Fin Publice
Transcript of Fin Publice
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 1/19
Introducere
Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pent
valorificarea întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţ
importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermedi
politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, a
implicatii directe asupra creşterii economice, asigurînd realizarea obiectivelor de stimulare
activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăcie
Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru administrar
publică competentă, prin stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de dirijare a sistemului
procesului bugetar, urmarindu-se implementarea eficientă a politicilor macroeconomice
reformelor structurale.
Tema de cercetare se referă la un spectru larg de probleme privind finanţele publice şi anum
funcţiile economice ale bugetului.
Suportul informaţional al lucrării îl constituie actele legislative şi normative a
!" datele furnizate de !inisterul #inanţelor, $iroul %aţional de &tatistică şi lucrările d
specialitate.
Scopul lucrării constă în abordarea veniturilor şi c'eltuielilor fiecărei categorii în parte
bugetului public naţional, evoluţia în timp a bugetului naţional public în decursul c(torva a
consecutivi, repartiţia veniturilor şi c'eltuielilor în direcţiile bugetare din epublica !oldova, analiz
fiecărei verigi a bugetului naţional public.
$ugetul are un rol important în viaţa publică, reprezent(nd strategia fundamentală de planifica
şi supraveg'ere a activităţii economico-financiare a statului. )nsăşi prezenţa statului în viaţa socială
economică este legată de intervenţia bugetară.
Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară caracteristica bugetul
public naţional de la apariţie, noţiuni conceptuale, politicile ce se reflectă asupra veniturilor
c'eltuielilor publice, p(nă şi determinarea şi evaluarea nivelului ec'ilibrului * dezec'ilibrului financial sistemului bugetar din epublica !oldova.
Capitolul + bordări teoretice privind sistemul bugetar/ prezintă o sinteză asup
conceptului privind apariţia şi evoluţia sistemului bugetar, noţiuni privind sistemul bugetar, princip
bugetare şi procesul bugetar.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 2/19
Capitolul ++ naliza structurii şi a conţinutului bugetului de stat din epublica !oldova/
este prezentată structura sistemului bugetar, şi anume1 bugetul consolidat, bugetul asigurărilor socia
de stat, fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală" s(nt evidenţiate sursele de constituire
veniturilor şi direcţiile de repartizare a c'eltuielilor.
Capitolul +++ 2eterminarea şi evaluarea nivelului ec'ilibrului * dezec'ilibrului financiar sistemului bugetar din epublica !oldova/ sunt delimitate principalele componente a
dezec'ilibrului sistemului bugetar şi sunt evaluate influenţele acestor componente asupra tendinţel
actuale în evoluţia dezec'ilibrului financiar public la nivel macroeconomic.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 3/19
I. Abordări teoretice privind sistemul bugetar
1.1. Apariţia sistemului bugetar
2ecenii de-a r(ndul sistemul bugetar auto'ton s-a dezvoltat paralel cu cel al 4&&, după acelea
legi, principii şi regulamente. )n &&!, ca şi în 4&&, aici fost stabilit un sistem strict centralizat d
calculare, încasare şi repartizare a mijloacelor băneşti la întreprinderile şi organizaţiile de sta
cooperativele agricole şi de producere, precum şi de la populaţie.
4n anumit caracter politic l-a avut sistemul fiscal sovietic, introdus la 05 august 0678, prin ca
au fost lic'idate toate restanţele de impozit pentru că nu avea cine şi cui le plăti.
)n &&!, ca şi în 4&&, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare şi încasare î
buget a impozitelor şi altor plăţi percepute de la întreprinderile şi organizaţiile de stat, cooperativeagricole şi de producere, precum şi de la populaţie. Odată cu destrămarea 4&&-ului, s-a destrămat
imperiul/ bugetar unional. #iecare stat din componenţa 4&&-ului a trecut la sistemul buget
individual, împrumut(nd de la alte state independente programe de administrare a finanţelor public
9rimul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este cel cu număr
:; din luna martie 0668, aprobat de &ovietul !iniştrilor al &&!. <ot atunci, pe l(ngă !inisteru
#inanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componen
organelor financiare locale.
)n ceea ce priveşte c'eltuielile publice, apoi acestea în statul sclavagist erau diverse. 4na dintr
cele mai importante speze o constituia întreţinerea puterii publice şi curţii regale.
!ijloace importante se c'eltuiau pentru întreţinerea armatelor şi companiilor militare. 2esp
dimensiunile acestor c'eltuieli se poate judeca după numărul războaielor încontinuă, subjugar
popoarelor, formarea statelor mari =Egipt, !acedonia, +mperiul oman>, care pretindeau dominaţ
mondială.
)n condiţiile gospodăriei naturale c'eltuielile aveau caracter natural, dar o dată cu dezvoltar
gospodăriei-marfă şi a banilor capătă formă bănească.C'eltuielile mari necesitau construcţia şi dotarea construcţiilor publice 1 apeducte, drumur
poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrări de păm(nt, transportări de materiale la distanţe mari
lt gen de c'eltuieli erau acelea pentru religie 1 construcţia de templuri, piramide, organizare
sărbătorilor religioase şi altele.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 4/19
C'eltuielile se efectuau pentru primirea şi întreţinerea solilor, răscumpărarea prizonierilo
pentru cadouri şi mite. lte speze speciale erau prevăzute pentru ,,p(ine şi spectacole @. !unca ieftină
sclavilor a condus la ruinarea ţăranilor şi meşteşugarilor liberi. &trăzile tenei şi omei erau pline d
oameni fără ocupaţie şi flăm(nzi care cereau p(ine şi distracţii. utorităţile publice pentru susţinere
lor în supunere le acorda sprijin material.)ncep(nd cu anul 0660, în epublică a început să se aplice propria legislaţie fiscală, ţin(ndu-
cont de specificul economiei şi interesele bugetare naţionale. Aa 05 februarie, de eBemplu, &ovietu
&uprem adoptă Aegea privind priorităţile dezvoltării sociale a satului şi compleBului agroindustrial, î
care se prevăd particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite de o listă suplimenta
de înlesniri, acordate acestor gospodării.
1.2. Concept, funcţii şi conţinut privind bugetul public naţional
Bugetul public naţional reprezintă un instument de stabilizare a economiei, prin care for
publică influenţează cererea agregată, volumul producţiei şi nivelul general al preţurilor, asigu
protecţia socială. El este o formă concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire a politic
financiare a statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului şi prin car
se efectuează c'eltuielile publice. $ugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa public
deoarece el este eBpresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. cest
poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale1
a> din punct de vedere juridic ,el reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin legveniturile si c'eltuielile anuale ale statului, el reclamă studierea diverselor reguli =norme> referitoare
conţinutul, prezentarea, adoptarea sa de către parlament, la eBecuţia şi la controlul eBecuţiei sale.
b> din punct de vedere tehnic, interesează în deosebi procesele de pregătire şi elaborare
bugetului.
c> din punct de vedere economic se poate remarca faptul că fondurile care trec prin cont
bugetar reprezintă o pondere semnificativă din 9+$ şi că prin impozitele prelevate şi c'eltuieli
efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de intervenţie în viaţa economică şi socială.
d> din punct de vedere politic , bugetul este considerat eBpresie a opţiunilor uvernului
ansamblul domeniilor care relevă componentele sale.
e> din punct de vedere public, bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind u
act de conducere statala emanat dintr-un interes general-public.
Ca si finanţele, bugetul îndeplineşte funcţiile1
• De repartiţie"
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 5/19
• De control.
#uncţia de repartiţie se manifestă în sensul că statul, prin intermediul bugetului publ
naţional, participă la distribuirea primară a produsului naţional brut creat atît în sectorul public, cît
în cel privat. stfel, în procesul distribuirii primare se formează veniturile din impozitul pe profit, taB
asupra terenurilor, proprietate de stat, contribuţiile la asigurările sociale, monopolurile fiscale, taBevamale şi altele. )n acelaşi timp, bugetul public naţional este un instrument prin care statul participă
distribuirea unei părţi a produsului intern brut, moment în care veniturile sale se formează pe seam
resurselor provenite din impozite şi taBe =directe si indirecte> mobilizate de la populaţie, de la firme
din sfera producţiei, circulaţiei, serviciilor, liberelor profesii etc.
#uncţia de control a bugetului public naţional se eBercită prin ansamblul procesului bugeta
Aa etapa elaborării, folosindu-se metoda evaluării directe, sînt verificate declaraţiile pe venituri
impunere pentru ca aceasta sa evidentieze cît mai real resursele generatoare de venituri publice.
+n procesul încasării veniturilor funcţia de control se manifestă asupra determinării corecte
cuantumului fiecărei surse de venit, a vărsării şi regularizării acestora.
espectindu-se principiul regimului de economii, controlul se eBercită şi asupra efecuăr
legalităţii şi destinaţiilor în care s-a c'eltuit banul public. stfel, volumul c'eltuielilor pe acţiun
titulari şi feluri aprobate prin legea bugetului sînt supuse controlului sistematic şi permanent, e
efectuîndu-se numai în măsura eBigibilităţii, a epuizării anterioare puse la dispoziţia ordonatorilor d
credite bugetare şi a respectării destinaţiilor aprobate.
Conform prevederilor DDAegea privind sistemul bugetar şi procesul bugetarDD nr.;7 din 37 m066:, sistemul bugetar al Republicii oldovei =denumit şi buget public naţional> include1
0. $ugetul de stat"
3. $ugetele unităţilor administrativ- teritoriale"
?. $ugetul asigurărilor sociale de stat"
7. #ondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
!ugetul de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi c'eltuielilor necesare pent
implimentarea obiectivelor şi strategiilor uvernului. Feniturile bugetului de stat includ1• "enituri curente. 2in acestea fac parte veniturile fiscale =impozitele direct
impozite pe venit, impozite pe proprietate" impozitele indirecte-taBa pe valoa
adaugată, taBele rutiere speciale, accizele> şi încasări nefiscale provenite d
activitatea de antreprenoriat şi proprietate, taBele şi plăţile administrative, încasări
neidentificate"
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 6/19
• "enituri din operaţiuni de capital şi din transferuri de capital =venituri d
privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fiBe, încasări din vînzar
patrimoniului de stat, a terenurilor şi a activelor nemateriale>"
• #ranturi
!ugetele unităţilor administrativ$teritoriale includ bugetele satelor, oraşelor, raioanelo bugetele unităţilor teritorial-auto'tone cu statut juridic special, bugetele municipiilor C'işinău şi $ăl
Feniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ1
• venituri proprii, care se formează din impozitele şi taBele locale prevăzute de fiecar
teritoriu în parte"
• încasări de mijloace speciale obţinute din eBecutarea lucrărilor, prestarea serviciilor
alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate de la buget"
•
defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuastabilite"
• transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţ
teritoriale auto'tone cu statut juridic special, bugetul municipal $ălţi şi buget
municipal C'işinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale"
• defalcări de impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor procentuale.
!ugetul asigurărilor sociale de stat este definit ca totalitatea veniturilor şi a c'eltuielil
sistemului naţional de asigurări sociale.
)n teoria şi practica finanţelor publice sunt recunoscute şi aplicate urmatoarele princip
bugetare: anualitatea, unitatea, universalitatea, ec'ilibrarea bugetului de stat, specializarea
publicitatea bugetului de stat. Conform principiului anualităţii bugetul de stat se elaborează pentru
perioadă de timp limitat, la douăsprezece luni consecutive, pentru care se elaborează, se adoptă,
eBecută şi se raportează bugetului statului. Principiul unităţii afirmă că bugetul trebuie să conţină toa
veniturile şi c'eltuielile statului. Principiu universalităţii afirmă că toate c'eltuielile şi toate venituri
figurează în buget în scopul reflectării integrale a operaţiunilor. Conform Principiului specializăr
autoritatea de a efectua c'eltuielile nu este globală, ci detaliată pe categorii de credite, ceea c
presupune că acestea să fie repartizate în categorii omogene şi ca guvernul să respecte această repartiţ
în eBecuţia bugetară. Principiului echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrală a c'eltuielil
din veniturile ordinare ale bugetului statului. 9otrivit Principiului publicităţii, bugetul de stat trebu
adus la conştiinţa opiniei publice. Cu toate că, de fapt, legea cu privire la bugetul de stat şi contul d
înc'eiere a eBerciţiului bugetar aprobate de 9arlament sunt date publicităţii, redactarea acestora într-u
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 7/19
Tabelul 2.1. Evoluţia veniturilor bugetului publicnaţional ca pondere în !B" 2##$%2##&
2004 2005 2006
V e n i t u r i f i s c a l e 29,4% 31,2% 33,4%V e n i t u r i n e f i s c a l e 2,3% 2,8% 3,0%
F o n d u r i l e s i m i j l o a c e l e s p e c i a l e 3,2% 3,3% 3,4%
G r a n t u ri 0,4% 1,2% 0,7%
V e n i t u r i l e g l o b a l e 35,3% 38,5% 40,5%
limbaj de strictă specializare, volumul mare de aneBe şi indicatori etc. fac nerealizabil acest princip
pentru mulţi cetăţeni.
II.Anali%a structurii şi a conţinutului bugetului de stat din Republica oldova
2.1. Anali%a surselor de constituire a veniturilor bugetare
Cea mai importantă sursă de venit în bugetul statului o reprezintă impozitele, care reprezin
veniturile fiscale. 2intre acestea fac parte1 impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări socia
obligatorii de stat, primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, impozitul pe proprietate, et
9rincipalele venituri nefiscale provin din reţineri sau cotizaţii sociale" drept eBemplu pot servi1 taBele
plăţile administrative, amenzile şi sancţiunile administrative şi alte venituri din activitatea d
antreprenoriat şi din proprietate. +n tarile dezvoltate pe seama lor revin ;8G-68G din totalul venituril
statului. )n ţările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor şi taBelor în veniturile publice constitu
58G-;8G.
'eniturile fiscale rămîn sursa principal
de venituri al bugetului public naţiona
9onderea acestor venituri în totalveniturilor publice se menţine la nivelul dcirca ;3 la sută. Ca pondere în 9+$ acesteau crescut de la 36,7 la sută în anul 388 pînă la ??,7 la sută în anul 388:. 9rogno
evolutiei veniturilor fiscale ale bugetului pe perioada 3887-3808 este prezentzta in diagram3.0.0.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 8/19
(iagrama 2.1.1. 'eniturile fiscale ale Bugetului ublic Naţional" 2##$%2#1#)progno*a+
onderea ma,oră în veniturile fiscale le revine impo*itelor indirecte" care în ultimii ani s
menţine la nivelul de circa -- la sută. Creşterea veniturilor publice se datorează în mare parte creşte
acestei grupe de venituri, care s-au majorat în anul 388: faţă de anul 3887 cu circa :,5 la sută. Cemai semnificativă sursă de venit a bugetului public rămîne <F, care practic s-a majorat de 0,; ori
perioada 3887-388:, şi în prezent constituie circa ?5 la sută din totalul veniturilor publice.'eniturile directe s%au redus ca pondere în totalul veniturilor publice de la $#"- la sută în anu
2##$ pînă la /"1 la sută în anul 2##& . ceastă se datorează ritmurilor de creştere mai lente a acestvenituri faţă de cele indirecte. <otodată, impozitele directe în sume nominale în această perioadă a
crescut cu 77,? la sută. Feniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurăriloobligatorii de asistenţă medicală reprezintă circa două treimi din totalul impozitelor directe şi samajorat în perioada vizată 3887-388: cu 58 la sută. 2ependenţa directă a acestor impozite de fondul dremunerare a muncii şi de salariul, precum şi creşterea economică a condus la creşterea lor constantodată ce aceşti indicatori economici au avut o evoluţie pozitivă în perioada vizată.
'eniturile nefiscale" fondurile 0i mi,loacele speciale 0i granturile repre*intă o sursă de ven
mai puţin semnificativă, deşi ponderea acestora se menţine relativ stabilă în ultimii ani, si ca ponde
în 9+$ şi în totalul veniturilor. <otodată, se constată că întrările de granturi sunt neuniforme
influenţează asupra ponderii acestor venituri.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 9/19
(iagrama 2.1.2. Structura cadrului global de venituri" 2##$%2#1#)progno*a+
Feniturile bugetare nu includ împrumuturile de stat şi încasările mijloacelor din vînzarea
privatizarea bunurilor proprietate publică.<oate veniturile stabilite prin lege se acumulează la cont
trezorerial în ordinea colectării.
2.2. Direcţiile de reparti%are a c&eltuielilor bugetului de stat
C'eltuielile bugetare concretizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a bugetului,
anume cea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinaţii.C'eltuielile bugetare s
referă numai la acele c'eltuieli care se acoperă de la bugetul administraţiei de stat, din bugetele local
sau asigurării sociale de stat.Orice c'eltuială bugetară se caracterizează prin elementul de întrebuinţar
a unei sume de bani, cu relevanţă materială sau te'nico-financiară.
)n epublica !oldova, conform DDAegii privind sistemul bugetar şi procesul bugetarDD nr.;7
H+++ din 37.85.6:, se prevăd urmatoarele categorii principale de c'eltuieli bugetare1
- pentru menţinerea ordinii publice, apărare şi securitate naţională;
- pentru acţiuni social-culturale;
- pentru obiectivele şi acţiunile economice;
- infrastructura publică.
C'eltuielile pentru menţinerea ordinii publice, apărare şi securitate naţională includ1 c'eltuieli
aferente serviciilor de stat cu destinaţie generală, c'eltuieli aferente autorităţilor judecatoreşti, c'eltuie
pentru apărarea naţională, c'eltuieli pentru menţinerea ordinii publice şi a securităţii naţionale.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 10/19
C'eltuielile social-culturale sînt determinate de necesităţile de instruire sau învăţămînt, asisten
medicală, cultură şi artă etc., pe care cetăţenii nu le pot satisface în mod individual sau particula
Categoria acestor c'eltuieli cuprinde c'eltuielile pentru învăţămînt şi ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, cultu
şi artă, sport şi tineret, protecţia mediului înconjurător.
2.2. rogno*a investiţiilor capitale de la bugetul de stat pe sectoare" 2##/%2#1#mil.lei
otal surse
interne!surse
e"terne!! otal surse
interne!surse
e"terne!! otal surse
interne!surse
e"terne!! otal surse
interne!su
e"te
#nfrastructura 742,8 3$3,2 379,$ 1.0%4,% 39%,9 $%8,$ 1.037,1 4%4,2 %82,9 1.122,% %08,8 $
n'()(m*ntul, cultura,+i +tiin)a
114,4 114,4 11$,% 11$,% 117,% 117,% 118,0 118,0
-ctrotirea s(n(t()ii +iasisten)a social(
19,2 19,2 27,0 27,0 28,1 28,1 29,2 29,2
er'icii de stat +iacti'itatea e"tern(
33,9 33,9 30,0 30,0 33,0 33,0 3$,0 3$,0
/p(rarea na)ional( +ioranele de drept 2$,9 2$,9 %8,1 %8,1 $0,2 $0,2 $2,3 $2,3 Total 937,2 557,6 379,6 1.286,1 627,5 658,6 1.275,9 693,0 582,9 1.368,0 754,3 6
! e reflect( in'esti)iile din contul componentei de a( ale uetului de stat.!! umele din surse e"terne contin si contriu)ia Gu'ernului.
prevăzut prognoza pe teren e!iu
2007 2008 2009 2010
C'eltuielile publice pentru obiectivele şi acţiunile economice includ c'eltuielile care se referă
finanţarea activităţilor cu caracter economic precum1 domeniul producţiei şi distribuţiei de energie
combustibil, industrie eBtractivă, agricultură, transport, construcţii etc. Evoluţia c'eltuielior de ord
social este prezentată în diagrama 3.0.?.
(iagrama 2.1.. Evoluţia celtuielilor de ordin social" 2##$%2#1
)n continuare vom analiza evoluţia c'eltuielilor bugetare în periada 3887-3808,prezentată în diagram
3.0.7.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 11/19
(iagrama 2.1.$. Evoluţia celtuielilor bugetului public naţional" 2##$%
2#1#" în mil. lei
III. Determinarea şi evaluarea nivelului ec&ilibrului ' de%ec&ilibrului financiar al
sistemului bugetar din Republica oldova
(c&ilibrul financiar reprezintă acea stare a mărimilor valorice, caracterizată prin eBistenţa un
anumite concordanţe relative, reflectată printr-un sistem de corelaţii şi cuprinsă în limite considera
optime, între necesarul de resurse băneşti pentru realizarea unor obiective sau acţiuni şi posibilităţi
concrete de procurare sau asigurare a fondurilor băneşti, av(nd costuri şi riscuri minime. 9rivit pr
prisma sistemului financiar şi în funcţie de nivelurile de agregare a economiei naţionale se conturea
ec'ilibrul financiar public la nivel macroeconomic, care poate fi definit printr-o concordanţa relativ
între resursele şi nevoile de fonduri băneşti ale diferitelor categorii de fonduri bugetare
eBtrabugetare, centralizate şi descentralizate etc., agregate, în cazul !, în cadrul $9%.
)n urma evaluării impactului politicii macroeconomice promovate asupra ec'ilibrului financi
public şi a implicaţiilor politicii bugetar-fiscale asupra dezvoltării economice a ţării, putem spune
!, în ultimele 05 ani, a trecut prin toate etapele spiralei istorice de dezvoltare a economiei de piaţă
!ultitudinea măsurilor de stabilizare macroeconomică realizate, fără a ţine seama de condiţii
specifice, momentul aplicării, efectele negative manifestate, suprapunerea unor decizii, nu a însemn
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 12/19
ineficienţa măsurilor de intervenţie a instituţiilor de guvernare, ci specificul economiilor tranzitorii c
dezec'ilibre structurale de fond, lipsa eBperienţei şi a suportului teoretic.
)n literatura de specialitate, ec'ilibrarea sistemului bugetar este reflectată sub trei aspecte,
anume1
- ca problemă a ec'ilibrării structurale generale, av(ndu-se în vedere ec'ilibrarresurselor financiare ale sistemului bugetar cu necesităţile sau c'eltuielile acest
sistem"
- ca problemă a ec'ilibrării verticale, care se referă la ec'ilibrul în repartizar
veniturilor între verigile sistemului bugetar"
- ca problemă a ec'ilibrării orizontale, care are în vedere corespondenţa =suficienţ
veniturilor unităţilor teritoriale formate în cadrul sistemului bugetar şi c'eltuielil
lor.
)n cea ce priveşte primul aspect, ec'ilibrarea structurală a sistemului bugetar, eBistă o necesita
impusă de teoria economică, iar problema realizării acesteia în practică răm(ne nesoluţionată. stfe
apare necesitatea analizei dezec'ilibrului structural, care persistă în economiile mai multor ţări. )
conteBtul cercetării date, prezintă interes determinarea limitelor acestui ec'ilibru.
)n practică, elementele sistemului bugetar din ! sunt administrate de diferite organe public
şi, actualmente, nu sunt consolidate în procesul eBaminării şi aprobării acestora. cest neajuns
reflectă fie prin amplificarea, fie prin restr(ngerea mărimii ec'ilibrului sau dezec'ilibrului financi
public, care conduce la o anumită înt(rziere în dinamica soldului global.2inamica 9+$ nominal în perioada anilor 3880-3886 este prezentată în diagrama ?.0.
Diagrama ).1* Dinamica +I! nominal 21$2-, mld lei
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 13/19
ursa* CC<! 388;-3808
2acă în perioada anilor 0660-066? am avut o dinamică negativă a 9+$, apoi conform datelor d
diagrama ?.0. observăm că dinamica 9+$ e în continuă creştere. )n anul 388 comparativ cu anul 388
9+$ s-a majorat cu :,? mld lei, iar în anul 3886 se prevede să crească cu 07 mld lei comparativ cu anu
388.2ezec'ilibrele pieţei bunurilor materiale, a forţei de muncă şi financiare au determin
amplificarea dezec'ilibrului valoric şi, în special, celui financiar public. stfel, are loc creştere
deficitului $9%, care, în perioada 0663-0666, înregistrează cele mai mari valori negative, cuprinse înt
3,6G-08,3G din 9+$. 2acă analizăm perioada anilor 3888-3886 ponderea deficitului *eBcedentul
financiar public în 9+$ variază. =diagrama ?.3>.
Diagrama ).2.* +onderea deficitului 'e/cedentului financiar public 0n +I!,
0n anii 2$2-,
ursa* CC<! 388;-3808
Conform datelor din diagrama ?.3, ponderea deficitului *eBcedentului financiar public în 9+$
valori pozitive în perioada anilor 388?-3885, respectiv de 0G, 8,3G şi 0,5G. )n anul 3886 pondere
deficitului *eBcedentului financiar public în 9+$ se va menţine la nivelul anului 388, de 8,5G.
olul şi implicaţiile statului în economie pot fi eBprimate prin volumul c'eltuielilor
veniturilor realizate, iar evoluţia acestor indicatori reflectă atitudinea pasivă a statului faţă de procese
economice. <endinţa actuală de formare a veniturilor bugetare, pe seama impozitelor indirecte, n
poate fi apreciată ca una pozitivă pentru ţara noastră, întruc(t afectează direct populaţia cea m
vulnerabilă. #enomenul creşterii ponderii impozitelor indirecte ar trebui să reprezinte un semnal d
alarmă pentru analiştii politicii fiscale, deoarece demonstrează incapacitatea economiei de a susţin
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 14/19
actualul sistem de impozitare directă, motiv pentru care statul apelează tot mai mult la impozite
indirecte, impactul cărora este dificil de identificat de către populaţie.
2imensionarea dezec'ilibrului financiar public poate fi realizată prin diverse metode, care s
grupează astfel1
I clasice, respectiv pentru dimensionarea deficitului convenţional"I moderne, care permit dimensionarea deficitului curent, deficitului $9%, deficitului ce măsoa
contribuţia tranzacţiilor guvernamentale la cererea agregată, deficitului intern, deficitului eBter
deficitului conjunctural, deficitului structural, deficitului ajustat ciclic, deficitului primar, deficitul
operaţional, deficitului cvasifiscal, deficitului virtual.
2eterminarea mărimii dezec'ilibrului financiar se face în funcţie de veniturile şi c'eltuieli
bugetare ce se iau în considerare. )n acest sens, putem evidenţia următoarele te'nici de evaluare
ec'ilibrului structural relativ al sistemului bugetar1
- ec'ilibrarea statică şi dinamică a c'eltuielilor primare şi a veniturilor bugetare"
- ec'ilibrarea statică şi dinamică a c'eltuielilor primare şi a veniturilor fiscale"
- ec'ilibrarea statică, respectiv dinamică, a veniturilor şi c'eltuielilor bugetare tota
=primare şi a c'eltuielilor pentru deservirea datoriei de stat>"
- ec'ilibrarea c'eltuielilor generale, inclusiv a sumelor destinate stingerii datoriei d
stat generale cu veniturile bugetare.
)n general, literatura economică defineşte dezec'ilibrul structural ca neconcordanţa veniturilo
bugetare şi a c'eltuielilor primare. 2e asemenea, se presupune că volumul c'eltuielilor primare esdeterminat at(t de ansamblul legilor şi actelor normative ce reflectă obligaţiile guvernului, c(t şi d
eficienţa privind finanţarea serviciilor publice. )n fiecare moment, diferenţa dintre veniturile
c'eltuielile statului poate fi interpretată prin analiza statică sau dinamică =tabelul ?.0>.
abelul ).
Dinamica soldului bugetar primar şi ponderea indicatorilor bugetari 0n +I!,
0n anii 23$2-
+ndicatorii 3887 3885 388: 388 388; 3886Fenituri totale ale $ugetului
9ublic %aţional, ml. lei
00?30.; 0753.? 0;7.; 06?6:.? 336?:.? 35887.;
9onderea în 9+$, G ?5,? ?;,: 78,5 70,: 70,8 78,7C'eltuieli bugetare primare,
ml. lei
00353,? 0?676,? 06?,6 06:36,? 3?30:,? 35?07,?
9onderea în 9+$, G ?5,0 ?,8 78,; 73,0 70,5 78,6
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 15/19
EBcedentul =deficitul> primar,
ml. lei
;73,? 087;,5 ?83,5 ?5?,; ?;, ?68,
9onderea în 9+$, G 3,: 3,; 8, 8,; 8, 8,:
ursa* CC<! 388;-3808
2atele din tabel reflectă faptul că volumul veniturilor colectate la nivelul sistemului bugetaacoperă necesităţile de fonduri primare, soldul eBcedentar ajung(nd p(nă la 3,;G în 9+$ în 388
<otodată, observăm că în anul 3886, se va înregistrează o diminuare constantă a volumului venituril
de la 8,G în 388; p(nă la 8,:G în 9+$, concomitent cu reducerea c'eltuielilor primare de la 70,5
p(nă la 78,6G în 9+$. 9e de o parte, este evident impactul sistematizării relaţiilor bugetare, dar şi
restr(ngere a activităţii guvernamentale prin constr(ngerile impuse în vederea eliminării deficitul
bugetar. 9erioada anilor 3887-388, poate fi caracterizată de o stabilitate relativă la nivelul venituril
şi al c'eltuielilor primare, urmărindu-se acoperirea c'eltuielilor primare, precum şi obţiner
eBcedentului bugetar.
2in punct de vedere al practicii macroeconomice, asistăm la o politica unilaterală de corectare
dezec'ilibrului, care presupune efectuarea c'eltuielilor publice în limitele veniturilor încasate.
O altă metodă de dimensionare a ec'ilibrului financiar public este determinarea eBcedentulu
deficitului fiscal primar =tabelul ?.3>.
abelul
Dinamica deficitului fiscal primar la nivelul bugetului public naţional, 0n anii 22$24
+ndicatorii 3883 388? 3887 3885 388: 388 388;Fenituri de natură
fiscală, ml. lei
5;?, 536,; 673?,3 005,; 0706,6 0:0?;,5 06?68,?
9onderea în 9+$, G 35,: 3,3 36,7 ?0,3 ??,7 ?7,: ?7,:C'eltuieli primare,
ml. lei
373,7 ;5:,; 00353,? 0?676,? 06?,6 06:36,? 3?30:,?
9onderea în 9+$, G ?3,0 ?0,8 ?5,0 ?,8 78,; 73,0 70,52eficitul *eBcedentul
fiscal primar , ml. lei
-075;, -08?; - 0;36,0 - 3060,5 - ?357,8 - ?768,; - ?;3:,8
9onderea în 9+$" G -:,5 -?, - 5, - 5,; - ,7 - ,5 - :,6ursa* CC<! 388;-3808
2atele din tabel reflectă o evoluţie crescătoare a încasărilor de natură fiscală, ca pondere în 9+
de la 35,:G în 3883 la ?7,:G în 388, care, concomitent cu creşterea c'eltuielilor bugetare primare,
condus la înregistrarea deficitului fiscal primar. )ncasările fiscale acoperă aproape integral c'eltuieli
bugetare primare, din acest motiv, analiza deficitului primar trebuie să ocupe un loc important în cadr
elaborării politicii bugetar-fiscale, în vederea asigurării ec'ilibrului financiar public.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 16/19
)n ceea ce priveşte aspectul dinamic, sistemul bugetar poate fi considerat ec'ilibrat atunci c(n
creşterea anuală a veniturilor bugetare corespunde ritmului de creştere a c'eltuielilor primare. )n ace
sens, sunt utilizaţi indicatorii elasticităţii veniturilor şi a c'eltuielilor publice. Coeficientul elasticită
eBprimă modificarea volumului încasărilor bugetare sau a c'eltuielilor publice la modificarea 9+$
perioada de referinţă. Faloarea supraunitară a coeficientului indică devansarea creşterii 9+$ de cătcreşterea volumului veniturilor bugetare. !ărimea subunitară reflectă micşorarea volumului încasăril
în raport cu modificarea 9+$.
naliza ec'ilibrului structural al sistemului bugetar din epublica !oldova a scos in eviden
probleme de fond legate de componenta dinamică a c'eltuielilor publice, iar soluţionarea acesteia poa
fi realizată concentr(nd atenţia asupra determinării rolului bugetului în economie, astfel, înc
dezec'ilibrele determinate de creşterea c'eltuielilor să fie justificate prin eficienţa pe termen lung
acestora. <otodată, credem că răm(n valabile două probleme majore, legate de ec'ilibrul financi
public structural, şi anume1 delimitarea mărimii sectorului public în ţara noastră şi implementar
bugetului pe programe.
2eci, problematica ec'ilibrării structurale a sistemului bugetar, în etapa actuală, es
necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent cu creşterea treptată
componentei dinamice a c'eltuielilor publice, fapt ce va permite implicarea mai activă
statului, prin realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive, în diferite ramu
ale economiei naţionale, c(t şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 17/19
Conclu%ie
)n cadrul cercetării, au fost aprofundate conceptele fundamentale referitoare la sistemul buget
al !, a fost determinată structura şi conţinutul sistemului bugetar, şi principalele componente a
ec'ilibrului * dezec'ilibrului financiar al sistemului bugetar din !.
&trategiile bugetare, în procesul dezvoltării economice, îi conferă bugetului publi
naţional rolul unui instrument privilegiat al politicii economice, at(t în planul mijloacelor, c(t şi a
realizării unor finalităţi politice şi de ec'itate socială.
9e anul 388; veniturile generale ale bugetului public naţional se estimează la cca. 3? mlrd ?8
milioane lei, cu circa ; la sută mai mult faţă de volumul scontat pe anul 388. C'eltuielile planificate
estimează la 3? mlrd 563,: milioane lei, cu peste 38G mai mult faţă de c'eltuielile aprobate pe an
388. 9rintre factorii principali care au influenţat majorarea c'eltuielilor s(nt majorarea transferurilo
la #O!, odi'na de vară a copiilor, compensaţii pentru conectarea la conducta de gaze naturale
unor categorii de populaţie din mediul rural, majorarea c'eltuielilor pentru rambursarea creditelo
preferenţiale unor categorii de populaţie, majorarea fondului de burse în şcolile profesionale, majoraralocaţiilor pentru realizarea programelor în domeniul ştiinţei şi inovaţiei.
2acă analizăm lacunele, neajunsurile în ceea ce priveşte bugetul public naţional, apoi într
principalele variabile economice trebuie să se impună ca stabilirea nivelului optim, la care s
realizează ec'ilibrul financiar public, să fie efectuată în funcţie de mărimea 9+$, de resursel
financiare mobilizabile şi de eficienţa c'eltuielilor publice, fapt ce va determina valorificare
potenţialului economico-financiar.
Critica adusă sistemului c'eltuielilor publice din !, adică repartizarea unor sume mini
necesare pentru acoperirea necesităţilor curente fără urmărirea unor programe eficiente, impu
realizarea unei reforme de fond privind repartizarea optimă şi utilizarea eficientă a resursel
financiare publice în cadrul macrobugetării.
)n scopul soluţionării problemelor sistemului bugetar pot fi sintetizate următoarele recomandări1
- 9rivind problematica ec'ilibrării structurale a sistemului bugetar, în opinia noastră,
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 18/19
etapa actuală, este necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent
creşterea treptată a componentei dinamice a c'eltuielilor publice, fapt ce va perm
implicarea mai activă a statului, prin realizarea unor programe pentru crearea unei ba
productive, în diferite ramuri ale economiei naţionale, c(t şi realizarea reformelor în cadr
sistemului bugetar.
- Efectele deficitului bugetar în modelul macroeconomic sunt evidenţiate în urm
impactului acestuia asupra deciziilor cu privire la c'eltuielile publice. stfel, o primă modalitate pr
care deficitele influenţează economia, este efectul de stabilizare =eliminarea fluctuaţiilor ciclic
sau de destabilizare a economiei pe termen scurt. doua modalitate se referă la potenţial
lor de a afecta negativ veniturile şi bunăstarea pe termen lung. 4n buget ciclic ec'ilibrat este
modalitate acceptabilă de a rezolva compromisul dintre stabilizarea pe termen scurt
preocupările pentru ec'ilibrarea pe termen lung, cu condiţia ca dezec'ilibrele determina
de creşterea c'eltuielilor să fie justificate prin eficienţa lor pe termen lung.
- Coordonarea elaborării prognozelor macroeconomice prin crearea unui spaţiu u
informaţional al procesului bugetar pentru toate verigile bugetare, care va permite monitorizar
tuturor proceselor, consolidarea sistemului de gestionare a finanţelor publice.
- !onitorizarea şi controlul resurselor financiare ale bugetului public naţional şi conferirea acest
buget rolului de instrument de consolidare a gestiunii finanţelor sectorului public. &pecific
sistemului bugetar actual rezidă în faptul că sferele utilizării finale fac apel la alte sfe
redistribuitoare =bugetul de stat>, în cazul în care ec'ilibrul lor bănesc nu este restabilit cu resur
proprii. 9rin intermediul modelului propus, bugetul public va deveni un instrument eficient
redistribuire a resurselor financiare în cadrul sistemului bugetar, asigur(nd în permanen
realizarea ec'ilibrului financiar public.
7/23/2019 Fin Publice
http://slidepdf.com/reader/full/fin-publice 19/19
!ibliografie
0. dministraţia publică * !oisescu #., Editura/FalineB &/, C'işinău, 3887"
3. $uget şi trezorerie publică * !oşteanu <., Ed. 4niversitară, 3887."
?. Conceptul şi funcţiile finanţelor * &tratulat O., Ed/&E!/, C'işinău, 066:"
7. 2reptul #9 * Fasile +ancu, ed. a 3-a, Ed. &Jlvi, $ucureşti, 3887"
5. #inanţe publice * alina 4lian, CE9 4&!, C'işinău, 388"
:. #inanţele publice * !anole <., Ed./&E!/, C'işinău, 066;"
. #inanţe 9ublice * !i'ai <rofim, C'işinău, 3887"
;. #inanţe 9ublice * &ecrieru ngela, ed. Epigraf, C'işinău, 3887"
6. #inanţe publice * Făcărel +u., Ed/2idactică şi 9edagogică/, $ucureşti, 066?"