3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

Principalul scop scop al analizei financiare este de a realiza proiectii financiare pentru a determina indicatorii de performanta.

În cadrul analizei financiare a proiectului de investitii se urmareste:

Durabilitatea financiara a proiectului în conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiara a proiectului trebuie evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie sa fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiza.

Profitabilitatea financiara a investitiei determinata cu indicatorii: VANF/C (Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie) RIRF/C (rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie); B/C (Raportul Cost-Beneficiu)

Metodologia folosita in analiza financiara este cea a fluxurilor de numerar actualizate. Aceasta presupune urmatoarele ipoteze generale :

- Rata de actualizare pentru analiza financiara este de 8%- Numai intrarile si iesirile de numerar sunt luate in calcul (amortizarea si alti

indicatori non banesti sunt exclusi din analiza)- Pentru o mai buna intelegere a analizei, aceasta este realizata in preturi

constante.- In analiza financiara nu sunt incluse: transferurile si subventiile, TVA si alte

impozite si taxe indirecte- valoarea reziduala este luata în calcul ca o intrare la sfarsitul perioadei de

referinta.

Analiza financiara cuprinde urmatoarele sub-capitole :

a) COSTURI TOTALE DE INVESTITIE SI SURSE DE FINANTARE

Acestea sunt cuprinse in urmatorul tabel :

NR. CRT. SURSE DE FINANŢARE VALOAREI Valoarea totală a proiectului, din care : 29.566.382,85 a. Valoarea neeligibilă a proiectului 2.344.700,81 b. Valoarea eligibilă a proiectului 22.012.142,50 c. TVA aferent cheltuielilor eligibile 5.209.539,54 d. TVA aferent cheltuielilor neeligibile II Contribuţia proprie în proiect, din care : 11.149.557,81 a. Contribuţia solicitantului la cheltuieli eligibile 8.804.857,00 b. Contribuţia solicitantului la cheltuieli neeligibile 2.344.700,81 III TVA* 5.209.539,54 IV ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ

SOLICITATĂ 13.207.285,50

b) PROGNOZA VENITURILOR

Ferma piscicola ce urmează a fi infiintata prin prezentul proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., va adopta ca si specii de cultură : “Crap” (Cyprinus carpio carpio), “Sanger” (Hypophthalmichtys molitrix), „Novac” (Aristichtys nobilis) şi “Cosaş” (Ctenopharingodon idella). Sistemul de crestere proiectat pentru ferma propusa este cel semi-intensiv, fapt ceea ce va permite o productie constantă si în cantitati mari. Suprafata de luciu de apa care va fi utilizata pentru ferma de acvacultura va fi de 970 ha, cu o productie totala estimata de 1076,4 tone peste consum de vara a III-a dupa cum urmeaza :

Nr. crt.

Specia decultură

Ponderea(%)

Nr. exemplare

(bucăţi)

Masa medie (g/ex.)

Cantitate peşte

(to)1. Crap 47 485 000 1080 523,82. Sânger 35 323.334 1125 363,753. Novac 9,8 66.082 1551 102,54. Cosaş 8,2 93.870 920 86,36

TOTAL 100 968.286 1 076,4

Privită prin prisma rentabilitatii ca si afacere in domeniul acvaculturii, are drept obiective principale producerea si comercializarea de crap si fitofag (sanger, cosas, novac).

Conform politicii de produs prezentate la punctul „3.1. Politica de produs”, „3.2.3 Productia Destinata Comercializarii” si politicii de pret adoptate conform punctului „5. Politica de pret” din cadrul capitolului C. ANALIZA DE PIATA din cadrul anexei 3 – Plan de afaceri s-a procedat la realizarea prognozei veniturilor de exploatare obtinute in cadrul fermei de acvacultura propuse.

Conform politicii de produs, veniturile obtinute din comercializarea productiei se detaliaza pe specia de cultura ce va fi adoptata dupa cum urmeaza :

Peste proaspat – Pestele de cultura ce urmeaza a fi obtinut la aceasta categorie de produs, va fi format din cantitatile de crap si fitofag destinate vanzarii la scurt timp de la recoltare. Fiecare exemplar va avea o varsta de 3 ani si o greutate specifica fiecare specii, urmand a fi comercializat intreg neeviscerat.

Peste prelucrat primar – Pestele de cultura ce urmeaza a fi obtinut la aceasta categorie de produs, va fi format din cantitatile de crap si fitofag destinate vanzarii prelucrate primar in cadrul cherhanalei propuse prin acest proiect.

Subproduse de peste – Din continutul toracic rezultat de la eviscerare din cadrul procesului de prelucrare primara, vor rezulta parti comestibile (icre, lapţi, inima si ficat) care vor fi comercializate ca si subproduse de peste pentru industria de prelucrare.

Aplicand politica de pret mentionata, s-a procedat la calculul pretului per tona la fiecare categorie de produs piscicol comercializat din fiecare specie.

Elementele prognozei prezentate mai sus au drept scop evidentierea veniturilor obtinute de catre investitia propusa prin acest proiect pe o perioada de 5 ani de exploatare.

Prognoza veniturilor obtinute in cadrul acestui proiect, a fost realizata in cadrul urmatoarelor anexe :

ANEXA – PROGNOZA VENITURILOR SI EVOLUTIA CAPACITATII DE PRODUCTIE - VARIANTA CU PROIECT

ANEXA – PROGNOZA VENITURILOR PE 5 ANI DE EXPLOATARE

c) PROGNOZA CHELTUIELILOR

Cheltuielile luate în considerare la estimarea desfăşurării activităţii în cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., au fost incluse totalitatea cheltuielilor necesare pentru un proces de exploatare complet.

1.1Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile:

În previzionarea cheltuielilor cu materiile prime şi materiale consumabile au fost luate în considerare cheltuielile aferente, și anume :

Cheltuielile cu furajele

Cheltuieli cu ambalajele

Cheltuieli cu alte materiale consumabile

1.1.1 Prognoza cheltuielilor cu furajele

Procesul de hranire a materialului biologic de cultură detine un rol central in desfasurarea activitatii de exploatare in cadrul fermei piscicole propusa prin acest proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L.

Necesarul de hrana aferent speciilor de cultura difera in functie de stadiul de crestere in care se afla, norma de consum furaje fiind de 2,6 kg pentru 1 kg de peste productie.

În cadrul acestei analize au fost previzionate toate cheltuielile aferente necesarului de hrana pentru seriile de crap si fitofag ce vor fi crescute in cadrul fermei propuse pe ciclul de 1 an. Aceste serii includ productia de crap, sanger, cosas si novac ce indeplinesc conditiile de comercializare.

Analiza cheltuielilor cu furajele a avut drept premise de elaborare, cantitatile de furaje estimate in cadrul subcapitolului anexei 3 - Plan de afaceri „3.2.3.3. Tehnologia de creştere şi calculul necesarului de furaj” si este prezentata in cadrul urmatoarelor anexe :

ANEXA – RETETA DE FURAJAREANEXA – PLAN DE FURAJAREANEXA – CENTRALIZAREA CHELTUIELILOR CU FURAJELE

1.1.2 Prognoza cheltuielilor cu ambalajele

Conform politicii de produs adoptate in cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de către S.C. DONAU FISH S.R.L, pestele obtinut se va comercializa in doua modalitati, dupa cum urmeaza :

a) Peste proaspatb) Peste prelucrat primarc) Subproduse de pestePentru comercializarea pestelui proaspat si a celui prelucrat primar este

necesar o ambalare corespunzătoare a acestuia. Prin urmare, productia vanduta se va ambala in ladite (navete) de 10 kg din material plastic si vor acoperite cu folie de plastic alimenatara pentru a impiedica contaminarea carnii de peste.

Subprodusele de peste sunt colectate si depozitate in lazi de plastic cu capac speciale care sunt returnate dupa livrare, negenerand cheltuieli cu ambalajele.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU AMBALAJELE

1.1.3 Prognoza cheltuielilor cu alte materiale consumabile

Pentru buna funcționare a activităților normale în cadrul fermei propuse prin acest proiect, sunt necesare o serie de materiale specifice proceselor desfasurate in cadrul cherhanalei propuse.

Estimarea consumurilor medii de materiale s-a facut in functie de procesele specifice de prelucrare primara a pestelui, de mentinere a curatenii si igienei dintre care putem enumera : materiale de întreținere (detergenți, dezinfectant), echipamente de protecție (manusi de lucru, bonete, sorturi).

În acest sens s-a procedat la efectuarea unei prognoze a cheltuielilor de această natură, ce se prezintă in anexa urmatoare.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU ALTE MATERIALE CONSUMABILE

1.2Alte cheltuieli materiale

Pentru buna funcționare a fermei propuse prin acest proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., sunt necesare a fi desfasurate o serie de activitati ce genereaza urmatoarele cheltuieli :

Cheltuieli cu popularea;

Cheltuieli cu combustibilul;

Cheltuieli intretinere utilaje tehnologice;

Cheltuieli intretinere bazine.

1.2.1 Cheltuieli cu popularea

Prezentul proiect propune spre infiintare o ferma piscicola de cestere semi-intensiva a crapului si speciilor de fitofag : sanger, novac, cosas.

Dupa finalizarea implementarii investitiei, trebuie inceput procesul de exploatare al acesteia si elementul esential il reprezinta materialul piscicol de crestere.

Prin urmare s-a procedat pe baza necesarului de peste pentru prima populare prezentat in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la punctul „3.2.1.3.1. Stabilirea formulei de populare şi calculul necesarului de puiet pentru populare” din cadrul subcapitolului 3.2.1.3 „ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ”.

Popularea raţională a bazinelor piscicole joacă un rol important în creşterea speciilor de ciprinide ce urmeaza a fi crescute in cadrul fermei propuse prin acest proiect.

Necesarul de puiet pentru populare, se prezinta dupa cum urmeaza :

Specia Nr. buc Greutatemedie

Necesarde achiziţionat

(g/buc.) ( to )Crap 573.084 250 143,27

Sânger 382.056 230 87,88Novac 76.413 300 22,92Cosaş 114.615 200 22,92

TOTAL 1.146.168 277

Analiza cheltuielilor aferente popularilor bazinelor piscicole s-a realizat pe 5 ani de exploatare, dar din cauza repetarii ciclului de crestere cu aceleasi cantitati de material piscicol s-a detaliat doar in primul an de exploatare.

Fluxul de crestere ce va fi adoptat in cadrul fermei este de 1 an cu material piscicol cumparat de vara II-a, ce este comercializat in anul urmator cand atinge greutatea necesara.

Materialul piscicol cu care se va popula ferma propusa in cadrul acestui proiect se va achizitiona de pe piata nationala de la distribuitori autorizati pentru speciile de crestere prevazute.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU POPULAREA BAZINELOR DE CRESTERE

1.2.2 Cheltuieli cu combustibilul

In cadrul proiectului de infiintare a unei ferme piscicole pe balta Suhaia din judetul Teleorman de catre S.C DONAU FISH S.R.L., sunt prevazute a fi achizitionate o serie de utilaje tehnologice care au drept scop cresterea eficientei in explotare a amenajarii propuse.

Cheltuielile cu combustibilul au fost previzionate in functie de natura operatiunilor efectuate in exteriorul sau interiorul fermei piscicole pentru indeplinirea procesului tehnologic.

Operatiunile necesare pentru procesul tehnologic al fermei ce genereaza cheltuieli cu combustibilul se impart in :

Cheltuielile cu combustibilul aferente transporturilor externe pentru procesul tehnologic, cuprind urmatoarele operatiuni :

aprovizionarea cu puiet pentru populare de la furnizori; aprovizionarea cu furaje si tratamente de la furnizori; livrarea productiei vandute catre clienti;

Cheltuielile cu combustibilul necesar pentru functionarea utilajelor tehnologice in interiorul fermei, cuprind urmatoarele operatiuni :

distribuirea furajelor; lucrari de intretinere lacuri; manipulare echipamente si materiale; pescuitul de recolta; paza exploatatiei.

Utilajele ce au fost prevazute vor spori nivelul conditiilor de munca in acvacultura intr-o maniera moderna si eficienta.

Cheltuielile aferente utilizarii utilajelor tehnologice s-au realizat pe baza unui grafic previzionat al orelor de functionare ale acestora pe luni si activitati.

Prognoza cheltuielilor cu combustibilul consumat de utilajele tehnologice propuse, este prezentata in urmatoarele anexe :

ANEXA – GRAFICUL ORELOR DE FUNCTIONARE A UTILAJELOR TEHNOLOGICE

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL AFERENTE TRANSPORTURILOR EXTERNE PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL NECESAR PENTRU FUNCTIONAREA UTILAJELELOR TEHNOLOGICE IN INTERIORUL FERMEI

ANEXA – PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL CONSUMAT DE UTILAJELE TEHNOLOGICE

1.2.3 Cheltuieli intretinere utilaje tehnologice

Utilizarea utilajelor tehnologice propuse prin acest proiect de infiintare a unei crescatorii piscicole, genereaza periodic necesitatea efectuarii unor lucrari de intretinere si mentenanta, dintre care cele mai importante sunt schimburile de anvelope si ulei, sau inlocuirea pieselor uzate cu altele noi.

Aceste lucrari de intretinere sunt esentiale pentru mentinerea paramentrilor optimi de functionare a utilajelor tehnologice, in vederea desfasurarii procesului de exploatare a fermei piscicole in conditii de eficienta sporita.

Cheltuielile aferente utilizarii utilajelor tehnologice s-au realizat pe baza unui grafic previzionat al orelor de functionare ale acestora, pentru ca apoi sa fie analizate pe categorii, astfel :

- cheltuieli cu schimburile de ulei - cheltuieli cu schimburile de anvelope - cheltuieli cu piesele de schimb

Prognoza cheltuielilor de intretinere a utilajelor tehnologice, este prezentata in urmatoarele anexe :

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR DE INTRETINERE A UTILAJELOR TEHNOLOGICE

ANEXA – PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR DE INTRETINERE A UTILAJELOR TEHNOLOGICE

1.2.4 Cheltuieli intretinere bazine

Exploatarea normala a fermei de acvacultura propuse prin acest proiect presupune o serie de activitati aferente intretinerii amenajarii piscicole prevazute. Activitatile sunt specifice sistemului de crestere semi-intensiva a speciilor ciprinide

alese a fi adoptate (crap, sanger, novac, cosas) care au fost prezentate in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la subcapitolul „3.2.1 Fluxul tehnologic de crestere a pestelui de cultura”.

Scopul acestor activitati este crearea conditiilor optime pentru obinerea unor cantitati ridicate de material piscicol.

În condiţiile de exploatare a bălţii Suhaia, datorită suprafeţelor extinse, a volumului foarte mare de apă şi a imposibilităţii vidării şi dezinfecţiei bazinului măsurile de profilaxie şi tratament sunt mult îngreunate.

Se va avea în vedere în mod deosebit calitatea şi staraea fiziologică a materialului de populare, precum şi starea lui de întreţinere pe toată perioada anului, pentru creşterea imunităţii naturale. În scop profilactic şi curativ se vor utiliza pasersan, cloramfenicol, oxitetraciclină, var nestins in dozele specificate la descrierea fluxului tehnologic.

Prognoza cheltuielilor cu intretinerea bazinelor este prezentata in anexa :

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU TRATAMENTELE DE INTRETINERE A BAZINELOR PISCICOLE

1.3. Alte cheltuieli din afara

In analiza cheltuielilor provenite din afara exploatatie piscicole propuse a se infiinta prin acest proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., sunt luate in vedere cheltuielile cu energia electrica si cele cu apa necesara pentru intretinerea helesteelor de crestere.

1.3.1 Cheltuieli cu energia electrica

Ferma propusă prin prezentul proiect este proiectata în sistem semi-intensiv, principalul consumator de energie electrica din cadrul acesteia fiind reprezentat de cherhana, din cadrul fermei piscicole.

Analiza costurilor cu energia electrica a fost realizata pe fiecare consumator în parte, orientandu-se spre o estimare a cheltuielilor cu electricitatea in cadrul procesului de exploatare al fermei.

Previzionarea consumurilor de energie electrica, se prezinta conform anexei urmatoare.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU ENERGIA ELECTRICA

1.3.2 Cheltuieli cu apa

Cheltuielile necesare a fi efectuate cu apa de intretinere necesara pentru amenajarea piscicola, au la baza descrierea necesarului de apa prezentat in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la subcapitolul „3.2.1.3.4. Calculul volumului de apă de întreţinere”.

Balta Suhaia se alimentează gravitaţional din Dunăre când nivelul acesteia este ridicat (primăvara şi toamna) şi prin pompare în perioada de vară, când nivelul apei din Dunăre este sub nivelul apei din baltă.

Balta Suhaia mai dispune şi de o reţea de izvoare proprii ce contribuie în mod major la menţinerea unui nivel minim de exploatare piscicolă, pe timpul verii şi a unor condiţii optime de iernat a materialului biologic.

În condiţii normale debitul de întreţinere este de 4 litri/s./ha pentru un număr de 90 zile (mai-august) . În perioada de iarnă, datorită izvoarelor proprii şi a suprafeţei mari, nu este necesar decât un debit de alimentare care să asigure înlocuirea o singură dată a volumului total de apă.

Analiza cheltuielilor generate cu apa de intretinere, este prezentata in urmatoarea anexa :

ANEXA – ANALIZA COSTURILOR CU APA DE INTRETINERE

1.4. Cheltuieli cu personalul angajat

Desfasurarea activitatii in cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., presupune angajarea personalului necesar unei exploatari optime a investitiei.

Prin urmare, pe baza viitoarei structuri a personalului angajat în cadrul fermei prezentate in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la capitolul ”E. POLITICA DE PERSONAL”, s-a procedat la efectuarea unei prognoze a cheltuielilor generate de acesta.

Conform fluxului tehnologic proiectat al fermei propuse, sunt necesare doua categorii de personal pentru exploatarea fermei in decursul unui an de zile, si anume:

personal angajat permanent – necesar pentru exploatarea crescatoriei piscicole tot timpul anului;

personal angajat temporar – sezonieri pentru perioada de recoltare a pestelui de cultura;

Orizontul de analiza a fost limitat la 5 ani de exploatare, iar datorita faptului ca nu este prognozata o modificare a structurii acestuia in decursul aceastei perioade, cheltuielile ramanand relativ constante.

Angajarea personalului format din sezonieri necesari pentru realizarea procesului de recoltare a pestelui de cultura, este un proces ce se desfasoara in fiecare an de exploatare.

Prognoza cheltuielilor cu persoanalul angajat contine determinarea cheltuielilor cu personalul angajat si contributiile pentru asigurarile si protectia sociala aferente atat pentru personalul angajat permanent cat si a celui angajat temporar.

Prognoza cheltuielilor cu personalul angajat, se prezinta in tabelul anexat.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL ANGAJAT

1.5 Cheltuieli cu asigurarile

Datorită valorii mari a activelor de natura mijloacelor propuse prin prezentul proiect dar din obligatiile ce se vor asuma prin contractul de finantare, se vor incheia asigurări de bunuri pentru fiecare categorie.

Din acest motiv a fost realizată o analiză a cheltuielilor generate de primele de

asigurari datorate de solicitant pe toată durata orizontului de analiza.Calculul cheltuielilor anuale cu asigurarea se obtin prin înmultirea cotelor

procentuale de asigurare cu valoarea mijloacelor fixe propuse. De mentionat este faptul ca procentele de asigurare sunt previzionate, si pot sa difere in momentul incheierii contractelor de asigurare in functie de nivelurile vehiculate pe piata asigurarilor la acea data.

Prin urmare, formula de calcul a cheltuielilor cu asigurarile sunt urmatoarele :

a) Pentru constructii si clădiri, cheltuielile cu asigurarile anuale se obtin prin urmatorul raport :

Asigurări (constructii si cladiri) = Valoare constructii si cladiri x Procent de asigurare

b) Pentru masini, echipamente si utilaje cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmatorul raport :

Asigurari (masini, echipamente, utilaje) = Valoare masini, echipamente, utilaje x Procent de asigurare

c) Pentru dotari cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmatorul raport:

Asigurari (dotari) = Valoare dotari x Procent de asigurare

Prin urmare, situatia cheltuielilor cu amortizarea si asigurarea se prezintă conform tabelului anexat privind ,,Cheltuielile cu amortizarea si asigurarea’’.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA SI ASIGURAREA

1.6 Cheltuielile de marketing

Pentru asigurarea competitivitătii pe piata a investitiei propuse prin prezentul proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., a fost prevazuta o strategie de marketing care sa asigure o promovare adecvata a fermei si a gamei de produse obtinute.

Orizontul de analiza a fost pe un an de zile datorita faptului ca se prevede ca actiunile de marketing sa aibă un caracter repetitiv. Aceste actiuni pot fi modificate in cazul aparitiilor de modificari ale mediului economic, pentru a se adapta la conditiile de piata din acel moment.

Campania de marketing este prevazuta a fi inceputa din prin prima luna de exploatare, in scopul de a familiariza potentialii clienti cu privire la investitia ce urmează a se finaliza si de a o promova.

Dupa cate se poate observa, actiunile prevad toate campurile mass-media respectiv : reviste, ziare, televiziune, radio, site web, afișe, pliante.

Astfel se va asigura succesul pe piata al fermei propuse prin acest proiect.Sumele prevazute sunt estimative iar pentru o evidentiere exacta au fost

repartizate pe luni in decurusul unui an de zile. In vederea centralizarii cheltuielilor cu marketing-ul si publicitatea au fost

efectuate totaluri lunare si anuale pe fiecare categorie, pentru ca apoi sa se determine totalul general al tuturor acestor cheltuieli.

Cheltuielile aferente acestei activitati sunt prevazute in anexa urmatoare.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR DE MARKETING

1.7 Cheltuielile cu concesiunile

S.C. DONAU FISH S.R.L. pentru implementarea acestui proiect a concesionat terenul si luciul de apa pe care se va infiinta viitoarea crescatorie piscicola. Perioada de concesionare este de 49 ani.

Prin urmare, conform contractelor de concesiune solicitantul are obligatia achitarii unor sume anuale catre concedent cu titlul de redeventa.

Aceste cheltuieli au fost previzionate pe o perioada de 5 ani, conform contractelor incheiate.

Cheltuielile aferente acestei activitati sunt prevazute in anexa urmatoare.

ANEXA – PROGNOZA CHELTUIELILOR CU CONCESIUNILE

1.8 Cheltuieli financiare

Pentru asigurarea cofinanțării proiectului propus, S.C. DONAU FISH S.R.L. intenționează a contracta un credit bancar pe termen lung de la o unitate bancară. Prin urmare, în efectuarea prognozei cheltuielilor financiare aferente acestui credit bancar, s-a pornit de la următoarele ipoteze :

Termenul de rambursare considerat este de 10 ani Moneda în care este contractat creditul este Lei Dobânda estimată de 8 % Perioadă de grație de la plata ratelor (în care se platește decât

dobanda) de 1 anLuând în calcul aceste ipoteze, s-a procedat la efectuarea graficului previzionat

de eșalonare a creditului bancar pe termen lung ce urmează a fi contractat. Astfel, cheltuielile financiare generate de acest credit de cofinanțare se prezintă in anexa.

ANEXA - PLAN RAMBURSARE CREDIT PE TERMEN LUNG

ANEXA - PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

d) VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEI

Printre elementele de venituri ale proiectului în ultimul an de prognoza se afla si valoarea reziduala a investitiei. Ea reprezinta valoarea de lichidare a tuturor activelor, la sfârsitul ultimului an al orizontului de prognoza. Nivelul sau poate fi calculat prin luarea în considerare a valorii de piata reziduale a capitalului fix, ca si când acesta ar fi vândut la sfârsitul orizontului de timp luat în considerare.

În studiul realizat, valoarea reziduala a fost calculata prin metoda contabila, respectiv, din valoarea contabila initiala a fost scazuta amortizarea cumulata pentru perioada de prognoza.

Cheltuielile cu amortizarea au fost calculate în functie de valoarea de inventar a obiectivului de investitii si de durata normala de functionare a elementelor componente.

Investitia propusa prin acest proiect de catre solicitant, prin existenta in componenata sa a activelor de natura constructiilor, echipamentelor, utilajelor tehnologice si dotarilor, presupune generarea unor cheltuieli cu amortizarea.

Aceasta amortizare presupune recuperarea treptată a valorii acestor active pe o anumită perioadă mai lunga de timp. Perioada de amortizare luata in calcul la efectuarea prognozei cheltuielilor cu amortizarea difera in funcție de natura activelor, astfel :- Pentru construcții si clădiri 40 ani- Pentru echipamente si utilaje 15 ani.- Pentru dotari 5 ani.

De retinut este faptul că la efectuarea analizei amortizarii investitiei, s-a procedat prin metoda de calcul liniar.

In tara noastra amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe.

Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijloacelor fixe de natura activelor.

De asemenea, pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuală se calculează numai în regim liniar.

Prin urmare amortizarea, pe categoriile de mijloace fixe înregistrate in cadrul investitiei popuse se calculeaza dupa cum urmeaza :

a) Pentru constructii si clădiri, cheltuielile cu amortizările anuale se obtin prin următorul raport :

Ca = Valoare construcții si clădiri / 40 (ani)

b) Pentru masini, echipamente, utilaje cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin următorul raport :

Ca = Valoare masini, echipamente, utilaje / 15 (ani)

c) Pentru dotari cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin următorul raport:

Ca = Valoare dotari / 5 (ani)

Calculul valorii reziduale este prezentat sub forma tabelara dupa cum urmeaza :

VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEIS.C. DONAU FISH S.R.L.

Nr. Crt

DENUMIRE IMOBILIZAREDurata de

funcţionare

Orizont de

analiza

Valoare intrare

AMORTIZARE

Valoare rezidualaAnuala

Cumulata la sfarsitul orizontului de analiza

ani ani lei lei lei lei0 1 2 3 4 5=4/2 6=5x3 7=4-6

1 Construcţii, şi clădiri pentru producţie 40 5 12.833.815 320.845 1.604.227 11.229.588

2 Maşini, echipamente, utilaje 15 6.559.904 437.327 2.186.635 4.373.269

3 Dotari 5 655.961 131.192 655.961 -

4 TOTAL 5 20.049.681889.36

5 4.446.823 15.602.858

e) DURABILITATEA FINANCIARA A INVESTITIEI

Aceasta trebuie sa demonstreze ca proiectul de investitii propus de catre solicitant isi poate sustine cheltuielile de exploatare generate. Este important de notat ca in ciuda faptului ca proiectul nu trebuie sa se afle in deficit de numerar.

Fluxurile de încasari previzionate corespund veniturilor previzionate. Fluxurile de plati previzionata corespund cheltuielilor previzionate incluzand si costul realizarii investitiei (de capital).

Fluxul de numerar net se stabileste ca diferenta între fluxurile de încasari si cele de plati. Fluxul de numerar cumulat se stabileste ca suma intre fluxul de numerar net al anului in curs cu fluxul de numerar net al anului anterior.

Fluxul de numerar actualizat se stabileste prin actualizarea fluxului de numerar net cu o rata de actualizare. Rata de actualizare serveste la aducerea fluxurilor de încasari si plati din momentul t în momentul 0, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu platile necesare realizarii obiectivului.

Rata de actualizare folosita in cadrul Analizei Cost Beneficiu intocmite este de 8%, fiind si rata de actualizare recomandata in cadrul documentului anexa la Planul de afaceri intitulat „PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE” la punctul 6. Indicatori financiari in cadrul caruia sunt prezentate modul de calcul şi baremurile limita care trebuie respectate.

Rata de actualizare utilizata este parametru de referinta pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung, ceea ce ne-a determinat sa utilizam acest nivel în calculul valorii actualizate nete.

Pentru facilitarea calculelor, în determinarea fluxului de numerar actualizat s-a determinat mai întâi factorul de actualizare cu relatia:

Unde:i – rata de actualizare utilizata;n – nr. anului pentru care se calculeaza factorul de actualizare.În aceste conditii, fluxul de numerar actualizat se determina ca produs între

fluxul de numerar net si factorul de actualizare. Se va observa ca fluxul de numerar net, fluxul de numerar cumulat cât si

fluxurile de numerar actualizate, înregistreaza valori pozitive, ceea ce înseamna ca veniturile prognozate acopera costurile de operare.

Fluxul de numerar este pozitiv pentru toata perioada de prognoza, ceea ce înseamna ca veniturile financiare acopera în totalitate costurile de operare, ramânând chiar un surplus de lichiditati.

Durabilitatea financiara a proiectului în conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale (FEP) este evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Se observa ca acesta este pozitiv în fiecare an al perioadei de analiza ceea ce demonstreaza durabilitatea financiara a proiectului propus. Analiza durabilitatii financiare a investitiei ce contine si calculul fluxurilor de numerar aferente este prezentat in anexa.

ANEXA - ANALIZA DURABILITATII FINANCIARE A INVESTITIEIf) PROFITABILITATEA FINANCIARA A INVESTITIEI

Pentru analiza profitabilitatii financiare a proiectului de investitii se utilizeaza trei indicatori:

Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie (VANF/C) Rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie

(RIRF/C) Raportul Cost-Beneficiu (B/C)

Asa cum a fost mentionat la ipotezele generale, rata de actualizare este de 8 %.

Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie (VANF/C) este indicatorul cel mai des utilizat pentru caracterizarea eficientei investitiei. Se stabileste ca diferenta între fluxurile de numerar cumulate actualizate (incluzand si valoarea reziduala a investitiei) si costul total al investitiei.

Formula de calcul este :

Unde :CFt=cash flow-ul generat de proiect in anul „t”-diferenta dintre veniturile si cheltuielile aferenteVRn=valoarea reziduala a investitiei in ultimul an al analizei I0=investitia necesara pentru implementarea proiectului

Rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie (RIRF/C) este definita ca acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este egala cu zero. Este utilizata in vederea stabilirii gradului de profitabilitate a investitiei si trebuie permanent raportata la valoarea ratei de actualizare.

Conform practicilor intalnite in recomadarile de intocmirea a analizelor cost beneficiu, valoarea ratei interne de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie trebuie sa se situeze sub valoarea ratei de actualizare.

Altfel spus, rata interna de rentabilitate minim acceptata pentru proiect, este o rata mai mare decat zero indicand faptul ca veniturile vor acoperi cheltuielile.

In cazul proiectului de investitii propus de solicitant, prin analiza financiara realizata s-a obtinut un nivel al acestui indicator de performanta financiara mai mic decat valoarea ratei de actualizare folosita (<8%).

Raportul Cost-Beneficiu (B/C) compara pentru orizontul previzional veniturile generate de proiect cu costurile operationale. Acesta reprezinta raportul dintre valoarea totala actualizată a veniturilor si cheltuielilor de exploatare.

O situatie favorabila se înregistreaza atunci când aceasta rata este mai mare decât 1, semnificând capacitatea obiectivului de a genera venituri financiare suficiente pentru acoperirea costurilor operationale, si chiar obtinerea unui excedent financiar.

Valorile celor trei indicatori financiari pentru acest proiect sunt :

INDICATORI DE PERFORMANTA FINANCIARA Interpretare

Valoarea Actualizata Neta Financiara (VANF/C) 12.969.903

Ceea ce înseamna ca investitia initiala este integral acoperita financiar pe seama fluxurilor de trezorerie generate de obiectiv. Nivelul sau a fost calculat cu functia NPV din Excel, pentru o rata de actualizare de 8%.

Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (RIRF/C) 5,7%

Reprezinta acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta a investitiei este egala cu zero. Nivelul sau a fost calculat cu functia IRR din Excel

Raportul cost-beneficiu (B/C) 2,24Aceasta înseamna ca veniturile financiare obtinute vor acoperii costurile de operare, ramânând si un surplus de lichiditati.

Pe baza acestor valori ale indicatorilor de performanta financiara ale proiectului de investitii propus de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., indeplineste conditiile de profitabilitate necesare unei afaceri in domeniul pisciculturii pentru finantarea acesteia in cadrul Programului Operational pentru Pescuit.

ANEXA - ANALIZA PROFITABILITATII FINANCIARE A INVESTITIEI

4.analiza economică1), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

Proiectul propus de catre beneficiar nu este o investitie publica majora, si prin urmare nu a fost necesara intocmirea unei analize economice.

5.analiza de senzitivitate;

Analiza de senzitivitate are ca obiect identificarea variabilelor critice care pot afecta performanta financiara a proiectului. Se analizeaza modul in care variatia acestora, in plus sau minus (dupa caz), influenteaza indicatorii calculati in cadrul analizei financiare.

In literatura de specialitate, se apreiaza ca un proiect este sensibil din punct de vedere financiar daca variatia cu 1% a variabilelor critice afecteaza valoarea actualizata neta (VANF) cu cel putin nivelul ratei de actualizare utilizate (8%).

In mod logic cele mai importante variabile financiare sunt:

Valoarea investitiei Veniturile din exploatare totale Cheltuieli de exploatare totale

Rezultatele analizei de senzitivitate sunt prezentate sub forma tabelara in cele ce urmeaza :

ANALIZA DE SENZITIVITATE SCENARIIModificare

alternativa a urmatoarelor

variabile

MODIFICARE COSTURI DE CAPITAL +1% 0% 0%MODIFICARE VENITURI DIN EXPLOATARE 0% -1% 0%

MODIFICARE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 0% 0% +1%

VANF/C (Valoarea

Actualizata Neta Financiara)

VALOARE DE BAZA - VARIANTA CU PROIECT -(Lei)

12.969.903

12.969.903

12.969.903

VALOARE VARIANTA MODIFICATA CONFORM SCENARIULUI -Lei

12.738.380

12.192.713

12.567.899

PROCENT MODIFICARE 1,79% 5,99% 3,10%Rata de actualizare 8% 8% 8%

RIRF/C (Rata Interna de

Rentabilitate Financiara)

VALOARE DE BAZA - VARIANTA CU PROIECT - (%) 5,67% 5,67% 5,67%

VALOARE VARIANTA MODIFICATA CONFORM SCENARIULUI - (%) 5,41% 5,16% 5,44%

VALOARE MODIFICARE 0,26% 0,51% 0,23%

S-a operat modificarea alternativa a variabilelor si prin urmare se observa ca proiectul are o senzitivitate redusa la modificarea fiecareia din cele trei variabile critice.

Prin urmare, modificarea cu 1% a tuturor variabilelor nu creaza o modificare substantiala a VANF/C si a RIRF/C care sa depaseasca limita de 8 % a valorii ratei de actualizare utilizate in cadrul analizei financiare.

Concluzia care se faptul ca proiectul propus nu este sensibil din punct de vedere financiar.

ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (+1% COST DE CAPITAL)

1 Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore

ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (-1% VENITURI DIN EXPLOATARE)

ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (+1% CHELTUIELI DE EXPLOATARE)

6.analiza de risc.

Daca analiza de sezitivitate a avut scopul de a evalua impactul unei anumite modificari procentuale a unei variabile asupra indicatorilor de performanta financiara ai proiectului, fara a se interesa de probabilitatea de aparitiei acestei modificari, despre acest aspect se ocupă analiza de risc.

Proiectul de investitii are o “lume” proprie realizata de elemente concrete care concura la realizarea lui, adica participanti (consultanti, ingineri, constructori, finantatori, beneficiari ai rezultatelor) si cadrul economic, juridic, politic, social de dezvoltare.

In acelasi timp fiecare proiect se deruleaza in “lumea organizatiei” care construieste sau achizitioneaza activul, (denumit generic investitie), iar aceasta isi desfasoara activitatea intr-o economie si intr-un mediu ambient marcat de neprevazut.

In mediul economic si de afaceri actual orice decizie de investitii este puternic marcata de modificarile imprevizibile - uneori in sensul pozitiv, dar de cele mai multe ori in sensul negative - ale factorilor de mediu. Aceste evolutii imprevizibile au stat in atentia specialistilor in domeniu mai mult sub aspectul impactului lor negativ asupra rentabilitatii proiectului si au primit denumirea de risc al proiectului.

Analiza de risc evalueaza impactul unei anumite modificari ale unor indicatori de performanta ai proiectului.

Prin repartizarea distributiei de probabilitate corespunzatoare variabilelor critice se poate estima distributia de probabilitate pentru indicatorii de performanta financiari. In anumite situatii este dificil de realizat ipoteze sensibile privind distributia de probabilitate a variabilelor critice. In asemenea situatii, este efectuata cel putin o evaluare calitativa a riscului pentru a sprijini rezultatele analizei de sensibilitate.

Investitia realizata de infiintare a crescatoriei piscicole in comuna Suhaia, judetul Teleorman de catre S.C DONAU FISH S.R.L. va genera efecte benefice in mediul in care va activa, dar pot sa apara anumite riscuri.

Pentru analiza de risc a proiectul de investitii s-au luat in considerare riscurile ce pot aparea atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de exploatare a obiectului de investitie. Principalele categorii de riscuri care pot aparea sunt: de natura tehnica, financiara, legala, istitutionala sau care pot aparea in procesul de implementare.

Riscuri tehnice

Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in faza de executie:a) Etapizarea eronata a lucrarilor;b) Erori in calculul solutiilor tehnice;c) Executarea defectuoasa a unei/unor parti din lucrari;d) Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare.

Administrarea acestor riscuri consta in:

a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;c) Echipa care va asigura managementul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea proiectului;d) Echipa care va asigura managementul de proiect va supraveghea atent modul de executie al lucrarilor;e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele prevazute;f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materialele, echipamentele si metodele de implementare a proiectului;g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator;h) Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora.

Riscuri financiare

Din categoria riscurilor financiare care pot aparea enumera:a) Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru materialele si echipamentele implicate in proiect;b) Cresterea peste limitele analizate in proiect a preturilor materialelor de constructie;c) Costuri ridicate cu materialele ca urmare a participarii unui numar mic de agenti economici la achizitia lucrarilor;d) Modificari majore ale cursului de schimb;e) Imposibilitatea beneficiarului de a sustine investitia din fonduri proprii.

Administrarea riscurilor financiare consta in:a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de achizitie lucrari, echipamente si utilaje;b) Estimarea cat mai realista a creterii preturilor pe piata;c) Includerea in proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevazute.

Riscuri legate de procesul de achizitie

In cadrul procesului de achizitie privind contractul de lucrari poate aparea situatia in care sa nu existe operatori economici care sa doreasca sa execute contractul in conditiile prevazute in caietul de sarcini, la pretul maxim specificat, sau in termenul specificat. Astfel estia riscul reluarii procesului de achizitie, ceea ce ar duce la intarzierea lucrarilor. O alta situatie ar fi aceea a contestatilor care ar putea aparea si care ar conduce la intarzierea inceperii lucrarilor.

Aceste riscuri pot fi gestionate printr-o serie de masuri, cum ar fi:a) Respectarea cat mai riguroasa a reglementarilor privind achizitiile publice, pentru a evita aparitia unor contestatii;b) Angajamentul beneficiarului de a include o anumita suma in bugetul propriu, care ar putea suplimenta valoarea eligibila a contractului de executie lucrari, pentru a

evita intarzierile ce ar aparea in cazul in care nici o oferta nu se incadreaza in bugetul aprobat al proiectului;c) Promovarea pe scara cat mai larga a proiectului, fara a incalca prevederile privind achizitiile publice si fara a favoriza vre-un agent economic, pentru ca piata constructorilor sa fie pregatita.

Riscuri institutionale

Aceasta categorie de riscuri vizeaza obtinerea diverselor autorizatii si acorduri pentru a putea realiza investitia, risc minimizat datorita faptului ca aceste avize si acorduri au fost deja obtinute.

Riscuri legale

Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului:a) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitie datorita gradului redus de participare la licitatii;b) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului mare de oferte neconforme primite in cadrul licitatiilor;c) Instabilitatea legislativa – frecventa modificarilor de ordin legislativ, modificari ce pot influenta implementarea proiectului. Proiectul fiind unul finantat din fonduri ale Uniunii Europene, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana incepand cu data de 01.01.2007, orice modificare legislativa ar trebui sa nu contravina reglementarilor legislative si conditiilor impuse de Uniunea Europeana.