analiza economico finaniara la firma x

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza economico - financiara a unei firme utilizand bilantul

acesteia si contul de profit si pierderi

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂŢII “TOBIMAR” SRL ALBA IULIA

SCURT ISTORIC

Societatea comercială “TOBIMAR” SRL, cu sediul în Alba Iulia, str. Clujului nr.29A,

telefon, fax 0258818191, având numărul de înregistrare la Registrul Comerţului

J01/542/1998, codul de înregistrare fiscală R11319570, cu cont curent deschis la Banca

Comerciala Romana SA Suc.Jud. Alba , cod IBAN RO24RNCB1100000004090001. Este o

societate cu capital integral privat, in suma de 10.000 mii lei , detinut de unicul asociat.

Înfiinţată în anul 1998, firma este specializată în comertul cu ridicata si cu amanuntul

al urmatoarelor grupe de marfuri : surse si corpuri de iluminat, aparataj electric, cabluri

electrice.

Este distribuitorul marfurilor electrice marca PHILIPS in judetele Alba, Mures,

Hunedoara, Sibiu, castigandu-si o clientela stabila in aceste orase precum si in localitatile

invecinate.

Desfacerea produselor catre populatie se face prin raionul de electrice de la parterul

magazinului universal UNIREA SA, intr-un spatiu inchiriat. Societatea a amenajat in

perioada 2003-2004 birourile si depozitul propriu, situate in. Alba Iulia- Barabant, str.

Clujului nr. 29 A.

Într-o perioadă relativ scurtă, firma a reuşit să-şi constituie o echipă omogenă ,

formata din 45 de persoane, cu o structură tehnico-funcţională adaptată meseriilor specifice în

activitatea de comerţ.

Personalul firmei este calificat, cu o buna pregatire profesionala , cu experienţă în

acest domeniu, marea majoritate a angajaţilor având o vechime de peste 6 ani.

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE FIRMEI

Pagina 1 din 53


Misiunea reprezintă concepţia managerilor privind ceea ce firma urmează să facă şi să

devină pe termen lung ; ea concretizează activităţile pe care firma le va desfăşura în viitor.

O misiune corect fundamentată trebuie să răspundă la următoarele întrebări : Cine este

firma? Încotro se îndreaptă ?

Misiunea arată de fapt prin ce se deosebeşte o organizaţie de alta, iar daca aceasta nu-

şi stabileşte precis ce intenţii are pentru viitor nu va putea desfăşura o activitate performantă.

În afara misiunii sale, organizaţia trebuie să stabilească misiuni pentru fiecare afacere

pe care o iniţiază. După definirea acestor misiuni managerii le concretizează în obiective şi

strategii. Obiectivele dau o imagine concretă asupra orientării generale a firmei în funcţie de

scopul urmărit şi misiunea stabilită. Strategia arată măsurile principale pe care managerii

planifică să le întreprindă pentru a îndeplini unul sau mai multe obiective

În cursul unei luni înregistrările contabile curente sunt :

Încasări în numerar prin casa în lei , cum ar fi :

încasări din vânzări magazin propriu en-detail;

încasări creanţe clienţi şi debitori diverşi;

ridicări numerar din conturi bancare în lei;

restituiri avans decontare neutilizat;

încasări sume creditate de asociaţi pe perioade determinate;

Plăţi în numerar prin casa în lei, care cuprind :

plata datoriilor la furnizori;

depuneri de numerar în conturile bancare ;

acordare de avansuri de trezorerie ;

plată avans şi rest de plată salarii personal;

restituiri sume avansate de asociaţi;

plăţi în numerar prin trezorerie ;

plăţi la furnizor a facturilor reprezentând nevoi proprii societate;

plata chiriei pentru spaţiu şi mijloacele de transport luate cu chirie conform

contractelor de închiriere ;

Prin nota contabilă, in jurnalul de cumparari se înregistrează lunar aprovizionările cu

marfuri electrice , cât şi facturile de telefon, energie electrică şi apă, gaz, reclamă şi

publicitate, facturi reprezentând majorări de întârziere plata facturilor de energie electrică şi

altele.

Pagina 2 din 53


Centralizarea se face printr-o notă contabilă distinctă, pe feluri de venituri, adică din

vânzarea de marfa (produse electrice) catre populatie prin magazinul inchiriat si venituri din

activitatea de distributie .

Încasările şi plăţile prin contul bancar se contabilizează conform extrasului de cont şi

a anexelor. Din grupa încasărilor ca operaţiuni curente înregistrate amintim :

încasări clienţi ;

depuneri numerar din caseria în lei;

transfer din alte conturi bancare şi depozite la termen;

încasări bonificaţii – disponibilităţi în lei;

Plăţile prin contul bancar pot fi concretizate:

ordonanţările la plată a furnizorilor

achitarea datoriilor la bugetul de stat şi alte bugete ;

reţinerea comisioanelor bancare privind operaţiunile bancare cât şi comisioanele

privind gestionarea contului şi ridicarea de extrase.

Nota de salarii reflectă obligaţiile salariale ale unităţii către angajaţi precum şi

contribuţiile aferente de salarii realizat la diverse bugete şi fonduri.

Lunar, prin nota contabilă, conform bonurilor de consum, se descarcă gestiunea

sortimentelor de marfuri , obiectelor de inventar şi a altor materiale. Lunar se înregistrează

ratele de amortizare a mijloacelor fixe, conform scadenţarului.

Conform cu fişa activităţii zilnice a mijloacelor de transport şi a foilor de parcurs se

dau în consum carburanţi şi lubrifianţi pentru mijloacele de transport închiriate.

În perioada supusa studiului, unitatea înregistrează scoaterea din evidenţă a unui

mijloc fix prin casare. După operaţia de casare rezultă produse reziduale înscrise cantitativ şi

valoric în procesul verbal de casare, produse care ulterior se valorifică.

După înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor se stabilesc din punct de

vedere fiscal toate obligaţiile unităţii privind impozitul pe profit pe anul fiscal încheiat, cât şi

recuperarea pierderilor din anii precedenţi. După stabilirea profitului net, se procedează şa

repartizarea lui pe destinaţii astfel:

acoperirea de pierderi deductibile ;

repartizarea dividendelor cuvenite asociatului unic , din care se reţine la sursă

impozitul pe dividende ;

Pe baza balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil, care va sta la baza

calculării principalelor indicatorii economico financiari.

Pagina 3 din 53


1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SC “TOBIMAR” SRL

Prin structura organizatorică a unei societăţi se înţelege modul de organizare a

elementelor componente (mijloace materiale, personal, circuite informaţionale), felul în care

acestea sunt corelate şi interacţionează reciproc.

Principalele elemente ale unei structuri pot fi de natură economică, ceea ce

corespunde unei folosiri eficiente a personalului, de natură dinamică, în care sens trebuie să

permită o rapidă şi fidelă circulaţie a informaţiilor de la conducere spre executanţi şi invers şi

de natură umană, care urmăresc să creeze satisfacţie morală şi materială a personalului.

Modul de organizare a structurii organizatorice are o mare influenţă asupra

desfăşurării activităţii în unitate, asupra eficienţei obţinute.

Societatea “ TOBIMAR” SRL este organizată pe compartimente, birouri , depozit de

marfa si magazin de desfacere.

Coordonarea activităţii acestora se realizează de Comitetul Director, care are în

subordine doua direcţii : Direcţia comerciala si Direcţia financiara . Direcţiile sunt alcătuite

din compartimente în cadrul cărora persoanele sunt strict şi bine definite. Depozitul de

marfuri si magazinul de desfacere sunt conduse de cate un şef .

Direcţia financiară este formată din două compartimente şi anume : Compartimentul

financiar şi Compartimentul contabilitate.

Compartimentul financiar este condus de o singură persoană care are calitate de

expert contabil şi ale cărei sarcini se rezumă la următoarele:

verifică corectitudinea şi legalitatea notelor contabile înregistrate de compartimentul

contabilităţii ;

verifică şi certifică corectitudinea şi legalitatea balanţelor de verificare lunare, a

registrului jurnal şi inventar ;

verifică corectitudinea şi legalitatea întocmirii registrului de casă şi legalitatea

operaţiilor de încasări şi plăţi ;

stabilirea impozitelor pe profit şi redactarea notelor contabile aferente precum şi a

notelor contabile legate de repartizarea profitului anual ;

dispune efectuarea inventarelor anuale şi emite deciziile de inventar, verifică

legalitatea, corectitudinea inventarelor efectuate şi dispune măsuri necesare pentru

valorificarea acestora;

Pagina 4 din 53


studiază şi face cunoscute compartimentelor contabile legile noi apărute în domeniul

economic;

face legătura dintre societate şi instituţiile statului D.G.F.P. Alba, Casa Naţională de

Sănătate, Bănci, Casa Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, etc.

Activitatea Compartimentului contabil se realizează cu ajutorul a două persoane ale

căror sarcini se rezumă la următoarele :

înregistrarea facturilor de prestaţii, a operaţiilor bancare, a operaţiilor bancare, a

operaţiilor legate de vânzarea mărfurilor, a cec-urilor;

evidenţa lunară a facturilor emise şi a situaţiei de lucrări;

întocmirea proceselor verbale de compensare şi confruntarea soldurilor economico-

financiari în vederea participării la licitaţie;

verificarea registrului de TVA ;

vericarea la sfârşit de lună a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de

inventar şi confruntarea acestora cu fişele de magazie întocmite de gestionar;

calculul salariilor, calculul viramentelor, întocmirea declaraţiilor cuprinzând impozite

şi taxele datorate de societate către bugetul de stat şi bugetele locale;

verificarea corelaţiei între venituri, cheltuieli şi clasa de conturi de gestiune;

verificarea corelaţiei între gestiunea materialelor şi contabilitate în ceea ce priveşte

datoriile către furnizori şi achitarea acestora .

CAPITOLUL II

ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE ANALIZEI FINANCIARE

2.1 ANALIZA MICROECONOMICĂ CONŢINUT, NECESITATE, OBIECTIVE

2.1.1 CONŢINUTUL ANALIZEI MICROECONOMICE

Conţinutul şi aria de cuprindere a analizei microeconomice se regăsesc în numeroase

lucrări de specialitate.

Astfel, Robert C. Higgins este de părere că ” analiza microeconomică trebuie să

stabilească măsurile de întreprins pentru menţinerea firmei într-un echilibru financiar

permanent”1.

Pagina 5 din 53


Cercetătorul japonez Hiroynki Itani consideră că pe lângă obiectivele postfactum şi

curente, analiza economică şi financiară trebuie să ofere soluţii privind strategia pe care o va

alege firma, prin mobilizarea unor factori mai puţin abordaţi în literatura economică cum ar fi

: ” tehnologia know-how şi loialitatea clienţilor faţă de firmă” 2.

D. Mărgulescu şi colaboartorii săi consideră că “într-o accepţiune sintetică analiza –

diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţilor unei firme, cercetarea şi

analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi disfuncţionalităţilor elaborarea

unor programe de actţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea

performanţelor ”3.

Analiza economico – financiară reprezintă în opinia Mariei Niculescu ” un asamblu

de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în

vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, şa

nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de

dinamic. Astfel definită, analiza economico-financiară integrează trei accepţiuni : analiza ca

disciplină, analiza ca activitate de cercetare ştiinţifică, respectiv analiza ca activitate practică.

În oricare din aceste accepţiuni, analiza economic-financiară este deosebit de complexă,

deoarece în economie :

acelaşi efect poate fi generat de cauze diferite ;

efecte diferite se pot culmina dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe;

complexitate şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului

dat, ci şi calitatea lui;

în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care anterior nu le avusese nici unul din

elementele fenomenului;

în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se combină cu cele neesenţiale secundare

sau întâmplătoare”4

1 Rober C. Higgims – Analysis for Financial Managent, Irvin m Homewood, H, Boston MA, USA, 1992, pag.1

2Hidroyuki Itami Mibilizing Invisible Assets, Harvard University Press, Boston , USA

1991,pag.23D.Mărgulescu s.c.- Diagnostic economico-financiar , Editura Romcart, Bucureşti,

1994, pag,24M. Niculescu op.cit. , pag 22

Pagina 6 din 53


Analiza microeconomică este aceea care “se desfăşoară la nivelul întreprinderii şi

elementelor ei ca sistem. Analiza microeconomică studiază comportamentul individual sau

cel al întreprinderilor în activitatea economică şi rezultatele obţinute, relevă factorii care

determină orientarea în inventarierea capitalurilor în utilizarea resurselor şi a rezultatelor

obţinute ”5.

Analiza microeconomică cercetează cu ajutorul unui sistem de indicatori fenomenele

şi mecanismele specifice, care acţionează la nivelul agenţilor economici.

Obiectivul central al analizei microeconomic îl constituie, în opinia neutră, sporul

eficienţei comportamentului în afacere al firmelor. Aceasta se poate realiza prin cunoaşterea

port facturilor numar, curentă şi previzională al sistemului cibernetic al firmei, pe de-o parte

prin evoluarea resurselor interne ale acestuia, iar pe de altă parte prin evidenţierea cauzelor

care determină mecanismul de funcţionare al firmelor.

2.1.2 NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Necesitatea analizei economico-financiare a producătorului reiese din mai multe

considerente.

Sporirea eficienţei întregii activităţi economice constituie un obiectiv central al

analizei. Acest obiectiv se realizează prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a

sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum şi a cauzelor ce determină

apariţia şi amplificarea acestora. În acest sens, putem spune că analiza factorială a cifrei de

afaceri a producţiei de eficienţă a productivităţii muncii, a costurilor şi profitabilităţii permite

evaluarea şi valorificarea rezervelor privind creşterea eficienţei economice, direcţionează

eforturile societăţilor comerciale spre domenii nevalorificate suficient, oferă soluţii

referitoare la menţinerea în afaceri a firmelor.

Scopul analizei macroeconomice este de cunoaştere a esenţei fenomenelor şi

proceselor care se desfăşoară în nucleul microeconomic, în vederea descoperirii legalităţilor

care guvernează dinamizarea portofoliului de afaceri al societăţii lor comerciale.

Analiza microeconomică prin metodele şi procedeele sale constituie un instrument

indispensabil activităţii manageriale a societăţii comerciale, întrucât oferă soluţii practice în

vederea prevenirii şi înlăturarea factorilor cu acţiune distructivă şi crează pe acea bază

condiţii prielnice pentru manifestarea neîngrădită a factorilor cu influenţă pozitivă.

Pagina 7 din 53


2.1.3 OBIECTIVELE ANALIZEI MICROECONOMICE

În concordanţă cu consideraţiile teoretice ale conceptului, considerăm, în primul rând,

ca analiza trebuie şi poate să ofere soluţii de descompunere a fenomenului scumpirii

procesului economic în părţi componente, să studieze comportamentul acestora, independent

şi corelat cu alte componente, să ofere soluţii practice de combinare şi substituţie a factorilor

care au un rol relevant în mecanismul cibernetic care au un rol relevant în mecanismul

cibernetic de funcţionare al firmei, în scopul maximizării performanţelor acesteia.

În al doilea rând , opinăm ca analog stării microeconomiei trebuie să cerceteze

mişcarea, transformarea fenomenelor şi proceselor economice din interiorul firmei , sub

aspect calitativ şi cantitativ, static şi dinamic ; să evidenţieze factorii endogeni şi exogeni,

cauzele şi consecinţele influenţei acestora asupra mecanismului său cibernetic.5C. Stănescu A.Işfănescu, A.Băicuşi, op.cit. pag.15

În al treilea rând, analiza trebuie să ofere soluţii practice cuantificării, pe de-o parte, a

efortului firmei, iar pe de altă parte, a efectului pe care aceasta îl va înregistra în economia

competiţională.

Nu în ultimul rând, constatăm că analiza microeconomiei studiază realitatea obiectivă

prezentă sub forma stării fenomenelor şi proceselor sin mediul microeconomic, prin prisma

corelaţiei cauză efect. Astfel, factorul care într-o ecuaţie de cercetare constituie cauza

modificării stării unui fenomen, într-o altă ecuaţie poate să se transforme în fenomen de

investigat.

2.2 ANALIZA FINANCIARĂ A AGENŢILOR ECONOMICI

2.2.1 CONŢINUTUL ANALIZEI FINANCIARE

Privită ca sistem analiza financiară se descompune în următoarele segmente:

analiza structurii patrimoniale;

analiza financiară a gestiunii resurselor;

analiza lichidităţii şi solvabilităţii financiare;

analiza rentabilităţii ;

analiza fezabilităţii financiare;

2.2.2 TIPOLOGIA ANALIZEI FINANCIARE

Pagina 8 din 53


Analiza financiară cu ajutorul procedeelor şi tehnicilor sale vizează, după părerea

noastră şi două obiective principale, anume:

un prim obiectiv constă în transmiterea unor informaţii utile şi în timp real

managerilor în vederea adoptării deciziilor financiare de investire şi de îndatorare.

Un alte obiectiv este acela de prezentare a “ tabloului de bord”, ala activităţii

financiare, necesar acţionarilor şi creditorilor societăţii comerciale. Realitatea informaţiilor

financiare consemnate va mării încrederea acţionarilor în activitatea societăţii comerciale şi

va atrage noi investitori şi clienţi dispuşi să intre în afaceri cu aceasta.

Tipurile de analize financiare care se întâlnesc în activitatea practică sunt variate şi se

grupează în funcţie de diverse criterii :

după sfera de cercetare:

analize financiare totale, exemplu : analiza patrimoniului

analize financiare parţiale , exemplu : analiza financiară a activelor imobilizate în

terenuri, mijloace fixe, active circulante;

b) după perioada de raportare :

analiza financiară curentă care descompune în :

analiza financiară postoperatorie (postfactum) care împreună cu analiza financiară

previzională formează analiza diagnostic financiară;

analiza financiară operatorie;

analiza financiară previzională sau prospectivă;

c) după modul de urmărire în timp a fenomenelor:

analiza financiară dinamică, care cercetează fenomenele financiare în continuă

mişcare, transformare. Această analiză scoate în evidenţă legătura dintre substraturile

fenomenului financiar care s-au succedat, pe baza cercetării factorilor care determină

schimbările poziţionale.

d) după orizontul de timp la care se referă analiza financiară :

analiza financiară pe termen scurt, cu un orizont de timp legat de durata exerciţiului

financiar;

analiza financiară pe termen lung, care vizează fenomenele financiare care se întinde

pe mai multe examene financiare.

2.2.3 FUNCŢIILE ANALIZEI STĂRII ECONOMICE ŞI FINANCIARE A FIRMEI

Pagina 9 din 53


În comparaţie cu alte ştiinţe în nucleul economic experimentele de laborator înseamnă

de fapt experimentarea “pe viu”a unei strategii care poate fi benefică sa nu pentru firma

respectivă . De aceea spre deosebire ştiinţele exacte cum ar fi fizica, chimia, experimentul

economic nu se mai poate repeta atunci când firma a ajuns în stare de faliment. De aceea

analiza economico- financiară are o serie de îndatorii :

furnizarea unor informaţii utile şi operative în vederea evaluării deciziei de a investi şi

de a apela la credite financiare. În acest scop analiza economică şi financiară trebuie să

sintetizeze starea atât pentru actualii investitori şi creditori, cât şi pentru noii clienţi care

doresc să intre în afaceri cu firma respectivă;

prezentarea unor informaţii utile legate de perspectivele funcţionării fluxurile

financiare. Astfel, cu ajutorul sistemului criteriile de performanţă, analiza va pune la

dispoziţie investitorilor şi creditorilor firmei informaţii relevante privind:

mărimea momentului şi riscului încasări dividende;

câştigurile rezultate din vânzări şi răscumpărări ;

maturitatea stocului de acţiuni de la bursă;

oportunitatea împrumuturilor bancare;

furnizarea de informaţii veridice despre resursele investite în afaceri, posesorii

resurselor şi modificările care intervin în mărimea şi dinamica alocării resurselor.

În scopul realizării acestor terţe analiza economică şi financiară se bazează pe

următoarele funcţii:

Funcţia de diagnoză – prin care analiza financiară trebuie să stabilească

“diagnosticul” stării economice şi financiare a unei firme într-un timp şi spaţiu particular.

Prin stabilirea unui diagnostic corect se va deschide calea administrării “terapiei”, impusă de

starea economică şi financiară a firmei . Această terapie va mării credibilitatea pe care o

acordă firmei investitorii actuali şi cei potenţiali.

Funcţia de descoperire a rezervelor interne – acest principiu de care dispune o firmă

este o altă funcţie a analizei economice care are un impact favorabil asupra evaluării corecte a

stării firmelor. Pe acestă bază se va asigura protecţia economică a actualilor investitori,

atragerea unor noi investitori, precum şi protejarea stocului de acţiuni ale firmei de la bursă

Funcţia de sporire a eficienţei economice – prin aceasta, analiza are în vedere faptul

că orice acţiune sau activitate ce se derulează atât în interiorul cât şi în afara firmei trebuie să

fie evaluată prin prisma principiului costului minim şi a profitului maxim Acest principiu

care stă la baza estimării eficienţei ecnomice maxime, ar în vedere, pe de o parte progresul

Pagina 10 din 53


evolutiv al firmei, iar pe de altă parte progresul evolutiv al firmei, iar pe de altă parte

dinamica societăţii. În acest sens acceptăm că relaţia cost – profit se regăseşte în fapt, pe de o

parter, în cotaţia la bursă a firmei, iar pe de altă parte relaţia este implementată în societate

sub forma preţurilor şi acţiunilor sociale ale firmei, relaţie care va reflecta alocarea

eficientă(ineficientă ) a resurselor în funcţie de comportamentul clientelei faţă de oferta

firmei

Funcţia de conservare a rezultatelor – presupunem că în perioada următoare firma să

atingă cel puţin nivelul performanţelor exerciţiilor financiare precedente. Aceasta presupune

menţinerea patrimoniului, a rezultatelor fiind şi alte criterii de performanţă în aceeaşi

parametri ca în exerciţiile financiare precedente.

2.2.4 ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ

Activitatea practică de analiză este strâns legată de activitatea de control şi de

conducere a întreprinderilor.

Fără o analiză economică şi financiară este de neconceput realizarea obiectivelor

deciziilor privind planificare, urmărirea şi reglarea activităţilor economice a întreprinderii se

bazează pe concluziile analizei economice şi financiare, legate de factorii şi cauzele

modificării rezultatelor economice şi financiare, de soluţiile oferite de analiză pentru

prevenirea şi înlăturarea lor.

Nivelul eficienţei economice a activităţilor de analiză decizie – control depinde de:

metode de cercetare, de calităţile , experienţa, pregătirea profesională a personalelor, dar mai

ales de modul de agândi ala acestora.

Principalele etape ale desfăşurării muncii practice de analiză financiară:

Întocmirea planului de analiză – presupune precizarea scopului analizei financiare,

obiectivele principale ce trebuie atinse, problemele cheie de cercetat pentru realizarea

scopului ordinea executării lui, locul desfăşurării analizei, perioada de timp analiza , perioada

cât se desfăşoară analiza, baza informaţională a analizei , stabilirea echipei de analiză,

eventualele colective mixte pentru probleme şi definirii planului de analiză, echipa de

informează asupra planului de analiză, echipa se informează asupra situaţiei financiare a

întreprinderii, asupra obiectivului activităţilor acesteia, asupra particularităţilor tehnologice şi

organizatorice.

Pagina 11 din 53


Culegerea şi selectarea informaţiilor – asigură baza de date necesare analizei .

Purtătorii de informaţii economice, ale evidenţei economice sau alte informaţii constituie

principalele surse informaţionale care pot fi folosite de analiză.

Constatările directe, sesizările clienţilor, materialele de profil economice din presă,

procesele verbale ale organelor de control, actele normative, instrucţiunile elaborate de

Ministerul de Finanţe, corespondenţa cu ministerul de resort şi subunităţile întreprinderilor

pot oferii informaţii care ajută la atingerea obiectivelor analizei.

Selectarea informaţiilor economice în funcţie de scopul urmărit, utilizarea

informaţiilor economice reprezentative, apelarea la mai multe surse de culegere a

informaţiilor economice, gruparea şi clasificarea informaţiilor financiare uşurează

desfăşurarea analizei financiare.

Verificarea informaţiilor culese are menirea de a asigura baza informaţională în

concordanţă cu realităţile din economia întreprinderii.

Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaţie (planul economic, dări de

seamă statistice, contabile) trebuie să concorde cu normele de întocmire şi înaintare a lor ca :

termen de depunere, conţinut economic, semnăturile pe care le poartă, corecturile să fie

certificate.

Verificarea calculelor indicatorilor economici comparativ cu normele legale

evidenţiază eventualele erori de calcul şi anomalii între diferiţi indicatori economici.

Verificarea de fond a informaţiilor se referă la urmărirea veridicităţii acestora, la

concordanţa evidenţei economice cu realitatea practică din întreprindere, la verificările

faptice pentru identificarea mijloacelor economice astfel încât, la evoluarea corectă a unor

indicatori financiari din bilanţul contabil sau analizele acestuia, la sigurarea comparabilităţii

dintre diferiţi indicatori financiari.

Analiza propriu- zisă a informaţiilor financiare reprezintă preluarea informaţiilor

financiare cu ajutorul proceselor, adică analiza postfaptică şi curentă.

Prin analiza postfaptică şi curentă se urmăresc posibilităţile reale ale întreprinderii

faţă de rezultatele efectiv obţinute, evidenţiind şi valorificând rezervele interne din economia

întreprinderii.

Desfăşurarea unei astfel de analize presupune :

Constatarea rezultatelor financiare ale întreprinderii la un moment dat sau o perioadp

dată, compararea şi stabilirea abaterilor faţă de plan sau în dinamică faţă de bază pentru

evidenţierea gradului de îndeplinire a planului şi a tendinţei fenomenului.

Pagina 12 din 53


Descompunerea rezultatelor financiare în elementele lor componente, în factori cu

forţe motrice ale acestora în cauze care explică de fapt esenţa fenomenelor, a rezultatelor

economice şi financiare.

Precizia formei dintre fenomenul sau rezultatul economic al analizei şi factorii de

influenţă(legături funcţionale sau statice şi stabilirea ordinii de intercondiţionare analiză) a

factorilor de influenţă.

Prin calcul influenţei factorilor se evoluează mărimea rezervelor interne din economia

întreprinderii privind creşterea rezultatelor economico- financiare, stabilindu-se priorităţi de

valorificare a lor în funcţie de mărimea rezervelor, importanţa domeniului în care se găsesc,

timpul disponibil pentru valorificare, eficienţa evidenţierii şi valorificării rezervelor, tendinţa

de evoluţie a lor.

Întocmirea referatului de analiză oferă posibilitatea stabilirii concluziilor de asamblu

privind laturile pozitive şi negative ale rezultatelor economice şi financiare ale întreprinderii.

Pe baza cunoaşterii factorilor şi cauzelor abaterilor rezultatelor economico – financiare de la

nivelul planificat sau faţă de o perioadă luată ca bază să elaboreze măsurile pentru

îmbunătăţirea situaţiei.

2.2.5 UTILIZATORII RAPOARTELOR DE ANALIZĂ ECONOMICO –

FINANCIARA

Utilizatorii informaţiilor furnizate de analiză se împart în două categorii :

Utilizatori interni, adică managerii firmei;

Utilizatorii externi, adică creditorii, investitorii , partenerii comerciali ai firmei şi

statul;

Utilizatorii interni

Managerii firmei, indiferent de nivelul lor ierarhic, monitorizează în permanenţă

activitatea firmei. Informaţiile furnizate de analiza economică şi financiară trebuie să stea la

baza fundamentării deciziilor operative, curente şi strategice viitoare privind traiectoriile de

urmat : expansiunea sau restrângerea portofoliului de afaceri, gestionarea serviciului datoriei

în parametrii proiectaţi.

Resursele financiare pot fi obţinute de către o firmă în două modalităţi : prin

împrumuturi acordate de creditori (de regulă bănci) şi prin investiţii de capital (investitori

Pagina 13 din 53


publici sau private). Ambele categorii de resurse financiară includ un anumit tip de risc şi

anume :

Împrumuturile presupun riscul împrumuturilor neperformante ;

Investiţiile de capital presupun riscul neîncasării dividendelor şi riscul scăderii

cursului acţiunilor la bursă.

Utilizatorii externi

Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiţii pentru activitatea curentă.

Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în funcţie de tipul împrumutului .

Astfel:

Pentru împrumuturile pe termen scurt, creditorul este interesat de lichiditatea firmei,

adică de capacitatea acesteia de a face faţă plăţilor pe termen scurt ;

Pentru împrumuturile pe termen lung, creditorul monitorizează starea de solvabilitate

financiară şi de rentabilitate economică;

Investitorii achiziţionează acţiuni ale firmei având un scop dublu :

Să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piaţa financiară;

Să speculeze valoarea titlului la Bursă . În acest sens, ei sunt interesaţi de

rentabilitatea finaciară a firmei şi de cotaţia titlului la Bursă

Clienţii sunt interesaţi de viabilitatea firmei , adică de măsura în care aceasta poate sa-

şi onoreze obligaţiile contractuale şi dacă firma va rămâne un potenţial furnizor în viitor .

Riscul asumat de către clienţii este un risc comercial.

Furnizorii sunt interesaţi pe de-o parte, de măsura în care firma îşi poate achita

datoriile conform clauzelor contractuale, iar pe de altă parte, de menţinerea firmei ca un client

fidel. Furnizorii îşi asump atât riscul comercial, cât şi riscul acordării de credite

neperformante.

Statul, prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă a

activităţii firmei în vederea încasării impozitelor şi taxelor în conformitate cu legislaţia

financiar – fiscale ale agentului economic.

Potenţialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode şi instrumente

de predicţie a comportamentului în afaceri a firmei. În acest sens, cu ajutorul metodelor de

actualizare la inflaţie a rezultatelor , a metodelor de analiză a cursurilor viitoare, a metodelor

de predicţie a stării de creştere şi a stării de faliment se evaluează următoarele ţinte :

Dacă creşterea economică a firmei poate fi susţinută, pe baza evoluţiei criteriilor de

performanţă : randamentul capitalurilor proprii, rata dividendelor şi rata profitului reinvestit ;

Pagina 14 din 53


evoluţia cotaţiei la Bursă a acţiunilor firmei cu ajutorul următorilor indicatori : cursul

acţiunii, câştigul pe acţiune ;

riscul de faliment, care poate fi prognozat cu ajutorul ratelor îndatorării sau modelelor

specifice.

CAPITOLUL III

ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăţi de a face

faţă plăţilor scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă capacitatea de

plată pe termen scurt a unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe termen mediu şi

lung ale plăţilor unei firme.

3.1 ANALIZA LICHIDITĂŢII FINANCIARE

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se transforma în

disponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor scadente.

3.1.1 LICHIDITATEA GENERALĂ

Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor circulante disponibile materializate

în stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, de a se transforma în disponibilităţi

băneşti cere să acopere datoriile scadente.

a) Mărimi absolute :

LG = AC* - DTS ,

unde :

AC* - activele circulante + conturi de regularizare+prime privind rambursarea

operaţiunilor ;

DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an) +(alte datorii +Ttotal <1 an)

b) Mărimi relative , calculate ca rată a lichidităţii generale (RLG) :

3.1.2 LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ

Pagina 15 din 53


Lichiditatea intermediară evidenţiază capacitatea activelor circulante, altele decât

stocurile de a participa la finanţarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediară îmbracă

două forme şi anume :

a) Forma absolută

LI=(AC* - S ) –DTS

unde:

LI – lichiditatea intermediară

S – stocurile

AC*- activele circulante + conturile de regularizare + prime privind rambursarea

operaţiunilor

DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an ) + (alte datorii +Ttotal < 1 an)

b) Forma relativă

3.1.3 LICHIDITATEA EFECTIVĂ

Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilităţile băneşti acoperă plăţile

scadente. Îmbracă şi ea două forme :

Forma absolută

LE = TR – DTS ,

unde :

LE – lichiditatea efectivă;

TR – trezoreria din activul bilanţier ;

DTS – (total datorii financiare şi asimilate < 1 an) + (alte datorii . Ttotal <1 an);

b) Forma relativă :

Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL :

Pagina 16 din 53


- LICHIDITATEA GENERALĂ


LG = AC* - DTS

LG1 = (488.617 + 16.099)-741.371 = -236.655

LG2 = (566.633 + 0) -1.356.064 = -789.431

LG3 = (551.435 +0 ) – 1.529.260 = -977.825

b) Mărimi relative :

- LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ

a) Forma absolută :

LI=(AC* - S ) –DTS

LI1 = (488.617 + 16.099 – 389.393) -741.371=-626.048

LI2 = (566.633 – 545.226) – 1.356.064 = - 1.334.657

LI3 = (551.435 – 497.723) – 1.529.260 = - 1.475.548


- LICHIDITATEA EFECTIVA

a) Forma absolută:

LE = TR – DTS

LE1 = 78.749 – 741.371 =-662.622

LE2 = 2.333 – 1.356.064 =-1.353.731

Pagina 17 din 53


LE3 = 40.528 – 1.529.260 = -1.4888.732


Analiza lichidităţii

Tabelul Nr.1 Cap III, Paragraf 3.1

INDICATORI 2002 2003 2004

Lichiditatea generală -236.655 -789.431 -977.825

Rata lichidităţii generale 68,07% 41,78% 36,05%

Lichiditate intermediară -626.048 -1.334.657 -1.475.548

Rata lichidităţii intermediare 15,55% 1,57% 3,51%

Lichiditatea imediată -662.622 -1.353.731 -1.488.732

Rata lichidităţii imediate 10,62% 0,17% 2,65%

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII GERERALE

Fig.1 Capitolul III, Paragraf 3.1.1

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII INTERMEDIARE

Pagina 18 din 53

2002 2003 2004


Fig. 2 Capitolul III, Paragraf 3.1.2

EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII EFECTIVE

Fig.3 Capitolul III, Paragraf 3.1.3

Interpretare : 2003 faţă de 2002

- Rata lichiditatii generale :

În 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 0,61%, datorită creşterii

datoriilor pe termen scurt cu 614.693 în valori absolute, respectiv cu 82,91%, faţă de o

scădere a activelor circulante cu 61.917 în valori absolute, respectiv cu 12,26% în valori

relative.

-Rata lichiditatii intermediare :

Pagina 19 din 53

2002 2003 2004

2002 2003 2004


În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere a ratei lichidităţii intermediare de 0,10%,

datorită scăderii activelor circulante cu 619.917 lei în valori absolute şi creşterii lente a

stocurilor cu 155.833 în valori absolute respectiv cu 40,01% cât şi o creştere a datoriilor pe

termen scurt cu 614.693 lei în valori relative respectiv cu 82,91%.

- Rata lichiditatii efective :

În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere bruscă a ratei lichidităţii efective cu 0,01%,

datorită scăderii trezoriei cu 74.416 lei în valori absolute, respective cu 2,96% în mprimi , cât

şi o creştere a datoriilor pe termen scurt cu 616.693 lei în valori absolute respectiv cu 82,91%

mărimi relative.

Interpretare : 2004 faţă de 2003

- Rata lichiditatii generale :

În 2004 faţă de 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 5,73%

datorită scăderii uşoare a activelor circulante cu 15.195 lei în valori absolute, respectiv cu

2.68% mărimi relative; cât şi o creştere uşoară a datoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei ,

respectiv 12,77% în mărimi relative.

- Rata lichiditatii intermediare :

În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere a ratei lichidităţii intermediare cu 1,94%.

Această creştere se datorează în principal scăderii lente a activelor circulante cu 15.199 lei în

valori absolute, respectiv cu 2,68% în mărimi relative, scăderea lentă a stocurilor cu 47.503

lei în valori absolute respectiv cu 8,71% şi creşterea datoriilor pe termen scurt cu 173.196 în

valori absolute, respectiv cu 12,77 % mărimi relative.

- Rata lichiditatii efective :

În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere cu 2,48%. Această creştere se datorează în

mod special creşterii trezoreriei cu 38.195 lei în valori absolute şi creşterea totodată a

datoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% în mărimi

relative.

3.2 ANALIZA SOLVABILITĂŢII FINANCIARE

Pagina 20 din 53


Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a rambursa la o scadenţă

mai mare de 1 an, ratele existente faţă de bănci şi alte instituţii financiare.

3.2.1 SOLVABILITATEA FINANCIARĂ GENERALĂ

Solvabilitatea generală exprimă capacitatea de a rambursa la scadenţă ratele curente,

creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat.

Mărimi absolute

unde :

ABr – activele totale rămase după deducerea DTS-urilor

ABr=AI+LG

AI – datorii imobilizate

RC – datorii pe termen mediu şi lung rămase de rambursat

RC = (total datorii financiare > 1 an ) + (alte datorii – total > 1 an)


3.2.2 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN MEDIU

Solvabilitatea financiară pe termen mediu exprimă capacitatea de a rambursa la

scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu rămase de achitat.


unde:

ABr* - active rămase după deducerea datoriilor pe termen scurt şi lung;

Pagina 21 din 53


ABr* =AI –RCL

AI – active imobilizate

RCL – împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite pe termen lung rămase de

rambursat, provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii financiare,

dobânzi aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen lung ;

RMC =( total datorii financiare şi asimilate 1 – 5 ani) +(alte datorii – total între 1-5

ani)


3.2.3 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN LUNG

Solvabilitatea financiară pe termen lung exprimă capacitatea de a rambursa la

scadenţele ratele curente pentru credite pe termen lung rămase de achitat.



Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL :

a)

SG2002=783.100-741.371-0=41.729

Pagina 22 din 53


SG2003=1.278.286-1.356.064-369.941=-447.719

SG2004=2.005.460-1.529.260-952.664=-476.646

b)

RGS2002=0

Analiza solvabilităţii

Tabelul Nr.2 Cap. III Paragraf 3.2

INDICATORI 2002 2003 2004

Solvabilitate financiară

generală

41.729 -447.719 -476.464

Rata lichidităţii generale - -29.02% 49.98%

Solvabilitate financiară pe

termen mediu

41.729 -447.719 -476.464

Rata solvabilităţii medie - -29,02% 49.98%

Solvabilitatea financiară

pe termen lung

- - -

Rata solvabilităţii pe

termen lung

- - -

EVOLUŢIA RATEI SOLVABILITĂŢII GENERALE

Fig. 3

Pagina 23 din 53


Interpretare:

În anul 2004 faţă de 2003 rata solvabilităţii generale a scăzut extrem de mult cu

20,96%, datorită creşterii datoriilor mai mari de un an cu 582.723 lei în valori absolute,

respectiv cu 15,75% în mărimi relative. Datoriile pe termen scurt au crescut şi ele de la un an

la altul cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% mărimi relative. Deoarece firma

nu a apelat la credite pe termen lung (doar pe termen mediu) rezultă că rata solvabilităţii

generale este egală cu rata solvabilităţii medii, iar solvabilitatea pe termen lung este nulă.

ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A FIRMEI

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară

a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune sp stabilească punctele tari şi

punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de

menţinere şi dezvoltare într-un mediu concurenţial.”

Principala sursă informaţională pe baza căruia se face analiza financiară este bilanţul

contabil; pentru exemplificare la firma “TOBIMAR ” SRL se vor folosi datele din bilanţurile

contabile pe anii 2002, 2003 şi 2004.

Analiza echilibrului financiar are în vedere indicatorii care caracterizează activitatea

de ansamblu, rezultatele, rezultatele şi situaţia financiară.

Pagina 24 din 53

2002 2003 2004


CAPITOLUL IV

ANALIZA RENTABILITĂŢII

Analiza rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierderi şi se referă la

următoarele aspecte :

Analiza de asamblu a rentabilităţii pe baza contului de profit şi pierdere ;

Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;

4.1 ANALIZA DE ANSAMBLU A RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE

PROFIT ŞI PIERDERE

Presupune interpretarea contului de profit şi pierdere şi a structurii acestuia care

reprezintă ponderea fiecărui indicator în venituri totale.

Pentru a urmări modul în care ponderea diferiţilor indicatori din contul de profit şi

pierdere s-a modificat faţă de perioadele precedente, analiza de asamblu trebuie să includă şi

analiza structurii contului de profit şi pierdere. Ponderile se calculează ca raport între

valoarea indicatorului analizat şi totalul veniturilor realizate de firmă.

De exemplu pentru cifra de afaceri, relaţia de calcul este :

, unde :

= ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Tabelul Nr. 3 Capitolul IV, Paragraf 4.1

DENUMIREA INDICATORILOR Nr

.rd

.

2002 2003 2004

Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 01 9.539.014 12.369.803 11.375.275

Producţia vândută

(ct. 701+702+703+704+705+706+708)

02 491.063 460.953 673.911

Cifra de afaceri 03 10.030.077 12.830.756 12.031.186

Pagina 25 din 53


Venituri din producţia

stocată

Sold creditor 04 - - -

Sold debitor 05 - - -

Venituri din producţia de imobilizări

(ct. 721+722 )

06 - - -

Producţia exerciţiului (rd. 02+04+05+06) 07 491.063 460.953 -

Venituri din subvenţii de exploatare(ct.741) 08 - - -

Alte venituri din exploatare(ct. 754+758) 09 29.156 4.751 -

I. VENITURI DIN EXPLOATARE -

TOTAL

(rd. 03+04-05+06+08 la 10)

11 10.059.233 12.835.507 12.031.186

Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 12 7.412.928 9.587.584 8.749.594

Cheltuieli cu materiile prime(ct. 600) 13 - -

Cheltuieli cu materiale consumabile(ct. 601) 14 266.109 143.253 100.803

Cheltuieli cu energia şi apa(ct. 605) 15 140.663 239.609 290.181

Alte cheltuieli materiale

(ct. 602+603+604+606+608)

16 20.527 12.584 36.317

Cheltuieli materiale –total(rd. 13 la 16) 17 427.299 395.446 9.176.895

Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de

terţi (ct.

611+612+613+614+621+622+623+624+625

+626+627+628)

18 506.748 823.600 588.550

Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilat (ct.635)

19 359.459 410.516 264.964

Cheltuieli cu renumeraţiile personalului

(ct. 641)

20 791.733 1.391.056 1.331.087

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia

socială (ct. 645)

21 341.365 510.734 467.097

Cheltuieli cu personalul –total (rd. 20+21) 22 1.133.098 1.901.790 1.798.184

Alte cheltuieli de exploatare(ct. 654+658) 23 - -

Cheltuieli cu amortizările şi previzionale

(ct. 681 )

24 86.223 154.718 160.796

II CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATARE – TOTAL

25 9.925.755 13.273.654 11.989.416

Pagina 26 din 53


(rd. 12+17 la 19+22 la 24)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit (rd. 11-25)

26 133.478 - 41.770

Pierdere(rd. 25-11) 27 - 438.147 -

Venituri din participaţii, alte imobilizări

financiare şi creanţe imobilizate(ct.

761+762+763)

28 - - -

Venituri din titluri de plasament (ct 764) 29 - - -

Venituri din diferenţe de curs valutar

(ct. 765)

30 - - -

Venituri din dobânzi (ct. 766) 31 584 433 204

Alte venituri financiare(ct 767+768) 32 - - -

Venituri din provizionare(ct. 768) 33 - - -

III VENITURI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 28 la 33)

34 584 433 204

Pierderi din creanţe legate de participaţii

(ct. 633)

35 - -

Cheltuieli privind titlurile de plasament

cedate(ct. 664)

36 - -

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

(ct. 665)

37 - 4.707 1.131

Cheltuieli privind bobânzile(ct. 666) 38 - - 18.819

Alte cheltuieli financiare(ct. 667+668) 39 - -

Cheltuieli cu amortizările şi

provizioanele(ct.686)

40 - - -

IV CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 35 la 40)

41 - 4.707 19.950

REZULTATUL FINANCIAR

Profit(rd. 34-41)

42 584 -

Pierdere(rd. 41-34) 43 - 4.274 19.746

REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI

Profit(rd. 11+34-25-41)

44 134.062 - 22.024

Pagina 27 din 53


Pierdere(rd. 25+41-11-41) 45 - 442.421 -

V VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 46 29.970 36.626 154.149

VI CHELTUIELI EXCEPŢIONALE –

TOTAL

(ct. 671+672+687)

47 14.814 83.653 204.918

REZULTATUL EXCEPŢIONAL

Profit(rd. 46-47)

48 15.156 - -

Pierdere (rd. 47-46) 49 - 47.027 50.769

VII VENITURI TOTALE

(rd. 11+34+46)

50 10.089.787 12.872.566 12.185.539

VIII CHELTUIELI TOTALE

(rd. 25+41+47)

51 9.940.569 13.362.014 12.214.284

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

Profit(rd. 50-51) 52 149.218 -

Pierdere (rd. 51-50) 53 - 489.448 28.745

Impozitul pe profit/venit (ct. 691) 54 38.643 - -

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Profit (rd. 52-54)

55 110.575 - -

Pierdere(rd. 35+54) (rd. 54-52) 56 - 489.448 28.745

ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Tabelul Nr. 4, Cap IV, Paragraf 4.1

DENUMIREA INDICATORILOR 2002 2003 2004

Venituri din vânzarea mărfurilor 94,82 96,37 94,54

Producţia vândută 4,86 3,58 5,51

Cifra de afaceri 99,41 99,67 98,73

Producţia exerciţiului 4,86 3,58 0,00

Alte venituri 0,28 0,036 0,00

VENITURI DIN EXPLOATARE 99,61 99,72 98,73

Cheltuieli privind mărfurile 74,57 71,75 71,63

Cheltuieli cu materiale consumabile 2,67 1,07 0,82

Cheltuieli cu energia şi apa 1,41 1,79 2,3

Pagina 28 din 53


Alte cheltuieli cu materiale 0,2 0,09 0,29

Cheltuieli cu materiale –TOTAL 4,29 2,95 0,00

Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate 5,09 6,16 4,81

Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate 3,61 3,07 2,16

Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 7,96 10,41 70,89

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 3,43 3,82 3,82

Cheltuieli cu amortizări şi provizionare 0,86 1,15 1,31

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATĂRI –

TOTAL

99,85 99,33 98,15

Rezultatul din exploatare

Profit/Pierdere

1,34 0,03 -

Venituri din dobânzi 0,05 0,03 0,01

VENITURI FINANCIARE – TOTAL 0,05 0,03 0,01

Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 0,00 0,03 0,09

Cheltuieli privind dobânzile 0,00 0,00 0,015

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTALE 0,00 0,03 0,16

REZULTATUL FINANCIAR Profit/Pierdere 0,05 0,03 0,16

REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,32 3,31 0,18

VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,29 0,28 1,26

CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,14 0,62 1,67

REZULTATUL EXCEPŢIONAL

Profit /Pierdere

0,15 0,36 0,41

VENITURI TOTALE 100 100 100

CHELTUIELI TOTALE 98,5 103,8 100,2

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,47 3,8 0,23

Impozit pe profit 0,38 0,00 0,00

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Profit /Pierdere

1,09 3,80 0,23

Pe ultimul an analizat, adică 2004, se pot concluziona următoarele :

Pagina 29 din 53


Activitatea de exploatare contribuie cu 98,73 % la obţinerea veniturilor, cea financiară

în proporţie de 0,01% şi cea excepţională în proporţie de 1,26%. Din acest punct de vedere,

activitatea firmei se desfăşoară normal deoarece veniturile trebuie obţinute, în cea mai mare

măsură din activitatea ce face obiectul principal al firmei, în caz contrat îndemnând că

desfăşurarea activităţii firmei întâmpină deficienţe.

Ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de exploatare (98,15%), ponderea

cheltuielilor financiare (0,16%) înregistrând un nivel superior ponderii veniturilor financiare,

ceea ce înseamnă că firma înregistrează o pierdere financiară. Cheltuielile excepţionale

înregistrează o creştere (1,67 % în totalul cheltuielilor).

Pentru interpretarea structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile totale:

Fig 4. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile

totale

Fig 5. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor din exploatare raportate la veniturile

totale

Pagina 30 din 53

2002 2003 2004


Fig 6. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor excepţionale

Fig 7. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor excepţionale

Pagina 31 din 53

2002 2003 2004

2002 2003 2004


Fig 8. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatului execepţional al exerciţiului

Fig 9. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatelor financiare

Pagina 32 din 53

2002 2003 2004

2002 2003 2004

2002 2003 2004


Fig 10. Cap 4.4.1, Evoluţia cheltuielilor financiare

Din graficele de mai sus privind evoluţia ponderii indicatorilor din contul de profit şi

pierdere în total venituri, pe perioada analizată, se pot trage următoarele concluzii:

Veniturile din exploatare au o uşoară tendinţă de creştere de la un an la altul în totalul

venituri, ceea ce nu este în favoarea veniturilor financiare care au o tendinţă de scădere de la

un an la altul; aceasta înseamnă că ponderea activităţii financiare nu duce la realizarea

creşterii veniturilor.

Cheltuielile din exploatare în anul 2004 se observă o scădere cu 1,18% în valori

absolute faţă de anul 2003 şi o scădere faţă de anul 2002 cu 1,7% uşoară faţă de 2003;

ponderea cheltuielilor din exploatare rămâne relativ constantă în anul 2002 şi 2003, iar în

anul 2004 se constată o scădere uşoară faţă de anul 2003, în timp ce variază foarte mult

ponderea cheltuielilor excepţionale, în anul 2003 au crescut faţă de 2002 cu 0,48%.

Constatăm şi în anul 2004 o creştere cu 1,05% faţă de anul 2003.

O creştere a cheltuielilor financiare în anul 2004 faţă de anul 2003 ceea ce nu

reprezintă un aspect normal.

Evoluţia ponderii rezultatelor în total venituri este deja pe baza analizei veniturilor şi

a cheltuielilor evidentă; rezultatul din exploatare înregistrează o tendinţă de creştere în anul

2004 faţă de anul 2003 cu 2,33% iar faţă de anul 2002 înregistrează o tendinţă de scădere

bruscă cu 3,57%, explicabilă prin reducerea veniturilor şi creşterea cheltuielilor.

Pe baza contului de profit şi pierdere se pot constitui indicatori de rezultat parţiali şi

finali pe următoarele nivele:

Pagina 33 din 53

2002 2003 2004


Nivelul de exploatare

1.Cifra de afaceri (CA) evidenţiază dimensiunea portofoliuliu de afaceri realizate de o

societate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de

afaceri reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare, cât şi volumul activităţii

desfăşurate de o firmă axată pe vânzări.

CA=VM+Qv

VM – vânzările de mărfuri

Qv – producţia vândută

2.Producţia exerciţiului (QE) evidenţiază dimensiunile activităţii comerciale a unei

firme productivr atât în relaţia cu terţii prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate,

pe de o parte, cât şi relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări pe de altă parte .

QE=Qv+Qs+Qi

Qs – producţia stocată

Qi – producţia de imobilizări

Variaţia producţiei stocate (Qs) cuprinde atât variaţia sistemului de produse finite

(SPF), cât şi variaţia producţiei în curs de execuţie (SPCE) de la sfârşitul şi începutul

exerciţiului financiar analizat.

Qs=DSPCE +DSPF

Producţia de imobilizări (Q) cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru

obţinerea activelor corporale şi necorporale necesare investiţiilor proprii.

3. Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerţului, de

societăţile de profil, cât şi de societăţile comerciale care desfăşoară activitatea de comerţ prin

magazinele proprii.

MC=VM –Cmrf

Cmrf – cheltuieli privind mărfurile

4. Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă

desfăşurată de o societate comercială într-o perioadă determinată de timp.

MI= QE – (CM+Lt)

CM – cheltuieli materiale

Lt – cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

5. Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială în

decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciţiului financiar.

VA=MC+MI

Pagina 34 din 53


6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obţinut de o firmă din

activitatea de exploatare, indicator care nu influenţează volumul altor venituri din exploatare,

respectiv volumul amortizărilor şi provizioanelor.

RBEXP=VA+SE-(It+CP)

SE – venituri din subvenţii din exploatare

It – cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

CP – cheltuieli cu personalul

7. Rezultatul din exploatare (REXP)

REXP=VEXP-CEXP

VEXP – total venituri din exploatare

CEXP – total cheltuieli din exploatare

Nivelul financiar

1.Rezultatul brut financiar (RBF)

RBF=VFB-CFB

VFB – venituri financiare brute

VFB= venituri financiare totale – venituri financiare privind provizioanele

CFB- cheltuieli financiare brute

CFB= cheltuieli financiare total – cheltuieli financiare privind provizioanele şi

amortizările

2.Rezultatul financiar (RF)

RF=VF-CF

VF- total venituri financiare

CF- total cheltuieli financiare

3.Rezultatul curent al exerciţiului (RCE)

RCE=REXP+RF

Nivelul excepţional

1.Rezultatul brut excepţional (RBEX)

RBEX=VBEX-CBEX

VBEX – venituri excepţionale brute

VBEX = venituri excepţionale total – venituri excepţionale privind provizioanele

CBEX- cheltuieli excepţionale brute

Pagina 35 din 53


CBEX= cheltuieli excepţionale total – cheltuieli excepţionale privind provizioanele şi

amortizările

2.Rezultatul excepţional (REX)

REX=VEX-CEX

VEX – venituri excepţionale total

CEX – cheltuieli excepţionale total

Nivelul global

1.Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care evideţiază fluxurile

financiare aferente rezultatelor neinfluenţate de alţi factori decât cei proprii activităţii

desfăşurate de firmă:

RBT=RBEXP+RBF+RBEX

2.Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (RBDI)

RBDI=RCE+REX+CHD

3.Rezultatul brut al exerciţiuliu (RBE)

RBE=RCE+REX

4.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) evidenţiază rezultatul final al activităţii unei

firme după plata impozitului pe profit

RNE=RBE-IP

IP – impozitul pe profit

5.Rezultatul net comparabil al exerciţiului (RNEX) se utilizează pentru a asigura

comparabilitatea datelor din două exerciţii financiare diferite şi pentu reflectarea efortului

propriu al firmei.

RNEC=

IR – rata anuală a inflaţiei

6.Capacitatea de autofinanţare (CAF)

CAF=(RNE+CHC+CHA+CHFA+CHEA)-(VOC+VPE+VFP+VEP)

CHC – cheltuieli privind operaţiunile de capital

CHA – cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

CHFA – cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele

CHEA – cheltuieli excepţionale privind amortizările şi porvizioanele

VOC – venituri din operaţiunile de capital

VPE – venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

Pagina 36 din 53


VEP – venituri din provizioane privind activitatea excepţională

CHC,VOC,CHEA şi VEP se preiau dun ultima balanţă având în vedere că ele nu sunt

detaliate în contul de profit şi pierdere pe posturi separate

7.Capacitatea de autofinanţare netă(CAFN)

CAFN=CAF –DIV

DIV – dividendele de plată

INTERPRETAREA EVOLUŢIEI INDICATORILOR

Tabelul Nr. 5, Cap. IV, Paragraf 4.1

RENTABILITATEA 2002 2003 2004

Cifra de afaceri 10.030.077 12.830.756 12.031.186

Producţia exerciţiului 491.063 460.953 673.911

Marja comercială 2.126.086 2.782.219 2.625.681

Marja industrială -442.984 -758.093 85.361

Valoarea adăugată 1.683.102 2.024.126 2.711.042

Rezultatul brut din exploatare 531.910 222.554 1.114.991

Rezultatul din exploatare 133.478 -438.147 41.770

Rezultatul brut financiar 584 -4.274 -19.746

Rezultatul financiar 584 -4.274 -19.746

Rezultatul current al exerciţiului 134.062 -442.421 21.724

Rezultatul brut excepţional 15.156 -47.027 -50.769

Rezultatul excepţional 15.156 -47.027 -50.769

Rezultatul brut total 30.896 -98.328 -121.284

Rezultatul brut înainte de deducerea

dobânzilor şi impozitului pe profit

149.218 -489.448 -10.226

Rezultatul brut al exerciţiului 149.218 -489.448 -29.049

Rezultatul net al exerciţiului 110.575 -489.448 -29.049

Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -

Capacitatea de autofinanţare 196.798 -334.730 131.747

Capacitatea de autofinanţare netă 90.213 - -

Pentru interpretarea evoluţiei indicatorilor enumeraţi mai sus, este util a construi

următoarele grafice:

Pagina 37 din 53


Fig .11 Cap. 4.4.1

Evoluţia cifrei de afaceri şi a producţiei exerciţiului pe perioada analizată.

LEGENDĂ

Intrepretare: din acest grafic rezultă că în anul 2004 faţă de 2003 cifra de afaceri a

scăzut cu 7,97% datorită scăderii venitului din vânzarea mărfurile cu 994.528 lei , respectiv

cu 8,03% în valori relative şi creşterii producţiei vândute cu 212.958 lei, respectiv cu 46,19 %

în valori relative.

Producţia exerciţiului în anul 2004 faţă de 2003 a crescut cu 43,37%, în mărimi

relative, dar acest lucru se datorează faptului că producţia vândută a crescut cu 212.958 lei.

Fig. 12 Cap 4.4.1

Evoluţia valorii adăugate pe perioada analizată.

Pagina 38 din 53

2002 2003 2004


LEGENDĂ

Din grafic se poate observa că valoarea adăugată şi componentele sau au o tendinţă de

creştere în anul 2003, iar în anul 2004 au o tendinţă descrescătoare. Această evoluţie poate

semnifica o restrângere a activităţii atât comerciale cât şi industriale a firmei.

Fig. 13 Cap 4.4.1

Evoluţia rezultatelor economice pe perioada analizată

Pagina 39 din 53

2002 20032004


LEGENDĂ

Din grafic se poate observa evoluţia asemănătoare a REexpl şi RBEexpl. Rezultatul

brut din exploatare din anul 2004 faţă de 2003 a înregistrat o creştere bruscă cu 167,78%,

această creştere se datorează creşterii valorii adăugate cu 40,81% scăderii cheltuielilor cu

impozitele cu 145.525 lei şi scăderea cheltuielilor cu renumeraţiile personalului cu 59.969 lei

(procentul fiind de 4,31%) .

Rezultatul din exploatare înregistrează o creştere bruscă în anul 2004 faţă de 2003, o

creştere de 227,47%. Această creştere se datorează scăderii veniturilor din exploatare cu

804.321 lei respective cu 6,26% şi scăderea cheltuielilor pentru exploatare cu 1.284.238 lei,

respectiv cu 9,67%.

Structura contului de profit şi pierdere se obţine raportând fiecare indicator la venitul

total pe anul respectiv.

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Pagina 40 din 53

rezultatul brut din exploatare rezultatul din exploatare

2002 2003 2004


Tab. Nr. 6 Cap 4, paragraf 4.1

Structura 2002 2003 2004

Cifra de afaceri 99,40% 99,67% 98,73%

Producţia exerciţiului 4,86% 3,58% 5,53%

Marja comercială 21,07% 21,61% 21,54%

Marja industrială -4,39% -5,88% 0,70%

Valoarea adăugată 16,68% 15,72% 22,24%

Rezultatul brut din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%

Rezultatul din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%

Rezultatul brut financiar 0,05% -0,03% -0,16%

Rezultatul financiar 0,05% -0,03% -0,16%

Rezultatul curent al exerciţiului 1,32% -3,43% 0,17%

Rezultatul brut excepţional 0,15% -0,36% -0,41%

Rezultatul excepţional 0,15% -0,36% -0,41%

Rezultatul brut total 0,30% -0,76% -0,99%

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzii

şi

Impozit pe profit

1,47% -3,80% -0,08%

Rezultatul brut al exerciţiului 1,47% -3,80% -0,23%

Rezultatul net al exerciţiului 1,09% -3,80% -0,23%

Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -

Capacitatea de autofinanţare 1,95% -2,60 1,08

Capacitatea de autofinanţare netă 0,89% - -

Deoarece datele privind structura contului de profit şi pierdere le-am analizat mai sus,

vom prezenta doar interpretările referitoare la capacitatea de autofinanţare.

Fig.14 Cap. 4.4.1

Evoluţia capacităţii de autofinanţare (CAF)

Pagina 41 din 53


Interpretare: În anul 2004 faţă de anul 2003 se observă o creştere a capacităţii de

autofinanţare cu 1,52%, acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al exerciţiului cu

460.399 lei, respectiv cu 94,06% în valori relative şi o creştere a cheltuielilor cu amortizările

şi provizioanele 6.078 lei, respectiv cu 3,92% în mărimi relative. În anul 2003 faţă de anul

2002 se observă o scădere cu 0,65% acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al

exerciţiului cu 378.873 lei, respectiv cu 77,4% şi creşterea cheltuielilor cu amortizarea în anul

2003 faţă de anul 2002 cu 68.495 lei, respectiv cu 79,43%.

4.2 ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA RATELOR DE RENTABILITATE

1.Rata autofinanţării generale (RAF)

NFR – nevoia de fond de rulment

NFR=(AC*-TR)-(DTS-DBS)

DBS – datoriile bancare pe termen scurt

DBS= creditele bancare pe termen scurt +dobânzile aferente acestora

2.Rata autofinaţării afacerilor curente (RAC)

Pagina 42 din 53

2002 2003 2004


3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare (RAV)

4.Rata rentabilităţii economice(PRE)

RBE – rezultatul brut al exerciţiului

AB – activul bilanţier

5. Rata rentabilităţii exploatării

REXP – rezultatul din exploatare

6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR)

CPR – capitaluri proprii

7. Rata rentabilităţii(RR)

RNE – rezultatul net al exerciţiului

CA – cifra de afaceri

8. Rata rentabilităţii generale (RRG)

CTE = cheltuieli totale – toate cheltuielile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit

9.Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB)

Pagina 43 din 53


RBDi – rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului pe profit

CHD – cheltuieli cu dobânzile

10. Rata rentabilităţii financiare (RRF)

CS – capitalul social

Exerciţiul parctic la societatea “TOBIMAR” SRL

1. Rata autofinanţării generale (RAF)

DBS)(DTSTR)AC(NFR*

2000

2.Rata autofinanţării afacerilor curente (RAC)

3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare(RAV)

Pagina 44 din 53

RAF2002

NFR2002

NFR2002

RAF2003

RAF2004


4.Rata rentabilităţii econimice (PRE)

5. Rata rentabilităţii exploatării

6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR)

Pagina 45 din 53

PRE2002

PRE2003

PRE2004

PREXP2002

PREXP2003

PREXP2004

RRCPR2002

RRCPR2003

RRCPR2004


7.Rata rentabilităţii (RR)

8. Rata rentabilităţii generale (RRG)

9.Rata de acoperire a dobânzilor

10. Rata rentabilităţii financiare (RRF)

Pagina 46 din 53

RR2002

RR2003


Datele privind ratele de rentabilitate pentru firmă le prezentăm în tabelul de mai jos :

DATELE PRIVIND RATELE DE RENTABILITATE

Tabelul Nr. 7, Cap. 4, Paragraf. 4.1

Rate rentabilitate 2002 2003 2004

Rate autofinanţării generale -243.68% 0.00 0.00

Rate autofinanţarii afacerilor curente -28.60 0.00 0.00

Rate autofinanţării afacerilor viitoare 32.40 0.00 0.00

Rate rentabilitaţii economice 67.92 173.86 55.97

Rata rentabilităţii exploatării 17.27 -34.27 -0.98

Rata rentabilităţii capitalului propriu 375.57 109.32 6.09

Rata rentabilităţii generale 1.11 -3.66 -0.23

Rata de acoperire a dobânzilor 0 0 -0.55

Rata rentabilităţii financiare 264.9 109.3 0.06

Rata rentabilităţii 1.10 -3.81 -0.24

CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

După cum s-a arătat, importanţa şi utilitatea analizei economico-financiare în viaţa şi

activitatea întreprinderii sunt relevate de numeroasele probleme la a căror soluţionare pot

contribui adesea substanţial.

Efectuarea analizei lichidităţii şi solvabilităţii este foarte importantă pentru S.C.

“TOBIMAR” SRL pentru a cunoaşte situatia :

Trezoreriei şi a creanţelor;

Stocurilor ;

Disponibilităţilor băneşti ;

Pe baza datelor din anii 2002, 2003 , 2004 şi prelucrării acestora, a situaţiei

economico – financiare a firmei, se observa ca :

Pagina 47 din 53


Rata lichidităţii generale este mai mică, înregistrându-se o acoperire parţială a

datoriilor pe termen scurt ;

Rata lichidităţii generale nu se încadrează în intervalul de siguranţă stabilit de normele

Ministerului Finanţelor ;

Rata lichidităţii intermediare este negativă, înregistrându-se o acoperire parţială a

datoriilor pe termen scurt;

Efectuarea analizei rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierdere si

se refera la următoarele:

Analiza de ansamblu a rentabilităţii;

Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ;

Analiza de ansamblu a rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi

pierdere, adică interpretarea contului de profit şi pierdere, acesta reprezentând ponderea

fiecărui indicator în veniturile totale.

Această analiză se realizează pe baza a patru nivele :

A. Nivelul de exploatare :

Cifra de afaceri ;

Producţia exerciţiului;

Marja comercială;

Marja industrială;

Valoarea adăugată ;

Rezultatul brut din exploatare;

Rezultatul din exploatare;

B. Nivelul financiar :

Rezultatul brut din exploatare;

Rezultatul din exploatare;

C. Nivelul excepţional :

Rezultatul brut excepţional;

Rezultatul excepţional;

D. Nivelul global :

Rezultatul brut total;

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitului;

Rezultatul brut al exerciţiului;

Rezultatul net al exerciţiului;

Rezultatul net comparabil al exerciţiului;

Pagina 48 din 53


Capacitatea de autofinanţare;

Capacitatea de autofinaţare netă;

În analiza rentabilitatii pe baza ratelor de rentabilitate s-au folosit următorii indicatori:

Rata autofinanţării general(RA) ;

Rata autofinanţării afacerilor curente (RAC);

Rata autofinaţării afacerilor viitoare (RAV);

Rata rentabilităţii economice(RRE);

Rata rentabilităţii exploatării(RREXP);

Rata rentabilităţii capitalului propriu(RRCPR);

Rata rentabilităţii(RR);

Rata rentabilităţii generale (RRG);

Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB);

Rata rentabilităţii financiare(RRF).

Activitatea economico-financiară s-a încheiat la finele anului 2002 cu un profit de

110.575 mii lei . Destinaţia profitului realizat la finele exerciţiului conform Hotărârii

Asociaţiilor este următoarea: 3.989 mii lei pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi

106.589 mii lei pentru dividendele. Se apreciază faptul că toate obligaţiile datorate pentru

exerciţiul anului 2002 au fost virate în întregime.

Organizarea gestiunilor de valori materiale a evidenţei analitice şi sintetice a

elementelor patrimoniale este conform cu prevederile legale în vigoare şi este ţinută corect şi

la zi.

Activitatea economico-financiare s-a încheiat la finele anului 2003 cu o pierdere de

489.448 mii lei .Pierderea înregistrată a fost determinată în principal de diminuarea

veniturilor înregistrate în 2003, reprezentând inflaţia înregistrată în 2003. Cheltuielile

înregistrate în anul 2003 au înregistrat creşteri la toate elementele, ponderea înregistrându-se

la cheltuieli cu salariile şi adiacente 67%, cheltuielile cu chiriile 62%. La celălalte elemente

de cheltuieli s-au înregistrat creşteri corespunzătoare veniturilor aferente. Se poate preciza

faptul că în conturile aferente anului 2003 au fost înregistrate cheltuieli privind ratele de

leasing şi de asigurare aferente unor bunuri achiziţionate în sumă de peste 102 mii lei.

Situaţiile financiare anuale simplificate s-au întocmit pe baza balanţei de verificare a

conturilor sintetice şi normelor metodologice cu privire la întocmirea acestora şi anexelor

Pagina 49 din 53


sale. Se precizează că situaţiile financiare anuale prezintă de o manieră fidelă activitatea

desfăşurată de societate în anul 2003.

Activitatea economico-financiară s-a încheiat la finele anului 2004 cu o pierdere de

28.745 mii lei . Pierderea înregistrată a fost determinată în principal de diminuarea veniturilor

înregistrate în 2004, reprezentând inflaţia înregistrată în 2004. Cheltuielile înregistrate în anul

2004 au înregistrat creşteri la toate elementele.

Propun a se deschide un compartiment de analiză economică şi financiară, în vederea

cunoaşterii postfaptică, curentă şi previzională a sistemului cibernetic al firmei a rezervelor

sale interne, precum şi a cauzelor ce determină apariţia şi amplificarea acestora.

Scopul analizei microeconomice este de cunoaştere esenţei fenomenelor şi proceselor

care se desfăşoară în nucleul microeconomic, în vederea descoperirii legalităţilor care

guvernează dinamizarea profitului de afaceri al societăţilor comerciale.

Astfel, analiza microeconomică prin procedeele şi metodele sale constituie un

instrument indispensabil activităţii manageriale a societăţii comerciale, întrucât oferă soluţii

practice în vederea prevenirii şi înlăturarea factorilor cu acţiune distructivă şi crează pe acea

bază condiţii prielnice pentru manifestarea neîngrădită a factorilor cu influenţă pozitivă. Un

alt obiectiv este acela de prezentare a „ tabloului de bord” , al activităţii financiare necesar

acţionarilor şi creditorilor societăţii comerciale.

Realitatea informaţiilor financiare consemnate va urmări încrederea acţionarilor în

activitatea societăţii comerciale şi va atrage noi investitori şi clienţi dispuşi să intre în afaceri

cu aceasta.

ANEXA 1

BILANŢ

Nr.

Rd.

2002 2003 2004

A B 1 2 3

A ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI

NECORPORALE

01 - - -

Pagina 50 din 53


II.IMIBILIZĂRI CORPORALE 02 278.384 711.653 1.454.025

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 - - -

ACTIVE IMOBILIZATĂ –

TOTAL

(rd. 01 la 03)

04 278.384 711.653 1.454.025

B ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

05 389.393 545.226 497.723

II. CREANŢE 06 9.729 19.074 13.184

III. INVESTŢII FINANCIARE PE

TERMEN SCURT

07 10.746 - -

IV. CASA ŞI CONTURI LA

BĂNCI

08 78.749 2.333 40.528

ACTIVE CIRCULANTE –

TOTAL

(rd. 05 la 08)

09 488.617 566.633 551.435

C CHELTUIELI ÎN AVANS 10 16.099 - -

D DATORII CE TREBUIE

PLĂTITE ÎNTR-OPERIOADĂ

DE PÂNĂ LA UN AN

11 741.371 1.356.064 1.529.260

E ACTIVE CIRCULANTE NETE,

RESPECTIV DATORII

CURENTE NETE(rd. 09+10-17-

18)

12 -252.754 -789.431 -977.825

F TOTAL ACTIVE MINUS

DATORII CURENTE

(rd. 04+12-17)

13 25.630 -77.778 476.200

G DATORII CE TREBUIE

PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ

MAI MARE DE UNA AN

14 - 369.461 952.664

H PROVIZIOANE PENTRU

RISCURI ŞI CHELTUIELI

15 - - -

I VENITURI ÎN AVANS (rd.

17+18) din care:

16 - - -

Pagina 51 din 53


subvenţii pentru investiţii 17 - - -

venituri inregistrate în avans 18 - - -

J CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL(rd. 20 LA 22)din

care:

19 10.000 10.000 10.000

- capital subscris nevărsat 20 - - -

-capital subscris vărsat 21 10.000 10.000 10.000

- patrimoniul regiei 22 - - -

II. PRIME DE CAPITAL 23 - - -

SOLD C

III. REZERVE DIN EVALUARE

SOLD D

24 - - -

25 - - -

IV. REZERVE 26 31.729 31.729 31.729

SOLD C

V. REZULTATUL REPORTAT

SOLD D

27 - - -

28 - - 489.448

SOLD C

VI.REZULTATUL

EXERCŢIULUI FIANACIAR

SOLD D

29 110.575 - -

30 - 489.448 28.745

REPARTIZAREA PROFITULUI 31 110.575 - -

CAPITALURI PROPRII –

TOTAL

(rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-

30-31)

32 41.729 -447.719 -476.464

PATRIMONIUL PUBLIC 33 - - -

CAPITALURI – TOTAL

(rd. 32+33)

34 41.729 -447.719 -476.465

TOTAL ACTIV(4+9+10) 783.100 1.278.286 2.005.460

TOTAL

PASIV(11+14+15+16+34)

783.100 1.278.286 2.005.460

Pagina 52 din 53


Pagina 53 din 53

http://www.tocilar.ro/

analiza economico finaniara la firma x

Economy & Finance

Transcript of analiza economico finaniara la firma x