconvoieri osoase specificie rahitismului:

craniotabes, mătănii costale                                 v.forma şi configuraţia membrelor inferioare                               w.poziţia şi mobilitatea picioarelor                                 x.simetria sau asimetria maselor musculare, proproţiile dintre diferitele

segmente                                 y.mobilitatea articulară (mai ales articulaţie şold)                                  z.semnele luxaţiei de şold (asimteria trohanteriană, limitarea abducţiei

copasei şi semnul Ortolani al pistonului: un „click” simţit la rotaţia coapsei—manevra Barlow?)

IV.Sinteză             1.notaţi punctele elementele care ies în evidenţă în cadrul anamnezei şi

examenului fizic

             2.listaţi propriul diagnostic diferenţial, în ordinea preferată             3.marcaţi planul de investigaţii complementare             4.fiţi clari, logici, inteligibili în completarea fişei medicale a bolnavului             5.ţineţi notele zilnic: acte medicale, examinări etc.             6.menţineţi legătura cu neonatologul sau cu medicul curant (telefonic, email)             7.întocmiţi un raport scris când trimiteţi pacientul la alt medic pentru consultare  V.Diagnostic diferenţial     I.Plan de examene complementare eventuale