Fin Publice

19
7/23/2019 Fin Publice http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 1/19 Introducere Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pent valorificarea întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţ importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermedi  politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, a implicatii directe asupra creşterii economice, asigurînd realizarea obiectivelor de stimulare activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăcie Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru administrar  publică competentă, prin stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de dirijare a sistemului  procesului bugetar, urmarindu-se implementarea eficientă a politicilor macroeconomice reformelor structurale. Tema de cercetare se referă la un spectru larg de probleme privind finanţele publice şi anum funcţiile economice ale bugetului.  Suportul informaţional  al lucrării îl constituie actele legislative şi normative a !" datele furnizate de !inisterul #inanţelor, $iroul %aţional de &tatistică şi lucrările d specialitate.  Scopul lucrării  constă în abordarea veniturilor şi c'eltuielilor fiecărei categorii în parte  bugetului public naţional, evoluţia în timp a bugetului naţional public în decursul c(torva a consecutivi, repartiţia veniturilor şi c'eltuielilor în direcţiile bugetare din epublica !oldova, analiz fiecărei verigi a bugetului naţional public. $ugetul are un rol important în viaţa publică, reprezent(nd strategia fundamentală de planifica şi supraveg'ere a activităţii economico-financiare a statului. )nsăşi prezenţa statului în viaţa socială economică este legată de intervenţia bugetară.  Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară caracteristica bugetul  public naţional de la apariţie, noţiuni conceptuale, politicile ce se reflectă asupra veniturilor c'eltuielilor publice, p(nă şi determinarea şi evaluarea nivelului ec'ilibrului * dezec'ilibrului financi al sistemului bugetar din epublica !oldova.  Capitolul + bordări teoretice privind sistemul bugetar/   prezintă o sinteză asup conceptului privind apariţia şi evoluţia sistemului bugetar, noţiuni privind sistemul bugetar, princip  bugetare şi procesul bugetar.

Transcript of Fin Publice

Page 1: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 1/19

Introducere

Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pent

valorificarea întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţ

importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermedi

 politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, a

implicatii directe asupra creşterii economice, asigurînd realizarea obiectivelor de stimulare

activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăcie

Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru administrar

 publică competentă, prin stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de dirijare a sistemului

 procesului bugetar, urmarindu-se implementarea eficientă a politicilor macroeconomice

reformelor structurale.

Tema de cercetare se referă la un spectru larg de probleme privind finanţele publice şi anum

funcţiile economice ale bugetului.

 Suportul informaţional   al lucrării îl constituie actele legislative şi normative a

!" datele furnizate de !inisterul #inanţelor, $iroul %aţional de &tatistică şi lucrările d

specialitate.

 Scopul lucrării   constă în abordarea veniturilor şi c'eltuielilor fiecărei categorii în parte

 bugetului public naţional, evoluţia în timp a bugetului naţional public în decursul c(torva a

consecutivi, repartiţia veniturilor şi c'eltuielilor în direcţiile bugetare din epublica !oldova, analiz

fiecărei verigi a bugetului naţional public.

$ugetul are un rol important în viaţa publică, reprezent(nd strategia fundamentală de planifica

şi supraveg'ere a activităţii economico-financiare a statului. )nsăşi prezenţa statului în viaţa socială

economică este legată de intervenţia bugetară.

 Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară caracteristica bugetul

 public naţional de la apariţie, noţiuni conceptuale, politicile ce se reflectă asupra veniturilor

c'eltuielilor publice, p(nă şi determinarea şi evaluarea nivelului ec'ilibrului * dezec'ilibrului financial sistemului bugetar din epublica !oldova.

  Capitolul + bordări teoretice privind sistemul bugetar/   prezintă o sinteză asup

conceptului privind apariţia şi evoluţia sistemului bugetar, noţiuni privind sistemul bugetar, princip

 bugetare şi procesul bugetar.

Page 2: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 2/19

Capitolul ++ naliza structurii şi a conţinutului bugetului de stat din epublica !oldova/

este prezentată structura sistemului bugetar, şi anume1 bugetul consolidat, bugetul asigurărilor socia

de stat, fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală" s(nt evidenţiate sursele de constituire

veniturilor şi direcţiile de repartizare a c'eltuielilor.

Capitolul +++ 2eterminarea şi evaluarea nivelului ec'ilibrului * dezec'ilibrului financiar sistemului bugetar din epublica !oldova/ sunt delimitate principalele componente a

dezec'ilibrului sistemului bugetar şi sunt evaluate influenţele acestor componente asupra tendinţel

actuale în evoluţia dezec'ilibrului financiar public la nivel macroeconomic.

Page 3: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 3/19

I. Abordări teoretice privind sistemul bugetar

1.1. Apariţia sistemului bugetar

  2ecenii de-a r(ndul sistemul bugetar auto'ton s-a dezvoltat paralel cu cel al 4&&, după acelea

legi, principii şi regulamente. )n &&!, ca şi în 4&&, aici fost stabilit un sistem strict centralizat d

calculare, încasare şi repartizare a mijloacelor băneşti la întreprinderile şi organizaţiile de sta

cooperativele agricole şi de producere, precum şi de la populaţie.

4n anumit caracter politic l-a avut sistemul fiscal sovietic, introdus la 05 august 0678, prin ca

au fost lic'idate toate restanţele de impozit pentru că nu avea cine şi cui le plăti.

)n &&!, ca şi în 4&&, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare şi încasare î

 buget a impozitelor şi altor plăţi percepute de la întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperativeagricole şi de producere, precum şi de la populaţie. Odată cu destrămarea 4&&-ului, s-a destrămat

imperiul/ bugetar unional. #iecare stat din componenţa 4&&-ului a trecut la sistemul buget

individual, împrumut(nd de la alte state independente programe de administrare a finanţelor public

9rimul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este cel cu număr

:; din luna martie 0668, aprobat de &ovietul !iniştrilor al &&!. <ot atunci, pe l(ngă !inisteru

#inanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componen

organelor financiare locale.

)n ceea ce priveşte c'eltuielile publice, apoi acestea în statul sclavagist erau diverse. 4na dintr

cele mai importante speze o constituia întreţinerea puterii publice şi curţii regale.

!ijloace importante se c'eltuiau pentru întreţinerea armatelor şi companiilor militare. 2esp

dimensiunile acestor c'eltuieli se poate judeca după numărul războaielor încontinuă, subjugar

 popoarelor, formarea statelor mari =Egipt, !acedonia, +mperiul oman>, care pretindeau dominaţ

mondială.

)n condiţiile gospodăriei naturale c'eltuielile aveau caracter natural, dar o dată cu dezvoltar

gospodăriei-marfă şi a banilor capătă formă bănească.C'eltuielile mari necesitau construcţia şi dotarea construcţiilor publice 1 apeducte, drumur

 poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrări de păm(nt, transportări de materiale la distanţe mari

lt gen de c'eltuieli erau acelea pentru religie 1 construcţia de templuri, piramide, organizare

sărbătorilor religioase şi altele.

Page 4: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 4/19

C'eltuielile se efectuau pentru primirea şi întreţinerea solilor, răscumpărarea prizonierilo

 pentru cadouri şi mite. lte speze speciale erau prevăzute pentru ,,p(ine şi spectacole @. !unca ieftină

sclavilor a condus la ruinarea ţăranilor şi meşteşugarilor liberi. &trăzile tenei şi omei erau pline d

oameni fără ocupaţie şi flăm(nzi care cereau p(ine şi distracţii. utorităţile publice pentru susţinere

lor în supunere le acorda sprijin material.)ncep(nd cu anul 0660, în epublică a început să se aplice propria legislaţie fiscală, ţin(ndu-

cont de specificul economiei şi interesele bugetare naţionale. Aa 05 februarie, de eBemplu, &ovietu

&uprem adoptă Aegea privind priorităţile dezvoltării sociale a satului şi compleBului agroindustrial, î

care se prevăd particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite de o listă suplimenta

de înlesniri, acordate acestor gospodării.

1.2. Concept, funcţii şi conţinut privind bugetul public naţional

   Bugetul public naţional  reprezintă un instument de stabilizare a economiei, prin care for

 publică influenţează cererea agregată, volumul producţiei şi nivelul general al preţurilor, asigu

 protecţia socială. El este o formă concretă de manifestare a  finanţelor şi de înfăptuire a politic

financiare a statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului şi prin car

se efectuează c'eltuielile publice. $ugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa public

deoarece el este eBpresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. cest

 poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale1

a> din punct de vedere juridic ,el reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin legveniturile si c'eltuielile anuale ale statului, el reclamă studierea diverselor reguli =norme> referitoare

conţinutul, prezentarea, adoptarea sa de către parlament, la eBecuţia şi la controlul eBecuţiei sale.

 b> din punct de vedere tehnic, interesează în deosebi procesele de pregătire şi elaborare

 bugetului.

c> din punct de vedere economic se poate remarca faptul că fondurile care trec prin cont

 bugetar reprezintă o pondere semnificativă din 9+$ şi că prin impozitele prelevate şi c'eltuieli

efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de intervenţie în viaţa economică şi socială.

d> din punct de vedere politic , bugetul este considerat eBpresie a opţiunilor uvernului

ansamblul domeniilor care relevă componentele sale.

e> din punct de vedere public, bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind u

act de conducere statala emanat dintr-un interes general-public.

Ca si finanţele, bugetul îndeplineşte funcţiile1

• De repartiţie"

Page 5: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 5/19

• De control.

#uncţia de repartiţie se manifestă în sensul că statul, prin intermediul bugetului publ

naţional, participă la distribuirea primară a produsului naţional brut creat atît în sectorul public, cît

în cel privat. stfel, în procesul distribuirii primare se formează veniturile din impozitul pe profit, taB

asupra terenurilor, proprietate de stat, contribuţiile la asigurările sociale, monopolurile fiscale, taBevamale şi altele. )n acelaşi timp, bugetul public naţional este un instrument prin care statul participă

distribuirea unei părţi a produsului intern brut, moment în care veniturile sale se formează pe seam

resurselor provenite din impozite şi taBe =directe si indirecte> mobilizate de la populaţie, de la firme

din sfera producţiei, circulaţiei, serviciilor, liberelor profesii etc.

#uncţia de control a bugetului public naţional se eBercită prin ansamblul procesului bugeta

Aa etapa elaborării, folosindu-se metoda evaluării directe, sînt verificate declaraţiile pe venituri

impunere pentru ca aceasta sa evidentieze cît mai real resursele generatoare de venituri publice.

+n procesul încasării veniturilor funcţia de control se manifestă asupra determinării corecte

cuantumului fiecărei surse de venit, a vărsării şi regularizării acestora.

espectindu-se principiul regimului de economii, controlul se eBercită şi asupra efecuăr

legalităţii şi destinaţiilor în care s-a c'eltuit banul public. stfel, volumul c'eltuielilor pe acţiun

titulari şi feluri aprobate prin legea bugetului sînt supuse controlului sistematic şi permanent, e

efectuîndu-se numai în măsura eBigibilităţii, a epuizării anterioare puse la dispoziţia ordonatorilor d

credite bugetare şi a respectării destinaţiilor aprobate.

Conform prevederilor DDAegea privind sistemul bugetar şi procesul bugetarDD nr.;7 din 37 m066:, sistemul bugetar al Republicii oldovei =denumit şi buget public naţional> include1

0. $ugetul de stat"

3. $ugetele unităţilor administrativ- teritoriale"

?. $ugetul asigurărilor sociale de stat"

7. #ondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

!ugetul de stat  este definit ca totalitatea veniturilor şi c'eltuielilor necesare pent

implimentarea obiectivelor şi strategiilor uvernului. Feniturile bugetului de stat includ1• "enituri curente. 2in acestea fac parte veniturile fiscale =impozitele direct

impozite pe venit, impozite pe proprietate" impozitele indirecte-taBa pe valoa

adaugată, taBele rutiere speciale, accizele> şi încasări nefiscale provenite d

activitatea de antreprenoriat şi proprietate, taBele şi plăţile administrative, încasări

neidentificate"

Page 6: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 6/19

• "enituri din operaţiuni de capital şi din transferuri de capital =venituri d

 privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fiBe, încasări din vînzar

 patrimoniului de stat, a terenurilor şi a activelor nemateriale>"

• #ranturi

!ugetele unităţilor administrativ$teritoriale  includ bugetele satelor, oraşelor, raioanelo bugetele unităţilor teritorial-auto'tone cu statut juridic special, bugetele municipiilor C'işinău şi $ăl

Feniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ1

• venituri proprii, care se formează din impozitele şi taBele locale prevăzute de fiecar

teritoriu în parte"

• încasări de mijloace speciale obţinute din eBecutarea lucrărilor, prestarea serviciilor

alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la buget"

defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuastabilite"

• transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţ

teritoriale auto'tone cu statut juridic special, bugetul municipal $ălţi şi buget

municipal C'işinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale"

• defalcări de impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor procentuale.

!ugetul asigurărilor sociale de stat  este definit ca totalitatea veniturilor şi a c'eltuielil

sistemului naţional de asigurări sociale.

)n teoria şi practica finanţelor publice sunt recunoscute şi aplicate urmatoarele  princip

bugetare:  anualitatea, unitatea, universalitatea, ec'ilibrarea bugetului de stat, specializarea

 publicitatea bugetului de stat. Conform principiului anualităţii bugetul de stat se elaborează pentru

 perioadă de timp limitat, la douăsprezece luni consecutive, pentru care se elaborează, se adoptă,

eBecută şi se raportează bugetului statului. Principiul unităţii afirmă că bugetul trebuie să conţină toa

veniturile şi c'eltuielile statului. Principiu universalităţii afirmă că toate c'eltuielile şi toate venituri

figurează în buget în scopul reflectării integrale a operaţiunilor. Conform  Principiului specializăr

autoritatea de a efectua c'eltuielile nu este globală, ci detaliată pe categorii de credite, ceea c

 presupune că acestea să fie repartizate în categorii omogene şi ca guvernul să respecte această repartiţ

în eBecuţia bugetară.  Principiului echilibrului bugetar  o constituie acoperirea integrală a c'eltuielil

din veniturile ordinare ale bugetului statului. 9otrivit  Principiului publicităţii,  bugetul de stat trebu

adus la conştiinţa opiniei publice. Cu toate că, de fapt, legea cu privire la bugetul de stat şi contul d

înc'eiere a eBerciţiului bugetar aprobate de 9arlament sunt date publicităţii, redactarea acestora într-u

Page 7: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 7/19

Tabelul 2.1. Evoluţia veniturilor bugetului publicnaţional ca pondere în !B" 2##$%2##& 

2004 2005 2006

V e n i t u r i f i s c a l e 29,4% 31,2% 33,4%V e n i t u r i n e f i s c a l e 2,3% 2,8% 3,0%

F o n d u r i l e s i m i j l o a c e l e s p e c i a l e 3,2% 3,3% 3,4%

G r a n t u ri 0,4% 1,2% 0,7%

V e n i t u r i l e g l o b a l e 35,3% 38,5% 40,5%

limbaj de strictă specializare, volumul mare de aneBe şi indicatori etc. fac nerealizabil acest princip

 pentru mulţi cetăţeni.

II.Anali%a structurii şi a conţinutului bugetului de stat din Republica oldova

2.1. Anali%a surselor de constituire a veniturilor bugetare

  Cea mai importantă sursă de venit în bugetul statului o reprezintă impozitele, care reprezin

veniturile fiscale. 2intre acestea fac parte1 impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări socia

obligatorii de stat, primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, impozitul pe proprietate, et

9rincipalele venituri nefiscale provin din reţineri sau cotizaţii sociale" drept eBemplu pot servi1 taBele

 plăţile administrative, amenzile şi sancţiunile administrative şi alte venituri din activitatea d

antreprenoriat şi din proprietate. +n tarile dezvoltate pe seama lor revin ;8G-68G din totalul venituril

statului. )n ţările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor şi taBelor în veniturile publice constitu

58G-;8G.

'eniturile fiscale rămîn sursa principal

de venituri al bugetului public naţiona

9onderea acestor venituri în totalveniturilor publice se menţine la nivelul dcirca ;3 la sută. Ca pondere în 9+$ acesteau crescut de la 36,7 la sută în anul 388 pînă la ??,7 la sută în anul 388:. 9rogno

evolutiei veniturilor fiscale ale bugetului pe perioada 3887-3808 este prezentzta in diagram3.0.0.

Page 8: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 8/19

 (iagrama 2.1.1. 'eniturile fiscale ale Bugetului ublic Naţional" 2##$%2#1#)progno*a+

 onderea ma,oră în veniturile fiscale le revine impo*itelor indirecte" care în ultimii ani s

menţine la nivelul de circa -- la sută. Creşterea veniturilor publice se datorează în mare parte creşte

acestei grupe de venituri, care s-au majorat în anul 388: faţă de anul 3887 cu circa :,5 la sută. Cemai semnificativă sursă de venit a bugetului public rămîne <F, care practic s-a majorat de 0,; ori

 perioada 3887-388:, şi în prezent constituie circa ?5 la sută din totalul veniturilor publice.'eniturile directe s%au redus ca pondere în totalul veniturilor publice de la $#"- la sută în anu

2##$ pînă la /"1 la sută în anul 2##& . ceastă se datorează ritmurilor de creştere mai lente a acestvenituri faţă de cele indirecte. <otodată, impozitele directe în sume nominale în această perioadă a

crescut cu 77,? la sută. Feniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurăriloobligatorii de asistenţă medicală reprezintă circa două treimi din totalul impozitelor directe şi samajorat în perioada vizată 3887-388: cu 58 la sută. 2ependenţa directă a acestor impozite de fondul dremunerare a muncii şi de salariul, precum şi creşterea economică a condus la creşterea lor constantodată ce aceşti indicatori economici au avut o evoluţie pozitivă în perioada vizată.

'eniturile nefiscale" fondurile 0i mi,loacele speciale 0i granturile repre*intă o sursă de ven

mai puţin semnificativă, deşi ponderea acestora se menţine relativ stabilă în ultimii ani, si ca ponde

în 9+$ şi în totalul veniturilor. <otodată, se constată că întrările de granturi sunt neuniforme

influenţează asupra ponderii acestor venituri.

Page 9: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 9/19

 (iagrama 2.1.2. Structura cadrului global de venituri" 2##$%2#1#)progno*a+

Feniturile bugetare nu includ împrumuturile de stat şi încasările mijloacelor din vînzarea

 privatizarea bunurilor proprietate publică.<oate veniturile stabilite prin lege se acumulează la cont

trezorerial în ordinea colectării.

2.2. Direcţiile de reparti%are a c&eltuielilor bugetului de stat

C'eltuielile bugetare concretizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a bugetului,

anume cea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinaţii.C'eltuielile bugetare s

referă numai la acele c'eltuieli care se acoperă de la bugetul administraţiei de stat, din bugetele local

sau asigurării sociale de stat.Orice c'eltuială bugetară se caracterizează prin elementul de întrebuinţar

a unei sume de bani, cu relevanţă materială sau te'nico-financiară.

)n epublica !oldova, conform DDAegii privind sistemul bugetar şi procesul bugetarDD nr.;7

H+++ din 37.85.6:, se prevăd urmatoarele categorii principale de c'eltuieli bugetare1

-  pentru menţinerea ordinii publice, apărare şi securitate naţională;

-  pentru acţiuni social-culturale;

-  pentru obiectivele şi acţiunile economice;

- infrastructura publică.

C'eltuielile pentru menţinerea ordinii publice, apărare şi securitate naţională includ1 c'eltuieli

aferente serviciilor de stat cu destinaţie generală, c'eltuieli aferente autorităţilor judecatoreşti, c'eltuie

 pentru apărarea naţională, c'eltuieli pentru menţinerea ordinii publice şi a securităţii naţionale.

Page 10: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 10/19

C'eltuielile social-culturale sînt determinate de necesităţile de instruire sau învăţămînt, asisten

medicală, cultură şi artă etc., pe care cetăţenii nu le pot satisface în mod individual sau particula

Categoria acestor c'eltuieli cuprinde c'eltuielile pentru învăţămînt şi ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, cultu

şi artă, sport şi tineret, protecţia mediului înconjurător.

2.2. rogno*a investiţiilor capitale de la bugetul de stat pe sectoare" 2##/%2#1#mil.lei

otal surse

interne!surse

e"terne!! otal surse

interne!surse

e"terne!! otal surse

interne!surse

e"terne!! otal surse

interne!su

e"te

#nfrastructura 742,8  3$3,2  379,$  1.0%4,%  39%,9  $%8,$  1.037,1  4%4,2  %82,9  1.122,%  %08,8  $ 

n'()(m*ntul, cultura,+i +tiin)a

114,4  114,4    11$,%  11$,%    117,%  117,%    118,0  118,0   

-ctrotirea s(n(t()ii +iasisten)a social(

19,2  19,2    27,0  27,0    28,1  28,1    29,2  29,2   

er'icii de stat +iacti'itatea e"tern(

33,9  33,9    30,0  30,0    33,0  33,0    3$,0  3$,0   

 /p(rarea na)ional( +ioranele de drept 2$,9  2$,9    %8,1  %8,1    $0,2  $0,2    $2,3  $2,3   Total 937,2  557,6  379,6  1.286,1  627,5  658,6  1.275,9  693,0  582,9  1.368,0  754,3  6 

! e reflect( in'esti)iile din contul componentei de a( ale uetului de stat.!! umele din surse e"terne contin si contriu)ia Gu'ernului.

 prevăzut prognoza pe teren e!iu

2007 2008 2009 2010

C'eltuielile publice pentru obiectivele şi acţiunile economice includ c'eltuielile care se referă

finanţarea activităţilor cu caracter economic precum1 domeniul producţiei şi distribuţiei de energie

combustibil, industrie eBtractivă, agricultură, transport, construcţii etc. Evoluţia c'eltuielior de ord

social este prezentată în diagrama 3.0.?.

 (iagrama 2.1.. Evoluţia celtuielilor de ordin social" 2##$%2#1

)n continuare vom analiza evoluţia c'eltuielilor bugetare în periada 3887-3808,prezentată în diagram

3.0.7.

Page 11: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 11/19

  (iagrama 2.1.$. Evoluţia celtuielilor bugetului public naţional" 2##$%

2#1#" în mil. lei 

III. Determinarea şi evaluarea nivelului ec&ilibrului ' de%ec&ilibrului financiar al

sistemului bugetar din Republica oldova

(c&ilibrul financiar reprezintă acea stare a mărimilor valorice, caracterizată prin eBistenţa un

anumite concordanţe relative, reflectată printr-un sistem de corelaţii şi cuprinsă în limite considera

optime, între necesarul de resurse băneşti pentru realizarea unor obiective sau acţiuni şi posibilităţi

concrete de procurare sau asigurare a fondurilor băneşti, av(nd costuri şi riscuri minime.   9rivit pr

 prisma sistemului financiar şi în funcţie de nivelurile de agregare a economiei naţionale se conturea

ec'ilibrul financiar public la nivel macroeconomic, care poate fi definit printr-o concordanţa relativ

între resursele şi nevoile de fonduri băneşti ale diferitelor categorii de fonduri bugetare

eBtrabugetare, centralizate şi descentralizate etc., agregate, în cazul !, în cadrul $9%.

)n urma evaluării impactului politicii macroeconomice promovate asupra ec'ilibrului financi

 public şi a implicaţiilor politicii bugetar-fiscale asupra dezvoltării economice a ţării, putem spune

!, în ultimele 05 ani, a trecut prin toate etapele spiralei istorice de dezvoltare a economiei de piaţă

!ultitudinea măsurilor de stabilizare macroeconomică realizate, fără a ţine seama de condiţii

specifice, momentul aplicării, efectele negative manifestate, suprapunerea unor decizii, nu a însemn

Page 12: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 12/19

ineficienţa măsurilor de intervenţie a instituţiilor de guvernare, ci specificul economiilor tranzitorii c

dezec'ilibre structurale de fond, lipsa eBperienţei şi a suportului teoretic.

)n literatura de specialitate, ec'ilibrarea sistemului bugetar este reflectată sub trei aspecte,

anume1

- ca problemă a ec'ilibrării structurale generale, av(ndu-se în vedere ec'ilibrarresurselor financiare ale sistemului bugetar cu necesităţile sau c'eltuielile acest

sistem"

- ca problemă a ec'ilibrării verticale, care se referă la ec'ilibrul în repartizar

veniturilor între verigile sistemului bugetar"

- ca problemă a ec'ilibrării orizontale, care are în vedere corespondenţa =suficienţ

veniturilor unităţilor teritoriale formate în cadrul sistemului bugetar şi c'eltuielil

lor.

)n cea ce priveşte primul aspect, ec'ilibrarea structurală a sistemului bugetar, eBistă o necesita

impusă de teoria economică, iar problema realizării acesteia în practică răm(ne nesoluţionată. stfe

apare necesitatea analizei dezec'ilibrului structural, care persistă în economiile mai multor ţări. )

conteBtul cercetării date, prezintă interes determinarea limitelor acestui ec'ilibru.

)n practică, elementele sistemului bugetar din ! sunt administrate de diferite organe public

şi, actualmente, nu sunt consolidate în procesul eBaminării şi aprobării acestora. cest neajuns

reflectă fie prin amplificarea, fie prin restr(ngerea mărimii ec'ilibrului sau dezec'ilibrului financi

 public, care conduce la o anumită înt(rziere în dinamica soldului global.2inamica 9+$ nominal în perioada anilor 3880-3886 este prezentată în diagrama ?.0.

Diagrama ).1* Dinamica +I! nominal 21$2-, mld lei

Page 13: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 13/19

ursa* CC<! 388;-3808

2acă în perioada anilor 0660-066? am avut o dinamică negativă a 9+$, apoi conform datelor d

diagrama ?.0. observăm că dinamica 9+$ e în continuă creştere. )n anul 388 comparativ cu anul 388

9+$ s-a majorat cu :,? mld lei, iar în anul 3886 se prevede să crească cu 07 mld lei comparativ cu anu

388.2ezec'ilibrele pieţei bunurilor materiale, a forţei de muncă şi financiare au determin

amplificarea dezec'ilibrului valoric şi, în special, celui financiar public. stfel, are loc creştere

deficitului $9%, care, în perioada 0663-0666, înregistrează cele mai mari valori negative, cuprinse înt

3,6G-08,3G din 9+$. 2acă analizăm perioada anilor 3888-3886 ponderea deficitului *eBcedentul

financiar public în 9+$ variază. =diagrama ?.3>.

Diagrama ).2.* +onderea deficitului 'e/cedentului financiar public 0n +I!,

 0n anii 2$2-,

ursa* CC<! 388;-3808

Conform datelor din diagrama ?.3, ponderea deficitului *eBcedentului financiar public în 9+$

valori pozitive în perioada anilor 388?-3885, respectiv de 0G, 8,3G şi 0,5G. )n anul 3886 pondere

deficitului *eBcedentului financiar public în 9+$ se va menţine la nivelul anului 388, de 8,5G.

olul şi implicaţiile statului în economie pot fi eBprimate prin volumul c'eltuielilor

veniturilor realizate, iar evoluţia acestor indicatori reflectă atitudinea pasivă a statului faţă de procese

economice. <endinţa actuală de formare a veniturilor bugetare, pe seama impozitelor indirecte, n

 poate fi apreciată ca una pozitivă pentru ţara noastră, întruc(t afectează direct populaţia cea m

vulnerabilă. #enomenul creşterii ponderii impozitelor indirecte ar trebui să reprezinte un semnal d

alarmă pentru analiştii politicii fiscale, deoarece demonstrează incapacitatea economiei de a susţin

Page 14: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 14/19

actualul sistem de impozitare directă, motiv pentru care statul apelează tot mai mult la impozite

indirecte, impactul cărora este dificil de identificat de către populaţie.

2imensionarea dezec'ilibrului financiar public poate fi realizată prin diverse metode, care s

grupează astfel1

I clasice, respectiv pentru dimensionarea deficitului convenţional"I moderne, care permit dimensionarea deficitului curent, deficitului $9%, deficitului ce măsoa

contribuţia tranzacţiilor guvernamentale la cererea agregată, deficitului intern, deficitului eBter

deficitului conjunctural, deficitului structural, deficitului ajustat ciclic, deficitului primar, deficitul

operaţional, deficitului cvasifiscal, deficitului virtual.

2eterminarea mărimii dezec'ilibrului financiar se face în funcţie de veniturile şi c'eltuieli

 bugetare ce se iau în considerare. )n acest sens, putem evidenţia următoarele te'nici de evaluare

ec'ilibrului structural relativ al sistemului bugetar1

- ec'ilibrarea statică şi dinamică a c'eltuielilor primare şi a veniturilor bugetare"

- ec'ilibrarea statică şi dinamică a c'eltuielilor primare şi a veniturilor fiscale"

- ec'ilibrarea statică, respectiv dinamică, a veniturilor şi c'eltuielilor bugetare tota

=primare şi a c'eltuielilor pentru deservirea datoriei de stat>"

- ec'ilibrarea c'eltuielilor generale, inclusiv a sumelor destinate stingerii datoriei d

stat generale cu veniturile bugetare.

)n general, literatura economică defineşte dezec'ilibrul structural ca neconcordanţa veniturilo

 bugetare şi a c'eltuielilor primare. 2e asemenea, se presupune că volumul c'eltuielilor primare esdeterminat at(t de ansamblul legilor şi actelor normative ce reflectă obligaţiile guvernului, c(t şi d

eficienţa privind finanţarea serviciilor publice. )n fiecare moment, diferenţa dintre veniturile

c'eltuielile statului poate fi interpretată prin analiza statică sau dinamică =tabelul ?.0>.

abelul ).

Dinamica soldului bugetar primar şi ponderea indicatorilor bugetari 0n +I!,

 0n anii 23$2-

+ndicatorii 3887 3885 388: 388 388; 3886Fenituri totale ale $ugetului

9ublic %aţional, ml. lei

 00?30.; 0753.? 0;7.; 06?6:.? 336?:.? 35887.;

9onderea în 9+$, G ?5,? ?;,: 78,5 70,: 70,8 78,7C'eltuieli bugetare primare,

ml. lei

00353,? 0?676,? 06?,6 06:36,? 3?30:,? 35?07,?

9onderea în 9+$, G ?5,0 ?,8 78,; 73,0 70,5 78,6

Page 15: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 15/19

EBcedentul =deficitul> primar,

ml. lei

;73,? 087;,5 ?83,5 ?5?,; ?;, ?68,

9onderea în 9+$, G 3,: 3,; 8, 8,; 8, 8,:

ursa* CC<! 388;-3808

2atele din tabel reflectă faptul că volumul veniturilor colectate la nivelul sistemului bugetaacoperă necesităţile de fonduri primare, soldul eBcedentar ajung(nd p(nă la 3,;G în 9+$ în 388

<otodată, observăm că în anul 3886, se va înregistrează o diminuare constantă a volumului venituril

de la 8,G în 388; p(nă la 8,:G în 9+$, concomitent cu reducerea c'eltuielilor primare de la 70,5

 p(nă la 78,6G în 9+$. 9e de o parte, este evident impactul sistematizării relaţiilor bugetare, dar şi

restr(ngere a activităţii guvernamentale prin constr(ngerile impuse în vederea eliminării deficitul

 bugetar. 9erioada anilor 3887-388, poate fi caracterizată de o stabilitate relativă la nivelul venituril

şi al c'eltuielilor primare, urmărindu-se acoperirea c'eltuielilor primare, precum şi obţiner

eBcedentului bugetar.

2in punct de vedere al practicii macroeconomice, asistăm la o politica unilaterală de corectare

dezec'ilibrului, care presupune efectuarea c'eltuielilor publice în limitele veniturilor încasate.

O altă metodă de dimensionare a ec'ilibrului financiar public este determinarea eBcedentulu

deficitului fiscal primar =tabelul ?.3>.

abelul

Dinamica deficitului fiscal primar la nivelul bugetului public naţional, 0n anii 22$24

+ndicatorii 3883 388? 3887 3885 388: 388 388;Fenituri de natură

fiscală, ml. lei

5;?, 536,; 673?,3 005,; 0706,6 0:0?;,5 06?68,?

9onderea în 9+$, G 35,: 3,3 36,7 ?0,3 ??,7 ?7,: ?7,:C'eltuieli primare,

ml. lei

373,7 ;5:,; 00353,? 0?676,? 06?,6 06:36,? 3?30:,?

9onderea în 9+$, G ?3,0 ?0,8 ?5,0 ?,8 78,; 73,0 70,52eficitul *eBcedentul

fiscal primar , ml. lei

-075;, -08?; - 0;36,0 - 3060,5 - ?357,8 - ?768,; - ?;3:,8

9onderea în 9+$" G -:,5 -?, - 5, - 5,; - ,7 - ,5 - :,6ursa* CC<! 388;-3808

2atele din tabel reflectă o evoluţie crescătoare a încasărilor de natură fiscală, ca pondere în 9+

de la 35,:G în 3883 la ?7,:G în 388, care, concomitent cu creşterea c'eltuielilor bugetare primare,

condus la înregistrarea deficitului fiscal primar. )ncasările fiscale acoperă aproape integral c'eltuieli

 bugetare primare, din acest motiv, analiza deficitului primar trebuie să ocupe un loc important în cadr

elaborării politicii bugetar-fiscale, în vederea asigurării ec'ilibrului financiar public.

Page 16: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 16/19

)n ceea ce priveşte aspectul dinamic, sistemul bugetar poate fi considerat ec'ilibrat atunci c(n

creşterea anuală a veniturilor bugetare corespunde ritmului de creştere a c'eltuielilor primare. )n ace

sens, sunt utilizaţi indicatorii elasticităţii veniturilor şi a c'eltuielilor publice. Coeficientul elasticită

eBprimă modificarea volumului încasărilor bugetare sau a c'eltuielilor publice la modificarea 9+$

 perioada de referinţă. Faloarea supraunitară a coeficientului indică devansarea creşterii 9+$ de cătcreşterea volumului veniturilor bugetare. !ărimea subunitară reflectă micşorarea volumului încasăril

în raport cu modificarea 9+$.

naliza ec'ilibrului structural al sistemului bugetar din epublica !oldova a scos in eviden

 probleme de fond legate de componenta dinamică a c'eltuielilor publice, iar soluţionarea acesteia poa

fi realizată concentr(nd atenţia asupra determinării rolului bugetului în economie, astfel, înc

dezec'ilibrele determinate de creşterea c'eltuielilor să fie justificate prin eficienţa pe termen lung

acestora. <otodată, credem că răm(n valabile două probleme majore, legate de ec'ilibrul financi

 public structural, şi anume1 delimitarea mărimii sectorului public în ţara noastră şi implementar

 bugetului pe programe.

2eci, problematica ec'ilibrării structurale a sistemului bugetar, în etapa actuală, es

necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent cu creşterea treptată

componentei dinamice a c'eltuielilor publice, fapt ce va permite implicarea mai activă

statului, prin realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive, în diferite ramu

ale economiei naţionale, c(t şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar.

Page 17: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 17/19

Conclu%ie

)n cadrul cercetării, au fost aprofundate conceptele fundamentale referitoare la sistemul buget

al !, a fost determinată structura şi conţinutul sistemului bugetar, şi principalele componente a

ec'ilibrului * dezec'ilibrului financiar al sistemului bugetar din !.

&trategiile bugetare, în procesul dezvoltării economice, îi conferă bugetului publi

naţional rolul unui instrument privilegiat al politicii economice, at(t în planul mijloacelor, c(t şi a

realizării unor finalităţi politice şi de ec'itate socială.

9e anul 388; veniturile generale ale bugetului public naţional se estimează la cca. 3? mlrd ?8

milioane lei, cu circa ; la sută mai mult faţă de volumul scontat pe anul 388. C'eltuielile planificate

estimează la 3? mlrd 563,: milioane lei, cu peste 38G mai mult faţă de c'eltuielile aprobate pe an

388. 9rintre factorii principali care au influenţat majorarea c'eltuielilor s(nt majorarea transferurilo

la #O!, odi'na de vară a copiilor, compensaţii pentru conectarea la conducta de gaze naturale

unor categorii de populaţie din mediul rural, majorarea c'eltuielilor pentru rambursarea creditelo

 preferenţiale unor categorii de populaţie, majorarea fondului de burse în şcolile profesionale, majoraralocaţiilor pentru realizarea programelor în domeniul ştiinţei şi inovaţiei.

2acă analizăm lacunele, neajunsurile în ceea ce priveşte bugetul public naţional, apoi într

 principalele variabile economice trebuie să se impună ca stabilirea nivelului optim, la care s

realizează ec'ilibrul financiar public, să fie efectuată în funcţie de mărimea 9+$, de resursel

financiare mobilizabile şi de eficienţa c'eltuielilor publice, fapt ce va determina valorificare

 potenţialului economico-financiar.

  Critica adusă sistemului c'eltuielilor publice din !, adică repartizarea unor sume mini

necesare pentru acoperirea necesităţilor curente fără urmărirea unor programe eficiente, impu

realizarea unei reforme de fond privind repartizarea optimă şi utilizarea eficientă a resursel

financiare publice în cadrul macrobugetării.

)n scopul soluţionării problemelor sistemului bugetar pot fi sintetizate următoarele recomandări1

- 9rivind problematica ec'ilibrării structurale a sistemului bugetar, în opinia noastră,

Page 18: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 18/19

etapa actuală, este necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent

creşterea treptată a componentei dinamice a c'eltuielilor publice, fapt ce va perm

implicarea mai activă a statului, prin realizarea unor programe pentru crearea unei ba

 productive, în diferite ramuri ale economiei naţionale, c(t şi realizarea reformelor în cadr

sistemului bugetar.

- Efectele deficitului bugetar în modelul macroeconomic sunt evidenţiate în urm

impactului acestuia asupra deciziilor cu privire la c'eltuielile publice. stfel, o primă modalitate pr

care deficitele influenţează economia, este efectul de stabilizare =eliminarea fluctuaţiilor ciclic

sau de destabilizare a economiei pe termen scurt. doua modalitate se referă la potenţial

lor de a afecta negativ veniturile şi bunăstarea pe termen lung. 4n buget ciclic ec'ilibrat este

modalitate acceptabilă de a rezolva compromisul dintre stabilizarea pe termen scurt

 preocupările pentru ec'ilibrarea pe termen lung, cu condiţia ca dezec'ilibrele determina

de creşterea c'eltuielilor să fie justificate prin eficienţa lor pe termen lung.

- Coordonarea elaborării prognozelor macroeconomice prin crearea unui spaţiu u

informaţional al procesului bugetar pentru toate verigile bugetare, care va permite monitorizar

tuturor proceselor, consolidarea sistemului de gestionare a finanţelor publice.

- !onitorizarea şi controlul resurselor financiare ale bugetului public naţional şi conferirea acest

 buget rolului de instrument de consolidare a gestiunii finanţelor sectorului public. &pecific

sistemului bugetar actual rezidă în faptul că sferele utilizării finale fac apel la alte sfe

redistribuitoare =bugetul de stat>, în cazul în care ec'ilibrul lor bănesc nu este restabilit cu resur

 proprii. 9rin intermediul modelului propus, bugetul public va deveni un instrument eficient

redistribuire a resurselor financiare în cadrul sistemului bugetar, asigur(nd în permanen

realizarea ec'ilibrului financiar public.

Page 19: Fin Publice

7/23/2019 Fin Publice

http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 19/19

!ibliografie

0. dministraţia publică * !oisescu #., Editura/FalineB &/, C'işinău, 3887"

3. $uget şi trezorerie publică * !oşteanu <., Ed. 4niversitară, 3887."

?. Conceptul şi funcţiile finanţelor * &tratulat O., Ed/&E!/, C'işinău, 066:"

7. 2reptul #9 * Fasile +ancu, ed. a 3-a, Ed. &Jlvi, $ucureşti, 3887"

5. #inanţe publice * alina 4lian, CE9 4&!, C'işinău, 388"

:. #inanţele publice * !anole <., Ed./&E!/, C'işinău, 066;"

. #inanţe 9ublice * !i'ai <rofim, C'işinău, 3887"

;. #inanţe 9ublice * &ecrieru ngela, ed. Epigraf, C'işinău, 3887"

6. #inanţe publice * Făcărel +u., Ed/2idactică şi 9edagogică/, $ucureşti, 066?"