ANALIZA PIEŢEI VINURILOR DIN ROMÂNIA referat

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI

ANALIZA PIEŢEI VINURILOR DIN ROMÂNIA-referat-

1. Scurt istoricIstoria apariţiei vinului îşi are rădăcinile în vechimile istoriei omenirii.

Viticultura are aproape aceeaşi vârstă cu agricultura. Conform „Genezei” , după potop Noe , în primul rând , a sădit viţa-de-vie. Exită , de asemenea ,mărturii scrise ale faptului că în Mesopotamia s-ar fi făcut vin cu mii de ani înainte de acest eveniment. Dar rămăşiţe de viţă-de-vie sălbatică pe teritoriul Europei , pentru a confirma acest fapt , nu au fost găsite. Când grecii din Asia Mică , în sec. al VI-lea î.e.n. , au fondat oraşul Marceilles , au adus propriile soiuri de viţă-de-vie în sudul Franţei şi al Spaniei.

Multe personaje mitologice sunt legate de vin şi de procesul de vinificaţie : în Grecia este cunoscut zeul Dionis , care fiind răpit de piraţi a transformat corabia acestora în viţă-de-vie , iar la Roma , protectorul viilor era zeul Bahus (Libero). Şi pentru România cultura viţei de vie este o ramură de prim ordin a economiei naţionale , fiind cunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Pe meleagurile noastre mioritice a circulă o frumoasă legendă. Se spune că zeul vinurilor s-a născut în Tracia , pe actualul teritoriu al României. În această zonă , producerea vinului este o ocupaţie ce datează din secolul al VII-lea î.e.n. Abundenţa şi calitatea vinurilor produse de traci era atât de vestită , încât marele rege dac Burebista , în dorinţa de pune capăt incursiunilor popoarelor migratoare , a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînţeles că nu toate viile au fost dezrădăcinate şi , în scurt timp , alte vii au fost plantate. După ce Dacia a fost cucerită de către romani , în anul 106 , pe monezile bătute în noua provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau struguri ca simbol al principalei bogăţii a ţării.Tot atunci viticultura este înaintată cu tehnici superioare de preparare a bauturilor şi de îngrijire a viţei-de-vie. Ea cunoaşte o ascensiune lentă , dar continuă , astfel încât din evul mediul (sec. XIV-XVIII) ne rămân date tot mai importante despre bogăţia în viţă-de-vie a celor trei ţări române.

În Descriptio Moldave , Dimitrie Cantemir arată că aceste vii nu sunt de folos numai localnicilor ţării pentru nevoile lor , căci preţul scăzut al vinului atrage mici negustori ruşi , cazaci şi chiar unguri . Suprafaţa ocupată cu vii a crescut continuu , astfel că în anul apariţiei FILOXEREI-1884 (insectă care distruge rădăcina unor specii de viţă-de-vie) existau 150.000 ha cu vii organizate în podgorii cu renume : COTNARI , DEALU MARE , ODOBEŞTI .

În etapa post filoxerică , viticultura românească trece prin diferite faze :-încercarea stăvilirii tacului filoxerei prin găsirea de noi căi în această direcţie;-introducerea hibrizilor producători direcţi;-apariţia primelor pepiniere viticole create cu scop de a reface viile distruse;

1



-asigurarea unei noi ordini în plantaţiile de vii;

-apariţia primelor publicaţii de specialitate.Din anul 1950 viticultura capătă o nouă orientare asigurând o gamă variată

de produse alimentare : struguri , vin , stafide , sucuri naturale , must , compot. Suprafaţa viticolă a României reprezintă 3% din suprafaţa mondială cultivată cu viţă-de-vie. Raportat la suprafaţa arabilă a ţării , suprafaţa viticolă reprezintă cca 2,6% , iar producţia totală obţinută de cca 10-12% din producţia agricolă.

2.Regiunile viticole din ţara noastră şi caracteristicile acestora Regiunile viticole din România şi podgoriile aferente sunt :Podişul Transilvaniei (Regiunea I) În regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei se află podgoriile Sebeş-Apold, Alba, Aiud, Târnave si Lechinta. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găseşte şi un centru viticol independent (Dej), iar în componenţa lor există numeroase plaiuri viticole. Direcţia principală de producţie a regiunii o constituie vinurile albe, obţinute într-o gamă largă, de la cele de consum curent pana la cele de mare marcă, dintre care unele pot fi demi-dulci si chiar dulci. Alaturi de acestea, recunoscute in ţară şi peste hotare, sunt si vinurile spumante de tip Jidvei, Alba etc.

Dealurile Moldovei (Regiunea II) Este cea mai mare şi mai renumită regiune viticolă din ţara noastră. Ea înglobează numeroasele plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpaîii Moldovei, Carpaţii de curburî, valea Prutului si valea Siretului inferior. Regiunea viticola a Podişului Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii şi anume: Cotnari, Iaşi, Huşi, Colinele Tutovei, Dealu Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobeşti şi Coteşti. Încadrate În aceste podgorii se afla un numĂr de 44 centre viticole la care se adaugă si 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari ăi Probota in nord, Vaslui in centru, Griviţa şi Nămoloasa în sud, Bozieni si Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilată pe producerea vinurilor şi în mai mică măsura a strugurilor de masa. Vinurile obţinute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, începând de la cele de consum curent, pâna la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Cristi s.a.). În acest sens, trebuie remarcat faptul că, vinul de Cotnari este înscris în catalogul celor mai bune vinuri ale lumii. Vinurile seci sunt realizate în principal în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu. Producţia de vinuri roşii are un caracter insular.

Dealurile Munteniei si Olteniei (Regiunea III) Această regiune corespunde teritorial aproape în întregime cu marea unitate de dealuri şi coline cunoscute geografic sub numele de Podişul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpaţii Getici , de la nord şi Campia Romana. În cadrul regiunii viticole exista un număr de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ştefăneşti, Sâmbureşti, Drăgăşani, Dealurile Craiovei, Severin şi Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu şi Poiana Crusetu). Producţia de vinuri este destul de diversificată. Cu exceptia podgoriei Sâmbureşti, profilată preponderent pe producerea de vinuri roşii, toate celelalte

2



podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începand de la cele de consum curent, pana la cele superioare îndreptăţite la denumire de origine si trepte de calitate.

Dealurile Banatului (Regiunea IV) Situată în sud-vestul României, în triunghiul format de apa Mureşului cu Munţii Banatului şi graniţă , această regiune întruneşte, întrucâtva, condiţiile unei singure podgorii. Cu toate că regiunea este profilată în principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de masă nu lipsesc din plantaţie. Dintre acestea de o mai largă răspândire şi o mai bună apreciere se bucură cele din grupa Chasselas, iar pe alocuri se întălnesc şi soiurile Muscat Hamburg şi Muscat de Adda. Şi unele şi altele sunt folosite mai mult pentru consum local în centrele populate ale zonei şi mai putin pentru export.

Crisana si Maramuresul (Regiunea V) Regiunea cuprinde 4 podgorii (Minis-Maderat, Diosig, Valea lui Mihai, Silvaniei) şi un numar de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu si Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt cele pentru vinuri şi in mai mică măsură pentru masă. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Fetească albă, Riesling italian, Fetească regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasă de Maderat şi lordana. Dintre soiuri pentru vinuri roşii mai importante sunt Cadârca şi Burgund. Condiţiile eco-climatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe şi roşii de consum curent până la cele de calitate superioară. O favorabilitate buna pentru producerea vinurilor roşii se întalneşte în sudul regiunii, mai ales la Minis. În podgoria de la Simleul Silvaniei şi parţial la Zalău şi Maderat s-a impus şi producerea de vinuri spumante.

Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagra şi frontiera cu Bulgaria. Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Balţile şi Delta Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate. Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenţa sa hidrică care rămâne deficitară sub aspect natural , dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarica-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se afla 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, înca 5 centre viticole independente (Daeni, Harşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). Sub aspect social-economic, reteaua interna de cai ferate si rutiere, conectata la cea nationala, asigură

3



circulaţia şi consumul produselor viti-vinicole pe plan local (inclusiv în zona turistica a litoralului) şi în restul ţării, iar căile navale dunărene şi maritime înlesnesc exportul. Motivat de faptul că regiunea are doua direcţii principale de producţie (struguri de masa şi vinuri), se justifică de ce într-o regiune restrânsă şi-au găsit loc numeroase soiuri. Dintre cele de masa se cultiva Cardinal, Regina viilor, Chasselas, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali, s.a. Dintre soiurile pentru vinuri albe se amintesc Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Chardonnay, iar dintre cele roşii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Sangiovese s.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii şi tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar şi in parte, cele de la Sarica-Niculiţel sunt de notorietate mondiala.

Terasele Dunarii (Regiunea VII) Această regiune este situată în cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române şi cuprinde în aria ei podgoriile Ostrov şi Greaca , 5 centrele viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa, Oltina, Ostrov, Greaca) şi 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu si Feteşti. Deşi unele centre sunt distanţate între ele, prezenţa unor vii răzleţe de legătură şi plasate în condiţii ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni viti-vinicole distincte cu numele de mai sus. Regiunea are ca direcţie principală de producţie obţinerea de struguri pentru masă. În acest scop şi mai ales în podgoria Greaca, se cultivă mai multe soiuri, începand cu cele de coacere extratimpurie până la cele târzii. Producţia vinicolă este variată, constituită în mare parte din vinuri de consum curent, între care dominante sunt cele albe. Parte din cele roşii pot atinge şi calitatea ce se cere unui vin superior. Cuprinde podgoriile Ostrov si Graca.

Nisipurile si alte terenuri favorabile din sudul tării (Regiunea VIII) Această regiune se suprapune, în principal, pe larga zona de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei, vecinătatea nordică, mediană şi tabulară a Câmpiei Române dintre Oltul inferior şi Siretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferenţiaza trei podgorii (Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri şi în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Fetească regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roşioara, Băbeasca neagră, Muscat Ottonel şi San Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat de Adda, Coarna neagră şi Italia.

3. Caracteristicile generale ale pieţei vinurilorPiaţa vinului este o piaţă matură , afectată puternic de evoluţiile favorabile

sau defavorabile determinate de obişnuinţele alimentare şi comportamentul de cumpărare al consumatorilor. Chiar dacă pieţele dominante (europeană şi nord americană) par mai degrabă stabile , tendinţele au o scădere constantă a cererii şi o modificare a preferinţelor consumatorilor către vinul de calitate în detrimentul vinului de masa. În ţările tradiţional producătoare , consumul de vin de proastă

4



calitate se diminueaza rapid , în timp ce consumul vinului de calitate creşte lent. Comportamentul pieţei pare să fie determinat de deviza “să bei mai puţin, dar să bei mai bine”. Deşi vinul este comercializat internaţional nu există o piaţă internaţională a vinului în sensul curent al pieţei internaţionale. Aceasta , deoarece ţările consumatoare sunt în acelaşi timp producătoare asigurandu-şi aprovizionarea în proporţie de 100%. Piaţa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel al vinurilor stabilizate , care poate fi divizat în mai multe grupe: vinuri de calitate medie către mediocre şi vinuri de calitate superioară supuse unor reglementări şi specificaţii stricte. Piaţa vinului europeană se caracterizează prin excedente structurale. Producţia de vin depăşeştă potenţialul de consum naţional şi eventualele cantităţi destinate pieţelor internaţionale. În final sistemul de distribuţie al vinului reproduce aceeaşi schemă peste tot în lume si anume , el este foarte fragmentat cu un număr foarte mare de detailişti răspândiţi peste tot în teritoriu. Se constată în ultimii ani o evoluţie discretă constănd în deplasarea cantităţilor distribuite prin canalele de vanzare en-gross (hoteluri, restaurante) către canalele de distribuţie en-detail destinate consumatorului intern (lanţuri de supermarket-uri). Acest tip de distribuţie permite ameliorarea competitivităţii produsului în termen de preţ şi avantajează modelele de consum modern şi comportamentul de cumpărare. Sectorul vinului se caracterizează printr-o fragmentare extremă a producţiei si comercializării mai ales în ţările europene mari producatoare (Franta, Italia, Spania). O alta caracteristică a pieţei vinului o constituie ponderea importantă ce o deţin societăţile cooperatiste. Vinul face parte dintr-o piaţă mai largă, cea a băuturilor alcoolizate, ce cuprinde şi berea şi băuturile spirtoase. Aceste grupuri mari utilizează pieţele europene, dar si pe cele nord americane ca furnizor de produse. Un proces de creştere externă se limitează în spaţiul Uniunii Europene, iar cea mai mare parte a acestor operaţiuni au loc între societăţi din aceeasi ţară. În acest context, cu certitudine sectorul francez al vinurilor este cel mai angajat în acest proces. Reglementările internaţionale din domeniul vinului separă vinul în două categorii: vin de masa şi vinuri cu denumire de origine ce prezintă anumite caracteristici calitative apriori stabilite. Factorii naturali de cultivare, solul şi clima combinate cu tehnicile folosite în timpul cultivarii şi prelucrării vinului contribuie la caracteristicile calitative ale vinului.

O particularitate aparte a marketing-ului vinului constă în faptul că puţine alte produse cunosc o disparitate de preţ comparabilă cu cea înregistrată în domeniul viticol. La modul general disparităţile de preţ sunt importante în toate privinţele: între regiunile de producţie, între vinurile roşii şi cele albe, între categoriile de vin etc. În concluzie este deosebit de dificil de facut o apreciere generala a diferenţelor de preţuri existente în sectorul vin mai ales dacă avem în vedere că anumite “vinuri de calitate” pot atinge niveluri de preţ spectaculoase , în timp ce anumite vinuri de masă nu pot adesea să găseasca o piaţă de desfacere în ciuda preţului relativ redus. Calitatea este un criteriu primordial în politica de marketing a vinului. Separarea vinului “vin de masa” şi “ vin de calitate” exprimă compartimente diferite ale consumatorilor indicând adesea tendinţe divergente în

5



evoluţia consumului. Consumul de vin de masă continuă o tendinţă tradiţionalistă reprezentată de viaţa

din mediul rural, în timp ce evoluţiile de pe piaţa vinului de calitate exprimă o ruptura de tendinţele tradiţionaliste. Astfel în timp ce vinul de masa continuă să reprezinte băutura cotidiană a claselor cu venituri reduse , “vinul tăranului” şi “ vinul muncitorului”, vinul de calitate este din ce în ce mai mult vinul elitelor, vinul de sărbătoare , vinul de timp liber. Regulile ce determină cererea pentru cele două categorii de vinuri sunt diferite. În timp ce o creştere a venitului vinului determină o reducere a consumului de vin de masă şi cresterea ponderii vinului de calitate , o scădere a venitului nu determină o reducere a consumului , ci mai degrabă substituirea vinului de calitate cu cel de masă.

4.Piaţa vinurilor din RomâniaIntegrarea României în Uniunea Europeană şi-a pus amprenta şi pe

evoluaţia pieţei vitivinicole din ţara noastră.Odată cu mult aşteptata integrare , piaţa şi-a deschis larg porţile în faţa bunurilor produse în spaţiul U.E. , unele dintre ele având preţuri mult mai mici şi calitate superioară celor de aici.Acest lucru i-a determinat pe producătorii din România să dezvolte şi să adopte noi strategii de abordare a pieţei.

Aşa cum se aşteptau producării români , în primă fază , nu a existat o invazie a vinurilor îmbuteliate din import , din cauza dificultăţilor de listare a acestora pe piaţa din România şi a reticenţei clienţilor români faţă de produsele noi. În schimb piaţa a fost invadată de vinuri vrac din import , vinuri ce au fost îmbuteliate aici. Acest lucru a cunoscut un proces de accelerare odată cu dispariţia taxelor vamale pentru produsele de import.

În primă fază producătorii români au avut tendinţa de a menţine preţurile ridicate , pentru a realiza mai mult profit. Totuşi , odată cu aglomerarea pieţei şi creşterea importanţei supermarketurilor preţurile au scăzut. Acest lucru s-a manifestat mai ales la vinurile de masă. Se ştia şi faptul că vinurile din U.E. au o relaţie calitate/preţ mult mai bună decât vinurile româneşti. Preţul scăzut al mărfurilor de import a influenţat benefic piaţa vinului din România , deoarece a dus la apariţia unei concurenţe corecte , cu preţuri competitive.

În tara noastră există câţiva producători de vinuri care comercializează produse peste calitatea medie europeană şi care pot face faţă concurenţei fără probleme.

În ceea ce priveşte măsurile de fidelizare a clienţilor în condiţiile invadării pieţei din România cu produse din U.E. la preţuri mai mici , producătorii au adoptat strategii diferite. Potrivit unora dintre aceştia , principalul atu pe care îl au este calitatea produselor oferite , la preţuri corecte , competitive.

Poducătorii trebuie să-şi fidelizeze clienţii prin orientarea către nevoile acestora .Cei mai în măsură pentru a cataloga un vin de calitate sunt consumatorii. „Consumatorul este cel mai important şi dacă nu-ţi adaptezi comunicarea astfel încât să fie relevantă pentru el nici măcar nu te va observa , iar asta înseamnă rezultate zero şi nu cred că-şi doreşte cineva asta”, consideră Daniel Negrescu ,

6



brand manager Murfatlar. Pentru a atinge cât mai mulţi consumatori , produsele trebuie să întrunească valori relevante pentru câţi mai mulţi dintre consumatori. Pe de altă parte este importantă promovarea pe cale naţionalistă a produselor considerând că este impotant a organiza acţiuni , care să promoveze produsele

româneşti . Acest lucru trebuie organizat şi individual şi de către companii , chiar şi la nivel central .

În ultimii ani a crescut numărul persoanelor care au început să bea tot mai mult vin de calitate , îmbuteliat , cu origine controlată. Acesta este rezulatul preţurilor scăzute ale produselor de import care au instituit concurenţa şi au dus la scoaterea de pe piaţă a multor producători de vinuri contrafăcute. Piaţa vinurilor a început să se maturizeze , pe fondul investiţiilor în exploatările viticole şi dezvoltării unei game de produse competitive. A crescut producţia datorită cererii , determinată de creşterea puterii de cumpărare şi a schimbărilor obiceiurilor de consum . Se estimează că poderea vinului alb va scădea terptat până în 2013 şi vor câştiga teren produsele de calitate .

Viile româneşti sunt în majoritate „albe” . Cultivatorii au optat pentru acest tip de struguri deoarece oferă o producţie mai mare. Însă consumatorii încep să-şi modifice preferinţele spre soiurile „roşii” , ceea ce impune luarea unor măsuri de înlocuire a producţiei de vin alb cu producţia de vin roşu. În perioada comunistă , românilor li s-a oferit mai mult vin alb , de calitate scăzută pentru că acesta era ieftin .

În prezent , conform statisticlor Patronatului Vinurilor , consumul pe cap de locuitor este de 22 de litri anual , din care nuami 3 litri de vin este consumat în sticle , iar restul pa pet sau vărsat . În Franţa consumul anual pe locuitor este de 57 de litri , majoritatea fiind îmbuteliat.

Creşterea interesului românilor pentru vin i-a determinat pe producători să investească masiv în dezvoltarea afacerilor. Pe lângă investiţiile venite prin fonduri europene , principalii jucători pe piaţă-Cotnari , Murfatlar ,Vincon Vrancea , Jidvei Tohani-au investit sume de ordinul sutelor de milioane de euro pentru refacerea planaţiilor , creşterea capacităţilor de producţie şi a ofertei.

Cel mai important este să se producă şi să se consume tot mai mult vin de origine controlată. Acest lucru se va vedea în consum , vinul de ţară fiind înlocuit treptat de vinurile de calitate. Producătorii de vin trebuie să-şi orienteze foarte mult atenţia spre clasa medie a consumatorilor . Aceştia au înecput să-şi schimbe preferinţele preferând vinuri de calitate mai bună.

Companiile îşi pregătesc noi strategii de marketing , planuri de promovare , scăderi de preţuri în anumite perioade ale anului , acestea influenţând foarte mult vânzările , producţia . Luna decembrie se caracterizează printr-o explozie a vânzărilor. Atunci e sezonul ofertelor. Şi piaţa vinurilor beneficiază de vânzări foarte mari datorate ofertelor , promoţiilor generoase gen : reducere de preţ pe sticlă sau gratuitate 2+1 , 3+1 , împachetări cu reducere 2,4,6, sticle. Şi restaurantele pot beneficia de reduceri importante , prin achiziţionarea de produse vinicole fiindu-le oferit discount în funcţie de cantitatea dorită , pachete

7



promoţionale de sărbători , 10+2 sticle , la un anumit număr de sticle achiziţionat primesc încă câteva sticle .

În magazine specializate se pot aduce , pe lângă cantitatea de vin ceruta , pachete promoţionale pentru clienţii fideli : un pachet poate avea sticle vin+tirbuşon sau pahar sau tricou carte despre vinuri , gastronomie , ghid culinar , etc. Pot fi şi aici oferte cu reduceri de preţ sau 2+1 , 3+1 .

Produsele româneşti trebuie promovate mai mult prin poziţionarea lor pe raft în locuri câ mai vizile , prin promovarea lor în mass-media : reclame la tv , radio , internet , pe stradă , în locuri special amenajate , maşinile care aparţin companiilor producătoare să aibă aplicată reclamă cu numele producătorilor şi imagini sugestive cu produsul , distribuirea de calendare , agende cu reclama producătorilor români , pixuri , degustări gratuite în magazine de specialitate sau supermarketuri , prezentări organizate în magazine , sponsorizări , oferte la restaurante gen la comandarea meniului clientul primeşte un pahar de vin din partea casei , premierea unor concursuri cu produse vinicole româneşti , capanii de ajutorare , gen dacă cumperi produsele respective o parte din bani vor fi donaţi pentru anumite cauze umanitare , participarea firmelor producătoare în cadrul diverselor festivaluri folclorice cu oferte gratuite din anumite produse pentru cei prezenţi , prin care să-şi atragă clienţii , să se facă cunoscuţi şi să-şi întărească încrederea consumatorilor în caliatatea produselor lor , îmbogăţirea gamei de produse cu altele noi , participarea continuă a produselor româneşti la diverse prezentări şi concursuri vitivinicole internaţionale , unde se ştie faptul ca vinurile noastre au câştigat premii importante şi aprecierea străinilor (ex.:regizorul Francis Ford Coppola are ca vinuri preferate soiurile româneşti Fetească Neagră şi Fetească Albă, conform unui articol publicat de Wall Street Journal), prezenţa în magazine a unor specialişti din domeniul viniviticol care să poată da relaţii clienţilor şi să le prezinte oferta de vinuri şi diverse informaţii despre vinul ce urmează să-aleagă . Reducerea preţurilor de vânzare a vinurilor din ţara noastră , chiar şi cu un procent mic, faţă de cele din import poate fi în favoarea produselor româneşti şi poate influenţa piaţa .

De asemenea eticheta este cea care îi face pe mulţi clienţi să aleagă un anumit produs. Etichetele trebuie să fie cât mai atractive , îndrăzneţe , chair nonconformiste , sugestive , să folosească anumite culori şi garfică care să atragă plăcut privirea , care să incite , aplicarea pe etichetă a unor desene care să arate distincţia sau medalia primită de respectivul vin la concursuri . Unii producători pot influenţa negativ piaţa prin aplicarea frauduloasă pe etichete a unor nume sau grafică asemănătoare cu cea a firmelor consacrate . Unele branduri induc în eroare consumatorul , deoarece folosesc denumiri apropiate fonetic de cele ale unor firme porducătoare renumite . (ex. Busuioc de Pietroasă , Tămâios de Pietroasă care se aseamănă cu Busuioacă de Bohotin , Tămâioasă românească). Pot exista şi etichete obţinute prin diverse metode de la firme mari , care au fost aplicate pe sticle cu vin inferior calitativ , de contrabandă şi apoi vândute la un preţ mult mai mare.

8



Poducătorii trebuie să fie atenţi la promovarea produselor lor , la însemnele ce le aplică pe sticle , pentru ca acestea să nu poată fi uşor piratate , la alegerea etichetelor , astfel putându-se preveni eventualele fraude .

Pentru anul 2009 specialiştii se aşteaptă la creşteri deoarece , afirmă aceştia , „în vreme de criză consumul de băuturi alcoolice şi mâncarea ieftină va creşte spectaculos”.Aceste declaraţii au fost făcute pentru Dailz Business.ro.Unele domenii sunt imune la criză : retailul alimentar şi comerţul de băuturi.

Se pare că în prezent consumul de vin rămâne la un nivel constant , pentru că , în astfel de perioade , românii renunţă la a achiziţiona produse electrocasnice , dar nu şi la cele alimentare sau la băuturi. Mai mult chiar , se estimează că vânzările vor creşte în acest sfârşit de an cu 50% faţă de o lună normală sau chiar cu 100% în unele cazuri , deoarece avem o piaţă încă în dezvoltare , iar în vreme de criză , aptitul pentru consum de băuturi creşte.

Totuşi , dacă până acum s-a investit în producerea unor produse de calitate superioară , producătorii încercând să ajungă din urmă standardele europene şi să poată să iasă puternic al export , în 2009 va trebui să se concentreze mai mult pe produse mai ieftine , ce ar putea deveni vedetele pieţei.

„Oamenii vor alege acele branduri , atât în retailul alimentar cât şi în domeniul băuturilor , care pot să-şi justifice preţul şi se vor reorienta de pe segmentul permium către cel mediu”, a declarat reprezentantul companiei de consultanţă Daedalus Millward Brown , Daniel Enescu. Deci românii vor consuma bunuri de bază , dar vor migra către barnduri mai ieftine .

Producătorii trebuie să-şi regândească strategiile de marketing , să-şi reducă bugetele de cheltuieli şi să întâmpine consumatorii cu oferte speciale şi reduceri de preţ.

Se pare că creditarea va fi cea care va ridica probleme în 2009 , însă vânzările vor creşte în 2009, mai ales în preajma sărbătorilor , consumatorii îndreptându-şi preferinţa sper vinurile roşii.

Totuşi există şi specialişti care afirmă că posibilitatea unei creşteri pe piaţa există numai în eventualitatea în care situaţia economică se redresează în a doua jumătate a anului viitor.Se pare că sunt previzibile multe scenarii , în privinţa evoluţiei pieţei de profil şi se vor putea oferi mai multe informaţii abia în decembrie 2009.

4.ConcluziiPiaţa vinului în România este o piaţă care îşi continuă procesul de

maturizare început în anii din urmă , oferta sa este diversificată , îmbogăţită atât cu produse autohtone cât şi cu produse de import , datorită apariţiei concurenţei a crescut calitatea produselor româneşti şi începe să se formeze la români o anumită educaţie în a consuma vinuri de calitate superioară , de origine controlată în detrimentul produselor contrafăcute sau a celor care au o calitate inferioară , iar companiile producătoare vor continua promovarea şi aplicarea unor startegii de marketing , care să mulţumească atât consumatorii , cât şi compania , căci să nu

9



uitam că : „ Vinul este seva strugurilor. Fiecare picătură de lichid care umple atâtea sticle a fost extrasă din pământ prin rădăcinile viţei de vie.”-Hugh Johnson şi de asemenea “Vinul este poezie îmbuteliată”-Robert Louis Stevenson.

STUDENT , ANUL I : STOICA (căs. NICOARĂ) IONELA-LUIZA

10



1. Precizaţi o reclamă TV care vi se pare eficientă , precum şi o reclamă pe care o consideraţi ineficientă. Motivaţi alegerea lor. Cum aţi îmbunătăţi reclama mai puţin eficientă?

Reclama ineficientă:Personal nu îmi place reclama la ciocolata Kandia în care o femeie care consumă ciocolată trece pe lângă o fată care ţinea în mână o floare şi planta devine în întregime din ciocolată , apoi trece pe lânfă un copil ce avea un balon în formă de delfin. Şi balonul se preschimbă în ciocolată. Partea cea nepotrivită a reclamei este că femeia întâlneşte şi un bărbat , care îşi privea maşina şi vehiculul se transformă în ciocolată , iat tânărul este foarte fericit. Bucuria acestuia mi se pare exagerată şi nepotrivită. Cui i-ar plăcea ca maşina să i se preschimbe în ciocolată?! Floarea era un motiv de fericire că a devenit ciocolată , la fel şi balonul , dar deja o maşină întreagă .....mi se pare total neinspirată partea aceasta. Puteau să-l prezinte pe bărbat ţinând ceva în mână , o mapă de exemplu şi aceasta să i se transforme în ciocolată. Aceasta este părerea mea proprie .

Reclamă eficientă:Reclama care-mi place foarte mult este cea făcută pentru apa minerală Dorna , în care apar doi tineri şi totul în jurul lor se trasformă în molecule de apă proaspătă şi cristalină . Şi coloana sonoră este frumoasă , iar ideea ce se desprinde este aceea de reîntoarcere în mijlocul naturii , de a lăsa în urmă lumea poluată , tehnologia şi de a redescoperi izvorul limpede şi cristalin de munte cu apa atât de binefăcătoare pentru organism.

2. Explicaţi modul în care marketingul vă influenţează activitatea dintr-o zi obişnuită a vieţii dumneavoastră.

Strategiile de marketing îmi influenţează activitatea zilnică şi acest lucru , cred , li se petrece multor oameni. Mergând la serviciu îmi cumpăr diverse alimente şi bineînţeles că sunt tentată de a le alege pe cele cărora li se face multă reclamă. Dacă intru în supermarket pentru a face cumpărături caut , de obicei , produse la promoţie , iar cand ajung la casa de marcat , asteptând la rând văd acele produse expuse acolo , lângă casă şi mai iau ceva : un pachet de gumă , ciocolată mică , etc.

3. Explicaţi situaţii în care marketingul foloseşte mijloace imorale pentru atingerea scopurilor.

11



-Pe piaţă este lansat un anumite produse. După o anumită perioadă este introdus un alt model al aceluiaşi produs pe eticheta căruia scrie că i s-au adus îmbunătăţiri , deşi are uşoare modificări , iar performanţele sale nu sunt cu nimic mai bune anteriorului model.Bineînţeles că vânzările modelui actual vor fi influenţate de ceea ce scrie pe etichetă.-La TV apar des reclame la anumite aparate de fitness , despre care se spune că dau rezultate uimitoare . Omenii le cumpără la un preţ destul de mare şi constată după o perioadă că ceea ce se spunea în reclamă nu e tocmai adevărul.-Unele companii angajează o persoană , care a fost dată afară de la firma concurentă , cu scopul de a afla ce strategii folosesc cei de la firma respectivă.-Băncile aplicau comisioane ascunse la anumite împrumuturi , fără a informa clienţii .-Pe net , dacă intri pe un anumit site eşti pur şi simplu agasat de anumite reclame care apar la nesfârşit pe monitor sau îţi inavadează casuţa de mail (spam-uri). -Un caz real : O astefel de reclamă a unei firme virtuale a apărut pe un site ce conţinea materiale legate de domeniul financiar. O angajată a unei anumite primării a dat click pe o reclamă şi acolo scria în englează că poţi posta numele firmei sau instituţiei unde lucrezi pe acel site , la care i se făcea reclama şi astfel îţi vei face firma cunoscută. Respectiva angajată a completat formularul , dând adresa primăriei . Cu litere foarte mici , abia vizibile în partea de jos a paginii erau şi nişte condiţii . După ceva timp cei de la primărie au primit o somaţie prin care erau anunţati că trebuie să plătească 1000 euro pentru că li se făcea reclama instituţiei lor pe net . Firma care găzduia reclamele instituţiilor este în Suedia.-Reclamele la anumite produse alimentare , deşi producătorii ştiu că ele conţin multe substanţe nocive organismului . -Pe unele etichete compoziţia alimentului respectiv este scrisă cu litere foarte mici , aproape inobservabile. Nu toţi oamenii observă , persoanele în vârstă , care au probleme cu vederea nici nu pot citi .De multe ori compoziţia nu reflectă ceea ce e scris pe etichetă.Ex: PATE DE FICAT. Dacă oamneii ar citi cu atenţie eticheta ar observa că exită în compoziţie un procent foarte , foarte mic( 5% sau 10%) de ficat , restul fiin slănină şi alte materii.

Sunt multe situaţii în care marketingul foloseşte strategii imorale. Acestea menţionate de mine sunt doar câteva , deşi toate firmele trebuie să respecte o anumită etică şi morală , acest lucru nu se petrece.

12

ANALIZA PIEŢEI VINURILOR DIN ROMÂNIA referat

Documents

Transcript of ANALIZA PIEŢEI VINURILOR DIN ROMÂNIA referat